licenta pt roxana

5/12/2018 licenta pt roxana - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-pt-roxana 1/57

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Finanţe şi Bănci

Indicii Bursei de Valori

Bucureşti şi relevanţa

acestora pentru piaţa de

capital din România

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. PRISACARIU Maria

Absolvent:

RĂCHIERIU Grigoriţa- Elena

~Iaşi~

2009

1



Cuprins

1. Indicii bursieri……………………………………………………………………………..4

1.1. Noţiunea de indice

bursier……………………………………………………………4

1.2. Clasificarea indicilor

bursieri…………………………………………………………7

1.3. Principiile respectate în determinarea

indicilor..........................................................10

1.4. Etapele construcţiei unui indice

bursier......................................................................11

1.5. Calculul unui indice

bursier........................................................................................18

2. Indici bursieri reprezentativi a principalelor pieţe internaţionale şi a pieţei de capital din

România.............................................................................................................................21

2.1. Indici bursieri reprezentativi ai principalelor pieţe

internaţionale…………………..21

2.1.1. Indici bursieri ai pieţei americane……………………………………………21

2.1.2. Indici bursieri ai pieţei japoneze......................................................................25

2.1.3. Indici ai pieţei bursiere britanice......................................................................26

2.1.4. Indici bursieri ai pieţei germane......................................................................26

2.1.5. Indici bursieri ai pieţei franceze.......................................................................27

2.2. Indici bursieri ai Bursei de Valori

Bucureşti………………………………………..27

2.2.1. Indicele Bucharest Exchange Trading Index...................................................28

2



2.2.2. Indicele Bucharest Exchange Trading Composite...........................................31

2.2.3. Indicele Bucharest Exchange Trading Investment Funds Index.....................32

2.2.4. Indicele Bucharest Exchange Trading Extended Index...................................34

2.2.5. Indicele Bucharest Exchange Trading Energz and Related Utilities

Index................................................................................................................35

2.2.6. Indicele Romanian Traded Index.....................................................................37

2.3. Indici bursieri ai Bursei Electronice RASDAQ (BER)

……………………………...38

3. Evoluţia indicilor Bursei de Valori Bucureşti…………………………………………....41

3.1. Conţinutul şi evoluţia indicelui Bucharest Exchange Trading Investment Funds Index în

perioada iulie 2008 - martie 2009…………………………………………………………….41

3.2. Conţinutul şi evoluţia indicelui Bucharest Exchange Trading Extended Index în perioada

iulie 2008 - martie

2009……………………………………………………………………….43

3.3. Conţinutul şi evoluţia indicelui Bucharest Exchange Trading Energz and Related Utilities

Index în perioada iulie 2008 - martie 2009…………………………………………………48

Concluzii……………………………………………………………………………………..51

Bibliografie…………………………………………………………………………………..56

3



Cap.1 Indicii bursieri

1.1. Noţiunea de indice bursier

Indicii bursieri reprezintă medii aritmetice sau geometrice ale preţurilor unui grup devalori mobiliare sau ale pieţei bursiere în ansamblu, ponderate (funcţie de volumul tranzacţiilor,

de valoarea nominală sau de preţ) sau nu, calculate pentru a informa asupra evoluţiei în timp şi a

4



tendinţei preţurilor bursiere pe o anumită piaţă, comparând valoarea curentă cu cea de bază (în

general 100 sau 1.000) şi se exprimă în puncte sau procente1.

Indicii pieţelor financiare exprimă evoluţia cursurilor instrumentelor financiare ce sunt

cuprinse în structura indicelui cu reprezentativitate pentru piaţa financiară respectivă, dând o

imagine asupra evoluţiei pieţei financiare la un moment dat. Indicii reprezintă un instrument

indispensabil în studierea desfăşurării proceselor economice, în general într-o ţară, şi îndeosebi a

celor de pe pieţele financiare, deoarece ei cumulează influenţa a numeroşi factori, pe cât de

diferiţi, pe atât de greu de cuantificat2.

Un indice bursier măsoară evoluţia în timp a performanţelor pieţei bursiere (fie a uni

compartiment sau sector de activitate, fie a unui portofoliu eşantion). Principalele pieţe financiare

din lume şi-au atribuit unul sau mai mulţi asemenea indici care surprind ceea ce este mai

reprezentativ pentru fiecare bursă. Aceştia se disting prin valorile care intră în eşantion (de regulă

este vorba de cele mai reprezentative titluri), prin modul de calcul utilizat pentru determinarea lor

şi prin modul de agregare a cursurilor acţiunilor selecţionate.

În selecţionarea valorilor care vor servi la definirea unui indice bursier se utilizează două

metode:

• se iau în considerare toate valorile ce cotează pe piaţa respectivă şi se defineşte un

indice exhaustiv;

• se face o selecţie a valorilor celor mai reprezentative astfel încât să se obţină

informaţiile cele mai exacte şi importante cu privire la ansamblul cifrei bursei în

cauză.

Cea de-a doua metodă este mult mai larg răspândită, pentru că ea permite – experienţa

practică a dovedit aceasta – eliminarea influenţelor nereprezentative în favoarea reflectării

modificărilor structurale ale pieţei (care se produc destul de frecvent) şi a reflectării cât mai

exacte a fluctuaţiilor în activitatea economică şi a procesului de capitalizare bursieră. Aceasta

înseamnă că – în mod inevitabil – indicii bursieri îşi modifică, din când în când, structura fără a

1 Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Dornescu, Valeriu, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Sedcom Libris,Iaşi 2001, p.197.2 Prisacariu, Maria, Ursu, Silviu, Andrieş, Alin, Pieţe şi instrumente financiare, Editura Universităţii Alexandru IoanCuza, Iaşi 2008, p. 278.

5



se pierde din vedere asigurarea unei comparabilităţi (în timp) a informaţiilor. Dacă acest lucru nu

mai este posibil (din cauza amplitudinii schimbării) se procedează la înlocuirea indicelui perimat

cu altul nou, sau la fundamentarea unuia nou fără a-l abandona pe cel vechi. S-a ajuns astfel ca

numărul total al indicilor bursieri să sporească tot mai mult, fiecare piaţă bursieră calculând cel

puţin câte un asemenea indicator. Reprezentativitatea acestora fiind destul de diferită, statisticileinternaţionale publică informaţii curente doar asupra unui număr relativ restrâns de indici

bursieri3.

Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprimă evoluţia cursului valorilor mobiliare pe o

anumită piaţă. Necesitatea introducerii indicilor bursieri a fost determinată de existenţa unui

produs bursier prin care sa se realizeze urmărirea în ansamblu a pieţei respective şi care să nu

reflecte evoluţia unui singur titlu cotat.

Primul indice bursier a fost Dow Jones Industrial Average, apărut la Bursa din New York

în 1896. Acesta a fost urmat de indicele britanic FT-SE 30, de indicele japonez Nikkei şi de mulţi

alţii, care aparţin primei generaţii de indici, în structura cărora se cuprind acţiuni ale căror

emitenţi aparţin aceluiaşi domeniu de activitate (de regulă din ramura industriei), şi din acest

punct de vedere au o capacitate de informare limitată4.

O etapă nouă în evoluţia indicilor bursieri a reprezentato apariţia indicilor din „generaţia a

doua”, care includ un număr mult mai mare de acţiuni din diverse sectoare ale economiei, ducând

la o caracterizare mai bună a pieţei bursiere şi la o mai bună satisfacere a nevoii de informare.

Indicii din generaţia a doua, denumiţi şi indici compoziţi (NYSE pe piaţa New York-ului, FT-SE

pe piaţa Londrei sau TOPIX pe piaţa japoneză), au un grad de relevanţă mai ridicat, datorită

cuprinderii unui număr mai mare de emitenţi aparţinând unor domenii diferite de activitate,

inclusiv instituţii bancare, de asigurări, firme din ramura transporturilor, telecomunicaţiilor etc.

Dacă iniţial indicii bursieri au fost construiţi numai pentru acţiuni, astăzi există indici care

urmăresc evoluţia altor instrumente financiare, cum ar fi obligaţiunile sau titlurile emise de

fondurile mutuale. Diversitatea indicilor bursieri este şi o consecinţă directă a diversificării

produselor bursiere şi a pieţei de capital în general.

3 Ciobanu, Gheorghe, Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă, Editura Economică, Bucureşti1997, p. 137..4 Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii.Tranzacţii., EdituraEconomică, Bucureşti 2004, p. 379.

6



Indicii bursieri au evoluat, în ceea ce priveşte relevanţa, de la o singură piaţă de capital,

localizată într-o anume ţară, la piaţa financiară internaţională, fapt pus în evidenţă prin apariţia

indicilor mondiali şi a indicilor caracteristici ţărilor din spaţiul monedei unice europene.

Criteriile de selectare a valorilor mobiliare care compun indicele bursier sunt următoarele:

a) grad de capitalizare bursieră ridicat;

b) grad mare de dispersie, ceea ce presupune o foarte mare difuzie a valorilor mobiliare în rândul

deţinătorilor;

c) cotarea să se facă prin sistemul bursei informatizate;

d) structura valorilor mobiliare din compoziţia indicelui să urmeze repartiţia pe domenii de

activitate a titlurilor înscrise în cota oficială a bursei.

Creşterea sau scăderea indicelui bursier cu un anumit număr de puncte este rezultatul

modificării într-un sens sau altul a cererii şi ofertei pentru hârtiile de valoare care intră în

structura indicelui de bursă respectiv.

Dacă prin cursul bursier avem o imagine a modului în care, la bursă, evoluează în mod

curent titlurile financiare individuale, tendinţa de ansamblu a bursei, respectiv mişcarea generală

a cursurilor acţiunilor pe acea piaţă, este evidenţiată de indicii bursieri. Indicii bursieri sunt, în

esenţă, o măsură a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de acţiuni5.

Rolul unui indice bursier este de a conferi informaţii sintetice asupra evoluţiei de

ansamblu vizate (naţională sau internaţională) într-o anumită perioadă, şi chiar de a măsura

performanţa globală a acesteia. Rolul indicilor nu este numai pur informativ, ei nu sunt doar

instrumente de măsură, ci sunt utilizaţi şi ca suport pentru realizarea unor produse financiare

derivate (gen futures pe indici, opţiuni pe indici sau opţiuni pe futures pe indici bursieri) sau în

metodele moderne de gestiune a portofoliilor.

Uneori, în gestiunea pasivă a portofoliilor de valori mobiliare, se recomandă imitarea unei

structuri a titlurilor corespunzătoare structurii unui indice bursier reprezentativ de pe piaţă. Acest

lucru nu este însă posibil decât în cazul unui indice ponderat cu capitalizarea.

5 Stoica, Victor, Ionescu, Eduard, Pieţe de capital şi burse de valori. Ediţia a doua., EdituraEconomică, Bucureşti 2002, p.243.

7



1.2. Clasificarea indicilor bursieri

Indicii bursieri pot fi clasificaţi în funcţie de mai multe criterii.6

I. După valorile mobiliare care constituie suportul indicelui, se identifică indici

pe acţiuni, obligaţiuni, ai volatilităţii, pentru titlurile emise de fondurile mutuale şialte instituţii de acest fel:

a) Indici bursieri pentru acţiuni

Aceşti indici sunt foarte numeroşi şi se calculează în toate ţările unde există pieţe de

capital. Cei mai cunoscuţi indici de acest tip sunt: Dow Jones Industrial Average, Standard &

Poors’500 şi Nasdaq 100 în SUA, indici FT-SE în Marea Britanie, DAX în Germania, Nikkei şi

Topix în Japonia, CAC-40 în Franţa, BET, BET-C, BET-FI şi RAQ în România.

b) Indici bursieri pentru obligaţiuni care conţin obligaţiuni de regulă guvernamentale

tranzacţionate pe piaţa specifică.

c) Indici ai volatilităţii

d) Indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi alte instituţii de acest fel : acest tip de indici

arată evoluţia unităţilor de fond şi a titlurilor emise de fondurile mutuale şi de fondurile de pensii.

II. După modul de calcul, indicii pentru acţiuni se grupează în două generaţii:

a) Indici bursieri din prima generaţie, care se calculează ca medie aritmetică a cursurilor

acţiunilor componente, ajustată cu un divizor care exprimă modificările ce se petrec asupra

acţiunilor componente, de exemplu modificări de capital, fuziuni. Din această categorie fac parte

cei mai vechi indici bursieri: Dow Jones, creat în 1896 şi indicele Nikkei, creat în 1950, acesta

fiind cel mai vechi indice de pe piaţa japoneză care a suportat ulterior modificări.

Indicii din prima generaţie cuprindeau doar acţiunile unor emitenţi dintr-un singur

domeniu de activitate, având o capacitate de informare limitată. Cu timpul, aceşti indici au trecut

printr-un proces de revizuire şi îmbunătăţire pentru a ţine pasul cu cerinţele utilizatorilor.

b) Indicii bursieri din generaţia a doua pot fi caracterizaţi astfel:6 Stoica, Victor; Gruia, Adriana-Irina; Pieţe de capital şi produse bursiere; EdituraUniversitară; Bucureşti 2006; p. 50.

8



• cuprind un număr mare de firme (2000-3000 în cazul indicilor Frank Russell, 500 în cazul

S&P);

• indicii cuprind acţiuni care aparţin mai multor domenii de activitate (cu excepţia indicilor

sectoriali);

• metodologia de calcul a indicilor presupune ponderarea acţiunilor cu cursul bursier sau

capitalizarea bursieră.

În această categorie se includ indicii Topix, S&P 500, CAC-40, DAX, ca şi indici

calculaţi pe piaţa de capital din România.

III. După gradul de cuprindere, indicii se regăsesc sub două forme:

a) Indici generali sau compoziţi, care cuprind acţiuni din mai multe domenii de activitate, cuscopul de a reflecta cât mai bine structura pieţei şi evoluţia economiei în ansamblu. Printre

aceştia se numără Nasdaq-100, FT-SE Actuaries 100, CAC-40, DAX, BET.

b) Indici speciali sau sectoriali, de exemplu: într-o anumită ramură – Dow Jones Utilities

Average. Aceştia exprimă evoluţia unui singur sector al economiei cu ajutorul firmelor care

aparţin acestui sector şi care sunt cotate la bursă.

În cazul pieţei germane, care este reprezentativă prin numărul şi structura indicilor

sectoriali, domeniile economiei pentru care se calculează aceşti indici sunt: bănci, asigurări,

industria automobilelor, publicitate şi mass-media, tehnica de calcul şi informatica, industria

chimică şi petrochimică, industria extractivă, industria alimentară şi a băuturilor, transporturi,

construcţii, telecomunicaţii, industria farmaceutică, vânzări en-detail şi lanţuri de magazine,

servicii financiare (exceptând băncile şi serviciile de asigurări), utilităţi publice.

IV. După intervalul la care sunt calculaţi, indicii bursieri pot fi:

a) indici calculaţi în timp real , la intervale cuprinse între 15 secunde şi un minut, acest tip deindici fiind majoritar în momentul de faţă în lume;

b) indici calculaţi doar la sfârşitul zilei de tranzacţionare (cazul temporar al indicelui BET-

compozit).

9



V. După numărul de pieţe financiare care intră în calculul indicelui , aceştia de

împart în:

a) indici ce cuprind în portofoliul lor acţiuni cotate pe o singură piaţă bursieră , fie acţiunile unor

firme autohtone, fie ale unor firme străine cotate şi pe acea piaţă;

b) indici mondiali care ţin cont de acţiunile ce cotează pe diverse pieţe ale lumii şi care au criterii

suplimentare referitoare la ţările care intră în calcul, pe lângă criteriile ce sunt stabilite pentru un

titlu individual.

Cei mai cunoscuţi indici din această categorie sunt FT Actuarial World Stock Index,

MSCI (calculat de Morgan Stanley), indicii Franck Russell şi indicele Dow Jones Euro STOXX,

care este calculat pentru piaţa europeană şi care cuprinde ţările care au adoptat moneda Euro. Pe

piaţa Marii Britanii există un indice care face parte din familia indicilor FT-SE dar care urmăreştedoar evoluţia companiilor multinaţionale.

VI. După tipul pieţei de capital pe care sunt calculaţi, există:

a) indici calculaţi pe piaţa bursieră (indicele BET);

b) indici ai pieţei extrabursiere (indicele RASDAQ-C).

VII. În funcţie de instituţia care calculează indicele, există:

a) indici oficiali, calculaţi de organismele pieţei de capital respective (indicele BET în România);

b) indici calculaţi de aceste instituţii în colaborare cu publicaţii financiare (neoficiali), de

exemplu indicii FT-SE calculaţi de Financial Times în colaborare cu bursa din Londra, DJIA

calculat în colaborare cu The Wall Street Journal;

c) indici calculaţi de diverse publicaţii economico-financiare;

d) indici calculaţi de societăţi de valori mobiliare, firme de consultanţă şi alte instituţii

financiare.

VIII. În funcţie de posibilitatea de a construi produse bursiere derivate plecând de

la indici bursieri (posibilitatea încheierii de contracte asupra indicilor bursieri):

10



a) indici negociabili, care sunt utilizaţi pe pieţele derivate ca active suport (BET);

b) indici nenegociabili, care, prin modul de construcţie (de concepţie) sau printr-o interdicţie

expresă a creatorilor, nu pot fi utilizaţi în acest scop, de exemplu, când compania Dow Jones a

refuzat să accepte utilizarea indicelui DJIA ca suport pentru asemenea contracte, a fost creat

indicele MMI, având o structură asemănătoare, la fel, BMFMS a fost negociat, înaintea BET,

indicele BMS 1, cu o structură apropiată de cea a indicelui BET.

IX. După modul de ponderare a preţului, sub raportul formulei de calcul:

a) medie aritmetică simplă (DJIA);

b) medie aritmetică pondertă (Nikkei);

c) medie geometrică (Value Line).

1.3. Principiile folosite în determinarea indicilor

Bursa din Londra şi ziarul Financial Times au definit aceste principii folosite la calculul

indicilor de pe piaţa londoneză, dar aceste principii regăsesc în construcţia tuturor indicilor

bursieri.

1) Indicii bursieri, statisticile şi materialele referitoare la acestea sunt utilizate în mod primar în

analiza strategiilor de investiţii şi ca măsură a performanţei portofoliilor pentru investitorisofisticaţi cum sunt fondurile de pensii, fondurile mutuale, societăţi de asigurări şi alţi investitori

instituţionali;

2) Metodele de calcul ale indicilor bursieri trebuie să reflecte întotdeauna realitatea;

3) Utilizatorii indicilor trebuie să aibă capacitatea să replice indicii ori de câte ori este nevoie. În

consecinţă, metodele de calcul ale indicilor nu trebuie să aibă o complexitate foarte mare, iar

datele şi informaţiile folosite la determinarea indicilor trebuie să fie disponibile oricui.

Conform acestui principiu, orice persoană interesată trebuie să aibă acces la datele

utilizate şi metodologia de determinare a indicilor, pentru o informare completă. În acest mod,

investitorii înţeleg mai bine modul de calcul al indicilor.

11



4) Informaţiile utilizate la calculul indicilor trebuie să fie obţinute din surse autorizate. De

exemplu, pentru calculul indicilor care ţin seama de creşteri sau scăderi ale capitalului, emisiuni

de drepturi de subscriere, datele utilizate trebuie să provină de la societatea respectivă şi să se

impună cât mai puţine modificări la acestea faţă de documentele publicate de societate.

5) La calcularea indicilor trebuie să se asigure întotdeauna continuitatea şi comparabilitatea cu

momentele anterioare.

6) Consistenţa datelor trebuie menţinută oriunde este posibil.

Aceste două din urmă principii presupun ca metodele de calcul şi determinare a indicilor

să rămână, pe cât este posibil, aceleaşi, iar datele să provină de la aceleaşi surse. Datele utilizate

provin de la instituţiile pieţei de capital, sursele fiind stabile.

7) Brokerii, investitorii şi ceilalţi actori implicaţi în activitatea bursieră trebuie să se manifeste

activ în determinarea celor mai bune practici şi metode care trebuie folosite în calculul indicilor

bursieri şi trebuie să se asigure că indicii satisfac continuu nevoia de informaţii existentă pe piaţa

bursieră şi să facă propuneri utile în acest sens7.

1.4. Etapele construcţiei unui indice bursier

Elaborarea unui indice bursier necesită parcurgerea a patru etape:

1. Stabilirea numărului de titluri şi selectarea eşantionului, valorilor care vor fi incluse în indice.

Demersul de selectare a titlurilor trebuie să aibă în vedere identificarea celor mai reprezentative

titluri, pentru a exprima evoluţia generală a pieţei analizate. Evident, pentru ca indicele să fie

reprezentativ pentru evoluţia întregii pieţe bursiere, nu este necesar să cuprindă absolut toate

acţiunile cotate, fiind suficientă doar o mică parte, dar cu cea mai mare pondere în tranzacţiile

zilnice. Păstrarea relevanţei indicelui ulterior momentului construirii sale se realizează prin

identificarea valorilor selectate iniţial care şi-au pierdut din importanţă şi înlocuirea lor cu noile

vedete ale pieţei.

2. Determinarea ponderii titlurilor. Pentru ponderare, care va da importanţa fiecărei acţiuni în

ansamblu, se poate alege una din următoarele variante: pondere egală, pondere funcţie de

volumul tranzacţiilor bursiere, funcţie de preţ sau capitalizarea bursieră. În funcţie de metoda de7 Stoica, Victor; Gruia, Adriana-Irina; Pieţe de capital şi produse bursiere; EdituraUniversitară; Bucureşti 2006; p. 54.

12



agregare a preţurilor acţiunilor pentru calculul valorii indicelui – media aritmetică simplă sau

ponderată, medie geometrică – poate rezulta şi relevanţa mai mare sau mai mică a indicelui.

• În cazul unei medii aritmetice simple a preţurilor acţiunilor în componeneţa indicelui,

preţul este cel care determină ponderea acţiunii în valoarea indicelui, fără nici o legătură

cu importanţa economică sau dimensiunile emitentului. După această metodă, se

calculează în principal indicii bursieri de generaţia I, construiţi după modelul Dow Jones

(indicii Nikkei sau MMI). Cu cât numărul acţiunilor în componenţa indicelui este mai

mic, cu atât o variaţie importantă de preţ a unei acţiuni va afecta mai mult valoarea

indicelui.

• Indicii calculaţi pe baza unei medii aritmetice ponderate (ponderaţi cu capitalizarea

bursieră) reprezintă majoritatea indicilor actuali, de regulă, indicii bursieri de generaţia a

doua, cum ar fi S&P 500, FTSE 100 sau NASDAQ Composite Index. Ei se pretează atât

contractelor futures şi de opţiuni pe indici – mai ales dacă nu conţin un număr prea mare

de titluri – cât şi gestiunii pasive a portofoliilor, structura lor fiind uşor de imitat.

• Indicii bursieri calculaţi pe baza unei medii geometrice a variaţiei relative a preţurilor

componentelor, sunt o raritate (de exemplu: Value Line Index). Reproşul adus acestei

metode de calcul este că toate acţiunile, indiferent de preţul lor, au aceeaşi influenţă în

ansamblu, dar creşterile de preţ sunt subevaluate şi scăderile de preţ sunt supraevaluate.

3. Relizarea formulei indicelui. De regulă, în construcţia unui indice bursier (de generaţia a doua)

se foloseşte o relaţie de genul:

I = B*

unde:

B = baza, valoarea de bază a indicelui, punctul de plecare la momentul de referinţă;

Q = cantitatea totală din titlurile i existentă pe piaţă la momentul t;

Pi = preţul acţiunilor i la data de referinţă (la stabilirea bazei de calcul);

Pt = preţul acţiunilor i la momentul actual (t), de calcul al indicelui;

13



n = numărul acţiunilor din portofoliul indicelui.

4. Alegerea datei de referinţă şi a bazei de plecare , de regulă, dar nu oblogatoriu, baza 100 sau

1000. Sunt însă şi indici pentru care punctul de referinţă este prima valoare efectiv calculată

pentru indice (astfel, pentru indicele Dow Jones valoarea de start a fost 40,94 puncte). Uneori,

pentru a permite lărgirea orizontului investitorilor, mai ales la apariţia unui nou indice de piaţă, se

practică şi calcularea sa pe o oarecare perioadă anterioară momentului creării 8.

Alcătuirea indicilor din generaţia a doua s-a realizat pe baza unor cerinţe cum sunt:

a) Selectarea eşantionului de valori mobiliare incluse în structura indicelui bursier, ţinând seama

de faptul că acesta trebuie să exprime evoluţia pieţei în general.

Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt:

• grad de capitalizare bursieră ridicat;

• grad mare de dispersie, adică difuzarea valorilor mobiliare în rândul deţinătorilor să fie

foarte mare;

• cotarea valorilor mobiliare să se realizeze prin sistemul bursei informatizate;

• structura valorilor mobiliare ce compun indicele să urmeze repartiţia pe sectoare de

activitate a titlurilor înscrise în cota oficială a bursei.

b) Atribuirea unei anumite importanţe prin:

• pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;

• ponderarea cu capitalizarea bursieră, ceea ce face ca o modificare cu un anumit procent a

unei acţiuni cu o pondere importantă în capitalizarea totală a pieţei să aibă o influenţă mai

mare asupra indicelui decât o modificare cu acelaşi procent a unei acţiuni mai puţin

importante sub aspectul capitalizării;

• fără pondere, prin luarea în considerare numai a cursului valorilor mobiliare.

8 Prisacariu, Maria; Stoica, Ovidiu; Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2005, p. 199-201.

14



c) Alegerea datei de referinţă pentru care indicele se egalează cu 100, 1000 sau 10000 de puncte,

în funcţie de reglementările pieţei. Indicele aferent oricărei alte perioade exprimă o creştere sau o

diminuare faţă de perioada de bază.

O importanţă deosebită prezintă etapa selecţiei valorilor mobiliare care intră în

componenţa indicelui. Criteriile folosite pentru alegerea acţiunilor care vor fi selectate diferă de

la indice la indice. Unul dintre criteriile luate în considerare la determinarea componenţei mai

multor indici este cel conform căruia acţiunile trebuie să fie cotate la prima categorie a pieţei

bursiere respective. Acest criteriu este foflosit în cazul indicilor Nikkei 225, FT-SE 30, al altor

indici, inclusiv al indicelui BET oficial, la formarea căruia participă zece acţiuni. De obicei acest

criteriu se aplică la calculul celor mai importanţi indici de pe piaţa respectivă, indici care conţin

acţiunile “blue chips” ale pieţei de capital în cauză. În multe cazuri, ca de expemplu pentru

Nikkei 225, retrogradarea unui titlu la categoria a doua a bursei duce la excluderea acestuia dincomponenţa indicelui.

De asemenea, sunt selectate acţiunile emise de firme puternice, stabile, cu o creştere

susţinută a activităţii şi ai căror indicatori economici le recomandă ca o bună investiţie.

Acţiunile intrate în componenţa indicelui trebuie să reprezinte cât mai bine piaţa bursieră

respectivă în cadrul indicilor generali ai pieţei sau sectorului economic respectiv în cadrul

indicilor sectoriali.

Un criteriu prezent adesea în selectarea acţiunilor componente ale indicilor este

lichiditatea, definită ca volum al tranzacţiilor efectuate cu o anumită valoare mobiliară într-o

anumită perioadă, urmărindu-se ca aceasta să fie cât mai mare.

Lichiditatea se poate determina şi ca procent al volumului tranzacţiilor desfăşurate cu

acţiunile ce intră în componenţa indicelui în totalul tranzacţiilor realizate pe piaţa respectivă. În

alte cazuri lichiditatea este privită ca volum minim al tranzacţiilor zilnice pentru un anumit titlu.

Un alt criteriu esenţial se referă la capitalizarea busieră a acţiunii respective. De remarcat

că această condiţie apare şi în cazul unor indici care nu sunt ponderaţi cu capitalizarea bursieră.

Explicaţia acestui criteriu rezidă în faptul că prin construcţia indicelui se urmăreşte o

reflectare cât mai bună a pieţei respective şi aceasta se poate realiza cel mai bine dacă indicele

15



include în componenţa sa acţiuni a căror capitalizare bursieră însumată reprezintă o pondere cât

mai mare din capitalizarea bursieră totală a pieţei. Anumiţi indici, cum sunt Dow Jones, FT-SE

100, Nikkei sau DAX-100, ajung să reprezinte, prin acţiunile pe care le include, peste 90% din

capitalizarea totală a pieţei respective.

În cazul indicelui BET, cele zece acţiuni luate în calcul trebuie să reprezinte cel puţin

60% din capitalizarea întregii pieţe bursiere.

Un criteriu întâlnit la mai mulţi indici, printre care FT-SE 100, indicii NASDAQ sau

DAX, se referă la necesitatea ca acţiunile incluse în structura indicelui să fie emise de o companie

autohtonă. În cazul indicilor calculaţi pe piaţa londoneză, necesitatea ca toate acţiunile

componente să fie ale unor firme autohtone este determinată şi de introducerea unui indice care

reflectă evoluţia companiilor multinaţionale, respectiv a unuia care exprimă mişcarea acţiunilor

emise de firme străine, dar care cotează şi la Londra.

De asemenea, în cazul unor indici care include în structură atât acţiuni autohtone, cât şi

acţiuni străine, se poate întâmpla ca pentru titlurile străine să fie stabilite şi unele condiţii

speciale, de multe ori diferite de cele impuse acţiunilor emise de companii ce îşi au sediul în ţara

respectivă.

Un criteriu întâlnit la unii indici se referă la intervalul de timp care s-a scurs din

momentul listării acţiunilor pe piaţa respectivă. De exemplu, indicele NASDAQ-100 stabileştecondiţia referitoare la vechimea listării acţiunilor în legătură cu capitalizarea bursieră, astfel:

• acţiunile care se află în primele 25% în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră trebuie să fi

fost cotate timp de cel puţin un an;

• celelalte acţiuni trebuie să fi fost cotate timp de cel puţin doi ani.

Un alt criteriu comun mai multor indici se referă la tipul valorilor mobiliare luate în

seamă la calculul indicelui. Acesta diferă în funcţie de tipul indicelui. Astfel, pentru indicii pentruacţiuni, titlurile luate în calcul trebuie să fie acţiuni comune sau acţiuni preferenţiale participative.

De obicei, acţiunile neparticipative nu se iau în seamă la calculul indicilor bursieri.

O altă condiţie, des întâlnită, se referă la ponderea din totalul acţiunilor emise care trebuie

să se afle pe piaţă, adică să fie disponibile pentru tranzacţionare.

16



Altă condiţie, mai puţin folosită, este valoarea minimă de tranzacţionare (curs bursier) a

acţiunilor respective. Spre exemplu, în cazul indicilor Frank Russell nu se acceptă acţiuni cu o

valoare mai mică de un dolar.

Spre deosebire de indicii care urmăresc doar evoluţia companiilor dintr-o anumită ţară sau

sunt listaţi la o anumită bursă, există indici mondiali. Aceştia iau în considerare acţiuni cotate pe

diverse pieţe şi astfel generează noi criterii legate de selecţia titlurilor componente, respectiv a

ţărilor pe ale căror pieţe de capital cotează acţiunile care vor fi luate în seamă la calculul

indicelui.

De exemplu, în cazul indicelui Dow Jones EURO STOXX calculate pentru Europa, o

nouă ţară este luată în calcul dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:

•

tranzacţiile cu acţiuni derulate la bursa de valori a ţării respective sunt desfăşurate în modcontinuu (este o piaţă continuă);

• sunt date publicităţii cursurile acţiunilor care cotează pe piaţa respectivă, atât în ceea ce

priveşte cursurile curente, care trebuie puse la dispoziţia publicului în timp real (DJ

STOXX fiind calculat în timp real, la fiecare 15 secunde), cât şi în ceea ce priveşte

cursurile istorice, folosite în scopuri statistice şi pentru efectuarea de analize privind

evoluţia acţiunilor şi a indicelui;

• ţările fac parte din “spaţiul euro”, respective au adoptat moneda unică europeană;

• este asigurată transparenţa de informaţie referitoare la rapoartele financiare anuale,

indicatorii financiari şi alte date referitoare la companiile componente.

O a doua etapă importantă în construcţia indicilor este atribuirea unei ponderi. Această

etapă este caracteristică îndeosebi indicilor din generaţia a doua. Atribuirea unor anumite ponderi

indicilor bursieri este justificată de necesitatea de a se evita situaţia în care evoluţia cursului unei

anumite acţiuni ar avea o influenţă prea mare asupra indicelui.

Indicii care sunt contruiţi fără nici un fel de ponderi au dezavantajul că variaţia unei

singure acţiuni care are preţ mare poate influenţa în mod substanţial evoluţia indicelui, ceea ce

duce la reflectarea inexactă şi eronată a evoluţiei pieţei, încălcându-se în acest mod unul dintre

principiile de bază ale construcţiei indicilor.

17



Cu toate acestea, unii indici foarte importanţi pe plan mondial, cum ar fi Dow Jones

Industrial Average sau Nikkei 225, sunt calculaţi în acest mod (cu deosebirea că termenul de la

numitorul relaţiei de calcul nu este egal neapărat cu numărul acţiunilor componente, ci este un

divizor care se schimbă periodic ca urmare a unor modificări în structura titlurilor componente,

de tipul fuziunilor “splitărilor” valorii nominale ale acţiunilor etc.).

Pentru a se evita fenomene de tipul celui prezentat mai sus, indicii sunt construiţi

folosindu-se un sistem de ponderi. Există două alternative:

• ponderi egale atribuite fiecărei acţiuni;

• ponderarea cu capitalizarea bursieră.

În primul caz, dezavantajele influenţei unei acţiuni sunt eliminate în totalitate, deoarece

fiecărei acţiuni i se atribuie o astfel de pondere încât modificarea unei acţiuni cu un anumit

preocent va imprima indicelui o modificare identică.

În al doilea caz, acţiunile sunt ponderate cu capitalizarea bursieră, ceea ce va face ca o

modificare cu un anumit procent a unei acţiuni cu o pondere important în capitalizarea totală a

pieţei să aibă o influenţă mai mare asupra indicelui decât modificarea cu acelaşi procent a unei

acţiuni mai puţin importante sub aspectul capitalizării.

Stabilirea datei de referinţă reprezintă un moment cu o semnificaţie deosebită pentruindicele bursier respectiv. Pentru data respectivă indicele primeşte valoarea de 100, 1000 sau

10000 de puncte, după caz.

Deseori data de referinţă este data de la care începe calculul indicelui, cum este cazul cu

indicele BET, a cărui dată de referinţă este 19 septembrie 1997, dată la care indicelui i s-a atribuit

valoarea de 1000 de puncte.

Data de referinţă este folosită în cadrul analizei evoluţiei indicilor, prin compararea valoriiindicelui la o anumită dată cu cea de la data de referinţă. Indicele aferent oricărei alte perioade

exprimă întotdeauna o creştere sau o scădere faţă de data de referinţă.

1.5. Calculul unui indice bursier

18



Metodologia de calcul a indicilor este diferită în funcţie de tipul şi caracteristicile fiecărui

indice. Astfel, în văzul indicilor din prima generaţie, indicele se calculează ca o medie aritmetică

a cursurilor acţiunilor componente, ajustate cu un divizor a cărui valoare se modifică periodic, în

funcţie de modificările petrecute în structura patrimonială a emitentului.

Relaţia generală de calcul a unui indice (I) este:

I = .

În cazul indicilor ponderaţi se ia în considerare capitalizarea bursieră, cursul acţiunilor

fiind înmulţit cu numărul de acţiuni.

Formula de calcul al indicelui la momentul t (It) este:

It = K T* *Valoarea de bază a indicelui,

unde,

n – numărul acţiunilor ce intră în componenţa indicelui;

Pio – preţul acţiunii i la data de referinţă;

Qi0 – numărul acţiunilor companiei i la data de referinţă;

Pit - cursul acţiunii i în momentul t;

K T – divizor;

Cit - factorul de corecţie pentru acţiunea t.

O formulă mai simplă, în care nu există factori de corecţie pentru fiecare acţiune, ci doar

un factor general de corecţie care ia în considerare modificări în structura indicelui este:

It = 1.000f* ,

unde,

n – numărul de acţiuni din portofoliul indicelui;

19



pi0 – preţul mediu ponderat al acţiunii i în momentul de referinţă t=0;

qi0 – numărul total de acţiuni i în momentul t=0;

f – factor general de corecţie recalculat ori de câte ori de produc modificări în structura

indicelui.

În cadrul determinării indicilor bursieri apar o multitudine de situaţii în care metodologia

de calcul a indicelui trebuie adaptată, datorită acţiunii unor diverşi factori. Aceste situaţii

generează modificări în relaţia de calcul a indicelui, de la ponderea cu capitalizarea bursieră la

calculul indicelui fără a se folosi ponderi.

Principalele evenimente care generează ajustări ale formulei de calcul ale indicelui sunt:

majorări sau diminuări de capital, modificări în valoarea nominală a acţiunilor din componenţa

indicelui, conversii de acţiuni preferenţiale în acţiuni comune, fiziuni sau divizări ale emitenţilor

din structura indicelui, includeri sau excluderi de emitenţi în sau din portofoliul indicelui.

Astfel de cauze nu generează modificări în relaţia de calcul a tuturor indicilor bursieri

pentru acţiuni, ci numai pentru acei indici care ţin seama în determinarea lor de aceste

evenimente. Esenţial este că nu toţi indicii suportă modificări.

În cazul indicilor din prima categorie, orice modificare de acest tip se reflectă în

modificarea divizorului la care se împarte suma cursurilor acţiunilor.

În cazul indicilor care conţin în formula lor de calcul un divizor general, o modificare în

sensul celor prezentate mai sus determină o schimbare a valorii factorului de corecţie respectiv.

Factorul de corecţie este modificat în ziua în care are loc schimbarea, pentru a putea realiza

continuitatea şi comparabilitatea valorilor indicelui9.

9 Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii.Tranzacţii., Editura Economică, Bucureşti 2004, p.382-388.

20



Cap2. Indici bursieri reprezentativi ai principalelor pieţe internaţionale

şi ai pieţei de capital din România

2.1. Indici bursieri reprezentativi ai principalelor pieţe internaţionale

2.1.1. Indicii pieţei bursiere americane

Familia de indici Dow Jones

Dow Jones este, istoric vorbind, primul indice bursier creat. El este şi în prezent cel mai

reprezentativ indice american şi totodată cel mai cunoscut indice din lume.

21



Denumirea indicelui, Dow Jones, provine de la numele celor doi creatori ai săi, Charles

Henry Dow şi Edward Jones. Promovat iniţial prin Customer’s Afternoon Letter, el este astăzi

calculat de editorii Wall Street Journal, de fapt continuatorii acelui ziar.

În prezent, există o întreaga familie de indici Dow Jones.

Pentru valorile industriale, Dow Jones Industrial Average (DJIA), după cum sugerează

numele, compus din 30 de acţiuni din domeniul industrial. Dacă la un moment dat această regulă

a fost respectată, în prezent în compoziţia indicelui sunt şi societăţi neindustriale, ca American

Express, Citigroup, J.P.Morgan, McDonald’s sau Walt Disney.

Pentru valorile din domeniul transporturilor, Dow Jones Transportation Average

(DJTA), compus din 20 de acţiuni reprezentative atât pentru transporturile feroviare, cât şi

aeriene sau rutiere.

Pentru titlurile din domeniul serviciilor, Dow Jones Utilities Average (DJUA), format

din 15 acţiuni ale companiilor de utilităţi publice.

Un indice compozit, Dow Jones Composite, rezultat din combinaţia celor trei indici

sectoriali (65 de acţiuni).

În 1998, societatea financiară americană Dow Jones a creat, în colaborare cu bursa pariziană

şi bursele elveţiene şi germane, un set de indici bursiei europeni, sub denumirea Dow Jones

STOXX, cu următoarea structură:

• 2 indici extinşi, Dow Jones STOXX (cuprinzând 16 ţări şi 665 acţiuni) şi Dow Jones EuroSTOXX (cuprinzând 326 acţiuni din ţările zonei euro);

• 2 indici restrânşi (Dow Jones STOXX 50 şi Dow Jones Euro STOXX 50).

Pentru toată această nouă familie de indici, data de referinţă a fost fixată anterior

momentului creării, la 31 decembrie 1991, baza de calcul fiind 100 pentru indicii extinşi şi 1000

pentru indicii restrânşi.

Indicii Dow Jones sunt calculaţi ca o medie aritmetică, neponderată, ceea ce este mai rar,

regula fiind o ponderare cu capitalizarea bursieră. În acest caz, ponderarea fiecărei component

este afectată numai de schimbările în preţul acţiunii (nu şi de numărul de acţiuni). Dacă la

început, pentru a calcula una dintre medii (DJIA, DJTA, DJUA) suma preţurilor componentelor

este raportată la numărul lor, în urma numeroaselor divizări ale acţiunilor, numitorul nu mai este

egal cu suma componentelor pentru fiecare medie şi în acest sens se foloseşte un divizor.

22



Formula de calcul a divizorului este:

Dt+1=Dt* ,

unde,

Dt+1 = divizorul ce va fi valabil în sesiunea următoare (t+1);

Dt = divizorul valabil în sesiunea curentă (t);

Pta = preţurile de închidere pentru acţiunile componente în sesiunea curentă (t), preţuri ajustate în

cazul plăţii de dividende, al modificării valorii nominale, al splitărilor etc.;

Pt = preţurile de închidere pentru sesiunea curentă (t) – pentru toate acţiunile componente.

a) Indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA), cunoscut şi sub numele de DJ 30, a fost

creat în anul 1986, la 26 mai, cuprinzând 12 acţiuni din domeniul industrial; numărul lor creşte la

20 în 1916 şi rămâne la 30 din 1928. În ziua de azi, cele 30 de titluri împreună reprezintă 20 –

30% din capitalizarea New York Stock Exchange.

Din dorinţa de a-i conferi stabilitate, schimbările în structura indicelui sunt făcute cât mai

rar posibil, iar atunci când totuşi sunt realizate – ca urmare a unor modificări majore (gen fuziuni,

achiziţii) şi în dorinţa de a păstra în componenţa sa cele mai reprezentative acţiuni de pe piaţa

bursieră americană – este revizuită structura întregului indice. Din acest motiv, de obicei se

procedează simultan la mai multe schimbări în componenţa indicelui.

Dintre titlurile aflate în componenţa indicelui la începuturile sale, cu peste 100 de ani în

urmă, până în ziua de azi nu a mai rezistat decât General Electric. Întotdeauna pe parcursul

existenţei sale, în indicele Dow Jones au fost selectate mari nume ale industriei americane; unele

dintre ele au fost eliminate la un moment dat, pentru a fi realese în componenţa indicelui câţiva

ani mai târziu.

b) Dow Jones Transportation Average (DJTA) este urmaşul celui mai vechi indice din familia

Dow Jones, apărut în anul 1884. Dacă la momentul apariţiei sale, primul indice Dow Jones

cuprindea 11 acţiuni, între care 9 de căi ferate – cele mai mari societăţi americane ale timpului –

în toamna anului 1896, anul apariţiei DJIA, componenţa indicelui se schimbă. Numărul acţiunilor

23



creşte la 20, dintre care 18 erau societăţi de căi ferate. Dintre acestea, până azi au mai rămas doar

Union Pacific. Dow Jones Railroad Average a fost redenumit Dow Jones Transportation Average

abia în 1970, şi cuprinde în prezent companii americane din domeniul transporturilor feroviare,

rutiere şi aviatice. Denumirea iniţială, „Railroad Average” era justificată la momentul creării,

când bursa new-york-eză era dominată în proporţie de 60% de societăţi de căi ferate.

c) Dow Jones Utility Average (DJUA) se calculează din ianuarie 1929 pe baza evoluţiei a 15

acţiuni din domeniul utilităţilor publice (electricitate, gaz). La momentul constiturii, în

componenţa indicelui erau 18 acţiuni, de la 1 iulie 1929 numărul lor a crescut la 20, pentru a se

stabiliza la actualul număr, 15, din 2 iunie 1938.

d) Dow Jones Composite cuprinde cele 65 de acţiuni din cei trei indici sectoriali prezentaţi, de

aceea este numit şi 65 Stock Average.

e) Dow Jones Bond Average este un indice pentru obligaţiuni care este folosit şi ca suport

pentru contracte futures.

Familia de indici Standard & Poors’s

Standard & Poor’s 500, indice creat în anul 1957, reprezintă o medie aritmetică

(ponderată cu capitalizarea bursieră) a 500 de acţiuni, acoperind peste 2/3 din capitalizarea

NYSE. În componenţa S&P 500 sunt selectate, pe lângă titluri cotate la NYSE, şi acţiuni

tranzacţionate la American Stock Exchange (AMEX) şi pe NASDAQ. Dintre acestea, 425 sunt

acţiuni ale unor societăţi industriale, 25 de căi ferate, iar 50 de electricitate şi gaz.

Standard & Poor’s 100 a fost creat ulterior indicelui Standard & Poor’s 500 (include 100

dintre titlurile S&P 500) pentru a facilita operaţiunile cu indici bursieri – în dorinţa de a fi mai

puţin exact decât S&P 500.

Indicele S&P MidCap400 a fost creat de către Standard & Poor’s pe 19 iunie 1991 şi are

în componenţa sa 400 de societăţi americane de mărime medie (dintre care 62% cotate la NYSE,3% la AMEX şi 35% pe NASDAQ).

Din familia indicilor Standard & Poor’s, calculaţi de firma cu acelaşi nume, fac parte şi

alţi indici, cum ar fi S&P Industrials, S&P Transports, S&P Utilities şi S&P Finance în SUA,

S&P Topix 150 în Japonia sau S&P TSE în Canada.

24



Alţi indici ai pieţei bursiere americane

Major Market Index (MMI) are în componenţa sa 20 de acţiuni dintre blue-cips-urile

cotate la NYSE, toate acţiuni ale unor companii industriale. Dintre acestea, marea majoritate (17

din 20) se regăsesc şi în indicele Dow Jones Industrial Average. Calculat ca o medie ponderată a

capitalizării bursiere, MMI este utilizat atât pe piaţa futures, cât şi pe cea a opţiunilor. Numărul

relativ redus de acţiuni componente, doar 20, comparativ cu alţi indici, îi conferă atractivitate în

acoperirea riscului; investitorul poate obţine, deţinând în portofoliul său cele 20 de acţiuni în

proporţii egale, o corelaţie directă cu indicele MMI.

Indicele NYSE Composite este calculat din 1964 ca o medie aritmetică ponderată (cu

capitalizare bursieră) a tuturor acţiunilor cotate la NYSE. În cadrul său, există următorii indici

sectoriali: NYSE Industrials, NYSE Transportation, NYSE Utility, NYSE Finance.

NASDAQ Composite Index, creat în 1971 acoperă titlurile de pe piaţa americană OTC,

NASDAQ. Se calculează şi sub forma unor indici sectoriali sub urmăroarele denumiri: NASDAQ

Industrialis, NASDAQ Finance, NASDAQ Insurance, NASDAQ Telecommunications,

NASDAQ Banks, NASDAQ Transportation; există însă şi indicii NASDAQ 100 şi NASDAQ

High Technology Index.

American Stock Exchange Price Level Index este calculat din anul 1966, ca medie

aritmetică a tuturor acţiunilor şi warranturilor cotate la American Stock Exchange.

Wilshire 5000 Equity Index acoperă 5000 de societăţi cotate la NYSE, AMEX şi

NASDAQ.

Value Line 1400 Composite Average este unul din puţinii indici bursieri bazat pe o

medie geometrică, el fiind folosit ca activ suport pentru crearea de valori mobiliare derivate,

futures şi opţiuni.

2.1.2. Indicii pieţei bursiere japoneze

Pentru piaţa japoneză se întâlnesc trei indici bursieri cunoscuţi:

• Nikkei 225;

• Topix;

25



• TSE 2.

Indicele Nikkei 225, numit şi Nikkei Dow Jones, a fost realizat în 1950 în asociere de

cotidianul Nihon Keizai (a cărui prescurtare este Nikkei) cu grupul financiar Dow Jones şi

cuprinde 225 de acţiuni cotate în prima secţiune a Tokyo Stock Exchange, reprezentând

aproximativ 50% din capitalizarea acesteia. Fiind un indice de primă generaţie, Nikkei se

calculează prin simpla împărţire a preţurilor celor 225 titluri cotate, la o cifră constantă (la fel ca

şi Dow Jones).

Indicele Topix – Tokyo Stock Price Index este calculat de Tokyo Stock Exchange de la

1 iulie 1969, dar data de referinţă este 4 ianuarie 1968 (baza 100 de puncte). Este un indice

ponderat în funcţie de capitalizarea bursieră a acţiunilor cotate în prima secţiune a bursei – în

total peste 1000 de acţiuni.

Indicele TSE 2 sau TSE Second Section Index are în componenţă acţiunile din

secţiunea a doua de la Tokyo Stock Exchange, în general firme mici şi mijlocii.

2.1.3. Indicii pieţei bursiere britanice

Activitatea pieţei bursiere londoneze este reflectată de indicii din familia FT. Indici ca FT

30 şi FT 100 sunt botezaţi după iniţialele prestigiosului cotidian londonez Financial Times, la

iniţiativa căruia au fost creaţi.

FT-30 (Financial Times Industrial Ordinary), cel mai vechi indice bursier după Dow

Jones, are baza 100 în anul 1935, include în componenţa sa 30 de acţiuni ale unor firme

industriale britanice şi se calculeză ca o medie geometrică a preţurilor acestora.

FT 100 (FTSE 100 – Financial Times Stock Exchange), cunoscut şi sub denumirea deFootsie, a fost creat în 1984, pe baza capitalizării a 100 de titluri cotate pe piaţa londoneză (69

industriale, 21 financiare, 5 petroliere, 2 miniere, 2 de investiţii, 1 de comerţ exterior). Întrucât

titlurile din componenţa sa deţin 70% din capitalizarea întregii pieţe londoneze, este considerat

un indice reprezentativ pentru starea şi evoluţia întregii economii britanice, valorile sale fiind

urmărite cu interes de mediile financiare şi de afaceri din întreaga lume.

26



Financial Times Actuaries All Share Index (FT-A) cuprinde toate acţiunile pieţei

bursiere londoneze şi se calculează o singură dată pe zi, la ora 17, pe baza preţurilor de închidere.

2.1.4. Indici pieţei bursiere germane

Indicele FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung) este cel mai cunoscut indice bursier german. Are în componenţa sa 100 de titluri ale unor companii activând în 15 sectoare diferite de

activitate, fiind un indice global şi reuşind astfel să reflecte imaginea de ansamblu a economiei

germane. Se calculează ca o medie ponderată a preţurilor, având baza 100 în anul 1958.

Indicele DAX 30 (Deuteschen Aktienindex) este un indice reprezentativ pentru

economia germană având baza 1000 la 30 decembrie 1987. Este calculat ca o medie ponderată a

preţurilor acţiunilor a 30 de societăţi germane, din cele mai importante de pe piaţă (gen Allianz,

Deutsche Telekom sau Mannesmann).

Indicele Commerzbank este calculat din 1953 de banca cu acelaşi nume, pe baza

preţurilor acţiunilor a 60 de societăţi germane de prim rang (baza 100).

2.1.5. Indicii pieţei bursiere franceze

Familia de indici SBF

Indicii SBF 120 şi SBF 250 (Société de Bourse Française) au fost creaţi de Société de

Bourse Française la începutul anului 1983, pornind de la 120 şi, respectiv, 250 de societăţi cotate,

dintre cele mai importante de pe piaţa franceză.

SBF 250, numit şi CAC general, reflectă capitalizarea bursieră a 250 de acţiuni

reprezentative, oglindind astfel starea întregii economii frnaceze (cuprinde inclusiv cele 120 de

societăţi din indicele SBF 120).

Indicele SBF 120 cuprinde 120 dintre cele mai bune acţiuni franceze, inclusiv cele din

componenţa CAC 40. Este un indice calculat în timp real – la fiecare 30 de secunde.

Indicele CAC 40 (Cotation Assistée en Continu) a fost creat în iunie 1988 pe baza a 40

de valori reprezentative pentru bursa pariziană, toate acţiuni cotate pe piaţa cu reglementare

27



(lichidare) lunară, care deţin aproximativ 70% din capitalizarea totală, în consecinţă şi gradul său

de corelare cu SBF 250 este foarte mare: 0,97.

CAC 40 este un indice de referinţă pentru starea generală a economiei franceze – fiind

calculat la fiecare 30 de secunde – dar este folosit şi ca suport pentru tranzacţii cu indici, pe piaţa

futures şi a opţiunilor.

Indicele MIDAC, ultimul indice apărut pe piaţa bursieră franceză, cuprinde 100 de

acţiuni cotate pe piaţa oficială şi pe a doua piaţă şi se calculează de două ori pe zi, la deschiderea

şi la închiderea pieţei.10

2.2. Indicii Bursei de Valori Bucureşti

Până la realizarea indicilor oficiali, atât pentru Bursa de Valori Bucureşti, cât şi pentru

bursa electronică RASDAQ, în scopul suplinirii lipsei acestora, dar în bună măsură şi pentru a-şi

face reclamă, mai multe societăţi de valori mobiliare româneşti (cum se numeau atunci

intermediarii pieţei de capital, actualele SSIF-uri) au lansat proprii indici, care nu au fost

niciodată aprobaţi oficial. Majoritatea acestor indici nu au rezistat „probei timpului”, după

apariţia indicelui oficial, BET, respectiv RASDAQ, la scurtă vreme ei şi-au pierdut din

importanţă şi utilitate.

La nivelul pieţelor financiare din România indicii nu au o istorie îndelungată, dar odată cu

lansarea lor au devenit repere în ceea ce priveşte analiza activităţii pieţelor financiare.

Cei mai reprezentativi şi mai cunoscuţi indici din România sunt indicii oficiali ai Bursei

de Valori Bucureşti: BET, BET-C, BET-FI, BET-XT, BET-NG şi ROTX.

2.2.1. Indicele Bucharest Exchange Trading Index (BET)

Indicele Bucharest Exchange Trading Index (BET) este indicele de referinţă al Bursei de

Valori Bucureşti şi a fost lansat la 22 septembrie 1997 (la aproape doi ani de la deschiderea

pieţei), dar are ca dată de referinţă 19 septembrie 1997, cu o valoare de bază de 1.000 de puncte.11

Este primul indice dezvoltat de BVB şi reflectă evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în

10 Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2005, p. 201-209.11 Prisacariu, Maria, Ursu, Silviu, Andrieş, Alin, Pieţe şi instrumente financiare, Editura Universităţii AlexandruIoan Cuza, Iaşi 2008, p .184.

28



cadrul secţiunii de pe piaţa financiară, fiind un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-

floatului celor mai lichide societăţi listate la BVB.

Numele oficial al indicelui este, în limba română, „indicele Bursei de Valori Bucureşti”.

Coşul indicelui BET cuprinde acţiunile celor mai lichide 10 societăţi listate pe piaţareglementată BVB, la Categoria I şi II, cu excepţia societăţilor de investiţii financiare

tranzacţionate pe piaţa reglementată administrată de BVB, a fondurilor de investiţii şi altor

entităţi asimilabile acestora.

Criteriile de selecţie a societăţilor pentru a fi incluse în coşul indicelui sunt:

• lichiditatea titlurilor;

• situaţia financiară a societăţii;

• elemente de ordin juridic;

• transparenţa societăţii.

Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui BET este determinată de capitalizarea

de piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustată cu factorul free float şi factorul de reprezentare.

Formula de calcul a indicelui BET este:

12

S-au folosit următoarele notaţii:

BET - valoarea indicelui BET la momentul curent, T

BET-1 - valoarea indicelui BET la momentul anterior, T-1 pi,T - preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;

pi,T-1 - preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;

qi,T - numărul de acţiuni la momentul curent T;

Ffi - factorul de free float corespunzător societatii i din indice; este calculat cu două zecimale şi

12 www.bvb.ro

29

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/



poate lua patru valori : 0,25; 0,5; 0,75; 1.

Ri - factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coşului indicelui,

corespunzător acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1] ;

ci,T - factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în zilele

de revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;ci,T-1 - factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în

zilele de revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;

N - Numărul de societăţi incluse în coşul indicelui

Formulele de calcul pentru BET USD şi BET EUR sunt următoarele:

BET USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru USD stabilit

în ziua T) x(BET RONT / BET RONT-1 ) x BET USDT-1

BET EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru EUR stabilit

în ziua T) x(BET RONT / BET RONT-1) x BET EURT-1

Regulile formulate pentru asigurarea relevanţei indicelui, a căror respectare este analizată

trimestrial de Comitetul Indicelui, sunt:

• criteriul de reprezentativitate – cele zece acţiuni din componenţa indicelui să fie cotate la

categoria I la BVB, iar selectarea lor să se facă astfel încât să asigure diversificarea

portofoliului indicelui;

• criteriul de capitalizare – selectarea titlurilor cu cea mai mare capitalizare bursieră, astfelîncât însumate, cele 10 acţiuni să reprezinte peste 60% din capitalizarea BVB;

• criteriul de lichiditate – selectarea acţiunilor cu cea mai mare lichiditate, măsurată prin

valoarea totală a tranzacţiilor cu cele 10 acţiuni, care trebuie să reprezinte cel puţin 70%

din valoarea totală a tranzacţiilor zilnice.

Indicele BET are două funcţii principale:

1. funcţia descriptivă , de indicator al performanţei (medii) a BVB, funcţia principală pentru oriceindice bursier;

2. funcţia operativă , de suport pentru construirea unor valori mobiliare derivate, futures şi

opţiuni.13

13 Prisacariu, Maria, Stoica, Ovidiu, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2005, p. 212.

30



Tabelul 2.1. Structura indicelui BET la data de start (22 septembrie 1997)

Nr.

Crt.

Societatea Simbol Pondere în BET (%)

1. Arctic Găineşti ARC 4,542. Antibiotice Iaşi ATB 10,753. Azomureş Tg. Mureş AZO 13,484. Compa Sibiu CMP 3,315. Dacia Piteşti DAC 18,626. Oţelinox Târgovişte ANX 4,887. Oltchim OLT 25,588. Policolor PCL 4,979. Şant. Naval Constanţa SNC 2,5410. Terapia TER 11,34

Valoarea indicelui este calculată în timp real şi afişată pe tabela electronică a bursei, petoate terminalele conectate la distanţă la sistemul de tranzacţionare automată al BVB. Indicele

este preluat în timp real de către agenţiile de ştiri REUTERS.

2.2.2. Indicele Bucharest Exchange Trading Composite (BET-C)

Indicele Bucharest Exchange Trading Composite (BET-C) este al doilea indice dezvoltat

de BVB şi este un indice compozit care reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate

la BVB, segmentul de piaţă reglementată, Categoria I şi II, cu excepţia Societăţilor de Investiţii

Financiare.

Indicele BET-C este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a tuturor

societăţilor din componenţa sa şi este calculat din 16 aprilie 1998 (data de referinţă), cu o valoare

de start de 1.000 de puncte şi pe baza aceleiaşi formule folosite în cazul indicelui BET. Prin

modul în care a fost conceput, indicele reflectă evoluţia tuturor acţiunilor tranzacţionate la BVB.

Apariţia sa a fost determinată în bună măsură de criticile formulate la adresa BET privind

reflectarea evoluţiei bursiere în ansamblu, şi în dorinţa oferirii unei reprezentări mai complexe

(exacte) a evoluţiei tranzacţiilor la BVB.

Coşul indicelui BET-C cuprinde toate companiile listate la BVB, în segmentul de piaţă

reglementată, Categoria I şi II, cu excepţia Societăţi de Investiţii Financiare listate pe piaţa

reglemetată administrată de BVB.

31



Formula indicelui BET-C este:


BET-CT - valoarea indicelui BET-C la momentul curent, T

BET-CT-1 - valoarea indicelui BET-C la momentul anterior, T-1

pi,T - preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T;



Ri - factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coşului indicelui,corespunzător acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];


de revizuire operaţională; este calculat cu şase zecimale;

ci,T-1 - factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1, în



Formulele pentru BET-C USD şi BET-C EUR sunt următoarele:

BET-C USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru USD

stabilit în ziuaT) x (BET-C RONT / BET-C RONT-1 ) x BET-C USDT-1

BET-C EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru EUR

stabilit în ziuaT) x (BET-C RONT / BET-C RONT-1) x BET-C EURT-1

Pentru a-şi atinge scopul, acoperind întreaga piaţă, deci incluzând noile valori cotate încă

după prima zi de tranzacţionare, pentru a asigura continuitatea şi compatibilitatea valorilor

indicelui şi pentru a elimina influenţele apariţiei sau dispariţiei de titluri în componenţa sa, sau

modificării capitalului social şi, în acest caz, se foloseşte factorul de corecţie.

Ca în cazul indicelui BET, valoarea indicelui BET-C este calculată în timp real – lucru

firesc în sistemul electronic de tranzacţionare – şi pusă la dispoziţia celor interesaţi, atât în ţară,

cât şi în străinătate – prin terminalele intermediarilor conectaţi în sistem, prin Internet sau prin

canalele de ştiri Reuters şi Dow Jones Telerate.

32



Indicele BET-C (EUR) şi indicele BET-C (USD) se calculează prin transformarea

preţurilor acţiunilor în EUR, respectiv, USD, în funcţie de cursul comunicat de BNR pentru ziua

respectivă.

2.2.3. Indicele Bucharest Exchange Trading Investment Funds Index (BET-FI)

Indicele Bucharest Exchange Trading Investment Funds Index (BET-FI) este primul

indice sectorial, lansat la data de 31 octombrie 2000, cu o valoare de start de 1.000 de puncte,

fiind al treilea indice dezvoltat de BVB.

Indicele BET-FI reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor de investiţii financiare

listate la BVB, care nu sunt incluse în alt indice al BVB şi se calculează pe baza aceleiaşi

metodologii, ca în cazul indicelui BET.

Indicele BET-FI este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a Societăţilor

de Investiţii Financiare listate la BVB, care sunt în număr de cinci. Acest indice are o importanţă

semnificativă deoarece acţiunile societăţilor de investiţii financiare sunt cele mai lichide active de

pe piaţa de capital din România.

Numărul titlurilor din structura indicelui este variabil, fiind egal cu numărul fondurilor de

investiţii cotate la bursă. Singura regulă privind includerea unui fond de investiţii în portofoliul

indicelui BET-FI este ca fondul respectiv să fie cotat la bursă.

Motivaţia introducerii indicelui BET-FI rezidă în interesul manifestat de participanţii la

piaţă, în special de intermediari, pentru existenţa acestui tip de indice, precum şi în faptul că

acţiunile emise de societăţile de investiţii financiare nu erau incluse în coşul nici unuia dintre cei

doi indici, BET şi BET-C.14

Coşul indicelui BET-FI este format din societăţile de investitii financiare admise la

tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de BVB.

Formula indicelui BET-FI este:15

14 Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii.Tranzacţii., Editura Economică, Bucureşti 2004, p. 403.15 www.bvb.ro

33

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/




BET-FIT - valoarea indicelui BET-FI la momentul curent, T

BET-FIT-1 - valoarea indicelui BET-FI la momentul anterior, T-1


pi,T-1 - preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1 ;


Ffi - factorul de free float corespunzător societăţii i din indice; este calculat cu două zecimale şi


Ri - factorul de reprezentare la 30% a ponderii componentelor coşului indicelui, corespunzător acţiunilor societatii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];





N - Numărul de societăţi incluse în coşul indicelui.

Formulele pentru BET-FI USD şi BET-FI EUR sunt următoarele:BET-FI USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru USD

stabilit în ziuaT) x (BET-FI RONT / BET-FI RONT-1) x BET-FI USDT-1

BET-FI EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru EUR

stabilit în ziuaT) x (BET-FI RONT / BET-FI RONT-1) x BET-FI EURT-1

2.2.4. Indicele Bucharest Exchange Trading Extended Index (BET-XT)

Indicele Bucharest Exchange Trading Extended Index este un indice lansat de Bursa de

Valori Bucureşti la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 de puncte, calculatăretroactiv la 2 ianuarie 2007.

Indicele BET-XT este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor

mai lichide societăţi listate la BVB. Coşul indicelui BET-XT cuprinde acţiunile celor mai lichide

25 de societăţi listate pe piaţa reglementată BVB.

34



Metodologia de calcul este similară celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, ceea ce îi permite

acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate (futures, options

etc) şi produse structurate (warrante, certificate etc.).

Coşul indicelui BET-XT cuprinde acţiunile celor mai lichide 25 societăţi listate pe piaţă

reglementată BVB.

Formula indicelui BET-XT este:16


BET-XTT - valoarea indicelui BET-XT la momentul curent, T

BET-XTT-1 - valoarea indicelui BET-XT la momentul anterior, T-1




Ffi - factorul de free float corespunzător societăţii i din indice; este calculat cu două zecimale şi


Ri - factorul de reprezentare la maxim 15% a ponderii componentelor coşului indicelui,corespunzător acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1] ;



ci,T-1 - factorul de corectie a pretului corespunzator actiunilor societatii i la momentul T-1, in

zilele de revizuire operationala; este calculat cu şase zecimale;


Formulele de calcul pentru BET-XT USD şi BET-XT EUR sunt următoarele:

BET-XT USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru USD

stabilit în ziuaT) x (BET-XT RONT / BET-XT RONT-1 ) x BET-XT USDT-1

BET-XT EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru EUR

stabilit în ziuaT) x (BET-XT RONT / BET-XT RONT-1) x BET-XT EURT-1

16 www.bvb.ro

35

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/



2.2.5. Indicele Bucharest Exchange Trading Energz and Related Utilities Index

(BET-NG)

Indicele Bucharest Exchange Trading Energz and Related Utilities Index este un indice

sectorial şi reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB, segmentul de piaţă

reglementată, care au domeniul principal de activitate energia şi utilităţile aferente.

Numărul companiilor din componenţa sa este variabil. Acest indice a fost lansat la data de

1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 de puncte, calculată retroactiv la 2 ianuarie 2007.

Indicele BET-NG este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a tutror

societăţilor din componenţa sa. Metodologia BET-NG este similară celorlalţi indici oficiali ai

BVB.

Coşul indicelui BET-NG cuprinde toate companiile listate la BVB, în segmentul de piaţă


Următoarele categorii de instrumente financiare nu sunt eligibile a fi incluse în

componenţa indicelui BET-NG: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de

plasament colectiv, precum şi alte instrumente financiare desemnate de către Comitetul Indicilor

BVB.

Formula indicelui BET-NG este:17


BET-NGT - valoarea indicelui BET-NG la momentul curent, T

BET-NGT-1 - valoarea indicelui BET-NG la momentul anterior, T-1

pi,T - preţul corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T; pi,T-1 - preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1;


Ri - factorul de reprezentare la maxim 30% a ponderii componentelor coşului indicelui,

corespunzător acţiunilor societăţii i; este calculat cu două zecimale şi aparţine (0,1];

17 www.bvb.ro

36

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/







N - Numărul de societăţi incluse în coşul indicelui.Formulele pentru BET-NG USD şi BET-NG EUR sunt următoarele:

BET-NG USDT = (Curs BNR pentru USD stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru USD

stabilit în ziuaT) x (BET-NG RONT / BET-NG RONT-1 ) x BET-NG USDT-1

BET-NG EURT = (Curs BNR pentru EUR stabilit în ziua T-1 / Curs BNR pentru EUR

stabilit în ziuaT) x (BET-NG RONT / BET-NG RONT-1) x BET-NG EURT-1

2.2.6. Indicele Romanian Traded Index (ROTX)

Indicele Romanian Traded Index este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-

floatului şi reflectă în timp real mişcarea acţiunilor „blue chip” tranzacţionate la Bursa de Valori

Bucureşti. Acest indice este calculat în RON, EUR şi USD şi diseminat în timp real de Wiener

Börse AG ( „WBAG” Bursa de Valori din Viena) şi Bursa de Valori Bucureşti.

Indicele ROTX reflectă în timp real modificările de preţ pentru cele mai reprezentativesocietăţi tranzacţionate la BVB. Indicele ROTX poate fi considerat ca fiind un index replicabil de

referinţă pentru piaţa de capital din România. Numai acţiunile emise de societăţile listate şi

tranzacţionate în mod continuu la BVB sunt eligibile pentru a fi incluse în componenţa indicelui

ROTX.

Criteriile de selecţie a societăţilor pentru includerea în coşul indicelui ROTX sunt

următoarele:

• capitalizarea de piaţă;

• lichiditatea;

• disponibilitatea preţurilor de piaţă;

37



• reprezentativitatea sectorială;

• interesul participanţilor la piaţă.

Numărul de societăţi din componenţa indicelui este limitat la cele mai lichide acţiuni blue

chips care sunt eligibile pentru tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate. Obiectivul principal al indicelui ROTX este să reflecte evoluţia preţului acţiunilor emise de societăţile blue

chips. Pe măsură ce piaţa de capital din România se dezvoltă şi lichiditatea acţiunilor

tranzacţionate creşte, cerinţele cu privire la calitatea lichidităţii vor creşte în mod corespunzător.

În componenţa coşului indicelui ROTX sunt eligibile a fi incluse numai acţiunile comune

emise de societăţi comerciale pe acţiuni înregistrate în România, care sunt listate şi tranzacţionate

la BVB.


componenţa indicelui ROTX: acţiuni care conferă drepturi speciale, certificate de privatizare,

titluri de participare la organismele de plasament colectiv, precum şi alte instrumente financiare

similare.

Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui ROTX este determinată de capitalizarea

de piaţă a fiecărei societăţi în parte, ajustată cu factori de ponderare (capitalizarea de piaţă

societate = număr acţiuni emise x preţul curent din piaţă x factor de free float x factorul de

reprezentare).

Numărul de acţiuni utilizat pentru determinarea ponderii fiecărei componente a indicelui

ROTX este egal cu numărul total al acţiunilor listate la BVB. Aceste dat sunt verificate periodic

de către Colectivul de Administrare a Indicelui ROTX în baza informaţiilor furnizate de către

BVB cu privire la acţiunile corporative pentru fiecare emitent în parte.

2.3.Indici bursieri ai Bursei Electronice RASDAQ (BER)

Piaţa RASDAQ a lansat în august 1998 propriul sistem de indici bursieri. În acest sens

raportul de tranzacţionare din 3 august 1998 a cuprins prima calculare a variaţiei indicelui

RASDAQ COMPOZIT (data de referinţă în care indicele a luat valoarea de start fiind 31 iulie

1998).

38



Valoarea de start a fost stabilită la 1.000 de puncte, ca şi în cazul indicilor BET şi BET-C.

Sistemul de indici RASDAQ are următoarele componente:

• Indicele RASDAQ Compozit , care include în calcul toate acţiunile societăţilor listate la

Bursa Electronică RASDAQ;

• Indicele RAQ-I , lansat la data de 28 octombrie 2002, având o valoare iniţială de 1079,216

puncte şi o structură ce include acţiunile societăţilor comerciale listate la categoria I a

BER;

• Indicele RAQ-II , cu aceeaşi valoare iniţială ca şi RAQ-I, lansat la aceeaşi dată pentru a

reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor valorilor mobiliare emise de societăţile

comerciale listate la categoria a II-a BER.

Indicele RASDAQ Compozit (RASDAQ-C) reflectă tendinţa globală a preţurilor tutror

acţiunilor emise de societăţile comerciale listate la BER. Singura condiţie pentru ca un emitent să

fie inclus în RASDAQ-C este listarea la Bursa Electronică RASDAQ. Indicele face parte din

familia de indici ponderaţi prin capitalizarea de piaţă, metoda de calcul fiind cea aplicabilă

acestora. Astfel elementele ce definesc calculul indicelui sunt:

a) divizorul la data de referinţă (t = 0);

D0 = ;

b) valoarea curentă a indicelui:

It = ;

unde,

D0 – divizorul în momentul de referinţă;

Dt – divizorul la data curentă;

Pi0 – preţul de închidere al acţiunii i în ziua de referinţă (t = 0);

39



Pit – preţul ultimei tranzacţii realizate cu acţiunea i;

WFi0 – factorul de ponderare corespunzător emitentului acţiunii i în şedinţa de

tranzacţionare de referinţă;

WFit – factorul de ponderare corespunzător emitentului acţiunii i la data curentă;

I0 – valoarea iniţială a indicelui;

It – valoarea curentă a indicelui;

N – numărul de societăţi comerciale incluse în portofoliul indicelui.

Participarea unui simbol la indice este limitată la 25% din totalul capitalizării simbolurilor

incluse în RASDAQ-C. Factorul de ponderare pentru un simbol este:

• numărul de acţiuni corspunzătoare simbolului respectiv, dacă ponderea capitalizării

acestuia în capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice este sub 25%;

• un număr ajustat, dacă ponderea capitalizării simbolului depăşeşte limita de 25%, astfel

încât Pit x WFit să reprezinte 25% din capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice.

Metodele de ajustare se aplică pentru a compensa efectele generate asupra indicelui

RASDAQ-C de unele evenimente, cum sunt: divizări sau consolidări de acţiuni, fuziuni, lichidări,

modificări ale capitalului social. Ajustarea presupune modificarea divizorului sau modificarea

factorilor de ponderare astfel încât nici unul dintre simboluri să nu depăşească 25% ca pondere în

indice. Ajustările intervin în situaţia modificării componenţei indicelui prin listări sau delistări.18

O dată cu introducerea categoriilor de excelenţă la Bursa Electronică RASDAQ, s-a

considerat necesar să fie creaţi indici reprezentativi pentru acestea. Astfel, indicii RAQ-I şi RAQ-

II pot fi consideraţi indici de grup, ce urmăresc sintetizarea în informaţie utilă a tendinţei globale

a preţurilor acţiunilor emise de societăţile listate la categoriile de excelenţă ale BER.

Fiecare dintre aceşti indici reflectă tendinţa pe care o generează prin caracteristicile

economico-financiare cele mai atractive societăţi listate la Bursa Electronică RASDAQ. Metoda

de calcul este aceeaşi ca şi în cazul indicelui RASDAQ-C. Singura condiţie pentru a face parte

18 Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii.Tranzacţii., EdituraEconomică, Bucureşti 2004, p. 404.

40



din coşul indicelui este apartenenţa societăţii emitente la categoria I (pentru RAQ-I) şi la

categoria a doua de listare (pentru RAQ-II). Aceleaşi evenimente ca în cazul indicelui RASDAQ-

C determină ajustarea celor doi indici de grup. Modificarea componenţei indicilor se produce la

orice promovare sau retrogradare a unui emitent în sau din categoria I (sau a II-a) de listare la

BER.

Cap. 3. Evoluţia indicilor Bursei de Valori Bucureşti

3.1. Conţinutul şi evoluţia indicelui BET-FI în perioada iulie 2008-martie 2009.

Indicele BET-FI a fost lansat la data de 31 Octombrie 2000 cu o valoare de start de 1.000

puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB, respectiv primul indice sectorial.

Indicele BET-FI reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor de investiţii financiare

listate la BVB, care nu sunt incluse în alt indice al BVB.

Indicele BET-FI este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a Societăţilor

de Investiţii Financiare listate la BVB.

Numărul societăţilor incluse în coşul indicelui BET-FI este de 5 societăţi, fiind posibil ca

41



numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societăţi de investiţii

financiare.

Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET-FI

reflectă evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală

(“Regular”).În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţa

a acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-FI (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de

capital, etc), se va proceda la ajustarea periodică şi operaţională a indicelui, astfel încât să se

asigure continuitatea valorilor indicelui BET-FI pentru a se evita influenţarea artificială a

indicelui ca urmare a acestor evenimente.

Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-FI în cazul acordării de dividende de către

societăţile incluse în componenţa indicelui BET-FI.

Coşul indicelui BET-FI este format din societăţile de investiţii financiare admise la

tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de BVB.19

Motivaţia introducerii indicelui BET-FI rezidă în interesul manifestat de participanţii la

piaţă, în special de intermediari, pentru existenţa acestui tip de indice, precum şi în faptul că

acţiunile emise de societăţile de investiţii financiare nu erau incluse în coşul nici unui dintre cei

doi indici, BET şi BET-C.20

Tabel 3.1.1. Compoziţia indicelui BET-FI la data de 20.05.2009, ora 15.44 luni21

Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref.

Factor

Free

Float

(FF)

Factor de

Reprezentare

(FR)

Factor

de

Corectie

a

Pretului

(FC)

Pondere

(%)

SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580.165.714 0,8550 1,00 1,00 1,000000 21,95

SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 807.036.515 0,6000 1,00 1,00 1,000000 21,43

SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 1.092.143.332 0,4240 1,00 1,00 1,000000 20,49

SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 548.849.268 0,8250 1,00 1,00 1,000000 20,04

SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 519.089.588 0,7000 1,00 1,00 1,000000 16,08

19 www.bvb.ro 20 Anghelache, Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii.Tranzacţii., Editura Economică, Bucureşti 2004,

p. 403.21 www.bvb.ro

42

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SIF5










http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/








Tabel 3.1.2. Evoluţia medie lunară a indicelui BET-FI în perioada iulie 2008-martie 2009

Lunile MediaIulie 2008 38.633,50

August 2008 33.550,96Septembrie 2008 30.168,98Octombrie 2008 17.020,46 Noiembrie 2008 14.161,72Decembrie 2008 13.578,51

Ianuarie 2009 12.502,41Februarie 2009 9.121,20

Martie 2009 9.764,79

Fig.1. Analiza evoluţiei indicelui BET-FI în perioada

iulie 2008 – martie 2009

43



Din grafic se observă:

• iulie 2008 - septembrie 2008, se observă o scădere a indicelui;

• septembrie 2008 – octombrie 2008, se observă o scădere accentuată a indicelui;

• octombrie 2008 – ianuarie 2009, se observă o scădere constantă a indicelui;• februarie 2009 – martie 2009, se obseră o creştere a indicelui.

În concluzie, caracteristica perioadei este de scădere a incelui BET-FI.

3.2. Conţinutul şi evoluţia indicelui BET-XT în perioada iulie 2008-martie 2009

Indicele BET-XT a fost lansat la data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000

puncte, calculată retroactiv, la 2 ianuarie 2007.

Metodologia indicelui BET-XT permite acestuia să constituie drept activ suport pentruinstrumente financiare derivate (futures, options, etc) şi produse structurate (warrante,

certificate, etc).

Indicele BET-XT este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor

mai lichide societăţi listate la BVB. Numărul societăţilor incluse în coşul indicelui BET-XT este

de 25 societăţi, fiind posibil ca numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB

de noi societăţi reprezentative pentru sectoarele din economia naţională.

Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET-

XT reflectă evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală

(“Regular”).

În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţă

a acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-XT (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de


asigure continuitatea valorilor indicelui BET-XT pentru a se evita influenţarea artificială a


Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-XT în cazul acordării de dividende de cătresocietăţile incluse în componenţa indicelui BET-XT.

Coşul indicelui BET-XT cuprinde acţiunile celor mai lichide 25 societăţi listate pe piaţa

reglementată BVB.

În cazul societăţilor nou listate la BVB ca urmare a procesului de privatizare sau derulării

44



unor oferte publice primare, acestea pot fi introduse în indicele BET-XT prin decizia Comitetului

Indicilor BVB.


componenţa indicelui BET-XT: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de

plasament colectiv, precum şi alte instrumente financiare desemnate de către Comitetul Indicilor BVB.22

Tabel 3.2.1. Compoziţia indicelui BET-XT la data de 20.05.2009, ora 15.44 luni23


Factor

Free

Float

(FF)

Factor de

Reprezentare

(FR)

Factor

de

Corectie

a

Pretului

(FC)

Pondere

(%)

SNP PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2300 0,25 0,37 1,000000 16,51

TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.059.696.183 1,0100 1,00 0,901 ,000000 13,20

BRD BRD - GROUPE SOCIETE

GENERALE S.A.696.901.518 7,6500 0,50 0,35 1,000000 12,78

SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580.165.714 0,8550 1,00 1,00 1,000000 6,80

SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 807.036.515 0,6000 1,00 1,00 1,000000 6,63

TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 160,8000 0,25 1,00 1,000000 6,48

SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 1.092.143.332 0,4240 1,00 1,00 1,000000 6,34

SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 548.849.268 0,8250 1,00 1,00 1,000000 6,20

RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 21.099.276.002 0,0375 0,50 1,001 ,000000 5,42

SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 519.089.588 0,7000 1,00 1,00 1,000000 4,98

TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 73.303.142 12,6000 0,25 1,00 1,000000 3,16

BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,1500 1,00 1,00 1,000000 2,25

22 www.bvb.ro23 www.bvb.ro

45

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SNP


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRD



http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TGN



http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=RRC


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TEL

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO


http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRD












ATB ANTIBIOTICE S.A. 454.897.291 0,5050 0,50 1,00 1,000000 1,57

BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA

S.A.2.012.546.505 0,1110 0,50 1,00 1,000000 1,53

SCD ZENTIVA S.A. 416.961.150 0,5250 0,25 1,00 1,000000 0,75

IMP IMPACT DEVELOPER &CONTRACTOR S.A.

200.000.000 0,3630 0,75 1,00 1,000000 0,75

TRP TERAPLAST SA 297.875.880 0,3600 0,50 1,00 1,000000 0,73

PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A. 278.190.900 0,3700 0,50 1,001,000000 0,71

BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,1500 1,00 1,00 1,000000 0,59

COMI CONDMAG S.A. 172.796.516 0,3290 0,75 1,00 1,000000 0,58

SOCP SOCEP S.A. 343.425.744 0,1400 0,75 1,00 1,000000 0,49

CMP COMPA S. A. 218.821.038 0,2750 0,50 1,00 1,000000 0,41

AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,2230 0,25 1,00 1,000000 0,40

DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,0565 0,50 1,00 1,000000 0,38

FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA 779.050.011 0,0415 0,75 1,001 ,000000 0,33

Tabel 3.2.2. Evoluţia medie lunară a indicelui BET-XT în perioada

iulie 2008-martie 2009

Luna MediaIulie 2008 642,1478

August 2008 610,9076Septembrie 2008 520,3041Octombrie 2008 341,1383

Noiembrie 2008 297,403Decembrie 2008 283,4925Ianuarie 2009 255,6595

Februarie 2009 195,8955Martie 2009 203,4736

46

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ATB


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BCC

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SCD

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=IMP


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TRP


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=PTR


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRK

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=COMI

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SOCP

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=CMP


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AZO

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=DAFR


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=FLA


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BCC

http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SCD




http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRK


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SOCP


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AZO


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=FLA



Fig.2. Analiza evoluţiei indicelui BET-XT în perioada


Din grafic se observă:

• iulie 2008 - octombrie 2008, se observă o scădere accentuată a indicelui;

• octombrie 2008 – ianuarie 2008, se observă o scădere constantă a indicelui;

47



• ianuarierie 2008 – februarie 2009, se observă o scădere a indicelui;

• februarie 2009 – martie 2009, se observă o creştere a indicelui.

În concluzie, caracteristica perioadei este de scădere a incelui BET-XT.

3.3. Conţinutul şi evoluţia indicelui BET-NG în perioada iulie 2008-martie 2009

Indicele BET-NG a fost lansat la data 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1.000 puncte,

calculata retroactiv la 2 ianuarie 2007.

Metodologia BET-NG permite acestuia să constituie drept activ suport pentru instrumente

financiare derivate (futures, options, etc) şi produse structurate (warrante, certificate, etc).

Indicele BET-NG este un indice sectorial şi reflectă evoluţia de ansamblu a tuturor

societăţilor listate la BVB, segmentul de piaţă reglementată, care au domeniul principal de

activitate energia şi utilităţile aferente. Numărul companiilor din componenţa sa este variabil.

Indicele BET-NG este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a

tuturor societăţilor din componenţa sa.

Similar cu metodologia celorlalţi indici dezvoltaţi de BVB, metodologia indicelui BET- NG reflectă evoluţia preţurilor acţiunilor tranzacţionate în cadrul secţiunii de piaţă principală

(“Regular”).

În cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra preţului în piaţă

a acţiunilor incluse în coşul indicelui BET-NG (cum sunt: splitări, consolidări, majorări de


asigure continuitatea valorilor indicelui BET-NG pentru a se evita influenţarea artificială a


Nu se vor opera ajustări asupra indicelui BET-NG în cazul acordării de dividende de către

societăţile incluse în componenţa indicelui BET-NG.

Coşul indicelui BET-NG cuprinde toate companiile listate la BVB, în segmentul de piaţă


48




componenţa indicelui BET-NG: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de

plasament colectiv, precum şi alte instrumente financiare desemnate de către Comitetul Indicilor

BVB.24

Tabel 3.3.1. Compoziţia indicelui BET-NG la data de 20.05.2009, ora 15.44 luni25


Factor

Free

Float

(FF)

Factor de

Reprezentare

(FR)

Factor

de

Corectie

a

Pretului

(FC)

Pondere

(%)

SNP PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2300 0,25 0,19 1,000000 32,64

TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 160,8000 0,25 1,00 1,000000 24,96

RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 21.099.276.002 0,0375 0,50 1,001,000000 20,87

TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 73.303.142 12,6000 0,25 1,001,000000 12,18

OIL OIL TERMINAL S.A. 582.430.253 0,1770 0,50 1,00 1,000000 2,72

PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A. 278.190.900 0,3700 0,50 1,001,000000 2,71

COMI CONDMAG S.A. 172.796.516 0,3290 0,75 1,00 1,000000 2,25

DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,0565 0,50 1,00 1,000000 1,45

ENP COMPANIA ENERGOPETROL S.A. 2.024.655 1,6100 0,75 1,00 1,000000 0,13

PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A. 408.697 16,6000 0,25 1,00 1,000000 0,09

Tabel nr.3.3.2. Evoluţia medie lunară a indicelui BET-NG în perioada

iulie 2008-martie 2009

Luna MediaIulie 2008 790,4074August 2008 810,9248

Septembrie 2008 696,2768Octombrie 2008 461,19 Noiembrie 2008 383,766

24 www.bvb.ro 25 www.bvb.ro

49








http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OIL






http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ENP


http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=PEI


http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/

http://www.bvb.ro/





http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OIL








Decembrie 2008 348,44Ianuarie 2009 364,546

Februarie 2009 316,0835Martie 2009 330,3109

Fig.3. Analiza evoluţiei indicelui BET-NG în perioada


Din graphic se observă:

• iulie 2008 – august 2008, se observă o creştere a indicelui;

• august 2008 – octombrie 2008, se observă o scădere accentuată a indicelui;

• octombrie 2008 – decembrie 2008, se observă o scădere constant a indicelui;

• decembrie 2008 – ianuarie 2009, se observă o creştere a indicelui;

• ianuarie 2009 – februarie 2009, se observă o scădere a indicelui;

•

februarie 2009 – martie 2009, se observă a creştere a indicelui.În concluzie, caracteristica perioadei este de scădere a incelui BET-NG.

50



Concluzii privind relevanţa indicilor pentru Bursa de Valori Bucureşti

Indicii pieţelor de capital exprimă evoluţia cursurilor instrumentelor financiare ce sunt

cuprinse în structura indicelui cu reprezentativitate pentru piaţa financiară repectivă, dând o

imagine asupra evoluţiei pieţei financiare la un moment dat. Indicii reprezintă un instrument

indispensabil în studierea desfăşurării proceselor economice, în general într-o ţară, şi în deosebi a

celor de pe pieţele de capital, deoarece ei cumulează influenţa a numeroşi factori, pe cât de

diferiţi, pe atât de greu de cuantificat. Majoritatea pieţelor de capital au ataşate câte un indice saumai mulţi indici care caracterizează evoluţia acestor pieţe.

În ceea ce priveşte structura lucrării, acesta este formată din trei capitole, dintre care două

dintre ele sunt teoretice iar celălalt – practic.

Capitolul 1 prezintă o introducere generală despre indicii bursieri, cu referire în special la

explicarea noţiunii de indice bursier, clasificarea, principiile, etapele şi modul de calcul al unui

indice bursier.

Capitolul 2 are o structură mai amplă, acesta fiind structurat pe trei subcapitole, care la

rândul lor sunt împărţite în altele mai mici. Acestea prezintă, pe rând, indici bursieri

reprezentativi ai principalelor pieţe internaţionale, indici bursieri ai Bursei de Valori Bucureşti şi

indici bursieri ai Bursei Electronice RASDAQ.

Capitolul 3 reprezintă partea practică a lucrării de faţă în care au fost prezentate

caracteristici ale indiclor analizaţi, respectiv indicele BET-FI, indicele BET-XT, indicele BET-

NG, evoluţia lor fiind analizată pe baza valorilor înregistrate la principalele acţiuni listate dincadrul fiecărui indice. Conţinutul şi evoluţia indicilor au fost prezentate cu ajutorul datelor de pe

site-ul oficial al Bursei de Valori Bucureşti.

Lucrarea urmăreşte evoluţia pe o perioadă de nouă luni calendaristice a trei dintre indicii

Bursei de Valori Bucureşti, şi anume, BET-FI, BET-XT şi BET-NG, studiul având ca scop

51



determinarea unei imagini asupra pieţei de capital din România în perioada analizată, respectiv,

iulie 2008-martie 2009.

Scăderile înregistrate la Bursa de Valori Bucureşti la începutul perioadei analizate nu au

fost efectul informaţiilor economice interne, ci mai degraba o reflexie a evoluţiei instabile a

burselor internaţionale. În pofida prelungirii programului de tranzacţionare la BVB, lichiditatea

pieţei a rămas scăzută, ceea ce denotă şi o scădere a încrederii investitorilor faţă de perspectivele

de creştere a bursei în următoarea perioadă, fapt ce s-a şi confirmat.

Principalul factor de influenţă asupra pieţei de capital îl reprezintă evoluţia pieţelor

externe, modul în care şocul crizei imobiliare şi-a făcut sau nu simţită prezenţa în sectoarele

economiei.

Un alt factor important pentru evoluţia pieţei de capital îl reprezintă alegerile parlamentare care au avut loc în toamnă, dar şi alegerile prezidenţiale din SUA, schimburile

politice putând avea un impact semnificativ asupra mediului economic.

Raportându-mă la evoluţia indicilor BET-FI, BET-XT şi BET-NG în perioada iulie 2008-

martie 2009, pot spune că în analiza fiecăruia se observă o scădere referitor la cea mai mare parte

a perioadei analizate, iar pe final, fiecare dintre aceşti indici are o oarecare revenire.

Reprezentativitatea indicilor pentru piaţa de capital din România şi în mod special

pentru Bursa de Valori Bucureşti se poate constata din analiza evoluţiei valorii tranzacţiilor

sau peretelui unei clase de acţiuni, comparativ cu evoluţia indicelui. De exemplu, relevanţa

indicelui BET-FI este demonstrată de analiza evoluţiei valorii tranzacţiilor şi preţului de

inchidere pentru acţiunea SIF 2.

Referitor la graficele realizate mai jos, se poate spune că între valoarea tranzacţiei

acţiunii SIF 2, evoluţia lunară a preţului de închidere a acţiunii SIF 2 şi evoluţia lunară a

punctelor indicelui BET-FI există relaţii de inversă proporţionalitate, adică în momentul în

care una dintre aceste valori creşte, cealaltă scade şi invers.

52



Tabel nr.1. Valoarea lunară a acţiunii SIF 2

Luna Valoarea tranzacţieiIulie 2008 122,21

August 2008 89,8Septembrie 2008 115,23Octombrie 2008 98,9 Noiembrie 2008 100,1Decembrie 2008 119,62

Ianuarie 2009 97,49Februarie 2009 54,31

Martie 2009 116,78

Fig.1. Analiza valorii tranzacţiei a acţiunii SIF 2

Tabel nr.2. Evoluţia lunară a acţiunii SIF 2

53



Luna Preţ de închidereIulie 2008 0,98

August 2008 0,9Septembrie 2008 0,84Octombrie 2008 0,78 Noiembrie 2008 0,42

Decembrie 2008 0,5Ianuarie 2009 0,39Februarie 2009 0,26

Martie 2009 0,42

Fig.2. Analiza preţului de închidere a acţiunii SIF 2

Tabel nr.3. Evoluţia lunară a punctelor indicelui BET-FI

Lunile Puncte indice BET-FIIulie 2008 38.633,50

August 2008 33.550,96

54



Septembrie 2008 30.168,98Octombrie 2008 17.020,46 Noiembrie 2008 14.161,72Decembrie 2008 13.578,51

Ianuarie 2009 12.502,41Februarie 2009 9.121,20

Martie 2009 9.764,79

Fig.3. Analiza preţului de închidere a acţiunii SIF 2

Bibliografie

1. Anghelache Gabriela, Piata de capital. Caracteristici. Evolutii. Tranzactii, Editura

Economica, Bucureşti 2004.

55



2. Anghelache Gabriela, Nan Sanda, Badea Dora, Ioacără Anca, Reglementări actuale pe

piaţa de capital , Editura Economică, Bucureşti 2005.

3. Anghelache Gabriela – Bursa şi piaţa bursieră, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;

4. Anghelache Gabriela – Piaţa de capital şi Bursa de Valori: teste grilă şi aplicaţii, Ed.Economică, Bucureşi, 2003

5. Badea, D. – Piaţa de capital & restructurare economică, Ed. Economică, Bucureşti,

2000;

6. Ciobanu Gheorghe, Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă , Editura Economică,

Bucureşti 1997.

7. Dorneanu Elena Cristina, Diagnosticul financiar al firmelor cotate pe piaţa de capital ,Editura Tipo Moldova, Iaşi 2008.

8. Dornescu Valeriu – Bursele de valori şi mecanismele monetare, Ed. SEDCOM LIBRIS,

Iaşi, 2001;

9. Duţescu Cristian, Manipularea pieţei de capital , Editura C.H. Beck, Bucureşti 2008.

10. George Ionescu, Burse de mărfuri şi valori, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

2004.11. Ghilic – Micu Bogdan, Strategii pe piaţa de capital , Editura Economică, Bucureşti 2002.

12.Ghilic - Micu Bogdan – Bursa de valori, Ed. Economică, Bucureşti, 1997;

13.Ionescu, G.H. – Bursa de mărfuri şi valori, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004;

14.Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital.

15.Prisacariu Maria, Tranzacţiile la bursele de valori şi gestiunea portofoliului, Editura

Corson, Iaşi, Ediţia a doua revizuită, 1999.

16.Prisacariu Maria, Stoica Ovidiu, Dornescu Valeriu, Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere,

Editura Sedcom Libris, Iaşi 2005.

56



17.Prisacariu Maria, Ursu Silviu, Piaţa de capital din România în contextul integrării

europene, în volumul “România şi problemele integrării europene”, Editura Univesrităţii

“Al. I. Cuza” Iaşi, 2005.

18.Prisacariu Maria, Ursu Silviu, Andrieş Alin, Pieţe & instrumente financiare, Editura

Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi 2008.

19.Stoica Victor, Gruia Adriana Irina, Piete de capital si produse bursiere. Editura

Universitara, Bucureşti 2006.

20.Stoica Victor, Ionescu Eduard, Pieţe de capital şi burse de valori. Ediţia a doua, Editura

Economică, Bucureşti 2002.

21.Teulon Frédéric, Pieţe de capital , Institutul European, Iaşi 2009.

22.Vrejba Ileana, Primii paşi ca investitor la bursă , Editura All Beck, Bucureşti 2004.

Site-uri:

1. www.bvb.ro

2. www.kmarket.ro

3. www.capital.ro

4. www.ktd.ro

5. www.financiarul.com

57

http://www.bvb.ro/

http://www.kmarket.ro/

http://www.capital.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.financiarul.com/

http://www.bvb.ro/

http://www.kmarket.ro/

http://www.capital.ro/

http://www.ktd.ro/

http://www.financiarul.com/

Documents

licenta pt roxana