12
LEGEA Nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie *) M.Of. nr. 205 din 24.3.2014 Nr . Titlu Data MO Modifică ri 1 Ordonanţă nr. 6/2015 - privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie 01 februarie 2015 M. Of. 78/2015 Art. 8, Art. 37 CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1 (1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional. (2) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. (3) Statul român, prin autorităţile competente, elaborează şi implementează politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei în familie. Art. 2 Protecţia şi promovarea drepturilor victimelor violenţei în familie se realizează în conformitate cu următoarele principii: a) principiul legalităţii; b) principiul respectării demnităţii umane; c) principiul prevenirii săvârşirii actelor de violenţă în familie; d) principiul celerităţii; e) principiul parteneriatului; f) principiul egalităţii de şanse şi de tratament. Art. 3 (1) În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. (2) Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. Art. 4 Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme: a)violenţa verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; b)violenţa psihologică – impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, 1

LEGEA nr. 217_2003, MO 205_2014 rep. (1)

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Lege pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

Citation preview

LEGEA Nr. 217/2003pentru prevenirea i combaterea violenei n familie*)M.Of. nr. 205 din 24.3.2014Nr.TitluDataMOModificri

1Ordonan nr. 6/2015 - privind modificarea i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie01 februarie 2015M. Of. 78/2015Art. 8, Art. 37

CAPITOLUL IDispoziii generaleArt. 1(1) Ocrotirea i sprijinirea familiei, dezvoltarea i consolidarea solidaritii familiale, bazat pe prietenie, afeciune i ntrajutorare moral i material a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naional.(2) Prevenirea i combaterea violenei n familie fac parte din politica integrat de ocrotire i sprijinire a familiei i reprezint o important problem de sntate public.(3) Statul romn, prin autoritile competente, elaboreaz i implementeaz politici i programe destinate prevenirii i combaterii violenei n familie, precum i proteciei victimelor violenei n familie.Art. 2Protecia i promovarea drepturilor victimelor violenei n familie se realizeaz n conformitate cu urmtoarele principii:a) principiul legalitii;b) principiul respectrii demnitii umane;c) principiul prevenirii svririi actelor de violen n familie;d) principiul celeritii;e) principiul parteneriatului;f) principiul egalitii de anse i de tratament.Art. 3(1) n sensul prezentei legi, violena n familie reprezint orice aciune sau inaciune intenionat, cu excepia aciunilor de autoaprare ori de aprare, manifestat fizic sau verbal, svrit de ctre un membru de familie mpotriva altui membru al aceleiai familii, care provoac ori poate cauza un prejudiciu sau suferine fizice, psihice, sexuale, emoionale ori psihologice, inclusiv ameninarea cu asemenea acte, constrngerea sau privarea arbitrar de libertate.(2) Constituie, de asemenea, violen n familie mpiedicarea femeii de a-i exercita drepturile i libertile fundamentale.Art. 4Violena n familie se manifest sub urmtoarele forme:a)violena verbal adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninri, cuvinte i expresii degradante sau umilitoare;b)violena psihologic impunerea voinei sau a controlului personal, provocarea de stri de tensiune i de suferin psihic n orice mod i prin orice mijloace, violen demonstrativ asupra obiectelor i animalelor, prin ameninri verbale, afiare ostentativ a armelor, neglijare, controlul vieii personale, acte de gelozie, constrngerile de orice fel, precum i alte aciuni cu efect similar;c)violena fizic vtmarea corporal ori a sntii prin lovire, mbrncire, trntire, tragere de pr, nepare, tiere, ardere, strangulare, mucare, n orice form i de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrvire, intoxicare, precum i alte aciuni cu efect similar;d)violena sexual agresiune sexual, impunere de acte degradante, hruire, intimidare, manipulare, brutalitate n vederea ntreinerii unor relaii sexuale forate, viol conjugal;e)violena economic interzicerea activitii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existen primar, cum ar fi hran, medicamente, obiecte de prim necesitate, aciunea de sustragere intenionat a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi i dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor i resurselor comune, refuzul de a susine familia, impunerea de munci grele i nocive n detrimentul sntii, inclusiv unui membru de familie minor, precum i alte aciuni cu efect similar;f)violena social impunerea izolrii persoanei de familie, de comunitate i de prieteni, interzicerea frecventrii instituiei de nvmnt, impunerea izolrii prin detenie, inclusiv n locuina familial, privare intenionat de acces la informaie, precum i alte aciuni cu efect similar;g)violena spiritual subestimarea sau diminuarea importanei satisfacerii necesitilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderrii la credine i practici spirituale i religioase inacceptabile, precum i alte aciuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.Art. 5n sensul prezentei legi, prin membru de familie se nelege:a) ascendenii i descendenii, fraii i surorile, copiii acestora, precum i persoanele devenite prin adopie, potrivit legii, astfel de rude;b) soul/soia i/sau fostul so/fosta soie;c) persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi sau dintre prini i copii, n cazul n care convieuiesc;d) tutorele sau alt persoan care exercit n fapt ori n drept drepturile fa de persoana copilului;e) reprezentantul legal sau alt persoan care ngrijete persoana cu boal psihic, dizabilitate intelectual ori handicap fizic, cu excepia celor care ndeplinesc aceste atribuii n exercitarea sarcinilor profesionale.Art. 6Victima violenei n familie are dreptul:a) la respectarea personalitii, demnitii i a vieii sale private;b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;c) la protecie special, adecvat situaiei i nevoilor sale;d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare social, precum i la asisten medical gratuit, n condiiile prezentei legi;e) la consiliere i asisten juridic gratuit, n condiiile legii.Art. 7(1) Autoritile administraiei publice centrale i locale au obligaia s ia msurile necesare pentru prevenirea violenei n familie i pentru prentmpinarea unor situaii de nclcare repetat a drepturilor fundamentale ale victimelor violenei n familie.(2) Autoritile administraiei publice centrale i locale au obligaia s asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenei n familie, potrivit competenelor ce le revin, dup caz, cu privire la:a) instituiile i organizaiile neguvernamentale care asigur consiliere psihologic sau orice alte forme de asisten i protecie a victimei, n funcie de necesitile acesteia;b) organul de urmrire penal la care pot face plngere;c) dreptul la asisten juridic i instituia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;d) condiiile i procedura pentru acordarea asistenei juridice gratuite;e) drepturile procesuale ale persoanei vtmate, ale prii vtmate i ale prii civile;f) condiiile i procedura pentru acordarea compensaiilor financiare de ctre stat, potrivit legii.CAPITOLUL IIInstituii cu atribuii n prevenirea i combaterea violenei n familieArt. 8(1) Ministerele i celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaz personalul cu atribuii n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie.(2) Ministerele i celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice, autoritile administraiei publice locale, organizaiile neguvernamentale i ali reprezentani ai societii civile vor desfura, separat sau, dup caz, n cooperare, activiti de prevenire i combatere a violenei n familie.(3) Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice este autoritatea public central care elaboreaz politica de asisten social i promoveaz drepturile victimelor violenei n familie.(31) Departamentul pentru Egalitate de anse ntre Femei i Brbai, organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice, exercit funciile de strategie, reglementare, reprezentare i autoritate de stat n domeniul violenei n familie, cu atribuii n elaborarea, coordonarea i aplicarea strategiilor i politicilor Guvernului n domeniul violenei n familie.(4) Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice, prin structurile sale specializate de la nivel central i teritorial, elaboreaz i aplic msuri speciale de integrare pe piaa muncii a victimelor violenei n familie.(5) Ministerele i celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice au responsabilitatea elaborrii unei strategii la nivel naional pentru prevenirea i combaterea fenomenului violenei n familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare i monitorizare a activitilor ntreprinse, care se aprob prin hotrre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice, a Ministerului Afacerilor Interne i a Ministerului Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice.modificat deOrdonan nr. 6/2015 - privind modificarea i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie din 28 ianuarie 2015, M. Of. 78/2015;Art. 9Ministerul Sntii, mpreun cu Ministerul Afacerilor Interne i cu Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, elaboreaz i difuzeaz materiale documentare privind cauzele i consecinele violenei n familie.Art. 10Ministerul Educaiei Naionale realizeaz, cu sprijinul celorlalte ministere implicate i n colaborare cu organizaiile neguvernamentale cu activitate n domeniu, programe educative pentru prini i copii, n vederea prevenirii violenei n familie.Art. 11Serviciul de probaiune din cadrul tribunalului, n colaborare cu organizaiile neguvernamentale care desfoar activiti specifice n domeniu sau cu specialitii, va desfura activiti de reinserie social a infractorilor condamnai pentru infraciuni de violen n familie.Art. 12Autoritile prevzute la art. 8 asigur pregtirea i perfecionarea continu a persoanelor desemnate cu atribuii n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie.Art. 13(1) Autoritile administraiei publice locale au obligaia s ia urmtoarele msuri specifice:a) s includ problematica prevenirii i combaterii violenei n familie n strategiile i programele de dezvoltare regional, judeean i local;b) s acorde sprijinul logistic, informaional i material compartimentelor cu atribuii n prevenirea i combaterea violenei n familie;c) s nfiineze, direct sau n parteneriat, uniti de prevenire i combatere a violenei n familie i s susin funcionarea acestora;d) s dezvolte programe de prevenire i combatere a violenei n familie;e) s sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologic, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare i dezalcoolizare;f) s elaboreze i s implementeze proiecte n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie;g) s i prevad n bugetul anual sume pentru susinerea serviciilor sociale i a altor msuri de asisten social pentru prevenirea i combaterea violenei n familie;h) s suporte, din bugetul local, n cazurile sociale grave, cheltuielile cu ntocmirea actelor juridice, precum i pentru obinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenei n familie;i) s colaboreze la implementarea unui sistem de nregistrare, raportare i management al cazurilor de violen n familie.(2) Autoritile administraiei publice locale desemneaz personalul specializat s implementeze sistemul de nregistrare, raportare i management al cazurilor de violen n familie.(3) Primarii i consiliile locale vor conlucra cu organizaiile de cult, organizaiile neguvernamentale, precum i cu oricare alte persoane juridice i fizice implicate n aciuni caritabile, acordndu-le sprijinul necesar n vederea ndeplinirii obligaiilor prevzute la alin. (1) i (2).(4) La nivelul judeelor i sectoarelor municipiului Bucureti se nfiineaz, pe lng direciile generale de asisten social i protecia copilului judeene/ale sectoarelor municipiului Bucureti, echipa intersectorial n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie, cu rol consultativ.(5) Echipa intersectorial are n componena sa cte un reprezentant al poliiei, jandarmeriei, direciei de sntate public, al compartimentului violenei n familie din cadrul direciei generale de asisten social i protecia copilului, al unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie, precum i al organizaiilor neguvernamentale active n domeniu.(6) Din echipa intersectorial pot face parte, dar fr a se limita, i reprezentanii serviciilor de probaiune, ai unitilor de medicin legal, precum i ai altor instituii cu atribuii n domeniu.(7) Echipa intersectorial propune msuri de mbuntire a activitii n domeniu, asigur cooperarea dintre instituiile prevzute la alin. (5) i (6) i evalueaz anual activitatea n domeniu.(8) nfiinarea i modul de organizare i funcionare a acestora se aprob prin hotrre a consiliului judeean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureti.Art. 14Persoanele desemnate de autoritile publice pentru instrumentarea cazurilor de violen n familie vor avea urmtoarele atribuii principale:a) monitorizarea cazurilor de violen n familie din sectorul sau unitatea teritorial deservit; culegerea informaiilor asupra acestora; ntocmirea unei evidene separate; asigurarea accesului la informaii la cererea organelor judiciare i a prilor sau reprezentanilor acestora;b) informarea i sprijinirea lucrtorilor poliiei care n cadrul activitii lor specifice ntlnesc situaii de violen n familie;c) identificarea situaiilor de risc pentru prile implicate n conflict i ndrumarea acestora spre servicii de specialitate;d) colaborarea cu instituii locale de protecie a copilului i raportarea cazurilor, n conformitate cu legislaia n vigoare;e) ndrumarea prilor aflate n conflict n vederea medierii;f) solicitarea de informaii cu privire la rezultatul medierii;g) instrumentarea cazului mpreun cu asistentul social.CAPITOLUL IIIUniti pentru prevenirea i combaterea violenei n familieArt. 15(1) Unitile pentru prevenirea i combaterea violenei n familie sunt:a) centre de primire n regim de urgen;b) centre de recuperare pentru victimele violenei n familie;c) centre de asisten destinate agresorilor;d) centre pentru prevenirea i combaterea violenei n familie;e) centre pentru servicii de informare i sensibilizare a populaiei.(2) Unitile pentru prevenirea i combaterea violenei n familie ofer gratuit servicii sociale destinate victimelor violenei n familie.Art. 16(1) Unitile pentru prevenirea i combaterea violenei n familie pot fi publice, private sau n parteneriat public-privat.(2) Unitile pentru prevenirea i combaterea violenei n familie pot fi nfiinate numai de ctre furnizorii de servicii sociale, acreditai n condiiile legii.(3) nfiinarea, organizarea i funcionarea unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie se aprob prin hotrri ale consiliilor judeene sau, dup caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureti i al Consiliului General al Municipiului Bucureti.(4) Finanarea unitilor publice pentru prevenirea i combaterea violenei n familie se asigur din bugetele locale.(5) n cazul unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dup caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.(6) Instituia care a acordat finanarea sau subvenia unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie, publice, private i n parteneriat public-privat, monitorizeaz folosirea fondurilor alocate.(7) Asistarea sau, dup caz, gzduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor n unitile prevzute la art. 15 alin. (1) lit. a)c) se face n baza ncheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de printele nsoitor sau, dup caz, de reprezentantul legal.Art. 17(1) Centrele de primire n regim de urgen, denumite n continuare adposturi, sunt uniti de asisten social, cu sau fr personalitate juridic, de tip rezidenial, care asigur protecie, gzduire, ngrijire i consiliere victimelor violenei n familie.(2) Adposturile asigur gratuit, pe o perioad determinat, asisten familial att victimei, ct i minorilor aflai n ngrijirea acesteia, protecie mpotriva agresorului, asisten medical i ngrijire, hran, cazare, consiliere psihologic i consiliere juridic, potrivit instruciunilor de organizare i funcionare elaborate de autoritate.(3) Primirea victimelor n adpost se face numai n caz de urgen sau cu aprobarea scris a directorului direciei generale de asisten social i protecia copilului, atunci cnd izolarea victimei de agresor se impune ca msur de protecie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul n incinta adpostului unde se gsesc victimele.(4) Locaia adposturilor este secret publicului larg.(5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimmntul acestora sau, dup caz, al reprezentantului legal.(6) Toate adposturile trebuie s ncheie o convenie de colaborare cu un spital sau cu alt unitate sanitar, care s asigure ngrijirea medical i psihiatric. Convenia se ncheie de ctre consiliile locale, respectiv de ctre consiliile sectoarelor municipiului Bucureti sau, dup caz, de ctre consiliile judeene, precum i de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privai acreditai.Art. 18(1) Centrele de recuperare pentru victimele violenei n familie sunt uniti de asisten social de tip rezidenial, cu sau fr personalitate juridic, care asigur gzduirea, ngrijirea, consilierea juridic i psihologic, sprijin n vederea adaptrii la o via activ, inseria profesional a victimelor violenei n familie, precum i reabilitarea i reinseria social a acestora.(2) Centrele de recuperare pentru victimele violenei n familie vor ncheia convenii cu autoritile pentru ocuparea forei de munc judeene i ale sectoarelor municipiului Bucureti n vederea acordrii suportului pentru integrarea n munc, readaptarea i recalificarea profesional a persoanelor asistate.(3) Prevederile art. 17 alin. (5) i (6) se aplic n mod corespunztor.Art. 19(1) Centrele de asisten destinate agresorilor sunt uniti de asisten social care funcioneaz ca centre de zi, cu sau fr personalitate juridic, care asigur reabilitarea i reinseria social a acestora, msuri educative, precum i servicii de consiliere i mediere familial.(2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare i dezintoxicare acordate prin centrele de asisten destinate agresorilor se asigur n spitalele sau unitile sanitare cu care s-au ncheiat convenii, n condiiile prevzute la art. 17 alin. (6).Art. 20Centrele pentru prevenirea i combaterea violenei n familie sunt uniti de asisten social n regim de zi, cu sau fr personalitate juridic, care asigur asisten social, consiliere psihologic, juridic, precum i informarea i orientarea victimelor violenei n familie.Art. 21Centrele pentru servicii de informare i sensibilizare a populaiei sunt uniti de asisten social, cu sau fr personalitate juridic, care ofer servicii de informare i educare, asisten social i un serviciu telefonic de urgen pentru informare i consiliere.Art. 22(1) Persoanele condamnate pentru infraciuni de violen n familie sunt obligate s participe la programe speciale de consiliere i reinserie social organizate de ctre instituiile nsrcinate cu executarea pedepsei n evidena crora se afl.(2) Cazurile de violen n familie pot fi supuse medierii la cererea prilor, conform legii.CAPITOLUL IVOrdinul de protecieArt. 23(1) Persoana a crei via, integritate fizic sau psihic ori libertate este pus n pericol printr-un act de violen din partea unui membru al familiei poate solicita instanei ca, n scopul nlturrii strii de pericol, s emit un ordin de protecie, prin care s se dispun, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmtoarele msuri obligaii sau interdicii:a) evacuarea temporar a agresorului din locuina familiei, indiferent dac acesta este titularul dreptului de proprietate;b) reintegrarea victimei i, dup caz, a copiilor, n locuina familiei;c) limitarea dreptului de folosin al agresorului numai asupra unei pri a locuinei comune atunci cnd aceasta poate fi astfel partajat nct agresorul s nu vin n contact cu victima;d) obligarea agresorului la pstrarea unei distane minime determinate fa de victim, fa de copiii acesteia sau fa de alte rude ale acesteia ori fa de reedina, locul de munc sau unitatea de nvmnt a persoanei protejate;e) interdicia pentru agresor de a se deplasa n anumite localiti sau zone determinate pe care persoana protejat le frecventeaz ori le viziteaz periodic;f) interzicerea oricrui contact, inclusiv telefonic, prin coresponden sau n orice alt mod, cu victima;g) obligarea agresorului de a preda poliiei armele deinute;h) ncredinarea copiilor minori sau stabilirea reedinei acestora.(2) Prin aceeai hotrre, instana poate dispune i suportarea de ctre agresor a chiriei i/sau a ntreinerii pentru locuina temporar unde victima, copiii minori sau ali membri de familie locuiesc ori urmeaz s locuiasc din cauza imposibilitii de a rmne n locuina familial.(3) Pe lng oricare dintre msurile dispuse potrivit alin. (1), instana poate dispune i obligarea agresorului de a urma consiliere psihologic, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor msuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ngrijire, n special n scopul dezintoxicrii.Art. 24(1) Durata msurilor dispuse prin ordinul de protecie se stabilete de judector, fr a putea depi 6 luni de la data emiterii ordinului.(2) Dac hotrrea nu cuprinde nicio meniune privind durata msurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioad de 6 luni de la data emiterii ordinului.Art. 25(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecie este de competena judectoriei de pe raza teritorial n care i are domiciliul sau reedina victima.(2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdus de victim personal sau prin reprezentant legal.(3) Cererea poate fi introdus n numele victimei i de:a) procuror;b) reprezentantul autoritii sau structurii competente, la nivelul unitii administrativ-teritoriale, cu atribuii n materia proteciei victimelor violenei n familie;c) reprezentantul oricruia dintre furnizorii de servicii sociale n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie, acreditai conform legii, cu acordul victimei.Art. 26(1) Cererea privind emiterea ordinului de protecie se ntocmete potrivit formularului de cerere prevzut n anexa care face parte integrant din prezenta lege.(2) Cererea este scutit de taxa judiciar de timbru.Art. 27(1) Cererile se judec de urgen, n camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.(2) Citarea prilor se face potrivit regulilor privind citarea n cauze urgente.(3) La cerere, persoanei care solicit ordinul de protecie i se poate acorda asisten sau reprezentare prin avocat.(4) Asistena juridic a persoanei mpotriva creia se solicit ordinul de protecie este obligatorie.(5) n caz de urgen deosebit, instana poate emite ordinul de protecie chiar n aceeai zi, pronunndu-se pe baza cererii i a actelor depuse, fr concluziile prilor.(6) Procurorul are obligaia de a informa persoana care solicit ordinul de protecie asupra prevederilor legale privind protecia victimelor infraciunii.(7) Judecata se face de urgen i cu precdere, nefiind admisibile probe a cror administrare necesit timp ndelungat.(8) Pronunarea se poate amna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face n cel mult 48 de ore de la pronunare.Art. 28n cazurile prevzute la art. 25 alin. (3), victima poate renuna, potrivit art. 406 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, la judecarea cererii privind ordinul de protecie.Art. 29(1) Ordinul de protecie este executoriu.(2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cnd mprejurrile cauzei impun astfel, instana va putea hotr ca executarea s se fac fr somaie sau fr trecerea vreunui termen.Art. 30(1) Hotrrea prin care se dispune ordinul de protecie este supus numai recursului, n termen de 3 zile de la pronunare, dac s-a dat cu citarea prilor, i de la comunicare, dac s-a dat fr citarea lor.(2) Instana de recurs poate suspenda executarea pn la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauiuni al crei cuantum se va stabili de ctre aceasta.(3) Recursul se judec cu citarea prilor.(4) Participarea procurorului este obligatorie.Art. 31(1) Ordinul de protecie se comunic de ndat structurilor Poliiei Romne n a cror raz teritorial se afl locuina victimei i a agresorului.(2) Ordinul de protecie prin care se dispune oricare dintre msurile prevzute la art. 23 alin. (1) se pune n executare de ndat, de ctre sau, dup caz, sub supravegherea poliiei.(3) Pentru punerea n executare a ordinului de protecie, poliistul poate intra n locuina familiei i n orice anex a acesteia, cu consimmntul persoanei protejate sau, n lips, al altui membru al familiei.(4) Organele de poliie au ndatorirea s supravegheze modul n care se respect hotrrea i s sesizeze organul de urmrire penal n caz de sustragere de la executare.Art. 32nclcarea oricreia dintre msurile prevzute la art. 23 alin. (1) i dispuse prin ordinul de protecie constituie infraciunea de nerespectare a hotrrii judectoreti i se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an. mpcarea nltur rspunderea penal.Art. 33La expirarea duratei msurilor de protecie, persoana protejat poate solicita un nou ordin de protecie, dac exist indicii c, n lipsa msurilor de protecie, viaa, integritatea fizic sau psihic ori libertatea i-ar fi puse n pericol.Art. 34(1) Persoana mpotriva creia s-a dispus o msur prin ordinul de protecie pe durata maxim poate solicita revocarea ordinului sau nlocuirea msurii dispuse.(2) Revocarea se poate dispune dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii:a) agresorul a respectat interdiciile sau obligaiile impuse;b) agresorul a urmat consiliere psihologic, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alt form de consiliere sau terapie care a fost stabilit n sarcina sa ori care i-a fost recomandat sau a respectat msurile de siguran, dac asemenea msuri s-au luat, potrivit legii;c) dac exist indicii temeinice c agresorul nu mai prezint un real pericol pentru victima violenei sau pentru familia acesteia.(3) Cererea de revocare se soluioneaz cu citarea prilor i a unitii de poliie care a pus n executare ordinul de protecie a crui revocare se solicit. Participarea procurorului este obligatorie.Art. 35Dac, odat cu soluionarea cererii, instana constat existena uneia dintre situaiile care necesit instituirea unei msuri de protecie special a copilului, va sesiza de ndat autoritatea public local cu atribuii privind protecia copilului.CAPITOLUL VFinanarea n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familieArt. 36Activitile n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie se finaneaz din urmtoarele surse:a) bugetul de stat;b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;c) bugetele fondurilor externe nerambursabile;d) bugetele locale ale judeelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureti, precum i ale municipiilor, oraelor i comunelor;e) donaii, sponsorizri i alte surse, n condiiile legii.Art. 37(1) Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice poate finana sau, dup caz, cofinana programe de interes naional care au ca scop prevenirea i combaterea violenei n familie, precum i ocrotirea i sprijinirea familiei n vederea creterii calitii vieii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceast destinaie, din fonduri externe rambursabile i nerambursabile, precum i din alte resurse, n condiiile legii.(1) Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice prin Departamentul pentru Egalitate de anse ntre Femei i Brbai poate finana sau, dup caz, cofinana programe de interes naional care au ca scop prevenirea i combaterea violenei n familie, precum i ocrotirea i sprijinirea familiei n vederea creterii calitii vieii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceast destinaie, din fonduri externe rambursabile i nerambursabile, precum i din alte resurse, n condiiile legii.(2) Serviciile sociale n domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie pot fi dezvoltate i prin:a) finanarea n parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitii serviciului, n conformitate cu nevoia social i cu principiul subsidiaritii;b) finanarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenei sociale.modificat deOrdonan nr. 6/2015 - privind modificarea i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie din 28 ianuarie 2015, M. Of. 78/2015;Art. 38Programele de interes naional prevzute la art. 37 alin. (1), complementare aciunilor finanate la nivel local, au urmtoarele obiective:a) realizarea investiiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea i buna funcionare a unitilor de prevenire i combatere a violenei n familie;b) susinerea funcionrii unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie;c) realizarea de studii, cercetri i publicaii n domeniu;d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii i combaterii violenei n familie, n special instruirea personalului care i desfoar activitatea n cadrul serviciilor sociale i unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie, precum i instruirea personalului din cadrul instituiilor cu competene n domeniu desemnat s instrumenteze cazurile de violen n familie;e) informarea, contientizarea i sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violenei n familie, precum i fenomenul violenei n familie;f) meninerea i dezvoltarea sistemului de nregistrare, raportare i management al cazurilor de violen n familie;g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sntii i de reinserie social;h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice i psihiatrice;i) iniierea i coordonarea parteneriatelor sociale n scopul prevenirii i combaterii violenei n familie;j) orice alte obiective corespunztoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice.Art. 39Finanarea unitilor pentru prevenirea i combaterea violenei n familie se asigur din:a) bugetele locale ale autoritilor administraiei publice locale care au aprobat nfiinarea acestora, precum i din subvenii acordate n condiiile legii;b) sume din donaii i sponsorizri;c) fonduri externe, rambursabile i nerambursabile;d) din alte surse, cu respectarea legislaiei n domeniu.CAPITOLUL VISanciuniArt. 40(1) Constituie contravenii, dac potrivit legii penale nu constituie infraciuni, i se sancioneaz cu amend ntre 1.000 lei i 5.000 lei urmtoarele fapte:a) refuzul primirii n adpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivat a asistentului social, ngrijire medical gratuit celui aflat n suferin vizibil, pentru nlturarea consecinelor violenelor;b) schimbarea destinaiei adpostului.(2) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend ntre 500 lei i 1.000 lei refuzul prsirii adpostului, indiferent de motiv, n momentul n care condiiile care au determinat internarea au disprut.(3) Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend ntre 500 lei i 1.000 lei ncercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a ptrunde n incinta adpostului n care se afl sau crede c se afl victima.(4) Contraveniile se constat i sanciunile se aplic, conform legii, de ctre asistenii sociali, primar sau mputerniciii acestuia.(5) Contraveniilor le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. []8