Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

Legea care împarte, din nou, retailul în douătabere 11 Jul 2016 | de Mihaela Popescu

[1]

Modificările legii comerțului alimentar 321/2009, votate în Parlament pe8 iunie și care acum se află pe masa Președintelui României pentrupromulgare, au trezit reacții negative vehemente din partea marilorrețele de magazine, care acuză neconstituționalitatea noilorreglementări. De partea cealaltă, retailerii români spun că nu vădprobleme în implementarea acestor modificări. Și în tabăra furnizoriloralimentari au apărut divergențe de opinii pe seama impactului noii legi,producătorii și agricultorii fiind dezbinați, din nou, în fața retailerilor.

Pornit de la un scop „nobil”, acela de a-i sprijini pe micii producătorialimentari români să ajungă pe rafturile marilor magazine, proiectul demodificare a Legii 321/2009 a devenit mărul discordiei în piața de retailși subiectul celui mai dur atac al rețelelor internaționale de magazine laadresa Guvernului, din întreaga istorie a comerțului modern dinRomânia.

Pagina 1 din 7

Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

Fără a încerca să dăm un verdict vizavi de oportunitatea implementăriiacestor reglementări, vă prezentăm reacțiile retailerilor și aleproducătorilor la noua Lege 321, în varianta votată în Parlament pe 8iunie a.c.Retailerii locali, prin vocea Asociaţiei Naționale a Comercianților Mici șiMijlocii din România (ANCMMR), au susținut încă de la început proiectulde modificare a Legii 321/2009 și spun că nu văd probleme înimplementarea noilor reglementări. Aceștia au semnat o scrisoare desusținere a proiectului, transmisă Președintelui României.

„Așteptăm promulgarea legii de către Președinte, iar apoi ne vomîntâlni cu autoritățile pentru a ne spune punctul de vedere legat denormele de aplicare. Sperăm ca prin aceste norme legea să fieîmbunătățită, pentru a aduce beneficii atât retailerilor locali, cât șiproducătorilor“, a declarat Cora Muntean, secretarul executiv alANCMMR.

„Un lucru benefic este că piața se va auto-regla în următorii ani. Dacăva crește cererea pentru alimentele proaspete românești, atunci vacrește și producția de la un an la altul”, a comentat Feliciu Paraschiv,proprietarul rețelei Paco Supermarkets din Focșani și membru fondatoral Asociației Comercianților Mici și Mijlocii din România. El atrage însăatenția asupra responsabilizării producătorilor: „Cred că legea ar trebuisă oblige producătorii locali să trieze produsele și să asigure un anumitstandard de livrare către magazine. Din România încă ne vin în magazinroșii în baxuri de banane. Roșiile trebuie puse în lădiță și trebuieasigurată trasabilitatea produsului”.

Legat de impunerea unor termene de plată mai mici pentru alimenteleproaspete, Feliciu Paraschiv a menționat faptul că nu vede necesarămodificarea contractelor cu furnizorii de marfă. „Atâta timp cât încontractul meu cu furnizorul figurează termen de plată de 70 de zile, iarîn realitate plătesc la 7 zile, eu sunt în acord cu noua lege. Retailul esteun mare balon de săpun. Termenele de plată au ajuns atât de mari,încât creditul furnizor finanțează expansiunea rețelelor. S-a ajuns la untermen de plată de 70 - 90 de zile, nu e normal. Producătorii nu au curajsă spună asta, ar trebui să fie mai vehemenți”, a mai spus proprietarulPaco Supermarkets.

Pagina 2 din 7

Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

Pagina 3 din 7

Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

[2]Articolele „problemă” pentru rețelele mari

La finalul lunii iunie, AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale dinRomânia) a trimis un memorandum către toți cei care pot sesiza CurteaConstituțională – Președinte, Guvern, Înalta Curte de Casație și Justiție,Președintele Senatului și Avocatul Poporului. Concret, marii retailerisusțin că statul intervine în mod abuziv în contractul comercial dintreretaileri și furnizori, aducând o vătămare gravă libertății comercianților.

1. Definirea lanțului scurt de aprovizionare.

Contestațiile rețelelor vizavi de noile reglementări pornesc chiar de ladefiniția lanțului scurt de aprovizionare. În varianta actuală, votată înParlament, Legea 321 prevede ca la raioanele de carne, lapte, ouă,fructe și legume proaspete, minim 51% din sortimentația magazinuluisă provină din lanțul scurt de aprovizionare, definit ca „lanț deaprovizionare care implică un număr limitat de operatori economiciangajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală,precum și relații geografice și sociale strânse între producători,procesatori și consumatori”.

Gelu Goran, Partener al casei de avocatură Biriș Goran – firmă ceacordă consiliere juridică rețelei de magazine Profi – spune că aceastădefiniție este în dezacord cu definiția formulată de Comisia Europeană:„Lanțul scurt de aprovizionare, așa cum este el definit în legislațiaeuropeană, este un concept care nu se pretează comerțului modern.

El a fost gândit de Comisia Europeană pentru a încuraja, printre altele,piețele volante și formarea cooperativelor de producători, dar acesttermen a fost introdus în Legea 321, se pare, pentru a favorizaproducătorii români. În consecință, comercializarea unui volum demarfă de minim 51% pe anumite categorii de alimente proaspete peacest lanț scurt va conduce la o restricționare cantitativă a libereicirculații a mărfurilor în Uniunea Europeană, ceea ce poate atrageprocedura de infringement asupra României. Au fost situații în Irlanda șiGermania, în care autoritățile au acordat tratament preferențialproducătorilor locali, iar Comisia Europeană a intervenit spunând căacest lucru restricționează libera circulație a mărfurilor în UE”.

2. Eliminarea taxelor de listare, un abuz – spun retailerii mari

Pagina 4 din 7

Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

Implementarea reglementărilor legate de cota de 51% la raft intră însarcina Guvernului, acesta urmând să emită normele de aplicare a legiiîn termen de șase luni de la promulgare. Restul reglementărilor noicuprinse în Legea 321 ar urma să intre în vigoare după promulgarealegii de către Președintele României și publicarea acesteia în MonitorulOficial, adică în luna iulie a acestui an. Și aici sunt probleme legate deconstituționalitatea reglementărilor, după cum susține avocatul de laBiriș Goran.

„Sub aspect pur operațional, există două zone sensibile în care are locintervenția statului în negocierea contractuală dintre retailer și furnizor.Prima dintre acestea este eliminarea taxelor de listare și a taxelorpentru serviciile prestate de comercianți către furnizori. Pe de o parte,taxele de listare în rețelele mari de magazine sunt o realitate înîntreaga lume, nu au fost inventate în România. Ele acoperă serviciinecesare unui retail modern, de exemplu pentru promovareaproduselor în magazin, pentru depozitarea mărfii în depozitul central alrețelei etc. Pe de altă parte, există un studiu pe retailul alimentar alConsiliului Concurenței, realizat în 2008-2009, prin care au fostchestionați sute de comercianți și furnizori pe subiectul acestor taxe, iarconcluzia a fost că ele sunt concurențiale, atâta timp cât sunt aferenteprocesului de vânzare”, afirmă acesta.

3. Definirea prețului de achiziție a mărfii.

A doua zonă sensibilă din lege, sub aspect pur operațional, estedefinirea prețului de achiziție a mărfii – după cum mai spune avocatulde la Biriș Goran. Conform noii legi, acesta reprezintă „prețul decumpărare negociat între comerciant și furnizor” și înlocuiește sintagma„cost de achiziție” care includea prețul de listă al furnizorului și altecheltuieli (de ex. logistice, de transport) generate de achizițiaprodusului. Practic, în noua formă, legea interzice oricărui comerciantsă solicite facturarea/refacturarea sau încasarea de la furnizori de taxeși servicii.

„O consecință directă a acestui articol din lege este că furnizorii nu vormai putea plăti legal retailerilor parteneri servicii cum sunt cele delogistică, depozitare, dar și mercantizare sau promovare in-store. Înaceste condiții, furnizorii nu vor mai avea niciun interes să oferediscounturi, care îi ajutau pe comercianții mici să țină cât de cât pasulcu prețurile din marile magazine, și își vor transfera costul serviciilor

Pagina 5 din 7

Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

menționate mai sus direct în preț. Pe termen mediu, comercianții micivor deveni victime colaterale în războiul prețurilor dintre cei mari pentrucă se vor găsi în imposibilitatea de a se alinia, iar din lipsa lichidităților -ca urmare a impunerii unor termene de plată strânse, cum este cel de 7zile calendaristice – vor dispărea”, atrage atenția Călin Costinaș,Directorul General adjunct al retailerului Profi.

4. Impunerea termenelor de plată.

„Și prevederile din lege referitoare la obligativitatea de a face recepțiamărfii pe loc (și nu în 48 de ore, cum se întâmplă acum) și de a plătiprodusele proaspete în 7 zile calendaristice sunt aspecte care încalcălibertatea contractuală din codul civil. Termenul de plată ar trebuistabilit de către cele două părți, și nu impus de către stat”, subliniazăGoran.

La rândul său, directorul adjunct al Profi menționează faptul că acesteprevederi vor avea consecințe negative asupra colaborării rețelei cumici furnizori locali de produse proaspete. „Noi am trimis deja onotificare către furnizori, imediat după ce legea a fost votată înParlament, să se pregătească din punct de vedere IT, căci în caz contrarvom fi nevoiți să renunțăm la colaborare. Până acum noi am fost foarteflexibili, acceptam și factură de mână, însă având în vedere că riscămamenzi și chiar sistarea activității, nu vom mai putea face acest lucru”,spune Costinaș, care estimează că în cazul acestei categorii vorbim deun număr de circa 170 de producători cu care Profi are relațiicontractuale în prezent.

Producătorii, dezbinați din nou în fața retailerilor

În tabăra producătorilor români, nu există nici de această dată o voceunitară. În cadrul dezbaterilor legate de proiectul de modificare a Legii321 s-a iscat un conflict între Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli dinRomânia (LAPAR) și Romalimenta (Federația Patronală Română dinIndustria Alimentară) din cauza divergențelor de opinie, reprezentantulagricultorilor fiind mult mai vehement în formularea acuzelor la adresarețelelor mari de magazine.„Domnul Baciu de la LAPAR încearcă a porni un război personal,contestând cumva reprezentativitatea Romalimenta, adică tocmai afederației sectorului care știe cel mai bine ce înseamnă relația cusupermarketurile – industria alimentară. Nu ne angrenăm într-unasemenea conflict, pentru că avem lucruri mai bune de făcut”, a fost

Pagina 6 din 7

Legea care împarte, din nou, retailul în două tabere

răspunsul lui Sorin Minea, Președintele Romalimenta.

Recent, reprezentrantul LAPAR a adus acuzații noi împotriva retailerilorinternaționali, afirmând că ambasadele Germaniei și Franței – țări dincare provin aproape toate marile rețelele de hypermarketuri șisupermarketuri de pe piața locală – fac presiuni asupra Guvernului și aPreședintelui României pentru a nu promulga Legea 321 în forma votatăîn Parlament, potrivit publicației agrointel.ro.

„Federația Romalimenta și-a declarat din start susținerea față de scopulproiectului (modificarea Legii 321 – n.r.), și anume ușurarea accesuluiproducătorilor români la piață, inclusiv în sectorul supermarketurilor. Încursul audierilor, însă, au apărut amendamente asupra eficienței cărorane-am exprimat rezerve, astfel că am încetat să mai fim parte aprocesului. Suntem obligați să păstrăm o atitudine neutră față deproiect și considerăm că este necesar cel puțin un an de verificare înpractică a implementării prevederilor sale, înainte de a decreta căefectele lor sunt preponderent pozitive sau, din contră, suntinaplicabile”, se arată într-un comunicat transmis de Romalimenta lafinalul lunii iunie.

Articole Asemănătoare

Source URL: https://revistaprogresiv.ro/articole/legea-care-imparte-din-nou-retailul-doua-tabere

Legături[1] https://revistaprogresiv.ro/sites/default/files/article/images/sl-a-01_1.jpg[2] http://www.magazinulprogresiv.ro/sites/default/files/Sl-A-cas-01.jpg

Pagina 7 din 7