legalmagazin · deleanu & grigorescu ... 40 ArBITrAjuL îN BELgIA 70/72 business news. șAPTE COMPANII ROMâNEșTI, ÎN DELOITTE 2014 TEChNOLOGy FAST 500 șapte companii românești

ediți

a a

Vi-a

de

cem

brie

201

4Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

Piaţa deconsultanţăfiscală este

strânslegată

de evoluţiamediului

economic d Interviu cu

TonI TeauPreşedinte, Camera

Consultanţilor Fiscali

Leg

aL

ma

ga

zin

edi

ția

a Vi

-a

dece

mbr

ie 2

014

www.legalm

agazin.ro

Mediul de afaceri, sub zodia modificărilorlegislative / 12

Doamnele avocaturii româneşti, premiate în cadrul Galei Lady Lawyer / 22

8

www.legalmagazin.ro

gala Profesiilor

liberale, ediţia I Martie 2015

Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

UniUnea Profesiilor liberale din româniași

legal magazinorganizeaz\

1DECEMBRIE 2014 NUMARUL 6WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

editorial

Nevoia de îNcredere

Provocarea băncilor în perioadaurmătoare este să reinstaurezeîncrederea în rândul clienţilorprintr-o abordare pe principiiwin-win a relaţiei bancă-client,prin creşterea gradului deeducare financiară a clienţilor şichiar printr-o “recalibrareprofesională” a propriilorsalariaţi, susține doamna MirelaIovu, Vicepreședinte CEC Bank,într-un interviu acordat înaceastă ediție Legal Magazin(pag. 52-53).

Pe de altă parte, companiile,românești sau multinaționale,au în acelaşi timp un grad deîncredere extrem de scăzut îninstituțiile centrale ale statului,din cauza corupției și abirocrației care domină acestestructuri. Încrederea redusă amediului de afaceri îninstituțiile statului și fiscalitateaapăsătoare se resimt și înîncasările bugetare. Gradul decolectare a principalelor taxe şiimpozite a scăzut în ultimii 10ani de la 66% în 2004, la 56%în 2013. Încasările din TVA s-au redus în acest interval cu7%, de la 47% la 40%,contribuţiile din asigurărisociale cu 6 procente, de la85% la 79%, iar cele dinimpozitul pe profit cu 5%, de la85% la 80%. Pe fondul creşteriisusţinute a taxelor, a TVA-uluiîn primul rând, evaziunea

fiscală a explodat, de-a dreptul,de la 6,4% la 16,2% din PIB,din care cea pe TVA a avansatcel mai mult, de la 3% la 12,2%. Acestea sunt câteva dintreconcluziile analizei KeysFin,realizată pe baza datelor de laInstitutul Naţional de Statisticăşi cele ale Consiliului Fiscal.

Astfel, economia româneascăseamănă foarte bine cu un trencu o locomotivă multinațională,care trage după ea prea multevagoane supraîncărcate.

Comparaţia îi aparţine luiRudolf Vizental, CEO-ul CITRestructuring, parte a CITRGroup. Potrivit unui studiuelaborat de CIT Restructuring,mai puțin de 2,3% din totalulcompaniilor active din Româniaasigură peste 40% din totalulangajaților din țară, ceea cesubliniează o mare fragilitate lanivel național, prin dependențade un număr atât de mic decompanii cu impact social șieconomic. De remarcat că doar44% dintre companiile deimpact aveau în 2013 ostructură sănătoasă, restulaflându-se în stare de dificultatesau chiar în insolvență iminentă,însă nedeclarată. Cu toate că dinpunct de vedere macroeconomicRomania se află în topul țărilorde interes pentru investitori, lanivel microeconomic seidentifică foarte greuoportunități, tocmai din pricinaunei majoritați predominante deîntreprinderi mici și foarte mici,situate sub standardul de interesal acestor investitori.

Avem în consecinţă nevoie de ostrategie realistă de reformare șirestructurare a instituțiilorstatului și a companiilor de stat.Administrația noastră trebuie săînceapă pregătirile pentru anul2019, când România va aveapreședinția Uniunii Europene.Miniștrii noștri vor conduceconsiliile specializate, celepentru energie, industrie,competitivitate, ECOFIN, JAIetc. Vom avea comitete care săfacă evaluări și să elaborezedocumente europene. Nu trebuiesă inventăm roata, ci să învățămde la Cehia, Polonia sau altestate care și-au făcut lecțiile latimp.

de mircea fica, editor coordonator

Încrederea redusă amediului de afaceriîn instituțiile statuluiși fiscalitateaapăsătoare se resimtși în încasărilebugetare. Gradul decolectare alprincipalelor taxe şiimpozite a scăzut înultimii 10 ani de la66% în 2004, la 56%în 2013.

2 NUMARUL 6 DECEMBRIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

suMar

Publicație editată de Best Legal Media & Consulting SRL

RedaCțiaMircea Fica, Senior [email protected]

emiliana dovan, Senior [email protected]

PuBLiCitateMihaela Odică, Sales [email protected]

dtP Carmen Costescu

[email protected]

adReSa RedaCțieiCalea Victoriei, Nr. 136, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1,

BucureștiTelefon - 031.10.12.166

www.legalmagazin.ro

Legal Magazin apare cu sprijinul uPLR (uniunea Profesiilor Liberale

din România)

Copyright: Best Legal Media & Consulting SRL

Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau par �ia lă – pe orice cale – a con �i nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac �iei și al auto ri lor, care de�in drep tu ri le de copie re. Apar �i ne cola bo ra to -ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri vind date le și con si de ra �i i le din tex te le pe care le semnea ză. Opi -ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu �i i le și/sau fir me le cu careaceș tia au orice fel de rela �ii con trac tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: euROiNFO deSiGN

ediți

a a

vi-a

d

ecem

brie

201

4


legalmagazin.ro

4/6 legal news

8/11 interviul ediţiei

Piaţa de consultanţăfiscală este strâNs legată de evoluţia mediului ecoNomic

interviu cu Toni Teau, Preşedinte,camera consultanţilor fiscali

Mediul de afaceri, sub zodia Modificărilor

legislative

12/18 cover story


suMar

20/28 lady lawyer

20WOrk-LIfE BALANCE POATE fI uNEOrI CA MErSuL PE SârMăInterviu cu CLAudIA ChIPEr, Senior Associate, WolfTheiss

22 dOAMNELE AVOCATurII rOMâNEşTI, PrEMIATE îN CAdruL gALEI LAdy LAWyEr

42/43MacroeconoMie42 CuM VOr CrEşTE SALArIILE rOMâNILOr PâNă îN 2018

44/45avocatura în Marile oraşe44 COMPANIILE Au NEVOIE dE CONSuLTANţă jurIdICă PErMANENTă

46/50 Profesii liberale46 EChITAţIA ESTE uN SPOrT SCuMP, dAr şI uN dOMENIu CArE POATE gENErA VENITurIInterviu cu dr. OzANA MOrAru, manager Centrul Oftalmologic Oculus şi preşedinte al Clubului de Echitație Equestria

48 NOI fACILITăţI PENTru ANgAjATOrII CArE îNCAdrEAză îN MuNCă TINErI, şOMErI şI ABSOLVENţI

50 “IMPACTuL NOII LEgI A INSOLVENţEI ASuPrA ATrIBuţIILOr PrACTICIANuLuI îN INSOLVENţă”

54/68 eveniMent

54 NOuA LEgE A INSOLVENțEISCAdE APETITuL dEBITOrILOr PENTruPrOCEdură

56 CONSuLTANTuL fISCAL POATE AjuTA COMPANIILE Să-şI îNţELEAgă SITuAţIA fINANCIAră

58 INVESTIțII dE PESTE 150 MILIOANE EurO îN EurO BuSINESS PArC OrAdEA

60 uPLr A OrgANIzAT A 7-A EdIţIE A CONfErINţEI “zIuA PrOfESIILOr LIBErALE dIN rOMâNIA“

62 PrOfESIILE LIBErALE Au gENErAT 8% dIN PIB îN 2013

64 LEgEA INVENțIILOr dE SErVICIu OfEră NOI OPOrTuNITățI PENTru rOMâNIA

65 MEdICII Au NEVOIE dE O LEgE CLAră A MALPrAxISuLuI

66 CrEdIBILITATEA ESTE O rEzErVă STrATEgICă PENTru CrIzELE dE IMAgINE

68 rOMâNIA, PE PrIMuL LOC LA dEzVOLTArEA PrOfESIEI dE PrACTICIAN îN INSOLVENță

52/53 legal corPorate52 AVEM NEVOIE dE rEINSTAurArEA îNCrEdErII CLIENțILOrInterviu cu MIrELA IOVu, vicepreşedinte, CEC Bank

30/41avocatura de business

30 CurSurI PENTru AdMITErEA îN INSTITuţII Cu PrOfIL jurIdIC

32 OBLIgAțIA dE PLATă A IMPOzITuLuI PECONSTruCțII, SAu TAxA PE STâLP, îNrAPOrT Cu IMPOzITuL PE CLădIrI

34 PIAțA gAzELOr șI dILEMAPrIzONIEruLuI îN uNIuNEA EurOPEANă

36 îMI dOrESC COrECTArEA dEfICIENţELOr CArE AfECTEAză PrOCESuL PENALInterviu cu NICOLETA grIgOrESCu, Partener,deleanu & grigorescu

38 CuM POTI rECuPErA BANII dE LAdEBITOrII şIrEţI

40 ArBITrAjuL îN BELgIA

70/72 business news

șAPTE COMPANII ROMâNEșTI, ÎN DELOITTE 2014 TEChNOLOGy FAST 500șapte companii româneștisunt prezente înclasamentul Deloitte 2014Technology Fast 500,realizat în 20 de țări dinEuropa, Orientul Mijlociuși Africa (EMEA).Raportul stabilește ierarhiacelor mai dinamice entitățipublice și private, care îșidesfășoară activitatea întehnologie, media,telecomunicații, domeniulfarmaceutic și tehnologiicurate, pe baza veniturilorobținute pe o perioadă decinci ani. Cele șapte firmelocale au înregistrat ocreștere medie de 575%.„Suntem impresionați săvedem atâtea companiiromânești în clasamentul

din acest an. Prezența loreste o dovadă că acesteaîși propun să aibă dreptmotor de creștere inovația– un deziderat extrem dedificil într-un mediu deafaceri atât de competitiv.Totodată, demonstrează căau strategii de dezvoltareglobală și că își potmăsura forțele cuorganizații impresionante,care au, cu certitudine,acces la resurse mult maigeneroase. Dorim să-i

felicităm pe toți pentru căfac parte dintr-o ligă atâtde puternică”, a spus AlinaMirea, Partener Deloitte șicoordonator local alproiectului. Anul acesta, România areîn top cu cinci companiimai mult, comparativ cu2013. șase dintrecompaniile româneștiprezente în clasament auaplicat inițial pentruprogramul regional CETechnology Fast 50,încheiat în octombrie anulacesta, iar una a aplicatdirect pentru programulEMEA: Bittnet Systemsdin București, care s-aclasat pe locul 333, cu ocreștere medie de 489%.

Casa de avocatură Rădulescu & Muşoi(R&M) a aniversat la începutul luniidecembrie primul an de existenţă. Încadrul evenimentului, a fost prezentat noulpartener al R&M, Marius Iosif. Acesta areo experiență de 12 ani în materia dreptuluipenal și al celui comercial şi va coordonaDepartamentul de Litigii și Arbitraje dincadrul casei de avocatură.Rădulescu & Mușoi deţine expertiză îndomeniile: Energie şi Resurse Naturale,Servicii Financiare, Sănătate şiFarmaceutică, Infrastructură şi Transport,Manufactură şi Servicii Industriale,Imobiliare, Produse de larg consum/retailşi Tehnologie.

RăDULESCU & MUșOI A ANIVERSATPRIMUL AN DE ExISTEN}|

2,3% DINTRE COMPANIILE

DIN ROMâNIA ASIGURă PESTE 40%

DIN TOTALUL ANGAJAțILOR

În anul 2013 companiileromânești au înregistrat cele mai

bune performanțe, la nivelconsolidat, din ultimii 4 ani. Cu

toate acestea, aproape 60% dintreele se află în continuare în stare de

dificultate netratată, ponderesimilară cu anul 2012, potrivit

celei de-a doua ediții a studiuluide solvabilitate a companiilor la

nivelul economiei naționale,realizat de către specialiștii CIT

Restructuring, parte a CITRGroup.

Mai puțin de 2,3% din totalulcompaniilor active din România

asigură peste 40% din totalulangajaților din țară, ceea ce

subliniează o mare fragilitate lanivel național, prin dependența deun număr atât de mic de companii

cu impact social și economic. În2013 aceste companii au generat o

cifră de afaceri de 164,69 mldeuro, în creștere cu aproximativ

6% față de aceeași perioadă aanului precedent, reprezentând

65,88% din cifra de afaceri aRomâniei. Cu toate că din punct

de vedere macroeconomicRomania se află în topul țărilor deinteres pentru investitori, la nivel

microeconomic se identificăfoarte greu oportunități, tocmai

din pricina unei majoritațipredominante de întreprinderimici și foarte mici, situate sub

standardul de interes al acestorinvestitori.

Potrivit studiului, cifra de afacerimedie pe companie cu impact a

crescut de la 9,67 mil euro în2011 la 10,16 mil euro în 2013.


legal news

La cea mai recentă AdunareGenerală a membrilorCamerei de ComerţBritanico-Române (BRCC),Neil McGregor (foto),Managing Partner alsocietăţii de avocaturăMcGregor & Partners, a fostales în Consiliul Director alBRCC.“Mă simt onorat să fac partedin această echipă şi să-mipot aduce contribuţia laîntărirea relaţiilor dintreMarea Britanie şi România,cu atât mai mult cu cât exactacesta a fost primul gândcând am venit să practicavocatura în România, în1996. Încă de atunci, printreobiectivele noastre senumărau oferirea de asistenţăjuridică şi în afaceri pentruclienţii noştri locali astfelîncât să poată intra cu succespe piaţa din Marea Britanie,precum şi pentru clienţii dinUK astfel încât să poată

construi afaceri solide şiprofitabile în România. Deaceea, această poziţie încadrul BRCC este maidegrabă o confirmare la unnivel mai formal a misiuniipe care mi-am asumat-o”, a

declarat Neil McGregor.Totodată, alături de NeilMcGregor, au mai fost aleşiîn poziţii similare CharlesCrocker, Managing PartnerFront Line Consulting, şiStan Dunlop, Partener

Dunlop Mills. Drept urmare,întregul Consiliu Director alBRCC este format din:Raymond Breden, ExecutiveChairman (KPMG), CharlesCrocker (Front LineConsulting), LucianDanilescu (Mares / Danilescu/ Mares), Dr. Stan Dunlop(Dunlop Mills), CorinaStoica (Alison hayes), JamesGrindley (Certasig), DanielKearvell (DhL Romania),

Colin Lovering (AchieveInternational), NeilMcGregor (McGregor &Partners), Florina Tănase(Vodafone Romania) şiCorina Tanasie (GleedsRomania).

hammond, Bogaru & Asociaţii anunţăcă avocatul partener co-fondatorChristian Bogaru a fost distins cupremiul “Avocatul Anului 2014”,distincţie acordată de către publicaţiafinanciară ACQ Londra, pe bazavoturilor cititorilor săi şi anominalizărilor clienţilor şi colegilorde breaslă.Avocatul Christian Bogaru (foto) a fostimplicat pe parcursul anului 2014 înmandate de fuziuni şi achiziţii

transfrontaliere, asistând atât clienţicumpărători cât şi vânzători dinsectoare precum industriafarmaceutică, energie, servicii IT şioutsourcing, FMCG şi transporturi.Christian Bogaru are o bogatăexperienţă în drept societarinternaţional, coordonând anul acestanumeroase mandate de asistenţăjuridică acordată companiilor cuactivităţi comerciale în EuropaCentrală şi de Est.


legal news

ChRISTIAN BOGARU A FOST NUMIT AVOCATUL ANULUI 2014DE CăTRE PUBLICAţIA FINANCIARă ACQ LONDRA

NEIL MCGREGOR, ÎN CONSILIULDIRECTOR AL CAMEREI DE COMERţ BRITANICO-ROMâNE

PRACTICA DE FINANCEA CLIFFORD ChANCEBADEA SE ExTINDE CU ÎNCă UN AVOCAT

Începând cu luna noiembrie2014, Diana Moroianu(foto), 30 de ani, s-a alăturatechipei Clifford ChanceBadea pe poziţia de avocatAssociate. Aceasta va faceparte din echipa de Banking,Finance & Capital Marketscoordonată de DanielBadea, Managing Partner.

Diana este specializată îndrept financiar şi are oexperienţă de şase ani îndomeniul avocaturii debusiness, lucrând încă dinprimii ani de practică însocietăţi internaţionale deavocatură. Portofoliul său deconsultanţă juridică includetranzacţii în domeniulbancar, precum şi tranzacţiiM&A pe diverse industrii,cum ar fi lanţuri de retail,lanţuri de farmacii şiinstituţii de credit. În

industria bancară, Diana afost implicată în proiecte deanvergură naţională şiinternaţională (finanţăritransfrontaliere, restructurărifinanciare, creditesindicalizate, finanţări învederea achiziţiilor, projectfinance, finanţăriimobiliare).Diana a absolvit Facultateade Drept de la UniversitateaBucureşti în 2007. Estemembru în Baroul Bucureştidin 2008.

Casa de avocatură Boştină şi Asociaţiimarchează prima ediţie a zilei Europene aAvocaţilor printr-un proiect dedicat stu -denţilor de la Facultatea de Drept a Uni -versităţii Babeş-Boylai din Cluj-Napoca.În cadrul proiectului ”Avocat pentru o zi”,derulat împreună cu centrul de formarejuridică „Intensa Training” din Cluj-Napoca, doi studenţi din anul IV de la

Facultatea de Drept vor avea ocazia de a-iînsoţi pe avocaţii biroului din Cluj ai caseide avocatură pe parcursul întregii zile însălile de judecată din instanţe, vor puteaasista la pregătirea dosarelor şi la uneleîntâlniri cu clienţii, astfel încât să poatăavea o imagine cât se poate de reală a ceeace înseamnă o zi obişnuită din viaţa unuiavocat.

PRIMA EDIţIE A zILEI EUROPENE A AVOCAţILOR LA FACULTATEA DE DREPT DIN CLUJ

WOLF ThEISS A ASISTAT VB REAL

ESTATE SERVICESÎN VâNzAREA

SUBSIDIAREI DINROMâNIA

Wolf Theiss a asistat companiaVB Real Estate Services

Gmbh în vânzarea subsidiareisale din România, Immorom

Sigma, către PVN România şiInprox Bucureşti, ambele

subsidiare ale grupului bauMax, pentru un preţ de 17

milioane de EURO.Cumpărătorii au fost asistaţi de

avocatii de la Noerr.Tranzacţia a fost încheiată pe

fondul ieşirii de pe piaţa locală a grupului bauMax şi

achiziţia întregului grup înRomânia de către grupul

francez Adeo, proprietarullanţului de magazine de bricolaj

Leroy Merlin. Aceştia din urma preiau reţeaua

existentă de 15 magazinedeţinute de către bauMax în

România.Achiziţia a însemnat şi

restructurarea întregului grupbauMax în România, implicând

un numar de nouă instituţii decredit dintre care cinci bănci şi

patru societăţi de leasing sauIFN-uri. Este privit ca cel mai

complex proces de reorganizareal bauMax, care se va concentraasupra a cinci pieţe din Europa

Centrală si de Est.Echipele de avocaţi de la WolfTheiss si Noerr s-au confruntat

cu un şir amalgamat deprobleme in domenii diverse,

inclusiv in ceea ce privesteaspectele corporative, de drept

civil şi bancar sau deinteracţiunea acestor ramuri de

drept cu dreptul austriac.


legal news

Pagini realizate de Emiliana Dovan


interviul ediţiei

în februarie 2015 se îm pli -nesc doi ani de când condu -ceţi camera consultanțilorfiscali din românia. caresunt principalele realizăridin această perioadă?și în ultimii doi ani, princi pa lulobiectiv al Consiliului su pe rioral Camerei Consul tanților Fis -cali a fost întărirea și creștereapermanentă a prestigiuluiprofesiei de consultant fiscal,profesie liberală al cărui rol șiloc în contextul general al eco -nomiei românești s-a conturattot mai puternic, bucurându-sede o înaltă apreciere, atât înțară cât și la nivel european.În urma propunerilor CamereiConsultanților Fiscali adresateMinisterului FinanțelorPublice - în calitate de inițiatoral legislației specifice dereglementare a profesiei deconsultant fiscal – prin OUGnr. 8/2014 au fost aduse mo di -fi cări Ordonanței Guvernuluinr. 71/2001 privind organiza -rea și exercitarea activității deconsultanță fiscală. Astfel, au fost transpuse în

legislația națională prevederileDirectivei 2005/36/CE privindrecunoaşterea calificărilor pro -fe sionale, prin care metodolo -gia de exercitare în România a

profesiei de consultant fiscal,de către cei care au obținutaceastă calificare profesionalăîn unul din statele membre aleUniunii Europene, ale

Spațiului economic europeansau Confederației Elveției, afost mult simplificată șialiniată cerințelor legislațieieuropene în domeniu. Dealtfel, organizaţia noastră faceparte din Confederația FiscalăEuropeană unde suntemmembri activi contribuind laîmbunătăţirea reglementărilorfiscale la nivel european.Am reușit, de asemenea, săcompletăm prevederilelegislative care detaliazăserviciile acordate în domeniulconsultanței fiscale cu celreferitor la certificareadeclarațiilor fiscale, încondițiile legii. În acest sens,subliniez faptul că, la nivelulCamerei Consultanților Fiscaliau fost elaborate, cu avizulMinisterul Finanțelor Publice,Normele de certificare adeclarațiilor fiscale alecontribuabililor, care cuprindatât noțiuni și principiigenerale de certificare cât șicerințe speciale de verificare,în vederea certificăriideclarațiilor fiscale aferenteprincipalelor impozite care sefac venituri la bugetul de stat,respectiv impozit pe profit,TVA, accize, impozit pe venit.Normele cuprind șimodalitatea de întocmire aRaportului de certificare, cestă la baza elaborării Notei decertificare care se depune laorganul fiscal.Începând din acest an, în piațade consultanță fiscală a apăruto nouă profesie liberală, aceeade “consultant fiscal asistent”.Această nouă calitate profesio -nală reprezintă o treaptăintermediară spre profesia deconsultant fiscal și vine însprijinul tinerilor pasionați defiscalitate, aflați în căutareavocației profesionale, care nu

Piaţa de consultanţă fiscală este strâNs legată de evoluţia mediului ecoNomicinterviu cu Toni Teau, Preşedinte, camera consultanţilor fiscali

camera consultanţilor fiscali (ccf) este una dintre cele mai active organizaţii din sfera profesiilor liberaledin românia. În urma propunerilor ccf, în 2014, au fost aduse modificări privind organizarea și exercitareaactivității de consultanță fiscală. De asemenea, prestigiul profesiei de consultant fiscal din românia acrescut, atât pe plan intern cât și pe plan internațional, în prezent, un număr important de consultanțifiscali fiind înscriși în registrul european al consultanţilor fiscali.


interviul ediţiei

au încă experiența necesarăpentru a răspunde responsabi -lităților impuse de lege, învederea desfășurării în condițiioptime a acestei importanteprofesii liberale. Prin îmbunătățirea adusălegis lației care reglementeazăprofesia de consultant fiscal s-aîncercat eliminarea anumitordisfuncționalități existente înactivitatea de realizare a exper ti -zelor fiscale. Astăzi, legea pre -vede că această activitate esteun atribut exclusiv al pro fe sieiliberale de consultant fiscal. Întrucât, până acum în practi -că, au existat anumite confuziipe această temă, Camera Con -sultanților Fiscali a organizatîmpreună cu InstitutulNațional al Magistraturii unseminar având ca temă “Rolulexpertizei fiscale ca mijloc deprobă” în care au fost dezbă tu teaspecte procedurale privindrealizarea expertizelor fiscaleși au fost clarificate unele difi -cultăți procedurale rezultatedin realitatea practică. A fostsubliniată diferența de conți nutdintre expertiza fiscală șiexpertiza contabilă și faptul căexpertiza fiscală este atributulexclusiv al consultantului fiscal,specialistul care, cercetândfaptele și activitățile econo mi ce,stabilește sarcinile fiscale cedecurg din acestea. Ne mândrim cu faptul că, pres -tigiul profesiei de consultantfiscal din România a crescutan de an, atât pe plan interncât și pe plan internațional. Unnumăr important de consul tan țifiscali sunt înscriși în RegistrulEuropean al ConsultanţilorFiscali. O recunoaștere inter -na țională recentă a prestigiuluiCamerei Consultanților Fiscalio reprezintă și faptul că, înce -pând cu luna septembrie 2014,

facem parte din condu ce reaCon federației Fiscale Eu ro pe -ne, un membru al Consiliuluisuperior fiind ales în funcțiade vicepreședinte al Consi liu -lui Superior al acestui presti -gios organism internațional.Printre realizările noastreenumerăm și emisiunea“Opinii Fiscale”, difuzată lateleviziunea TVR1, care s-abucurat de o largă audiență înrândul telespectatorilor, încadrul său fiind prezentatenoutăţile legislative dindomeniul fiscal și a celei deprocedură fiscală, precum şiimplicaţiile posibile în practicaaplicării acestora.Nu în ultimul rând, vreau sămenționez înființarea pe site-ulnostru a unui forum al consul -tanților fiscali. Ne dorim caacest forum să constituiesuportul tehnic, care va facilitao comunicare rapidă și efi cie n tăîntre membrii noștri, o posi bi -litate de inițiere a unor dez ba -teri profesionale în domeniulfiscal, deosebit de utile.

una dintre preocupărilepermanente ale camereiconsultanților fiscali esteperfecționarea profesionalăa membrilor săi. care suntproiectele prin care cameraacţionează în acest sens?Baza pregătirii profesionale aconsultanților fiscali o repre -zin tă Programul anual de pre -gă tire profesională continuăorganizat de CameraConsultanților Fiscali. Pro gra -mul are ca obiectiv generalpromovarea unui standard deformare profesională îndomeniul fiscalității și nunumai, în concordanță cucerințele în continuă schim -bare ale legislației în domeniu,reprezentând un cadru ino -

vativ de formare profesională,care menține și dezvoltăcompetențele profesionale aleconsultanților fiscali, astfelîncât activitatea acestorspecialiști să conducă lacreșterea competitivității șifurnizarea de servicii de unînalt nivel calitativ.Expe riența pozitivă de pânăacum ne conduce la conti nua -rea legăturilor permanente cumediul de afaceri, prin orga ni -zarea de seminarii, conferințeinterne și internaționale cuteme de fiscalitate, care asi -gură o îmbunătățire continuă alegislației fiscale secundare,reprezentând norme și meto -dologii de aplicare a legislațieiprimare din domeniu, prinschimbul de informații întreconsultanții fiscali și cei careaplică în practică aceastălegislație.Anual organizăm forumuri defiscalitate de o largă audiențăîn rândul mediului de afaceri,la care reprezentanți ai Minis -terului Finanțelor Publice dindirecțiile generale de legislațiefiscală, precum și specialiști îndomeniul fiscal din cadrulsocietăților multinaționale deconsultanță fiscală, prezintă șidezbat ultimele noutățilegislative din domeniul fiscalși cel al procedurii fiscale.Pentru ca activitatea de certi -ficare a declarațiilor fiscale alecontribuabililor să reprezinteun factor de eficiență, atâtpen tru contribuabili cât și pen -tru bugetul general consolidat,Camera Consultanților Fiscaliva desfășura `n perioadaurmatoare o amplă acțiune depromovare și explicitare anormelor elaborate în acestsens în rândul consultanțilorfiscali, prin organizarea deseminarii în București și în

alte zone din țară. Pe linia preocupării perma -nente de a pune la dispozițiaconsultanților fiscali mijloa -cele de informare necesareperfecționării continue, seînscrie și inițiativa CamereiConsultanților Fiscali de aelabora și publica lucrareaintitulată “Soluții în interpre -tarea legislației fiscale”.Lucrarea prezintă soluţiile şimotivările Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie – Secţia decontencios administrativ şifiscal, precum şi ale Curţilorde apel din ţară investite cusoluţionarea cauzelor.Totodată, sunt prezentate şidecizii ale organelor desoluţionare a contestaţiilor dincadrul ANAF. Concret,lucrarea conține 374 de cazurişi soluţii, pentru fiecare cazselectat fiind prezentatăsituația de fapt constatată deorganele de control fiscal sauvamal, susținerilecontribuabililor contestatori,considerentele bazate pe actelenormative invocate de părți,aplicabile în cauză, precum șisoluția adoptată.

cum a evoluat piaţa deconsultanţă fiscală dinromânia în ultimii ani? Piaţa de consultanţă fiscalădin România a avut an de an oevoluție ascendentă, conso -lidarea profesiei și a pieței deconsultanță fiscală fiind strânslegată de dezvoltarea mediuluide afaceri. Realitatea ademonstrat că piaţa de consul -tanţă fiscală a crescut odată cuamploarea și intensificareaactivității economice din Ro -mânia, furnizarea de serviciicalitative de consultanțăfiscală devenind un factoresențial în dezvoltarea și


interviul ediţiei

păstrarea bunăstării econo mi cea clienților persoane fizice saujuridice și în asigurareasecurității lor financiareviitoare. Însă această profesieşi în general profesiile liberaletrebuie susţinute de structurileguvernamentale având în ve -dere că încurajează iniţia ti vaprivată şi spiritul antrepre no -rial care este atât de puţin vi -zibil în societatea ro mâ nească.(Grafic 1, Grafic 2)

care este rolul consul tan -tului fiscal în relaţiile socio-economice din românia? cebeneficii aduc aceşti profe -sionişti mediului de afaceri?Profesia de consultant fiscal adevenit una din profesiileliberale cu un impactsemnificativ asupra mediuluieconomic, atât la niveluloperatorilor economici, cât şila nivelul autorităţilor publicedirect implicate în activitateafiscală, fiind singura profesieabilitată să sprijine corectapunere în aplicare a legislațieifiscale, cu precădere a Coduluifiscal şi a Codului deprocedură fiscală, în realizareadrepturilor şi obligaţiilorcontribuabililor în raport cubugetul de stat consolidat.

Dincolo de modificărilelegislative frecvente, aspecteleprivind impozitarea afacerilor,atât pentru impozitele şi taxelereglementate în România câtşi pentru impozitele şi taxelesimilare în relaţia departeneriat cu alte ţări, suntcomplexe şi cu un grad marede dificultate, astfel încât,astăzi, necesitatea serviciilorspecializate în domeniulconsultanței fiscale este din ceîn ce mai stringentă.Sintagma “necunoașterea legiinu te scutește de consecințeleei” se aplică, cu atât mai multși în domeniul fiscal, domeniuîn care greșeala poate aveaconsecințe neplăcute și maimult decât costisitoare. Într-o etapă în care activitățileeconomice sunt supuseriscurilor, rolul consultanțeifiscale este deosebit deimportant întrucât nu se poateasigura un managementperformant fără a beneficia deserviciile independente aleunui consultant fiscal a căreiactivitate să-şi găseascăvalenţe, atât în crearea devaloare, pe de o parte, cât şi înapărarea intereselor legitimeale mediului de afaceri, pe dealtă parte.

Consultantul fiscal şi socie -tatea de consultanţă fiscalăautorizată potrivit legii, îşiasumă responsabilitatea faţăde clientul său pentru toaterecomandările pe care le face,iar legea îl obligă să menţină oasigurare minimală de răspun -dere profesională. Acest profil unic pentru fie careclient în parte, împreună cuexperienţa consultantuluifiscal stau la baza planificăriieficiente a afacerii, care tre bu iesă ţină seama de rezultateleunei analize fiscale pertinentea oricărei investiţii, deciziainvestitorului fiind influenţatăatât de alternativele de inves ti recât şi de implicaţiile fis caleaferente fiecăreia dintre ele.În contextul actual, utilitateaconsultanței fiscale derivă înegală măsură și din nevoiarealizării unui echilibru deforțe între autoritatea fiscală șicontribuabil, cât și a unuimediu de afaceri coerent,predictibil și eficient.

care sunt principaleleprovocări cu care seconfruntă în prezentfirmele de consultanțăfiscală? cum vedeţirezolvarea acestora?

În condițiile în care cunoaș -terea și aplicarea cores pun -zătoare a legislației interne șiinternaționale este esențialăpentru un consultant fiscal,una din provocările majore cucare se confruntă activitateaconsultanților fiscali dinRomânia este lipsa depredictibilitate, din cauza uneilegislații fiscale într-o continuătransformare și adaptare lalegislația europeană îndomeniu, dar și din cauzaschimbării permanente aregulilor fiscale. În acestcontext, studiul și informareacontinuă sunt esențiale pentrua face față provocărilor acestuimediu dificil și pentru areduce impactul negativasupra afacerilor clienților lor.Deși piața de consultanțăfiscală a avut o evoluție ascen -dentă, atât în ceea ce priveștesocietățile de consultanță fis -cală, cât și consultanții fiscali– persoane fizice indepen -dente, practicarea consultanțeifiscale în România întâmpinăîn continuare o serie dedificultăți, cauzate deexistenței unor interferențesensibile cu serviciile oferitede alte profesii liberale,aparent similare, deși legislația

Grafic 1: evoluţia pieţei de consultanţă fiscală între anii 2009 - 2013 Grafic 2: evoluția structurii pieței de consultanță fiscală

specifică face o distincție clarăîntre profesiile liberale dindomeniul financiar-contabil. Pentrueliminarea acestor neajunsuri estenecesară o accentuare apromovării, la nivelul mediului deafaceri, a rolului și importanței pecare o deține consultanța fiscală înactuala etapă de dezvoltareeconomico-socială a României șinu în ultimul rând o colaborare maistrânsă cu organizațiileprofesionale care coordonează înRomânia aceste profesii.

cum aţi descrie măsurile fiscaleluate în acest an? ce efecte con -sideraţi că vor avea pe termenmediu asupra economiei?O măsură fiscală puternic susținutăde mediul de afaceri din România,a fost aceea privind scutirea deimpozit a profitului reinvestit.Această măsură a continuat seriamodificărilor fiscale majoreîntreprinse în anul 2014, cu impactpozitiv asupra mediului de afaceri,după introducerea măsurilor carefavorizează crearea structurilor detip holding. Cu toate că o astfel deprevedere nu a reprezentat onoutate, a fost primită cu mareinteres de către mediul de afaceri șicu speranța că va avea un efectfavorabil în atragerea investițiilor,creșterea numărului locurilor demuncă, îmbunătățirea condițiilor demuncă, stimularea competitivității.Una dintre măsurile fiscale adop -tate în anul 2014, pe care vreau săo comentez este introducereaimpozitului pe construcții speciale.Consider că prevederile legislativeale acestui impozit ar trebui să fieîmbunătățite, prin clarificareatuturor aspectelor privind aplicareaimpozitului și evitareaambiguităților cu privire la:plătitorul impozitului (proprietar -chiriaș, locatar – locator,concesionar – cedent, etc.);obiectul impozitării, respectiv

stabilirea listei exacte pentru carenu se plătește acest impozit la bu -getul de stat; reconside ra reamodului de calcul al impozitului peconstrucții speciale, schimbându-sebaza impozabilă pentru ca aceastasă se aplice asupra valorii nete aconstrucțiilor și nu asupra prețuluide achiziție pentru a se puteareflecta amortizarea activelor, de alungul existenței lor și implicitscăderea valorii lor de piață.

ce măsuri sunteţi de părere căar trebui luate pentru a îmbu -nătăţi sistemul fiscal, evoluţiainvestiţiilor şi a mediului deafaceri din românia?Deși în România se propagă ideeaunei fiscalități foarte ridicate, unstudiu comparativ al datelorpublicate de Eurostat, arată căgradul de fiscalitate în țara noastrăse situează la un nivel mediu fațăde celelalte state membre aleUniunii Europene. și în ultimii ani,veniturile fiscale din România au ostructură care se bazează prepon -

derent pe impozitarea indirectă îndetrimentul impozitării directe,situație caracteristică mai ales - înperioadele de criză economică -statelor cu o economie mai puțindezvoltată. În vederea îndeplinirii obiectivelorprivind relansarea economică,stimularea investițiilor, crearea denoi locuri de muncă este nevoie deo relaxare fiscală, în special îndomeniul impozitării indirecte. Consider absolut necesarăreducerea cotei standard de TVA,precum și introducerea unor cotereduse de TVA pentru produsele șiserviciile de primă necesitate. Estecunoscut faptul că, competențaComisiei Europene în armonizareafiscală a TVA-ului este semi exclu -sivă, întrucât stabilirea cotelor deTVA rămâne la latitudinea statelormembre, cu condiția respectăriilimitelor, minimă și maximă, pre -văzute de Directiva 2006/112/CEprivind sistemul comun de TVA.Această directivă prevede o cotăstandard obligatorie de minim15%, precum și posibilitatea deaplicare a unei cote reduse, care nupoate fi însă mai mică de 5%. ÎnUniunea Europeană cea mai marecotă standard de TVA o aplicăUngaria, respectiv 27%, iar ceamai mică de15%, Luxemburg. Reducerea cotei standard de TVA,precum și introducerea cotelorreduse pentru alimentele de primănecesitate, vor avea efectefavorabile, atât asupra veniturilorbugetului de stat consolidat prinreducerea fraudei și evaziuniifiscale, precum și prin creștereagradului de conformare alplătitorilor. Experiența reduceriiTVA la pâine a arătat ca a fost omăsură benefică ale cărei efectefavorabile au fost percepute, atât lanivelul populației cât și la nivelulbugetului general consolidat.

Emiliana Dovan

Sintagma“necunoașterea legiinu te scutește deconsecințele ei” seaplică, cu atât maimult și în domeniulfiscal, domeniu încare greșeala poateavea consecințeneplăcute și maimult decâtcostisitoare.


interviul ediţiei

Analiza KeysFinprecizează și căîncasările la buget

din impozitul pe venit aufost singurele care aucres cut, de la 80% la83%, iar cele din accize şitaxa pe viciu de la 79% la81%, în perioada anali zată.Casele de avocatură cuexpertiză relevantă îndomeniul fiscalității suntcu siguranță un barometrucare ne poate releva cumreacționează mediul deafaceri la realitățile eco -nomice românești și cuma evoluat, în consecință,cererea de consultanțăfiscală în Semestrul I din2014. Vestea bună este că,în general, cererea deconsultanță fiscală acrescut în primele șaseluni ale anului, din păcate,nu pentru realizarea deinvestiții și proiecte noi.“Cererea de consultanţăfiscală a înregistrat ocreştere de minim 25%, însemestrul I din 2014, înspecial din cauza controa -lelor fiscale extrem deagresive şi abuzive. Dinpăcate, nu observăm ocreştere pe segmentul deconsultanţă ongoing saupentru investitori noi în piaţă.Cererea stagnează”, ne-adeclarat Gabriel Biriş,Partener Fondator, BirişGoran.

conSulTanţă fiScală PenTru imPoziTe

În cazul bpv GrigorescuŞtefănică, în primul semestrudin anul 2014, cererea deconsultanță fiscală a vizat, înprincipal, aspecte legate deimpozitele directe, taxa pe


cover story

Mediul de afaceri, sub zodia Modificărilor legislativeGradul de colectare al principalelor taxe şi impozite a scăzut în ultimii 10 ani de la 66% în 2004 la 56% în2013. Încasările din TVa s-au redus în acest interval cu 7%, de la 47% la 40%, contribuţiile din asigurărisociale cu 6 procente, de la 85% la 79%, iar cele din impozitul pe profit cu 5%, de la 85% la 80%. Pefondul creşterii susţinute a taxelor, a TVa-ului în primul rând, evaziunea fiscală a explodat, de-a dreptul,de la 6,4% la 16,2% din PiB, din care cea pe TVa a avansat cel mai mult, de la 3% la 12,2%.(Grafic 1, 2)acestea sunt câteva dintre concluziile analizei Keysfin, realizată pe baza datelor de la institutul naţionalde Statistică şi cele ale consiliului fiscal. ce cred specialiștii în taxe & fiscalitate despre impactulmăsurilor fiscale luate în acest an, dar și previziuni despre ceea ce ne așteaptă în 2015 veți afla dinpaginile care urmează.


cover story

valoare adăugată (TVA) și nouintrodusul impozit pe construcțiispeciale.“La începutul anului, mediul deafaceri a salutat introducerea înCodul fiscal a prevederii carepermite ca persoanele fizicerezidente într-un Stat Membru alUniunii Europene sau într-un statdin Spațiul Economic Europeansă beneficieze de aceleaşideduceri ca şi persoana fizicărezidentă la stabilirea bazei decalcul pentru veniturileimpozabile obţinute din România.În acest context, clienții noștri ne-au solicitat consultanță în legăturăcu această prevedere, pentru aputea înțelege condițiile șilimitele în care se aplicădeducerea”, a declarat AncaGrigorescu, Partener șiCoordonator Departament DreptFiscal, bpv Grigorescu ștefănică. Potrivit acesteia, primul semestrual anului a adus pentru societate,printre altele, și proiecte legate destructurarea fiscală a unortranzacții de transfer de active,aspectele fiscale ale unorrestructurări la nivel de grupinternațional de companii,optimizări fiscale. “Un subiect interesant cu care ne-am confruntat a constat înacordarea de consultanță cuprivire la implicațiile TVA aleoperațiunilor realizate în zonaeconomică exclusivă a României,în condițiile în care abordareaautorităților fiscale, prevederilelegale și jurisprudența Curții deJustiție a Uniunii Europene nucoincid”, a precizat declarat AncaGrigorescu.Al doilea semestru al anului 2014a însemnat pentru societatea deavocatură consultanță în legăturăcu structurarea fiscală a unortranzacții, aspectele fiscale aleunor restructurări sau optimizărifiscale.

liPSă De PreDicTiBiliTaTe În SiSTemul fiScal româneSc

Tudor Nedelea, Tax Director,DLA Piper, spune că principalaîngrijorare a clienţilor casei deavocatură a fost şi continuă să fielegată de instabilitatea şi lipsa depredictibilitate a sistemului fiscalromânesc.“În primul semestru, clienţii noştriau solicitat consultanţă fiscală încontextul implementării unorproiecte complexe, fiind interesaţide modificările legislative din

domeniul fiscal şi de modul încare acestea le influenţeazăactivitatea economică, atât la nivellocal, cât şi la nivel de grup”, aexplicat Tudor Nedelea.În cazul Jinga & Partners TaxAdvisory, în semestrul I din anul2014, cererea de consultanțăfiscală a prezentat o ușoarăcreștere comparativ cu anul 2013,existând în continuare solicităridin partea investitorilor străini,fără a se reveni totuși la acel nivelde creștere semnificativă dinperioada anilor 2007 - 2010. „Există încă o perioadă de”acomodare” a investitorilorromâni în acceptarea rolului unuiconsultant fiscal respectivdelimitările dar și beneficiileserviciilor furnizate de cătreacesta în comparație cu un expertcontabil și aria de cuprindere aserviciilor de contabilitatefurnizate de către acesta dinurmă”, a declarat AlexandruBoboc, Partener, Jinga & PartnersTax Advisory.

moDificările leGiSlaTiVeconSTanTe ÎnSeamnă neVoiePermanenTă De conSulTanță

„Am putea spune, mai în glumă,mai în serios, că dezvoltareacererii de consultanță fiscală afost și este unul din puțineledomenii de maximă preocupare alegiuitorului fiscal. Astfel,modificările legislative constante,multiplele zone gri din legislație,precum și diversitatea practiciiautorităților fiscale cu privire la omultitudine aspecte creează însânul mediului de afaceri o nevoieconstantă de consultanță fiscală,aflată în permanentă creștere”, adeclarat Felix Tapai, Senior TaxConsultant, Maravela & AsociațiiAlina Popescu, Co-ManagingPartner, Maravela & Asociații,este de părere că înmulțirea

răzvangraure,

Partner, Muşat& asociaţii

bogdanMarculeţ,

avocat,niculeasa law

office


cover story

anchetelor în domeniul evaziuniifiscale a contribuit la un gradridicat de conștientizare anecesității consultanței fiscale curol de diagnosticare și prevenție aunor eventuale încălcări alelegislației în domeniu.“În același timp, din nefericirepentru multe companii ce seconfruntă cu investigații sauproceduri penale în curs, creștereanevoii de consultanță fiscalăpentru elucidarea aspectelor tehicede natură fiscală ce fac obiectulanechetelor/acuzațiilor a crescut șiea simțitor. Acest fapt se datoreazăși creșterii gradului de sofisticareal organelor de urmărire penală înacest domeniu, care a făcutnecesară în mod corespunzătorcreșterea calității apărărilor pefondul tehnic fiscal al cauzei, șinu numai din punct de vedereprocedural”, a explicat AlinaPopescu.

aSiSTenţă PenTru relaţia cu auToriTăţile fiScale

Din punctul de vedere al Muşat &Asociaţii, în primele şase luni aleanului 2014, s-a constatat o ușoarăcreștere a cererii de consultanțăfiscală față de anul 2013, înspecial pe fondul unor decizii derestructurare operațională aactivității la nivel global, cuimpact și asupra României. “Totodată, s-au menținut la unnivel constant solicitările cliențilorreferitoare la asistenţă în relaţia cuautorităţile fiscale, mai ales caurmare a necesităţii introduceriide contestaţii la deciziile deimpunere emise de inspectorii dincadrul ANAF. Nu în ultimul rând,o componentă importantă areprezentat-o taxarea la nivel deindivid, ca urmare a acordării decătre companii de diversebeneficii pentru fidelizareaangajaţilor din cadrul grupului”, a

declarat Răzvan Graure, Partner,Muşat & Asociaţii.Potrivit lui Bogdan Marculeţ,avocat, Niculeasa Law Office,cererea pentru servicii juridiceîn domeniul fiscal devine dince în ce mai specifică, întrucâtclienţii realizează din ce în cemai mult ca în spatelemecanismelor fiscale stauanumite raţiuni şi reguli juridice. „Deoarece tot mai multe problemefiscale, indiferent că apar înactivitatea de zi cu zi acompaniilor sau în urmainspecţiilor fiscale îşi au origineaîn necunoaşterea dreptului fiscal, aprocedurii fiscale, a jurisprudenţeieuropene, a corelării acestora cualte prevederi specifice, cum ar fifalimentul, concurenţa etc”, aafirmat Bogdan Marculeţ.În opinia Schoenherr Tax, 2014 afost un an bun pentru serviciile deconsultanţă fiscală, cererearămânând relativ robustă, cu ouşoară tendinţă de creştere, înciuda evoluţiilor economicenefavorabile (în special reducereainvestiţiilor, atât publice, cât şiprivate) şi a scăderii pieţei deM&A. „Trebuie avut în vedere şi faptulcă vorbim de o piaţă cu un gradde sofisticare în continuă creştere,de clienţi care au dezvoltat

departamente specializate de taxeşi care apelează la consultanţidoar pentru proiecte foartecomplexe, delicate din perspectivainterpretării şi a implicaţiilorfiscale, sau în ultimă instanţă,atunci când se ajunge la un litigiu

fiscal. Pentru perioada următoare,ne aşteptam totuşi ca aceastătendinţă de creştere să continue,însă nu va fi una spectaculoasă

în absenţa unei creşteri macro-economice sustenabile”, a declaratMihaela Popescu, Tax Director,Schoenherr Tax.

cum a PrimiT meDiul De afaceri”Taxa Pe STâlP”

Gabriel Biriş spune despreatitudinea clienţilor față deimpozitul pe construcții specialecă este extrem de negativă.“Această taxă a provocat foartemultă nesiguranţă şi neîncredereîn viitor”, a afirmat reprezentantulBiriş Goran.În ceea ce privește clienţii bpvGrigorescu Ştefănică, aceștia aufost interesaţi de încadrareaconstrucțiilor în categoria celorpentru care se aplică impozitul,declararea şi calcularea acestuia.„La momentul instituiriiimpozitului pe construcțiispeciale, clienții noștri au fostdezamăgiți de faptul că, așa cums-a întâmplat și în trecut,Guvernul a încălcat principiile debază ale fiscalității, în special, pecel care privește stabilitatea petermen lung a prevederilorCodului fiscal. Având în vedereperioada de doar o lună șijumătate între data publicăriiprevederilor privind acest impozitși data aplicării lui, precum șiefectele acestuia asupra bugeteloralocate investițiilor, clienții noștriau privit cu îngrijorareintroducerea impozitului peconstrucții speciale. Îngrijorarea

MihaelaPoPescu,

tax director,schoenherr

tax

ancagrigorescu,

Partener șicoordonator

departamentdrept fiscal,

bpv grigorescuȘtefănică


cover story

gabrielbiriş,

Partenerfondator,

biriş goran

lor a crescut pe măsură cetermenul pentru declararea și plataacestuia se apropia, fără canormele metodologice relevantesă fie publicate și să intre învigoare”, a declarat AncaGrigorescu.Tudor Nedelea, Tax Director,DLA Piper, consideră că impozitulpe construcţii speciale a generatreacţii puternice în rândulmediului de afaceri, în special dincauza faptului că există neclarităţiîn ceea ce priveşte modul destabilire a acestui impozit.„Aceasta poate conduce la oaplicare diferenţiată, în necon -cordanţă cu principiile fiscalităţii.Specific, este vorba desprecertitudinea impunerii, conformcăreia fiecare contribuabil artrebui să poată urmări şi înţelegesarcina fiscală ce îi revine”, aexplicat Tudor Nedelea.

ProfiTaBiliTaTea inDuSTriilor,afecTaTă SemnificaTiV

Impozitul pe construcţii speciale aafectat semnificativprofitabilitatea în industrii precum

cea energetică, telecomunicațiietc. fapt care a determinat anumițiinvestitori să considere că anumitebeneficii/facilități, spre exempluacordarea certificatelor verzi încazul investiţiilor în energieregenerabilă, acordate au fostcel puțin parțial anulate decătre acest impozitsuplimentar, potrivit Jinga &Partners Tax Advisory.„Impozitul pe construcții afost perceput de către cliențiinoștri drept un impozitsuplimentar care a trebuit să fieintrodus doar pentru a acoperideficitul bugetar. Un alt aspect decare au fost deranjați clienții noștria constat în faptul că introducereaacestui impozit nu a putut fianticipată și anunțată de cătreautorități cu o perioadă suficientăde timp pentru a se putea estimaimpactul acestuia”, a declaratAlexandru Boboc.Potrivit acestuia, publicareaNormelor metodologice deaplicare a acestui impozit în datade 23 mai 2014 în contextul încare primul termen de plată alimpozitului pe construcții a fost în

25 mai 2014, a avut rolul săaccentueze nemulțumireaclienților cu privire laintroducerea acestui impozit.Dacă la prima vedere mecanismulde aplicare a părut simplu, înpractică s-a dovedit că era afectatde o destul de mare ambiguitate,având în vedere specificitateafiecărui domeniu de activitateîn care se aplică, este de părereFelix Tapai.

“Un exemplu de interpretare carenaște dificultăți în aplicarea taxeipe construcțiile speciale este datde delimitarea dintre noțiunea de“construcție specială” și cea de“echipament tehnologic” conformCatalogului privind clasificarea şiduratele normale de funcţionare amijloacelor fixe. Spre exemplu, încazul unei stații de epurare a apei,se pune întrebarea cum se va facedistincția dintre construcție șiechipament tehnologic, având învedere că atât în grupa 1 cat și îngrupa 2 există elemente care, celpuțin la nivelul denumirii, potgenera confuzii:1.8.8. Stații detratare, de neutralizare și deepurare a apelor in comparație cu2.1.24.4. Utilaje și instalații pentrualimentarea cu apă, pentru tratareaapelor de alimentare și epurareaapelor uzate”, a declarat SeniorTax Consultant-ul, Maravela &Asociații.

efecTul De frânare a inVeSTițiilor

Alina Popescu spune că în piaţă s-a observat un efect de frânare ainvestițiilor urmare a cheltuielilorsuplimentare generate de acestetaxe, în industrii care și așa seconfruntă cu costuri ridicate și omarjă redusă de profit (dezvol -tarea de microhidrocentrale esteun bun exemplu).„Nu aş da neapărat exemplulimpozitului pe construcţii

alinaPoPescu,

co-ManagingPartner,

Maravela &asociații


cover story

speciale. Acesta este doar omăsură a unei dezorganizărigeneralizate. Fără a discutaoportunitatea introducerii sau nu aunui impozit sau a unei taxe,statul român este din păcate unmaestru al contradicţiei şi al lipseide coeren]ă. Să institui unmecansim de promovare aenergiilor regenerabile, apoi sărenunţi/parţial la acesta, pentru căapoi să institui un impozit peinstalaţiile necesare produceriiacestei energii nu poate fi decâtextrem de descurajant. Sau săreduci CAS-ul, pentru că apoi săpui în discuţie impozitul progresivşi lista poate continua. Reacţiaoricărui contribuabil şi investitornu poate fi decât una de precauţiemaximă”, a declarat BogdanMarculeţ, avocat, Niculeasa LawOffice.Carmen Bănăţeanu, SeniorAssociate, Rădulescu & Muşoi,este de păerere că investitorii auînceput să fie mai reticenţi înprivinţa demarării proiectelor, maiales că este vorba de un impozitanual. „Introducerea impozitului a fost [ieste un subiect controversat carecreează dificultăţi majore

mediului de afaceri.Contribuabilii suntnemulţumiţi de faptulcă sumele plătite încontul impozituluiaferent investiţiilor cudurată mare de viaţăajung să fie foarte mari,putând atinge chiarvaloarea construcţiei”, a explicat Carmen Bănăţeanu.

imPacTul PoliTicilor fiScaleacTuale şi ViiToare

“Impactul reducerii CAS estecomplet «offset-at» de celelaltecreşteri de impozite şi taxe(impozitul pe construcţii, creştereacursului la accize, accizasuplimentară etc). Noile coduri aur\mas la stadiul de discuţii, nu vorfi aprobate anul acesta. Maidiscutăm în 2015, pentru 2016”, adeclarat Gabriel Biriş.Anca Grigorescu este de părere căreducerea CAS ar putea aveaefecte benefice asupra mediului deafaceri, în măsura în carestabilitatea și predictibilitateafiscalității, esențiale pentruinvestiții, ar fi asigurate. “Astfel, cât timp companiile nu

sunt obligate ca, din ceea ceeconomisesc prin reducerea coteide CAS, să acopere alte obligațiifiscale, este posibil ca acestea săînființeze noi locuri de muncă șisă genereze noi venituriimpozabile. În ceea ce priveștecele două coduri, acestea se aflăîn proces de rescriere, însăprocesul nu va putea fi unuleficient dacă, în paralel, codurilevor continua să fie modificate înritmul de până acum. În plus, dinpunct de vedere structural șiformal, este necesar ca noilecoduri să asigure o reglementarecoerentă a fiscalității, iarneconcordanțele existente înprezent între unele prevederi săfie înlăturate”, a declarat AncaGrigorescu.Despre impactul măsurilor fiscaleluate în 2014, reprezentantul DLAPiper spune că mediul de afaceri afost receptiv la politicile fiscalepromovate de autorităţi cu scopulde a stimula investițiile în Româ -nia şi a participat în mod activ laconsultările organizate de repre -zentanţii Ministerului de Finanţe. „Este dificil de anticipat impactulacestor măsuri, întrucât ele trebuieprivite într-un context mai larg -rescrierea Codului Fiscal - unexerciţiu de amploare demarat deautorităţi şi sprijinit de contri bua -bili”, a explicat Tudor Nedelea.

neimPoziTarea VeniTurilor DinDiViDenDe, o măSură Benefică

În opinia reprezentantului Jinga &Partners Tax Advisory, măsurileluate care au un impact pozitivasupra mediului de afaceri sunt:neimpozitarea veniturilor dindividende, cesiuni de titluri departicipare pentru societăți de tipholding, implementarea/cla rifi -carea facilității privind impozitulpe profit reinvestit, introducereasistemului TVA la încasare

alexandruboboc,

Partener, Jinga& Partners tax

advisory


opțional sau reducerea CASdatorată de angajator cu 5 puncteprocentuale. „Există o așteptare firească cuprivire la îmbunătățirea sistemuluide colectare a impozitelor șitaxelor (fără apariția unor abuzurideja semnalate de către contri -buabili privind modul de operarerespectiv constatările organelor deinspecție fiscală), menținerea coteiunice de 16%, introducerea unormăsuri suplimentare de încurajarea investițiilor dar și a consumuluicum ar fi reducerea TVA și la alteproduse alimentare sau chiarrevenirea la 19% a cotei standardprecum și plafonarea CASS etc.Totuși, aceste aspecte vor depindesemnificativ de rezultatele anului2014 precum și deîntâlnirile/discuțiile cureprezentanții Fondului MonetarInternațional”, este de părereAlexandru Boboc.“Orice iniţiative legislative, îndomeniul fiscal, care au scopul(şi, sperăm, şi rezultatul final), pede o parte, de a reduce povaraimpozitelor şi taxelor şi de apermite contribuabililor săfolosească resursele respectivepentru investiţii şi crearea delocuri de muncă, sunt foarte

importante în contextul actual.Reducerea CAS este o astfel demăsură, însă rămân semnele deîntrebare legate de sursele definanţare a “golului” bugetarrezultat ca urmare a diminu\riicontribuţiei. Dacă acest“gol” va fi acoperit prinmajor\ri ulterioare detaxe, efectul va fi, normal,cel puţin neutru asupra economieişi, cu siguranţă negativ, dinperspectiva credibilităţii. Deasemenea, renunţarea la investiţiide infrastructur\ majore (pentru ase respecta limitele deficituluibugetar, supus presiunii ca urmarea reducerii CAS), cu efect evidentde antrenare în economie şi pecare doar statul le poate face, nueste o soluţie”, a declarat RăzvanGraure.

leGiSlaţia fiScală TreBuie Să ţinăconT De inTereSele STaTului şi De cele ale conTriBuaBililor

Potrivit acestuia, actualizarealegislaţiei fiscale ar trebui să ţinăcont atât de interesele statului, câtşi de cele alecontribuabililor,consultările cu mediulde afaceri şi contribuţia

acestuia fiind un demers absolutnecesar şi util. „Nu cred c\ vreo modificare vaavea un impact semnificativ câttimp nu se realizează o veritabilăschimbare de abordare, în specialdin partea statului, dar şi dinpartea contribuabilului. Aceastăschimbare nu poate veni decât dincreşterea educaţiei şi disciplineifiscale de ambele părţi aleraportului juridic fiscal. Cât timpfiscalitatea se va aplica exclusiv şiva servi raţiunilor politice demoment, nesocotind raţiunilejuridice şi, de cele mai multe ori,pe cele economice, ne putemaştepta ca mediul de afaceri săfacă tot posibilul pentru a anihilaşi evita fiscalitatea. Ceea ce seîntâmplă acum în Luxemburg esteun exemplu elocvent în acestsens”, a afirmat Bogdan Marculeţ,avocat, Niculeasa Law Office.Reprezentantul Rădulescu &Muşoi este de păerere că unsistem fiscal clar, transparent,predictibil şi stabil este o parteimportantă a succesului mediuluide afaceri. “Trecutul ne-a aratat, denenumărate ori, că sistemul fiscaldin România nu îndeplineşteniciunul dintre criteriile descrisemai sus, fiind supus unor multiplemodificări şi influenţe politice. Deaceea, intenţia de a elabora noicoduri a fost privită iniţial cuscepticism. Ulterior, s-auconstituit comitete de lucru dinpartea MFP şi a mediului deafaceri, care au contribuit pozitivla rescrierea Codului Fiscal şi aCodului de Procedură Fiscală.Prin urmare, noile politici fiscalesunt salutate şi aşteptate cu viuinteres. Întrebarea este când vorap\rea aceste modificări, ţinândcont de faptul că discuţiile tehnicecu mediul de afaceri s-au încheiatde aproximativ un an?”, a precizatCarmen Bănăţeanu.

alextabacu, tax

Partner voicu& filipescu tax

advisers

felixtaPai, senior

tax consultant,Maravela &

asociații

cover story

Potrivit acesteia, diminuarea CASeste o măsură salutată, fiindestimat c\, urmare a reduceriipoverii fiscale, va încurajaconformarea fiscală, atâta vremecât este sustenabilă dinperspectiva politicilor bugetare şinu va fi contrabalansată de altecreşteri de impozite şi taxe (deexemplu, taxa pe stâlp).

TenDinţă De creşTere a fiScaliTăţii

Mihaela Popescu, Tax Director,Schoenherr Tax este de părere căexistă o tendinţă de creştere afiscalităţii. „Desigur, nu ignorăm stimulentelefiscale care au fost acordate prinreducerea CAS, reintroducereafacilitaţii privind profitul reinvestitsau introducerea legislaţiei deholding însă în contrapondere cuacestea, numai impozitul peconstrucţii speciale a generat uncost mult mai mare pentru mediulde afaceri, fără a mai menţiona şialte măsuri de tipul accizei măritela carburanţi. Percepţia mediuluide afaceri vis-a-vis de politicilefiscale şi implementarea lorrămâne însă negativă, aceasta şidin cauza modificărilor foartenumeroase, uneori adoptate „pestenoapte” care au generat o lipsăacută de credibilitate în ceea cepriveşte stabilitatea şipredictibilitatea măsurilor fiscale”,a explicat aceasta.Alex Tabacu, Tax Partner Voicu &Filipescu Tax Advisers, spunedespre impactul politicilor fiscaleactuale şi viitoare că ar trebui săaibă un impact pozitiv. „În principiu, orice măsură dereducere a fiscalității contribuie laimpulsionarea mediului de afaceriși la stimularea unor noi investiții.Fiscalitatea forței de muncă era șieste în continuare foarte ridicată.Ca atare, din punct de vedere

fiscal, reducerea CAS estebinevenită. În mod firesc, ar trebuisă conducă la o creștere anumărului locurilor de muncă și lao ușoară creștere a salariilor nete.În general, modificările interpre -tative sau de natură proceduralăau adus ceva mai multă claritateîn aplicarea normelor fiscale”, adeclarat Alex Tabacu.

oPTimiSm PenTru 2015

“Așteptăm cu interes anul 2015 șiprimele rezultate ale aplicării


cover story

cotei reduse a contribuției deasigurări sociale (CAS). Sperămcă va fi publicat Codul fiscalrescris, dar mai ales că, spredeosebire de anii anteriori, anul2015 va fi caracterizat prinstabilitate și predictibilitatefiscală”, a declarat AncaGrigorescu, Partener șiCoordonator Departament DreptFiscal, bpv Grigorescu ștefănică.Alexandru Boboc, Partener, Jinga& Partners Tax Advisory, spunedespre Semestrul II al anului 2014că este superior din punct devedere al cererii pentru serviciilede consultanță fiscală în special îndomeniul asistenței oferite peparcursul și ulterior inspecțiilorfiscale. „Anul 2015 se așteaptă a fi un ancu rezultate superioare comparativcu anul 2014 datorită evoluțieicadrului legislativ al fiscalitățiiromânești (proiectele derepublicare a Codului Fiscal șiCodului de Procedură Fiscală)precum și potențialelor schimbăriale legislației care ne așteptăm săaibă rolul de a încuraja mediul deafaceri”, a afirmat AlexandruBoboc. Felix Tapai, Senior TaxConsultant, Maravela & Asociații,estimează pentru viitorul apropiat,același trend crescător alconsultanței fiscale generate deprocedurile aferente investigațiilorîn domeniul evaziunii fiscale.”De asemenea, prevedem unposibil nou val de modificări alelegislației, care ar putea fi antrenatde schimbările la nivel politic,precum și de deja anunțatele noicoduri (fiscal și de procedurăfiscală), fără a vorbi despre altesurprize care au devenit o regulăde sfârșit de an”, a declaratreprezentantul Maravela &Asociații.

Emiliana Dovan

carMenbănăţeanu,

seniorassociate,

rădulescu &Muşoi

tudornedelea,

tax director,dla Piper

coordonați echipa de dreptbancar şi financiar a socie tă -ții de avocatură wolf theissși în ultimul an ați asistattranzacții importante precumcel al finanțării parculuieolian topolog – doro ban țu.care sunt provocările pecare le întâmpinați ocupândaceastă poziție?Numărul tranzacțiilor demare anvergură a scăzut înultimii ani, însă am avutplăcerea de a lucra în proiecteinteresante cu impact pozitivasupra mediului. Domeniulenergiei regenerabile a luatun avânt considerabilimplicând finanțatorii într-onouă industrie. Alături defirmele de investiții sau definanțatori în sensul clasic alcuvântului, am răspuns și noiiprovocării de a parcurgelegislația aferentă domeniuluiși a identifica soluțiile pentruca un proiect sa fie cât maicât mai atractiv pentrufinanțatori. Provocarea pentrunoi ca avocați de consultanțăîn domeniul financiar bancarvine mai ales din necesitateade a înțelege modelul deafaceri al fiecărui clientimplicat într-un proiect dar șiriscurile și flexibilitateafinanțatorului astfel încât săajutăm la identificarea celeimai potrivite structuri care săpermită realizarea proiectului.Echipa de drept financiarbancar din cadrul Wolf Theissa fost implicată în ultimii aniîn varii proiecte de finanțareși restructurare.

ne puteți spune care suntpreviziunile dvs. pentruevoluția domeniuluifinanciar bancar, având învedere climatul economicîn continuare neprietenos

și modificările fiscale. caresunt semnalele dvs. pe plannațional și internațional?Domeniul financiar bancareste unul dinamic, iar crizaeconomică nu a schimbatacest fapt diferind doar tipulși natura problemele juridiceridicate. Dacă înainte de crizăparticipanții în piață nu eraufoarte preocupați cu privire lariscuri și aveau acces la maimulte surse de finanțare pentruo arie de domenii mult mailargă, în ultimii ani lucruriles-au schimbat. Participanții înpiață acționează într-unmediu reglementat de regulimult mai stricte. Impulsulstatelor de a impunereglementări care să evite osituație similară a mers pânăla impunerea de reglementări

în domenii ce până lamomentul crizei economiceîși desfășurau activitatea fărăo minimă supraveghere. Unexemplu în acest sens suntceea ce numim astăzi fondu -rile alternative de investiții. Pe plan internațional șiimplicit la nivel local asistămla o "dezghețare", mai lentă, afondurilor și reluarea investi -țiilor la o scară mai largă. Cutoate acestea, problema porto -fo liilor de credit neperfor -mante reprezintă încă o piațădestul de importantă înRomânia ce atrage numeroșiinvestitori străini interesați înachiziționarea acestora. Pentru a adăuga elemente lasusținerea acestui trend, potspune că, în România a apărutîn ultimii ani, o susținere a

dezvoltării pieței de capital cepoate fi o sursa foarte bunăde finanțare. În acest sens,sunt salutare discuțiile cuprivire la modificările adusecodului fiscal care să elimineparte din barierele ce au statîn calea unei dezvoltări mairapide a pieței de capital înRomânia. În concluzie, există o tendințăde dezvoltare pozitivă pe planinternațional care se reflectăși în România și care ne vada posibilitatea de a fi im pli -cați în proiecte interesante.

sunteți o doamnă avocatcare ocupă o funcție impor -tantă în cadrul unei socie tățide avocatură multina țio nală.cum reușiți să echilibrațibalanța între viața profe -sională și cea personală?Echilibrul dintre viațaprofesională și cea personalăeste o chestiune delicată cedepinde de echipa cu carelucrezi, precum și de familie.Ambii factori joacă un rolfoarte important în menține -rea unei atitudini pozitive, iartimpul alocat fiecărui pilonreflectă și țelurile pe care leavem în diferite momente alevieții. Există perioade în careîn mod cert balanța este maiînclinată în favoarea viețiiprofesionale, dar trebuie săavem grijă să rebalansăm si -tuația. Uneori este ca mersulpe sârmă. Din punctul meude vedere este important ca înfiecare zi să ne alocăm timp,măcar o oră, pentru noi. Cedecidem să facem cu acesttimp depinde de fiecare, darpot spune că oricât de aglo me -rați am fi, este doar o chestiunede management al timpului.

Mihaela Odic\

work-life balance poate fi uNeori ca mersul pe sârmăinterviu cu clauDia chiPer, Senior associate, Wolf Theiss


lady lawyer


lady lawyer

Cuvântul de deschiderea fost transmis de av.Ion Ilie-Iordăchescu,

Decanul Baroului Bucureşti.De asemenea, evenimentul afost deschis de o masărotundă la care au participatdoamnele Simona Miloș,Partener, Stănescu MiloșDumitru și Asociații, AndaTodor, Managing Partner,Dentons şi Mirela Iovu,Vicepreşedinte al CEC Bank.

Prima SeSiune De Premiere:comPanii şi marile oraşe

În prima sesiune de premiereau fost decernate Premiilepentru Excelenţă înDezvoltarea Profesiei deAvocat la CategoriaCompanii doamnei ElenaMangu Iacob, LegalManager, Coca-Cola hBCRomania, doamnei Cătălina

Iancu, head of Legal &Compliance, KauflandRomânia şi doamnei LuizaTomescu – Dinu, DirectorulDepartamentului Juridic,OMV Petrom. La CategoriaInstituţii Bancare au fost

premiate doamnele MirelaIovu, Vicepreşedinte al CECBank şi Anca Piperea,Directorul Direcţiei Juridice,UniCredit țiriac Bank.La categoria Marile Oraşe aufost premiate pentru

Excelenţă în DezvoltareaProfesiei de Avocatdoamnele: Carmen Popa,Managing Partner, Tumbăr,Cega & Popa, Craiova, Ioanahațegan, Managing Partner,hațegan Law Office,

doaMnele avocaturii roMâneşti, premiate îN cadrul galei lady lawyerlegal magazin events a organizat prima ediţie a Galei lady lawyer, pe 24 octombrie 2014, la hotelhoward Johnson din Bucureşti. Gala lady lawyer a reprezentat o premieră pe plan național şi a celebratdoamnele avocat care au reuşit să se impună de-a lungul timpului în această profesie, să evidenţiezecariere de succes, dar şi să reliefeze faptul că, în românia, femeile sunt o adevarată forţă în avocatură.

Timișoara, Luiza Budușan,Fondator & Coordonator,Budușan și Asociații, Cluj-Napoca şi Cristina Gheorghe,Avocat Partener, Gheorghe& Gheorghe.

Premiile în funcţie de ariilede expertiză au fost deschisecu Premiul pentru Excelenţăîn Dezvoltarea Profesiei deAvocat, categoria DreptMedical, acordat doamneiRaluca Simion, ManagingPartner, Cabinet RalucaSimion. La categoria CurteaEuropeană a DrepturilorOmului a fost premiatădoamna Diana Dragomir,Fondator, Diana Dragomir &Partners, iar la categoriaDreptul ProprietăţiiIntelectuale a fost premiatădoamna Andra Mușatescu,Managing Partner, AndraMuşatescu Law & IndustrialProperty Offices. Lacategoria Dreptul Penal alAfacerilor au fost premiatedoamnele Angelica Enache,Avocat Partener, Bogasiu &Asociații şi doamna CorinaPopescu, Avocat Partener,Cabinet Corina Popescu, iarPremiul pentru Excelenţă înDezvoltarea Profesiei deAvocat, la categoria DreptulMuncii, s-a acordat doamneiMagda Volonciu, ManagingPartner, Magda Volonciu &Asociații.Prima sesiune de premiere s-aîncheiat cu un concert acustical trupei Sarmalele Reci.

a Doua SeSiune De Premiere:arii De exPerTiză şi Premii SPeciale

Cea de-a doua sesiune depremiere a fost deschisă cuPremiul pentru Excelenţă în


lady lawyer

anca grigorescu

anda todor

andreea cionca

alina lefter

alina cobuz

Dezvoltarea Profesiei dePractician în Insolvenţă lacategoria Insolvenţă &Restructurare acordatdoamnei Andreea Cionca-Anghelof, AsociatCoordonator, CITR. Laaceeaşi categorie a fostpremiată şi doamna SimonaMiloș, Partener, StănescuMiloș Dumitru și Asociații.Premiul pentru Excelenţă înDezvoltarea Profesiei deAvocat la categoria Taxe șiFiscalitate s-a acordatdoamnei Anca Grigorescu,Partener, bpv Grigorescuștefănică, iar la categoriaReal Estate au fost premiatedoamnele Dana GruiaDufaut, Managing Partner,Cabinet de Avocat GruiaDufaut şi doamna RalucaNăstase, Partner, Biriș Goran.Premiul pentru Excelenţă înDezvoltarea Profesiei deAvocat la categoriaPPP/AchizițiiPublice/Infrastructură a fostacordat doamnei DanielaNemoianu, ManagingPartner, NTMO Attorneys atLaw (KPMG) şi doamneiAlina Lefter Partner,Dragomir & Asociații. Lacategoria Litigii a fostpremiată doamna Ioanahrisafi-Josan, Partner, țucazbârcea și Asociații, iar lacategoria Arbitraj național șiinternațional a fost premiatădoamna Alina Cobuz,Managing Partner, Cobuz &Asociații.

De asemenea, la categoriaFinanciar-Bancar & Piața deCapital au fost premiatedoamnele Narcisa Oprea,Partner, Schoenherr şiSilvana Ivan, Partner, țucazbârcea & Asociații. La


lady lawyer

corina PoPescu

daniela neMoianu

diana dragoMir

cătălina iancu

carMen PoPa


lady lawyer

elena iacob ilie iordăchescu

categoria Fuziuni șiachiziţii/Drept comercial șisocietar au fost premiatedoamnele Nadia Badea,Partner, Clifford ChanceBadea şi Anda Todor,Managing Partner, Dentons.La categoria DreptulConcurenței au fost premiatedoamnele Raluca Vasilache,Partner, țuca zbârcea șiAsociații, Manuela Guia,Partener, D&B David șiBaias şi Livia zamfiropol,Avocat Partener, DLA Piper.La categoria Ajutor de Stat,Premiul pentru Excelenţă înDezvoltarea Profesiei deAvocat a fost câştigat dedoamna Rusandra Sandu,Avocat Partener, Noerr, iar lacategoria Energie și resursenaturale au fost premiatedoamnele Ioana Racoți,Partner Senior, zamfirescuRacoți & Partners şi MirunaSuciu, Partner, Mușat șiAsociații.

Categoria premiilor speciale afost deschisă cu Premiulpentru Start-Up, premiu carea fost acordat doamneiRoxana Mușoi, Partner,Rădulescu & Muşoi. Premiulpentru cea mai dinamicăcampanie de Rebranding în2014 s-a acordat doamneiRoxana Lupu, ManagingPartner, Lupu & Partners, iarcel pentru Excelență înAntreprenoriat, doamneiMona Mușat, ManagingPartner, Mușat & Asociații.Premiile pentru Excelenţă înManagement au fost acordatedoamnelor: Irina Stănculescu,Avocat Asociat, Mușetescu,Stănculescu & Asociații,Crenguţa Leaua, ManagingPartner, Leaua și Asociaţii şiCristiana Irinel Stoica,


lady lawyer

Miruna suciu

Mirela iovu

Mona Muşat

Magda volonciu

Partener Fondator, Stoica &Asociații.

Prima ediţie a Galei LadyLawyer a fost încheiată cu unconcert al formaţieiSarmalele Reci.

Membrii juriului au fost:Mihai Acsinte, Chief LegalOfficer, Grupul RenaultRomânia, Flavius Baias,Decanul Facultății de Drept,Universitatea București,Daniel Grigoroiu-Norocel,Preşedinte al Consiliului deAdministraţie şi DirectorGeneral, Romtehnica,Daniela Lulache, DirectorGeneral, Nuclearelectrica,Gabriela Fierbinţeanu, ŞefServiciu Biroul Unic, ORCTBucureşti şi Roxana Wring,Președintele AsociațieiProDoMo.

Sponsorii evenimentului aufost: Distileriile Alexandrion,Asclepimed,ContaRădulescu, isoLEx,Ciocolateria Leonidas,MagazinRobe, OCTAVIANdulce de România.Gala Lady Lawyer s-abucurat de sprijinul BarouluiBucureşti,

Partenerii media au fost:BURSA, Focus Energetic,Calendar Evenimente, ChBeck, Juridice,Avocatura.com, Risco,Indaco, The Diplomat,Wolters Kluwer, MediereNet.

Evenimentul a avut şi omisiune socială, 10% dinîncasări fiind donate pentrusprijinirea Asociaţiei StopAutismului.

Emiliana Dovan


lady lawyer

siMona Miloş

roxana Muşoi

silvana ivan

raluca siMion


avocatura de business

Cursurile suntsusţinute de ceimai renumiţi

lectori practicieni:magistraţi şi judecătoride carieră în activitate,cadre didacticeuniversitare, formatoriINM şi SNG, psihologi,fiecare având o vastăexperienţă atât didacticăcât şi practică.

curSul inTenSiV DePreGăTire PenTruexamenul De aDmiTere În Barou

Obiectivul şi scopulacestui curs este de aajuta cursanţii săînţeleagă soluţionareasubiectelor din sesiunileanterioare, de a înţelegelegislaţia în vigoareastfel încât să rezolvesubiectele de anul acestafără a întâmpina greutăţi.Dorim să atragem atenţiaasupra faptului că se valucra după Noul Cod Penal,abordând în acelaşi timpdiferenţele dintre Noul şiVechiul Cod Penal.Cursul este structurat în 6module susţinute de cei maibuni practicieni, magistraţiîn activitate, cadreuniversitare, psihologi dinBucureşti şi Braşov pentrua acoperi complet tematicaexamenului de admitere laBarou, dar şi pentru a ajutacursantul să îşi consolidezeîncrederea şi stăpânirea desine în cadrul unui examenatât de complex: DreptCivil, Drept Penal,Procedură Civilă –Procedură Penală,Organizarea şi Exercitareaprofesiei de Avocat,

Pregătire psihologică.Lectorii ce vor susţineaceste cursuri au o vastăexperienţă în ceea cepriveşte examenul deadmitere în Barou, şi au cascop pregătirea cursanţilorpentru dificultăţile dinsubiecte care îi potdepuncta.Cursul se desfăşoară pedurata a 6 weekenduri

(vineri, sâmbăta, duminică)de 6-8 ore/zi, în weekend.În total, sunt peste 110 deore intensive de curs,structurate în aşa fel încâtsă ofere cea mai bunăpregătire pentru examenulde admitere în Barou. Înultimul weekend vomsimula examenul deadmitere în Barou. La final,vom analiza experienţa

cursanţilor la examen şivom da un feedback per so -nalizat fiecărui participant.Examenele de la simularesunt o parte importantă apregătirii pentru examen şinu testează numaicunoştinţele teoretice, ci şicomportamentul indiviuluiper ansamblu când este pusîntr-o situaţie de importanţămajoră pentru el.

cursuri Pentru adMitereaîn instituţii cu Profil Juridic

academia de cursuri Juridice lupu & Partners vine în sprijinul candidaţilor pentru admiterea în instituţii cuprofil juridic: cursuri de specialitate bazate pe programe de pregătire la cel mai înalt nivel deprofesionalism - magistratură – inm, avocatură – Barou, şcoala naţională de Grefieri, notariat - înconcordanţă cu standardele şi tematica concursurilor de admitere.

De alexanDra conSTanTineScu, Project manager cursuri lupu&Partners



curSul comPleT De PreGăTirePenTru examenul De maGiSTraTură şi inm

Cursul Complet de Pregătirepentru Examenul deMagistratură şi INM este uncurs intensiv destinat celor carevor să susţină examenul deadmitere în Magistratură şiINM.Cursul este organizat în 6module susţinute de cei maibuni experţi şi profesori dinBucureşti şi Braşov pentru aacoperi complet tematicacompletă a examenului deadmitere la Magistratură şiINM, exact cum este prevăzutpe site-ul instituţiei: DreptCivil, Drept Penal, ProcedurăCivilă – Procedură Penală,Raţionament Logic.Cursul se desfăşoară peparcursul a 6 weekenduri, subformă de întâlniri bilunare(vineri, sâmbătă, duminică) de6-8 ore/zi, în weekend. În total,sunt peste 100 de ore intensive,structurate şi adaptate în aşa felîncât să corespundă cerinţelorconcursurilor pentru admitereala INM organizate în ultimii doiani. În ultimul weekend va fisimulat examenul de admiterela INM printr-o serie de 3examene. Cursul Intensiv de Pregătirepentru Examenul de Admiterela Şcoala Naţională de GrefieriAcesta este primul curs de acestfel din ţară, fiind singurii caream creat acest curs pentru ceicare doresc un sprijin, un ajutorîn vederea pregătiriiexamenului de admitere laŞcoala Naţională de Grefieri. Pelângă faptul că este o premierăla nivel naţional, are ca şilectori, renumiţi magistraţi,formatori la Şcoala Naţională

de Grefieri, cadre universitarede renume. Cursul a apărut lasolicitarea doritorilor de a sepregăti într-un cadru organizatşi bine structurat, pentru toateprobele examenului de admiterela Şcoala Naţională de Grefieri.Cursul s-a bucurat de succesimediat, mai ales datorităechipei de lectori, dar şi pentrufaptul că a răspuns unei nevoireale în procesul de pregătire.Cursul abordează în prima fazăpartea teoretică, cu accent peacele părţi din bibliografie maidificile, care crează mereuconfuzii printre candidaţi. Dupăparcurgerea părţii teoretice, seva trece la soluţionareaexerciţiilor de concurs, dupămodelul din anii trecuţi, precumşi cel de la alte exameneasemănătoare (admitere înbarou, magistratură sau la INM)Structura cursului: acest cursintensiv se desfăşoară la finalde săptămână, pe parcursul a 5weekenduri, câte 6-8h/zi.Cursul este unul intensiv şi seaxează în special pe parteapractică, dar se insistă şi pepartea teoretică acolo unde estenevoie. În ultimul weekendvom simula examenul deadmitere.

curSul inTenSiV De PreGăTirePenTru examenul De aDmiTere În noTariaT

Acesta este primul curs din ţarăcare are ca lectori renumiţi

magistraţi, formatori la INMşi/sau la Şcoala Naţională deGrefieri, cât şi notari înactivitate, cadre universitare derenume. Cursul a apărut lasolicitarea doritorilor de a sepregăti într-un cadru organizatşi bine structurat, pentru toateprobele examenului de admitereîn notariat. Cursul s-a bucuratde succes imediat, mai alesdatorită echipei de lectori, darşi pentru faptul că a răspunsunei nevoi reale în procesul depregătire.Structura cursului: acest cursintensiv se desfăşoară peparcursul a 5 weekenduri, câte6-8h/zi. Cursul este unulintensiv şi se axează în special pe partea practică,dar se insistă şi pe parteateoretică acolo unde estenevoie. În ultimul weekendvom simula examenul deadmitere în Notariat.

oBiecTiVele curSurilor

Aceste cursuri sunt un programde studiu complet care vă vorajuta în pregătirea susţineriiexamenului de admitere înBarou. Ele oferă o perspectivăclară şi concisă asupra celor 5materii juridice din care se dăexamenul. Oferă o pregătirecompletă, pentru toate probelede concurs şi o înţelegere anoutăţilor legislative apăruterecent.Spre deosebire de alte cursuri,acestea sunt susţinute de lectorimagistraţi şi notari în activitate,cadre universitare şi formatorila INM şi SNG, psihologi derenume dispuşi să înveţecursanţii toate trucurile posibile pentru a trece cusucces un examen atât deimportant fără emoţii şi fărăteama unui eşec.

aceste cursuri suntun program destudiu complet carevă vor ajuta înpregătirea susţineriiexamenului deadmitere în Barou.ele oferă operspectivă clară şiconcisă asupra celor5 materii juridice dincare se dă examenul.oferă o pregătirecompletă, pentrutoate probele deconcurs şi oînţelegere anoutăţilor legislativeapărute recent.



Acest impozit peconstrucții seregăsește introdus

la Titlul Ix3 al Legii nr.571/2003 privind Codulfiscal și este diferit deimpozitul pe clădiri, regle -mentat anterior. În limbajulcurent impozitul pe con -struc ții mai este cunoscut caașa numita „taxă pe stâlp”.Legiuitorul român a stabilitfaptul că persoanele juridicetrebuie să achite acest nouimpozit pentru construcțiileprevăzute în Grupa 1 dinCatalogul privind clasifi -carea și duratele normale defuncționare a mijloacelorfixe, aprobat prin hotărâreade Guvern nr. 2139 din 30noiembrie 2004 pentruaprobarea Cataloguluiprivind clasificarea şi dura -tele normale de funcţionarea mijloacelor fixe. În cele ce urmează seregăsesc enumerate o seriedintre construcțiile pentrucare se achită impozitul peconstrucții.

construcţii industriale: turnuride extracţie minieră, puţuride mină, galerii, planuri

înclinate şi rampe de puţ,structuri de susţinere,estacade şi culoare pentrutransportoare cu bandă,rampe de încărcare-descăr -care, construcţii minieresubterane, coşuri de fum şiturnuri de răcire, iazuripentru decantarea sterilului,camere de fum, de despră -fuire, de uscare, lucrări deconstrucţii de decopertăpentru exploatări miniere,poligoane de încercăriexperimentale în aer libersau în încăperi închise.

construcţii agricole: clădiriagrozootehnice, construcţiiagricole uşoare, depozite deîngrăşăminte minerale saunaturale, silozuri pentrufuraje, silozuri pentrudepozitarea şi conservareacerealelor, padocuri,heleştee, iazuri, bazine,ecluze şi ascensoare, baraje,jgheaburi, terase pe arabil,plantaţii pomicole şiviticole, sere, solarii,răsadniţe şi ciupercării.

construcţii hidrotehnice: barajeşi construcţii accesoriibaraje, diguri, consolidări

de maluri, praguri, pinteni,anrocamente şi căsoaie,cleonaje, canale deaducţiune, pereuri, lacuriartificiale de acumulare.

construcţii pentru afaceri,comerţ, depozitare: centre deafaceri, clădiri comercialepentru depozitare-comercializare şi distribuţie,magazine, construcţii pentrudepozitarea mărfurilor delarg consum, a mărfurilorindustriale, a materialelorde construcţii şi a produ -selor agricole, construcţiipentru depozitarea şicomercializarea produselorpetrolifere, construcţiipentru depozitareaexplozibililor, carburanţilorşi lubrifianţilor, silozuripentru agregate minerale,minereuri, cărbuni,materiale pulverulente,rezervoare şi bazine pentrudepozitare, depozitefrigorifice pentru alimente,gheţării, platforme pentrudepozitare şi activităţicomerciale, tancuri,rezervoare, bidoane şibutoaie pentru depozitareabăuturilor, rampe de

încărcare, construcţii uşoarepentru afaceri, comerţ,depozitare.

construcţii de locuinţe şi social-culturale: clădiri de locuit,hoteluri şi cămine,construcţii pentruînvăţământ, ştiinţă, culturăşi artă, ocrotirea sănătăţii,asistenţă socială, culturăfizică şi agrement, clădiriadministrative, construcţiipentru centrale termice şipuncte termice, construcţiisuport pentru panouri deafişare şi publicitate,construcţii pentru turnuri deceas, turnuri de pază.

construcţii pentru transportulenergiei electrice: reţele dealimentare, de iluminat şilinii de transport a energieielectrice aeriene pe stâlpidin lemn, aeriene pe stâlpimetalici sau din beton armat(n.b. de unde și denumireauzuală de „taxă pe stâlp”),subterane, instalaţiielectrice de forţă.

construcţii pentru alimentare cuapă, canalizare şi îmbunătăţirifunciare: puţuri săpate sau

obligația de Plată a iMPozitului Pe construcții, sau taxa Pe stâlP, în raPort cu iMPozitul Pe clădiri

odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă nr. 102 din 14 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 571/2003 privindcodul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost introdus un nou tip de impozit, și anume impozitul pe construcții.

De PeTru nechiTa, avocat colaborator, Sca cazacu, manolache, Popa

forate, drenuri pentrualimentări cu apă, captări şiprize de apă, canale pentrualimentare cu apă şievacuarea apelor, galeriipentru alimentare cu apă şievacuarea apelor, conductepentru alimentare cu apă,reţele de distribuţie, galeriisubterane pentru instalaţiitehnico-edilitare, conductepentru canalizare, staţii detratare, de neutralizare şi deepurare a apelor, rezervoaredin beton armat pentru înma -gazinarea apei, staţii depompare şi separare a apei.

construcţii pentru transportul şidistribuţia petrolului, gazelor,lichidelor industriale, aeruluicomprimat şi pentru termo fi -care: conducte magistralepentru transportul produ -selor petrolifere, gazelor şia lichidelor industriale,inclusiv traversările şiinstalaţiile tehnologicr,conducte de termoficare,conducte, branşamente şiinstalaţii tehnologice pentrudistribuţia gazelor,produselor petroliere şi alichidelor industriale, apăsărată, din exteriorul şiinteriorul construcţiilor.Este de observat sfera vastăa bazei de impozitare vizatăde către legiuitor în ceea ceprivește impozitul peconstrucții.

Taxă Pe STâlP PenTruclăDirile PenTru care SeachiTă DeJa imPoziT Pe clăDiri?

Se pune întrebarea dacăpentru construcțiile pentrucare se plătește impozit peclădiri la bugetul local întemeiul art. 249 Cod Fiscal(altele decât cele scutite de

la plata acestui tip deimpozit conform art. 250alin. 1 din Codul fiscal), uncontribuabil datorează acestimpozit pe construcții,începând cu data de 1ianuarie 2014 (moment dela care este în vigoare OUGnr. 102/2013)?Apreciem că uncontribuabil nu poate fiobligat la plata impozituluipe construcții pentruclădirile pentru care seachită deja impozit peclădiri către bugetul local(altele decât cele scutite dela plată conform art. 250alin. 1 Cod fiscal), în bazaart. 29635 alin. (1) lit. a)Cod fiscal, care prevedeurmătoarele:„Impozitul pe construcţii secalculează prin aplicareaunei cote de 1,5% asupravalorii construcţiilorexistente în patrimoniulcontribuabililor la data de

31 decembrie a anuluianterior, evidenţiatăcontabil în soldul debitor alconturilor corespunzătoareconstrucţiilor menţionate laart. 29634, din care se scadevaloarea clădirilor, inclusivvaloarea lucrărilor dereconstruire, modernizare,consolidare, modificare sauextindere pentru clădirileînchiriate, luate înconcesiune, aflate înadministrare ori înfolosinţă, pentru care sedatorează impozit peclădiri, potrivit prevederilortitlului Ix, de cătrecontribuabil sau proprietar,după caz”.Cu alte cuvinte, impozitulpe construcții constă înaplicarea unei cote de 1,5%asupra valorii tuturorconstrucțiilor existente înpatrimoniul contribuabilulu,dar cu excluderea dinaceastă bază de impozitare

a valorii construcțiilorpentru care se datoreazăimpozitul pe clădiri,prevăzut de Codul fiscal laTitlul Ix.

cum Se ProceDează În cazulclăDirilor ScuTiTe De laPlaTa imPoziTului Pe clăDiri

O altă întrebare este aceeadacă pentru clădirile scutitede la plata impozitului peclădiri, conform art. 250alin. 1 Cod fiscal,contribuabilul datoreazăplata impozitului peconstrucții, în baza titluluiIx3, introdus prin OUG102/2013 în Codul fiscal?Apreciem că uncontribuabil are obligația dea plăti impozitul peconstrucții pentru clădirilescutite de la plataimpozitului pe clădiri, prinfolosirea argumentului per acontrario în interpretareadispozițiilor aceluiași art.29635 Cod fiscal redat maisus, coroborat cuprevederile art. 250 alin. 1Cod fiscal.Astfel ajungem la concluziacă din moment ce opersoană nu datoreazăimpozit pe clădiri la bugetullocal pentru construcțiile dela art. 250 alin. 1 Codfiscal, potrivit prevederilorTitlului Ix din Codul fiscal,valoarea acestor construcțiinu va fi scăzută dinvaloarea totală asupracăreia se calculează cota de1,5% aferentă impozituluipe construcții,contribuabilul urmând ainclude valoarea acestora înbaza de calcul totală asupracăreia impozitul peconstrucții va fi aplicat.


email [email protected]

phone +40 372 722 003 / +40 372 722 004

fax +40 372 722 005

Budişteanu Business Center / 1st floor

28C Gen. Constantin Budişteanu St. / 010775 Bucharest 1

www.cmp-lawyers.com


34 NUMARUL 6 NOEMBRIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO


Ramura matematiciinumită teoriajocurilor are drept

scop modelareacomportamentului agentuluirațional și a strategiiloroptime într-un mediucompetițional. Una dinsituațiile de bază este dilemaprizonierului. Ideea constă îna forța doi agenți raționali săjoace unul împotriva celuilaltfără să aibă posibilitatea de acomunica. În modelulteoretic, doi ”prizonieri” (deunde și denumirea) sunt pușiîn camere diferite și li sespune că dacă nici unul nudenunță, vor primi câte 1 ande închisoare, dacă ambiidenunță vor primi câte 5 anide închisoare, iar dacă numaiunul denunță acela scapă deînchisoare și celălalt primește10 ani de închisoare. Dacă arputea comunica și ar puteaavea încredere unul în altul,prizonierii ar refuza sădenunțe și ar primi câte 1 ande închisoare. Pentru că nupot să comunice, strategiaoptimă este să denunțe șiambii primesc câte 5 ani deînchisoare.

Situația de mai susmodelează întreagacompetiție economică atuncicând nu există înțelegeri anti-competiționale și toată lumeaare acces la informații. Dacăo parte scade prețul, cealaltăparte va fi încet, înceteliminată de pe piață.Strategia optimă este pentruambele părți să scadă prețul.Din acest motiv concurențape preț este catastrofalăpentru competitori șibenefică pentru consumatori.Dacă sunt cât de cât mari,producătorii vor evitacompetiția pe preț prinbirocrație sau prin ”super-oferte” care diferențiazăprodusele în funcție de oricecaracteristici în afară de preț. Desigur, piața gazelornaturale nu este o piațăconcurențială în care să seaplice toate principiile de maisus. Principalul motiv pentrucare operatorii nu pot fi adușiîn situația dilemeiprizonierului este dat deexistența unui monopolnatural asupra infrastructuriide transport. Astfel, orice nouoperator care ar dori să intre

în competiție directă cu unoperator ”integrat vertical” aravea o barieră puternică laintrarea pe piață: niveluluriaș al investițiilor. Pentru apondera acest neajuns, UE adecis separarea activitățilorpe piața de gaze naturale:producție înmagazinare,transport, distribuție. Înlogica acestei schemesingurul monopol naturalcare rămâne este operatorulsistemului național detransport.Producția, înmagazinarea șidistribuția de gaze naturalepot fi supuse regulilor piețeilibere. În optica legislațieicomunitare (Directiva73/2009 și Regulamentul715/2009) acest aranjamentva asigura concurența pesegmentele de piață care nusunt afectate de problemamonopolului natural. Înteorie această liberalizareeste benefică pentruconsumatori pentru că îiîmpinge pe operatorii de pepiață într-o situație de dilemăa prizonierului în care să fieobligați să micșorezeprețurile.

Dezavantajele pentruconsumatorii industriali șicasnici români provin dinfaptul că în România 84,72%din consum provine dinproducția internă, iar 15,28%provine din import1. Conforminformațiilor publicate deEurostat prețul gazelorproduse în România este celmai mic din UniuneaEuropeană2. Aceleași statisticiarată că, deși avem cel maimic preț din Uniune, taxelereprezintă între 47% și 26 %din prețul final al gazelor3 -cel mai ridicat nivel detaxare din uniune. Astfel,componenta liberalizării carepresupune permitereaexporturilor pune încompetiție directăconsumatorii interni șiconsumatorii din alte țări.Cum prețul gazelor în unelețări ajunge să fie de 4,3 orimai mare decât prețul4

gazelor în România,consumatorii interni intră încompetiție directă cupersoane care sunt dispuse săplătească mult mai multpentru gaze. Crescând cerereași bugetul disponibil pentru

Piața gazelor Și dileMa Prizonierului în uniunea euroPeanăDe avocat Dr. Diana GaVra, avocat titular, cabinet individual Gavra Diana și avocat Victor Drăghicescu

1 Raport anual de monitorizare pentru piața internă de gaze naturale 2013 realizat de ANRE care poate fi accesat la următoarea adresă:

http://www.anre.ro/download.php?f=gKuEhA%3D%3D&t=vdeyut7dlcecrLbbvbY%3D 2 Energy price statistics, Eurostat, recuperat pe 20.11.2014 de pe:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Energy_price_statistics#Natural_gas_prices_for_industrial_consumers 3 si 4 Idem

35NOIEMBRIE 2014 NUMARUL 6WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN


producția de gaze interne,prețul acestora va crește înmod corespunzător. Prinurmare, consumatorii internivor fi nevoiți să plătească maimult pentru resurse extrasedin România. În timp cesituația amintită este beneficăpentru producători și pentrubuget, efectele suntcatastrofale pentruconsumatorii casnici șiindustriali. Riscul creșteriiprețului gazelor ar putea fidiminuat în măsura în caresursele de import ar fi maidiverse și concurența pentrucumpărarea gazului intern arfi însoțită de o concurențăpentru importul de gaze maiieftine. România nu are maimulte surse din care săimporte gaze naturale.Așadar, deși teoreticliberalizarea ar trebui săavantajeze întotdeaunaconsumatorul, liberalizareacare urmează să aibă loc înRomânia va însemnacreșterea prețurilor înspremedia din UniuneaEuropeană. Avem în modparadoxal o situație în careproducătorii doresc liberali -zare, iar consumatorii nu.Situația de mai sus a fostsemnalată de CONPIROM,care a comandat studiul”Evaluarea strategică aimpactului liberalizării piețeigazelor naturale asupraconsumatorilor industriali dinRomânia”. Studiul realizat deDelloite5 confirmă deducțiileempirice prezentate anterior.Conform studiului amintitliberalizarea va duce la ocontracție de 6% a PIB și la

pierderea a 500 000 de locuride muncă. Contrar intuiției, liberalizareaatât de mult dorită va duce lapierderea de locuri de muncăși la scăderea economiei.Explicația constă în faptul căRomânia va pierde unul dinavantajele sale competitive:prețul scăzut al gazelor. Lanivel de economie, o resursăde care România puteadispune liber până acum,trebuie obligatoriu exportată.Scumpirea gazelor va afecta:producția de curent, producțiade căldură, transporturile șiindustriile care folosesc gazulca materie primă.Scumpirea gazelor a fostsemnalată de patronatele dinindustrie și intuită într-ooarecare măsură de oameniide rând. Cu toate acestea,ideea liberalizării pieței,având o conotație pozitivă, amascat efectele grave pe careexportul de gaze le va avea lanivel de economie. În hățișullegislației comunitare și al”liberalizării” pieței gazelorprobabil că este prea târziu săne întrebăm ca cetățenieuropeni ce s-a întâmplat cuprincipiile atribuirii șisubsidiarității prevăzute deart. 5 al TUE. Probabil căeste prea târziu să neîntrebăm care mai esteconținutul art. 136 dinConstituție referitor labogățiile subsolului.România nu este singurul statcare are de pierdut dinliberalizarea prețului gazelornaturale, este doar statul careare cel mai mult de pierdut.Alte state au întârziat sau

ignorat aspecte aleliberalizării pieței gazelor.

BulGaria nu a imPlemenTaT Înaceeași măSură ca românia leGiSlațiaeuroPeană

Bulgaria nu a implementat înaceeași măsură ca Românialegislația europeană (în specialregulamentul 715/2009).Pentru că nu ofereaposibilitatea de back-haul sauflux invers virtual, ComisiaEuropeană a inițiat procedurade infringement împotrivaBulgariei. Procedura a ajunsîn fața Curții Europene deJustiție6 unde Bulgaria acâștigat , demonstrând căregulamentul nu impuneobligația unui flux inversvirtual. Curtea a analizatinclusiv noțiunea de eficiențăa folosirii rețelei de gaze.Soluția ar putea fi folosită caprecedent pentru a determinadacă legislația europeanăobligă statele membre săfixeze un preț al gazelor și săexporte gaze pentru ca maiapoi să le importe la un prețmai mare. Noțiunea deeficiență a exploatării rețeleide gaze pare să excludă înviziunea Curții transferul degaze între statele membredacă acest lucru nu estenecesar/util. În privința directivei 73/2009,un număr de societățiolandeze au solicitat Curții7

să se pronunțe dacăprevederile directivei tind laafectarea regimului naționalde proprietate. Întrebareapreliminară urmărea să afle

dacă interesul general șiregimul național alproprietății pot constituiobstacole în calea libertățiicirculației capitalului -dreptul unor societăți străinede a deține acțiuni lasocietățile de energieolandeze. Curtea a stabilit căregimul național alproprietății și interesulgeneral pot reprezentaobstacole în calea libertățiicirculației capitalului – înspeță deținerea de societăți curesurse naționale dindomeniul energiei. Deși spețanu se pliază în totalitate pesituația exportului de gaze,cauza poate fi folosită cuvaloare de principiu pentruanalizarea concordanței dintreobligația de liberalizare așacum este înțeleasă de Comi -sie și prevederile Tratatuluiprivind Funcționarea UniuniiEuropene cu privire laregimul proprietății în statelemembre. În concret, Curtea areținut dreptul unui stat ca înnumele interesului general sălimiteze libera circulație acapitalurilor în domeniulenergiei și al gazelor naturale.Poate este timpul ca șiRomânia să aibă o atitudinemai fermă în privințaliberalizării pieței gazelornaturale. Poate este timpul săînțelegem că în calitate destat membru nu trebuie numaisă implementăm legislațieeuropeană, ci și să o supunemcontrolului CJUE și CurțiiConstituționale. Euro-entuziasmul perioadei deînceput a trecut, a venitvremea euro-pragmatismului.

5 Deloitte: Scumpirea gazelor naturale va şterge 6% din PIB prin închiderea industriei, Ziarul Financiar, recuperat pe 20.11.2014 de pe:

http://www.zf.ro/zf-24/deloitte-scumpirea-gazelor-naturale-va-sterge-6-din-pib-prin-inchiderea-industriei-12288852 6 Cauza C-198/12 - Comisia v Bulgaria6 Cauza Olanda v Essent NV C-105/12



îMi doresc corectarea deficienţelor care afectează Procesul Penalinterviu cu nicoleTa GriGoreScu, Partener, Deleanu & Grigorescu

nicoleta Grigorescu a lucrat timp de 18 ani ca magistrat, iar în urmă cu doi ani a devenit avocatmembru al Baroului Bucureşti. În prezent, este Partener al Deleanu & Grigorescu, având oimportantă expertiză în materia dreptului penal, expertiză care vizează în special infracţiuni ca:abuz în serviciu, spălarea banilor, bancrută, înşelăciune, infracţiuni de corupţie, accesarea fonduriloreuropene şi evaziunea fiscală.

din 1994, timp de 18 ani, ațiurmat o carieră înmagistratură - atât caprocuror cât și ca judecător -și v-ați specializat în cauze le -gate de infracționalitateaeconomico-financiară și decorupție. cum ați descrieaceastă perioadă?

A fost o perioadă de formarepro fe sională, dar acum realizezcă felul muncii din acei ani mi-amo delat şi personalitatea,pregătindu-mă pentru ceea ce facastăzi, pen tru avocatură. Poate căîntr-adevăr, nimic nu esteîntâmplător în viaţă.Să mă explic. Am început prin aocupa funcţia de procuror şi atrebuit să învăţ să fiu procuror,adică să fiu curioasă, să-mi con -tro lez reacţiile şi atitudinile, săfiu ordonată şi riguroasă şi pot săafirm cu mândrie ca niciodată nuam trimis în judecată unnevinovat.Apoi, ca judecător, am învăţat ceînseamnă răbdarea şi cât deimportant este să înţelegi omulpe care-l judeci şi motivaţiafaptelor lui. Să credeţi faptul căjudecătorii cu adevărat conştienţide puterea pe care le-o dă legeaşi de misiunea lor socială, aumulte nopţi albe. Astfel amînvăţat că dintre toate relele,nedreptatea este cea mai gravă şicred că nu am condamnatvreodată un nevinovat.Recunosc totuşi ca îndelungataexperienţă în magistratură mi-acam zdruncinat încrederea însemenii mei, iar acum, caavocat, învăţ din nou să amîncredere în oameni, să vădpartea bună a personalităţii lor,făcând şi pe judecătorii faptelorsă o vadă.

ce v-a determinat să vădedicați carierei de avocat și

ca judecător, amînvăţat ce înseamnărăbdarea şi cât deimportant este săînţelegi omul pecare-l judeci şimotivaţia faptelorlui. Să credeţi faptulcă judecătorii cuadevărat conştienţide puterea pe carele-o dă legea şi demisiunea lor socială,au multe nopţi albe.astfel am învăţat cădintre toate relele,nedreptatea este ceamai gravă şi cred cănu am condamnatvreodată unnevinovat.

DaTe De conTacTDeleanu&Grigorescuintr. mareşal Pilsudskiiosef nr. 2Bucureşti 1, româniatel: 021.201.66.84 fax: 021.201.66.85e-mail:[email protected]

de ce ați ales să vă ală -turați echipei deleanu?

În răspunsul meu anteriorgăsiţi motivaţia profesională,la care adăugaţi convingereacă oricare om are dreptulnatural de a fi apărat denedreptate sau de o pedeapsădisproporţionată faţă defaptele sale.În ceea ce priveşte opţiuneapentru parteneriatul cusocietatea de avocaturăDeleanu, aceasta sedatorează faptului că aveamcunoştinţă de seriozitatea şireputaţia bună a echipei deavocaţi civilişti care func ţio -nează aici şi am văzut obună ocazie de a ne com -pleta reciproc în beneficiulclienţilor. Astfel, vom puteagestiona integral oricecauză, fie penală, fie civilă.

considerați că ne confrun -tăm în românia cu omigrare profesională amagistra ți lor cătreavocatura de business?dacă da, care considerațică sunt cauzele?

Nu, nu cred acesta. Cred căjuriştii optează pentru avoca - tură convinşi că au o vocaţieîn acest sens, iar ulterior sespecializează în funcţie demai mulţi factori conjunc tu -rali sau de natura personală.

ați intrat în profesia deavocat în anul 2012, fiindmembră a baroului bucu -rești. încheiați curând iatăprimii doi ani în aceadtăprofesie. care au fostprincipalele provocări?

Cea mai mare provocare afost să mă obişnuiesc cu

roba de avocat în locul celeide ju de cător, să vorbescpersuasiv cu spatele şi nu cufaţa la sala de judecată, să îifac pe oa me nii care îmi cerajutorul să-şi des chidăsufletul cu sinceritate.

v-ați specializat în dreptulpenal, pentru ce tipuri decazuri v-a fost cerut cupreponderență ajutorul?sunt clienții în mare parte persoane fizice sau juri dice? care esteponderea?

Cele mai multe speţe au fostdin domeniul dreptului penalal afacerilor, respectiv, eva -zi u ne fiscală, fonduri

europene dar şi dininfracţionalitatea decorupţie. Dacă mă întrebaţi

despre clienţi, pot să vă spuncă au apelat la noi atât per -soa ne juridice cât şi

persoane fizice, iar dupănatura serviciilor noastreavocaţiale, am acordatconsultanţă în limba română,engleză sau franceză, dupăcaz, dar şi asistenta juridicăşi reprezentare atât în fazade urmărire penală, cât şi încea de judecată.

Pentru că ne aflăm în pra -gul unui nou an, văîntrebam ce vă dorițipentru cele două domeniiîn care ați activat șiactivați în prezent? caresunt principaleleprobleme cu care seconfruntă aceste sectoare,probleme care vă doriți săfie rezolvate?

În anul care va veni îmidoresc să fim cu toţiisănătoşi şi mai echilibraţi,iar pentru domeniul meu deactivitate am multe speranţe.Cea mai mare speranţă ar fica printr-un efort conjugat alavocaţilor, procurorilor şijudecătorilor, adică alpracticienilor drep tu lui, săputem determina corec tareainadvertenţelor, defi cien ţelordin noile regle men tări, careafectează în prezent pro cesulpenal.

Emiliana Dovan



nicoleTa GriGoreScu a absolvit facultatea de Drept, din cadrul universităţii Bucureşti, promoţia 1982. Din 1994, timp de 18 ani, a urmato carieră în magistratură, atât că procuror cât şi ca judecător, specializându-se în cauze legate de infracţionalitatea economico-financiarăşi de corupţie. a intrat în profesia de avocat în anul 2012, fiind membră a Baroului Bucureşti.

În materia dreptului penal, aria sa de expertiză, vizează mai ales infracţiuni precum abuz în serviciu, spălarea banilor, bancrută,înşelăciune, infracţiuni de corupţie, accesarea fondurilor europene, evaziune fiscală etc, iar printre clienţii cabinetului se află atâtpersoane fizice cât şi persoane juridice.

Specializări:litiganţă în materia dreptului penal:

asistenţă şi reprezentare în cursul investigaţiilor penale desfăşurate de organele de poliţie şi parchet;asistenţă şi reprezentare în fata instanţelor judecătoreşti, pe toate gradele de jurisdicţie;asistenţă şi reprezentare în cursul investigaţiilor Departamentului de luptă antifraudă din cadrul olaf.

consultanţă în scopul prevenirii riscului intrării în sfera ilicitului penal.

În anul care va veni îmi doresc săfim cu toţii sănătoşi şi maiechilibraţi, iar pentru domeniulmeu de activitate am multesperanţe. cea mai mare speranţăar fi ca printr-un efort conjugatal avocaţilor, procurorilor şijudecătorilor, adică al practi -cienilor drep tu lui, să putemdetermina corec tarea inadver -tenţelor, defi cien ţelor din noileregle men tări, care afectează înprezent pro cesul penal.

DeSPre Deleanu & GriGoreScu

Deleanu & Grigorescu este o societate de avocaţi cu sediul în Bucureşti, membră aWarwick legal network, o reţea internaţională de societăţi de avocatură independente.Practica Deleanu & Grigorescu include toate aspectele dreptului comercial şi de afaceri,precum şi în materia tranzacţiilor şi litigiilor.

Domenii de activitate:Drept comerciallitigiiDrept fiscalinsolvenţă şi recuperări de creanţeDreptul muncii Drept publicinfrastructură, PPP & achiziţii publice energieProprietate intelectualăDrept imobiliar şi al construcţiilorDrept bancar, finanţe şi pieţe de capitalDreptul concurenţei



și, totuși, dacă ştiţi cădebitorul avea o casă, unteren sau un apartament în

timpul procesului, pe care le-avândut de îndată ce s-a pronunţathotărârea care îl obliga la plată, maiexistă o posibilitate de a vă recu pe rabanii, chiar dacă şi acest demerspresupune o acţiune în justiţie.Astfel, printr-o nouă cerere dechemare în judecată, puteţi solicitainstanţei să dispună revocareacontractului pe care debitorul l-aîncheiat în dauna dumneavoastră,(creditorul) cu consecinţa reveniriibunului în patrimoniul debitoruluiși a-l putea astfel executa silit.

exiSTenţa unui acT frauDuloS

Judecătorul va analiza condiţiileprevăzute de Codul Civil pentru afi admisibilă acţiunea revocatorie(pauliană) şi anume, existenţa unuiact fraudulos al debitorului denatură să determine sau să-imărească insolvabilitatea, cumeste, spre exemplu, un contract de

vânzare-cumpărare, şi împrejurareaca acest act să fi fost încheiatulterior datei la care creanţa adevenit certă, lichidă şi exigibilăprin pronunţarea hotărâriijudecătoreşti executorii.În măsura în care va constata cădebitorul-pârât cu bună ştiinţă aprocedat, spre exemplu, lavânzarea-imobilului, proprietateasa, către o altă persoană, pentru aascunde, din punct de vederejuridic bunul asupra căruia s-ar fiputut îndrepta executarea silită,mărindu-şi starea de insolvabilitateşi cauzând creditorului unînsemnat prejudiciu, instanţa vadispune revenirea bunului înpatrimoniu debitorului pentrurecuperarea silită a creanţei.

inTenţia De a aScunDe Bunul De execuTarea SiliTă

Pentru stabilirea intenţiei de ascoate bunul de la executarea silită,este relevant pentru instanţa dejudecată momentul la care a avutloc întocmirea actului de vânzare-cumpărare şi persoana care adobândit bunul în proprietate,precum şi constatarea executoruluijudecătoresc că debitorul-pârât nua fost identificat cu bunuri înproprietate, care să poată să fiesupuse executării.Recuperarea creanțelor reprezintăpentru avocații și experții de la„Diana Dragomir & Partners” unuldintre principalele domenii deactivitate, ceea ce a dus la continuaspecializare și la o vastă practicăce deschid drumuri și oferă soluțiide recuperare a creanțelor, chiar șiatunci când totul pare a fi fără nicio speranță.

Pentru stabilirea intenţiei de a ascunde bunul de laexecutarea silită, este relevant pentru instanţa de judecatămomentul la care a avut loc întocmirea actului de vânzare-cumpărare şi persoana care a dobândit bunul înproprietate, precum şi constatarea executoruluijudecătoresc că debitorul-pârât nu a fost identificat cubunuri în proprietate, care să poată să fie supuse executării.

cuM Poti recuPera banii de la debitorii şireţiDe Diana DraGomir, avocat fondator “Diana Dragomir & Partners”

Suntem, câteodată, în situaţia de a nu putea pune în executare o hotărâre pe care am obţinut-o, decele mai multe ori, după un proces lung şi epuizant, atât psihic cât şi financiar, şi aceasta pentru căexecutorul judecătoresc constată că debitorul nu mai are nici bunuri, nici venituri. Bine sfătuit, el avândut deja tot ce se putea vinde, de cele mai multe ori fictiv şi nici nu mai are, oficial, un loc demuncă şi un salariu, pentru a-şi crea o stare de insolvabilitate.

Str. Ion Bogdan, nr. 9, corp A, et. 1, ap. 2, sector 1, Bucuresti

tel/fax: 021 224 73 73;

www.avocati-experti.ro

E-mail: [email protected]

40 NUMARUL 5 IULIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO


Belgia a semnat 93 detratate bilaterale(BIT), dintre care 67

sunt încă în vigoare.Majoritatea tratatelor au fostsemnate pentru ICSID sauArbitraj – Adhoc subRegulamentul Uncitral. În privinţa arbitrajuluinaţional, nouă legereferitoare la arbitraj se aflăinserată în Capitolul VI aCodului de ProcedurăBelgiană (Belgian JudicialCode – BJC) din 24 iunie2013 care a intrat în vigoarela 1 septembrie 2013.Procedura de recunoaştere şiinvestire a sentinţelorarbitrale, atât Belgiene cât şiinternaţionale se regăseşte înarticolele 1719- 1722. Noualege a arbitrajului intrată învigoare din 24 iunie 2013 sebazează pe Legea ModelUncitral (the Model Law).Marile diferenţecomparative cu Legea

Model se referă la recursulcare se poate promovaîmpotriva sentinţelorarbitrale şi măsurilorconservatorii.

inVeSTirea unei SenTinţearBiTrale Se PreScrie DuPă 10 ani

O altă diferenţă se regăseşteîn Capitolul Ix cu referire laPrescripţie. Articolul 1722din BJC (Belgian JudicialCode) prevede că investireaunei sentinţe arbitrale seprescrie după 10 ani, de ladata la care s-a făcutcomunicarea. În conformitate cu legeabelgiană dreptul comun înmaterie de prescripţie estede 10 ani – însă pentruangajarea responsabilităţiiavocaţilor sau a arbitrilor,prescripţia este de 5 ani. Părţile sunt libere sădetermine legea procedurală

arbitrală aplicabilă, însăaceastă libertate nu esteabsolută. Articolul 1699 dinBJC mentioneză principiileobligatorii ale contradic -torialităţii şi ale egalităţii detratament. De asemenea,sentinţa arbitrală trebuie săfie redactată în scris şisemnată de toţi arbitrii(articolul 1713 din BJC).Ca regulă generală, părţile înarbitraj decid asupra legiiaplicabile fondului cauzei.Dacă părţile eşuează săstabiliească legea aplicabilă,tribunalul arbitral va fi celcare va stabili legea pe careo consideră aplicabilă(art.1710.2 din BJC).Arbitrii au puterea să decidăex aequo et bono dacăpărţile în mod expres îiautorizează pe aceştia sădecidă astfel, înconformitate cu art. 1710.3din BJC. Arbitrii decidîntotdeauna în conformitate

cu termenii contractuali îndispută în cauză, dar ţin contde uzanţele comerciale îndispută comercială dintrepărţi (articolul 1710.4 dinBJC). Excepţia că tribunalularbitral nu are jurisdicţietrebuie ridicată nu mai târziude trimiterea întâmpinării înconformitate cu art. 16(2)din Legea Belgiană. Părţilenu au dreptul să ridiceaceastă excepţie dacă aunumit arbitrul sau auparticipat la numireaarbitrului.

moTiVele De acţiune În anulare

Părţile nemulţumite desentinţa obţinută potpromova ulterior acţiunea înanulare – prima instanţă esteîn măsură să analizeze dacăsunt întrunite condiţiilepentru acţiunea în anulare –

arbitraJul în belgia

De Dr. alina coBuz BăGnaru, avocat fondator, ScPa cobuz și asociații, membru în Baroul Bucureşti

legea Belgiană în arbitraj a suferit o drastică reformă întrucât actul de arbitraj Belgian a fost încorporat încodul de Procedură Belgian, începând cu data de 24 iunie 2013. Belgia a semnat în noiembrie 1975convenţia de la new York privind recunoaşterea şi investirea sentinţelor arbitrale, fiind parte şi în alteconvenţii şi Tratate, respectiv: convenţia de la Washington privind rezolvarea disputelor internaţionaledintre state şi naţionalii altor state din 1965 (în vigoare în Belgia începând din 26 Septembrie 1970),convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional din 1961 (în vigoare în Belgia din 6 august 1998).

41IULIE 2014 NUMARUL 5WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN


1717 Judicial Code.Motivele de acţiune înaulare se regăsesc în NoulAct de Arbitraj din 24 iunie2013 (secţiunea 1717Judicial Code) care restric -ţio nează nulitatea la urmă -toarele motive: 1. Violareaordinii publice; 2. Încălcărilegale ale proceduriiarbitrale a) obiectul disputeisă nu fie arbitrabil b) nuexistă o clauză de arbitrajvalidă; c) tribunalul arbitralnu a fost legal constituit; d)tribunalul arbitral şi-adepăşit compe tenta; 3.omisiunea de a solicitacereri certe/solicitări valide;4. eşecul de a respectaprincipiile fundamentale aleprocedurii de drept, princi -piul contradictorialităţii,egalitatea de tratament şidreptul la apărare; 5. omisiunea de a motivasentinţa. Foarte important în legeabelgiană este că după ceacţiunea în anulare seadmite, cazul nu se mairedeschide, cu alte cuvintepărţile pot alege să renunţe,sau să meargă în instanţă dedrept comun sau în faţa unuialt tribunal arbitral,important este că părţile suntîn termen să facă altedemersuri, întrucât odată cuprimul proces se întrerupe şiprescripţia.

inSTiTuţiile De arBiTraJ Din BelGia

Dintre instituţiile cele maiimportante de arbitraj dinBelgia menţionăm:

1. Centrul Belgianpentru Arbitraj şi

Mediere1

(CEPANI/CEPINA) aadoptat NoulRegulament de Arbitrajşi Mediere la 1 ianuarie2013. Noul regulament abeneficiat de o revizuiresubstanţială şi s-ainspirat din NoulRegulament ICC din2012. Deşi acest instituteste cel mai multmediatizat, în Belgiaexistă şi alte centre dearbitraj cu un regulamentbine pus la punct şi cuinstituţii reprezentativepentru derulareaarbitrajului. 2. Un alt centruimportant în Belgia esteInstitutul de Arbitraj.2

3. Semnificativ pentruacest institut este faptulcă o sentinţă arbitralăpoate fi atacată cu apelîn cadrul institutului dar

în faţa unui alt tribunalarbitral. În conformitatecu Regulile Institutului3

(SDR), în cazul în carepărţile nu agreează altfel,în prima instanţă estenumit un arbitru, iar înetapa de judecare aapelului sunt numiţi 3arbitrii. Părţile sunt celecare aleg limbaarbitrajului, însăprocedura se poatederula în mai multelimbi. În absenţa uneiînţelegeri dintre părţi,limbile procedurii vor fifi limbile vorbite decătre părţile implicate îndispută, sau engleza. 4. Un alt centru dearbitraj în Belgia esteCamera de Arbitraj şiMediere4 care de regulăare în vedere disputelecare privesc proiecteimobiliare şi contracte de

închiriere. Costurile dearbitraj variază între 100Euro şi 5000 Euro.Cererea trebuie redactatăîn franceza sau înolandeză. Dacă părţilesunt de accord însă, potsă ţină audierile în altălimbă, cu condiţia căpărţile şi arbitrii săcunoască această limbă.

Ceea ce caracterizeazăarbitrajul şi îl recomandă caalternativă la justiţia statalăeste faptul că, pe lângăconfidenţialitate şiceleritate, că trăsăturicaracteristice alearbitrajului, în arbitrajul dinBelgia, părţile potadministra probe, expertizăşi înscrisuri, spre deosebirede instanţa de drept comununde părţile pot folosinumai înscrisuri. Reformaîn arbitrajul belgian a ajutatmult în dezvoltareaarbitrajului şi folosireaacestuia într-o măsură multmai mare de către părţilecontractuale interesate şicare au stipulat în contracte,clauze de arbitraj.

1 Belgian Centre for Arbitration and Mediation- www.cepani.be 2 Institute of Arbitration -www.euro-arbitration.org

3 Institute’s Standard Dispute Rules (SDR) in vigoare de la 15 Aprilie 2013 4 The Chamber of Arbitration and Mediation - www.arbitrage-mediation.be

cobuz & asociaţiiAdresa:

Bucureşti, str. Mărgăritarelor 14, Sector 2

Telefon: +4 021 210 42 64

Fax: +4 021 210 42 69

Email: [email protected]

Dacă aveţi planuriimportante pentru aniiurmători, dacă vă

gândiţi că veţi avea mai mulţibani în buzunar şi că vă veţiputea permite să plătiţi o ratămai mare la bancă, ar fi binesă vă mai gândiţi înainte de avă programa cheltuielile pestecâştigurile din prezent. Nu dealta dar statisticile ComisieiNaţionale de Prognoză,prezentate în ediţia lunanoiembrie a Prognozei 2014-2018, prevăd că salariul mediunet în România, adică cel pecare îl primiţi în mână, vacreşte în următorii 4 ani cunumai 261 de lei, echivalentula 58 de euro.Cu alte cuvinte, prosperitatea“made in România” se vatraduce într-o creştere anualămedie a veniturilor de 14,6euro, adică cu 65 de lei pe an -echivalentul a două bilete defilm. Statistica CNP arată că înacest an, salariul mediu neteste de 1660 lei (373 euro),iar anul viitor va ajunge la1733 lei (389 de euro), încreştere cu 16 euro.Interesant este că avansulsalariilor ar urma să setempereze în următorii ani. Dela un ritm de creştere de peste4% în intervalul 2012-2015,se va ajunge sub nivelul de4% în intervalul 2016-2018.Aşa se face că salariul mediunet va creşte în 2016 cu numai64 de lei (14 euro) la 1797 lei(403 euro), şi va ajunge în2018 la 1921 lei (431 deeuro). Altfel spus, în trei ani,vom adăuga la câştigulpersonal numai 28 euro!Calculele sunt realizate la uncurs mediu de 4,45 lei/euro.Bineînţeles că nu toată lumeava câştiga la fel. Statistica

CNP reprezintă doar o medieîntre cel mai mic şi cel maimare salariu.

Se Va menţine Diferenţa DinTreSalariile De la STaT şi cele Din meDiul PriVaT

Statisticile KeysFin, realizatepe baza datelor oficiale,indică, de exemplu, că se vamenţine diferenţa dintresalariile de la stat şi cele dinmediul privat. Astfel că, în

mediul bugetar, câştigul mediuva continua să fie mai mare şiîn următorii ani faţă de cel dinsectorul concurenţial chiardacă, în procente, se estimeazăun avans mai puternic al celuidin economia reală. În 2018 se estimează căangajaţii de la stat vor câştiga,în medie, 2691 de lei brut, iarcei din privat 2634 de lei,primii cu 284 de lei mai multdecât în prezent, ceilalţi cu385 lei.

Salariile, ÎnGroPaTe În Prețuri

La prima vedere, vestea bunăeste că salariile vor creşte!Numai că, pentru a realiza ceînseamnă, în realitate, evoluţiacâştigurilor, trebuie să ocorelăm cu cea a preţurilor!Pentru că, indiferent câtcâştigăm, contează ce putemface cu ei. Potrivit datelorcentralizate de analiştii de laKeysFin, preţurile produselor


MacroeconoMie

cuM vor creşte salariile roMânilor Până în 2018

Dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile autorităţilor, prosperitatea ne bate la uşă. economia creşte, pehârtie, criza pare depăşită, iar viitorul se anunţă unul pozitiv. Vom trăi bine, în sfârşit, aşa cum ne promitpoliticienii de ani de zile? Vom reuşi să ajungem din urmă măcar polonezii şi cehii? o analiză realizată deanaliştii de la agenţia de business information şi credit risk management Keysfin conturează un tablouoarecum diferit faţă de aşteptările optimiste ale autorităţilor.

de consum vor creşte sensibil în următorii ani. Conform estimărilor CNP, vom asista la unavans mediu anual de 2,2% în 2015, de 3% în2016, de 2,7% în 2017 şi de 2,5% în 2018.Per total, 10,4%. Potrivit KeysFin, datele trebuie luate cu omarjă de eroare destul de mare, având învedere experienţa anterioară.“Dacă ne uităm numai la preţurilecarburanţilor, care s-au dublat în ultimii 4 ani,fapt care nu a fost prognozat de CNP, estebine să ne luăm rezerve serioase la acestcapitol. Realitatea este că preţurile urmeazăun trend ascendent mult mai mare decât celprognozat oficial, influenţate în primul rândde avansul galopant al costurilor utilităţilor”,explică analiştii de la KeysFin.Vestea bună ar fi că leul va continua să seîntărească în faţa monedei europene. Cursulprognozat de CNP este de 4,42 lei/euro în2015 şi 2016, de 4,40 lei/euro în 2017 şi de4,38 lei/euro în 2018.Iar dolarul este cotat la 3,4 lei în 2015 şi2016, 3,38 lei în 2017 şi 3,37 lei în 2018.

forța De muncă, În conTinuare ScăzuTă

KeysFin mai scoate în evidenţă un aspectimportant în privinţa salarizării şi forţei demuncă, în general. Deşi se prognozează că eco -nomia va creşte puternic în următorii ani, nuvă aşteptaţi la prea multe locuri noi de muncă.Potrivit datelor CNP, în următorii 4 ani,numărul salariaţilor va creşte cu numai311.000, de la 6,3 milioane la 6,6 milioane. Iar numărul şomerilor va scădea, în acela şiinterval, cu numai 40.000 de persoane, de la715.000 la 675.000.Rele vant este şi faptul că populaţia inact ivă(copii, bătrâni etc.) va continua să depăşeascănumărul salariaţilor şi să ajungă în 2018 la10,8 milioane de persoane. Cu alte cuvinte, presiunea pe cheltuielile deasistenţă socială se va menţine ridicată şi înurmătorii 4 ani.Informaţiile din materialul de mai sus suntculese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFinprin analiza datelor financiare de la societăţilecomerciale şi PFA-urile active din România.

Mircea Fica


MacroeconoMie


avocatura în Marile oraşe

La aceste întrebări decele mai multe ori nise răspunde cu un

ridicat din umeri sau suntexprimate cel mult nișteregrete tardive; subliniem căaceastă atitudine vine defoarte multe ori din parteaunor persoane care deținsocietăți mari, puternice,foarte bine cotate îndomeniul lor; persoane careși-au demonstrat în multerânduri calitatea de oamenide afaceri, de manageri etc.– acest fapt face ca aceastăatitudine să fie cu atât maigreu de înțeles.De multe ori ne întrebămcum este posibil să seîncheie un contract de valorifoarte mari fără să se aloce osumă infimă pentruverificarea și eventuala luiajustare de către un avocat,anterior semnării acestuia.Astfel, trebuie conștientizatănevoia de consultanțăjuridică permanentă de cătretoate societățile comercialecare intenționează sădesfășoare o activitateserioasă. Această mentalitatenu este încă suficientdezvoltată printre toțiantreprenorii locali, uniipreferând să gestioneze oproblemă la momentulapariției ei.

conSulTanţa JuriDicăPreVine SiTuaţiile liTiGioaSe

La prima vedere tema aleasăpare a fi o sarcină ingratăîntrucât retorica formulării,aparent, induce ideeaautopromovării, publicităţiişi reclamei. A vorbi desprenecesitatea de consultanţăjuridică (una dintreactivităţile de bază prestate

de către avocati) poate păreao încercare de legitimare aimportanţei pe care ar trebuisă o aibă avocatul înorganigrama unei companii.Dar, aşa cum am enunţatideea, este doar o aparenţăcare la o analiză mai atentănu se confirmă din maimulte considerente.Analiza riguroasă aactivităţii de consultanţăjuridică în sine relevă nişteparticularităţi distinctive cu

impact semnificativ. Înprimul rând, plasarea în timpa activităţii dovedeşte rolulimportant pe care aceasta îlare în funcţionarea optimă amultor compartimente dinsfera de activitate a uneicompanii. Se poate observa,din prisma acestui aspect, ooarecare similitudine cuprofilaxia întrucât unuldintre cele mai importantescopuri ale consultanţeijuridice îl reprezintă factorul

de prevenire a apariţiei unorsituaţii litigioase. Ne referim aici:

la cazurile denegociere a unorcontracte comerciale şiîncercarea de a evitaincluderea unor clauzeinterpretabile, confuze;la redactareadocumentaţiei necesarecompartimentului deresurse umane cum ar firegulamentele de ordine

coMPaniile au Nevoie de coNsultaNţă juridică permaNeNtăDe criSTina iuhaS, avocat colaborator, Vidican, morgovan şi asociaţii

De foarte multe ori pe parcursul activităţii, noi, avocații specializaţi în zona comercialului, neconfruntăm cu spețe, prezentate de clienţi, care ne determină să întrebăm foarte direct: „de ce ațisemnat contractul în această formă? de ce nu ați solicitat opinia unui specialist înainte de a perfectaînțelegerea? ”.


avocatura în Marile oraşe

interioară, fişelepostului, pentru a seasigura transparenţa şipentru a corectaînţelegerea de cătresalariaţi a atribuţiilor deserviciu, a drepturilor şiobligaţiilor aferente;la abordareaaspectelor de dreptadministrativ-fiscalapărute pentru a preveniiapariţia ulterioară a unorsancţiuni administrativepornind de la amenzi şipână la suspendarea sau,mai grav, anulareadreptului de a desfăşuraactivitatea comercială.

Este evident că exemplelepot continua, dar scopulurmărit este evidenţiereaimportanţei pe care oactivitate corectă şiconformă de consultanţăjuridică îl are în prevenireaapariţiei unor situaţiijuridice ce induc o serie deriscuri dintre cele mai gravepentru companie şireprezentanţii săi.

imPorTanţa PreÎnTâmPinăriiProBlemelor De naTură JuriDică

Categoric, consultanțajuridică are un caracter deprevenție, fiind mult maiușor să preîntâmpiniapariția unei probleme denatură juridică, decât săîncerci rezolvarea acesteiaodată ce a apărut – atât dinpunct de vedere alcosturilor presupuse(financiar + timp ) cât și dinpunct de vedere aleventualelor șanse dereușită, unde intervin demulte ori factori subiectiv,incontrolabili.

Ba mai mult, o încercare deremediere, de rezolvare aproblemelor apărute, demulte ori este imposibilăsau chiar dacă este posibilăcomportă riscuri şi costurisemnificative şi intră însfera unei alte activităţiprestate de către avocat:litigiile şi reprezentarea înfaţa instanţei de judecată şia altor instituţii ale statului. Mergând pe aceeaşicomparaţie cu profilaxia amputea spune că, deoarece nus-a efectuat imunizarea cupreţul unor vitamine sau aunui vaccin, pe lângăsuferinţa generată de boală,pacientul trebuie să suporteşi costurile medicaţieiprescrise şi riscul de arămâne cu sechele. Oriceavocat de bună credinţă esteobligat a recunoaşte că,indiferent cât de sigur estepe probele de care dispuneşi de auspiciile favorabileale speţei, niciodată nupoate garanta succesul.Revenind la silogismul dela început, acum esteevident că subiectul dedus

discuţiei, „nevoia deconsultanţă juridicăpermanentă” comportă doaro componentă dinactivitatea specifică aavocatului, componentă cepoate fi atribuită şi unei altepersoane în organigramacompaniei (consilieruluijuridic, consultant fiscaletc.). Ce este cu adevăratimportant este alegereapersoanei potrivite roluluide consultant juridic care săinspire cea mai mareîncredere că va oferi soluţiiconforme, corecte şi care săimplice cele mai miciriscuri pentru companie,riscuri care pe cât posibil săfie acoperite de poliţe deasigurare, inclusiv demalpraxis.

cunoaşTerea clienTului eSTe foarTe imPorTanTă

Calitatea serviciilor juridiceși finalitatea practică esteinfluențată de cele maimulte ori de cunoaștereaclientului – cunoașterea îndetaliu a activității acestuia

pe o perioadă mai lungă detimp permite oferirea unorsoluții mult mai bineadaptate și care vor ținecont de toateparticularitățile unei afaceriși de impactul pe care îlpoate avea soluția aleasă.Nevoia de consultanțăjuridică trebuie privită șiprin prisma mult preadeselor modificărilegislative – inclusiv nouăca specialiști ne este greu săținem pasul cu schimbărilelegislative de care cu toțiine lovim zi de zi și desprecare știm toții ce impactnegativ au asupra unui plande afaceri, predictibilitealegislativă fiind de cele maimulte ori doar o himeră.Apreciem că dezvoltareamediului de afaceri vaimpune de la sineconștientizarea necesitățiide a apela la sfaturile unuispecialist înainte deasumarea unor obligații,ducând inclusiv la formareaunor avocați specializațistrict pe această latură, nupe cea de litigii.


Profesii liberale

sunteţi oftalmolog, manager alcentrului oftalmologic oculus,preşedinte al clubului deechitaţie equestria şiproprietară, alături de soţuldvs., a bazei hipiceequestria. cum aţi începutactivitatea în fiecare dintreaceste două domenii?

Am început aceste două activităţila o distanţă de 10 ani. Primaalegere, medicina, respectivchirurgia oftalmologică, nu a fost oalegere întâmplătoare. Mi-a plăcutşi am considerat că este ospecializare foarte potrivită pentruo femeie. Este un domeniu în carepoţi să faci performanţă. Chirurgiaoftalmologică necesită foarte multătehnologie, tehnologie care aevoluat foarte mult în domeniulmedical în ultimii ani şi în specialîn sectorul oftalmologic. Asta ne-aajutat să avem rezultate foarte buneşi să avem satisfacţii mari. Suntîndrăgosită de această meserie şi opractic cu plăcere şi, cred eu, şi cumultă dedicaţie.În ceea ce priveşte cea de-a douaactivitate, a fost una întâmplătoare,legată cumva de prima, pentru că a

plecat de la un pacient. Acesta,fiind într-o zi în cabinetul meupentru o consultaţie, purta la revero insignă cu un cal. Mi-a povestitcă a fost ofiţer în cavaleria română.I-am spus că mi-ar plăcea să iaunişte lecţii de călărie, iar dumnealuimi-a recomandat un club deechitaţie, din apropiereaBucureştilor. La un moment dat numi-au mai plăcut condiţiile deacolo. Astfel, în 2001 mi-am luatprimul cal, cu care am făcut încet-încet progrese. Am început săparticip la competiţii naţionale cu

sărituri peste obstacole la secţiuneapentru amatori. Au venit bucuriile,satisfacţiile în acest sport. Am maicumpărat alţi doi cai pe care i-amdat unui sportiv cu care colaboramfoarte bine, cai de performanţă dedata aceasta, pentru el ca profe sio -nist, să-i ducă la concursuri. Dupăcare am mai cumpărat alţi doi cai,astfel că la un moment dat aveamcinci cai. Mi-am spus că acolounde îi ţin în pensiune nu suntcondiţii bune, nici în celalalte 3-4pensiuni din jurul Bucureştiului. Așa am hotărât să facem un locşoral nostru, un mic club. Am căutatteren, l-am găsit, dar când amvăzut cât ne costă, am zis să facemtotuşi o bază ecvestră mai mare,care să poată scoate nişte baniulterior, prin pensiune pentru alţiproprietari de cai, o şcoală deiniţiere în echitaţie şi alte mijloacede a întreţine cât de cât acel club.Astfel, de la 10-12 boxe câteaveam inițial în plan, am făcut 50.De curând ne-am extins, am mailuat încă 30 de boxe şi am făcut unnou grajd.

vorbiţi-ne despre cea de-a treiaediţie a evenimentului salonulcalului. cum au decurs lucrurileîn acest an?

Faţă de celelalte două, ediţia a treiaa fost mai extinsă. În primasăptămână au fost probe sportivecu adresabilitate către publicullarg, show-uri, demonstraţii călare,darşi probe sportive în costume,probe de întreceri cu cai şibiciclişti. Publicul a putut admira şidemonstraţii de dresaj, prezentăride ponei, întreceri de atelaje,demonstraţii de trap şi de galop.Am dorit şi să aducem în atenţiapublicului şi momente din perioadainterbelică, perioadă în care înBucureşti existau un hipodrom şicurse de galop. Seara am oferitiubitorilor de cai un eveniment

anul acesta ni s-aacordat ÎnaltulPatronaj al alteţeiSale regalePrincipele nicolae alromâniei,eveniment marcatprintr-o festivitatecare a avut loc cuparticiparea alteţeiSale regale, chiar încadrul unui momentdin programulSalonului.

echitaţia este uN sport scump,dar şi uN domeNiu care poate geNera veNituriinterviu cu Dr. ozana moraru, manager centrul oftalmologic oculus şi preşedinte al clubului de echitaţie equestria

Dr. ozana moraru a ştiut de la început că medicina i se potriveşte. a ales chirurgia oftalmologică şidin 1996 este co-asociat şi administrator al clinicii oculus. zece ani mai târziu parcursul profesionalavea să îi fie îmbinat cu o mare pasiune: caii. În prezent, familia moraru deţine unul dintre cele maimoderne cluburi de echitaţie din românia, club care găzduieşte de trei ani un evenimentinternaţional dedicat: Salonul calului.


Profesii liberale

indoor, numit “Seara Cailor,un spectacol ecvestru de sunetşi lumină”.Cea de-a doua săptămână afost dedicată mai multprofesioniştilor. Sigur că şipublicul necunoscător era lafel de binevenit, dar ne-amaxat pe competiţie sportivă,având, pe lângă un concursnaţional de sărituri pesteobstacole, şi unul internaţionalsub egida Federaţiei EcvestreInternaţionale. Sportivii aufost interesaţi să participe, nunumai pentru premiile învaloare de 16.000 de europuse în joc, ci şi pentru punc -tajul obţinut. Pentru cariera lorcontează orice participare laun concurs internaţional.Anul acesta ni s-a acordatÎnaltul Patronaj al Alteţei SaleRegale Principele Nicolae alRomâniei, eveniment marcatprintr-o festivitate care a avutloc cu participarea Alteţei SaleRegale, chiar în cadrul unuimoment din programulSalonului. În ceea ce priveşte numărul decai înscrişi la eveniment, faţăde ediţiile anterioare am avuto participare mai mare aacestora, în jur de 150 laconcursul naţional şi aproxi -mativ 120 la cel internaţional.Acesta din urmă implică unnivel competiţional mairidicat, ceea ce face o selecţiea sportivilor şi a cailor. Şispectatorii au venit în numărmare, ceea ce ne bucură – separe că este un eveniment bineprimit de public!

domeniul, deşi unul atât defrumos, se confruntă dinpăcate cu probleme, pe carenoi, cei neiniţiaţi, nu lebănuim. exemple: subfi -nan ţarea, lipsa clubu rilor,

lipsa specialiştilor care sepot ocupa de cai etc. ce con -sideraţi că poate fi făcut pen -tru ameliorarea lucrurilor?

Una dintre problemele desprecare s-a mai vorbit este,desigur, lipsa finanțării. Nuştiu cum se implică MinisterulSporturilor în alte disciplinesportive, dar echitaţia estemult subfinanţată. Fiecare sedescurcă pe cont propriu, ca şiîn alte sporturi de altfel. ÎnRomânia există câţivaproprietari de cai care auinvestit în baze ecvestre şi încai de performanţă. Totul seface cu eforturi private. Echitaţia este un sport scumpşi ar putea genera multe locuride muncă şi diverse activităţi.Pentru acest sport este nevoiede: sportivi, veterinari,potcovari, îngrijitori de cai(toți aceștia fiind deficitari șiei, atât ca număr, cât și capregătire profesională), indus -trie de echipamente pentrusportivi şi cai, alimentaţiepentru cai etc. Toate acesteaînseamnă, pe de o parte, locuride muncă, dar și, pe de altăparte, servicii funcționale,producție și consum. De aceeanu înţeleg de ce factoriidecidenţi nu realizează că se

pot cîştiga bani din acestsport. În această activitatebanii investiţi se pot întoarce,dacă există o emulaţie înîntreg domeniul ecvestru.

întorcându-ne la domeniuloftalmologiei, vorbeaţi maidevreme despre felul încare a evoluat tehnologia înacest domeniu. care suntcele mai performanteaparate pe care le aveţi laoculus? vă doriţi achiziţio -narea de noi tehnologii înperioada următoare?

Ne axăm în principal peintervenţii chirugicale. Avemdouă departemente: unulpentru segment anterior ocularşi altul pentru operaţii în polulposterior al ochiului. Înambele domenii avemaparatura cea mai nouă lanivel mondial. Nu pot spunecă în prezent ne dorim altceva.La doi-trei ani ne înnoim. Decurând am achiziţionat nouageneraţie de laser Excimer, cucare realizăm operaţii pentrureducerea dioptriilor sau chiarpentru renunţarea la ochelari.70-80% din activitatea noastrăînseamnă chirurgia cataracteisub diverse forme şi chirurgiarefractivă, restul fiind

reprezentat de chirurgia vitreo-retiniană şi cea a glaucomului,dar şi alte intervenţii, cum ar ficele pentru traumatisme. Şi închirurgia cataractei am achizi -ționat ultima tehnologie - estevorba despre FemtoLaserul,împreună cu sistemul deghidaj computerzat Verion,care ne ajută în precizia ope -raţiilor şi în centrarea perfectăa cristalinului artificial. Un singur lucru ne-am maidori, dar din păcate nu estevorba despre tehnologie, şianume, să reluăm operaţiile detransplant de cornee.Problema este mai veche,pentru că nu avem bancă decornee în ţară, făcând absolutnecesar importul de la băncide ţesuturi din strainătate. Amers foarte bine ani de zile cucornee de import din SUA saude la bănci din lume afiliatecelor din SUA, dar, pentru căs-au schimbat legile, nu maiputem importa, ceea ce a făcutca de aproape patru ani de zilesă oprim aceste operaţii. Avempacienţi care merg în Italia,Turcia, Belgia, Germania,pentru că în aceste țări existăbănci de cornee. Bulgarii audin 1993 o bancă de cornee.Când există un donator în ţarăse pot face astfel de operaţii,dar de multe ori se află foartetârziu despre acesta. Estepăcat că există aceastănepăsare. Şi în acest sectortehnologia a evoluat, astfelîncât, dacă în urmă cu 6-8 anise făcea transplant de corneefăcând o “tăietură” în ochi pe360 de grade, de 18-20 mm,acum se poate face pe doar 3-4 mm, ceea ce face ca riscurilesă fie acum minime faţă de untransplant de cornee clasic.

Emiliana Dovan

48 NUMARUL 5 IULIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

Profesii liberale

Tânărul cu risc demarginalizaresocială este persoana

cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care seînregistrează la agenţiapentru ocuparea forţei demuncă în a cărei razăteritorială îşi are domiciliulsau, după caz, reşedinţa şi seîncadrează în una dintreurmătoarele categorii: se aflăîn sistemul de protecţie acopilului sau provine dinacest sistem; are dizabilităţi;nu are familie sau familia nuîi poate asiguraîntreţinerea; are copii înîntreţinere; a executat unasau mai multe pedepseprivative de libertate; estevictimă a traficului depersoane.Potrivit noilor prevederi,angajatorii care încadrează înmuncă tineri cu risc demarginalizare socială,denumiţi şi angajatori deinserţie, vor beneficia lunarpentru fiecare tânăr încadratîn muncă, de o sumă egalăcu salariul de bază stabilit ladata angajării tinerilor (darnu mai mult de două orivaloarea indicatorului socialde referinţă), până laexpirarea duratei contractuluide solidaritate. Amintim că,în momentul de faţă,valoarea indicatorului socialde referinţă este 500 lei.Facilităţile se acordă în bazaunui contract de solidaritate ,care se încheie între agenţiapentru ocuparea forţei demuncă teritorială şi tânăr peo durată de până la 3 ani, darnu mai puţin de un an, încondiţiile în care, la dataîncheierii contractului desolidaritate, tânărul nu aîmplinit vârsta de 26 de ani.

faciliTăţile Se acorDă În anumiTe conDiţii

Această facilitate se acordădoar dacă sunt îndepliniteanumite condiţii: încadrareaîn muncă se realizează înbaza unui contract individualde muncă pe perioadădeterminată, până laexpirarea duratei contractuluide solidaritate sau a unuicontract individual de muncă

pe perioadă nedeterminată;locul de muncă pe care esteîncadrat tânărul este un locde muncă vacant, care a fostcomunicat agenţiei pentruocuparea forţei de muncăteritoriale; sunt îndeplinite şialte condiţii prevăzute delegislaţia în vigoare pentruacordarea acestei sume.Pe de altă parte, în cazul încare angajatorii înceteazăraporturile de muncă aletinerilor înainte de expirarea

contractului de solidaritate,aceştia vor fi obligaţi sărestituie, în totalitate, sumeleîncasate de la bugetulasigurărilor pentru şomaj,pentru fiecare tânăr pentrucare a încetat raportul demuncă. În schimb, dacă ladata expirării contractului desolidaritate, angajatorul deinserţie menţine raportul demuncă cu tânărul, atunci vabeneficia de o altă facilitatedin partea statului. Concret,angajatorul va primi lunar,din bugetul asigurărilorpentru şomaj, o sumă încuantum de 50% dinindemnizaţia de şomaj pecare tânărul ar fi primit-odacă raporturile de muncă arfi încetat la acea dată. "Sumase acordă angajatorului peperioada menţineriiraporturilor de muncă, dar numai mult de 2 ani", seprecizează în Legea nr.250/2013.De asemenea, Legea nr.250/2013, publicată înMonitorul Oficial în lunaiulie 2013, stabileştecă angajatorii pot beneficiade stimulente financiare şi însituaţiile în care angajează înmuncă: absolvenţi, şomeri

noi facilităţi Pentru angaJatorii care încadrează în Muncă tineri, şoMeri şi absolvenţiDe aDriana anToneVici, Director General, almiad Star

În sistemul asigurărilor de şomaj au intrat în vigoare noi reguli, începând din octombrie 2014, prevăzuteprin legea nr. 250/2013. conform reglementărilor, una dintre principalele măsuri vizează acordarea desubvenţii şi facilităţi angajatorilor care încadrează în munca tineri fără familie sau cu diverse dizabilităţi,denumiţi „tineri cu risc de marginalizare socială.’’

49IULIE 2014 NUMARUL 5WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

Profesii liberale

cu vârste peste 45 de anisau şomeri părinţi, unicisusţinători ai familiilormonoparentale, şomeri care întermen de 5 ani de la dataangajării îndeplinesc condiţiielegale de pensionare, elevi şistudenţi pe perioada vacanţelor,ucenici, persoane cu handicap.

SuBVenţii şi faciliTăţi lunare

Conform noilor dispoziţii ce intrăîn vigoare în 22 octombrie 2014,aceşti angajatori vor beneficia,lunar, pentru fiecare persoană dincategoriile menţionate, deanumite subvenţii şi facilităţi dinpartea statului."Angajatorii care încadrează înmuncă, peperioada nedeterminată, şomeri învârstă de peste 45 de ani sauşomeri care suntpărinţi unici susţinători aifamiliilor monoparentale primesclunar, pe o perioadă de 12 luni,pentru fiecare persoană angajatădin aceste categorii, o sumă egalăcu valoarea indicatorului social dereferinţă în vigoare, cu obligaţiamenţinerii raporturilor de muncăsau de serviciu cel puţin 18 luni."

"Angajatorii care încadrează înmuncă, potrivit legii, şomeri care,în termen de 5 ani de la dataangajării, îndeplinesc, conformlegii, condiţiile pentru a solicitapensia anticipată parţială sau deacordare a pensiei pentru limitade vârstă, dacă nu îndeplinesccondiţiile de a solicita pensiaanticipată parţială, beneficiazălunar, pe perioada angajării, pânăla data îndeplinirii condiţiilorrespective, de o sumă egală cuvaloarea indicatorului social dereferinţă în vigoare, acordată dinbugetul asigurărilor pentruşomaj."(Extras din Legea nr.250/2013)În ceea ce priveşte angajatoriicare încadrează în muncă, pedurată nedeterminată, absolvenţide liceu sau de facultate, aceştiavor primi lunar, pe o perioadă de12 luni, pentru fiecare absolventîncadrat: o sumă egală cuvaloarea indicatorului social dereferinţă în vigoare la dataîncadrării în muncă,pentru absolvenţii ciclului inferioral liceului sau ai şcolilor de arte şimeserii; o sumă egală cu de 1,2ori valoarea indicatorului socialde referinţă, în vigoare la data

încadrării în muncă, pentruabsolvenţii de învăţământsecundar superior sau învăţământpostliceal; sumă egală cu de 1,5ori valoarea indicatorului socialde referinţă, în vigoare la dataîncadrării în muncă,pentru absolvenţii de învăţământsuperior.Aşadar, angajatorul va primipentru absolvenţi de clasa a x-asau absolvenţi de şcoli de arte şimeserii - 500 de lei; pentruabsolvenţi de clasa a xII-a sau axIII-a, sau de învăţământpostliceal - 600 de lei, pentruabsolvenţi de învăţământ superior- 750 de lei.Conform prevederilor legale,facilităţile financiare se acordăproporţional cu timpul efectivlucrat în luna respectivă depersoana pentru care se acordăaceste sume, inclusiv pe perioadaconcediului de odihnă. În schimb,angajatorii nu primesc banipentru perioada în care raporturilede muncă ale tânărului suntsuspendate. Dacă nu respectăcontractul, angajatorii vor fiobligaţi să restituie întreaga sumăprimită drept ajutor de la stat,plus dobânda de referinţă a BNR.

facilităţile se acordăîn baza unui contractde solidaritate , carese încheie întreagenţia pentruocuparea forţei demuncă teritorială şitânăr pe o durată depână la 3 ani, dar numai puţin de un an,în condiţiile în care,la data încheieriicontractului desolidaritate,tânărul nu a împlinitvârsta de 26 de ani.

Sc almiaD STar Srl

www.facebook.com/almiadstar

e-mail :[email protected]

Telefon: 0722747237 - Vodafone

0741242450 - orange0745033554 - cosmote


Profesii liberale

La evenimentuldesfășurat la hotelColosseum din

localitatea Morahalom, înUngaria (la aproximativ 130km de Timişoara) auparticipat peste 80 deinvitați (profesoriuniversitari, judecători,practicieni în insolvență dinjudețele Timiș, Caraș-Severin, Brașov, hunedoarași “nume grele” dinBucurești, precum GheorghePiperea sau StanTîrnoveanu). Partenerulconferinței a fost EdituraUniversul Juridic. Deremarcat, calitateaprezentărilor, dezbaterileinteractive, precum șispiritul colegial și decamaraderie care animăaceastă breaslă puternică, apracticienilor în insolvență,la nivel național și, înspecial, în Banat.

VorBiTori PreSTiGioși

Conferinţa a fost deschisă dejudecătorul Csaba BelaNasz, care a vorbit despre„Mandatul ad-hoc şiconcordatul preventiv înnoua reglementare a

insolvenţei”, după caredoamna Viorica Munteanu aprezentat „Principaleleelemente de noutate înviziunea Legii nr. 85/2006-Legii85/2014″, informeazăwww.ujmag.ro. După oscurtă pauză, domnulGheorghe Piperea aprezentat tema „Penalul ţineîn loc insolvenţa”, iar înfinalul primei zi doamnaIvana Matic a vorbit despre„Commentaries on the law

on changes and amendmentsto the bankruptcy law”.Ultima temă a revenitdoamnei Cristina Crăciun –„Chestiuni întâlnite înpractica judiciară”.Un moment aparte al zilei aaparţinut domnuluiSevastian Bălescu, momentîn care s-a vorbit despre„Arc peste timp. Anul 2104– An aniversar pentruMediul Asociativ, în generalşi profesia de Practician în

insolvenţă, în special”.A doua zi a conferinţei adebutat cu intervenţiadoamnei flavia crăciun (foto),care a prezentat tema„Acţiunea în anulareaactelor frauduloase aledebitorului. Transformareacreanţelor chirografare încreanţe garantate”, urmatăfiind de domnul StanTîrnoveanu, care a vorbitdespre „Unele aspecteprivind tratamentul maifavorabil al creditorilor înNoua Lege a Insolvenţei.Posibile paradoxuri. Posibileabordări cu privire lasechestrul asigurator,confiscarea specială şiconfiscarea extinsă”.Au urmat domnul FlorinMoţiu („Analiza unorcategorii de creanţe dinCodul Insolvenţei”), domnulRadu Bufan, doamna OanaVelican („Aranjarearăspunderii solidare conformCodului de procedurăfiscală”), conferinţa fiindîncheiată de tema doamneiGeta Balaban – „Chestiuniîntâlnite în practicajudiciară”.

Mircea Fica

seMinar de Pregătire Profesională organizat de unPir tiMiȘ

“impactul Noii legi a iNsolveNţei asuPra atribuţiilor Practicianului în insolvenţă”În perioada 14-16 noiembrie 2014, unPir filiala Timiş a organizat seminarul de pregătire profesională acreditat inPPi cu tema “impactul noii legi ainsolvenţei asupra atribuţiilor practicianului în insolvenţă”. echipa de organizare a fost coordonată de doamna flavia consuela crăciun, președinteleunPir Timiș și asociat fondator al aVf insolvency. conferința a fost acreditată de inPPi cu 10 ore de pregătire profesională continuă.

În SerBia acTiVează PeSTe 400 De aDminiSTraTori De falimenT

invitatul special al evenimentului organizat de unPir Timiș a fost doamna ivana matic,Director interimar al agenției de Supraveghere a falimentului (BSa – BankruptcySupervision agency) din Serbia. În țara vecină activează peste 400 de administratori defaliment (echivalentul practicienilor în insolvență din românia), care sunt autorizați șisupravegheați de către BSa.


legal corPorate

ați condus de-a lungultimpului departamenteleJuridice ale unor bănciimportante din românia.care sunt principaleledificultăți pe care aceastăactivitate le presupune? La începuturile carierei mele,a fi jurist de bancă era o mareprovocare. Rolul juristului nueste doar acela de a enumeralegislaţia aplicabilă ori de aspune că legea nu permite orinu prevede expres cum sărealizezi o tranzacţie, ci acelade a interpreta legea în senspozitiv, găsind soluţii juridicela orice speţă cu care seconfruntă organizaţia şi dândrecomandări de business.Evident, aceeaşi abordare seaplică şi astăzi, rolul juristuluisau al avocatului în economiade piaţă fiind foarte impor -tant, aproape determinantpentru succesul afacerii.Funcţia juridică într-o bancă,indiferent dacă este funcţie deexecuţie, de coordonare sauconducere, este extrem deimportantă, pentru că oriceoperaţiune bancară (înaparenţă simplă şi lipsită derisc) presupune un raportjuridic ce trebuie atentanalizat din punct de vedere

al riscurilor semnificativepentru a proteja intereselepatrimoniale ale băncii dar şipentru a genera profit. De bună seamă, rolul unuidirector de departamentjuridic într-o bancă este unulde înaltă responsabilitate,pentru că, pe lângă deţinerea

unor cunoştinţe solide dedrept, experienţa profesionalărelevantă, trebuie să fie unbun leader, un bun mentor şiun bun exemplu pentru echipape care o conduce, cel puţinacesta a fost “crezul” meuîncă de la început când mi s-aîncredinţat responsabilitatea

de “team leader” al uneiechipe de jurişti, cu aproape13 ani în urmă.Nimic din ceea ce fac pe linieprofesională nu mi se paredificil, pentru că îmi place şisunt pasionată enorm de ceeace fac. Sunt dedicată munciimele şi loială organizaţiei, ţinla colegi, îi respect şi leîmpărtăşesc în permanență dinexperienţa acumulată în ceipeste 17 ani de carierabancară. Aşa că pot spune,fără să par lipsită de modestie,că secretul succesului cariereimele de până acum este înprimul rând pasiunea şiabnegaţia cu care îmi desfăşoractivitatea, îi motivez şi îiinspir pe cei cu care colaborezşi în al doilea rând, oameniide mare calitate, echipa cucare lucrez.

v-ați alăturat echipei deconducere a cec bank, încalitate de vicepreşedinteîn decembrie 2008, iar încurând veți aniversa 6 aniîn această funcție. care aufost principalele provocăriale acestei perioade? Când am acceptat invitaţia dea mă alătura echipei CECBank în iulie 2007 ca directoral Direcţiei Conformitate, nouînfiinţată în cadrul băncii, num-am aşteptat şi nici gânditvreodată ce întorsătură va luacariera mea, pentru că tot cemi-am dorit atunci a fost şansade a face parte din echipadomnului Radu GratianGhetea, Preşedintele băncii,ştiind că este o şansă unică săpoţi să-ţi aduci contribuţia laimplementarea unui proiect deo asemenea anvergură, trans -formarea unei case de econo -mii într-o bancă comercială.Satisfacţiile profesionale pe

aveM nevoie de reiNstaurarea îNcrederii clieNțilorinterviu cu mirela ioVu, vicepreşedinte, cec Bank

cu o experienţă de 17 ani în sistemul bancar, mirela iovu s-a alăturat echipei de conducere a cec Bank, încalitate de vicepreşedinte, în decembrie 2008, avansând în această poziţie din cea de director al DirecţieiJuridice şi de conformitate din cadrul băncii. mirela iovu a mai lucrat între 1997-2002 că jurist la BancaTurco-română, între 2002-2007 la alpha Bank românia, ca director adjunct al Direcţiei Juridice şi directoral Direcţiei arierate, apoi în cadrul oTP Bank, ca director al Direcţiei Juridice. Din august 2007 s-a alăturatechipei cec Bank ca Director al Direcţiei conformitate.


legal corPorate

care ţi le aduce un asemenea proiectsunt uriaşe şi nu mulţi bancheri sepot lăuda că au în “portofoliu”astfel de proiecte şi că au învăţatmeserie de la un bancher desăvârşit.Provocările şi barierele inerenteunei asemenea transformări(implementarea unui nou model debusiness, elaborarea strategiilor,politicilor şi regulamentelornecesare unei bune funcţionări abăncii, schimbarea mentalităţii etc.au fost pe măsura realizărilor cucare banca este recompensatăastăzi: bancă de top (locul 5 dupăcota de piaţă pe active, conformclasamentului oficial la30.06.2014), cea mai premiatăbancă din industria bancară, ceamai mare reţea teritorială, cea maidinamică în activitatea de creditareşi atragere a depozitelor, cea maivizibilă transformare (rebranding),cea mai bună ofertă de produse şiservicii, şi reuşitele pot continua.

cec bank este prima bancă dinromânia care a ales să introducăîn contractele de împrumut oclauză cu privire la mediere. cev-a determinat să implementațiaceastă clauză, pe caremajoritatea băncilor o evită?Într-adevăr, iniţiativa introduceriiacestei clauze în contracte mi-aaparţinut pentru că am mai multăîncredere în metodele alternativede rezolvare a disputelor (Alter -native Dispute Resolution methodssau ADR) decât în judecata în fațainstanţelor ori în alte entităţi cuactivitate jurisdicţională, dacă vreisă îţi păstrezi clienţii aproape. Evident, această abordare o amîncă din 2006 de când amcoordonat, în calitate de managerde proiect sub egida BănciiMondiale şi a Asociaţiei Române aBăncilor, un proiect referitor lainstituţia Ombudsman-ului Bancar,care avea drept obiectiv realizareaunei recomandări către sectorul

bancar privind înfiinţareaOmbudsman-ului bancar înRomânia, pe baza beneficiilorpotenţiale pentru bănci şiconsumatori. Grupul de lucru arecomandat Asociaţiei Române aBăncilor adoptarea unei schemevoluntare, private şi independente,respectiv sprijinirea înfiinţării unuiONG, ceea ce s-a şi întâmplat în2010 când, împreună cu alţi şasemembri, am fondat Asociaţia deMediatori din Domeniul FinanciarBancar - FINBAN.Din păcate, deşi reglementată legalîncă din 2006 şi având un corpprofesional consistent, mediereaeste încă insuficient cunoscută şiutilizată în România, mai ales însistemul bancar. Când am pusbazele Asociaţiei FINBAN, scopula fost acela de a face mediereacunoscută în rândul băncilor şi aclienţilor lor, pentru a fi oalternativă la soluţionarea oricăreidispute exclusiv în instanţă ori cuintervenţia forţată a ANPC, şichiar am încercat să încheiemparteneriate de colaborare cufiecare bancă în parte. Din păcate,pot spune că nu am reuşit pedeplin în demersul nostru, pentrucă exceptând trei sau patru bănci,care au înţeles importanţa şiavantajele medierii, mai ales prinprisma administrării riscului

juridic şi riscului reputațional,restul nu au acceptat-o încă. Darnu avem voie să renunţăm şitrebuie să depunem în continauretoate eforturile pntru a face me -dierea cunoscută şi acceptată atâtade către bănci cât şi de clienţi.

care ar fi principalele problemecu care considerați că seconfruntă sectorul bancar dinromânia în prezent?Cu siguranţă încă ne confruntămcu o lipsă de încredere a clienţilorîn profesionalismul şi buna-credinţă a băncilor, încredere carea fost zdruncinată în ultimii ani,din cauza unei adversităţiextraordinare cu care a fostînconjurat sistemul bancar, prinpublicitatea excesivă care s-a făcutunor cazuri izolate de practicineconforme şi care a dus la“înfierarea” tuturor băncilor.Personal, nu pot să fiu de acord cuaceastă “înfierare” generalizatăpentru că ştiu câte eforturi depunemla CEC Bank pentru a elimina dincontracte orice urmă de interpre ta rea clauzelor ca nefiind con forme şicu câtă condescendență ne impu ne msă ne tratăm clienţii. Bineînţeles căsunt şi scăpări, pe care încercămîntotdeauna să le corectăm. În al doilea rând, o altă problemăeste avalanşa de modificărilegislative, cu impact asuprasistemului bancar, legislaţie carenu întotdeauna este gândită pentrua asigura un echilibru de intereseori bazată pe studii de impact.Aşadar, provocarea băncilor înperioada următoare este săreinstaureze încrederea în rândulclienţilor printr-o abordare peprincipii win-win a relaţiei bancă-client, prin creşterea gradului deeducare financiară a clienţilor şichiar printr-o “recalibrareprofesională” a propriilor salariaţi.

Emiliana Dovan

Provocarea băncilorîn perioadaurmătoare este săreinstaurezeîncrederea în rândulclienţilor printr-oabordare pe principiiwin-win a relaţieibancă-client dar şiprin creştereagradului de educarefinanciară a clienţilorşi chiar o “recalibrareprofesională” apropriilor salariaţi.


eveniMent

Prima sesiune dediscuții, moderată deAndreea Deli

Diaconescu, Membru înConsiliul științific, INPPI,i-a avut ca vorbitori peCristian Răvășilă, Director

al echipei de servicii derestructurare a afacerilor,PwC România, FlorinDănescu, PreședinteExecutiv, Asociația Românăa Băncilor și pe MirelaIovu, Vicepreședinte, CEC

Bank.”Deși avem o lege nouă,Legea 85/2006 se va aplicaîn continuare pentru o lungăperioadă de timp pentruprocedurile deja deschise.Astfel, vom avea două legi

care vor funcționa înparalel. Codul Insolvenței adorit să vină cu un echilibrupentru că Legea 85/2006 eravăzută ca o lege adebitorului. Percepția începesă se schimbe. Față deperioada similară a anuluitrecut, în prezent, cererea deintrare în insolvență dinpartea debitorului esteaproape inexistentă. Suntînregistrate una sau douăcereri pe săptămână dinpartea acestora”, a declaratAndreea Deli Diaconescu,Membru în Consiliulștiințific, INPPI.

numărul mare De inSolVențeBlochează finanțarea

”Gradul mare al insolvențeidin România genereazăneîncredere în rândulfinanțatorilor. Principalafrână în actul de finanțareeste această procedură. Spunasta pentru că, potrivitBNR, gradul dereorganziare a fost anultrecut de 1,2%. Insolvențaeste un fel de chirurg careîncearcă să salveze cât maimulți pacienți. Practic,98,8% dintre pacienți aumurit pe masa de operațieanul trecut. Dacă în urmă cutrei ani o companie din 30intra în insolvență înRomânia, în prezentponderea este de ocompanie din 7”, a declaratFlorin Dănescu PreședinteExecutiv, Asociația Românăa Băncilor.Cea de-a doua sesiune dediscuții, moderată de MirceaFica, Senior Editor, LegalMagazin – revistaprofesiilor liberale, i-a avutca vorbitori pe Ioan

noua lege a insolvențeiscade apetitul debitorilor peNtru procedurălegal magazin events a organizat, în data de 2 Septembrie 2014, ediția a iii-a a conferinței ”Back inbusiness versus Purgatoriul falimentului”, în cadrul hotel marshal Garden din București. evenimentul și-apropus să prezinte mediului de afaceri principalele modificări ale legislației și impactul acestora asupracompaniilor care activează în românia.


eveniMent

Mărginean, șef ServiciuAsistență Tehnică și PublicareBuletinul Procedurilor deInsolvență, Oficiul Naţional alRegistrului Comerţului, IancuGuda, Analist Macroeconomic,Coface, Florian Mateiță,Partener, RomInsolv și peCristian Pârvan, SecretarGeneral, AOAR. ”Estimăm ca în 2014 să scadănumărul insolvențelor cu 15%față de 2013. Cu toate acestea,comparativ, în Polonia sunt 1,6milioane de companii, iar 800sunt insolvente. În România, din600.000 de companii, circa28.000 sunt insolvente”, adeclarat Iancu Guda, AnalistMacroeconomic, Coface.

imm-urile au ProBleme În zonaPlanificării STraTeGice

”În ultima perioadă am avut 4situații de reorganizare în cazulunor firme mari. Curând o altăfirmă mare din portofoliulnostru î[i va anunța ieșirea dinprocedură. În ceea ce priveșteIMM-urile care intră îninsolvență, principala problemăeste generată de planificareastrategică”, a declarat FlorianMateiță, Partener, RomInsolv.Cristian Pârvan, SecretarGeneral, AOAR, a atras atențiaasupra numărului mare decompanii care au o cifră deafaceri egală cu zero.”Nu înțelegem de ce nicioinstituție a statului nu ia omăsură în ceea ce privește cele180.000 de firme din Româniacare de 5-6 ani au o cifră deafaceri zero. Asta înseamnă căaceste firme nu există. Estenevoie de curățarea rapidă apieței de companiile ”bolnave””,a declarat Cristian Pârvan,Secretar General, AOAR. Noua lege a insolvenţei propune

o viziune integratoare incluzândîntr-un singur corpus legislativgeneral, aplicabile tuturoroperatorilor economici,legislaţia specială, incidenţainstituţiilor de credit şiinstituţiilor deasigurare/reasigurare,reglementarea insolvenţeigrupurilor de societăţi,reglementarea insolvenţeitransfrontaliere. De asemenea,sunt reglementate, prinintermediul său, instrumente deprevenire a insolvenţei,mandatul ad-hoc şi concordatulpreventiv.Având în vedere starea generalăa mediului de afaceri – încontextul în care doar în anul2013 au intrat în insolvenţăpeste 26.000 de societăţi, esteextrem de important ca noilereglementări în domeniul

insolvenţei să-i poată ajuta pedebitorii oneşti, aflaţi îndificultate.Redactată de un consorţiuformat din specialişti îndomeniu, sub supraveghereaBăncii Mondiale şi a FonduluiMonetar Internaţional, Legeaprivind procedurile de prevenirea insolvenţei si de insolvenţăurmăreşte, prin modificărileaduse, ca România să se aliniezereglementărilor instituţiilorfinanciare internaţionale şi aleUniunii Europene în materie deinsolvenţă. Noua lege se vaaplica numai firmelor care vorintra în insolvenţă după intrareaacesteia în vigoare. Legea nr.85/2014 privind procedurile deprevenire a insolvenţei şi deinsolvenţă a fost publicată înMonitorul Oficial al României,partea I, nr. 466 din data de 25iunie 2014. Noua lege ainsolvenţei se aplicăprofesioniştilor, cu excepţiacelor care exercită profesiiliberale, precum şi a celor cuprivire la care se prevăddispoziţii speciale în ceea cepriveşte regimul insolvenţei. Deasemenea, procedura se aplică şiregiilor autonome.

Emiliana Dovan

față de perioadasimilară a anuluitrecut, în prezent,cererea de intrare îninsolvență din parteadebitorului esteaproape inexistentă.Sunt înregistrate unasau două cereri pesăptămână dinpartea acestora.anDreea DeliDiaconeScu,membru în consiliulștiințific, inPPi


eveniMent

Sesiunea de discuții,moderată de MirceaFica, Senior Editor

Legal Magazin, i-a avut cainvitați pe Ionelia Vișan,Vicepreședinte, CameraConsultanților Fiscali,Cristina Săulescu, TaxManager, PKF Finconta,Andrei Birman, Manager,Consultanță Fiscală, PwCRomania, Luisiana Dobri -nescu, Partner, DobrinescuDobrev și Cristian Pârvan,Secretar General, Asociația

Oamenilor de Afaceri dinRomânia (AOAR).”Consultantul fiscal areatribuția de a exprima oopinie obiectivă cu privire lamodul în care fiscul a apreciatsituația fiscală reală a unuicontribuabil la stabilirea bazeide impunere fiscală,urmărind, de exemplu: dacă ocheltuială este făcută sau nuîn scopul obținerii de venituri,dacă TVA a fost corectevidențiată în factura fiscală,dacă o anumită operațiune se

încadrează sau nu în sfera deaplicare a TVA sau a accizeietc”, a declarat Ionelia Vișan,Vicepreședinte, CameraConsultanților Fiscali.

foarTe mulTe comPanii SunT neDrePTățiTe De DGaf

Potrivit acesteia, în cazulcontroalelor efectuate deDirecția Generală AntifraudăFiscală (DGAF), foarte multecompanii sunt nedreptățite.”Din păcate, în foarte multe

situații, DGAF blocheazăactivitatea contribuabililoronești. Ne-am confruntat cusituații în care unorcontribuabili onești li s-a pussechestru pe firmă pentru căcineva a tastat greșit codulfiscal. Astfel, unei firmeoneste i-a fost blocatăactivitatea pentru că a avut uncod fiscal asemănător cu alaltei firme care aveaprobleme. Cui se pot adresaaceste firme nedreptățite șicum își pot recupera daunelepentru lipsa de activitate?”, amai afirmat Ionelia Vișan.Cristina Săulescu, TaxManager, PKF Finconta, avorbit despre necesitateaconsultantului fiscal într-oafacere, dar și despre numărulmare de modificări aleCodului Fiscal.”Codul fiscal a înregistrat 22de modificări, completări,rectificări în decursul anului2013 şi alte 9 modificări înprimele 9 luni ale anului2014. Normele de aplicare acodului fiscal au înregistrat 3modificări în 2013 şi alte 3modificări în primele 9 luniale lui 2014, iar Codul deprocedura fiscală, 7 modifi -cări în 2013 şi alte 2 în pri -mele 9 luni ale anului 2014”,a declarat Cristina Săulescu.Potrivit acesteia, devine totmai greu pentru companiilecare activează în România sățină pasul cu toate modifi -cările legislative, firmeledevenind astfel victime sigureîn cazul controalelor ANAF.

eVaziune fiScală De 16,2% Din PiB

”În România, evaziuneafiscală este considerată oproblemă (de siguranţă)

consultantul fiscal poate ajuta compaNiile să-şi îNţeleagă situaţia fiNaNciară legal magazin events a organizat, în data de 30 Septembrie 2014, ediția a iii-a a conferinței ”impactulfiscalității asupra mediului de afaceri”, în cadrul hotel marshal Garden din București. evenimentul şi-apropus să genereze dezbateri utile între consultanţi fiscali, avocaţi specializaţi, directori financiari dinmarile companii, în vederea înţelegerii modificărilor legislative din domeniul fiscal.


eveniMent

naţională, atingând nivelul de16,2% din PIB (cf. estimărilorConsiliului Fiscal, 2013).Consecințele evaziunii fiscalesunt: distorsionarea mecanis -melor pieţei şi a libereiconcurenţe; consecinţe severeatât la nivelul companiei, câtşi la nivelul persoanei fizicedirect implicate (ex: pierdereareputaţiei, sancţiuni patrimo -niale şi/sau sancţiuni penale);prin verificări încrucişate, potapărea consecinţe pentru ocompanie în cazul unei faptede evaziune efectuată departenerii de afaceri”, aexplicat Andrei Birman,Manager, Consultanță Fiscală,PwC România.Potrivit acestuia, sectoarele încare se înregistrează îngeneral evaziunea fiscalăsunt: TVA, CAS, impozit peprofit, impozit pe venit șiaccize, iar ca sectoare deactivitate: fabricarea de haine,industria alimentară, fabricareproduselor din lemn etc.”Desfășurarea unui controlantifraudă de către DGAF seface în baza titlului VI dinCodul de procedură fiscală.Acest titlu este foarte scurt.Norme procedurale nu suntprea multe. DGAF poateefectua două tipuri decontroale: permanente șitematice. Acestea sunt foartediferite. Controlul tematic estemult mai ”transparent” pentrucă trebuie să prevadă când,pentru cât timp și pentru ce seefectuează controlul. La celpermanent, motivul este unulgeneric. De aceea, numai10% dintre controale sunttematice. Este mult mai ușorsă faci un control fără săurmezi o procedură strictă”, adeclarat Luisiana Dobrinescu,Partner, Dobrinescu Dobrev.

Partner-ul Dobrinescu Dobrevrecomandă prezențapermanentă a unui avocat încazul unui control antifraudă.

meDiul De afaceri TreBuie Să fie uniT PenTru a-şi rezolVaProBlemele

”În România, fiecare se ocupăde afacerea lui şi nu realizea -ză că trebuie să acţionămîmpreună, aşa cum facmultinaţionalele. Problemelemediului de afaceri nu suntrezolvate pentru că nu suntcomunicate şi pentru căfiecare încearcă să sedescurce pe cont propriu,ajungând uneori până lacorupţie. Trebuie să acţionămpuţin mai coerent. Ar trebui săfacem un document care săconţină problemele ridicateaici, dar şi posibilităţile derezolvare, document care săfie înaintat instituţiiloraferente”, a susținut CristianPârvan, Secretar General,Asociaţia Oamenilor de Afa -ceri din România (AOAR), încadrul celei de-a treia ediţii aConferinţei ”Impactulfiscalităţii asupra mediului deafaceri”, organizată de LegalMagazin Events.Acesta a citat raportul pe petrimestrul I al ANAF, cel pe

trimestrul II nefiind publicatla data desfășurăriievenimentului.”În trimestrul I au fostefectuate 7.815 controale decătre ANAF. O activitateimpresionantă cu 6.817amenzi aplicate de DGAF. Înstrăinătate această Direcţiemerge către firmele foartemari. În România merge lafirmele foarte mici dinorăşele. Nu putem fi de acordcu evaziunea fiscală, darinstituţia asta s-a transformatîn ceva mai rău decât GardaFinanciară. Vede mediul deafaceri ca pe un inamicpublic, nu ca pe furnizorul debani pentru taxe şi impozitedin România”, a declaratSecretarul General al AOAR.

amenzi De 29,8 milioane lei

Cristian Pârvan a mai declaratcă valoarea amenzilor aplicateîn primele trei luni a fost de29,8 milioane lei, iar valoareaconfiscărilor a fost de 133,8milioane lei.”Eu văd şi alte probleme maride care DGAF ar trebui să seocupe. În România, 454.000de firme au cifră de afacerimai mare decât 0, iar 180.000de firme au cifră de afaceri 0.Se pare că pe nimeni nu

interesează ce se întâmplă cufirmele astea cu CA 0. Dincele 454.000 de firmeleactive, 380.000 de firme aucifra de afaceri sub 1 milionde lei, iar 1.200 de companiifac peste 50% din CA aRomâniei. Acestea suntproblemele pentru careAOAR încearcă să colaborezecu toate instituţiile statului,mai puţin cu ANAF”, aafirmat Cristian Pârvan.Acesta a subliniat importanţamediului de afaceri pentruveniturile României.”Trebuie gândită verificarealeglităţii firmelor româneştifără să le omorâm. Mediul deafaceri asigură veniturileRomâniei. Ni se tot promittribunale comerciale. Lecerem de ani de zile, cujudecători specializaţi. Estegreu, nu avem specialişti, înjustiţei sunt foarte mulţi tinerifără experienţă. Trebuie însăsă facem ceva”, aconcluzionat reprezentantulAOAR, în cadrul conferinței”Impactul fiscalităţii asupramediului de afaceri”.Sponsorii evenimentului aufost: PKF Finconta, D&CConta, Conta Rădulescu șiLupu & Partners.

Emiliana Dovan


eveniMent

forță De muncă PenTru comPaniile Din euro BuSineSS Parc

Companiile care investescîntr-un oraș trebuie sprijiniteprin sistemul de taxare, iarimpozitele, inclusiv celelocale, trebuie să fi predictibilepe termen lung a afirmat, încadrul conferinței “Aportulcompaniilor din Oradea înprocesul de reindustrializare alRomâniei”, primarul munici -piului Oradea, Ilie Bolojan. Edilul a spus că autoritățilelocale pot sprijini investitoriiprin facilitarea locării lor pedrumurile principale, prinaducerea la amplasamentele

lor a utilităților. PrimarulOradei a subliniat cămunicipalitatea s-a implicat șiîn educarea forței de muncănecesar\ companiilor prinîncurajarea creșterii numărulde școli profesionale. Astăzimarile companii din Oradeaau în grijă câte o clasă deșcoală profesională. Totodatămembrii ai staffuluicompaniilor care activează înEuro Business Parc au fostnumiți ca reprezentanți înconsiliile de administrație aleliceelor tehnologice. Potrivitlui Ilie Bolojan, în prezent30% din locurile la clasa a Ix-a sunt la școala profesională.“Vom crește anual cu 5%

numărul locurilor la școalaprofesională. Sistemuleducațional trebuie corelat cunevoile companiilor dinOradea”. Primarul a evidențiatfaptul că autoritățile locale aufacilitat și transportul forței demuncă din oraș la sediulcompaniilor. Edilul a spus căva prelungi liniiile de tramvaipână în parcul industrial undeva fi construit un depou.

Birocrație reDuSă

“Față de alte orașe oferimcon diții mai bune investito -rilor. În viitor nu mai așteptămsă vină investitorii aici, vommerge noi la ei să le prezen tă m

avantajele noastre. Suntemprimăria care eliberează celmai rapid autorizațiilenecesare companiilor”, a spusprimarul muncipiului Oradea.

Vor fi aTraSe firme Din SecTorul auTomoTiVe

Investitorii privați au adusdeja peste 150 milioane euroîn Euro Business Parc aanunțat Delia Ungur, directorgeneral al parcului. “Parculindustrial are în prezentsemnate 33 de contracte. Toateinvestiţiile private (80%) aufost făcute din fonduri propriide către firme”, a precizatDelia Ungur. „Investitorul nuvine neapărat pentru un preţmic al terenului. El vreatransparenţă şi simplificareabirocraţiei, vrea scurtareatermenelor de eliberare aavizelor, vrea forţă de muncăcalificată şi o atitudine proac -tivă”, a subliniat Delia Ungur.„ţinta noastră pentru perioadaurmătoare este sectorul auto -motive, unde avem deficienţe.Vom ţinti companii din acestsector din Austria şi Germa -nia”, a adăugat repre zentantulEurobusiness Parc. EuroBusiness Oradea se întinde pe150 ha și se va extinde pe alte80. Numărul de investitori dinparc este de 55, numărul delocuri de muncă create fiindde 5.000. În 2015 pe lângăextindere, va fi finalizatăinfrastructura de utilități și vorfi construite noi hale industriale.

aJuToare De STaT PenTru comPanii

Iulian Sorescu, AssociatedPar t ner la Noerr Finance &Tax, a vorbit despre ajutoarelede stat şi importanţa acestora

iNvestiții de peste 150 milioaNe euro îN euro business Parc oradealegal magazin a demarat organizarea unei serii de conferinţe și workshop-uri axate pe necesitateareindustrializării româniei. Prima conferinţă s-a desfăşurat la oradea, miercuri, 22 octombrie 2014,pentru a arăta un model de succes. Partenerii acestui eveniment au fost Primăria oradea, euro BusinessParc oradea, noerr finance & Tax, Vidican, morgovan și asociații și Kovacs & asociații. la conferință auparticipat reprezentanții firmelor din euro Business Parc oradea, ai sistemului universitar din oraș,asociații patronale și profesionale, autoritățile locale, avocați și consultanți fiscali.

judecată şi a altor instituţii alestatului. “Nevoia de consultanță juridicătrebuie privită și prin prisma multprea deselor modificări legislative– inclusiv nouă ca specialiști neeste greu să ținem pasul cuschimbările legislative de care cutoții ne lovim zi de zi și care cutoții știm ce impact negativ auasupra unui plan de afaceri,predictibilitea legislativă fiind decele mai multe ori doar o himeră.Apreciem că dezvoltarea mediuluide afaceri în zonă va impune de lasine conștientizarea necesității de aapela la sfaturile unui specialistînainte de asumarea unor obligații,ducând inclusiv la formarea unoravocați specializați strict pe aceastălatură, nu pe cea de litigii”, a maispus Cristina Iuhas.

Mircea Fica

în dez vol tarea firmelor. “Laînceput, aceste ajutoare de stat aufost privite cu scepticism de cătrefirme, dar după ani de zile,numărul şi valoarea proiectelor aucrescut, ajungând la un grad deabsorbţie de 70 – 75%”, a declaratIulian Sorescu. Acesta a îndemnatsocietăţile comerciale să profite denoua sesiune de ajutoare de statcare începe acum şi se va derula peo perioadă de şapte ani. “Nouaschemă scoate pragul de minim 50de angajaţi, care era o piedică încalea investitorilor”, a explicatspecialistul. Reprezentantul NoerrFinance & Tax a punctat şi proble -mele întâm pinate la accesareaajutoa relor de stat. În primul rândeste vorba despre scepticismulfirme lor vizavi de autorităţi, defondurile de la bugetul de stat. „Numai este cazul. Pentru a puteaaplica, firmele se adresează directbirou lui centralizat de la MinisterulFinanţelor Publice. Dovada că numai sunt probleme stă şi gradulmare de absorbţie, de peste 70%”,a subliniat Iulian Sorescu.

efecTele imPoziTului Pe conSTrucții

Diana Roșu, Senior ConsultantPwC, a vorbit despre efecteleimpozitului pe construcții asupracompaniile din parcurile indus -triale, referindu-se și la modifi că -rile aduse în comisiile parlamentareOUG 102/ 2013. Ea le-a reco -mandat managerilor firmelor dinEuro Business Parc să analizezecazul specific al companiei lor,pentru a verifica dacă intră subincidenţa acestui impozit şi în cemăsura sunt afectaţi de el.

neVoia De conSulTanță JuriDicăPermanenTă

Cristina Iuhas, avocat colaboratorîn cadrul societății de avocatură

Vidican, Morgovan și Asociații, aevidențiat nevoia de consultanţăjuridică permanentă pentrucompaniile din Oradea. “Categoric,consultanța juridică are un caracterde prevenție, fiind mult mai ușor săpreîntâmpini apariția uneiprobleme de natură juridică, decâtsă încerci rezolvarea acesteia odatăce a apărut – atât din punct devedere al costurilor presupuse(financiar + timp ) cât și din punctde vedere al eventualelor șanse dereușită (unde intervin de multe orifactori subiectiv, incontrolabili)”, aremarcat Cristina Iuhas. Aceasta aarătat că o încercare de reme diere,de rezolvare a problemelor apărutede multe ori este imposi bilă sauchiar dacă este posibilă comportăriscuri şi costuri semnificative şiintră în sfera unei alte activităţiprestate de către avocat: litigiile şireprezentarea în faţa instanţei de


eveniMent

Vom crește anual cu5% numărul locurilorla școalaprofesională.Sistemul educaționaltrebuie corelat cunevoile companiilordin oradea.ilie BoloJan,primarulmunicipiului oradea

Parcul industrial eurobusiness oradeaPlexuS -2013


eveniMent

Profesiile liberalereprezintă în orice ţarămotorul clasei de

mijloc. Acestea sunt ungarant al modernismului şial progresului social.

Independenţa liberprofesionistului este cheia”,a declarat Emilian Radu,Preşedintele UniuniiProfesiilor Liberale dinRomânia.

Bogdan-Marius Chiriţoiu,Preşedintele ConsiliuluiConcurenţei, a afirmat că îşidoreşte ca profesioniştiiliberali să vadă în instituţiape care o conduce un

instrument care asigură bunadesfăşurare a profesiei.“Pentru ConsiliulConcurenţei, profesioniştiiliberali sunt agenţieconomici. Trebuie să neasigurăm că există un cadrulegislativ care le permite săîşi desfăşoare activitatea fărăsă o pericliteze pe a altora.Avem în prezent o anchetăprivind auditorii financiari.Suspectăm o încălcare alegii. De asemenea, vomverifica modul în carepracticienii în insolvenţă îşidesfăşoară activitatea”, aprecizat Bogdan-MariusChiriţoiu.

ProfeSiile liBerale, rol imPorTanT ÎnreSPonSaBilizarea SocieTăţii

Prezent la eveniment,Varujan Vosganian, Senator,membru al Comisiei pentruCultură şi Media, SenatulRomâniei, ParlamentulRomâniei, a subliniatimportanţa specialiştilor dinsfera profesiilor liberale înresponsabilizarea societăţii. “Esenţa tranziţiei esteculturală, nu instituţională.Tranziţia se va încheiaatunci când se vor emancipamentalităţile. Elementelenecesare sunt: informaţie,comunicare, management,resursa umană şi timp. Dacănu le vom conştientiza şi nule vom folosi vom aveadegeaba bani. Un exemplueste rata absorbţie afondurilor europene.Profesiile liberale au un roleducaţional şi deresponsabilizare înRomânia”, a afirmat VarujanVosganian.Potrivit acestuia, tranziţia de

uPlr a organizat a 7-a ediţie a coNferiNţei “Ziua profesiilor liberale diN româNia“uniunea Profesiilor liberale din românia (uPlr) a organizat miercuri, 5 noiembrie 2014, cea de a şapteaediţie a conferinţei “ziua Profesiilor liberale din românia“, tema evenimentului fiind: “consolidareaprofesiilor liberale – mijloc de dezvoltare a societăţii româneşti“.


eveniMent

la transferul responsabilităţii laasumarea responsabilităţii s-afăcut numai parţial în România.

14 milioane De Salariaţi şi un ProDuS inTern BruT De 600 miliarDe De euro

În cadrul evenimentului, lideriiunor organizaţii partenere deprofil au transmis felicitări şimesaje pozitive profesioniştilorliberali din România.“Subliniez că recunoaştereaspecificităţii sectorului nostru nuînseamnă că vom căuta princorporatism un protecţionsimspecial, deoarece suntem ocategorie care însumează 7milioane de microîntreprinderisupuse concurenţei, careangajează 14 milioane desalariaţi pentru un produs internbrut de 600 miliarde de euro”, adeclarat Dr. Jacques Reignault,preşedintele ConsiliuluiEuropean al ProfesiilorLiberale (CEPLIS).Acesta a felicitat UPLR şi amulţumit Uniunii pentrucontribuţia sa în creştereacunoaşterii rolului profesiilorliberale în societatea europeană.“Profesiile liberale suntclasificate de Comisia Europeanăîncă din 2013, odată cu Planul deacţiune pentru Antreprenoriat2020, în categoriaantreprenorilor. Am decis săurmăm patru direcţii de acţiunepentru a susţine profesiileliberale din Europa şi pentru a leinclude în programme europenecare există deja; una dintreacţiuni este îmbunătăţireaaccesului la finanţare, a douaacţiune este susţinerea accesuluipe piaţă. Cea de-a treia acţiuneprevede includerea profesiilorliberale în educaţiaanterprenorială şi includereaeducaţiei antreprenoriale în

educaţia destinată profesiilorliberale. Cea de-a patra acţiunese referă la reducerea sarciniiadministrative a profesiilorliberale”, a transmis MarkoCuravic, Şeful UnităţiiAntreprenoriat şi EconomieSocială din cadrul DirecţieiGenerale pentru Întreprinderi şiIndustrie a Comisiei Europene.

ProfeSiile liBerale rePrezinTă20-25% Din ToTalul imm-urilor

Av. Eric Thiry, PreşedinteleUniunii Mondiale a ProfesiilorLiberale (UMPL) şi PreşedinteleUniunii Naţionale a ProfesiilorLiberale şi Intelectuale dinBelgia (UNPLIB), a declarat căprofesiile liberale reprezintă 20-25% din totalul întreprinderilormici şi mijlocii.“Această realitate surprinde rolulfundamental pe care noi îl jucămîn însăşi structura societăţii,precum şi responsabilităţile pecare ni le asumăm înoragnizaţiile reprezentative aleprofesiilor liberale”, a precizat

Eric Thiry, în mesajul transmiscu ocazia Conferinţei “ziua Pro -fesiilor Liberale din România.Acesta a subliniat importanţaîntreprinderilor mici şi mijlociiîn domeniul economic şi socialpe plan european şi pe planinternaţional.“Este adevărat că evoluţiasocială, cea spirituală, areglementărilor, noile aşteptăriale clienţilor, pacienţilor,consumatorilor constituie defiecare dată provocări pe caretrebuie să le înfruntăm fărăteamă, dar care, până în prezent,au permis de fiecare dată sădemonstreze că acestea nu suntproprii doar profesiilor liberaleci au o anumită tentă deuniversalitate”, a mai declaratPreşedintele Uniunii Mondiale aProfesiilor Liberale (UMPL).Partenerul principal alConferinţei “ziua ProfesiilorLiberale din România“ a fostBCR, iar partenerul media a fostLegal Magazin.

Emiliana Dovan

Profesiile liberalereprezintă în oriceţară motorul claseide mijloc. acesteasunt un garant almodernismului şi alprogresului social.independenţa liberprofesionistului estecheia.emilian raDu,Preşedintele uniuniiProfesiilor liberaledin românia


eveniMent

În România, profesiileliberale sunt structurate înpeste 40 de organizaţii

grupate în câteva categoriiprincipale, respectiv: sănătate,economic, artistic, juridic,tehnic etc. Conform analizeiPwC, contribuţia cea maisemnificativă la PIB estegenerată de profesiile liberaledin categoriile sănătate,economic, artistic şi juridiccare cumulat generează peste90% din totalul de 55miliarde de RON. (Grafic 1)Cifra de afaceri a fost estima -tă pe baza datelor cumulatefurnizate de ANAF la nivelde coduri CAEN, corelate cualte surse cum ar fi situaţiilefinanciare furnizate de

Ministerul Finanţelor pentruprincipalele companii careactivează în fiecare categoriede profesie liberală.

acTiViTaTe PenTru mai mulT De500.000 De liBer ProfeSionişTi

Profesiile liberale din Româniagenerează activitate pentrumai mult de 500.000 de liberprofesionişti şi persoane an -gajate în derularea servi ciilor,reprezentând aproximativ 6%din total populaţia ocupată. În2013, totalul persoanelorfizice care îşi desfăşuraactivitatea în cadrulprofesiilor liberale şi în altefuncţii de suport pentruacestea era de 537.530.

Potrivit analizei citate,profesiile liberale genereazăactivitate pentru aproximativ350.000 de liber profesionişti.Estimarea este realizată înbaza informaţiilor dinregistrele întreţinute deorganizaţiile profesionale şiîn baza datelor publicate deInstitutul Naţional deStatistică pentru acele profesiiliberale care pot fi practicatede persoane fizice fără a faceparte din organizaţiiprofesionale (de exemplumedicii, farmaciştii).De notat este că desfăşurareaactivităţii profesiilor liberalegenerează un numărsuplimentar de locuri demuncă necesare asigurării

funcţiilor suport (de exemplupersoanele implicate înasigurarea funcţiilor suport înclinici medicale private,birouri de avocatură,notariale, de arhitectură etc.)Numărul total al persoanelorangajate în prestarea servi -ciilor a fost estimat la peste177.000 în baza ipotezei că 2liberi profesionişti genereazăun loc de muncă pentru opersoană din alt domeniu deactivitate. Numărul de liberprofesioniști care activează îndomeniul media nu a putut fideterminat întrucât practica reaprofesiilor liberale aferen tesectorului media (de exemplujurnalist) nu este condiţionatăde apartenența la una dintreasociaţiile profesionalerelevante. (Grafic 2)7,1 miliarde RON în totalulveniturilor bugetare realizateProfesiile liberale contribuiecu 7,1 miliarde RON întotalul veniturilor bugetarerealizate din impozit peprofit, contribuţii sociale,impozit pe venituri şi salariişi TVA. Valoarea cumulată ataxelor şi contribuţiilorgenerate de profesiile liberalereprezintă 5,1% din totalulveniturilor obţinute dincolectarea impozitului peprofit, impozitului pe salariişi venituri şi a TVA-uluiînregistrate în anul 2013, înRomânia, cu următoareapondere individuală:7,3% pondereaimpozitului pe profit, pevenit şi salarii4,2% pondereacontribuţiilor sociale4,6% ponderea TVA

Estimarea taxelor a fostrealizată utilizând ipotezediferite după cum urmează:

Profesiile liberale au geNerat 8% diN pib îN 2013Profesiile liberale au generat în 2013 o cifră de afaceri cumulată de 55 miliarde ron, ceea ce reprezintăaproximativ 8% din PiB, potrivit unui studiu prezentat de Pwc cu ocazia celei de-a 7-a ediţii a conferinţei“ziua Profesiilor liberale din românia“, studiu realizat cu datele institutului naţional de Statistică, ale agenţiei naţionale de administrare fiscală şi ale uniunii Profesiilor liberale din românia.

grafic 1


eveniMent

Impozitul pe venit şi peprofit a fost estimat pe bazaratei de profitabilitatecalculată conformindicatorilor financiarifurnizaţi de ANAF la nivelde cod CAEN aplicată laestimarea privind cifra deafaceri cumulate.Contribuţiile sociale aufost estimate pe bazaveniturilor medii şi anumărului de persoane careactivează în cadrul fiecăreiprofesii liberale la care aufost aplicate cotele detaxare existente în present.TVA a fost estimatăaplicând cota de taxare de24% la valoarea EBITDAestimată pentru fiecareprofesie liberală pe bazainformaţiilor financiarefurnizate de ANAF la nivelde cod CAEN (rata deprofitabilitate calculată caEBITDA/ Cifra de afacericare a fost apoi aplicată laestimarea privind cifra deafaceri cumulată); valoarearezultată a fost ajustatăţinând cont de operaţiunilede interes general care suntscutite de TVA conform art.141 din Codul Fiscal (înprincipal diverse serviciimedicale) precum şi deplafonul de EUR 65.000care reprezintă limitamaximă a veniturilorobţinute până la careînregistrarea în scopuri deTVA este opţională.

Valoarea aDăuGaTă a Domeniului a creScuT În PerioaDa crizei

Valoarea adăugată aprofesiilor liberale dinRomânia a crescut înperioada crizei economice, în

timp ce în UE a înregistrat orelativă stagnare. Pondereavalorii adăugate de profesiileliberale în total valoareadăugată brută a înregistrat ocreştere medie anuală deaproximativ 5% în perioada2008-2010, respectiv de la5,9% la 6,5%.În pofida acestei creşteri,contribuţia profesiilor liberale

în total valoare adăugată esteîn continuare la un nivelfoarte scăzut în România,situându-se cu 4,8 pp sub me -dia ţărilor din UE. (Grafic 3)Valoarea adăugată brutăreprezintă valoarea nou creatăşi este măsurată ca diferenţăîntre valoarea bunurilor şiserviciilor produse (evaluatela preţuri de bază) şi

consumul intermediar(evaluat la preţurilecumpărătorului). Preţul debază reprezintă preţul primitde producător pentru ounitate de bun şi serviciu,excluzînd impozitele peproduse şi incluzîndsubvenţiile pe produse.

Emiliana DOVAN

grafic 2

grafic 3


eveniMent

Promulgarea Legii nr.83/24.06.2014 privindinvenţiile de serviciu,

coroborată cu Legea nr.64/1991 privind brevetele deinvenţie, republicată, punbazele unei noi relaţii întreangajaţii-inventatori şiangajatorii lor. Reglementărilecunoscute până în prezent dinLegea nr. 64/1991, articolul 5,privind invenţiile de serviciuau fost înlocuite cu regle men -tări noi, corespunzătoarestandardelor europene, care îşipropun să contribuie la încu -rajarea potenţialului inventival angajaţilor cu înaltăcalificare. Aspecte legate dedreptul asupra invenţiei deserviciu şi protejarea acesteiala nivel naţional şi internaţio -nal, prin înregistrarea în ţară şistrăinătate a cererii de brevetde invenţie/modelului deutilitate, sunt de asemeneareglementate.”Dreptul angajatorului asuprainvenției există. Nu mai existădreptul clar al inventatorului.Desigur, există și dreptulinventatorului de a firemunerat pentru creația sa. Afost necesară o lege specialăpentru că aceasta are o altăforță. Dacă s-ar fi făcut unamendament la legea vecheimpactul nu ar fi fost atât deputernic. Îmi doresc ca aceastănouă lege să deschidă alteporți pentru România”, a

declarat Dr. Jur. Ing. BucuraIonescu, Director – DirecţiaBrevete de Invenţie OSIM.

oPorTuniTăți PenTru auTomoTiVe

Potrivit acesteia, mesajulacestei legi este că Româniadorește alinierea la normeleinternaționale și în acestdomeniu.”Credem că noua lege pe IPva crea noi oportunități pentrumulte domenii, în special înautomotive. Este importantpentru multe companiigermane să investească încercetare în România, iaraceastă lege este un pas înfață. Provocări sunt însă îndomenii ca: taxe,infrastructură, autoritățilepublice, PPP, predicitibilitateamăsurilor economice,accesarea fondurilor de stat.Aceste domenii nu sunt foartebine văzute de investitori”, aexplicat Sebastian Metz,director general și membru în

Consiliul Director al Camereide Comerț și Industrie Ro mâ -no-Germane (AhK Romania). Reprezentantul AhK Romaniaa subliniat că acestea suntdomeniile care necesităîmbunătățiri.”Această lege nouă a fostrezultatul unei lupte pe caremediul de afaceri a avut-o cuOSIM și cu autoritățile de stat.Acum suntem desigur deaceeași parte a baricadei șitrebuie să înțelegem că este olege în interesul României.Salariații inventează lucrurinenumărate, întrebarea estedacă acestea produc bani saudacă vor produce după unanumit număr de ani.Inventatorul nu are aceastăîntrebare în minte atunci cândcreează”, a declarat MihaiAcsinte - Chief Legal Officer,DACIA RENAULT.A doua temă de interes majoreste cea a expertizelor tehnicejudiciare în domeniulbrevetelor de invenţie. Aceastaa fost dezbătută în cadrul unei

mese rotunde la care au parti -cipat lectori cu perspectivediferite: judecători, consilieriîn proprietate industrială (PI),avocaţi, experţi.

lecTorii eVenimenTului

Mihai Acsinte - Chief LegalOfficer, DACIA RENAULTConsilier P.I. Anca CiudaConf. Univ. Dr. RăzvanDincă, Consilier PI,Universitatea Bucureşti,Facultatea de DreptConsilier PI CosminaFierascu, Sef ComisieProfesionala CNCPIR,Rominvent SAConf. Univ. GheorgheGheorghiuProf. Tudor Iclanzan,Consilier PI, UniversitateaPolitehnica din Timisoara,Facultatea de MecanicaDr. Jur. Ing. BucuraIonescu, Director – DirecţiaBrevete de Invenţie OSIMSebastian Metz, directorgeneral și membru înConsiliul Director al Camereide Comerț și IndustrieRomâno-GermaneExaminator.Ing. PetreOhAN- OSIMConsilier PI MargaretaOproiu, Cabinet M. OproiuProf. Univ. Dr. Viorel Roş,Cabinet Roş şi Asociatii,Preşedintele AsociaţieiŞtiinţifice de DreptulProprietăţii IntelectualeJud. Octavia Spineanu-Matei, Inalta Curte de Casațieși Justitie Consilier DoinaTulucaAv. Cosmin Vasile,zamfirescu Racoți & PartnersConsilier PI RalucaVasilescu, Preşedinte CNCPIR

Emiliana Dovan

legea invențiilor de serviciu oferă Noi oportuNități peNtru româNiacamera naţionala a consilierilor în Proprietate industrială din românia (cncPir) şi legal magazin auorganizat, pe 20 noiembrie 2014, conferinţa ”invenţiile – mereu în actualitate: noua lege privindinvenţiile de serviciu. expertizele tehnice judiciare”, în cadrul hotel cişmigiu din Bucureşti.

Principala concluzie aconferinței a fost aceeacă medicii au nevoie de

o lege clară a Malpraxisului.Astfel, doctorul AlexandruBrezoescu, președinteleColegiului Medicilor DentiștiBucurești, a apreciat că o legeclară a malpraxisului, cuprevederi clare și limitative,poate ajuta mult atât medicul,dar și tot personalul medicalcare contribuie la actulmedical. Doctorul Aurelia Drăghici, dela Spitalul UniversitarBucurești, a subliniat că”malpraxisul este o afecțiunesistemică” și “reprezintă încăo problemă a sistemului desănătate din România”. “Deaceea, fiind încă o problemăde sistem, dezbaterea trebuiesă aibă loc cu toți actorii dinsistem și să aibă loc dinperspectiva pacientului.(...)Avem obligația să căutămfilosofia malpraxisului înRomânia, resorturile careconduc la malpraxis și săidentificăm măsura în caredrepturile fiecărui actor au fostrespectate”, a subliniatDrăghici. Despre expunerea medicilorspecialiști în neonatologie lasuspiciunea de malpraxis avorbit doctorul MădălinaDobrescu, medic specialistneonatolog la Spitalul ReginaMaria, care a prezentat unstudiu de caz concret.“Lipsa de acțiune creeazăpremisele reclamațiilor demalpraxis”, a afirmat Mă dă -lina Georgescu, medic primarORL la Spitalul Panduri.Răspunderea medicului încazul unei acuzații demalpraxis este tratată atât subaspect civil, respectivstabilirea daunelor acordate

pacientului, atât materiale, câtși morale, dar și sub aspectpenal. Despre condițiilerăspunderii penale în cazulculpei medicale a vorbitNicoleta Grigorescu, avocat,partener SCA Deleanu &Grigorescu. Ea le-a reco man -dat directorilor de spitale destat și managerilor clinicilorprivate să apeleze la serviciileavocaților specializați în dreptpenal și în malpraxis.

aVanTaJele meDierii

Mediatorul Andreea Răduț aarătat care sunt avantajeleîncheierii unui Acord deMediere într-un caz demalpraxis medical. La rândulsău, Ion Dedu, mediator,membru în Consiliul deMediere le-a recomandatmedicilor și pacienților săapeleze la mediere mai ales însituația cazurilor de suspiciune

de malpraxis, culpa fiindfoarte greu de stabilit și dedovedit în instanță. Totodată, judecătorul CristiDănileț, membru în ConsiliulSuperior al Magistraturii aevidențiat ca nu sunt dispo -nibile nici un fel de proceduride stabilire a criteriilor carestau la baza acordării daunelormorale, în cazuri demalpraxis. El a menționat căîn prezent nu există judecătorispecializați în Malpraxis.“Cei mai buni avocați sunt ceicare au știința să evite unproces”, a constatatjudecătorul, subliniind căpărțile ar trebui să fie asistatede avocați pe parcursulprocedurii de mediere. CristiDănileț a amintit despre uncaz recent de malpraxis de laIași, care a fost soluționat prinprocedura medierii.

Mircea Fica


eveniMent

Medicii au nevoie de o lege clară a MalPraxisuluilegal magazin și lupu & Partners au organizat marți, 25.11.2014, la hotel howard Johnson din Bucureșticonferința cu tema malpraxis - aspecte medicale și juridice. Partenerii evenimentului au fost societateade avocatură Deleanu & Grigorescu și compania farmaceutică alfa Wassermann. conferința a beneficiat desprijinul colegiului medicilor din românia și al colegiului medicilor Dentiști București. Partenerii mediaau fost romanian Journal of health manager, Viața medicală, paginamedicala.ro, editura Tandem media,calendar evenimente, editura ch Beck, www.avocatura.com, www.juridice.ro, risco, indaco, TheDiplomat, Wolters Kluver și medierenet.ro. la eveniment au participat peste 80 de invitați – medici,stomatologi, farmaciști, avocați, mediatori și brokeri de asigurare.

aurelia Drăghici

cristi Dănileț

nicoleta Grigorescu


eveniMent

Vorbitorii primeisesiuni de discuţii şitemele abordate au

fost: Dr. Dumitru Borţun –„Managementul greşelii,ingredient în reţetacredibilităţii”, Dr. Diana-Maria Cismaru – „Evaluareaefectelor crizelor reputaţionaleîn mediul online”, Dr. DianaGavra – „Răspundereajuridică a Google Inc. pentruprejudicii aduse reputaţieipersoanelor”, Drd. Raluca-Silvia Ciochină – „Agenţifacilitatori ai calomniei înmediul online: cazul RipoffReport” şi Dr. Diana Dumitriu– „Managementul reputaţiei

pe piaţa celebrităţii în contextcompetiţional”.„Avocatura nu înseamnănumai administrarea legii ci șiconstruirea unei reputații.Credibilitatea este o excelentărezervă strategică pentrueventualele crize de imagine(reprezintă „bani albi” pentru„zile negre”). În cazul în careacestea se declanşează estefoarte important să recunoştigreşeala. În fiecare companiear trebui să existe un set deproceduri de management algreșelii”, a declarat Conf.univ. dr. Dumitru Borțun,șeful Comisiei de Evaluare șiAsigurare a Calității din

Facultatea de Comunicare șiRelații Publice, SNSPA.Acesta a subliniat, cu ocaziaevenimentului, slaba pregătirea elevilor, studenţilor şiimplicit a angajaţilor atât demediatizată în ultimii ani.“Această slabă pregătire nueste cauzată numai de lipsa devoinţă a elevilor ci şi de lipsade interes a profesorilor caresunt prost plătiţi şi demotivaţi.Astfel profesorii sunt modelede eșec social, nu de succes.De aceea, elevii nu învață.Profesorii nu reprezintămodele pentru ei ”, a explicatConf. univ. dr. DumitruBorțun.

rePuTația Din SPațiul onlineafecTează Viața reală

Dr. Diana-Maria Cismaru,Conf. Univ. Dr. SNSPABucurești, a vorbit despre“Evaluarea efectelor crizelorreputaționale în mediulonline”.“Până acum nu prea s-a datimportanță spațiului online.Nu s-a considerat că acestapoate avea un efect asupraspațiului real. Din păcate,realitatea este că reputația dinspațiul online afectează directviața reală. De aceea, estefoarte important să fie evitatăo astfel de criză. După ceaceasta s-a produs în mediulonline efectele sunt înlăturatefoarte greu. De asmenea, înspaţiul online, oameniiafectați nu prea au „dreptul”de a fi uitați”, a afirmat Dr.Diana-Maria Cismaru.Dr. Diana Gavra, Asistentuniv. SNSPA şi avocat, asusţinut o prezentare cu tema„Răspunderea juridică aGoogle Inc. pentru prejudiciiaduse reputaţiei persoanelor”.Una dintre principaleleprobleme în acest sector esteexistenţa unei imunităţi aoperatorilor online, dată deAplicarea CDA, Secţiunea230, tuturor companiilor careau sediul în California.Potrivit acestei secţiuni, niciun furnizor sau utilizator deservicii informatice interactivenu va fi considerat editorulsau autorul oricărei informațiipusă la dispoziție de către altfurnizor de conținut. Drepturmare, persoane care au fostdefăimate în mediul online,prin intermediul youTube sauGoogle, nu au reuşit să obţinăştergerea informaţiilor

credibilitatea este o reZervă strategică peNtru criZele de imagiNelegal magazin events a organizat, în parteneriat cu şcoala naţională de Studii Politice şi administrativedin Bucureşti (SnSPa), conferinţa “Provocări actuale în managementul reputaţiei şi în branding”, pe datade 9 decembrie 2014, în cadrul hotel marshal Garden Bucureşti.


eveniMent

defăimătoare pentru căinstanţa din SUA a respinsacțiunea în baza imunitățiioperatorilor online.“Nu cred că trebuie să neimaginăm că Secţiunea 230va fi vreodată scoasă dar credcă alte state sau UE ar trebuisă instituie alte tratate care săoblige acești operatori sărăspundă, să le impună nișteresponsabilități mai clare, atâttimp cât veniturile acestorcoloși care provin din UEsunt însemnate”, a declaratDr. Diana Gavra.Drd. Raluca-Silvia Ciochină asubliniat faptul că potrivitCodului Penal, intrat învigoare în februarie 2014,calomnia și insulta nu maisunt considerate infracțiuni.

rePuTația exiSTă, la fel ca frumuSețea, În ochii PriViTorului

„Ne aflăm într-o perioadă încare competiția estecontextualizată altfel. Avemtot felul de topuri şi estefoarte greu să ieși din aceastăparadigmă. Piața celebritățiieste foarte dinamică, iardistincția între viața publică șicea personală devine foartegreu de făcut. Celebritatea șidinamica competițională seîntâlnesc iar actorul este pussub o presiune foarte mare.Este foarte greu să nugreșești. De aceea, reputațiatrebuie gândită pe un modelde rețea, rețea de canale și deconvergență de roluri. Atunciputem vorbi despre ostructură solidă în termenireputaționali”, a precizat Dr.Diana Dumitriu, Cadrudidactic asociat SNSPA.Vorbitorii celei de-a douasesiuni de discuţii şi temele

abordate au fost: Simona Dan,Market Strategy Advisor, GfKRomânia, "The ReèutationEconomy", Ana-MariaGavrilă, head ofCommunications, CliffordChance Badea „Brandulpersonal în avocatură”, IoanaBarbu, PR & MarketingConsultant, bpvGRIGORESCUŞTEFăNICă “Diferenţiereprin branding în avocatură” şiŞtefan Moţec, AvocatPartener, MOţEC ŞTEFAN –Cabinet de avocat.“Reputația există, la fel cafrumusețea, în ochii privi -torului. Reputația nu este unlucru care stă numai pe masadirectorului de companie saupe cea a omului de comuni -care, ci, în mâinile fiecăruiangajat”, este de păerereSimona Dan, MarketStrategy Advisor, GfKRomânia.Aceasta a prezentat con clu -ziile unui studiu realizatrecent de companie asupraindustriei pharma. Pilonii pecare se construiește reputațiasunt: calitatea management-ului, familiaritatea, putereafinanciară, produse/serviciul

calității, brand-ul angajaților,CSR şi implicarea emoțională.

auTenTiciTaTe, Diferențiere și noTorieTaTe

Ana-Maria Gavrilă, head ofCommunications, CliffordChance Badea, a susţinut ointervenţie cu tema „Brandulpersonal în avocatură”.Potrivit acesteia, ADN-ulbrandului personal -Autenticitate, Diferențiere șiNotorietate – ar trebui să fieîn vederea celor care suntinteresaţi să-şi construiască oidentitate puternică.Ioana Barbu, PR & MarketingConsultant, bpvGRIGORESCU ŞTEFăNICă,este de părere că branding-ulnu este și nu trebuie să fie unscop în sine, dar că în minteaclienților trebuie să nediferențiem cumva.“Oamenii din firmăreprezintă o dimensiune dediferenţiere şi sunt unelement critic pentru că eiinteracționează de fapt cuclienții, devenind astfel unvehicul al valorilor de brand.De multe ori, avocații suntfoarte bine pregătiți din punct

de vedere juridic dar pun maipuțin accent pe alte elemente.Problema este că tot de multeori clienții nu pot face oevaluare a pregătirii lorjuridice și se ghidează înfuncție de alte elemente: câtde repede i s-a răspuns, câtde pe înțelesul său s-adiscutat etc”, a explicat IoanaBarbu.Ştefan Moţec, AvocatPartener, MOţEC ŞTEFAN –Cabinet de avocat, a vorbitdespre posibilitateaeficientizării activităţiiaferente caselor de avocaturăprin utilizarea unui softdedicat, isoLex. Printrecapablităţile aplicaţiei senumără: elaborarea destatistici şi rapoarte,coordonarea proiectelor deanvergură, managementuldosarelor, monitorizareaactivităţii zilnice etc.Prima ediţie a conferinţei“Provocări actuale înmanagementul repuţaiei şi înbranding” a fost organizată cusprijinul bpv GRIGORESCUŞTEFăNICă, isoLex şiConta Rădulescu.

Emiliana Dovan


eveniMent

Unul dintre momentelecheie ale conferinței afost prezentarea, de

către reprezentanți ai BERD,precum și ai Băncii Mondialeși ai FMI, a rezultatelor aces -tor evaluări, care au analizatrolul practicianului în insol -vență precum și al instanțelorde specialitate în finalizarea cusucces a procedurilor de insol -vență și de prevenire a insol -venței. Totodată, în cadrullucrărilor conferinței, oficialiiBERD au făcut publice rezul -tatele evaluării comparativeefec tuate în perioada 2013-2014în cele 27 de țări evaluate.

cel mai mare ProcenTaJ, Pe ToaTe caTeGoriile analizaTe

Potrivit acestui studiu, Româ -nia a obținut cel mai mareprocentaj, pe toate categoriileanalizate, respectiv: licențiereași înregistrarea formelor deexercitare a profesiei (100%),modalitățile de reglementare,supervizare și disciplină(94%), formare profesionalăinițială și continuă (95%), sis -temul de desemnare a practi -cianului în cadrul procedurilor(100%), calitatea și etica pro -fe sională (81%), competențeleși atribuțiile legale (83%) șisistemul de remunerare (81%). Acest procentaj plasează Ro -mânia pe primul loc în ceea ce

privește gradul de dezvol tare alprofesiei de practician în in sol -vență în rândul țărilor eva lua te,devansând, astfel, țări pre cum:Polonia, Ungaria, Croa ția,Rusia, Lituania, Esto nia, Leto -nia, Slovacia, Slovenia etc.Astfel, s-a apreciat că Româ -ni a a dezvoltat un cadru juri -dic solid și funcțional pentruprofesia de practician în insol -vență, acoperind elementelecheie ale profesiei. Mici reco -mandări care ar putea îmbu -nătăți și mai mult performanțași dezvoltarea profesiei depractician în insolvență includintroducerea de criterii profe -sionale pentru desemnareapracticianului în insolvență decătre instanță, încurajareaprocedurilor de prevenire ainsolvenței precum și îndru -mări cu privire la modul degestionare a averii debitoruluiși valorificarea eficientă aactivelor în procedură, se aratăîn raportul de țară al BERD.“Este un rezultat onorantpentru România, de recu -

noaștere a eforturilor tuturorpărților implicate în procedurainsolvenței, de a reglementaaceastă profesie, de a asiguraformarea profesională conti -nuă a practicienilor și nu înultimul rând, de recunoaștere,la un nivel atât de înalt, a con -ținutului noului act normativîn materia insolvenței- unfactor extrem de importantpentru mediul economic sifinanciar. Faptul că avem olege modernă și echilibrată,precum și o tradiție de peste15 ani în gestionarea proce -durilor de insolvență, ne-apropulsat pe primul loc întopul BERD dar, totodată, neobligă să confirmăm și înactivitatea practică, printr-ocon duită adecvată, standar -dele recunoscute ale cadruluilegislativ”, a declarat SimonaMiloș - Președinte, InstitutulNațional pentru PregătireaPracticienilor în Insolvență(INPPI) și reprezentantuldelegației României laseminarul BERD.

românia a foST rePrezenTaTăDe Doi DeleGați

La această conferință au parti -cipat personalități în domeniu,reprezentanți ai instituțiilor șiautorităților publice și repre -zentanți ai mediului academicdin țările evaluate, inclusivRomânia.La invitația organizatorilor,România a fost reprezentatăde doi delegați: PreședinteleInstitutului Național dePregătire al Practicienilor înInsolvență (INPPI) – av.Simona Maria Miloș și av.Andreea Deli – membru alConsiliului științific al INPPI,care au avut și calitatea delectori în cadrul conferinței,prezentând aspecte relevanteale profesiei de practician îninsolvență din țara noastră.Alături de acestea, în cadrulconferinței au fost invitați săia cuvântul PreședinteleINSOL International - Jamesh.M. Sprayregen, DirectorulExecutiv al R3 - GrahamRumney, precum și repre -zentanți din Marea Britanie,Franța, Germania, Ucraina,Ungaria, Letonia și Bulgaria.INPPI a fost înființat în de -cem brie 2012. Este organizatși funcționează sub autoritateaAdunării ReprezentanţilorPer manenţi ai Uniunii Națio -nale a Practicienilor în Insol -vență din România (UNPIR)şi Consiliului Naţional deConducere al Uniunii, iar prinacțiunile pe care le organi -zează se adresează tuturorpracticienilor în insolvență,stagiari sau definitivi,indiferent de nivelul la care seaflă în carieră.

Emiliana Dovan

roMânia, pe primul loc la deZvoltarea profesiei de practiciaN îN iNsolveNță Banca europeană pentru reconstrucție și Dezvoltare (BerD) a găzduit, în noiembrie, la londra, conferințade lansare a raportului de evaluare. acesta a fost elaborat pe parcursul a doi ani de studii comparative șianalize a legislației insolvenței privind reglementarea profesiei de practician în insolvență în 27 de țări încare BerD acordă asistență.

inPPi | institutul național pentru Pregătirea Practicienilor în insolvențăBucurești, Strada Vulturilor, Nr. 23, Etaj 4, Sector 3, Cod Poștal 030851

Telefon: +4 021 316 2484 | Fax: +4 021 316 2485 | E-mail: [email protected] |Web: www.inppi.ro

EximBank a acordatcompaniei Romelectro SA,unul dintre cei mai maricontractori generali pentruproiecte energetice, unplafon de finanțaremultiprodus în valoare de 54de milioane de lei, destinatderulării unui contract pe

care societatea l-a încheiatcu Transelectrica. Facilitateastructurată de bancă includeatât o componentă definanțare – care acoperănevoile temporare de cash,cât și una de garantare –scrisori de garanție bancarăpentru bună execuție și

restituire avans, necesareRomelectro pentru proiectulretehnologizării unei stațiielectrice de transformare aTranselectrica.Compania Romelectro acâștigat licitația organizatăde Transelectrica pentruretehnologizarea stațieielectrice 400/220/110/20 kVBradu, un important nod încadrul Sistemului Electro -energetic Național ce asigurăconexiunile și tranzitul deputere din zonele cu exce -dent de energie electrică(Muntenia și Oltenia) cătrezonele deficitare din Transil -vania. Valoarea contractuluidepășește 29 de milioane deeuro și se va derula pe operioadă de patru ani.

Asociația Societăților Financiare dinRomânia (ALB) și Consiliul PatronatelorBancare din România (CPBR) au decisînființarea, împreună, a primei federațiipatronale din domeniul serviciilor financiaredin România, pentru a facilita o cât maibună reprezentare a intereselor membrilor șia angajaților acestora. Federația patronală ceurmează a fi înființată în prima parte aanului viitor, are în vedere afiliereaulterioară la una dintre principaleleConfederații patronale pentru o cât maijudicioasă reprezentare în cadrul dialoguluitripartit Guvern-Patronat-Sindicate, potrivitLegii Dialogului Social. CPBR și ALB îșivor păstra individualitatea în cadrulfederației, urmând să aibă drepturi egale.“Am luat hotărârea înființării acestei federațiipatronale deoarece credem că putem fi maiputernici împreună nu numai în ceea ceprivește interesele noastre convergente ci și înavantajul pieței serviciilor financiare dinRomânia și a clienților noștri”, a declaratSteven van Groningen, Președintele

Consiliului Director al CPBR. “Dorim săputem aborda și în comun problemele demulte ori complexe din zona consumatorilornoștri, inclusiv pe partea de prudențialitate șireglementare,” a explicat Felix Daniliuc,Președintele ALB.Membrii CPBR, organizație patronalăînființată în aprilie 2014, sunt BancaComercială Română, BRD – Groupe SocieteGenerale, Raiffeisen Bank, UniCredit-țiriacBank, ING Bank Romania și VolksbankRomania. ALB numără în prezent 35 demembri principali și parteneri, în majoritateinstituții financiare nebancare. Parte dintremembrii ALB aparțin acelorași grupurifinanciare internaționale din care fac parte șimajoritatea membrilor CPBR. Potrivitstatisticilor proprii, membrii ALB acoperăcirca 90% din totalul activităților de multi-creditare (leasing și credite de consum) lanivelul IFN-urilor din România, ALB fiind șimembră a Federației Creditului de Consumdin Europa – Eurofinas și a Federației Euro -pene a Companiilor de Leasing – Leaseurope.

ALB șI CPBR VOR ÎNFIINțA FEDERAțIAPATRONALă A SERVICIILOR FINANCIARE

CONSUMATORIIAU MAI PUţINă

ÎNCREDERE ÎNCOMPANIILE DE

ASIGURăRI DECâTÎN BăNCI

Nivelul de încredere al consuma -torilor în companiile de asigurări a

coborât la 70%, faţă de 82% înbănci, în mare parte din cauza

interacțiunii scăzute dintre asigu -ră torii și clienţii lor, conform edi -ţiei 2014 a studiului Ey intitulat

Global Consumer InsuranceSurvey. Consumatorii indică

faptul că îşi doresc o comunicaremai frecventă, mai valoroasă şi

mai personalizată, față de situațiadin prezent în care doar câțivaasigurători fac acest lucru. Defapt, 44% dintre consu ma tori

declară că nu au mai avut niciunfel de comunicare cu asigu rătorul

lor în ultimele 18 luni. Ey aintervievat aproximativ 24.000 depersoane din 30 de ţări între lunile

mai şi iulie 2014, cu scopul de aafla ce contează cel mai mult în

relaţia dintre consu matori șiasigurătorii lor, modul în care

interacţionează şi cât de satisfăcuţisunt aceşti consumatori cu ofertele

de poliţe de asigurare. „În timpulcrizei financiare, încre derea în

instituţiile financiare a suferit olovitură dură, dar am văzut cumaceasta a revenit în mare măsură

în cazul băncilor, în vreme ce în cre -derea în asigurători rămâne scăzută.

Băncile au sufi cien te ocazii pentrua încuraja interacţiunile regulatecu clienţii lor și dispun astfel de

capacitatea de a reclădi încredereaatunci când aceasta se pierde.

Com paniile de asigurări însă se ba -zează pe prea puţine puncte de

contact ca să construiască o re laţiede încredere pe termen lung cu

cli en ţii lor”, a declarat Alina Di mi - triu, Director Executiv, Ey România.


business news

ExIMBANK FINANțEAzăROMELECTRO

PESTE 100.000 DE ÎNMATRICULăRIDE FIRME ÎN 2014În perioada ianuarie-noiem -brie 2014, peste 100.000 denoi operatori economici aufost înregistraţi, potrivitdatelor furnizate de RegistrulComerţului şi a analizelorefectuate de către echipaD.I.M.M.M.A.T. ,, Nebucură faptul că s-a depăşitnumărul de 100.000 deînmatriculări în 2014, ceeace indică faptul că mediul deafaceri este în continuuămişcare şi evoluţie. Totodată,este de remarcat faptul căactivităţile profesionale,ştiinţifice şi tehnice seplasează pe locul doi privindobiectul de activitate,însemnând aproximativ 11%din numărul total, ceea cedenotă că antreprenorii

români se orientează din ceîn ce mai mult spre inovare”,a declarat Florin NicolaeJianu, ministrul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şiTurism.100.179 de firme au fostînmatriculate în aceastăperioadă, MunicipiulBucureşti ocupând primulloc cu 18.814 înmatriculări(18,8%). Clujul ocupă loculsecund cu 5.581 deînmatriculări (5,6%), fiindurmat de Ilfov (4.619 –4,6%) , Timiş (4.391- 4,4%)şi Bihor cu (3.640 – 3,6%.).În topul primelor 10 judeţese mai regăsesc şi Constanţa(3,6%), Iaşi (3,6%), Prahova(3,2%), Braşov (3,1%) şiDolj (2,9%). La polul opus,

judeţul Tulcea înregistreazădoar 786 de înmatriculări,reprezentând 0,8% din totalulînmatriculărilor în aceastăperioadă.Din numărul total de100.179 de firme, SRLocupă primul loc cu 56.607de înregistrări , PFA cu28.842 şi II (ÎntreprindereIndividuală) cu 13.721 deînmatriculări. Pe primele 3locuri în rândul firmelorînmatriculate, principalulobiect de activitate estecomerţul cu ridicata şiamănuntul (29,9%).Urmează activităţiprofesionale, ştiinţifice şitehnice (11,1%) şiconstrucţiile, cu 8,3% dinnumărul total.

De ziua Națională, Carrefour România șiAldis au stabilit un nou record mondialpentru România și au primit CertificatulGuinness World RecordsTM pentru cel mailung cârnat din lume. Produsul, preparat dincarne tocată crudă, măsoară 62,745 kmlungime și are o greutate de 45 de tone,dimensiuni care doboară recordul mondialde 59,14 km deținut până în prezent deenglezi. Recordul stabilit de Carrefour România șiAldis a fost prezentat spre omologare deziua Națională a României, în parcareaPloiești Shopping City, în comuna Blejoi, înprezența oficialilor Guinness WorldRecordTM și a tuturor participanților laeveniment. La final, o parte din produsul-record a fost donată în scopuri caritabile. Deasemenea, cel mai lung cârnat din lume a

putut fi savurat de către participanți.„Suntem mândri să stabilim un nou recordpentru România pentru cel mai lung cârnatdin lume, chiar de ziua Națională. Prin acesteveniment, Carrefour România, împreună cuAldis, și-a câștigat un loc într-una din celemai cunoscute serii de cărți din lume,Guinness World Records”, a declaratTeodora Juravle, Manager ComunicareMarketing Carrefour România. „Este o ziimportantă pentru noi, prin care amsărbătorit românii de pretutindeni, dar și unan de strategii inovatoare, de experiențe noiși produse de calitate. Cu siguranță acestnou record stabilește așteptări, dar și ambițiicât mai înalte de viitor atât pentru cliențiinoști, cât și pentru Grupul Carrefour.”,declară Silviu Diaconu, Director ProduseProaspete Carrefour România.

CARREFOUR ROMâNIA șI ALDIS INTRă ÎN GUINNESS WORLD RECORDSTM

CU CEL MAI LUNG CâRNAT DIN LUME

DELOITTE – DESEMNAT LIDER

MONDIAL ÎN GESTIONAREA

RISCURILOR Într-un context în care riscurile

amenință companiile pe toateplanurile, de la gestionarea

riscurilor la securitatea cibernetică,Deloitte a fost desemnat lider în

servicii de consultanță în manage -mentul riscurilor de către Gartner,cea mai mare companie de cerce -tare din lume, în cadrul raportului

intitulat “Magic Quadrant forGlobal Risk Management

Consulting Services”. “Considerăm că poziționarea

Deloitte drept lider reflectă anga -jamentul nostru de a oferi asistență

clienților cu privire la integrareamanagementului riscurilor în

planurile de afaceri ale compa -niilor,” a spus Andrei Ionescu,

Director Deloitte România.Raportul Gartner a evaluat șaptefirme de consultanță globale din

trei perspective alemanagementului riscului – cadru

general, parametri-cheie șisisteme. În “Cadranul magic al

serviciilor globale de consultanțăîn managementul riscului”,

serviciile Deloitte de consultanțăîn managementul riscului au fost

poziționate cel mai sus pe axaprivind capacitatea de execuție și

viziunea completă.Practica solidă a Deloitte România

în managementul riscului puneaccent pe o abordare integrată,

care implică managementul,diviziile de business și ariile

funcționale. Echipa formată din 30de specialiști furnizează cliențiloro gamă completă de servicii care

permit acestora măsurarea,gestionarea și controlul mai bun alriscurilor, pentru a spori fiabilitateasistemelor și proceselor din cadrul

companiei.


business news

RSM SCOT A SPONSORIzAT EUROPEAN BUSINESS AWARDSUn eveniment specialorganizat de EuropeanBusiness Awards, UKTI șiRSM Scot, pentru a sărbătorisuccesul celor opt CampioniNaționali ai Românieiangrenați în competițiaEuropean Business Awardsdin acest an, a avut loc pe 24noiembrie la Reședința dinBucurești a Excelenței SaleAmbasadorul Regatului Unital Marii Britanii și Irlandeide Nord în România.Cei opt Campioni Naționalisunt:AROBS TransilvaniaSoftware, Global RemoteServices, INSOFTDevelopment & Consulting,Kapsch, Kaufland România,Mavenhut, TeamnetInternațional și UnicreditTiriac Bank.Invitați de prestigiu, precumDomnul Emil

Constantinescu, Președinte alRomâniei între 1996-2000,Domnul Adrian Tripp, CEOal European BusinessAwards, Domnul AdamSambrook, Deputy head ofMission la Ambasada MariiBritanii la București, șiDomnul Dan Schwartz,Managing Partner al RSMScot, și-au oferit perspectivăasupra climatului de businessîn Europa și în România,precum și a potențialului decreștere în diverse zone debusiness de interes.În al optulea an de existență,competitita EuropeanBusiness Awards,sponsorizată de RSMInternațional, a șaptea rețeade firme de audit, taxe șiconsultanta din lume,recunoaște și premiazăexcelentă, bunele practici și

inovația în companii dinUniunea Europeană.“Companiile dau întotdeaunapulsul unei economiisănătoase și este excelent săobservăm că ele nu numai căavansează, dar devin din ceîn ce mai sofisticate,inovează, descoperă noistrategii și metode de acolabora cu jucătorii dinpropria piața națională și dinalte arii geografice. Business-ul românesc, bazat pe unputernic spirit antreprenorial,începe să prindă contur dinnou și să se maturizeze, la 25de ani de la momentul încare a renăscut, după o lungăperioadă de stagnare șimarginalizare impusă defostul regim comunist”, adeclarat Dan Schwartz (foto),Managing Partner al RSMScot.

Tradeville, lider de piață în tranzacționareaonline din România, le oferă investitorilorlocali oportunitatea de a investi în patrudintre cele mai importante companii dinGermania, respectiv Commerzbank,Continental, Lufthansa și Deutsche Post, alecăror acțiuni sunt disponibile pe platformaATS a Bursei de Valori București. „Prin aducerea acestor companii de top dinGermania la BVB, Tradeville își reafirmăangajamentul față de investitorii dinRomânia de a le oferi acces facil la acțiunileunora dintre cele mai valoroase companii lanivel european și mondial. Suntem foartemulțumiți să vedem că investitorii locali îșidezvoltă apetitul pentru acțiunile companiilorinternaționale pe care Tradeville le-a adus pepiața din România și vom activa ca marketmaker și pentru acești patru emitenți noi,pentru a asigura condiții optime de

lichiditate”, a declarat Ovidiu Dumitrescu,CFA, director general adjunct, Tradeville. Commerzbank este a doua cea mai marebancă germană și una dintre băncilecomerciale de top la nivel mondial, cusubsidiare în peste 50 de țări. Cu ocapitalizare de piață de peste 31 miliarde deeuro, Continental este al patrulea cel maimare producător de anvelope din lume,activând în peste 300 de locații din 49 dețări. Deutsche Lufthansa este principalacompanie aeriană din Germania și lider depiaţă pe toate segmentele pe care activează(transport de pasageri, logistică, reparaţiietc.). Deutsche Post, operatorul poștalprincipal din Germania, are afaceri în peste220 de ţări şi teritorii şi deţine serviciul decurierat DhL, lider mondial din punctul devedere al veniturilor, de peste 50 miliardeeuro în fiecare din ultimii patru ani.

INVESTITORII LOCALI POT CUMPăRA ACțIUNILA COMPANII GERMANE PRESTIGIOASE

ÎNCURAJAREAPLăţILOR

ELECTRONICE VA DETERMINA

REDUCEREAECONOMIEI GRI

Studiul PwC privind ImpactulPlăţilor Electronice în Economieprezintă 10 măsuri economice ce

pot conduce la creşterea veniturilorbugetare şi pot reduce economia

gri. Raportul, elaborat în perioadaseptembrie-noiembrie 2014,

analizează experienţa altor statecare au implementat măsuri de

limitare a plăţilor în numerar,corelate cu iniţiative de dezvoltare

şi extindere a infrastructuriinecesare plăţilor electronice.

Conform studiului PwC, pachetulde 10 măsuri care s-ar putea adopta

şi în România ar putea genera, înanumite condiţii, o reducere a

ponderii economiei gri din PIB cupână la 9,9% într-un interval de

timp de 7 ani, ceea ce reprezintăaproximativ 14 miliarde de euro,

care ar intra în circuitul economieifiscalizate, susţinând dezvoltarea

economică. „Plăţile în numerarreprezintă un factor favorizant al

economiei gri, întrucât suntimposibil de urmărit în ceea ce

priveşte raportarea achiziţiilor şivânzărilor efectuate, precum şiremunerarea forţei de muncă.

Ponderea numerarului în circulaţieîn România rămâne semnificativă,

în ultimii cinci ani ea depăşind60% din PIB, respectiv de 6 ori

mai mare faţă de nivelul înregistratde ţările din zona Euro, în timp ceponderea plăţilor cu cardul este dedoar 4,4% din PIB, adică de peste3 ori mai mică decât media UE şi

de peste 4 ori mai mică decâtmedia ţărilor din vestul Europei”, a

declarat Bogdan Belciu, Partener,Consultanţă în Afaceri şi

Management, PwC România.

Pagini realizate de Mircea Fica


business news

www.legalmagazin.ro

gala Profesiilor

liberale, ediţia I Martie 2015


legalmagazin.ro

UniUnea Profesiilor liberale din româniași

legal magazinorganizeaz\

ediți

a a

Vi-a

de

cem

brie

201

4


legalmagazin.ro

Piaţa deconsultanţăfiscală este

strânslegată

de evoluţiamediului

economic d Interviu cu

TonI TeauPreşedinte, Camera

Consultanţilor Fiscali

Leg

aL

ma

ga

zin

edi

ția

a Vi

-a

dece

mbr

ie 2

014

www.legalm

agazin.ro

Mediul de afaceri, sub zodia modificărilorlegislative / 12

Doamnele avocaturii româneşti, premiate în cadrul Galei Lady Lawyer / 22

8

Documents

legalmagazin · deleanu & grigorescu ... 40 ArBITrAjuL îN BELgIA 70/72 business news. șAPTE COMPANII ROMâNEșTI, ÎN DELOITTE 2014 TEChNOLOGy FAST 500 șapte companii românești