Embed Size (px)
Citation preview
Microsoft Excel
Microsoft Excel este un program de calcul tabelar, utilizat pentru introducerea, pastrarea, calculul si analiza datelor.
Deschiderea aplicatiei Microsoft Excel
Lansarea in executie a aplicatiei Excel se realizeaza prin una din urmatoarele metode:
Metoda I:
1. clic pe butonul meniului Start
2. selectam Programs
3. clic stanga pe Microsoft Excel
Metoda II:
- dublu clic pe icoana de pe Desktop
(daca exista scurtatura aplicatiei pe Desktop)
Metoda III:
1. clic pe butonul meniului Start
2. selectam optiunea Run
3. in casuta text din dreptul optiunii Open se va
introduce excel.exe
4. se apasa butonul OK
Descrierea spatiului de lucru
La pornirea aplicatiei Microsoft Excel, spatiul de lucru afisat este organizat astfel:
� bara de titlu – contine numele aplicatiei Microsoft Excel si a registrului de calcul activ
� bara de meniuri – contine optiunile disponibile in aplicatia Microsoft Excel
� bara de unelte – contine o serie de butonae care reprezinta comenzile din bara de meniuri
� bare de derulare ( orizontala si verticala) – permit vizibilitatea intregii foi de calcul;
� bara de stare – prezinta pe parcursul lucrului, o serie de informatii privind starea documentului curent;
� zona de lucru – zona in care sunt introduse datele cu care lucreaza utilizatorul
In Excel, fisierele in care sunt salvate si prelucrate datele sunt denumite registrii de calcul ( workbook), fisiere salvate cu extensia implicita .xls.
Un registru de calcul este format din mai multe foi – sheets, existand trei tipuri de foi:
� foi de calcul – worksheets – contin datele primare si rezultatele prelucrarilor
� foi diagrama – chart sheets – contin grafice
� foi cu macro-uri – macro sheets – permit memorarea unei succesiuni de actiuni (macro), specifice unor versiuni anterioare ale aplicatiei.
La un moment dat este activa doar foaia de calcul in care se lucreaza si care este afisata in fereastra activa.
Foile de calcul sunt alcatuite din celule – cells – care sunt organizate in linii si coloane. Coloanele sunt identificate prin litere: A, B, C, etc., iar liniile prin numere: 1, 2, 3, etc., astfel fiecare celula se identifica printr-o adresa (de exemplu celula A!, litera indica coloana, iar numarul indica linia celulei).
La un moment dat este activa doar o singura celula, si anume cea care are cursorul aplicatiei pe ea. Observam ca adresa celulei active este afisata si in zona de adresa din bara de formule.
Operarea cu registrii de calcul (workbooks)
Registrul de calcul este considerat documentul principal, in foile registrului fiind introduse datele si rezultatele prelucrarilor.
Crearea unui registru de calcul nou
Pentru a crea un registru de calcul procedam in modul urmator:
1. selectam optiunea New din meniul File. Pe ecran va apare fereastra New unde vom alege tipul registrului pe care dorim sa-l realizam.
2. daca se doreste crearea unui registru de calcul standard se va da clic stanga pe pagina General si apoi clic stanga pe Workbook.
2’. daca dorim utilizarea unui sablon, se da clic stanga pe Spreadsheet Solutions. In fereastra de dialog vor fi afisate pictograme pentru mai multe tipuri de foi de calcul, numarul lor difera in functie de instalarile efectuate. Selectam pictograma pe care dorim sa o realizam, imaginea registrului fiind afisata in caseta Preview.
3. clic stanga pe butonul OK, sau se apasa tasta Enter.
Titlul registrului de calcul va fi de tipul BookX, unde X reprezinta numarul de registre create in sesiunea de lucru curenta.
�Observatie:
Crearea unui registru de calcul standard poate fi realizata si prin actionarea butonului New din bara de unelte standard sau prin apasarea simultana a tastelor CTRL + N.
Salvarea
Pentru a pastra datele si a putea fi refolosite, registrele de calcul trebuie sa fie salvate, lucru pe care il facem urmand pasii:
1. selectam optiunea Save din meniul File, si se va deschide fereastra de dialog Save As:
2. in lista File name: se va specifica numele sub care se doreste salvarea registrului de calcul
3. in lista Save in: se va selecta directorul in care se va face salvarea .
4. clic stanga pe butonul Save sau apasam tasta Enter.
�Observatii:
I. Salvarea se poate realiza si prin apasarea butonului Save din bara de unelte standard.
II. in zona Save as type din fereastra Save As se va selecta tipul fisierului. Extensiile date fisierelor Excel sunt: .xls
– pentru registrii de calcul; .xla – pentru macrouri; .xlt – pentru sabloane; .xlb – pentru barele de unelte definite de utilizator; .xlg – pentru diagrame definite de utilizator
III. la salvarea unui registru trebuie aleasa o denumire sugestiva
IV. odata ce registrul are un nume, la fiecare comanda de salvare, aplicatia va salva in mod automat registrul de calcul cu denumirea curenta, fara a mai deschide fereastra de dialog Save As.
Salvarea registrului de calcul sub o alta denumire
In cazurile in care dorim modificarea unor date sau a formatului unui registr de calcul, dar si pastrarea registrului initial trebuie urmati pasii:
1. selectam optiunea Save As... din meniul File
2. in lista File Name: se va schimba denumirea registrului de calcul.
3. in lista Save in: se poate selecta un alt director in care sa fie salvat registrul de calcul
4. clic stanga pe butonul Save, sau apasam tasta Enter.
�Observatie:
Vom exista doua registre: registrul initial si registrul modificat.
Deschiderea unui registru de calcul existent
Daca dorim sa vizualizam sau sa modificam un registru de calcul avem posibilitatea sa-l deschidem procedand in modul urmator:
1. selectam optiunea Open din meniul File.
2. in lista Look in: se va selecta directorul in care se afla fisierul pe care vrem sa-l deschidem
3. dublu clic pe numele registrului; sau prin selectarea registrului urmata de apasarea butonului Open sau apasarea tastei
Enter.
�Observatie:
I. fereastra de dialog Open poate fi deschisa si prin apasarea butonului Open din bara de unelte standard sau prin combinatia de taste CTRL + O.
II. dublu clic pe fisierul de tip Excel din orice fereastra de explorare sau de pe Desktop porneste aplicatia si deschide fisierul respectiv
Activarea unui registru de calcul
Lista registrilor de calcul deschisi in aplicatia Excel se gaseste la baza meniului Window. Pentru activarea unui registru de calcul se va da clic stanga pe numele registrului afisat in meniul Window.
�Observatie:
Prin combinatia de taste CTRL + F6 (sau CTRL + SHIFT + F6) se trece de la un registru de calcul deschis la altul, in sensul crescator al numerelor (sau invers)
Inchiderea unui registru de calcul
Inchiderea registrului de calcul curent se face prin:
I. selectam optiunea Close din meniul File.
II. clic stanga pe butonul Close Window al ferestrei registrului
III. clic dublu pe butonul meniului System al ferestrei registrului respectiv
IV. selectam optiunea Close din meniul butonului System.
�Observatie:
Daca de la ultima salvare s-au facut modificari, la comanda de inchidere a ferestrei se va afisa o fereastra de dialog prin care utilizatorul poate selecta salvarea sau nu a modificarilor.
Ascunderea registrilor de calcul
Pentru a proteja datele de anumite modificari, aplicatia Microsoft Excel permite ascunderea registrilor de calcul.
1. selectam optiunea Hide din meniul Window
�Observatie:
Daca dorim reafisarea registrului, selectam optiunea Unhide din meniul Window, iar in fereastra afisata se selecteaza numele registrului si se executa clic stanga pe butonul OK
Operatii cu foile de calcul
In mod normal, un registru de calcul este format din trei foi de calcul, acestea fiind afisate in etichetele din partea de jos a ferestrei registrului
Activarea unei foi de calcul
Pentru a ne deplasa de la o foaie de calcul la alta alegem una din metodele:
I. clic stanga pe eticheta foii de calcul pe care dorim sa o activam.
II. combinatia de taste Ctrl+PgDn permite trecerea la urmatoarea foaie de calcul, iar prin Ctrl+PgUp trecem la foaia de calcul anterioara.
Inserarea unei foi de calcul
Daca dorim introducerea unei foi in registrul de calcul curent se va proceda in felul urmator:
1. selectam foaia sau foile de calcul inaintea carora dorim sa introducem o noua foaie de calcul.
2.din meniul Insert alegem optiunea Worksheet.
�Observatie:
Excel va insera atatea foi de calcul cate sunt selectate.
Stergerea (eliminarea) unei foi de calcul
Eliminarea unei foi din registrul de calcul se realizeaza astfel:
1. selectam foaia pe care dorim sa o eliminam
2. din meniul Edit se va selecta optiunea Delete Sheet…
3. executam clic pe butonul OK sau apasam tasta Enter
Ascunderea unei foi de calcul
Daca datele continute pe o foaie de calcul sunt date fixe si nu este necesara modificarea lor, avem posibilitatea de a ascunde foaia pentru a simplifica mediul de lucru:
1. se selecteaza foaia de calcul pe care dorim sa o ascundem
2. din meniul Format, selectam Sheet, apoi din submeniu se selecteaza optiunea Hide
Reafisarea unei foi de calcul se realizeaza astfel
1. din meniul Format alegem optiunea Sheet, apoi Unhide
2. in fereastra Unhide se va selecta foaia de calcul care dorim sa fie reafisata
3. clic stanga pe butonul OK
Mutarea sau copierea unei foi de calcul
In Excel avem posibilitatea sa mutam sau sa copiem foile de calcul in cadrul aceluiasi registru sau dintr-un registru de calcul in altul, urmand pasii:
1. selectam foaia de calcul pe care vrem sa o mutam sau copia
2. din meniul Edit alegem optiunea Move or Copy Sheet
3. pentru a muta sau copia foaia de calcul in alt registru, acesta trebuie sa fie deschis si se va selecta denumirea registrului respectiv din lista To Book
3`. in cazul in care dorim mutarea sau copierea foii de calcul intr-un registru nou, se va selecta optiunea (new book)
4. din lista Before Sheet se selecteaza foaia de calcul inaintea careia dorim sa fie mutata sau copiata foaia
5. daca dorim copierea foii de calcul, trebuie selectata casuta Create a Copy. Daca dorim mutarea foii de calcul, casuta
Create a Copy trebuie sa fie nebifata
6. clic stanga pe butonul OK sau se apasa tasta Enter
�Observatii:
I. Mutarea unei foi de calcul se poate realiza si prin:
1. pozitionam cursorul mouse-ului pe eticheta foii respective
2. prin operatia de dragare se va muta foaia de calcul in pozitia dorita
II. Copierea unei foi de calcul se poate realiza si prin:
1. pozitionam cursorul mouse-ului pe eticheta foii respective
2. tinem apasata tasta CTRL
3. prin operatia de dragare se va muta foaia de calcul in pozitia dorita
Schimbarea denumirii unei foi de calcul
Foile unui registru de calcul sunt numite implicit SheetX, unde X este un numar mai mare sau egal cu 1. Pentru a redenumi o foaie de calcul facem urmatorii pasi:
1. dublu clic pe eticheta foii de calcul pe care dorim sa o redenumim
2. tastam noua denumire si apasam tasta Enter
Selectarea unei foi de calcul
Cand trebuie efectuata o operatie pentru mai multe foi de calcul, atunci acestea trebuie selectate
Selectarea unui grup de foi succesive se realizeaza astfel:
1. pozitionam cursorul mouse-ului pe eticheta primei foi de calcul si apasam clic stanga
2. mentinem apasata tasta Shift
3. pozitionam cursorul mouse-ului pe eticheta ultimei foi de calcul si apasam clic stanga
Selectarea unui grup de foi nesuccesive
1. pozitionam cursorul mouse-ului pe eticheta primei foi de calcul si apasam clic stanga
2. mentinem apasata tasta CTRL
3. clicuri succesive pe etichetele foilor care vrem sa le selectam
Selectarea tuturor foilor din registrul curent
1. pozitionam cursorul mouse-ului pe una din etichetele foilor de calcul
2. clic dreapta pe eticheta si se va deschide un meniu contextual
3. selectam comanda Select All Sheets
�Observatii:
1. daca sunt selectate mai multe foi din registru si se executa operatiunea de inserare a unei foi, atunci se vor insera atatea foi cate sunt selectate
2. cand sunt selectate mai multe foi de calcul, bara de titlu va afisa BookX[Group]
3. prin clic stanga pe oricare foaie de calcul se abandoneaza operatia de selectie
Marirea/ Micsorarea zonei afisate
Ceea ce este afisat pe ecran la un moment dat este doar un fragment din foaia de calcul propriu-zisa.
Numarul maxim de coloane si linii dintr-o foaie de calcul este 260, respectiv 65536.
Pentru a mari sau micsora zona vizibila din foaia de calcul, vom proceda in unul din urmatoarele moduri:
I. din meniul View selectam optiunea Zoom… Se va deschide fereastra Zoom din care se va selecta procentul de marire/micsorare
II. se poate folosi si butonul Zoom din bara de unelte standard pentru a selecta procentul de marire/micsorare
III. daca se doreste afisarea foii de calcul cat toata suprafata ecranului, atunci se va selecta optiunea Full Screen din meniul View
�Observatie:
pentru a reveni la modul normal se da clic stanga pe butonul Close Full Screen
Selectarea fontului
Metoda I
1. selectăm celula sau grupul de celule în care dorim să scriem cu un anumit font
2. deschidem meniul Format, opţiunea Cells
3. selectăm eticheta Font
4. din lista Font alegem fontul dorit
5. OK
Metoda II
1. selectăm celula sau grupul de celule în care dorim să scriem cu un anumit font
2. executăm clic pe săgeata din dreptul butonului
3. executăm clic pe fontul dorit
Selectarea dimensiunii fontului
Metoda I
1. selectăm celula sau grupul de celule în care dorim să schimbăm dimensiunea fontului
2. din meniul Format, alegem opţiunea Cells
3. selectăm eticheta Font
4. din lista Size: alegem dimensiunea dorită
5. OK
Metoda II
1. selectăm celula sau grupul de celule în care dorim să modificăm dimensiunea fontului.
2. executăm clic pe săgeata din dreapta butonului
3. executăm clic pe dimensiunea dorite
Modificarea stilului fonturilor
Stil Denumire
- regular (normal)
- bold (îngroşat)
- italic (înclinat)
- subliniat
1. selectăm celula sau grupul de celule în care dorim să modificăm stilul.
2. clic pe unul din butoanele de mai sus, de pe bara de instrumente Formatare.
3. Deselectăm .
Alinierea textului in celule
Metoda I
1. Selectăm celula sau celulele în care dorim să aliniem datele la stânga, centrat sau la dreapta.
2. Executăm clic pe butonul corespunzător ( Left, Center, respectiv Right) de pe bara de instrumente
Formatare.
3. Deselectăm celulele printr-un clic în exteriorul lor.
Metoda II
1. Selectăm grupul de celule în care dorim să aliniem datele.
2. Din meniul Format alegem opţiunea Cells.
3. Selectăm eticheta Alignment.
4. În secţiunea Text Alignment din listele Horizontally: şi Vertically: fixam dimensiunea dorită.
5. OK
Modificarea orientării textului în celule
1. selectăm grupul de celule în care dorim să modificăm orientarea textului
2. din meniul Format, selectăm opţiunea Cells
3. selectăm eticheta Alignment
4. secţiunea Orientation vă permite să trageţi indicatorul în orice poziţie de pe semicerc sau să introduceţi un număr diferit de grade de rotaţie pentru text (Grade)
5. OK
Scrierea textului pe mai multe rinduri intr-o celulă
1. selectăm grupul de celule în care dorim să modificăm orientarea textului
2. din meniul Format, selectăm opţiunea Cells
3. selectăm eticheta Alignment
4. bifăm opţiunea Wrap text
5. OK
Comprimarea textului astfel încât să intre într-o celulă
1. selectăm grupul de celule în care dorim să modificăm orientarea textului
2. din meniul Format, selectăm opţiunea Cells
3. selectăm eticheta Alignment
4. bifăm opţiunea Shrink to fit
5. OK
Formatarea condiţionată
Formatarea condiţionată specifică criteriile de formatare pentru o celulă sau grup de celule pe baza unor condiţii. Deexemplu, este posibilă crearea unei condiţii care să formateze toate valorile cuprinse între 5000 şi 10000 cu caractereîngroşate, roşii.
1. selectăm celulele în care dorim includerea formatării condiţionate
2. din meniul Format, selectăm opţiunea Conditional formatting
3. În fereastra de dialog se va specifica
a) Tipul de valori (Value is) sau formule (Formula is)
b) Operatorii şi valorile pentru precizarea condiţiei (Between, equal to, greater than,less then, etc)
c) Se execută clic stânga pe butonul de comprimare (cel cu roşu) pentru a avea acces la foaia de calcul şi seselectează celula care conţine informaţia pe care dorim să o formatăm
d) Pentru a stabili formatul textului se va apăsa butonul Format şi veţi putea modifica stilul, culoareacaracterelor cât şi bordura sau culoarea celulelor care conţin datele care îndeplinesc condiţia
e) Dacă doriţi să stabiliţi alte seturi de condiţii, se apasă butonul Add
4. OK
Alte butoane din bara de instrumente utile formatării celulelor
Buton Semnificaţie
Transformă numerele în valori monetare, adăugând simbolul LEI
Utilizat pentru numere care rezultă din formule sub formă de procent
Folosit pentru a adăuga puncte la numerele ce depăşesc 999 şi virgulă pentru zecimale
Mărirea numărului de zecimale
Micşorează numărul de zecimale
Editarea antetelor şi subsolurilor
1. Din meniul View alegem optiunea Header and footer
2. selectăm eticheta Header/Footer (dacă nu era deja selectată)
3. Pentru a edita un antet executăm clic pe butonul Custom header…. Pentru a edita un subsol executăm clic pe butonul Custom footer…Va apare fereastra Antet sau Subsol, în care vom putem selecta locul de pe pagină în care vom introduce antetul sau subsolul: în stânga, în centrul sau în dreapta paginii
4. OK .
5. OK
Copierea conţinutului unei celule în celule alăturate:
1. Poziţionăm cursorul mouse-ului în colţul din dreapta jos al celulei din care dorim să copiem.
2. când cursorul mouse-ului se transformă în , printr-o operaţie de dragare pe linie sau pe coloană, copiem valoarea din celula iniţială în câte celule dorim
Copierea conţinutului unei celule într-o celulă nealăturată.
1. clic pe celula din care dorim să copiem datele.
2. Ţinem tasta Ctrl apăsată, cursorul mouse-ului va deveni
3. Printr-o operaţie de dragare ne deplasăm în celula în care dorim să copiem şi eliberăm butonul mouse-ului.
Introducerea seriilor
Introducerea unor serii, cum ar fi: 10,15,20,25, este asemănătoare cu copierea conţinutului celulelor.
1. Scriem într-o celulă 10, în următoarea celulă scriem 15.
2. Selectăm cele două celule.
3. În momentul în care cursorul mouse-ului se transformă în , printr-o operaţie de dragare pe linie vom crea seria dorită.
La fel se procedează şi la crearea unei serii pe coloane.
Denumirea unui domeniu de celule
Un domeniu de celule este un grup de celule alăturate. Celulele dintr-un domeniu pot să se găsească toate în aceaşi coloană, pe aceaşi linie, sau în orice combinaţie de linii şi coloane.
Domeniile sunt identificate prin colţul din st inga sus şi colţul din dreapta jos, de exemplu B2:C3.
Dacă dorim să dăm un nume unui domeniu de celule:
1. Selectăm domeniul de celule pe care vrem să-l denumim.
2. Din meniul Insert, alegem opţiunea Name apoi Definere.
3. În caseta text Nume in registrul de lucru, introducem o denumire din maxim 255 caractere litere, cifre, puncte şi sublinieri, dar nu şi spaţii.
4. Ok.
Operatorii matematici si logici
Operatorii matematici din Excel sunt:
Operator Operaţie Exemplu Semnificaţie
^ Ridicare la putere =A2^2 Ridică la puterea 2 valoarea din celula A2
+ Adunare =A2+A1 Adună valorile din celulele A1 şi A2
- Scădere =A2-A1 Face diferenţa dintre valoarea din celula A2 şi valoarea din celula A1
* Înmulţire =A1*A2 Înmulţeşte valorile din celulele A1 şi A2
/ Împărţire =A1/4 Imparte la 4 valoarea din celula A1
Operatorii logici sunt operatorii care aplicaţi asupra unor valori furnizează un rezultat cu valoarea logica TRUE (adevărat) sau FALSE (fals).
Operator Semnificaţie
> Mai mare
< Mai mic
= Egal
>= Mai mare sau egal
<= Mai mic sau egal
<> Diferit
Orice formulă Excel începe cu semnul egal (=)
Introducerea unor formule simple
Vom prezenta introducerea formulei “=A1+ A2” în celula cu adresa A3:
1. Selectăm celula în care dorim să introducem formula, în cazul nostru A3.
2. Introducem semnul “=”, de la tastatură.
3. clic pe celula A1.
4. Tastăm semnul “+”.
5. clic pe celula A2.
6. Apăsăm tasta Enter sau clic pe butonul Enter de pe bara pentru formule
Copierea formulelor
Metoda I.
1. Selectăm celula din care vom copia formula.
2. Din meniul Edit alegem opţiunea Copy.
3. Selectăm celula în care vom copia formula.
4. Alegem din meniul Edit comanda Paste.
Metoda II.
1. Selectăm celula din care vom copia formula.
2. Poziţionăm cursorul mouse-ului în colţul din dreapta jos al celulei din care dorim să copiem formula.
3. În momentul în care cursorul mouse-ului se transformă în , printr-o operaţie de dragare pe linie sau pe coloana, copiem formula din celula iniţială în câte celule dorim..
Afişarea formulelor în celule
Daca dorim ca în locul rezultatului în celule să fie afişate formulele alegem una din metodele:
I. Acţionăm simultan tastele Ctrl şi ` .
Pentru a reveni la afişarea iniţială acţionăm din nou aceste taste.
II.
1. Din meniul Tools, alegem Options.
2. Selectăm eticheta View.
3. In sectiunea Window options, bifăm Formulas.
4. OK
Erori de calcule în Excel
Erorile încep întotdeauna cu semnul #, şi sunt următoarele:
#DIV/0! - încearcă să facă o împărţire la zero;
#N/A - se referă la o valoare care este indisponibilă;
#NAME? - utilizează un nume necunoscut de Excel;
#NULL! - specifică o intersecţie între două zone care nu este validă;
#NUM! - utilizarea incorectă a unui număr;
#REF - celula care nu este validă;
#VALUE! - argument sau operand incorect;
##### - rezultat prea lung pentru a încape în celulă, se recomandă mărirea coloanei sau schimbarea formatului.
Introducerea simultană a mai multe formule
1. selectăm toate celulele în care vrem să introducem formula
2. se editează formula
3. când formula este completă, se apasă combinaţia de taste CTRL + ENTER
FUNCTII TEXT
Functia CONCATENATE – permite alipirea a doua sau mai multe texte
Sintaxa: CONCATENATE(text1, text2, ….., textn) unde
text1, text 2….. textn sunt sirurile de caractere pe care dorim sa le alipim. Putem concatena maxim 30 de siruri de caractere
Exemplu: In celula A1 avem numele „Popescu”. In celula B1 avem prenumele „Gheorghe” In celula C1 avem initiala „I”.
Vrem ca in D1 sa apara numele_initiala_prenumele
CONCATENATE(A1,C1,B1) – are ca rezultat PopescuIGheorghe
Pentru a introduce si spatii:
CONCATENATE(A1,” „,C1,” „,B1) – are ca rexultat Popescu I Gheorghe
Pentru a concatena siruri de caractere putem folosi si operatorul &
A1&C1&B1 – are ca rezultat PopescuIGheorghe
A1&” „&C1&” „&B1 – are ca rezultat Popescu I Gheorghe
Functia FIND - cauta un anumit text sau caracter intr-un alt text si returneaza pozitia in care gaseste inceputul sirului de text cautat. Caracterele cu majuscule sunt diferite de cele cu minuscule.
Sintaxa: FIND(find_text,within_text, start_num) unde find_text este textul cautat
within_text – este textul in care cautam start_num – un numar care specifica cu al catelea caracter sa inceapa cautarea.
Exemplu:
A
1 Un sir de caractere
FIND(„sir”,A1,1) – cauta textul sir in textul din celula A1 incepand cu primul caracter si returneaza 4 (pozitia in care
incepe cuvantul sir in textul din celula A1 – spatiile fiind considerate si ele caractere)
Functia LEFT – extrage primele caractere dintr-un text.
Sintaxa: LEFT(text,num_chars) unde text este sirul de text de unde vom extrage caractere
num_chars – numarulde caractere care vor fi extrase
Exemplu:
A
1 Popescu Gheorghe
LEFT(A1,7) returneaza Popescu (primele 7 caractere din textul celulei A1)
Functia LEN – afiseaza cate caractere are un text
Sintaxa: LEN(text) unde
text – este textul pentru care vrem sa aflam lungimea
Exemplu:
A
1 Popescu
LEN(A1) – returneaza 7
Functia LOWER – transforma toate caracterele unui text in litere mici
Sintaxa: LOWER(text) unde
text – este textul a caror caractere vrem sa-l transformam
Exemplu:
A
1 UN sir De CaRacTERE
LOWER(A1) – returneaza „un sir de caractere”
Functia MID – intoarce un numar de caractere dintr-un text
Sintaxa: MID(text,start_num,num_char) unde
text – este textul din care dorim sa extragem caracterele
start_num – numar care reprezinta pozitia caracterului cu care incepem sa extragem
num_char – numarul de caractere care vor fi extrase
Exemplu:
A
1 Un sir de caractere
MID(A1,4,3) – returneaza ”sir” (extrage din textul celulei A1 3 caractere, pornind cu cel de-al patrulea caracter)
Functia PROPER – transforma in majuscule primul caracter al fiecarui cuvant dintr-un text
Sintaxa: PROPER(text) unde text reprezinta sirul de caractere pe care vrem sa-l transformam
Exemplu: In celula A1 am scris PoPescu GHEorghe. In A2 editam functia
PROPER(A1) – returneaza Popescu Gheorghe
Functia REPLACE inlocuieste un numar de caractere specificat dintr-un text cu un alt text
Sintaxa: REPLACE(old_text,start_num,num_char,new_text) unde
old_text – textul in care vrem sa inlocuim o parte din caractere
start_num – pozitia din care incepem sa inlocuim caracterele
num_char – numarul de caractere pe care vrem sa le inlocuim
new_text – textul cu care vrem sa inlocuim caracterele din text-ul initial
Exemplu:
A
1 Un sir de caractere
REPLACE(A1,8,2,”compus din”) returneaza „Un sir compus din caractere” (in textul din celula A1, al 8-lea caracter este
d. Pornind de la caracterul „d” vrem sa inlocuim 2 caractere, adica cuvantul „de” cu „compus din”)
Functia REPT – repeta un anumit caracter sau sir de character de un numar de ori
Sintaxa: REPT(text, number_times) unde text – este caracterul sau sirul de caractere pe care dorim sa-l multiplicam
number_times – un numar care reprezinta de cate ori sa se repete textul
Obs: Rezultatul functiei REPT apare intr-o singura celula
Exemplu: Presupunem ca intr-o celula vrem sa repetam caracterul ”*” de 6 ori
REPT(„*”,6) – returneaza ******
Functia RIGHT – intoarce ultimele caractere dintr-un text
Sintaxa: RIGHT(text,num_chars) unde text este sirul de text de unde vom extrage caractere
num_chars – numarulde caractere care vor fi extrase
Exemplu: In celula A1 avem textul „Popescu Gheorghe”
RIGHT(A1,5) returneaza orghe (utimele 5 caractere)
Functia TRIM – elimina spatiile multiple dintr-un sir de caractere
Sintaxa: TRIM(text) unde text – este sirul de caractere sau celula care contine sirul de caractere
Exemplu In celula A1 am introdus un text folosind prea multe spatii. De exemplu:
SC RAM INFO SERV SRL
TRIM(A1) returneaza SC RAM INFO SERV SRL
Functia UPPER – transforma un sir de caractere in majuscule
Sintaxa: UPPER(text) unde
text – este sirul de caractere sau celula care contine sirul de caractere
Exemplu: In celula A1 am scris PoPescu Laurentiu. Dorim ca in A2 sa scriem cu majuscule numele:
UPPER(A1) – returneaza POPESCU LAURENTIU
Aplicatii:
1. Avem tabelul Excel
A B
1 Nume si prenume Data facturare
2 Popa Gheorghe 25.10.2006
Vrem ca intr-o celula sa apara textul „Data emiterii:25.10.2006”
=”Data emiterii:”&TEXT(B2,”dd.mm.yyyy”)
Daca dorim sa apara textul „Data facturare 25 – oct – 2006”
=B1&” „&TEXT(B2,”dd-mmm-yyyy”)
Daca am fi concatenat fara sa folosim functia TEXT (transforma o valoare numerica in format text) atunci ar fi afisat data din celula B2 ca un numar serial (al datei calendaristice)
=B1&” „&B2 – afiseaza Data facturare 39015
2. Sa presupunem ca avem un CNP (2800331020304 in celula A1) si vrem sa aflam data nasterii
Anul nasterii este in pozitiile 2 si 3 din CNP (deci avem de extras doua caractere incepand cu pozitia 2)
=MID(A1,2,2) – returneaza 80
Luna este in pozitiile 4 si 5 din CNP (avem de extras doua caractere incepand cu pozitia 4)
=MID(A1,4,2) – returneaza 03
Ziua este in pozitiile 6 si 7 din CNP (avem de extras doua caractere incepand cu pozitia 6)
=MID(A1,6,2) – returneaza 31
Pentru a afisa data nasterii in format 31-03-80 trebuie sa concatenam cele 3 functii cu separatorii „-„
=MID(A1,6,2)&”-„&MID(A1,4,2)&”-„&MID(A1,2,2)
Daca dorim sa afisam data nasterii in format 31-03-1980 folosim
= MID(A1,6,2)&”-„&MID(A1,4,2)&”-19„&MID(A1,2,2) sau
=TEXT(MID(A1,6,2)&”-„&MID(A1,4,2)&”-„&MID(A1,2,2),”dd-mm-yyyy”)
3. Avem in celula A1 numarul unei carti de credit 1111-1111-1111-1234. Din motive de securitate vrem sa fie afisate doar ultimele 4 cifre, restul fiind inlocuite cu *
=CONCATENATE(REPT(„****-„,3),RIGHT(A1,4))
REPT(„****-„,3) are ca rezultat ****-****-****-
RIGHT(A1,4) are ca rezultat 1234
Concatenand rezultatele celor doua functii va fi afisat ****-****-****-1234
4. Avem tabelul Excel
A
1 Nume si prenume
2 Popescu Gheorghe
3 Popa Gheorghe Ioan
Vrem sa inlocuim Gheorghe cu George in ambele nume
=SUBSTITUTE(A2,”Gheorghe”,”George”) respectiv =SUBSTITUTE(A3,”Gheorghe”,”George”)
sau
=PROPER(SUBSTITUTE(A2,”Gh”,”G”)) respectiv =PROPER(SUBSTITUTE(A3,”Gh”,”G”))
Alta metoda:
=SEARCH(„Gheorghe”,A2,1) va cauta in celula A2 cuvantul Gheorghe si returneaza pozitia in care il intalneste (9)
=LEN(„Gheorghe”) – afiseaza numarul de caractere al cuvantului (8)
=REPLACE(A2, SEARCH(„Gheorghe”,A2,1), LEN(„Gheorghe”),”George”)
5. Pentru a extrage cuvantul Gheorghe, fara sa stiu pozitia in care apare el in text sau cand pozitia lui difera in text
=SEARCH(„Gheorghe”,A2,1) va cauta in celula A2 cuvantul Gheorghe si returneaza pozitia in care il intalneste (9)
=LEN(„Gheorghe”) – afiseaza numarul de caractere al cuvantului (8)
=MID(A2, SEARCH(„Gheorghe”,A2,1), LEN(„Gheorghe”))
FUNCTII DATA & TIMP
Microsoft Excel ataseaza unei date calendaristice sau unei ore un numar serial. Aceste numere seriale sunt mai mari decat 1 pentru datele calendaristice si subunitare pentru ore. Cand efectuam calcule cu date si ore, Excel foloseste aceste numere seriale. Pentru a afisa in celula sub forma de data calendaristica sau ora trebuie sa formatam acea celula
(Format � Cells � Number � Date sau Time � selectam formatul dorit � OK)
Data 01.01.1900 are numarul serial 1
OBS: Formatul in care sunt introduse argumentele functiilor difera in functie de formatul de data si ora a sistemului.
Unele calculatoare considera formatul luna/zi/an altele zi.luna.an, etc
Functia DATE – returneaza numarul serial pentru o data specificata
Sintaxa: DATE(year, month, day) unde
year – reprezinta anul
month – reprezinta luna. Daca valoarea este mai mare decat 12, se adauga la prima luna din anul specificat acel numar de luni
day – reprezinta ziua. Daca valoarea este mai mare decat numarul de zile a lunii specificate prin argumentul month, se adauga acest numar la prima zi din luna specificata
Exemplu:
DATE(1900,1,1) returneaza 1 daca formatul celulii este General sau Number, respectiv 01.01.1900 sau alt format de data calendaristica daca formatul celulii este Date
DATE(2006,15,23) returneaza 39164, respectiv 23.03.2007
DATE(2006,6,34) returneaza 38902, respectiv 04.07.2006
Functia DAY – returneaza ziua unei date calendaristice, valoare cuprinsa intre 1 si 31.
Sintaxa: DAY(serial_number) unde serial_number este data calendaristica pentru care vrem sa afisam ziua
Exemplu:
DAY(„30.01.1990”) afiseaza 30
DAY(A1) unde A1 are continutul 12.12.2005 returneaza 12
Functia HOUR – returneaza ora unei valori de timp. Valoare cuprinsa intre 0 si 23
Sintaxa: HOUR(serial_number) unde serial_number este timpul care contine ora ce vrem sa o afisam
Exemplu:
A
1 16:18 PM
HOUR(„15:26 AM”) returneaza 15
HOUR(A1) returneaza 16
Functia MINUTE – returneaza minutele unei valori de timp. Valoare cuprinsa intre 0 si 59
Sintaxa: MINUTE(serial_number) unde Serial_number este timpul care contine minutele ce vrem sa le aflam
Exemplu:
A
1 16:18 PM
MINUTE(„15:26 AM”) returneaza 26
MINUTE(A1) returneaza 18
Functia MONTH – afiseaza luna dintr-o data calendaristica. Valoare intre 1 si 12
Sintaxa: MONTH(serial_number) unde serial_number – este data calendaristica
Exemplu:
MONTH(„12.10.2006”) returneaza 10
MONTH(A2) returneaza 9 (unde A2 contine 12.09.2006)
MONTH(32903) returneaza 1 unde 32903 este numarul serial pentru data 30.01.1990
Functia NOW – calculeaza numarul serial al datei si al orei curente a sistemului. Functia nu are argumente
Sintaxa: NOW()
Daca rezultatul nu apare sub forma data si ora trebuie sa schimbam formatul celulei
Functia SECOND – returneaza secundele unei valori de timp. Valoare cuprinsa intre 0 si 59
Sintaxa: SECOND(serial_number) unde
Serial_number este timpul care contine secundele ce vrem sa le aflam
Exemplu:
A
1 16:18:23 PM
Second(„15:26:24 AM”) returneaza 24
Second(A1) returneaza 23
Functia TODAY – afiseaza data curenta a sistemului. Nu are argumente
Sintaxa: TODAY()
Daca rezultatul nu apare sub forma de data, trebuie schimbat formatul celulei
Functia YEAR – returneaza anul corespunzator unei date calendaristice
Sintaxa: YEAR(serial_number) unde serial_number – este data calendaristica
Exemplu:
YEAR(„20.11.2000”) returneaza 2000
YEAR(„20.10”) returneaza anul curent al sistemului
YEAR(„20.10.10”) returneaza 2010
Functia DATEDIF – calculeaza diferenta intre doua date calendaristice, diferenta poate fi afisate in numarul de zile, luni sau ani
Sintaxa: DATEDIF(start_date, end_date, unit_type) unde
start_date este data initiala (cea mai mica)
end_date – este data finala
unit_type – este un argument care poate lua una dintre urmatoarele valori
Argument Desciere
„y” Calculeaza diferenta in ani intregi intre cele doua date calendaristice
„m” Calculeaza diferenta de luni complete intre cele doua date calendaristice
„d” Calculeaza diferenta in zile intre cele doua date calendaristice
„md” Calculeaza diferenta in zile ignorand anul
„yd” Calculeaza diferenta in zile ignorand anul si luna
„ym” Calculeaza diferenta in luni ignorand anul
Exemplu:
A B C D E F G H
1 Data nasterii Data curenta
Diferenta
Ani
Diferenta
luni
Diferenta
zile
Diferenta
md
Diferenta
yd
Diferenta
ym
2 20.6.2000 =today()
=today() – 1.11.2006
In C2 � =Datedif(A2,B2,”y”) – returneaza 6 – diferenta de ani intregi
In D2 � =Datedif(A2,B2,”m”) – returneaza 76 – diferenta de luni complete (6*12 +4)
In E2 � = Datedif(A2,B2,”d”) – returneaza 2325 – diferenta in zile
In F2 � =Datedif(A2,B2,”md”) – returneaza 12 – nr de zile de pe 20.10 pana pe 1.11 urmatoarea luna
In G2 � =Datedif(A2,B2,”yd”) – returneaza 134 – nr de zile intre 20.6 si 1.11
In H2 � =Datedif(A2,B2,”ym”) – returneaza 4 – nr de luni intregi intre 20.6 si 1.11
Aplicatii:
1. Presupunem ca intr-o celula avem codul numeric personal al unei persoane. Vrem sa extragem data nasterii din
codul numeric personal
A B
1 Codul numeric personal Data nasterii
2 2800331262524
In celula B2 scriem functia
=DATE(MID(A2,2,2),MID(A2,4,2),MID(A2,6,2)) – returneaza 31.03.1980 sau alt format al acestei date calendaristice
Obs – functia MID extrage un numar de caractere specificat dintr-un text
2. Presupunem ca intr-o celula avem data nasterii unei persoane si in alta celula avem data curenta. Vrem sa aflam varsta exacta a persoanei
A B C
1 Data nasterii Data curenta Varsta
2 31.03.1980 =today()
In celula C2 scriem functia
=DATEDIF(A2,B2,”Y”)&” ani”&DATEDIF(A2,B2,”YM”)&” luni”&DATEDIF(A2,B2,”md”)&” zile”
Obs - & folosim pentru a concatena rezultatul functiei DATEDIF cu sirurile de caractere
FUNCTII STATISTICE
Functia AVERAGE – calculeaza media aritmetica a unor numere
Sintaxa: AVERAGE(number1,number2,......) unde
number1, number 2 – sunt valorile care vori fi incluse in calcul
Exemplu:
A
1 10
2 20
3 15
4 27
5 19
=AVERAGE(A1:A2) – returneaza 15
=AVERAGE(A1:A2,A3) – returneaza 15
=AVERAGE(A1,A2:A4) – returneaza 18
=AVERAGE(A1:A5) – returneaza 18.2
Functia COUNT – afiseaza cate din argumentele sale sunt celule care contin numere
Sintaxa: COUNT(value1,value2,.....) unde
value1, value2 – contin sau refera toate tipurile de date
Exemplu:
A
1 10
2 20
3 15.10.2006
4 27
5
6 text
7 TRUE
=COUNT(A1:A7) – returneaza 3
=COUNT(A1:A7,2)–returneaza 4
Functia COUNTBLANK – numara celulele goale dintr-o zona de celule
Sintaxa: COUNTBLANK(range) unde
range – este zona de celule
Exemplu:
A B
1 10 =if(a1<>””,””,a1)
2 20
3 15.10.2006
4 27 12
5 18
6 text
7 TRUE FALSE
=COUNTBLANK(A1:A7) – returneaza 2
=COUNTBLANK(A1:B7) – returneaza 5
Functia COUNTIF – numara intr-o zona de celule, celulele care indeplinesc o anumita conditie
Sintaxa: COUNTIF(range, criteria) unde range – este zona de celule
criteria – este o conditie de selectare (numar, text, expresie)
Exemplu:
A B
1 Produs Cantitate
2 Zahar 2
3 Paine 4
4 Zahar 3
5 Zahar 5
=COUNTIF(A2:A5,”Zahar”) – returneaza 3 (s-au vandut 3 produse zahar)
=COUNTIF(B2:B5,”>=4”) – returneaza 2 (s-au vandut 2 produse in cantitate mai mare egal decat 4)
Functia LARGE - intoarce a k-a valoare cea mai mare dintr-un set de valori
Sintaxa: LARGE(array,k) unde
array – o zona de date numerice pentru care vrem sa aflam a k-a cea mai mare valoare
k – un numar, reprezinta a cata valoare maxima sa fie returnata de functie
Exemplu:
A B
1 10 100
2 2 95
3 8 24
4 14 14
5 16 56
6 7 458
7 45 96
=LARGE(A1:A7,3) – al treilea cel mai mare numar din celulele A1-A7
este 14
=LARGE(B1:B7,2) – al doilea cel mai mare numar din celulele B1-B7
este 100
Functia MAX – calculeaza valoarea maxima dintr-un sir de numere
Sintaxa: MAX(number1, number2,....) unde
number1, number2 - numerele pentru care vrem sa aflam valoarea maxima
Exemplu:
A
1 10
2 20
3 15
4 27
5 19
=MAX(A1:A5) – returneaza 27
=MAX(A1:A3) – returneaza 20
Functia MIN – calculeaza valoarea minima dintr-un sir de numere
Sintaxa: MIN(number1, number2,....) unde number1, number2 - numerele pentru care vrem sa aflam valoarea minima
Exemplu:
A
1 10
2 20
3 15
4 27
5 19
=MIN(A1:A5) – returneaza 10
=MIN(A2:A4) – returneaza 15
Functia RANK – returneaza rangul unui numar intr-o lista de numere
Sintaxa: RANK(number,ref,order) unde number – numarul al carui rang vrem sa-l aflam
ref – o matrice de numere, valorile nenumerice din lista fiind ignorate
order – un numar ce specifica: daca este 0 sau nu introducem, se considera ca lista de numere este sortata descrescator. Daca este orice numar nenul, se considera ca lista este sortata crescator
Exemplu:
A B
1 10 100
2 2 95
3 8 24
4 14 14
5 16 56
6 7 458
7 45 96
=RANK(8,A1:A7,0) – returneaza 5 (daca numerele din A1-A7 ar fi soartate descrescator, 8 ar fi a 5-a valoare)
=RANK(8,A1:A7,3) – returneaza 3 (daca numerele din A1-A7 ar fi soartate crescator, 8 ar fi a 3-a valoare)
=RANK(8,A1:B7,0) – returneaza 12 (daca numerele din A1-B7 ar fi sortate descrescator, 8 ar fi a 12-a valoare)
Functia SMALL –intoarce a k-a valoare cea mai mica dintr-un set de valori
Sintaxa: SMALL(array,k) unde
array – o zona de date numerice pentru care vrem sa aflam a k-a cea mai mica valoare
k – un numar, reprezinta a cata valoare minima sa fie returnata de functie
Exemplu:
A B
1 10 100
2 2 95
3 8 24
4 14 14
5 16 56
6 7 458
7 45 96
=SMALL(A1:A7,3) – al treilea cel mai mic numar din celulele A1-A7 este 8
=SMALL(B1:B7,2) – al doilea cel mai mic numar din celulele B1-B7 este 24
FUNCTII MATEMATICE
A. Functii pentru calculul sumei si produsului
Functia SUM – calculeaza suma unor valori numerice
Sintaxa: SUM(argument1, argument2,.....) unde argument1, argument 2 sunt numerele ce dorim sa le insumam. Aceste argumente pot fi
� Constante – se introduc in functie direct valorile dorite
� Adresele celulelor al caror continut dorim sa le adunam.
� Adresa unui vector (pe coloana sau linie)
� Adresa unui domeniu de celule
Exemplu
A B Descriere
1 90 =SUM(90,-50,60,40) 140 – suma celor 4 numere
2 -50 =SUM(A1:A6) 265 – suma numerelor din cele 6 celule
3 60 =SUM(A1,A3,50) 200 – suma valorilor din A1, A3 si 50
4 40
5 80
6 45
Functia SUMIF – insumeaza doar celulele care respecta un anumit criteriu precizat.
Sintaxa: SUMIF(range,criteria,sum_range) unde range – reprezinta domeniul de celule in care sunt valorile asupra carora stabilim criteriul
criteria – criteriu ce indica ce valori dorim sa fie adunate
sum_range – camp optional. Se aduna doar valorile vectorului sum_range pentru care valorile corespunzatoare din vectorul range verifica criteriul
Exemplu: Intr-o foaie de calcul sunt introduse vanzarile dintr-un magazin in ordinea efectuarii lor (produs si
cantitate)
A B
1 Produs Cantitate
2 Placa de baza 3
3 Procesor 2
4 Placa video 4
5 Placa de baza 2
6 Placa video 6
7 Mouse 1
8 Procesor 3
9 Placa video 5
Dorim sa calculam cantitatea totala de procesoare vandute
=SUMIF(A2:A9,”procesor”,B2:B9) – returneaza 5
Functia PRODUCT – calculeaza produsul argumentelor sale
Sintaxa: PRODUCT(number1,number2,...) unde
number1, number 2 – reprezinta numerele pe care dorim sa le inmultim
Exemplu
A
1 5
2 3
3 2
4 4
PRODUCT(A1:A4) – returneaza 120 (5*3*2*4)
PRODUCT(A1:A3,5) – returneaza 150
SUM(PRODUCT(A1,A2),PRODUCT(A4,A4)) – returneaza 23 (5*3+2*4)
Functia SUMPRODUCT – inmulteste componentele corespondente din matricile date si afiseaza suma produselor
Sintaxa: SUMPRODUCT(array1,array2,......) unde
array1, array 2 ...- sunt matrici (intre 2 si 30 argumente) ale caror componente vreti sa le inmultiti si apoi sa adunati produsele
Obs. Daca array1, array2 sunt matrici unidimensionale (vectori), atunci se efectueaza produsul scalar. Matricile trebuie sa aiba aceasi dimensiune, altfel functia returneaza eroarea #VALUE
Exemplu:
A B C D
1 4 1 4 1
2 5 2 3 2
3 7 2 7 3
=SUMPRODUCT(A1:B3,C1:D3) – afiseaza 91 (adica 4*4+1*1+5*3+2*2+7*7+2*3)
A B C
1 Produs Cantitate Pret
2 Cafea 10 30000
3 Suc 5 40000
4 Paine 20 4000
5 Zahar 15 28000
6 Faina 18 16000
7 TOTAL
In celula C7 vrem sa calculam totalul cheltuielilor pentru cele 5 produse
SUMPRODUCT(B2:B6,C2:C6) – returneaza 1288000
B. Functii pentru rotunjirea numerelor
Functia INT – returneaza partea intreaga a unui numar (un intreg mai mic sau egal cu numarul argumentului)
Sintaxa: INT(number) unde
number – este un numar
Exemplu:
A
1 Pret
2 1234.26176
3 2313.3123
=INT(A2) – returneaza 1234
=INT(A3) – returneaza 2313
=INT(-123.45) – returneaza – 124
Functia ROUND – rotunjeste un numar la un numar specificat de zecimale. Rotunjeste prin eliminare sau adaugare, in functie de caz.
Sintaxa: ROUND(number,num_digits) unde
number – numarul pe care vrem sa-l rotunjim
num_digits – numarul de zecimale pe care vrem sa-l aiba numarul
Exemplu:
A
1 Pret
2 1234.26176
3 2313.3123
=ROUND(A2,2) – returneaza 1234.26
=ROUND(A2,1) –returneaza 1234.3
=ROUND(A3,0) – returneaza 2313
=ROUND(A3,-1) – returneaza 2310
Obs: Daca num_digits este mai mic decat 0, atunci numarul este rotunjit spre stanga separatorului zecimal
Functia ROUNDDOWN- rotunjeste inferior un numar (spre 0). Asemanatoare cu functia ROUND numai ca rotunjeste doar prin eliminare
Sintaxa: ROUNDDOWN(number,num_digits) unde
number – este numarul pe care vrem sa-l rotunjim
num_digits – numarul de zecimale pe care sa-l aiba numarul
Exemplu:
=ROUNDDOWN(A2,2) – returneaza 1234.26
=ROUNDDOWN(A2,1) –returneaza 1234.2
=ROUNDDOWN(A3,0) – returneaza 2313
=ROUNDDOWN(A3,-1) – returneaza 2310
Functia ROUNDUP – rotunjeste superior un numar. Asemanatoare cu functia ROUND numai ca rotunjeste doar prin adaugare
Sintaxa: ROUNDUP(number,num_digits) unde
number – este numarul pe care vrem sa-l rotunjim
num_digits – numarul de zecimale pe care sa-l aiba numarul
Exemplu:
=ROUNDUP(A2,2) – returneaza 1234.27
=ROUNDUP(A2,1) –returneaza 1234.3
=ROUNDUP(A3,0) – returneaza 2314
=ROUNDUP(A3,-1) – returneaza 2320
Functia TRUNC – elimina partea zecimala dintr-un numar fara a rotunji
Sintaxa: TRUNC(number) unde number este numarul pe care vrem sa-l truncam
Exemplu:
=TRUNC(A2,2) – returneaza 1234.26
=ROUNDUP(A2,1) –returneaza 1234.2
=ROUNDUP(A3,0) – returneaza 2313
=ROUNDUP(A3,-1) – returneaza 2310
C. Alte functii pentru calcule
Functia ABS – calculeaza modulul unui numar
Sintaxa: ABS(number) unde number – este numarul pentru care vrem sa aflam modulul
Exemplu:
=ABS(3) – returneaza 3
=ABS(-3) – returneaza 3
Functia MOD – intoarce restul impartirii unui numar la un alt numar
Sintaxa: MOD(number,divisor) unde number – este numarul pe care il impartim
divisor – este numarul la care impartim valoarea number (divizorul)
Exemplu
=MOD(5,2) – returneaza 1 (restul impartirii lui 5 la 2)
=MOD(-5,2) – returneaza 1
=MOD(5,-2) – returneaza -1
Functia POWER – intoarce rezultatul unui numar ridicat la o putere
Sintaxa: POWER(number,power) unde number – este numarul baza
power – este exponentul bazei
Exemplu
=POWER(5,2) – returneaza 25
=POWER(5,-2) – returneaza 0.04
Functia SQRT –intoarce radacina patrata a unui numar
Sintaxa: SQRT(number) unde number – numarul pt care vrem sa aflam radacina patrata
Exemplu:
=SQRT(9) – returneaza 3
=SQRT(-9) returneaza #NUM
FUNCTII LOGICE
Functia AND – verifica un numar de conditii si returneaza TRUE daca toate conditiile sunt adevarate, respective FALSE daca cel putin una dintre conditii este falsa
Sintaxa: AND(conditie1,conditie2,…) unde
conditie1, conditie2 – sunt conditiile pe care le vreificam
Exemplu:
A B C
1 Data facturarii Data scadenta Data platii
2 20.10.2006 15.11.2006 8.11.2006
3 20.09.2006 15.10.2006 8.11.2006
Vrem sa verificam daca plata a fost facuta la timp
=AND(C2>A2,C2<B2) – returneaza TRUE ( plata a fost facuta in perioada 20.10 -15.11.2006)
=AND(C3>A3,C3<B3) – returneaza FALSE ( plata nu a fost facuta in perioada 20.9 -15.10.2006)
Functia IF – verifica o conditie logica si intoarce o valoare pentru conditie logica adevarata si o alta valoare pentru conditie logica falsa
Sintaxa: IF(logical_test, value_if_true,value_if_false) unde logical_test este o valoare sau expresie care poate fi evaluate cu TRUE sau FALSE
value_if_true – valoarea returnata daca conditia logica este adevarata. Poate fi text, referinta la celula sau formula
value_if_false – valoarea returnata daca conditia logica este falsa. Poate fi text, referinta la celula sau formula
Exemplu:
A B C
1 Data facturarii Data scadenta Data platii
2 20.10.2006 15.11.2006 8.11.2006
3 20.09.2006 15.10.2006 8.11.2006
Vrem sa verificam daca plata a fost facuta la timp si sa afiseze “achitat fara penalizari” pentru plata facuta la timp, respectiv “achitat cu penalizari”
=IF(AND(C2>A2,C2<B2),”achitat fara penalizari”,”achitat cu penalizari”) – returneaza achitat fara penalizari
=IF(AND(C3>A3,C3<B3), ”achitat fara penalizari”,”achitat cu penalizari”) – returneaza achitat cu penalizari
OBS. Pot fi imbricate 7 functii IF. Daca avem de imbricate mai mult de 7 IF-uri putem folosi operatorul & cu care sa concatenam functiile IF
Exemplu: In celula A1 avem valoarea 500.
=IF( A1<100,A1*5,IF(A1<200,A1*4,IF(A1<300,A1*3,IF(A1<400,A1*2,A1*1))))
- returneaza 500
=IF(A1<100,a1*5,””)&IF(AND(A1>=100,A1<200),A1*4,””)&IF(AND(A1>=200,A1<300),A1*3,””)&IF(AND(A1
>=300,A1<400),A1*2,””)&IF(A1>=400,A1*1,””) - returneaza 500
Functiile verifica:
- daca valoarea din A1 este mai mica decat 100, vrem sa inmultim valoarea cu 5, altfel
- daca valoarea este intre 100 si 200, vrem sa inmultim valoarea cu 4, altfel
- daca valoarea este intre 200 si 300, vrem sa inmultim valoarea cu 3
- daca valoarea este intre 300 si 400 vrem sa inmultim valoarea cu 2, altfel
- vrem sa inmultim valoarea cu 1
Functia OR verifica un numar de conditii si returneaza TRUE daca cel putin o conditie este adevarata, respective
FALSE daca toate conditiile sunt false
Sintaxa: OR(conditie1,conditie2,…) unde
conditie1, conditie2 – sunt conditiile pe care le vreificam
Exemplu:
A B C
1 Data facturarii Data scadenta Data platii
2 20.10.2006 15.11.2006 8.11.2006
3 20.09.2006 15.10.2006 8.11.2006
Vrem sa verificam daca plata a fost facuta la timp
=AND(C2>A2,C2<B2) – returneaza TRUE ( plata a fost facuta in perioada 20.10 -15.11.2006)
=AND(C3>A3,C3<B3) – returneaza FALSE ( plata nu a fost facuta in perioada 20.9 -15.10.2006)
FUNCTII DE CAUTARE
Functia CHOOSE – foloseste numarul din primul argument pentru a intoarce o valoare din lista de argumente valori
Sintaxa: CHOOSE(index_num,value1,value2,.....) unde
index_num – este un numar ce specifica care argument valoare va fi selectat value1, value2 .....- valori din care functia isi va selecta rezultatul in functie de index_num
Exemplu:
=CHOOSE(2,A1,B1,C1,D1) – returneaza 18, valoarea din celula B1, care este a doua valoare in lista de argumente
value
=SUM(CHOOSE(2,A1:A2,B1:B2,C1:C2,D1:D2)) – returneaza 42, suma valorilor din celule B1 si B2
=SUM(A1:CHOOSE(3,B1,C1,D1)) – echivalent cu SUM(A1:D1) – returneaza 74
Functia HLOOKUP – cauta o valoare in primul rand al unui domeniu de celule si returneaza o valoare din aceasi
coloana cu valoarea cautata, dintr-un rand pe care il specificam
Sintaxa: HLOOKUP(lookup_value,table_array,row_index_num,range_lookup) unde
lookup_value – este valoarea cautata. Aceasta valoare va fi cautata in primul rand al argumentului table_array. Poate fi o valoare, text sau referinta
table_array – domeniul de celule in care este cautata valoarea. Primul rand al domeniului trebuie sa aiba valorile
sortate crescator daca range_lookup este TRUE. Daca range_lookup este FALSE, valorile nu trebuie sortate crescator
row_index_num – un numar ce reprezinta numarul randului din table_array din care va fi returnata valoarea. Daca
numarul este mai mare decat numarul de randuri ale table_array, functia va returna eroarea #REF. Daca numarul
este mai mic decat 1, functia va returna eroarea #VALUE
A B C D
1 15 18 20 21
2 21 24 13 18
range_lookup – valoare logica. FALSE daca primul rand al table_array nu este sortat crescator, respectiv TRUE daca primul rand este sortat crescator
Exemplu:
A B
1 Produs Furnizor
2 sumilex 50 wp sumitomo chemical
3 sumilex 50 wp sumitomo chemical
4 atonik Akk
5 nutrivit leaf Miller
6 klerat syngenta
7 reldan 40 ec dow agroscience
8 reldan 40 ec dow agroscience
9 aril super chemical independent
=HLOOKUP(„Produs”,A1:B9,4,false) – returneaza „atonik” (valoarea din cel de-al 4-lea rand din domeniul A1:B9 din coloana Produs)
=HLOOKUP(„furnizor”,A1:B9,4,true) – returneaza #N/A (deoarece primul rand din domeniu nu este sortat crescator)
=HLOOKUP(„furnizor”,A1:B9,4,false) – returneaza „akk”
Functia TRANSPOSE – intoarce o zona verticala de celule ca zona orizontala, respectiv o zona orizontala ca zona
verticala. Dupa ce se introduce functia, in loc de ENTER se va apasa CTRL+SHIFT+ENTER. Pentru a putea folosi functia trebuie sa selectam celulele astfel incat sa avem acelasi numar ca zona pe care vrem sa o transpunem.
De exemplu, daca vrem sa transpunem 5 celule verticale pe orizontala vom selecta 5 celule. Daca vrem sa transpunem un domeniu de celule cu m coloane si n randuri, pentrua introduce functia TRANSPOSE vom selecta n coloane si m randuri.
Sintaxa: TRANSPOSE(array) unde
array – este domeniul de celule pe care vrem sa-l transpunem
Exemplu:
A B C D E F G H
1 Coroana suedeza 0,3937
2 Dolarul australian 2,1264
3 Dolarul canadian 2,4375
4 Dolarul SUA 2,7523
5 Euro 3,5118
In celulele D2:H3 vrem sa avem domeniul A1:B5 transpus
{=TRANSPOSE(A1:B5)} – acoladele apar imediat dupa ce apasati tastele CTRL+SHIFT+ENTER
Va rezulta
Coroana
suedeza
Dolarul
australian
Dolarul
canadian Dolarul SUA Euro
0,3937 2,1264 2,4375 2,7523 3,5118
Functia VLOOKUP - cauta o valoare in prima coloana a unui domeniu de celule si returneaza o valoare din acelasi rand cu valoarea cautata, dintr-o coloana pe care o specificam
Sintaxa: VLOOKUP(lookup_value,table_array,col_index_num,range_lookup) unde
lookup_value – este valoarea cautata. Aceasta valoare va fi cautata in prima coloana a argumentului table_array.
Poate fi o valoare, text sau referinta
table_array – domeniul de celule in care este cautata valoarea. Prima coloana a domeniului trebuie sa aiba valorile sortate crescator daca range_lookup este TRUE. Daca range_lookup este FALSE, valorile nu trebuie sortate crescator
col_index_num – un numar ce reprezinta numarul coloanei din table_array din care va fi returnata valoarea. Daca numarul este mai mare decat numarul de coloane ale table_array, functia va returna eroarea #REF. Daca numarul este mai mic decat 1, functia va returna eroarea #VALUE
range_lookup – valoare logica. FALSE daca prima coloana al table_array nu este sortata crescator, respectiv TRUE daca prima coloana este sortata crescator
Exemplu:
A B
1 Coroana ceheasca 0,1254
2 Coroana daneza 0,4708
3 Coroana
norvegiana 0,4255
4 Coroana suedeza 0,3937
5 Dolarul australian 2,1264
6 Dolarul canadian 2,4375
7 Dolarul SUA 2,7523
8 Euro 3,5118
=VLOOKUP(„Euro”,A1:B8,2,false) – returneaza 3.5118 (valoarea din cea de-a 2-a coloana din domeniul A1:B8 din
coloana B)
=VLOOKUP(„dolar”,A1:B8,2,true) – returneaza 0.3937
