Compuşii lui sum, esse, fui Verbul sum, esse, fui are 11 compuşi cu o serie de prepoziţii devenite prefixe. În ordine

alfabetică aceştia sunt: 1. absum, abesse, afui = a fi departe, a lipsi,2. adsum, adesse, adfui = a fi prezent, a fi de faţă,3. desum, deesse, defui = a lipsi,4. insum, inesse, infui = a fi înăuntru,5. intersum, interesse, interfui = a fi la mijloc, a participa,6. obsum, obesse, obfui = a fi împotrivă, a vătăma,7. possum, posse, potui = a putea,8. prosum, prodesse, profui = a fi de folos,9. praesum, praeesse, praefui = a fi în frunte, a conduce,10.subsum, subesse, subfui = a fi sub, 11.supersum, superesse, superfui = a fi deasupra.Flexiunea acestor verbe este identică cu cea a lui sum, prefixele rămânând neschimbate.

Verbele absum şi praesum prezintă forme de participiu prezent: absents, absentis şi praesents, praesentis. Două verbe compuse au în conjugare prefixe diferite:

- possum, posse, potui, compus cu adjectivul potis, pote, prezintă înaintea formelor lui sum care încep cu o consoană ca element de compunere pos- (întrucât dentala t din pot se asimilează cu s), iar înaintea formelor lui sum care încep cu o vocală, elementul de compunere este pot-. Oferim ca exemplu flexiunea acestui verb la indicativ prezent, aceasta fiind concludentă: possum, potes, potest, possumus, potestis, possunt.

- prosum, prodesse, profui este compus cu prod (aceasta este o formă mai veche pentru pro) care s-a păstrat înaintea formelor lui sum care încep cu o vocală, dentala d pierzându-se înaintea formelor auxiliarului care încep cu o consoană( aici elementul de compunere este pro-). Ex. indicativ prezent: prosum, prodes, prodest, prosumus, prodestis, prosunt.

Verbe neregulate:volo, nolo, maloIntrând în categoria verbelor de voinţă (verba voluntatis), volo, nolo şi malo pot fi

considerate de conjugarea a III-a, dacă avem în vedere regulile de formare a indicativului viitor şi a conjunctivului imperfect.

Formele acestor verbe sunt:volo, velle, volui = a vrea,nolo, nolle, nolui = a nu vrea (este un compus al verbului volo cu adverbul de negaţie non),malo, malle, malui = a prefera (format din volo + adverbul magis). Aceste verbe se conjugă la modurile indicativ, conjunctiv, imperativ, infinitiv pe tema de

prezent şi de perfect, iar primele două au forme şi de participiu prezent.Indicativ prezent

Persoana volo nolo maloI sg. volo nolo maloII sg vis non vis mavisIII sg vult non vult mavultI pl. volumus nolumus malumusII pl. vultis non vultis mavultisIII pl. volunt nolunt malunt

Indicativ imperfectPersoana volo nolo maloI sg. volebam nolebam malebamII sg volebas nolebas malebasIII sg volebat nolebat malebatI pl. volebamus nolebamus malebamusII pl. volebatis nolebatis malebatisIII pl. volebant nolebant malebant

Indicativ viitorPersoana volo nolo maloI sg. volam nolam malamII sg voles noles malesIII sg volet nolet maletI pl. volemus nolemus malemusII pl. voletis noletis maletisIII pl. volent nolent malent

Conjunctiv prezentPersoana volo nolo maloI sg. velim nolim malimII sg velis nolis malisIII sg velit nolit malitI pl. velimus nolimus malimusII pl. velitis nolitis malitisIII pl. velint nolint malint

Conjunctiv imperfectPersoana volo nolo maloI sg. vellem nollem mallemII sg velles nolles mallesIII sg vellet nollet malletI pl. vellemus nollemus mallemusII pl. velletis nolletis malletisIII pl. vellent nollent mallent

Forme de imperativ are doar nolo:-imperativ prezent -pers. a II-a sg.- noli!

-pers. a II-a pl. - nolite!-imperativ viitor -pers. a II-a sg.- nolito!

-pers. a II-a pl. -nolitote!Moduri nepersonale:-infinitiv prezent: velle, nolle, malle.-participiu prezent:voloN.sg. volens N.pl. volentesG.sg. volentis G.pl. volentiumD.sg. volenti D.pl. volentibusAc.sg. volentem Ac.pl. volentesAbl.sg. volente Abl.pl. volentibus noloN.sg. nolens N.pl. nolentesG.sg. nolentis G.pl. nolentiumD.sg. nolenti D.pl. nolentibusAc.sg. nolentem Ac.pl. nolentesAbl.sg. nolente Abl.pl. nolentibusMalo nu are forme de participiu prezent.

Tema perfectuluiPe această temă, cele trei verbe de voinţă formează regulat modurile şi timpurile

perfectului. Tema se obţine din cea de-a treia formă, prin eliminarea desinenţei de persoana I sg. – i. Ex. volui > volu

nolui > nolu malui > maluIndicativ perfect

Persoana volo nolo maloI sg. volui nolui maluiII sg. voluisti noluisti maluistiIII sg. voluit noluit maluitI pl. voluimus noluimus maluimusII pl. voluistis noluistis maluistisIII pl. voluerunt noluerunt maluerunt

Indicativ mai mult ca perfectPersoana volo nolo maloI sg. volueram nolueram malueramII sg. volueras nolueras maluerasIII sg. voluerat noluerat malueratI pl. volueramus nolueramus malueramusII pl. volueratis nolueratis malueratis

III pl. voluerant noluerant maluerant

Indicativ viitor perfectPersoana volo nolo maloI sg. voluero noluero malueroII sg. volueris nolueris maluerisIII sg. voluerit noluerit malueritI pl. voluerimus noluerimus maluerimusII pl. volueritis nolueritis malueritisIII pl. voluerunt noluerunt maluerunt

Conjunctivul perfect are, aşa cum ştim deja, aceleaşi forme ca cele ale viitorului perfect, cu excepţia persoanei I sg., unde apare desinenţa consonantică –m: voluerim, noluerim, maluerim.

Conjunctiv mai mult ca perfectPersoana volo nolo maloI sg. voluissem noluissem maluissemII sg. voluisses noluisses maluissesIII sg. voluisset noluisset maluissetI pl. voluissemus noluissemus maluissemusII pl. voluissetis noluissetis maluissetisIII pl. voluissent noluissent maluissent

Infinitivul perfect are formele: voluisse = a fi vrut, noluisse = a nu fi vrut, maluisse = a fi preferat.