UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂUFACULTATEA DE INGINERIEPROGRAM DE STUDIU : INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

INDRUMATORI : STUDENT :

Asist. dr.ing. TOMOZEI CLAUDIA IȘTOC PAULA ELENA

Șl. dr. ing. PANAINTE MIRELA

2013

1

CALITATEA MEDIULUI ÎN ZONA

INDUSTRIALĂ

A

MUNCIPIULUI BACĂU

2

CUPRINS

1. Noțiuni generale …………………………………………………………………… 41.1. Atribuțiile generale ale A.R.P.M. ....................................................................

51.2. Activitățile principale ale A.R.P.M. Bacău ...................................................

62. Stadiul actual al cercetărilor privind calitatea

mediului în zonele industriale …………………………………………………… 82.1. Surse de poluare industriale ………………………………………………….

82.2. Impactul poluării industriale asupra mediului ……………………………..

92.3. Poluarea industrială în România …………………………………………….

143. Cadul legislativ …………………………………………………………………… 174. Studiu de caz ……………………………………………………………………… 19

4.1. Identificarea surselor de poluare a mediului din zona industrială a orașului Bacău ( Amurco, CET Bacău ) ……………………………………………… 19

4.2. Analiza poluării produsă de unitățile industriale asupra aerului ………… 24

4.3. Impactul poluării aerului în zona industrială ……………………………… 36

4.4. Plan de monitorizare privind calitatea aerului în orașul Bacău ………….. 43

4.5. Concluzii ……………………………………………………………………… 58

4.6. Recomandări …………………………………………………………………. 59

5. Bibliografia ……………………………………………………………………….. 60

3

1. Noțiuni generale

Ca urmare a transpunerii legislației europene în domeniul gestionării deșeurilor și conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001, în România, a fost elaborată Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic.[1]

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deșeuri definite conform Ordonanței de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor modificată și aprobată prin Legea 426/2001 .[11]

Toate tipurile de deșeuri generate pe teritoriul țării sunt clasificate în :- deșeuri municipale și asimilabile : totalitatea deșeurilor generate, în mediul urban

și în mediul rural, din gospodării, instituții, unități comerciale și prestatoare de servicii(deșeuri menajere), deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi,parcuri, spații verzi, nămoluri de la epurarea apelor uzate orășenești ;

- deșeuri de producție : totalitatea deșeurilor generate din activitățile industriale; pot fi deșeuri de producție nepericuloase și deșeuri de producție periculoase ;

- deșeuri generate din activități medicale.[8]

Programul guvernamental stabilește principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene și internaționale, asgurând protecția și conservarea naturii, a diversității biologice și utilizarea durabilă a componentelor acesteia.[10]

În anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, iar ăn anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecției Mediului. Acest document stabilește ca principii generale :

- conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor ;- dezvoltarea durabilă ;

4

- conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate ;

- coservarea moștenirii valorilor culturale și istorice ;- principiul „poluatorul plătește “ ;- stimularea activității de redresare a mediului .

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele Protecției mediului sunt :

- menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și s calității vieții ;- menținerea și îmbunătățirea capacității productive și de suport a sistemelor

ecologice naturale ;- apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor ;- respectarea prevederilor Convențiilor internaționale și ale Programelor

internaționale privind protecția mediului ;- maximizarea raportului beneficiu / cost .[9]

Cadrul legislativ general pentru protecția mediului în România este reprezentat prin :

- Legea Protecției mediului 137 / 1995, republicată, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență 91 / 2002, aprobată prin Legea 294 / 2003 ;

- Legea apelor 107/1996 ;- Ordonanța de Urgență a Guvernului 243 / 2000 privind protecția atmosferei,

aprobată prin Legea 655 / 2001 ;- Ordonanța de Urgență a Guvernului 78 /2000 privind regimul deșeurilor.

Modificată și aprobată prin Legea 426 / 2001 ;- Hotărârea de Guvern 918 / 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri ;

- Ordonanța de Urgență 34 / 2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării ;

- Hotărârea de Guvern 856 / 2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase .[7]

Acquis-ul Comunitar în domeniul gestionării deșeurilor cuprinde un număr de 11 acte normative, dintre care cele mai multe au fost deja transpuse în legislația română.

1.1. Atribuțiile generale ale A.R.P.M.

Agențiile regionale pentru protecția mediului îndeplinesc atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului la nivel regional, în domeniul implementării politicilor, strategiilor și legislației în domeniul protecției mediului.[10]

Agențiile regionale pentru protecția mediului au următoarele atrbuții principale :

5

a) coordonează activitatea agențiilor județene pentru protecția mediului din regiunea respectivă, pentru domeniile stabilite în Regulamentul – cadru de organizare și funcționare ;

b) reglementează activitățile care intră sub incidența legislației specifice, în conformitatea cu competențele stabilite în actele normative în vigoare ;

c) asigură obținerea de expertiză și consultanță prin contractarea organismelor științifice, a experților din țară sau străinătate, după caz ;

d) monitorizează în colaborare cu agențiile județene pentru protecția mediului, îndeplinirea de către operatorii economici, administrațiile publice locale, precum și a persoanelor fizice și juridice, după caz, a cerințelor legislației de mediu și adoptă măsuri legale în cazul nerespectării acestora, potrivit competențelor stabilite în actele normative în vigoare ;

e) realizează validarea, prelucrarea și sintetizarea datelor și informațiilor de mediu la nivel regiona, în vederea raportării la Agenția Națională pentru Protecția Mediului ;

f) elaborează, actualizează și monitorizează Planul Regional de Acțiune pentru Protecția Mediului și colaborează la realizarea planurilor de acțiune pentru mediu la nivel județean ;

g) colaborează cu agențiile pentru dezvoltare regională și cu consiliile pentru dezvoltare regională la elaborarea și monitorizarea planului de dezvoltare regională ;

h) elaborează periodic rapoarte privind starea factorilor de mediu în regiunea respectivă ;

i) evaluează și analizează, în cadrul comisiilor pe care le organizează la nivel regional, hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune pentru reducerea nivelului de zgomot ;

j) colaborează la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor, cu autoritățile ce au responsabilități în domeniu și coordonează elaborarea planurilor județene de gestionare a deșeurilor. ;

k) asigură implementarea legislației în domeniul protecției naturii, biodiversității și biosecurității la nivel regional, în conformitate cu competențele stabilite în actele normative în vigoare ;

l) monitorizează activitatea de management al siturilor contaminate, la nivel regional ;

m) participă la programe și proiecte internaționale și la parteneriate în proiecte de intere public, cu consultarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și cu avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului ;

n) asigură accesul publicului la informația de mediu, consultarea și participarea acestuia la larea deciziilor privind mediul ;

o) îndeplinesc și alte atribuții stabilite de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului .

6

1.2. Activitățile principale ale A.R.P.M. Bacău

Principalele activități ale A.R.P.M Bacău sunt :a) coordonează activitatea celor 5 agenții pentru protecția mediului din regiunea 1 Nord –

Est, pentru domeniile stabilite în regulamentul de organizare și funcționare ;b) emite acte de reglementare în conformitate cu competențele stabilite prin HG. Nr 918 din

30 august 2010 și prin alte acte normative în vigoare din domeniul protecției mediului ;c) urmărește îndeplinirea cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare și în

cazul constatării unor neconformități ia măsurile care se impun, în conformitate cu competențele stabilite de legislația în vigoare ;

d) realizează validarea, prelucrarea și sintetizarea datelor și informațiilor de mediu la nivel regional, în vederea transmiterii la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, pentru domeniile stabilite în regulamentele de organizare și funcționare ale acestora ;

e) elaborează , actualizează și monitorizează planul regional de acțiune pentru protecția mediului și colaborează la realizarea și aplicarea planurilor de acțiune pentru mediu la nivel județean ;

f) asigură administrarea ariilor naturale protejate care nu sunt atribuite în custodie ;g) elaborează măsurile minime de conservare și regulamentele ariilor naturale protecjate

care nu au administrație proprie sau custode ;h) monitorizează activitatea custozilor ariilor naturale protejate din aria de competență ;i) implementează și/sau sprijină implementarea politicilor și strategiilor privind educația

ecologică și conștientizarea publicului în domeniul ariilor protejate ;j) colaborează cu agențiile pentru dezvoltare regională și cu consiliile pentru dezvoltare

regională la elaborarea și monitorizarea planului de dezvoltare regională ;k) elaborează periodic rapoarte privind starea factorilor de mediu în regiunea respectivă, pe

care le transmite Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și le pune la dispoziția publicului ;

l) evaluează și analizează hărțile strategice de zgomot și planurile de acțiune pentru reducerea nivelului de zgomot, în cadrul comisiilor pe care le organizează la nivel regional ;

m) colaborează la elaborarea și monitorizarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor cu autoritățile ce au responsabilități în domeniu și coordonează elaborarea planurilor județene de gestionare a deșeurilor ;

n) monitorizează activitatea de management al siturilor contaminate, la nivel regional ;o) participă la programe și proiecte internaționale și la parteneriate în proiecte de interes

public, cu consultarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului ;p) asigură accesul publicului la informația de mediu, consultarea și participarea acestuia la

luarea deciziilor privind mediul ;q) îndeplinește și alte atribuții stabilite de Agenției Naționale pentru Protecția Mediului .[10]

7

2. Stadiul actual al cercetărilor privind calitatea mediului în zonele industriale

2.1. Surse de poluare industriale

Privită istoric, poluarea mediului a aparut odată cu omul, dar s-a diversificat pe masura evoluției societății umane și ea se subîmparte în două mari categorii:

- poluare naturală produsă de catre componentele cadrului natural în situații extreme: inundații, erupții vulcanice, furtuni puternice, alunecări de teren;

- poluare antropică (sursele industriale și activitățile agricole produc cele mai importante fenomene de poluare, la care se adaugă aceea datorată transporturilor.)[4]

              Față de componentele de mediu și forma de manifestare, există mai multe tipuri de poluare:                         a)fizică (radioactivă, termică, sonoră);                         b)chimică (derivați gazoși ai carbonului,azot,sulfat,materiale plastice,metale grele, floruri, materii organice dizolvabile -toate în apă, aer, sol);                         c)biologică (contaminare a mediului cu bacterii, virusuri, invazii de specii de plante și animale);                          d)estetică (degradare a peisajelor, amplasare de obiective economice în biotopuri naturale puțin modificate).

Arderea combustibilului dă naștere la fum care, emanat în atmosferă, se dispersează. Fumul are o componentă gazoasă și una solidă. Componenta gazoasă conține: gaz carbonic, oxid de carbune, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf și îndeosebi SO2, oxizi de azot. Componenta solidă conține: funingine, granule de cocs ori cărbune nears, cenușe usoare. Datorită creșterii impresionante a varietății de substanțe poluante, întreprinderile industriale pot fi clasificate în:

- întreprinderi producătoare de pulberi (fabrici de ciment, var, materiale de construcții ); 

- întreprinderi producătoare de fum (siderurgii, cocserii);- întreprinderi producătoare de mirosuri (fabrici de celuloză, de prelucrare a unor

produse animale );- întreprinderi care elimină substanțe iritante și toxice (fabrici de produse chimice,

de cauciuc).[4]Industria este considerată la ora actuală drept cea mai importantă sursă de poluare.

Poluarea industrială pornește de la problema poluării la locul de muncă și până la consecinșele

8

ecologice ce interesează globul terestru în întregime. Poluarea la locul de muncă se caracterizează prin prezența substanțelor sau factorilor fizici vătămători în zona locului de muncă,și poate avea drept urmări boli profesionale grave. Poluarea industrială a mediului ambiant se propagă mai ales pe calea aerului și apei. Pentru poluarea aerului este vinovată atât industria producătoare de energie electrică, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, cât și alte ramuri industriale: metalurgia feroasă și neferoasă chimică și a materialelor de construcții.[9]

Poluantul este un factor care, aflat în mediu, împiedică înmulțirea unei specii printr-o acțiune de intoxicare acută sau de  lungă  durată.   Poluantul e un factor care, aflat în mediu în cantități ce depașesc limita de toleranță  a unei specii, împiedică  înmulțirea  sau dezvoltarea  normala a acestora printr-o acțiune toxică -poluare . Pricipala sursă de poluare a mediului este industria .[9]

Industria extractivă  conduce la scoaterea  din producție  pentru mult timp a terenului exploatat. Exploatările sunt precedate de decopertarea solului fertil, apoi a rocii sterile, care acoperă zăcământul. Siderurgia poluează mediul prin emiterea de fum format din pulberi, combustibili nearși, cenușă, gaze de ardere .              Industria metalelor neferoase  elimină noxe ca : oxid de zinc, dioxid de sulf,plumb, fluoruri, cloruri, care afectează viața animalelor sau,în anumite cazuri, structurile metalice ale construcțiilor.              Industria materialelor de construcții poluează atmosfera cu pulberi care pot sedimenta, afectând vegetația, modificând reacția solurilor. Industria termoenergetică și a petrolului emană gaze, pulberi, degajă fum și hidrocarburi dăunătoare culturilor agricole.                                         Industria  materialelor plastice elimină gaze de tip vinil,compuși greu degradabili, cu mirosuri care determină săari de disconfort.[9]

În concluzie, se poate spune că nu există industrie care să nu genereze poluare: fie deșeuri toxice, fie deșeuri obișnuite (dar în condiții sporite), ori prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute. Acesta este de altfel, motivul pentru care înainte de a începe funcționarea unor obiective industriale este necesar a se stabili cu precizie riscurile ce vor fi create pentru mediul ambiant de către produsele acelor obiective, precum ți măsurile ce trebuie să le ia pentru a reduce la minimum aceste riscuri.

2.2. Impactul poluării industriale asupra mediului

Poluarea aerului devine un subiect de controversă din ce în ce mai acut, care ridică o serie de semne de întrebare când vine vorba de sănătatea oamenilor. Poluarea aerului se poate defini prin prezența în aerul atmosferic a unei substanțe străine de compoziția sa normală, sau variația importantă a proporțiilor componenților săi care pot avea efecte novice și/sau pot induce direct sau indirect modificări asupra sănătății populației .[11]

În general, poluarea aerului este de tip complex, astfel încât se traduce prin prezența mai multor categorii de poluanți care iși pot însuma sau potența posibila acțiune nocivă asupra sănătății populației. Din punct de vedere al igienei, aerul influențează sănătatea atât prin compoziția sa chimică, cât și prin proprietățile sale fizice (temperatură, umiditate, curenți de aer, radioactivitate, presiune). Numărul bolnavilor și al afecțiunilor care se declanșează și se

9

cronicizează din cauza poluării aerului crește pe zi ce trece : rinite, astm, bronșite cronice, cancer pulmonar, diverse alergii, infarct, diabet, infertilitate, malformații congentiale la nou-născuți, etc.

Prezența impurităților în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze permit afectarea stării de sănătate a populației prin efecte imediate (directe) sau de lungă durată .[11]

Efectele directe sunt reprezentate de modificări care apar în starea de sănătate a populației ca urmare a expunerii la agenți poluanți. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravității prin : creșterea mortalității, creșterea morbidității, apariția unor simpotme sau modificării fizio-patologice, apariția unor modificări fiziologice directe și/sau încărcarea organismului cu agentul sau agenții poluanți.

Efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariția unor fenomene patologice în urma expunerii prelungite la poluanții atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării poluanților în organism, în situația poluanților cumulativi (Pb,F etc), până când încărcarea atinge pragul toxic. Efectele de lungă durată apar după intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar zeci de ani. Manifestările patologice pot îmbrăca aspecte specifice poluanților ( intoxicații cronice, fenomene alergice, efecte carcinogene, mutagene și tetratogene ) sau pot fi caracterizate prin apariția unor îmblonăviri cu etimologie multiplă, în care poluanții să reprezinte unul dintre agenții etimologici determinanți sau agravanți ( boli respiratorii acute și cronice, anemii, etc ) .[8]

După tipul de acțiune pe care o au asupra organismului, poluanții atmosferici sunt :

cu acțiune iritantă ; cu acțiune asfixiantă ; cu acțiune toxică sistemică ; cu acțiunefibrozantă și alergizantă ; cu acțiune cancerigenă .

Poluanții iritanți realizează efecte iritative asupra mucoasei oculare și îndeosebi asupra aparatului respirator. În această grupă intră pulberile netoxice, precum și o sumă de gaze și vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul și substanțele oxidante, clorul, amoniacul, etc. Poluarea iritantă constituie cea mai răspândită dintre tipurile de poluare, rezultând în primul rând din procesele de ardere a combustibilului, dar și din celelalte surse ale poluării. Poluanții cu acțiune iritantă sunt cei mai răspândiți în mediu, afectând populația umană prin modificări la nivelul căilor respiratorii, producând hipersecreție de mucus și alterarea activității cililor vibratili, precum și afectarea alveolelor pulmonare. Inhalarea repetată și prelungită a gazelor, vaporilor, aerosolilor și pulberilor iritante determină apariția la nivelul aparatului respirator a unor modificări funcționale și a unor leziuni anatomice, adesea ireversibile și susceptibile de a se agrava.

Poluanții fibrozanți produce modificări fibroasela nivelul apratului respirator. Printre cei mai răspândiți sunt bioxidul de siliciu, azbestul și oxizii de fier, la care se adaugă compușii de cobalt, bariu, etc. Sunt mult mai agresivi în mediul industrial unde determină îmbolnăviri

10

specifice care sunt excepționale în condiții de poluare a aerului. Totuși poluarea intensă cu pulberi poate duce la modificări fibroase pulmonare .

Poluanții alergenici din atmosferă sunt cunoscuți de mulă vreme, cum este cazul poluanților naturali (polen,fungi,insecte) precum și a prafului din casă, ca fiind responsabil de un număr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lângă aceștia se adaugă poluanții proveniți din surse artificiale, în special industriale, care pot emite în atmosferă o sumă de alergeni compleți sau incompleți. Pe primul loc din acest punct de vedere, se găsește industria chimică ( industia maselor plastice, industria farmaceutică, fabricile de insecticide, etc ).[7]

Poluanți cancerigeni. Există foarte multe dificultăți în estimarea rolului poluanților atmosferici ca factori etimologici ai cancerului. Totuși creșterea frecvenței cancerului îndeosebi în mediul urban, a impus luarea în considerare și a poluanților atmosferici ca agenți cauzali posibili, cu atât mai mult cu cât în zonele poluate au fost identificate în aer substanțe cert carcinogene. Putem clasifica substanțele cancerigene prezente în aer în substanțe organice și substanțe anorganice. Dintre poluanții organici cancerigeni din aer, cei mai răspândiți sunt hidrocarburile policiclie aromatice ca : enzopiren, benzontracen, benzofluoranten, etc. Cel mai răspândit este benzoopirenul, provenind din procese de combustie atât fixe cât și mobile. Efecte cancerigene se atribuie și insecticidelor organoclorurate precum și unor monomeri folosiți la fabricarea maselor plastice. Mai sunt încriminați ca agenți cancerigeni dibenzacridina, epoxizii, precum și nitrosaminele în aer putând fi prezenți precursorii acestora ( nitriții și aminele secundare ). Dintre poluanții cancerigeni anorganici menționăm : azbestul, arsenul, cromul, cobaltul, beriliul, nichelul și seleniul. Mai frecvent înălțimea în mediul industrial, prezența lor în aer a fost semnalată și în zonele din apropierea industriilor.[7]

Un aspect deosebit îl reprezintă azbestul, mai periculos decât se presupunea cu câțiva ani în urmă și a cărui prezență a fost demonstrată atât în atmosfera urbană, cât și în plămânii( corpi azbestici pulmonari ) unui procent apreciabil din populația urbană neexpusă profesional .

Acțiunea mediului poluant asupra mediului este foarte variată și complexă, putând merge de la simple incomodități în activitatea omului, așa zisul disconfort, până la perturbări puternice ale stârii de sănătate. Acțiunea factorilor de mediu asupra ogranismului uman se exercită nu numai asupra populației expuse, ci și asupra descendenților acesteia, determinând fie mutații ereditare transmisibile, fie malformații congenitale .

Cunoașterea și determinarea unor factori de mediu considerați de risc au o deosebită importanță și constituie, poate, cea mai valoroasă activitate pentru promovarea și păstrarea stării de sănătate a populației.

Evaluarea stării de sănătate a populației constă în identificarea factorilor de risc care țin de :

calitatea aerului citadin ; alimentarea cu apă potabilă ; colectarea și îndepărtarea rezidurilor lichide și solide de orice natură ; zgomotul urban ; habitatul – condiții improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populațională ) ;

11

calitatea serviciilor oferite populației .

În funcție de acești parametri putem afirma că din cele 8 orașe ale județului, populația din muncipiile Bacău și Onești este mai afectată.

Aprecierea stării de spirit se face pe baza unor indicatori cum ar fi :

sporul natural ; rata brută a mortalității ; durata medie a vieții ; mortalitarea infantilă .

La nivelul județului Bacău, mișcarea naturală a populației, în anul 2011 și comparativ cu anii anteriori ( indicatori la 1000 de locuitori ) este redată în tabelul următor :

Județul Bacău Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011Natalitate 10,3 9,7 9,5 8,9

Mortalitate 10,8 11,0 11,5 10,9Spor natural -0,5 -1,3 -2,1 -2,0

Sursă : Direcția de Sănătate Publică a Județului Bacău

Mișcarea naturală a populației reprezintă modificările survenite în numărul și structura populației, ca urmare a nașterilor, deceselor.

În ceea ce privește tendința sporului natural, aceasta este una descrescătoare – specifică tranziției demografice, cauza fiind atât scăderea natalității cât și rata mare a mortalității .

Durata medie a vieții pe mdii și sexe în județul Bacău, este prezentată în tabelul de mai jos :

AnTotal medii

Din care : Total urban

Din care : Total rural

Din care :M F M F M F

2006 71,52 68,02 75,30 72,54 69,09 76,09 70,46 66,93 74,482007 71,93 68,42 75,67 72,72 69,21 76,29 71,10 67,62 75,02008 72,34 68,81 76,13 73,25 69,71 76,84 71,43 67,95 75,452009 72,43 68,65 76,52 73,58 69,73 77,57 71,38 67,67 75,712010 72,39 68,61 76,46 73,91 70,16 77,69 71,10 67,37 75,49

Sursa : Anuarul statistic al județului Bacău – ediția 2012

Impactul mediului asupra bolilor (IMB) reprezintă proporția de boală atribuită expunerii la factorii de mediu. Utilizarea abordării IMB permite : compararea pierderilor de sănătate din

12

cauza unor factori de risc diferiți; stabilirea priorităților și evaluarea beneficiilor măsurilor specifice. Cu toate acestea, rezultatele sunt susceptibile de a subestima sarcina globală de mediu, dacă se concentrează asupra unui singur factor de risc și doar a rezultatelor asupra sănătații, mai degrabă decât ținând cont de căi cauzale complexe. Estimăarile problemelor similare pot varia , în funcție de ipotezele care stau la bază, de metodele și datele folosite și pentru mulți factori de risc, stimările IMB nu sunt încă disponibile.[8]

Atribuirea rolului mediului în dezvoltarea bolilor, precum și dezvoltarea de noi abordări de evaluare care vizează luarea în calcul a complexității inerente și incertitudinea interacțiunilor dintre mediu și sănătate, rămâne un subiect de dezbateri intense.

Cum dăunează agenții poluanți ?

efectul oxidant pe care îl au majoritatea poluanților, odată intrați în interiorul organismului uman ;

diverse reactțț inflamatorii în special la nivelul plămânilor, cauzate fie de produse chimice toxice, fie prin intruziunea particulelor fine în plămâni ;

creșterea vâscozității sângelui care poate duce la formarea virușilor, prezența particulelor putând să dăuneze procesului normal de curățare naturală a plămânilor ;

ritmul cardiac se perturbă, iar vasele de sânge își îngustează diametrul .

Impactul asupra sănătății Efecte pe termen lung

Expunerea la poluanții atmosferici chiar la o intensitate mai mică, dar pe o perioadă mai lungă de timp, poate duce la apariția și agravarea unui număr mare de afecțiuni.

afecțiuni cardiovasculare – ateroscleroza ; boli pulmonare cum este astmul sau bronșita cronică ; cancer – în special la plămâni și la vezica urinară ; dezvoltarea necorespunzătoare a plămânilor copiilor ; risc mare de a dezvolta alergii. Specialițtii consideră că poluarea aerului poate fi

unul dintre factorii care să explice creșterea numărului de bolnavi alergici în ultimii ani ;

creșterea numărului mare de malformații congenitale și mortalitatea infantilă ; slăbirea sistemuliu imunitar și impermeabilitatea mucoaselor (gasto-intestinale,

bucale, respiratorii).

Efecte imediate creșterea numărului de persoane spitalizate, a mortalității, a crizelor cardiace și a

tulburărilor pulmonare ; agravarea bolilor cronice existente (aritmii, angine,infarct,insuficiență cardiacă) și

respiratorii(boli pulmonare, infecții respiratorii, crize de astm) ;

13

apariția iritațiilor oculare și inflamarea mucoaselor căilor respiratorii și a bronhiilor ;

oboseală, respirație îngreunată .

Persoanele cele mai expuse riscului de îmbolnăvire

Persoanele care trăiesc în zona urbană, în special pe artele intens circulate sau în zonele puternic industrializate sunt supuse unei expuneri prelungite la poluarea aerului. Însă, se poate spune că susceptibile la îmbolnăvire sunt cu precădere câteva categorii de persoane : cardiacii, bolnavii care sufră de afecțiuni respiratorii, diabeticii, persoanele aflat în convalescență, vârstnicii, copiii .

Cercetătorii din cadrul Universității Harvard au concluzionat că o creștere de 10 micrograme de particule fine pe metru cub de aer, pe o perioadă de doi ani, grăbește decesul persoanelor bolnave de diabet, boli pulomnare, cronice, insuficiență cardiacă sau tulburări inflamatorii ( artrita reumtoidă) .[2]

2.3. Poluarea industrială în România

Industria termoenergeticǎ eliminǎ în atmosferǎ poluanţi cum ar fi: praful (cenuşǎ,particule de cǎrbune nears, zgurǎ), oxizii de sulf şi de azot, iar în cantitǎţi mai mici: hidrocarburi,funingine, sulfaţi şi acizi organici. Toţi combustibilii uzuali (pǎcurǎ, cocs, cǎrbune)conţin cenuşǎ provenitǎ din substanţele solide necombustibile. În mod normal combustibilii gazoşi sau cei distilaţi nu conţin impuritǎţi solide, dar în condiţii de ardere necorespunzǎtoare ei produc funingine. Partea vizibilǎ a emisiilor este concretizatǎ prin fum care, în funcţie de natura combustibilului şi felul combustiei are culori diferite. De exemplu, la arderea cǎrbunelui inferior, de la care rezultǎ multǎ cenuşǎ, fumul este de culoare gri albicioasǎ. La arderea incompletǎ a cǎrbunelui şi a produselor petroliere se eliminǎ mult combustibil nears, iar fumul capǎtǎ o culoare neagrǎ.[4]

Odatǎ cu evoluţia continuǎ a capacitǎţilor de producţie de energie electricǎ va creşte proporţional şi volumul poluanţilor emişi în aer. Deasemenea şi dezvoltarea economicǎ a combustibililor superiori va duce la creşterea utilizǎrii combustibililor inferiori şi odatǎ cu aceştia şi a cantitǎţii poluanţilor emişi. Mǎsurile luate trebuie sǎ fie pe mǎsura acestui raport. Centralele electrice moderne, de mare capacitate (peste 5000 MW) sunt asemenea unor laboratoare, depozitarea, transportul şi toate manipulǎrile se fac automat, pneumatic, cu instalaţii ermetice, iar evacuarea cenuşii se face pe cale umedǎ. Combustia este verificatǎ şi reglatǎ permanent astfel încât sǎ fie cât mai completǎ, ceea ce face ca randamentul arderii sǎ fie mare, iar în gazele de combustie sǎ nu mai existe poluanţi. Dupǎ ardere pulberile sunt reţinute în instalaţii de captare, iar restul de gaze sunt evacuate la mare înǎlţime.

14

Industria siderurgicǎ produce o importantǎ poluare a atmosferei, în special local. În aceastǎ industrie, minereul de fier şi cǎrbunele sunt materiile prime care degajǎ în atmosferǎ atâtpoluanţi solizi (praf de minereu, cenuşǎ şi praf de cǎrbune), cât şi poluanţi gazoşi (compuşi aisulfului şi carbonului). Datoritǎ noilor tehnologii introduse pentru fabricarea fontei şi a oţelului, şi datoritǎ consumului ridicat de oxigen, poluarea din aceastǎ industrie a devenit din ce în ce maicomplexǎ. Principalii poluanţi sunt: prafurile şi particulele fine, fumurile, în special cele roşii aleoxidului de fier şi bioxidul de sulf. Raza de rǎspândire a acestor poluanţi ajunge uneori la mai mulţi kilometri. Combinatul de la Hunedoara, deşi are o capacitate de producţie mai mare decât cel de la Reşiţa, produce o poluare mai redusǎ, din cauza condiţiilor mai favorabile de autopurificare. Combinatul din Reşiţa este dezavantajat de topografia zonei, fiind aşezat într-o vale îngustǎ şi sinuoasǎ, ce favorizeazǎ acumularea poluanţilor.[11]

Industria metalelor neferoase contribuie la poluarea atmosferei cu produse toxice cunoscute încǎ din cele mai vechi timpuri. Multe dintre acestea posedǎ anumite proprietǎţi fizico-chimice care le favorizeazǎ rǎspândirea sub formǎ de aerosoli, ceea ce faciliteazǎ poluarea pe suprafeţe mari. Metalele neferoase utilizate în industrie se împart în douǎ mari grupe: grele (cupru, zinc, plumb, cositor, nichel, mercur) şi uşoare (litiu, magneziu, titan, aluminiu, bariu). În afarǎ de particulele solide, metalurgia neferoasǎ produce şi importante emisii de gaze toxice, în special vapori de mercur şi compuşi de sulf. Dintre poluanţii din metalurgia metalelor neferoase grele cel mai important este plumbul, deosebit de toxic şi cu proprietatea rǎspândirii la mari distanţe. La început constituit din vapori, el se oxideazǎ şi se transformǎ în oxid de plumb care, prin încǎrcare electricǎ, se poate aglomera şi poate sedimenta.

Metalurgia metalelor neferoase uşoare este caracterizatǎ în special prin industria aluminiului şi a beriliului. În cazul prelucrǎrii primului se emanǎ în aer acid fluorhidric şi fluoruri. Din prelucrarea beriliului ajung în aer particule în concentraţii reduse, dar deosebit de toxice. Poluanţii atmosferici rezultaţi din aceastǎ industrie sunt: beriliul metalic, oxidul, sulfatul, fluorura, hidroxidul şi clorura de beriliu.

Industria materialelor de construcţie are la bazǎ prelucrarea, fie la cald, fie la rece, a unor roci naturale (silicaţi, argile, magnezit, calcar, ghips etc.) cele mai poluante fiind industria cimentului, azbestului, magneziului şi gipsului. Industria cimentului este una dintre cele mai importante în privinţa poluǎrii atmosferice, dând adesea un aspect tipic terenurilor învecinate. Producţia cimentului a ridicat probleme legate de protecţia atmosferei şi a mediului înconjurǎtor, deşi s-au luat mǎsuri esenţiale atât în ceea ce priveşte materia primǎ utilizatǎ, cât şi a tehnologiilor de prelucrare. Praful produs se poate împrǎştia şi depune pe distanţe de peste 3 km de sursǎ, iar în apropierea acestora concetraţiile pot varia între 500-2000 tone/hm2/an.

Fabrica de ciment din oraşul Fieni, Dâmboviţa polueazǎ în prezent mai puţin decât acum câţiva ani, datoritǎ electrofiltrelor instalate, acest lucru nefiind însǎ de ajuns pentru a schimba imaginea dezolantǎ din jurul fabricii.[4,10]

15

Industria magneziului este asemǎnǎtoare cu cea a cimentului. Prin arderea carbonatului de magneziu se eliminǎ dioxidul de carbon obţinându-se oxidul de magneziu (magnezitul). Din acest procedeu rezultǎ pulberi ce se pot întinde pe raze de pânǎ la 5 km.

Industria gipsului are la bazǎ prelucrarea sulfatului de calciu prin ardere şi mǎcinare.Pulberea de gips este foarte finǎ şi depunerile din vecinǎtatea fabricilor devin vizibile pânǎ la peste 1 km distanţǎ. Deasemenea este foarte importantǎ şi industria azbestului care, asemenea celei a gipsului, produce un praf cu o concentraţie ridicatǎ şi foarte greu de reţinut în aparatele de epurare.[4]

16

3. Cadrul legislativ

Programul de Gestionare a Calității Aerului este întocmit în conformitate cu cerințele legislației în domeniu din România. Aceste acte normative, prezentate în continuare, transpun Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea și gestionarea calității aerului înconjurător, Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, particule în suspensie și plumb în aerul atmosferic, Directiva Consilului nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen și monoxid de carbon în aerul înconjurător și Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon. De asemenea, la elaborarea Programului s-a ținut cont și de prevederile Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa:

- Hotărârea Guvernului nr. 543/7.04.2004 privind elaborarea și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului ;

- Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului ;

- Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul ;

- Ordonanța de Urgență nr. 243/2000 privind protecția atmosferei ( publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 63/06.12.2000), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 655/2001(publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 773/4.12.2001), modifictă și completată prin Ordonanța de Urgență nr. 12/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecției mediului ;

- Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător ;

17

- Ordinul Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clsificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România ;

- Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind înființarea și organizarea Sistemului Național de Evaluare și Gestionare Integrată a calității aerului ;

- Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Naționale privind protecția atmosferei ;

- Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 privind aprobarea Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei .[7]

Responsabilitățile primăriei Municipiului Bacău

Titularul Programului de Gestionare a Calității Aerului în municipiul Bacău și comuna Letea-Veche este Agenția pentru Protecția Mediului Bacău. Cu sediul în Bacău, str. Oituz, nr.23 prin conducătorul instituției, are responsabilitatea elaborării, informării și consultării publicului și a monitorizării aplicării programului.

Responsabilii pentru aplicarea programului sunt autoritățile, organismele, titularii de activitate nominalizați pentru a implementa fiecare măsură, în cadrul capitolului 5, astfel :

Primăria Municipiului Bacău, Str. Mărășești nr.6, Bacău Tel/Fax: 0234.581.849 ; 0234.588.757

Primăria Comunei Letea Veche, tel/fax: 0234.213.474 .

Consiliul Județean Bacău, Calea Mărășești, nr. 2, Bacău, tel/fax: 0234.537.200 ; 0234.535.012

Comisariatul Județean Bacău al Gărzii Naționale de Mediu, str. Ion Ionescu de la Brad, nr.68, telfax : 0234.519.994 .

S.C. CET S.A. Bacău, str. Chimiei, nr.6, Bacău, tel/fax : 0234.585.050 ; 0234.519.650 .

Direcția de Sănătate Publică a Județului Bacău, str. Vasile Alecsandri, nr.45, Bacău, tel/fax: 0234.512.850 ; 0234.524.875 .

Registrul Auto Român RA-Reprezentanța Bacău, Calea Republicii, nr. 207, Bacău, tel/fax : 0722.369.093 ; 0234.517.443 .

18

4. Studiu de caz

4.1. Identificarea surselor de poluare a mediului din zona industrială a orașului Bacău ( Amurco, CET Bacău)

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanților, deoarece consitutie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora în mediul înconjurător. Realizarea monitorizării calității aerului alături de ceilalți factori de mediu, se desfașoară în cadrul legal stabilit prin transpunerea la nivel național a cerințelor din directivele europene, și regăsite în legislație, în planuri la nivel național și local, având ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață la toate nivelurile precum și asigurarea unei dezvoltări durabile în condiții de compatibilitate a schimbului de date.[2]

Definirea poluării reprezintă o problemă deoarece implică mai multe aspecte și fiecare conduc la o altă explicație. Cea mai potrivită este definiția dată de Organizația Mondială a Sănătății ( O.M.S.) .

“ Se poate vorbi despre poluare atmosferică atunci când una sau mai multe substanțe străine sau amestecuri de sbustanțe sunt prezente în atmosferă în cantități sau pe o perioadă care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante și contribuie la punerea în pericol sau vătămarea activităților sau bunăstării persoanelor “

În general poluarea atmosferică poate proveni din : Surse naturale, cum ar fi :- erupțiile vulcanice din care rezultă praf, gaze,vapori ;- cutremurele, generatoare de praf, gaze, etc ;- incendiile naturale, sursă de fum și cenușă ;- furtunile de praf și transportul maselor de aer. Sursele antropice de poluare atmosferică sunt cele rezultate din emisii provenite

din activități umane proprii industriei, transporturilor, agriculturii, precum și a celor casnice.

19

Poluanții atmosferici se prezintă în toate stările de agregare, sunt de naturi diferite și pot coexsita într-o anumită zonă. Aceștia pot afecta mediul atât pe termen scurt cât și pe termen lung, prin fenomene, cum ar fi : ploile acide, smogul, efectul de seră, degradarea stratului de ozon, etc.

Emisii de poluanți

Intervalul emisiilor de poluanți atmosferici provenite din activități umane : industrie, agricultură, transport, etc a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului privind realizarea inventarelor de emisii de poluanți atmosferici EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidbook – 2009 și codificările Nomenclatorului pentru Raportare (NFR ).

Inventarierea emisiilor de poluanți în aer are drept finalitate :- definirea priorităților de mediu și identificarea activităților poluatoare ;- informarea publicului și furnizarea factorilor de decizie a informațiilor necesare

pentru evaluarea eficienței politicilor și preocupărilor de mediu ;- evaluarea costurilor și beneficiile diferitelor politici de mediu ;- utilizarea ca date de intrare pentru modelele de dispersie a poluanților, în vederea

evaluării calității aerului ;- respectarea angajamentelor asumate prin aderarea la Convenții și Protocoale

internaționale .

Emisii anuale de dioxid de sulf ( SO2)

Analiza emisiilor pentru perioada anului 2011 luată în considerare evidențiază o ușoară creștere a emisiilor de SO2 comparativ cu anul 2010, într-un procent de aproximativ 6% creștere provenită din sectorul energetic. La nivelul județului Bacău, în anul 2011, ca și în anii precedenți, principala sursă de emisii pentru SO2 au fost activitățile inventariate la sectorul “Arderi în energetică și industria de transformare “, în proporție de 99,33%. Restul emisiilor provin din activitățile inventariate la sectorul “Ardei în industria de prelucrare “ (0,34 %), sectorul “Instalații de ardere neindustriale “ (0,33%) . Fată de emisiile provenite din sectorul energetic apreciem că valorile obținute sunt fluctuante, fără a descrie clar o tendință a acestora.

În acest trend se înscriu și emisiile de la S.C. CET S.A. Bacău, principala sursă de emisii de SO2, din sectorul energetic, valorile emise se situează sub plafonul de emisii stabilit.

Pentru anul 2011 S.C. CET S.A. Bacău a raportat o creștere a cantității de gaz natural utilizată, comparativ cu anul 2010, și de asemenea a utilizat și o cantitate mai mare de biomasă, respectiv 23204,85 tone.

Consemnăm ca S.C. CET S.A. Bacău are în derulare activități de reducere a emisiilor, în cadrul Programului Național de Reducere Progresivă a Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi pentru perioada 2005 – 2011. În același scop al reducerii emisiilor la coș S.C. CET S.A. Bacău, va trece la înlocuirea progresivă a cantității de cărbune utilizată în arderea cu rumeguș .

20

Emisii anuale de amoniac ( NH3)

La nivelul județului Bacău emisiile anuale de NH3 , sunt 3732,39 tone / an.În contextul general al unei tendințe de scădere a emisiilor de NH3, care se manifestă

începând cu anul 2008, nu se înscriu și emisiile calculate în anul 2011, acestea prezentând o creștere semnificativă, deoarece la nivelul anuliu 2011 s-au invetariat efectivele de animale de la populație (cantitatea emisă de NH3 a fost de 1372,74 tone /an, respectiv un procent de 50,23% ).

În județul Bacău , emisiile de amoniac de la nivelul anului 2011 provin din următoarele sectoare de activitate:

agricultură ( 77,65% ) ; tratarea și depozitarea deșeurilor (19,43%) ; procese de producție (2,91%) .

În perioada 2007 – 2011 se observă clar o diminuare continuă a emisiilor de amoniac provenite din “Procesele de producție“, emisiile provenite din “Tratarea și depozitarea deșeurilor“ semnalează și ele o scădere la nivelul anului 2011, în timp ce pentru sectorul “Agricultură“ acestea înregistrează o creștere.

Principalii poluatori în ceea ce privește emisiile de NH3 sunt prezentați în tabelul următor :

tone / an

Anul SC Avicola SA Bacău

SC Suinprod SA Bacău

SC Amurco SRL Bacău

Populație

2007 2506,96 72,83 2426,88 656,002008 2000,25 62,67 1427,168 626,122009 2608,14 51,89 466,32 626,122010 364,67 57,89 92,72 626,122011 352,33 64,68 79,556 531,12

Sursa : A.R.P.M. Bacău

Se evidențiază clar că principala sură o reprezintă emisiile difuzate de la SC Avicola SA Bacău. Reprezentarea grafică a valorilor la emisii descriu, atât în cazul operatorilor economici, cât și în cazul populației un trend descrescător.

Emisiile de compuși organici volatili nemetanici

Cei mai reprezentativi compuși organici volatili sunt : benzenu, toluenul, xilenii, butanul, izopentanul, hexanul, acetona, cloroformul, esterii, fenolii, sulfura de carbon, etc.

Deoarece compușii organici volatili stau la baza formării ozonului, impactul lor asupra mediului este similar cu impactul negativ al ozonului troposferic.

Evoluția emisiilor anuale de COV nemetanici produse la nivelul județului Bacău este prezentată în tabel :

tone / an

21

Județ Bacău

2007 2008 2009 2010 20111293,57 689,29 508,51 597,56 278,51

Sursa : A.R.P.M. Bacău

Se constată că în anul 2011 există o scădere semnificativă a cantității de emisii de COV nementanici la nivelul județului Bacău .

Din analize se observă că începând cu anul 2008, valorile la emisii descriu un trend descrescător.

Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2011 în județul Bacău: Instalațiile care intră sub incidența directivei 1999/13/CE (COV), transpusă prin

H.G. nr. 699/2003, completată și modificată prin H.G. 1902/2004 :- degresarea metalelor ;- lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă ;- impregnarea lemnului cu creozot ;- aplicarea adezivilor la fabricile de încălțăminte ;- curățarea chimică uscată ;- vopsirea autovehiculelor . Instalațiile care intră sub incidența Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă

prin H.G. 568/2001, modificată și completată prin H.G. 893/2005 și anume :- terminalele și depozitele de benzină și instalațiile aferente de încărcare/descărcare- containere mobile ;- stațiile de distribuție a carburanților .

La nivelul județului Bacău, pentru anul 2011 cele mai mari cantități de emisii de COV nemetanici provin din următoarele sectoare de activitate :

- utilizarea solvenților și altor produse ( 41,52% ) ;- instalații de ardere neindustriale (18,05%) ;- procese de producție (21,10% ) ;- extracția și distribuția combustibililor fosili ( 7,30% ) ;- arderi în industria de prelucrare ( 6,16% ) .

Emisii anuale de dioxid de carbon ( CO2)

Moleculele de dioxid de carbon au blocat din totdeauna radiațiile calorice provenite de la Soare. Numai menținerea relativ constantă a unei cantități de dioxid de carbon asigură condiții optime pentru dezvoltarea vieții. Dacă anumite limite ar fi depășite, efectele ar fi devastatoare .

Gazul carbonic și vaporii de apă din atmosferă absorb cea mai mare parte din radiațiile infraroșii. Aproape o treime din lumina ce reușește să ajungă la suprafața terestră este reflectată din nou in spațiu, restul fiind absorbită. Aceasta din urmă generează, atunci când solul se

22

răcește, formarea de radiații infraroșii sau căldură, care sunt retrimise în atmosferă, unde sunt reținute de moleculele de dioxid de carbon, care se comportă ca un filtru în sens unic, permițând trecerea radiațiilor vizibile la ducere, dar împiedicând trecerea radiațiilor cu lungimi de undă mai mari la întoarcere.[9]

Poluarea aerului se datorează în proporție de 50% dioxidului de carbon. Se știe că, în linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon .

Pe ansamblu, pentru perioada menționată, se remarcă un trend descrescător al emisiilor de CO2 .

În ceea ce privește cantitățile de CO2 emise în atmosferă la nivelul județului Bacău, în anul 2011, acestea provin astfel :

85,47 % - arderi în energetică și industria de transformare ; 6,92% - arderile din industria de prelucrare ; 5,87% - instalații de ardere neindustriale ; 1,72% - tratarea și depozitarea deșeurilor .

evidențiindu-se astfel, că principalul sector al emisiilor de CO2 îl reprezintă sectorul energetic.Pentru perioada analizată 2007 – 2011 se evidențiază clar că proveniența majoră a

emisiilor de CO2 este reprezentată de sectorul energetic, sector pentru care pe parcursul acestei perioade, apreciem un trend crescător al emisiilor.

Emisii de metan ( CH4)

Prelucrarea statistică a datelor pentru emisiile anuale de metan, la nivelul județului Bacău sunt prezentate în tabelul de mai jos :

mii tone CO2 eq

Județ Bacău

2007 2008 2009 2010 2011160,873 136,468 29,82 51,44 131,28

Sursa : A.R.P.M. Bacău

La nivelul județului Bacău emisiile de metan descriu o situație fluctuantă. Față de anul 2010, se constată o creștere a emisiilor de metan.

Cea mai mare cantitate de metan emisa în atmosferă. Inventariată la nivelul județului Bacău în anul 2011, provine din următoarele sectoare de activitate :

Agricultură – 97,07% Tratarea și depozitarea deșeurilor – 1,84 % Instalații de ardere neindustriale – 0,60 %

În aceasta ordine de idei, apreciem că fluctuația emisiilor care la modul foarte geneal descrie un trend ascendent, este determinată de sectorul agricol.

În ceea ce privește sectoarele de activitate care au înregistrat scăderi, din graficul de mai sus, rezultă că principala scădere a procentului de CH4 comparativ cu anul 2010 s-a semnalat în

23

sectorul Tratarea și depozitarea deșeurilor, pe când în sectorul Agricultură se semnalează o creștere condiserabilă .[11]

Emisii de metale grele

Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb – sunt compuși care nu pot fi degradați pe cale naturală, având timp îndelungat de remanență în mediu, iar pe termen lung sunt periculoși deoarece se pot acumula în lanțurile trofice .

Cantitățile de metale grele (Hg,Cd) emise în atmosferă, la nivelul județului sunt prezentate în tabelul de mai jos :

tone / an

Județ Bacău

Poluant 2007 2008 2009 2010 2011Hg 0,01845 0,01935 0,007349 0,00719 0,00791Cd 0,0038 0,00584 0,007697 0,00774 0,00828

Această categorie de poluani este generată de procese industriale diferite și de surse mobile. Astfel sursele principale sunt :

pentru cadmiu :- procese de combustie pe bază de cărbuni, petrol, gaze naturale ;- surse mobile – trafic pe bază de motorină . pentru mercur :- surse mobile – trafic pe bază de benzină ;- surse staționare – centrale termice, turnătorii fontă ;- incinerare deșeuri spitalicești.

La nivelul anului 2011, cea mai mare cantitate de cadmiu și mercur provine din activitățile din sectorul “Arderi în energetică și industria de transformare”, respectiv 89,25% pentru cadmiu și 95,45% pentru mercur .

Comparativ cu anul 2010, în anul 2011 se constată o creștere nesemnificativă a cantității emise de cadmiu și mercur .

4.2. Analiza poluării produsă de unitățile industriale asupra aerului

Evaluarea nivelului emisiilor în aer rezultate din instalaţiile tehnologice de pe platforma AMURCO Bacău s-a realizat în comparaţie cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993 – Ordin pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Valorile limită admise pentru poluanţii analizaţi, stipulate în Ordinul nr. 462/1993 sunt :

24

Nr.Crt. Poluant U.M.Valori limită conform Ord. Nr. 462 /

1993CMA 0,7 - CMA

1. NH3 Mg / m3 30 21Sursa: S.C. AMURCO S.R.L.

Analiza comprativă a valorilor concentraţiilor de poluanţi înregistrate de AMURCO Bacău, cu valorea limită admisă precizată in tabelul de mai sus, conduce la următoarele concluzii :

- Concentraţia de amoniac din gazele reziduale rezultate de la Staţia de compresoare aferentă Depozitului de amoniac se situeaza la nivelul valorii limită admise, ceea ce indică o poluare potenţial semnificativă a atmosferei.

- Nivelul concentraţiilor de amoniac din gazele reziduale evacuate din cadrul Instalaţiei de Uree stripping se situează peste valoarea limită de emisie impusă prin Ordinul nr. 462 / 1993, poluarea indusă atmosferei fiind semnificativă.

INSTALAŢIA DE UREE STRIPPING

Date generale

Anul punerii în funcţiune : 1981Capacitatea instalaţiei : 420.000 t uree / an (1300 t uree/zi)Instalaţia de uree stripping este amplasată în partea de E a platformei chimice SOFERT, având în vecinătate următoarele :

- la N – instalaţia de azot, instalaţia de amoniac ;- la V – depozitul de produse finite ;- la S – instalaţia de demineralizare ;- la E – clădirea SRA şi turnuri de răcire ale instalaţiei de uree .

Tehnologie

Instalaţia de uree este realizată dupa licenţa firmei STAMICARBON Olanda – procedeul stripping, cu regularizare totală.Ureea se sintetizează din amoniac lichid şi dioxid de carbon gazos la presiunea de 144 ata şi la temperatura de 180 – 190 º C.

Procesul tehnologic de fabricaţie a ureei cuprinde următoarele faze :

- Compresie CO2 la 134 -145 ata : în dioxidul de carbon se introduce o cantitate de aer de 4% pentru limitarea corozunii în instalaţie.

25

- Pomparea NH3 lichid : pompele de amoniac de înaltă presiune ridica presiunea amoniacului la 160 – 170 ata, după care este introdus în condensatorul de carbamat de amoniu de înaltă presiune.

- Sinteză uree din NH3 și CO2 .- Recirculare. Soluţia de uree rezultată din striper este destinsă până la 2,5 – 3,5 ata.

Această destindere, precum şi striparea cu CO2 determină descompunerea majorităţii carbamatului neconvertit în uree. În continuare, amestecul gaz lichid străbate coloana de rectificare în contracurent cu gazele calde. Carbamatul neconvertit este descompus în încălzitorul de recirculare la o temperatură de 130-137 º C. Soluţia de carbamat rezultată este pompată în secţia de seinteză.

- Evaporare în două trepte, sub vid, cu obţinerea topiturii de 99,7% uree ;- Granulare topitură de uree, în sistem cu granulator centrifugal; dispozitivul de granulare

distribuie uree topită sub formă de picături fine pe întreaga arie a secţiunii de granulare, iar în timpul căderii în turnul de granulare picăturile se solidifică şi se răcesc. Granulele de uree sunt colectate la partea inferioară a turnului de granulare cu ajutorul extractorului de granule şi sunt transportate la depozitul de uree vrac.

- Depozitare / ambalare uree granule.

Schema de flux tehnologic , cu evidenţa evacuărilor către mediu, este prezentată in figura următoare :

26

27

COMPRESIE CO2

141 ataPOMPARE NH3 lichid

180 ata

SINTEZA UREE

141 ata

STRIPARE

CONDENSARE141 ata

Descompunere carbamat4 ata

CONCENTRARE SUB VID

Preparare solutie de carbamat de amoniu

141 ata

CONDENSARE

CONDENSARE

Gaze reziduale Gaze

reziduale

Gaze reziduale

Amoniac lichidDioxid de carbon

Soluție de uree și carbamat de amoniu

Soluție uree

Topitură uree

gaze

Con

dens

amon

iaca

l

Sol

uție

car

bam

at d

e am

oniu

Soluție carbamat de amoniu

Materii prime :Amoniac lichid – caracteristici : min 99,7% gr. NH3:inerte = max 0,3% gr ;

Ρmin = 11 bar ; Ρmax = 14 bar ; tmin = 5 ºC ; tmax = 15ºC .Dioxid de carbon gazos – caracteristici : 98,5% vol , CO2 : inerte = 1 – 1,5 % vol ;

Ρmin = 1.015 ata ; tmax = 40 ºCMaterii auxiliare :

- Formaldehidă – pentru tratarea soluţiei de uree pentru evitarea aglomerabilitaţii.Caracteristici : concentraţie : 27% şi 39% H2C=O ; metanol liber : 2% şi 10% H3C =OH .

- HidrazinăUtilitaţi :

- Energie electrica : 6kV , 380 V, 220V , 50Hz- Abur tehnologic : Ρmin/normal =89 / 90 bar , tmin / max = 150 / 530 ºC

Ρ = 11-13 bar, tmin / max = 280 / 310 ºC- Apă demineralizată : conţine max. 1ppm Cl ; Ρ = 4 – 6 bar. t = 25-30 ºC- Apă de răcire recirculată : max 10 ppm Cl . Ρmin/max = 4 /2 bar , tmax tur/retur = 29 / 39 ºC- Aer instrumental : p = 5,5 – 5,8 bar . punct de rouă = -40 ºC

Produs finit :UREE granulată – îngrăşamânt agricol

Conţinut de azot : min. 46,2% ; Umiditate : 0,35 – 0,5 % ; Biuret : max. 0,9 % ; Conţinut de fier : max. 4 ppm ; Granulaţie : intre 1 ÷ 2,5 : 92 % .

Informaţii privind producţia şi orele de funcţionare Producţia realizată în Instalaţia de Uree striping în perioada 2002 ÷ Sem. I 2005 şi orele

de funcţionare ale instalaţiei sunt prezentate în tabelul următor :

Nr. Crt.

Anul Producţie realizată, tone Ore de funcţionare

1. 2002 65 376 1 5672. 2003 283 115 6 8803. 2004 238 206 5 465

28

GRANULARE

DEPOZITARE AMBALARE

HIDROLIZA DESORBTIE

UREEProdus finit

Ape uzate

Gaze reziduale

Uree granule

INSTALAŢIA DE UREE STRIPPINGUree

238.206 t / an

Apă recirculată

31.919.604 m3 / an

Ape chimic impure

Max. 263.413 m3 / an

Emisii în atmosferă

NH3 : cca. 151 t/an pulberi uree :cca. 108 t/an2.858,472 mii m3 / an

Aer comprimat

3,81 t / an

Hidrazină

3.573,09 t / an

Formaldehină

31.919.604 m3 / an

Apă recirculantă

94.188.600 m3 /an

Dioxid de carbon

150.069.78 t / an

Amoniac

4. Sem. I 2005 128 320 2 758Sursa :S.C. AMURCO S.R.L.

Informţii privind consumurile specifice

Consumurile specifice de materii prime, materii auxiliare şi utilitaţi, pentru Instalaţia de Uree, aferente perioadei 2004 ÷ semestrul I 2005, sunt prezentate în tabelul următor :

Nr. Crt.

Denumire UM / t

ureeConsum specific conform proiect

Consum specific realizat

2004Sem I 2005

Materii prime1. Amoniac t 0.58 0.63 0.632. Dioxid de carbon t 0.755 0.755 0.755

Materii auxiliare3. Formaldehidă t 0.005 0.015 0.0154. Hidrazină kg - 0.016 0.016

Utilitaţi5. Energie electrică MWh 0.03 0.026 0.0266. Abur Gcal 1.245 1.40 1.407. Apă recirculată mii m3 0.105 0.134 0.1348. Aer instrumental mii m3 - 0.012 0.012

Sursa:S.C. AMURCO S.R.L

Instalaţia de Uree stripping

În cazul tehnologiei aplicate pentru obţinerea ureei îngrăşământ, documentele de referinţă specifică faptul că orice proces care poate realiza emisiile către mediu indicate în capitolele privind emisiile curente menţionate în documentele BREF, poate fi considerat ca cea mai bună tehnologie disponibilă (BAT) .

29

Diagramele de flux prezentate în documentele BAT, pentru procesul de stripping cu recirculare toatala a NH3 şi CO 2 sunt similare fluxului aplicat în instalaţia AMURCO Bacău ( Schema de flux ).

Transformarea topiturii de uree obţinută, conform descrierii anterioare, în uree produs finit, în instalaţia analizată se face prin sistemul prilling, ale cărui faze sunt similiare cu cele indicate în documentele BAT .

Consumurile recomandate în procesul de sinteză a ureei, cu recirculare totală de NH3 şi CO 2 , combinat cu granularea prilling, în comparaţie cu cele practicate de AMURCO se prezintă in tabelul următor :

Nr. Crt.

Denumire Recomandare BAT Consumuri AMURCO

Observaţii

1. INTRĂRI :Amoniac 0.567 t / t uree 0.63 t / t uree -Dioxid de carbon 0.735 t / t uree 0.775 t / t uree -Abur 0.76 – 0.95 t / t uree 2.13 t / t uree -Apă de răcire Δ 10 ºC 75 – 80 m3 / t uree 134 m3 / t ureeEnergie electrică 76 – 82 MJ / t uree 93.6 MJ / t uree

2. IEŞIRI :Uree 1500 t / zi 1300 t / zi*

1046,1 t / zi ***conform proiect**realizat 2004

Condensate de proces 0.3 – 0.5 t / t uree 0,7 t / t ureeAbur condensat Da - Nu sunt indicate valori,

acestea variind funcţie de modul de aplicare a procesului, tipul instalaţiei .

Abur cu presiune scăzută

Da -

Sursa:S.C.AMURCO S.R.L.

În urma analizei comparative a procesului şi indicatorilor economici ai instalaţiei AMURCO cu recomandările BAT se concluzionează :

Instalaţia de uree stripping a fost utilizată la circa 15 – 67,4 % din capacitatea anuală proiectată ş

Procesul tehnologic aplicat se poate considera ca fiind similar BAT ;

30

Cantităţile de materii prime şi abur sunt mai mari faţă de cele recomandate de BAT, dar consumul de energie electrică se situează sub valoarea recomandată de BAT ;

Instalaţia de fabricaţie corespunde unei generaţii de început, performanţele ei fiind reduse de uzura fizică a echipamentelor principale componente şi parţial uzura morală a procedeului.

Dintre activitaţile direct legate sub aspect tehnic de activitaţile instalaţiilor tehnologice principale, pentru care sunt furnizate informaţii referitoare la BAT, şi sunt considerate cazuri specifice, enumerăm :

Depozitele de materiale ; Sistemele de răcire industrială .

Surse de emisii

Pierderile de operare nu au loc în cazul materialelor împachetate, singurele emisii posibile se produc în cazul incidentelor şi accidentelor.

Stocarea în depozite închise a materialelor solide este considerată BAT dacă se aplică :

Un sistem de management de prevenire a incidentelor şi accidentelor ; Măsuri organizatorice de instruire a personalului pentru o operare sigură şi

responsabilă ; Separarea materialelor incompatibile şi separarea lor de surse de aprindere ; Dotarea PSI în acord cu legislaţia locală în vigoare ; Măsuri care să ducă la atingerea unui nivel de „risc neglijabil” .

Concluzii

Atât depozitul de amoniac existent în cadrul AMURCO Bacău, cât şi depozitul de uree – închiriat de AMURCO Bacău, sunt realizate cu respectarea tehnologiilor de depozitare specifice proprietăţilor substanţelor stocate / depozitate, tehnologii care asigură riscuri minim acceptate în ceea ce priveşte protecţia şi siguranţa în exploatare.

De asemenea, prin măsurile tehnologice şi constructive adoptate se asigură reducerea riscului de poluare a mediului datorat emisiilor în aer la un nivel acceptabil .

Stocarea în tanc a amoniacului este considerată BAT pentru că îndeplineşte cerinţele recomandate, respectiv sunt prevăzute :

i. Un sistem de recirculare a vaporilor ;ii. Un sistem de management de prevenire a incidentelor şi accidentelor ;

iii. Cuvă de beton pentru colectarea scurgerilor cu potenţial de poluare a solului ;iv. Măsuri organizatorice de instruire a personalului pentru o operare sigură şi

responsabilă ;v. Măsuri care să ducă la atingerea unui nivel de „risc neglijabil” .

31

În concluzie, depozitarea produselor lichide şi solide se realizează conform cerinţelor BAT, iar evacuările de poluanţi în factorii de mediu nu au, în condiţii normale de funcţionare, un potenţial poluant semnificativ .

Bazinul de retenţie se constituie într-o ultimă treaptă de epurare, în care se realizează procesul de omogenizare, neutralizare şi precipitare avansată a compuşilor cu fluor şi fosfor (impurificatori specifici SOFERT Bacău), urmată de decantare .

Din bazinul final de retenţie apele uzate sunt evacuate în colectorul general, unde se reunesc cu apele convenţionale curate şi meteorice şi sunt deversate în emisar – râul Bistriţa .

Concluzii :

Nivelul tehnologic al diferitelor fabricaţii corespunde perioadelor de realizare a instalaţiilor.

Instalaţiile tehnologice pentru care s-au identificat recomandări BAT se situează într-o poziţie inferioară faţă de referinţe .

Sunt necesare măsuri tehnologice pentru ridicarea nivelului tehnologic al instalaţiilor şi înscrierea lor într-un regim competitiv tehnic şi economic.

Depozitul de uree : AMURCO S.R.L. Bacău are închiriate de la SOFERT Bacău spaţii pentru depozitare îngrăşaminte, conform contractului nr. 1680/2005.

Uree granulată – produsul finit al Instalaţiei de Uree stripping – este transportată din instalaţia de fabricaţie cu ajutorul unui sistem de transportoare cu bandă la Depozitul de uree.

Extracţia ureei din depozit se realizează cu o grateuză semiportal, care alimentează un transportor colector, amplasat în lungul depozitului. De pe transportor, prin intermediul unui sistem de benzi transportoare ureea este trimisă la ambalare-expediere. După ambalare, sacii cu uree sunt preluaţi, marcaţi şi încărcaţi în auto sau în vagoane CF.

Rezervoare de stocare :

Formaldehida – utilizată ca materie auxiliară în instalaţia de uree – este aprovizionată în cisterne pe CF de 50t, descărcată în butoaie de plastic rezistente la formol şi depozitată în Depozitul de substanţe chimice auxiliare aparţinând SOFERT Bacău; din depozit, cantitatea necesară în instalaţie este stocată în secţie, într-un vas din fier galvanizat (V=128t).În cadrul Ob. 409 – Rampă şi staţie reactivi, aferent Instalaţiei de demineralizare sunt depozitate :

Hidroxid de sodiu ( leşie de sodă 35 -40 % NaOH ) – în rezervor cilindric orizontal suprateran, prevăzut cu izolaţie şi serpentină de abur. Capacitatea de depozitare este de 50t. Pentru prevenirea posibilitaţii de apariţie a unei poluări accidentale rezervorul de stocare de 10 m3 este prevăzut cu başă.

32

Acid clorhidric 35 – 36 % - în trei rezervoare cilindrice orizontale, supraterane, căptuşite cu fibră de sticlă. Rezervoarele de stocare acid clorhidric (vase POLSTIF) au un volum de 10 m3 fiecare şi sunt prevăzute cu başă de colectare a eventualelor scurgeri accidentale.

Acid sulfuric 94 – 96 % - aprovizionat de la Depozitul de acid sulfuric aparţinând SOFERT şi stocat în rezervorul metalic cilindric orizontal, căptuşit antiacid, cu un volum de 80 m3 .

Celelalte materii auxiliare necesare în instalaţiile tehnologice apraţinând S.C. AMURCO S.R.L. Bacău – catalizatori, pentoxid de vanadiu, carbonat de potasiu, dietanolamină (depozitată în butoaie metalice), hidrazină(depozitată în butoaie din OL inox sau recipienţi din polietilenă), antispumant, fosfat trisodic, sulfat feros – sunt aprovizionate de la Magazia centrala de catalizatori şi de la Depozitul de substanţe chimice auxiliare, aparţinând SOFERT Bacău .Necesarul de uleiuri(ulei hidraulic, ulei de transmisii, ulei de motor) este asigurat de la Depozitul de uleiuri al SOFERT Bacău .Pe lângă măsurile ce se iau în mod curent pentru exploatarea în siguranţă a instalaţiilor care vehiculează aceste substanţe, se impune şi un control permanent, o continuă evaluare a riscului şi a consecinţelor posibile ( avarie sau accident chimic cu impact asupar sănătăţii populţiei şi a mediului înconjurător ) .În scopul conducerii unei acţiuni de intervenţie în caz de urgenţă pentru liniştea şi înlăturarea cu maximă eficienţa a urmărilor unor fenomene naturale sau accidentale, asupra salariaţilor, bunurilor materiale şi mediului înconjurător, societatea AMURCO are întocmite planuri de protecţie şi programe de măsuri specifice.

Concluzie :

Stocarea materialelor se face în general, organizat, cu respectarea prevederilor legale, astfel încât aceasta să nu producă degradări semnificative ale stării mediului înconjurător .

Emisii în atmosferă ale Instalaţiei de Uree stripping :

- De la faza de sinteză uree şi din alte puncte ale instalaţiei se evacuează printr-un colector final gaze reziduale cu conţinut de amoniac ;

- De la turnul de granulare, rezultă gaze reziduale cu conţinut de pulberi de uree şi amoniac ;

- De la faza de hidroliză-desorbţie se evacueaza gaze reziduale impurificate cu amoniac.

In zona Instalaţiei de Uree stripping, datorită unor eventuale neetanşeităţi, necontrolabile, la presetupe, flanşe, pompe, ca o consecinţă a uzurii fizice şi morale a utilajelor sau în condiţii

33

de funcţionare în regim tranzitoriu (porniri-opriri repetate) pot apărea emisii sumplimentare, accidentale de NH3 .

EMISII DE POLUANŢI GAZOŞI – FABRICA DE UREE – AN 2011

Luna Sursa emisie

Producţia tone

Funcţionare ore

Debit mc/h

Concentraţie mg/mc

NH3 emis

to

Temisiesursa

0 1 2 3 4 5 6 7Ianuarie VTG

C.A.CF

35000 740 431922 31 9,972 9,972

11,0431142 1267 1,071 1,071134 18691 0,000 0,000

Tfabrica / ianuarie 11,0431 luna 35000 740 11,043

Februarie VTGC.A.CF

18000 406 404870 19 3,123 13,095

15,5971071 1079 0,469 1,540125 18875 0,962 0,962

Tfabrica / februarie 4,5542 luni 53000 1146 15,597

Martie VTGC.A.CF

10000 239 382095 32,4 2,959 16,054

19,2631010 1096 0,265 1,805118 15634 0,442 1,404

Tfabrica / martie 3,6663 luni 63000 1385 19,263

Aprilie VTGC.A.CF

0 0 0 0 0,000 16,054

19,2630 0 0,000 1,8050 0 0,000 1,404

Tfabrica / aprilie 0,0004 luni 63000 1385 19,263

Mai VTGC.A.CF

16650 326 466408 27,3 4,151 20,205

24,7691233 1317 0,530 2,334145 17529 0,826 2,230

Tfabrica / mai 5,50655 luni 79650 1711 24,769

Iunie VTGC.A.CF

33500 651 469930 22,9 7,006 27,211

33,8521243 704 0,570 2,904146 15898 1,507 3,737

Tfabrica / iunie 9,08266 luni 113150 2362 33,852

Iulie VTGC.A.CF

37000 714 473231 24,9 8,413 35,624 44,6101252 804 0,718 3,622147 15528 1,626 5,363

34

Tfabrica / iulie 10,75797 luni 150150 3076 44,610

August VTGC.A.CF

37200 716 474460 29 9,852 45,476

57,0081255 458,3 0,412 4,034147 20273 2,134 7,498

Tfabrica /august 12,3988 luni 187350 3792 57,008

Septembrie VTGC.A.CF

38000 720 481971 8,800 3,054 48,530

62,2411275 679,000 0,623 4,657149 14467,000 1,556 9,054

Tfabrica / septembrie 5,2339 luni 225350 4512 62,241

Octombrie VTGC.A.CF

31500 600 479434 8,600 2,474 51,004

66,6501268 793,000 0,603 5,260149 14947,000 1,333 10,386

Tfabrica / octombrie 4,41010 luni 256850 5112 66,650

Noiembrie VTGC.A.CF

32000 622 469817 22,000 6,429 57,432

74,8271242 729,000 0,563 5,824146 13078,000 1,184 11,571

Tfabrica / noiembrie 8,176811 luni 288850 5734 74,827

Decembrie VTGC.A.CF

14000 274 466602 29,000 3,708 61,140

79,2861234 600,000 0,203 6,027145 13844,000 0,549 12,119

Tfabrica / decembrie 4,459012 luni 302850 6008 79,286

Sursa . S.C. AMURCO S.R.L. Bacău

VTG – ventilator turn granulareCA – coloană de absorbţieCF – colector final

Evaluarea nivelului emisiilor în aer rezultate din instalaţiile de amoniac şi uree a luat spre comparaţie urmatoarele documente :

- Best Available Techniques for Pollution Prevention and Control in the European Fertilizer Industry – editia 2000, publicată de către Asociaţia Europeană a Producătorilor de Îngrăşăminte – EFMA (European Fertilizer Manufacture’s Association) ;

- Draft Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Inorganic Chemicals, Ammonia, Acids and Fertilisers Industries – ediția martie 2004 publicat de Institute for Prospective Technological Studies(Sevile), sub egida Comisiei Europene.

35

4.3. Impactul poluării aerului în zona industrială

Evaluarea și cuantificarea riscului de poluare a atmosferei în cazul emisiilor de poluanți din surse punctiforme s-a realizat pe baza calculelor de dispersie a poluanților emisii în atmosferă, în scopul :

- Determinării concentrațiilor maxime ale distribuțiilor mediate pe durata a ½ h, 24h si 1 an, pe baza rezultatelor analizelor privind emisiile punctiforme, coordonate surse, corelate cu statistica meteorologică pentru zona de amplasament;

- Delimitării zonelor poluate cu ajutorul curbelor de izoconcentrație, rezultatele punând în evidență nivelul riscului de poluare, a eventualelor efecte posibile imediate sau de lungă durată.

Prezentarea modelului de dispersie

Programul pentru calculul dispersiei poluanților în atmosferă se bazează pe un model matematic de tip gaussian.

Cunoașterea fenomenului de poluare a atmosferei implică cunoașterea și evaluarea următoarelor elemente minimum necesare:

- Inventarierea emisiilor, realizată prin identificarea parametrilor de emisie a surselor de poluare a atmosferei ;

- Dispersia și transportul poluanților ca urmare a modelării mecanismelor de transport și de difuzie turbulentă a poluanților în atmosferă .Analiza concentrațiilor de poluanți în emisii – în urma distribuției spațio-temporale a

concentrațiilor poluanților aerului la nivelul receptorilor și a comparației cu indicatorii statistici prevăzuti de STAS 12574/87 si Ordinul M.A.P.M. nr.592/2002, respectiv concentrații medii și/sau frecvențe de depășire a acestora, arată efectele directe ale poluanților asupra omului și a capitalului natural din zona geografică studiată.

Se poate afirma că în mecanismul de poluare a atmosferei, un rol deosebit de important îl au factorii meteorologici și particularitățile orografice ale zonei studiate .

Datele de intrare necesare în programul de dispersie sunt :

Caracteristicile surselor de emisie : debitele masice ale poluanților, debitele gazelor reziduale, temperatura gazelor reziduale, înalțimea de emisie, secțiunea de emisie, viteza de refulare în atmosferă a gazelor reziduale ;

36

Condițiile meteorologice specifice amplasamentului care influențează dispersia poluanților : direcția și viteza vântului, clasa de stabilitate termică a atmosferei, pe baza observațiilor sinoptice, temperatura aerului.

Principalul avantaj al utilizării modelelor de transport și dispersie a poluanților, implementate pe calculator, este obținerea unor informații pertinente, care pot fundamenta deciziile în domeniul gestionării calității aerului, nu numai pe baza unor elemente statistice din trecut, ci și pe baza unor scenarii de emisie din care să se poată alege, în procesul de reglementare, varianta cea mai potrivită, atât din punct de vedere al protecției mediului, cât și al fezabilității economice și tehnologice.

Problema fundamentală care trebuie rezolvată de către modelele de transport și dispersie a poluanților în atomsferă, respectiv în stratul limită , este calcularea concentrațiilor de poluanți în distribuție și reprezintarea spațio-temporală, în funcție de parametri meteorologici determinați, datele de emisie și inventarul surselor de emisie.[9]

Influența orografiei zonei studiate este luată în considerare direct prin modelarea condițiilor la limita de frontieră solidă a modelului, reprezentată de sol sau prin preprocesarea datelor meteorologice care să includă, indirect, efectele orografiei (sisteme pendulare de vânt vale-deal, vânt de vale, briză, insulă urbană de caldură, ș.a. )

Modelul utilizat este de tip determinist și calculează concentrația de poluant în atmosferă, folosind o soluție a ecuației cu derivate parțiale, care este, modelul matematic al procesului de transport și dispersie a poluanților în stratul limită al atmosferei. Pentru aceasta, așa cum s-a arătat și mai sus, trebuie să se cunoască parametri care definesc sursele de emisie și principalele variabile meteorologice determinate în stratul limită a atmosferei .

Modelele deterministe similare celui utilizat, datorită ariei informaționale utilizate sunt cele mai potrivite pentru luarea deciziilor pe termen lung, decizii specifice reglementărilor de mediu aflate în practică în toate țările avansate în care principiul precauției prevalează .

Pe baza celor de mai sus, dar și pe baza prevederilor legislației și practicii de protecție a calității aerului din UE, SUA,Canada, Japonia, în scopuri de reglementare și management al calității aerului, se consideră că modelele deterministe sunt cele mai adecvate.[9]

În calcularea concentrațiilor poluanților în imisii, datorate emisiilor punctiforme, s-a utilizat un model determinist climatologic, de tip gaussian, model utilizat pe scară largă în majoritatea țărilor avansate în acest domeniu.

Modelul folosește ca date de intrare caracteristicile emisiei poluanților, respectiv debitul masic de poluant evacuat în atmosferă în unitatea de timp, temperatura gazelor la evacuare, înalțimea la care are loc emisia, diametrul și viteza medie de ieșire a gazelor la secțiunea de interfață a sursei cu atmosfera și factorii meteorologici majori în dispersia poluanților : direcția și viteza vântului, gradul de stratificare termică, temperatura aerului.[12]

Relația după care se calculează concetrația de poluant c , în punctul de coordonate (x,y,z) la un moment dat, datorită unei emisii continue ( temisie>>tCMA 30 min ), este :

37

C(x,y,z) = Q

2∙ π ∙ u ∙ σ y ∙σ z

exp [−12

∙( yσ y

)2]{exp[−1

2∙( z+H

σ z)

2]+exp|[−12

∙( z−Hσ z

)2]} (1)

unde :

c – concetrația medie de poluant în aer ;

Q – debitul masic al sursei, constant pe durata toală de emisie ;

u – viteza medie a vântului, pe stratul de amestec ;

σy , σz – parametrii de dispersie care caracterizează distribuția staționară a concentrației pe cele două axe de coordonate (deviația standard a concentrației în direcțiile laterală și verticală) ;

y – deviația laterală față de axa definită de direcția vântului ;

z – înalțimea de calcul ;

H – înalțimea efectivă .

Rolul factorilor meteorologici în modelarea dispersiei poluanților

Clasele de stabilitate / clase de stratificare ale atmosferei

Succesiunea claselor de stabilitate ale atmosferei este un indicator al variației continue a intensității turbulenței în stratul limită al atmosferei. Corespondența dintre clasele de stratificare termică și intensitatea turbulenței se bazează pe variațiile gradientului vertical al temperaturii ( în care implicit este inclusă interacțiunea radiativă aer-sol) și viteza medie a vântului, care insoțesc diferitele intensități ale turbulenței .

În continuare sunt descrise, succint, clasele de stabiliate termică ale atmosferei.Prin strat limită al atmosferei se înțelege porțiunea din atmosferă, aflată în imediata

vecinătate a solului, în care se manifestă preponderent interacțiunea mecanică și termică a solului asupra atmosferei, această interacțiune locală fiind direct legată de mișcările la scară mare ale atmosferei.[7]

Instabil în tot stratul limităInstabilitatea este caracterizată printr-o scădere a temperaturii odata cu evoluția sa pe

înalțime, mai mare decât gradientul adiabatic uscat de 0,98 ºC / 100m. Această situație se realizează cel mai frecvent în zilele senine de vară când se produce încălzirea rapidă a solului datorită insolației, ceea ce are ca rezultat o încălzire a straturilor de aer de lângă suprafața solului, rezultând curenți ascendenți puternici. Particulele de aer în ascensiune, mai calde decât aerul înconjurător, se vor răci sub media adiabatică, devenind mai reci decât masa de aer înconjurător. și își vor modifica deplasarea față de sol.

Această situație ce caracterizează perioada de zi, este nefavorabilă pentru sursele înalte; gradul ei de nefavorabilitate este maxim când i se asociază viteze ale vântului slabe de 1-3 m/s.

38

Datorită puternicelor mișcări verticale, concentrația la sol va scădea rapid cu distanța. Totuși, deoarece până atinge solul, relativ aproape de sursă, concentrația este destul de ridicată, se înregistrează nu de puține ori depășirea concentrației maxime admise.

Pentru surse de la sol, instabilitatea favorizează diluția rapidă a poluantului și, în consecință, nu se ridică probleme deosebite de depășire a CMA, aceasta realizându-se în condițiile unor cantități mici sau moderate ale ratelor de emisie a poluanților în atmosferă .[7]

Stabil în tot stratul limităStabilitatea atmosferică se caracterizează printr-o scădere pe verticală a temperaturii

particulelor de aer, mai mică decât media gradientului adiabatic. Particula de aer în ascensiune, prin destindere adiabatică, se va răci cu mai puțin decât media gradientului vertical al temperaturii.

Datorită mișcărilor verticale reduse, pana este transportată aproape nedispersată pe distanțe mari și atinge solul la distanțe mai față de sursă. Situația este caracteristică perioadei de noapte. Această situație este favorabilă în următoarele cazuri :

- Când înalțimea coșului este mică în raport cu clădirile sau distanțele din teren ale zonei studiate ;

- Când există un grup de coșuri cu diferite înalțimi și rezultă, prin suprapunerea penelor individuale, o pană de poluant cu extindere mare ;

- Când împrăștierea laterală și variația penei sunt restrânse, ca de exemplu într-o vale caracaterizată de un sistem diurn pendular al direcției vântului, iar poluantul trece în mod frecvent peste aceleași zone.[4]Neutru în tot stratul limită

Starea de stabilitate neutru a atmosferei este caracterizată de o scădere a temperaturii cu înalțimea după relația adiabatică, adică, în distribuția verticală a temepraturii aerului din atmosferă și temperatura particulei de aer supusă deplasării, nu există nici o diferență .

În aceste condiții, pana capătă o formă conică cu o axă orizontală. Această clasă de stabilitate se poate instala atât ziua cât și noaptea, când efectul încălzirii solare este mai mic. Distanța față de sursa la care pana atinge solul este mai mare decât în instabil și mai mică decât în stabil. În contextul clasificării de mai sus, sunt de menționat stabilități ale atmosferei deosebite, cum sunt inversiunile termice.

În cazul inversiunii, temperatura aerului crește cu înalțimea, ceea ce implică un gradient vertical de temperatură negativ. Plafonul stratului de inversiune termică acționează ca un ecran care nu permite dezvoltarea convecției și nici amestecul vertical al aerului, conducând la frecvente acumulări de poluanți în stratul de inversiune.[4]

Notând cu γ= dt/dz gradientul termic real si cu γa gradientul termic adiabatic, a cărui valoare este de circa 1 ºC/100 m, cele trei stări de echilibru sau de stratificare termică, se realizează astfel : γ˃ γa echilibru instabil ; γ= γa echilibru netru ; γ˂ γa echilibru stabil .

39

Vântul intervine în transportul și difuzia poluanților, atât prin direcție cât și prin viteză. Direcția vântului este elementul care determină direcția de deplasare a masei de poluant, , a penei care se formează în atmsferă. Viteza vântului influențează concentrația de poluant, atât în extinderea spațială a penei cât și la sol. De regulă, concentrația este invers proporțională cu viteza media a vântului. Noțiunea de viteză medie trebuie utilizată atât ca medie în timp cât și in spațiu.

În cazul surselor punctiforme cu secțiunea de emisie aflată în înalțime, difuzia poluanților nu are loc imediat ce aceștia sunt evacuați pe coș. Datorită vitezei proprii de ieșire a jetului de gaze, a diferenței de temperatură față de mediu, pana de poluant își va continua nedispersat mișcarea ascendentă, până își va egala momentul cinetic în ascendență termică cu cel al mediului. Începând de la această înalțime suplimentară, funcție de înalțimea constructivă a coșului, masa de poluant va fi supusă procesului de dispersie determinat de starea dinamică și termică a stratului limită al atmosferei. Distanța verticală pe care o parcurge pana, de la ieșirea din coș până la pierderea impulsului și avansului inițial este definită ca supraînalțarea ( Δh).[7]

Pentru supraînalțare sunt folosite formulele lui Briggs : Pentru surse calde : Δh=5 F1/4 s3/9 = 2.19 QH

1/4 s 3/9 (2)unde F = ρ0w0

2R02/ρa , in care : R0 - raza coșului

ρ0 / ρa – densitatea gazului / densitatea aerului w0 - viteza de ieșire a gazului

s – indice de stabilitate QH – emisia de căldură din coș ( kcal/sec) ≥ 100 kcal/sec Pentru surse reci, QH ˂ 100 kcal/sec : Δh=4 F1/4 s1/4 = 5.66 (w0

2D2/s)1/4 (3)unde : D – diametrul coșului .

Dispersia începe de la nivelul înalțimii efective (H) care reprezintă suma dintre înalțimea geometrică (h) a sursei și supraînalțarea (Δh)

H = h + Δh (4)Întrucât concentrația poluantului la nivelul solului variază cu înalțimea efectivă a sursei,

rezultă că pentru emisii egale, concentrația într-un punct va fi mai mare pentru o înalțime efectivă mai mică, decât pentru una mai mare.

Se observă că, pentru sursele înalte, viteza vântului influențează concentrația poluantului la sol atât direct, cît și prin supraînălțare. Aceste două variații au însă sens opus, fară a avea evident, același ordin de mărime. La o anumită viteză a vântului, la care se realizează echilibrul între diluția datorată vitezei vântului si efectul înălțimii efective, în aceleași condiții de stabilitate, apare o concentrație maximă la nivelul solului. Viteza vântului corespunzătoare acestei concentrații se numește viteză critică.

În general, zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restrânse și mai apropiate de sursă în cazul vitezelor de vânt mai mari. Pentru viteze de vânt mai mici, poluanții emiși la sol vor afecta zone mai întinse, iar cei emiși la înalțime zone mai depărtate de sursă.

În condiții similare de vânt, sursele mai înalte vor afecta mai puternic zone mai depărtate decât sursele mai joase.[4]

40

Cunoașterea regimului văntului în atmosferă permite cunoașterea regimului de transport al poluanților. Întrucât interesează vântul la nivel de emisie, apare necesitatea cunoașterii regimului vântului într-un strat de aer gros de cel puțin câteva sute de metri. Acest lucru se face mediind profilul vitezei particulei de aer în acest sistem.

Referitor la transportul poluanților, vântul prezintă variații sezoniere, diurne și în înalțime. Deși poziția geografică și relieful zonei își pun puternic amprenta asupra acestor variații, acestea prezintă totuși unele caracteristici generale. Astfel, anotimpurile de tranziție prezintă viteze mai mari, ziua având loc intensificări ale vântului față de perioada de noapte, iar pe măsura îndepărtării de sol, viteza vântului crește.

Profilul practic al vitezei vântului în straturile joase ale atmosferei este logaritmic. Este deci posibilă, chiar și lipsa măsurătorilor în altitudine, estimarea numerică a vitezei la anumite nivele, cunoscând viteza vântului la sol. În probleme practice se folosește formula empirică :

u = u0(z/z0)p (5)unde : p – funcție de stratificare termică ;

u0 - viteza vântului la nivelul z0 ;z0 – înălțimea standard, z0 = 10 m.Unul dintre cele mai obișnuite tipuri de surse, este sursa continuă punctiformă situată la

înălțime. Dimensiunile liniare ale penei de la o astfel de sursă, perpendiculare pe axa penei, se pot exprima în funcție de deviațiile standard ale distibuției concentrației. Deviațiile de la modul standard sunt funcție de stratificarea atmosferei, de distanța de la sursă și de înălțimea sursei și exprimă împrăștierea laterală și verticală a penei. Deoarece pana se împrăștie lateral și vertical odată cu depărtarea pe direcția vântului de sursă, concentrația pe axa penei va scade continuu cu distanța. Mărimea acestei scăderi variază cu stratificarea termică, sau în mod echivalent, cu mărimea și scara turbulenței.

La nivelul solului, distribuția concentrațiilor de poluanți de la o sursă înaltă continuă și punctiformă are următoarele caracteristici : concentrația este practic zero la baza coșului, crește la o valoare maximă la o anumită distanță de sursă și apoi scade. Pentru o sursă dată, valorea concentrației maxime și distanța la care se atinge depind de starea de stratificare termică a atmosferei și nivelul de emisie al poluantului.

Estimarea impactului produs de poluanții emiși punctiform din cadrul activităților S.C. AMURCO S.R.L. Bacău s-a realizat pe baza analizei dispersiei acestora.

În calculele de dispersie au fost luați în considerare parametri fizici ai efluenților gazoși reziduali și parametri geometrici ai surselor punctiforme de emisie de pe platforma AMURCO Bacău.[10]

Datele meteo utilizate în realizarea dispersiei sunt :- Vânt predominant din direcțiile :S-SE ( pentru timpul de mediere ½ h ), S-SE,S și SE

( pentru timpul de mediere 24h ) și pentru timpul de mediere de 1 an – distribuția multianuală a direcției vântului pe 8 direcții ( roza vânturilor – date 2002 ) ;

- Viteza vântului : 1 m/s (pentru timpul de mediere ½ h ), 1-2 m/s (pentru timpul de mediere 24 h) și pentru timpul de mediere de 1 an – distribuția multianuală a claselor de viteze de vânt – date 2002 ;

41

- Temperatura aerului : 10,2 º C ;- Stratificare atmosferică :stabil și neutru, cele mai defavorabile fenomenului de dispersie a

poluanților.Au fost calculate concentrațiile probabile ale poluanților în emisii acoperind o suprafață

de 78 km2, cu un pas de 100m, pentru timpii de mediere prevăzuți de legislație, respectiv : NH3 : ½ h si 24h Pulberi : 24h si 1 an

Nivelul imisiilor în perimetrul uzinal și zonele protejate a fost analizat în conformitate cu normativele în vigoare, care stabilesc concentrațiile maxime în funcție de timpul de mediere și tipul de protecție și anume :

Ordinul M.A.P.M. nr 592 / 2002 – privind stabilirea valorilor limită a valorilor prag și criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător ;

STAS 12574-87 – Aer din zonele protejate. Condiții de calitate.

Valorile maxime ale concentrațiilor poluanților în imisii precum și distanțele, față de sursă, la care se obțin acestea, sunt prezentate în tabelul următor :

Nr. Crt

PoluantTimp de mediere

Valoare maximă concentrație /

distanță

Valori limită admise

cf. Ord 592/2002 cf. STAS 12574/87

µg/m3/m µg/m3 µg/m3

1. Amoniac½ h 46.47 µg/m3 / 759m - 30024 h 30.03 µg/m3 / 536 m - 100

2. Pulberi

24 h 12.89 µg/m3 / 844 m 50protecție sănătate

umană din 01.01.2007

-

1 an 2.27 µg/m3 / 593,1 m

40protecție sănătate

umană din 01.01.2007

-

Sursa:S.C.AMURCO S.R.L.

Concluzii :

Analiza rezultatelor obținute în urma modelării matematice a dispersiei poluanților în atmosferă, comparativ cu valorile limită impuse prin Ordinul M.A.P.M. 592 / 2002 și STAS

42

12574-87, pune în evidență faptul că nivelul concentrațiilor poluanților NH3 și pulberi în imisii, în aerul înconjurător, se situează sub valorile limită, indiferent de intervalul de mediere.

Se constată că, valorile maxime ale poluanților în imisii se identifică în incinta platformei sau vecinătatea acesteia, până la distanța maximă de 844 m de sursa de emisie.

4.4. Plan de monitorizare privind calitatea aerului în orașul Bacău

Structura funcțională a orașului este complexă, ea modificându-se în timp, în condordanță cu cerințele populației și cu exigențele noilor reglementări administrative.

Zona industrială se prezintă sub forma unei centuri în jurul orașului propriu-zis, cu două nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest și din sud, și o grupare liniară în lungul Bistriței. Unitățile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de producție la periferii, și centrele de afaceri, în zona adminitratviă sau în zona comercială .[6]

Zonele rezidențiale ocupă aproximativ 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidențiale propriu-zise sunt cele de la periferii : Gherăiești, Izvoare, Șerbănești, CFR, Tache, Mioriței, Nord.

Zona comercială cuprinde vechiul nucleu al orașului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidențiale. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul Pieței Centrale. B-dul Unirii și B-dul Nicolae Bălcescu, prezintă o zonare funcțională mixtă ( comercial – rezidențială ). În zonele monofuncționale și cele rezidențiale propriu-zise există zone mixte: comercial-rezidențiale (clădiri bifuncționale), rezidențial-învățământ-sănătate.

Transportul urban este asigurat de o deasă rețea stradală la care se adaugă și căi rutiere care îi asigură legătura cu alte localități.

- E 85 ( 44 km până la Roman, 58 km până la Adjud ) ;- DN 15 Calea Moldovei, Ștefan cel Mare, 9 Mai (58 km până la Piatra Neamț ) ;- DN 2F Calea Bârladului ( 83 km până la Vaslui ) ;- DN 2G Calea Moinești, str. Energiei, str. G. Bacovia, B-dul Unirii ( 55 km până

la Moinești )- DN 11 Narciselor .

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuși și Săucești, în nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, iar în vest, cu comunele Luizi-Călugara, Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4 186,23 ha.[6]

Teritoriul comunei Letea Veche se învecinează în partea de nord cu comuna Săucești, la sud-est cu comuna Tamași, la est cu comuna Buhoci, la sud-vest are vecin comuna Nicolae Bălcescu, iar la vest orașul Bacău și este strabătută de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, DJ.207G .

43

Din analiza planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I – Căi de comunicație, rezultă că pe teritoriul comunei Letea-Veche va trece autostrada care va face legătura dintre București și nordul Moldovei și drumul rapid Ruși-Novaci, cea care va lega vestul tării de estul Moldovei. Autostrada va urma în general traseul DN2(E85) care trece prin partea de vest a comunei Letea-Veche.

Rețea automată de monitorizare a calității aerului Calitatea aerului în județul Bacău este monitorizată prin măsurători continue în trei stații

automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de stații existente. Poluanții monitorizați, metodele de măsurare. Valorile limită, pragurile de alertă și de informare și criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de ligislația națională privind protecția atmosferei și sunt conforme cerințelor prevăzute de reglementările europene.[3,12]

Legendă : BC – 1 : Str. Războieni, Bacău BC – 2 : Str. Izvoare nr. 1 bis Bacău BC – 3 : Str. Cauciucului nr.1 Onești

Stația Bacău 1, stație de tip urban este amplasată în muncipiul Bacău – parc PrefecturăAcest tip de stație :

- evaluează influența activității umane din zona centrală a municipiului asupra calității aerului ;

- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km ;- poluanții monitorizați sunt : dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot(Nox/NO/NO2),

monoxid de carbon(CO), ozon(O3), amoniac, benzen, pulberi în suspensie(PM 2,5) și parametrii meteo ( direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară,umiditate relativă, precipitații) .

44

Stația Bacău 2, stație de tip industrial, este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare .

Stațiile de tip industrial :- evaluează influența activității industriale dezvoltate în partea de E-SE a

municipiului asupra calității aerului ;- raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1 km ;- poluanții monitorizați sunt : dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot(Nox/NO/NO2),

amoniac(NH3), monoxid de carbon(CO), ozon(O3), pulberi în suspensie(PM 10), plumb, cadmiu, nichel și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară,umiditate relativă, precipitații).

Stația Bacău 3, stație de tip industrial, este amplasată în municipiul Onești – cartier TCR – strada Cauciucului .Stațiile de tip industrial :

- evaluează influența activității industriale dezvoltate în partea de E – NE a municipiului Onești, asupra calității aerului ;

- raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1 km ;- poluanții monitorizați sunt : dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot(Nox/NO/NO2),

hidrogen sulfurat (H2S), monoxid de carbon(CO), ozon(O3), benzen, pulberi în suspensie(PM 10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară,umiditate relativă, precipitații).

Numărătorile de trafic trebuie efectuate doar pentru secțiuni de drum (numărători în secțiune) și nu la intersecții. Totodată, procedurile de numărare a traficului vor trebui aplicate în zilele lucrătoare, în zilele de marți, miercuri și joi, care sunt considerate cele mai reprezentative zile lucrătoare. Aceste numărători de trafic trebuie efectuate separat pentru următoarele patru categorii principale de autovehicule :

autoturisme ( și autofurgonete mai ușoare de circa 2,5 tone ) ; autofurgoane ( și alte autovehicule pentru transportul mărfurilor ușoare, precum

autocamionetele cu masa toală estimată între 2,5 – 3,5 tone ) ; autocamioane grele ( cântărind peste circa 3,5 tone ) ; autobuze ( atât autobuze urbane cât și autocare turistice ) .[6,7]

Procesele tehnologice care se desfașoară în CET Bacău sunt monitorizate și conduse de

personal calificat, angajat în regim permanent, din camere de comandă specializate.

45

În CET Bacău a fost implementat și funcționează un Sistem de Management Integrat

Calitate-Mediu, Sănătate și Securitate Ocupatională.

Monitorizarea emisiilor de poluanți în atmosferă.

Personal calificat din cadrul secției cazane efectuează determinări periodice (de trei ori pe

saptamana) ale concentratiei de dioxid de sulf (SO2), oxizilor azotului (NOx), monoxid de carbon

(CO), dioxid de carbon (CO2) si oxigen (O2) din gazele arse evacuate din instalatiile de ardere a

combustibililor fosili. In acest scop este utilizat un analizor de gaze portabil aflat in dotarea

centralei (AFRISO Multilyzer NG).

Pentru determinarea concentratiei de pulberi in gazele de ardere evacuate in atrmosfera,

instalatia mare de ardere nr.1 (singura care utilizeaza si combustibil solid) este echipata cu

opacimetre laser EP 1000 produse de firma OLDHAM din Franta, montate la iesirea din

instalatia de desprafuire .

Instalatia mare de ardere nr.1 din CET Bacau este echipata cu analizoare fixe pentru

determinarea continua a concentratiei de monoxid de carbon (CO) si oxigen (O 2) in gazele

evacuate din cazanele de ardere a combustibililor.

Periodic, firme acreditate efectuatueaza in baza unor contracte economice determinari ale

concentratiilor de poluanti (SO2, NOx si pulberi) in gazele evacuate din instalatiile de ardere

aflate in functiune in momentul respectiv.[10]

Instalatia energetica cu ciclu combinat gaze/abur va fi prevazuta cu un sistem de

monitorizare continua a emisiilor de poluanti (SO2, NOx, CO, pulberi).

Cele doua cazane de abur de 10 t/h vor fi racordate la un cos de fum comun, care va avea

o instalatie de monitorizare continua a emisiilor de poluanti: SO2, NOx, CO si pulberi.

46

Instalatiile de monitorizare continua sunt prevazute si cu senzori pentru determinarea

concentratiei dioxidului de carbo, a oxigenului si a vaporilor de apa, fapt ce va permite corectare

concentratiilor poluantilor in gazele arse la conditii normale.[10]

Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer pentru IMA 2

Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de masurare

Metoda de monitorizare

Masurare Estimare

masurare analiza frecventa Metoda Frecventa

1

NOx

IMA 2

Cos de fum

nr. 1

P=76,5MWt

Normele metodologice

din HG 440/2010

conform Normelor Europene, standrdelor ISO sau utilizand metode echivalente

3ori/saptamana

Calcul pe baza de coeficienti CORINAIR

Bilanturi de masa

anual

2 SO23ori/

saptamana

3Pulberi totale

3ori/saptamana

4 CO

Normele metodologice din HG 462/19933

trimestrial5 O2

6tempera

tura

47

Monitorizarea emisiilor punctiforme in aer pentru IMA 1*

Nr. Crt.

Noxa Emisa

Punctul de masurare

Metoda de monitorizare

Masurare Estimare

masurare analiza frecventa Metoda Frecv

1

NOx IMA 1

Cos de fum

nr. 1

P=343MWt

Normele metodologice din HG 440/2010

conform Normelor Europene, standrdelor ISO sau utilizand metode echivalente

3ori/saptamana

CORINAIRE

anual

2 SO2

3Pulberi totale

Normele metodologice din HG 440/2010

continuu -

4 CO

5 O2

6tempera

tura

Rezultatele activitatii de monitorizare din anul 2012 sunt prezentate in tabelul urmator:

Instalatie de ardere Concentratie poluant (mg/Nm3)

NOx SO2 Pulberi COIMA 1 – 343 MWt

- cazan 420 t/h- carbune

251 5490 54 89

IMA 2 – 76,5 MWt

- CAI 100 t/h- gaz natural

155 - 4,3 85

Turbina cu gaze 41,61 MWt

- gaz natural27 4 3,5 17

Cazan LOOS 3,22 MWt

- gaz natural63 3 - 79

Monitorizarea emisiilor la S.C. AMURCO S.R.L. arată că în perioada 2006 – 2012 se observă clar o diminuare continuă a emisiilor de amoniac provenite din “Procesele de producție“, emisiile provenite din “Tratarea și depozitarea deșeurilor“ semnalează și ele o scădere la nivelul anului 2012.

48

UREE – MONITORIZAREA EMISIILOR DE AMONIAC – LABORATOARE TERŢE

Data recoltare analiza

Ventilatoare turn granulare

Coloana de absorbţie Colector final

Debit Nmc/h

Concentratie (mg/Nmc)

Debit Nmc/h

Concentraţie

mgNH3/mc

Debit Nmc/h

Concentraţie

mgNH3/mcPulberi

Amoniac

50 50 4100 7100010.07.2006GIVAROLI

700848 17,0710,7113,89

35,4516,2125,83

2140,69

52076,1085702,2068889,10

1261,69

129794,7090266,90110030,80

22.03.2007 373818 2,302,222,26

70,1372,4671,29

2039,96

73404,9356948,9465176,94

1347,99

210757,93127339,62169048,80

27.04.2007 GIVAROLI

500049 5,4414,239,83

18,56017,6518,1

2994,02

33913,9980568,9257241,46

1711,90

130706,5397069,80113888,17

11.06.2007 GIVAROLI

479456 1,982,642,31

22,8425,9924,42

3351,46

4834,299271,087052,68

1905,00

101141,1950988,3976064,79

11.07.2007 423764 21,3517,5519,45

64,13111,8688,00

4004,56

41851,0329994,8535922,94

4727,00

201770,80361283,19281526,99

31.10.2007 ECOIND

487412 3,353,173,26

19,8312,3816,11

3124,61

1246,001365,001306,00

4862,82

23036,0025358,0024197,00

22.11.2007 ECOIND

546221 1,951,341,645

24,8225,6625,24

3960,00

228,57226,39227,39

4654,80

56545,5556550,4856548,02

17.12.2007 ECOIND

532195 2,342,222,28

15,7313,8314,78

3873,60

305,46309,24307,35

4946,40

62568,0062558,2462563,40

15.01.2008 ECOIND

527875 1,981,861,92

10,1210,2410,1

4161,60

310,26312,48311,37

5108,40

48239,0048251,0048245,00

12.02.2008 ECOIND

586858 5,615,975,79

5,003,784,39

3841,00

756,26764,48760,37

6566,00

49568,0049498,0049533,00

49

10.03.2008 ECOIND

536602 21,6222,4122,01

8,567,948,25

3650,00

467,24498,24482,97

6886,80

39487,0040156,0039821,00

21.04.2008 ECOIND

1059595

16,7217,5517,13

3,824,564,19

3769,20

243,29231,15237,22

5151,60

60165,0060453,0060309,00

20.05.2008 ECOIND

540043 11,4812,2211,85

4,214,474,34

3528 251,54248,31249,93

5306 47521,0047653,0047587,00

21.07.2008 ECOIND

522678 18,3419,2318,79

4032 966,4913,2939,8

5443 49771,0048009,0048890,00

03.09.2009 ECOIND

367819 12,314,613,45

48,549,348,9

763,00 402338953959

1627,00

53126,0052009,0052567,00

13.01.2010 ECOIND

581285 38,736,137,4

4032,00

123210541143

939,00 23041,0023305,0023173,00

01.12.2010 ECOIND

11,4110,9111,16

32,734,533,6

141313531383

254282500225215

ADM.Cf. AIM 2/2011

30 30 1400 25000

20.06.2011 ECOIND

558000 3,623,013,32

28,824,226,5

2995,00

747701724

940,00 156241593815781

ADM.Cf. AIM 2/2011

30 35 1200 16000

12.10.2011 ECOIND

598867 3,533,143,33

25,924,725,3

3153 732688710

1044 138991414114020

07.06.2012 ECOIND

604972 3,633,853,74

24,223,824

3265 659613636

1188 119051224712076

50

Monitorizarea emisiilor de poluanți în aer – CRG – IMA1 – 2011

Monitorizare : discontinuăLocul recoltării : canal gaze arse

Medii lunare

Tip/cantităţi combustibilNoxe

Parametri auxiliari

Valoare măsurată Valoare calculată 6%

O2 VLE * Debit

gaze evacuate

Temp. gaze

evacuateO2

cărbune biomasă gaz SO2 NOx PM10 SO2 NOx PM10 SO2 NOx PM10

t t mii Nm3 mg/Nmc m3/h OC %

ianuarie 72893.97 1711.56 1789.03 606 108 76 1520 271 83 908 564 87 515503 150 15.02 5.31

februarie 80536.21 540.71 2046.36 661 100 84 1575 239 73 899 561 88 591627 153 14.71 5.78

martie 60212.58 1541.95 3297.35 642 114 74 1538 272 77 791 528 76 720974 152 14.74 5.68

noiembrie 57028.47 3610.28 2684.49 1876 122 78 4585 299 63 796 530 81 573123 154 14.86 5.68

decembrie 54636.15 15800.36 2310.33 1989 124 68 4061 253 73 799 507 83 512093 153 13.65 4.68

Medie 2011 325307.36 23204.86 12127.54 1155 114 76 2656 267 74 839 538 83     14.60 5.43

*Focar mixt

Valorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului mixt :

∑VLEi x Qi x Pcii

VLE =

∑Qi x Pcii

51

unde:

VLE = valoarea limita de emisie, pentru un anumit poluant, in cazul focarelor mixte.

VLEi = valoarea limita de emisie, pentru poluantul respectiv, in cazul utilizarii combustibilului „i”;

Qi = debitul combustibilului „i”;

Pcii = puterea calorifica inferioara a combustibilului „i”.

Monitorizarea emisiilor de poluanți în aer – CAI – IMA2 – 2011

Monitorizare : discontinuăLocul recoltării : coș fum C1

Medii lunare

Tip/cantităţi combustibil

Noxe Parametri auxiliariValoare măsurată Valoare calculată (3%O2) VLE Debit

gaze evacuate

Temp. gaze

evacuateO2gaz SO2 NOx PM 10 SO2 NOx PM10 SO2 NOx PM10

Nm3 mg/Nmc m3/h OC %

martie 492497 0 118 - 0 138.13 - 35 300 5   160 5.67

aprilie 1032494 0 124 - 0 134.84 - 35 300 5   155 4.50

noiembrie 249982 0 141 - 0 156.25 - 35 300 5   179 4.70

decembrie 246033 0 135 - 0 147.70 - 35 300 5   178 4.60

Medie 2011 2021006 0 129 - 0 144.23 - 35 300 5     4.87

Sursa : S.C. CET S.A. Bacău

52

Program de monitorizare şi măsurare a aspectelor de mediu 2011Program de monitorizare şi măsurare a aspectelor de mediu 2011

Nr.

Crt.

Factor de mediu

Tip de monitori-

zarePunct de control

Indicator de mediu

Cerinţa legală care impune

monitorizarea

Frecvenţa de monitorizare

Termene planificate

Responsabil monitorizare

1. AER discontinuăCanal evacuare gaze arse IMA 1 (CRG)

SO2, NOx

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

De trei ori pe săptămână

În timpul funcţionării

Canal evacuare gaze arse IMA 2 (CAI)

SO2, NOx, Pulberi,

CO*, O2*,

temperatura*

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

De trei ori pe săptămână

* trimestrial

Coş evacuare gaze arse TG

SO2, NOx, CO,

Pulberi

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

AnualÎn timpul

funcţionării

Coş evacuare gaze arse LOOS

SO2, NOx, CO,

Pulberi

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

Anual În timpul funcţionării

53

Nr.

Crt.

Factor de mediu

Tip de monitori-

zarePunct de control

Indicator de mediu

Cerinţa legală care impune

monitorizarea

Frecvenţa de monitorizare

Termene planificate

Responsabil monitorizare

Coş evacuare gaze arse CT-uri

SO2, NOx, CO,

Pulberi

AM

263-272/2011Semestrial

În timpul funcţionării

continuăCanal evacuare gaze

arse IMA 1

Pulberi, O2,

temperatura

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

O înregistrare medie pe oră

(2 canale)

În timpul funcţionării

Canal evacuare gaze arse IMA 3 (CAF)

SO2, NOx AIM nr.34/2006, reactualizată

2007

AGES

Două determinări pe

oră

În timpul funcţionăriiDebit gaze arse

evacuat

2. APĂ discontinuăEvacuare ape

pluviale în râul Bistriţa

pH, suspensii tota-le, r. fix,

substanţe extractibile şi

sulfuri

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011 Trimestrial După ploi

Evacuare ape răcire şi menajere în reţeaua RAGC

Incintă

pH, suspensii, CBO5, substanţe

extractibile

La solicitarea RAGC Bacău

54

Nr.

Crt.

Factor de mediu

Tip de monitori-

zarePunct de control

Indicator de mediu

Cerinţa legală care impune

monitorizarea

Frecvenţa de monitorizare

Termene planificate

Responsabil monitorizare

Puţuri de supraveghere a calităţii pânzei

freatice: depozit zgură şi cenuşă,

incintă

PH, amoniu, cloruri, sulfuri,

sulfaţi

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

Trimestrial

Puţuri de supraveghere a calităţii pânzei

freatice: depozit zgură şi cenuşă,

incintă

Metale grele AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

La cinci ani, ultima analiza a

fost in 2011

3. SOL discontinuă În două puncte din vecinătatea

gospodă-riei de păcură (CAF)

PP, sulfuri, S total, metale: Cu, Pb, Mn, As, Cd,

Ni, Zn

AIM nr.34/2006, reactualizată

2007

Anual, atunci când se

utilizează păcură

discontinuă În două puncte, la 10 km distanţă de

societate

PP, sulfuri, S total, metale: Cu, Pb, Mn, As, Cd,

Ni, Zn

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

La 5 ani, ultima analiză a fost în

anul 2010

55

Nr.

Crt.

Factor de mediu

Tip de monitori-

zarePunct de control

Indicator de mediu

Cerinţa legală care impune

monitorizarea

Frecvenţa de monitorizare

Termene planificate

Responsabil monitorizare

4. ZGOMOT discontinuă S.C. CET S.A. Bacău:

- poarta principală;

- limită incintă EST, în dreptul cazanului;

- zonă SUD-EST, depozit cărbune;

- zonă SUD-VEST, gospodăria de păcură;

- zonă NORD-VEST, turnul de răcire.

Nivel zgomot AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

anual martie

56

Nr.

Crt.

Factor de mediu

Tip de monitori-

zarePunct de control

Indicator de mediu

Cerinţa legală care impune

monitorizarea

Frecvenţa de monitorizare

Termene planificate

Responsabil monitorizare

CAF:

- linita SUDICĂ, gospodăria de păcură;

- limita ESTICA, zona ventilatoare aer;

- zona NORD EST, staţie reglare aer;

- zona NORD, rezervoare apa potabila

- zona VEST, calea ferată

Nivel zgomot AIM nr.34/2006, reactualizată

2007

anual Într-o lună în care

funcţionează

5. DEŞEURI discontinuă Punct colectare intermediar a

deşeului de ulei uzat turbină

Completare fişe de evidenţă a

deşeurilor

AIM nr.33/2006 revizuită în 25.08.2011

AIM nr.34/2006, reactualizată

2007

lunar lunar

Gestionare fier vechi depozit

Ori de câte ori este nevoie

anual

Gestionare sticlărie Ori de câte ori este nevoie

anual

57

Nr.

Crt.

Factor de mediu

Tip de monitori-

zarePunct de control

Indicator de mediu

Cerinţa legală care impune

monitorizarea

Frecvenţa de monitorizare

Termene planificate

Responsabil monitorizare

Gestionare PET La umplerea containerului

anual

Gestionare textile Ori de câte ori este nevoie

anual

Data: 16.01.2012

Sursa : S.C. CET S.A. Bacău

58

4.5. Concluzii

Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntǎ lumea contemporanǎ este efectul de serǎ. Acest efect are acest nume, deoarece, asemenea pereţilor de sticlǎ ai unei sere pǎstreazǎ cǎldura şi opreşte evaporarea. În jurul pǎmântului existǎ un strat de gaze care are acelaşi rol, şi fǎrǎ de care viaţa pe Pǎmânt nu ar fi posibilǎ. Ce se întâmplǎ însǎ când oamenii, prin gazele pe care le trimit zilnic în atmosferǎ, amplificǎ acest efect? Tulburarea acestui proces natural are ca rezultat o climǎ mult mai caldǎ şi o planetǎ ce riscǎ sǎ devinǎ mult mai fierbinte.

Dinamica volumului deşeurilor industriale generate nu poate fi stabilită cu exactitate datorită lipsei unei baze de date consistente şi a schimbării definiţiilor; această problemă este deosebit de serioasă deoarece nu poate fi aflat volumul total de deşeuri industriale generate; fără a cunoaşte evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale, în corelaţie cu dinamica industrială, nu va fi posibilă elaborarea unor politici coerente (obiective, criterii, măsuri, costuri investiţionale etc.).

Definiţia deşeurilor industriale lipseşte din legislaţia naţională ceea ce conduce la valori divergente ale cantităţilor generate.

În ultimii ani s-au raportat cantităţi din ce în ce mai mici de deşeuri industriale deşi producţia industrială a avut o pantă ascendentă; nu se poate vorbi de fenomenul de “decuplare” manifestat în economiile avansate, ci mai degrabă de lipsa unor informaţii corecte privitoare la cantităţile de deşeuri industriale generate.

Cantităţile de deşeuri industriale generate anual sunt mari chiar dacă cifra totală nu este foarte precisă; în timp s-au acumulat cantităţi de sute de mii de tone de deşeuri industriale, o mare parte fiind deşeuri inerte ceea ce face ca problema refolosirii/reutilizării acestora în diverse domenii, cum ar fi construcţiile de autostrăzi, sa fie una foarte importantă.

Operatorii industriali nu sunt în totalitate informaţi de evoluţia legislativă şi de necesitatea de a lua din timp măsuri de conformare la legislaţia transpusă (necunoaşterea legilor nu scuză lipsa de acţiune) şi au probleme financiare deosebite pentru realizarea investiţiilor necesare.

Reprezentanţii patronatelor au evidenţiat lipsa unor stimulente financiare pentru reintroducerea în circuitul economic a deşeurilor industriale;

59

4.6. Recomandari

Crearea unui mecanism de coordonare între numeroasele instituţii şi agenţii cu atribuţii în gestiunea deşeurilor industriale;

Revizuirea şi consolidarea legislaţiei privind deşeurile industriale, inclusiv revizuirea traducerii unor texte comunitare;

Definirea clară a noţiunii de „deşeu industrial” şi îmbunătăţirea sistemului de raportare, colectare şi prelucrare a datelor;

Revizuirea şi refacerea bazei de date privind deşeurile industriale; Instruirea/pregătirea agenţilor economici, în vederea cunoaşterii şi respectării legislaţiei

de protecţia mediului cu privire la: obligativitatea reducerii cantităţilor de deşeuri depozitate; tratarea deşeurilor industriale pentru reducerea conţinutului periculos pânăla

limita acceptabilităţii la depozitare; realizarea depozitelor de deşeuri conform cerinţelor legislative armonizate cu

legislaţia europeana; Producerea de manuale şi broşuri cu cele mai bune practici de reciclare şi reutilizare a

deşeurilor industriale; Programe de pregătire profesională a personalului ce va lucra în sistemul de gestionare a

deşeurilor industriale, în special la nivel judeţean şi municipal;

60

5. Bibliografie

1. Iolanda Dăduianu Vasilescu- "Mediul și economia", edit. Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997;

2. Mircea Duțu- "Ecologie- filosofia naturală a vietii", edit. Economică, București, 1999;3. Sanda Vișan, Steliana Crețu, Cristina Alpopi- "Mediul înconjurător- poluare și

protecție", edit. Economică, București., 1998;4. Florina Bran- "Probleme ecologice și riscuri de mediu", edit. ASE, București, 1997;5. Florina Bran- "Geografia economică teritorială a Romaniei", edit. ASE, București,

1999;6. Anuarul statistic al României 2010- Comisia Națională pentru statistică;7. Florina Bran- "Poluarea.Protecția și legislația de mediu" 1997;8. Florina Bran-"Ecologia generală și protecția mediului", edit. ASE, București.,1998;9. L.A. Brown-"Probleme globale ale omenirii";10. Internet :

- Imagini : sursa www.google.com- www.cetbacau.ro - www.amurco.ro - www.anpm.ro - www.mmediu.ro

11. Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe., 2000 - " Protecția și ingineria mediului" ;12. Pumnea C., s.a.1994 - " Protecția mediului ambiant " .

  La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementările specifice din domeniul protecției mediului, dintre care enumerăm :

OUG195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 265/ 2006;

Legea Apelor nr. 107/1996, modificată și completată prin Legea 310/2004; Ordinul MAPM nr.462/1993 – Condiții tehnice privind protecția atmosferei; Ordinul MAPM nr. 592/2002 – stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a

criteriilor și metodelor de evalure a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și a oxizilor de azot, pulberilor în suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător ;

Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementări privind evaluarea poluării mediului; STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Condiții de calitate; Legea Protecției mediului 137 / 1995, republicată, modificată și completată prin

Ordonanța de Urgență 91 / 2002, aprobată prin Legea 294 / 2003 ; Legea apelor 107/1996 ; Ordonanța de Urgență a Guvernului 243 / 2000 privind protecția atmosferei, aprobată

prin Legea 655 / 2001 ;

61

Ordonanța de Urgență a Guvernului 78 /2000 privind regimul deșeurilor. Modificată și aprobată prin Legea 426 / 2001 ;

Hotărârea de Guvern 918 / 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri ;

Ordonanța de Urgență 34 / 2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării ;

Hotărârea de Guvern 856 / 2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase .

62