2015CUPRINS

ARGUMENT 3

CAP. 1 Generaliti despre piele 41.1. Histologia pielii- Structurile anexe ale pielii

CAP. 2 Micoze 7

CAP. 3 Medicaia dermatologic 123.1. Baze fiziopatologice 3.2. Clasificarea medicamentelor antifungice3.3. Mecanisme de aciune ale medicamentelor antifungice

CAP. 4 Medicamente antimicotice sistemice 27

CONCLUZII 35

ANEXE 36

BIBLIOGRAFIE 40

ARGUMENT

Infeciile micotice sunt determinate de organisme microscopice care paraziteaz organismul. Fungi asemntori mucegaiurilor, denumii dermatofii determin ,,piciorul atletului, epidermofiia inghinal i dermatomicoza localizat pe oricare poriune a pielii, inclusiv a scalpului. Aceste ciuperci cresc pe esuturile moarte ale prului, unghiilor i stratului superficial al pielii. Igiena defectuoas, persistena umezelii pielii i leziunile minore de piele sau unghii v cresc susceptibilitatea la infeciile micotice. ,,Piciorul atletului ncepe, de obicei, ntre degetele de la picioare, determinnd mncrimi, arsuri i fisuri. Cteodat, talpa i prile laterale ale piciorului sunt i ele afectate, devenind ingrisate i tari. Dei vestiarele i slile de du sunt cele mai frecvent acuzate pentru rspndirea bolii, mediul din interiorul pantofului este, probabil, mai important. De asemenea, este mai frecvent odat cu naintarea n vrst. Epidermofiia inghinal determin o senzaie de prurit (mncrime) i arsuri n jurul zonei inghinale. Pe lng prurit, se observ, de obicei, o erupie roiatic care se poate ntinde spre partea interioar a coapselor, regiunea anal i fese. Aceast infecie este uor contagioas, se poate lua prin contact direct sau prin intermediul prosoapelor. Dermatomicoza afecteaz frecvent copiii. Simptomele sunt erupii pruriginoase (cu mncrime), roiatice, scuamoase, uor supradenivelate, extensive i inelare, la nivelul trunchiului, feei sau regiunii inghinale i zonelor de flexie a coapsei.Dermatita seboreic poate avea aspectul de mtrea trenant, pruriginoas. Se pot observa regiuni mai groase, cu scuame pe ambele laturi ale nasului, ntre sprncene, n spatele urechilor sau pe aria sternal. Dermatita atopic determin mncrimile, ngroarea i fisurarea pielii, mai frecvent la nivelul plicilor coatelor sau din spatele genunchilor. Apare frecvent la membrii de familie i este asociat de multe ori alergiilor.Micozele constituie o grup de maladii destul de vast i de complex. Diagnosticul i terapia lor este adesea dificil, iar tratamentul necesit timp ndelungat. n tratamentul antimicotic pot surveni dificulti induse de selectarea i modul utilizrii produselor medicamentoase.

CAPITOLUL I

GENERALITI

1.1. HISTOLOGIA PIELII nveliul cutanat este un esut viu n care celulele se nasc, mbtrnesc i mor. n grosimea sa se distrug, de la suprafa n adncime, trei pturi diferite, epidermul, dermul i hipodermul.

EPIDERMUL nveli de origine epitelial, este alctuit din celule care, pe msur ce evolueaz sunt mpinse spre suprafa de generaiile noi, i eliminate prin descuamare. Straturile superficiale ale epidermului sunt straturi moarte, straturi de eliminare a celulelor mbtrnite. Epidermul este lipsit de vase sangvine.Nutriia epidermului este asigurat de ctre derm i anume de regiuneasubepidermic, numit corp papilar.Corpul papilar - este format din punct de vedere histologic dintr-un esut conjunctiv foarte tnr, care prezint un lichid mbibat abundent, numeroase celule, vase. Corpul papilar i datorete importana vital, bogiei irigaiei sale. Vasele arteriale, venite din trunchiurile subcutanate, strbat dermul i se mprtie ntr-o reea planiform care asigur irigarea ntregului corp papilar.Din aceast reea se desprind arteriole care urc n grosimea stratului papilar i se ramific ntr-un mnunchi de arteriole, terminate fiecare printr-o ans capilar. Dispozitivul vascular are forma unui con.Capilarele sunt formate dintr-un perete ngust, permeabil-edoteliul-care este ntrit pe alocuri cu cteva celule periteriale. Capilarele las s treac substanele nutritive necesare epidermului i primesc deeurile metabolice ale acestuia. Dei lipsite de fibre musculare, capilarele sunt foarte suple i pot s modifice calibrul sub influena diferiilorfactori chimici ca : acizi, baze, metabolii locali, substane histaminice, substane hormonale sau toxine bacteriene. DERMUL este un strat alctuit din fascicule conjunctive puternice, ntre esut ntr-o paslasensa, n care intr n acelai timp fibre i lame elastice. Dermul este un esut de rezisten mecanic, dotat cu proprieti protectoare mpotriva aciunilor exterioare. Dermul este stratul utilizat n industria pielii, diverselor procedee de tbcire avnd drept scop ndeprtarea elementelor epidermice i conjunctive inutile.

HIPODERMUL realizeaz legtura dintre piele i celelalte esuturi. Este alctuit din lobuli de celule grase ( lipocite ), care conin trigliceride cu rol de rezerv nutritive i de izolator termic i mecanic. Aceti lobuli sunt separai prin septe conjunctive, n care se gsesc vase i nervi. Hipodermul are grosime variabil n funcie de influenele endocrine i metabolice. Reeaua de fibre a esutului conjunctiv cuprinde n ochiurile sale lobuli adipoi. Ansamblul formeaz paniculul adipos, strat izolant, protector contra variaiilor de temperatur i rezervelor de grsimi.

1.2. STRUCTURILE ANEXE ALE PIELIIGLANDELE SEBACEE anexate ntotdeauna unui fir de pr, sunt un divertipul al tecii acestuia, fr ca s exuste o proporionalitate constant ntre dimensiunile lor. Glandele sebacee nu au o vascularizaie bogat dar sunt nconjurate de dispozitive nervoase. Produsul de secreie, sebum-ul, reprezint faza final a unei secreii adipoase i ia natere prin degenerescena gras a celulelor care cptuesc pereii glandei. n regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche, etc.) aceste glande sunt hipertrofiate conferind regiunilor respective o reactivitate particular (boli seboreice ex. : acneea juvenil). Funcia acestor glande este endocrino-dependent (sistemul hipofizo-steroidic, cortico-suprarenal i sexula). GLANDELE SUDORIPARE sunt glande tubulare cu un glomerul rezultat din ghemuirea tubului, sitaut n paniculul adipos i un canal excretor sudorifer drept. Volumul glandelor este foarte variat, mic de obicei, el este mare n anumite regiuni ( ex. : axilele ). Ele sunt de dou tipuri : glandele ecrine-mai mici-dispuse pe aproape toat suprafaa corpului i care se deschid direct la suprafaa epidermului prin pori i glande apocrine-mult mai mari-dispuse numai la nivelul axilelor, njurul mamelonului i la perineu.Glandele ecrine elimin produsul fr a modifica structura celulelor ce rmn intacte: sudoarea elaborat de ele este apoas i bogat n sruri, cu un pH acid, fr coninut proteic.Secreia glandelor apocrine rezult n parte din eliminarea unei pri din celulele secretante. Ele intr n funcie dup pubertate, sudoarea lor este mai vscoas, mai bogat n proteine i are un pHneutru, ceea ce explic infecia lor frecvent. Umiditatea suprafeei cutanate este dat de sudoare (perspiraia vizibil ) la care se adaug i evaporarea transepidermic a apei ( perspiraia invizibil ).

APARATUL PILOS este constituit din prul propriu-zis, tecile epiteliale i sacul su fibros.Prul este formaiunea anatomic proprie omului i mamiferelor, fiind alctuit din doupri: una extern vizibil, care este tija i cealalt ascuns profund n derm, foliculul polisebaceu sau rdcina.Tija se dezvolt n epiderm i este cornoas, flexibil, elastic, cu grosimea cuprins ntre 0,006 i 0, 6 mm., cu lungime care variaz de la civa mm. la un metru. Lungimea i densitatea variaz regional i legat de sex, pilozitatea fiind mai accentuat n regiunea capului.Foliculul polisabeceu reprezint o invaginaie n profunzime a pielii, care prin vrful su ajunge pn la hipoderm. El conine firul de pr i are anexate glanda sebacee i un fir muscular neted pilorector.Firul de pr are o parte liber numit tulpina i o parte intrafolicular, numit rdcina. Ultima se termin ntr-o parte umflat, numit bulb.n ceea ce privete structura, firul este compus dintr-o mduv central, cu celule mari pline de picturi de grsime, o scoar groas compus din celule solzoase keratinizate i variabil pigmentate i o epidermicul extern.Pigmentul prului este sau granulos ( prul blond ), sau difuz ( prul brun ). CAPITOLUL II

MICOZE

MICOZE PROFUNDE MICETOMUL se caracterizeaz prin prezena de granuloame i abcese din care se elimin gruni de forme i culori variate. Afecteaz pielea, esutul subcutanat i oasele. Debuteaz cu noduli nedureroi, rou-violacei. Leziunile se vindec cu cicatrici.

SPOROTRICOZA este o afeciune cronic produs de Sporotrix schenkii, un fung dimorph, saprofit al unor plante. Afecteaz pielea i esutul celular subcutanat i numai excepional disemineaz. Este cea mai frecvent i cea mai puin grav dintre micozele profunde.

ACTINOMICOZA este o afeciune cronic granulomatoas, supurativ, caracterizatprin forme de fistule din care dreneaz gruni galbeni sau albicioi.Leziunile caracteristice sunt noduli roii-violacei care ulcereaz i formeaz fistule prin care se evacueaz puroi. Se localizeaz mai ales n zonele cervico-faciale abdominal i toracic i poate produce leziuni ale oaselor subiacente.

CANDIDOZE

Candidoze cutanate afecteaz n ordinea frecvenei regiunile intertriginoase, tegumentele periorificiale, degetele. INTERTRIGO CANDIDOZIC este favorizat de maceraia tegumentelor din pliuri agravat de igiena precar, obezitate, factori profesionali ( cofetari, osptari ). Se localizeaz n pliurile axilare, submamare, inghinale, spaiile interdigitale de la picioare. Se manifest prin plgi sau placarde eritematoase, exudative se nsoesc de prurit i senzaie de arsur. CANDIDOZA DE SCUTECE afecteaz zona de fesiere i genital a sugarului fiind favorizat de umiditatea crescut n aceast regiune. Se caracterizeaz prin leziuni veziculo-pustuloase, pe fond eritematos.

CANDIDOZE MUCOASE

Cheilita angular se localizeaz la nivelul comisurilor bucale, care prezint fisuri dureroase, acoperite de depozite alb-cremoase. Leziunile se pot extinde i pe tegumentele periorale. Poate fi acut sau cronic.

Stomatita candidozic se ntlnete frecvent la nou-nscut datorit insuficienei secreiei salivare. Uneori contaminarea are loc n timpul naterii de la mama cu vaginit candidozic. Limba este depapilat.

Vulvo-vaginita candidozic este frecvent n sarcina i n perioada premenstrual. Afecteaz mai ales persoanele active sexual. ONIXISUL I PERIONIXISUL CANDIDOZIC este favorizat de umiditatea, circulaie periferic deficitar, mediul bogat n glucide. Clinic se descriu dou forme:

uscat supurat

DERMATOFIII

7Dermatofiii sunt dermatomicoze produse de un grup de fungi caracterizat prin: adaptabilitatea la condiii variate de mediu, patogenitate pentru om i animale.Acest grup cuprinde trei genuri: TRICHOPHYTON, EPIDERMOPHYTON i MICROSPORUM.Dermatofiii ale pielii glabre ( fr pr ):

TINEA CORPORYS (Herpes circinat ) - este o dermatofiie a pielii glabre de pe trup i membre.Rezervorul dermatofiilor pielii glabre poate fi o leziune activ de la animal sau om, sau o dermatofiie cu alt localizare ( unghii, scalp ). Afecteaz ambele sexe i toate grupele de vrst.MANIFESTRI CLINICE: leziunile de Tinea Corporis pot mbrca mai multe aspecte clinice: Leziuni inelare cu centrul palid, cu tendin de vindecare datorit eliminrii centrale a fungiilor i periferia activ mai eritematoas dect centrul, uor elevat i bogat n dermatofii. Leziuni inflamatorii burate cu vezicule i /sau pustule. Leziuni discret inflamatorii, limitate, inconstant acoperite de scuame. Perifoliculite - localizate la nivelul gambelor la femeile care se epileaz. Tinea Corporys debuteaz cu o leziune scoamoas, brun care evolueaz excentric, genernd o succesiune de cercuri concentrice. Este intens pruriginoas i poate conduce la lichenificare.

TINEA CRURIS este infecia dermatofitic a regiunii inghinale. Se mai numete i eczema marginatum.Contaminarea este favorizat de umiditatea ridicat din regiunea inghinal. Afecteaz mai frecvent brbaii.Se caracterizeaz prin plgi eritematoase, bine delimitate, care au tendina la extindere spre regiunea lombosacral, orgale genitale externe, fese, abdomenul inferior. Periferia leziunilor poate fimarcat de noduli inflamatori i pustule.

TINEA FACIEI prin tinea faciei se neleg dermatofiiile feei.Contaminarea se poate face prin hetero sau auto inoculare. Leziunile dermatofitice ale feei mbrac forme variabile, plgi circinate, cu margini supradenivelate, leziuni eritematoase maculare cu sau fr scuoame. Leziunile se nsoesc frecvent de prurit i senzaie de arsur, simptome exacerbate de expunere la soare.

TINEA MANUUM denumirea de tinea manuum este utilizat de infeciile dermatofitice ale palmei. Infecia este favorizat de macerarea tegumentelor i de o circulaie periferic deficitar. Se poate prezenta sub urmtoarele forme clinice: a) forma hiperkeratozic, cu afectare difuz a minii, fisuri; b) forma exudativ, veziculoas; c) forma uscat cu descuamare accentuat.TINEA PEDIS este o dermatofiie a piciorului. Grefarea dermatofiiilor estefavorizat de macerarea pielii spaiului interdigitaloplantar, de prezena tulburrilor circulatorii i de expunerea direct la agentul causal ( mersul descul ). Creterea simultan a florei bacteriene pare s joace i ea un rol important.Boala afecteaz mai frecvent adulii.Se descriu trei forme clinice de tinea pedis: - forma hiperkeratozic uscat tegumentele sunt discret erutematoase i acoperite de scuame fine, argintii. Pruritul este intens.forma intertriginoas tegumentele sunt macerate, fisurate i se descuameaz. Se extind i pe faa plantar a degetelor. - forma exudativ, veziculo-buloas veziculele se rup i genereaz mici leziuni inflamatorii, mrginite de un gulera scuamos.

TINEA CAPITIS este o dermatofiie care afecteaz regiunea scalpului.Contaminarea firului de pr se face prin sporii care se desprind de la indivizii parazitai.Tinea capitis are urmtoarele variante clinico-etiologice. Microsporia afecteaz de obicei copiii de vrst colar i produce mici epidermii n colectiviti, fiind foarte contagioas.Clinic se manifest prin plgi alopegice rotunde, bine determinate. Cu suprafaa scuamoas i cu fenomene inflamatorii variabile ca intensitate. Peri parazitai esporii sunt cenuii, fr luciu i se rup uor.

TRICOFIIA afecteaz mai frecvent bieii. Clinic se observ plgi alopecicemultiple, mai mici dect cele microsporice, discret, scuamoase, neinflamatorii. Perii parazitai se rup de la emergena, poriunea rmas fiind vizibil ca puncte negre.

FAVUSUL este favorizat de igiena deficitar, subalimentaie. Se caracterizeaz prin leziuni inflamatorii cu evoluie centrifug, pe suprafaa crora se afl scuame galbene ( ca sulful ), n form de farfurie. Prul este parazitat endotrix. Leziunmile au un miros neplcut. Se descriu urmtoarele forme clinice: tipice i atipice. Vindecarea leziunilor favice se face cu alopecie cicatricial datorit afectrii profunde a foliculului pilos prin reacie inflamatorie granulo-matoas.

TINEA BARBAE este o dermatofiie a firelor de pr terminale ale brbii i mustii.Afecteaz brbatul adult. Se caracterizeaz prin leziuni inflamatorii, foliculare, pustuloase. Perii parazitai sunt uor detaabili prin pensare.

KERION este un granulom inflamator de etiologie fungic care afecteaz ariile proase ale scalpului i brbiei.

ONICOMICOZA ( TINEA UNGUIM ) - prin onicomicoza se nelege invazia unghiei de ctre dermatofii. Este favorizat de circulaia periferic deficitar, traumatismele unghiilor, vrsta naintat. Leziunile unghiale au urmtoarele trsturi: pata de culoare alb sau glbuie, fr luciu, lama unghial se ngroa.LEVUROZE Sub aceast denumire sunt grupate diferite produse de un agent fungic aparinnd levurilor.Cele mai importante levuroze sunt candidozele, pitiriazisul versicolor i criptococoza. CAPITOLUL III MEDICAIA DERMATOLOGIC

BAZE FIZIOPATOLOGICE Bolile pielii pot fi manifestri ale unor suferine locale dar i ale unor afeciuni sistemice. Se cunosc numeroase tipuri de dermatoze: -infecioase ( piodermite, TBC ) -micotice -alergice ( eczeme, urticarie ) -datorit unor ageni mecanici sau fizici ( ex. arsuri, clavus ) -datorit unor tulburri circulatorii ( ulcer varicos, purpur ) -discromii ( vitiligo ) -colagenoze cu manifestri cutanate -tumori ( maligne i benigne ) -boli ale pielii ( acnee )PROPRIETILE I UTILIZRILE BAZELOR COMUNE DERMATOLOGICE

Nrcr SUPRAFAA, BOALA BAZA EFECT EFECTE

1Uscat i cu cruste( ex. Psoriazis, eczema uscat, ichtioza ) unguentemolientVaselina alb sau galbenUnguent emulsie baze sinteticeLanolin

2Umed sau uscat(ex. Eczema n stadii diverse)cremRcoritoremolientCrme uleioaseCrme apoaseCrme cu macrogoli baze sintetice

3Inflamaii ac. Umede i supurateloiuneSicativcalmantrcoritorSol. SalinSol. Acetotartrat de AL.

4Lichenificat ( ex. Eczema );supurat ( eczema)pasteProtectoareuscatsuprafeeleumedePasta zincatPast LassarPast de gudron Past cu ditranol

5Flexuri, mai ales umede i dureroase ( ex. Intertrigo, eczeme, psoriazis )pulberiMicoreaz frecarea, usucTalc, zinc vehicule

6Zone acoperite cu prSoluii, loiuni geluri - -

3.1. CLASIFICARE MEDICAMENTELOR ANTIMICOTICEse face dup mai multe criterii: I. DUP STRUCTURA CHIMICII. DUP AGENTUL PATOGENIII. DUP MODUL DE UTILIZARE

I. DUP STRUCTURA CHIMIC 1) Derivai de imidazol Clotrimazol Miconazol Econazol Ketoconazol Sulconazol

2 ) Antibioticea) Griseofulvinab) Macrolide polienice: Tetraenice -Nistatina -Natamicina -Amfotericina A Heptaenice Hachimicina -Candicidina -Amfotericina B

Alte poliene -Pecilocin -Fumagilin

3 ) Antimetabolii - Flucitozina

4 ) Alte structuri -Buclosamida -Clorfenesina -Hexetidina -Tolnaftat -Acizi grai -Fluconazol

II. DUP AGENTUL PATOGEN

1 ) Candidoze superficiale Clotrimazol- Nistatin

2 ) Candidoze sistemice - Amfotericina -Flucitozina

3 ) Dermatomicoze - local Clotrimazol -Miconazol - sistemic - Griseofulvina

4 ) Aspergilaza -Amfotericina B

5 ) Blastomicoza -Amfotericina B -Ketoconazol 6 ) Chromomicoza -Flucitozina -Ketoconazol

7 ) Coccidioidoza -Amfotericina B -Ketoconazol

8 ) Histoplasmoza -Amfotericina B -Ketoconazol

III. DUP MODUL DE UTILIZARE 1 ) Exclusiv local -Clotrimazol -Econazol -Bifonazol -Sulconazol -Candridin-Tolnaft 2 ) Exclusiv sistemic -Griseofulvina -Flucitozina -Amfotericina

3 ) Local i sistemic - celelalte substane

3.3 MECANISME DE ACIUNE ALE MEDICAMENTELOR ANTIFUNGICEFungii sunt un mare grup de organisme multinucleate, cu nuclei de tip eucariot, dispersati intr-un unocit micelial lipsit de pigmenti fotosintetici si acoperit cu un perete celular polizaharidic, adesea septat. Structura celulara si nutritia absorbtiva individualizeaza suficient aceste organisme pentru a forma un regn separat, regnul Fungi. Majoritatea fungilor sunt organsme saprofite care traiesc pe materie organica moarta. In mediul umed se multiplica bine la temperatura camerei, unii si la temperatura frigiderelor, dar cresterea este sensibil accelerata in atmosfera calda. Prezenta zaharurilor in mediu le favorizeaza cresterea. In aceste conditii pot acapara si medii acide defavorabile dezvoltarii bacteriilor. Studiul substantelor antibiotice antifungice este in plina dezvoltare datorita necesitatii de a combate micotice de suprafata sau viscerale care sunt in deplina crestere datorita utilizarii pe scara larga a antibioticelor, corticosteroizilor, citostaticelor si imunosupresivelor. Dupa modul si locul de actiune aceste substante pot fi impartite in fungicide care actioneaza local si fungicide care pot actiona si sistemic.Antimicoticele sunt substante active fata de diferite ciuperci patogene, avand un spectru ingust sau larg; multe au toxicitate mare si sunt folosite doar local. Amfotericina B (amphotericin B, fungizone) este un antibiotic macrolidic polienic produs de Streptomyces nodosus. Structura chimica este caracterizata printr-un inel lactonic de dimensiuni mari (cu 38 atomi de carbon) si prin prezenta a 7 duble legaturi conjugate (heptena). Foarte eficace fata de cativa fungi patogeni, indeosebi fata de levurile din genul Candida, este folosita intravenos pentru tratamentul infectiilor sistemice grave. Toxicitatea mare, mai ales pentru rinichi, reprezinta un factor limitativ important. Administrata oral sau topic, amfotericina B poate fi utila pentru tratamentul si profilaxia candidozelor cutaneo-mucoase, fiind lipsita de riscurile toxice ale administrarii sistemice, deoarece nu se absoarbe practic prin mucoase si piele.Spectrul antimicotic cuprinde, pentru concentratii inhibitorii de 0,03-1g/ml (care pot fi obisnuite in plasma la dozele terapeutice), urmatorii fungi: Aspergillus fumigatus, Blastomyces dermatidis, Candida, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Paracoccidioides brasiliensis, Rhodotorhula, Sporothrix schenki, Torulopsis glabrata, ca si amebele din genul Naegleria. Sensibilitatea in vitro nu este intotdeauna corelata cu eficacitatea terapeutica. Alte antibiotice, asociate amfotericinei B, pot avea efecte sinergice: flucitozina fata de Candida, Cryptococcus neoformans si Aspergillus, rifampicina fata de Aspergillus, Histoplasma capsulatum si Candida, minociclina fata de Candida si Cryptococcus neoformans. Amfotericina B actioneaza fungistatic sau fungicid, in functie de agentul patogen si de concentratie. Molecula, care cuprinde portiuni lipofile si hidrofile, se leaga ireversibil de ergosterol si alti steroli specifici din membrana celulelor fungice. Se formeaza pori membranari prin care se pierd potasiu, alti ioni, macromolecule, cu consecinte toxice. Actiunea sinergica cu alte antibiotice este atribuita usurarii patrunderii acestora in celule prin membrana lezata. Este posibil ca anumite efecte toxice la nivelul organismului gazda sa fie datorate legarii de colesterolul din compozitia membranei celulelor organismelor superioare.Desi rezistenta poate fi indusa in vitro pentru anumite tulpini ale unor fungi (Candida albicans, Coccidioides immitis), dezvoltarea rezistentei in vivo este exceptionala. Rezistenta este atribuita scaderii cantitatii de ergosterol din membrana sau modificarii structurii acestuia, cu micsorarea capacitatii de legare a antibioticului.In afara actiunii antibiotice, amfotericina B are proprietati imunostimulante referitoare atat la imunitatea umorala, cat si la cea celulara. Semnificatia clinica a acestei proprietati nu este precizata.Dupa injectarea intravenoasa a unei doze de 50 mg se realizeaza o concentratie plasmatica maxima de 0,5-2 g/ml; concentratia in platou se mentine in jurul a 0,3-0,5 g/ml. Antibioticul se leaga in proportie de peste 90 la suta de proteinele plasmatice. Are un volum de distributie de 0,76 l/kg. Patrunde in pleura, peritoneu si sinoviala, realizand concentratii de 60-70 la suta fata de cele plasmatice cand seroasele sunt inflamate. Concentratia in lichidul cefalorahidian este mica. Trece in umoarea apoasa, dar putin in umoarea vitroasa. Traverseaza placenta cu usurinta, trece in cantitati mici in lichidul amniotic. Este epurata indeosebi prin metabolizare si se elimina lent prin urina, in cea mai mare parte sub forma de metaboliti. Se elimina si prin bila. Timpul de injumatatire este de 15 zile.Amfotericina B se introduce in perfuzie intravenoasa (atunci cand este indicata in micozele sistemice). Doza pentru o data se dizolva in 500 ml solutie glucozata izotona (la un pH mai mare de 4,2) si se introduce in decurs de 8-10 ore. Solutia trebuie preparata extemporaneu. Adaugarea altor medicamente in solutia per-fuzabila trebuie evitata. Tratamentul se incepe cu o doza test de l mg (introdusa in timp de 20-30 minute, sub controlul presiunii arteriale, pulsului, respiratiei si temperaturii).In continuare se creste treptat cu cate 5 mg, ajungand pana la 0,5-1 mg /kg si zi (in functie de gravitatea infectiei), fara a depasi 50 mg. Perfuziile se fac zilnic sau la 2 zile.Doza totala pentru o cura este in mod obisnuit de 1-3 g, administrate in decurs de 6-12 saptamani, in candidozele sistemice sunt suficiente doze mai mici - 100-300 mg - introduse in decurs de 4-18 zile. Pentru evitarea unor reactii adverse se pot administra acid acetilsalicilic, antihistaminice sau, la nevoie, 25 mg hemisuccinat de hidrocortizon intravenos la inceputul perfuziei, in meningite este necesara injectarea intrarahidiana (in plus fata de administrarea intravenoasa), cate 0,1-0,5 mg dizolvate in 5 ml apa distilata, apoi diluate cu lichid cefalorahidian si introduse lent, de 1-3 ori/saptamana. Antibioticul poate fi introdus direct in vezica urinara, in cavitatile pulmonare (prin cateter), intraarticular; in infectiile oculare poate fi instilat in sacul conjunctival (ca solutie l ); de asemenea poate fi injectat intravitros, subconjunctival sau episcleral.Amfotericina B este indicata in unele infectii micotice sistemice grave, in care poate salva viata bolnavului. Beneficiul terapeutic este evident in meningita cu Candida (mai putin in septicemie si in endocardita), in aspergiloza invaziva (cand ciuperca este sensibila), in histoplasmoza progresiva severa sau forma cavitara cronica, in coccidioidomicoza diseminata sau meningeala, in meningita si alte forme diseminate de criptococoza (in asociatie cu flucitozina), in toate formele active de blastomicoza. De asemenea este eficace in meningoencefalita cu Naegleria gruberi. Toxicitatea amfotericinei B este mare, in timpul perfuziei se produc, deseori, stare de rau, febra si frisoane, anorexie, greata, voma, diaree, mialgii, artralgii, flebita locala; modificarile tensionale si aritmiile cardiace (exceptional fibrilatie ventriculara) sunt mai rare. Ocazional apar reactii alergice manifestate prin congestie, hipotensiune, dispnee, in cursul tratamentului se instaleaza progresiv o anemie normocitara normocroma (datorita probabil unui deficit de eritropoietina); leucopenia si trombocitopenia sunt rare.Principala problema in folosirea amfotericinei este nefrotoxicitatea sa marcata. Circa 80 la suta din bolnavi prezinta valori crescute ale creatininei si ureei in sange, hematurie, cilindrurie; urina este diluata, se pierde potasiu si bicarbonat. Hipokali-emia cu acidoza, relevanta in 20 la suta din cazuri, determina slabiciune musculara si modificari electrocardiografice. Rareori apare o insuficienta renala acuta, cu stare de soc. Aspectul anatomopatologic este de tubulopatie distala. Fenomenele sunt de regula lent reversibile. Afectarea rinichiului este severa pentru dozele mari (depasind 3 g/cura). Introducerea intrarahidiana poate fi cauza de cefalee, dureri lombare si in membrele inferioare, parestezii si alte tulburari de sensibilitate, dificultate in mictiune.Tratamentul cu amfotericina B trebuie efectuat obligatoriu in spital. Este necesara supravegherea functiei renale (dozarea ureei si a creatininei saptamanal); afectarea rinichiului impune oprirea medicatiei sau micsorarea dozei (in functie de situatia clinica). De asemenea, se controleaza formula sanguina si echilibrul electrolitic. Nu se asociaza cu alte medicamente nefrotoxice.Flucitozina (flucytozine, ancobon, ancotil) este o fluorpirimidina inrudita cu fluorouracilul.Spectrul antifungic, mai ingust decat cel al amfotericinei B, cuprinde majoritatea tulpinilor de Cryptococcus neoformans si parte dintre tulpinile de Candida, care sunt inhibate la concentratii pana la 25 g/ml. Unele tulpini de Aspergillus, ca si unele specii de Cladosporium, sunt de asemenea sensibile. Rezistenta se dezvolta frecvent in timpul tratamentului, mai ales daca dozele utilizate sunt prea mici.Actiunea antifungica este exercitata prin intermediul fluorouracilului, care se formeaza din flucitozina la nivelul microorganismelor sensibile. Fluorouracilul inhiba timidilat sintetaza, impiedicand consecutiv sinteza ADN.Flucitozina se absoarbe repede din tubul digestiv, cu o biodisponibilitate de 84 la suta . Doza de 2 g administrata oral realizeaza dupa 2-4 ore o concentratie plasmatica maxima de 30-40 g/ml. Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de numai 4 la suta . Timpul de injumatatire este de 4,2 ore. Se distribuie larg in tesuturi. Flucitozina trece in lichidul cefalorahidian, unde realizeaza o concentratie de 75 la suta fata de cea plasmatica. Se elimina prin urina, 99 la suta sub forma neschimbata. Insuficienta renala creste nivelul plasmatic.Flucitozina se administreaza obisnuit pe cale orala in doza de 100-200 mg/kg si zi, fractionat la intervale de 6 ore. Intervalul intre doze se prelungeste in insuficienta renala, in functie de clearance-ul creatiniei (cand clearance-ul este de 10-20 ml se administreaza o singura doza in 24 de ore); in aceste conditii este de dorit controlul concentratiei plasmatice. in cazurile grave pot fi folosite temperai- perfuzii intravenoase cu aceleasi doze. Exista si preparate destinate aplicarii locale (introducere prin sonda, pansamente).Flucitozina este indicata in infectii cu lungi sensibili: in candidoze - infectii urinare, septicemii, granuloame, in criptococoza pulmonara si meningeala, in cromomicoze si in unele forme de aspergiloza. Uneori este avantajoasa asocierea cu amfotericina B - de exemplu in meningita criptococica.Flucitozina este mai bine suportata decat amfotericina B, reactiile adverse grave fiind rare. Provoaca frecvent greata si diaree, mai rar varsaturi. Uneori apar eruptii maculopapulare. La circa 5 la suta din bolnavi se produc trombocitopenie, leucopenie, anemie, rareori aplazie medulara si agranulocitoza; afectarea sangelui apare mai ales la dozele mari (cand nivelurile plasmatice depasesc 100 ug/ml) si la bolnavii cu insuficienta renala. Dozele mari pot provoca, de asemenea, alopecie. Ocazional se produc cresteri ale transaminazelor si fosfatazei alcaline, care semnaleaza afectarea toxica a ficatului.Fluconazolul (fluconazole, diflucan, syscan) este un bistriazol, care in vitro are potenta antimicotica mai mica decat ketoconazolul. Este mai activ in infectiile fungice provocate la animalele de laborator - mareste supravietuirea in conditiile unui inocul letal de Candida, Cryptococcus, Aspergillus, Blastomyces, Coccidoides, Histoplasma. Ca si in cazul derivatilor de imidazol, actiunea antimicotica se datoreste impiedicarii sintezei sterolilor me.mbranari specifici, datorita inhibarii enzimelor citocromului P 450.Fluconazolul se absoarbe bine dupa administrarea orala, avand o biodisponi-bilitate mai mare de 90 la suta . Absorbtia nu este modificata de alimente, antiacidele gastrice sau cimetidina. Doza de 100 mg si 400 mg realizeaza o concentratie plasmatica maxima de 1,9 g/ml, respectiv 6,7 g/ml; dupa un tratament de 6-10 zile nivelele plasmatice maxime cresc de 2,5 ori. Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 11 la suta . Distributia este larga, in apa totala din organism (volum de distributie 0,8 l/kg). Concentratia in lichidul cefalorahidian, saliva, sputa si secretia vaginala corespunde aproximativ celei plasmatice. Este epurat in majoritate prin eliminare renala - se elimina 80 la suta sub forma neschimbata prin urina. Timpul de injumatatire este de circa 30 ore, fiind prelungit de insuficienta renala.Fluconazolul se administreaza obisnuit pe cale orala. Este indicat in candidoza digestiva superioara - dupa o doza initiala de 200 mg se recomanda 100 mg o data/zi, timp de cel putin 2 saptamani pentru localizarea orofaringiana si cel putin 5 saptamani pentru cea esofagiana. Rezultatele obtinute la bolnavii cu SIDA si candidoza orofaringiana asociata, au aratat o vindecare clinica a micozei in 88-100 la suta din cazuri si negativarea culturilor in proportie de 50-90 la suta , eficacitatea fiind similara cu cea a ketoconazolului. In candidoza vaginala acuta o singura doza orala de 150 mg provoaca vindecare la aproximativ 80 la suta din femei (evaluare dupa 1-2 luni de la terminarea tratamentului), rezultat comparabil cu cel obtinut prin clotrimazol intravaginal 3 zile sau ketoconazol oral 5 zile.In candidoza severa se administreaza o doza initiala de 400 mg, apoi cate 200 mg o data/zi (la nevoie 400 mg), timp de cel putin 4 saptamani, in meningita criptococica se recomanda aceleasi doze mari, timp de 10-12 saptamani dupa negativarea culturilor din lichidul cefalorahidian; la bolnavii cu SIDA se continua cu 200 mg/zi, ca tratament supresiv Pentru aceasta indicatie s-au obtinut vindecari sau ameliorari nete in aproximativ 60 la suta din cazuri, comparabil cu rezultatele realizate de amfotericina B. Exista si preparate injectabile - doza intravenoasa este aceeasi cu cea orala, in caz de insuficienta renala cantitatea de medicament pentru 24 ore se scade la 1/2 sau la 1/4 pentru un clearence al creatininei de 21-50 ml, respectiv 11-20 ml/ minut.Fluconazolul este relativ bine suportat. Frecventa globala a reactiilor adverse este in jurul a 16 la suta ; in 1,5 la suta din cazuri ele fac necesara intreruperea tratamentului. Se pot produce greata, voma, diaree, dureri abdominale, cefalee, eruptii cutanate, pozitivarea testelor hepatice. Rareori apar fenomene hepatotoxice, favorizate de starea generala alterata sau de asocierea cu alte medicamente potential toxice pentru ficat. La bolnavii cu SIDA au fost semnalate cateva cazuri de dermatita exfoliativa, dar legatura cu medicamentul nu este certa. Fluconazolul poate creste concentratia plasmatica a fenitoinei, anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice, ciclosporinei. Rifampicina poate micsora concentratia plasmatica a fluconazolului (prin inductie enzimatica), iar diureticele tiazidice o pot creste. Aceste asocieri trebuie evitate sau dozele trebuie ajustate corespunzator.Itraconazolul (itraconazole, orungal, sempera, siros, sporanox), un alt antimicotic tiazolic activ pe cale orala, este recomandat pentru tratamentul aspergilozei invazive, al meningitei criptococice si in alte micoze grave. Se administreaza 200 mg de 2 ori/zi timp de cateva luni. Doze mai mici - 100 mg de 2 ori/zi timp de l-3 saptamani - pot fi utile in dermatomicoze si in keratitele micotice. Ca reactii adverse poate provoca tulburari gastrointestinale, cefalee, ameteli, reactii alergice, ocazional cresterea enzimelor hepatice, foarte rar sindrom Stevens-Johnson. Pentru dozele mari administrate timp indelungat se pot adauga hipokaliemie (uneori marcata), edeme, caderea parului, foarte rar nevrita periferica.Rifampicina si fenitoina pot scadea nivelul plasmatic al itraconazolului (prin inductie enzimatica), de aceea asocierea este contraindicata. Itraconazolul maresteconcentratia plasmatica a ciclosporinei - doza acesteia trebuie redusa. Antiacidele si cimetidina pot micsora biodisponibilitatea itraconazolului - se administreaza la cel putin 2 ore pentru antimicotic.

GRISEOFULVINA

Forma farmaceutic: - comprimateCompoziie: - 1 capsul conine 0,125 g. griseofulvinaAciune terapeutic: - antibiotic-antifungic, activ fa de agenii epidermomicozelor. Are i aciune antiinflamatoare.Indicaii terapeutice: - dermatofiii ale regiunilor proase ale pielii capului i feei favus, tricofiie, microsporie, sicozis parazitar, dermatofiii ale unghiilor ( cu excepia candidozei ); toate tipurile de dermatofiii cutanate.Mod de administrare; - se recomand administrarea n timpul meselor sau dup mese. Aduli 500 mg./zi/ fracionat n 1-4 prize, zilnic ( timp de 4-8 sptmni pentru micozele superficiale, 6-8 luni n onicomicoze ale degetelor minii, 12-18 luni n onicomicoze ale degetelor picioarelor ).Contraindicaii : - alergie specific, insuficien hepatic grav, lupus eritematos,nevropatii. Sarcin i alptare nu se folosete n primul trimestru de sarcin.Reacii adverse: - sunt de obicei minore i trectoare ( cefalee, uscciune a gurii, tulburri gastro-intestinale, leucopenie ).n special la copii, n unele cazuri au aprut anormaliti ale organelor sexuale i ale snilor.

TERBINAFIN

Forma farmaceutic: - comprimateAciune terapeutic: - fungicid pentru dermatofii i unele levuri, fungistatic pentru Candida albicans.Indicaii terapeutice: - micoze cutanate cu Tricophyton, Microsporum canis, Epidermophyton fluccosum.Mod de administrare:- oral, 250 mg. o dat/ zi, timp de 2-4-6 sptmni n micoze cutanate i 6-12 sptpmni n onicomicoze.

ANTIFUNGICE DE UZ TOPIC

CICLOPIROX

Forma farmaceutic: - soluie sau cremAciune terapeutic: - activ mai ales fa de Candida, Epidermophyton, Microsporum, Tricophyton i fa de Malassezia furfur, germeni grampozitivi i gramnegativi de suprainfecie, micoplasme, chlamidii tricomona Indicaii terapeutice: - infecii cutanate i dermatofii, infecii mixte cu fungi i bacterii sau fungi i micoplasme, chlamidii, eritrasma, pitiriazis verticolor, eczeme interdigitale macerative, eczema seboreic, candidoze, onicomicoze cu Tricophyton rubrum.Mod de administrare: - local de 2 ori/ zi, ca soluie sau crem 1% pn la dispariia tulburrilor locale, apoi continuarea tratamentului nc cel puin dou sptmni pentru evitarea recidivelor.Efecte adverse: - rar prurit, iritaie cutanat.Contraindicaii: - sarcin, nou-nscui. Nu se aplic la nivelul ochiului.

TOLNAFTAT

Forma farmaceutic: - cremAciune terapeutic:- fungicid activ fa de dermatofiii din genurile, Epidermophyton, Microsporum, Tricophyton i fa de Pytirosporum versicolor.Mod de administrare:- local aplicaii de 2-3 ori/ zi crem 1%.

ANTIBIOTICE

NISTATINA

Forma farmaceutic: - drageuri, comprimate vaginale, pulbere pentru suspensie oral.Aciune terapeutic: - activ fa de Candida albicans acionnd fungistatic i fungicid; activ fa de Epidermophyton, Tricophyton, Criptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum.Indicaii terapeutice: - n tratament curativ i aplicaii locale, este indicat n infecii cu Candida, cu localizare bucofaringian, vulvo-vaginal, digestive, n micoze cutanate ale pielii capului n tricofiie, pitiriazis. n tratamentul profilactic este util fa de micozele bucale intestinale.Mod de administrare: - oral. Aduli 500.000 1.000.000 uniti de 3-6 ori / zi ( 3-12 drageuri ) minimum 7 zile. Copii, 2-4 drageuri / zi, divizat n trei prize. Suspensia oral se prepar adugnd 20 ml. Ap distilat n flacoane cu 6 gr. Intravaginal se introduc cte 1-2 comprimate / zi, cel puin 2 sptmni.Efecte adverse: - produce rar reacii adverse, uneori greuri, vrsturi dup administrarea oral.

NATAMICINA

Form farmaceutic: - drajeuri enterosolubile, suspensie pentru uz extern, crem 2%.Aciune terapeutic: - spectru larg antifungic inclusiv dermatofiii; foarte activ pe Candida albicans, Trichomonas vaginalis.Indicaii terapeutice: - local n candidoz, tricomoniaz, keratit fungic. Asperloz. Oral n candidoza intestinal. Inhalator n micoze respiratorii.Mod de administrare: - oral, n candidoza intestinal, 100 mg. De 3-4 ori/ zi. n candidoza oral, la copii, 4 picturi suspensie 1 % sub limb, dup fiecare mas. La aduli 10 picturi. Local, pe piele i unghii, crem 2 %. Suspensie 5% pentru uz oftalmic. n inhalaii suspensie cu 0,5 mg.Natamicin la o edin de aerosoli, de 3 ori / zi, timp de 4 sptmni. Efecte adverse: - greuri, vome, anorexie, diaree la administrae oral; local rareori iritaii.

CAPITOLUL IV

MEDICAMENTE ANTIMICOTICE SISTEMICETRATAMENT

DERIVAI DE IMIDAZOL I TRIAZOL CLOTRIMAZOL

Forma farmaceutic: - comprimate vaginale, crem, soluie pentru uz extern.Aciune terapeutic: - antimicotic cu aciune local, spectru larg, acioneaz pe membrana celular a fungilor.Compoziie: - plachete cu 6 i cu 12 comprimate vaginale cu 0,1 g clotrimazol; tub cu 20 g crem cu 1% clotrimazol; flacon cu 25 ml soluie pentru uz extern avnd 1% clotrimazol.Indicaii terapeutice: - candidoz vaginal, tricomoniaz, psoriazis vulgar, eczem cronic.Mod de administrare:- soluia i crema se aplic pe zonele afectate, depind marginile acestora. Se fac 2-3 aplicaii zilnice, continund tratamentul cel puin 2 sptmni dup vindecare. Comprimatele vaginale se administreaz de 1-2 ori pe zi ( seara i dimineaa ), timp de 6-12 zile.Efecte adverse: - rar iritaie local, dup administrarea oral produce tulburri gastrointestinale intense, leucopenie, disurie, depresie, halucinaii.

Contraindicaii: - sensibilizare, n timpul ciclului menstrual, sarcina.

MICONAZOL

Forma farmaceutic: - comprimate vaginale.Aciunea terapeutic: - activ fa de Epidermophyton, Microsporum, Tricophyton, Malassezia, CandidaCompoziie: - flacon cu 10 comprimate vaginale cu 150 mg miconazol nitrat.Indicaii terapeutice: - local candidoze, pitiriaszis, oral n candidoza oral iintestinal, intravaginal n candidoz.Mod de administrare: - n micoze vaginale 1 comprimat zilnic, pn la dispariia tulburrilor i nc cteva zile. n micoze sistemice perfuzii intra-venos cu 0,2 1, 2 g X 3 ori / zi. Oral 250 mg X 4/ zi, comprimatele inndu-se n gur pn la dizolvare lent. Topic crema 2%.Efecte adverse: - iritaii locale, sensibilizare, intra-venos flebita, greuri, vom, diaree, febr, anemie, tahicardie, alergii; oral fenomene dispeptice.

ECONAZOL

Forma farmaceutic: - comprimate vaginale, ovule, crem vaginalAciune terapeutic: - antimicotic cu aciune local, activ fa de candida i altelevuri ca i fa de unele bacterii grampozitive.Compoziie: - comprimate vaginale cu 150 mg econazolIndicaii terapeutice: - candidoz vaginal, tricomoniaz, pitiriazis versicolor, epidermofiie, tricofiie.Mod de administrare: - aplicaii locale, zilnice, pn la dispariia complet a leziunilor; crema vaginal aplicaii seara la culcare, timp de 15 zile consecutive; ovule un ovul seara la culcare profund intravaginal, timp de 15 zile consecutive.Efecte adverse: - rar iritaie local.Contraindicaii: -sensibilizare, n timpul ciclului menstrual, sarcin.

ISOCONAZOL Forma farmaceutic: - unguentAciune terapeutic: - fungicid pentru Tricophyton, Epidermophyton, Microsporum, Candida, Pityrosporum, Aspergillus Nocardia i bactericid pestafilococ i streptococ.Indicaii terapeutice: -infecii fungice superficiale ale pielii, la mini, spaii interdigitale, regiunea inghinal i genital, Eritrasma, pitiriazis versicolor.Mod de administrare: - aplicare local dimineaa i seara dup bi i splare. Durata tratamentului este de 2-4 sptmni. Pentru evitarea recidivelor tratamentul se continu cel puin 2 sptmni dup vindecarea clinic.

KETOCONAZOL

Forma farmaceutic: - comprimateAciune terapeutic: -antifungic activ pe Candida, Torula, Blastomyces, Histoplasma, Geotricum, Epidermophyton, Cryptococcus, Pityrosporum.Indicaii terapeutice: -infecii cu germeni sensibili. Infecii sistemice, viscerale, cutaneomucoase ( care nu pot fi tratate local datorit extinderii i rezistenei ). Preventiv la cei cu deprimare imunitar.Mod de administrare: -oral, n cursul meselor. Adult 200 mg / zi ntr-o singur priz ( 400 mg / zi n caz de micoze profunde grave ); copil 4-7 mg / kg / zi.

Efecte adverse: -hepatotoxicitate, greuri, vome, urticarie, cefalee, ameeli, ginecomastie.Contraindicaii: -alergie, sarcin ( efecte teratogene ), suferine hepatice, asociere cu hepatotoxice, Griseofulvina, cu antivitamine K, Ciclosporina.

BIFONAZOLForma farmaceutic: -crem, soluie, unguent.Aciune terapeutic: -antifungic, spectru larg, dermatofiii, levuri, fungi, invitro activ pe unii coci grampozitivi i pe Corynebacterium sp.Indicaii terapeutice: -infecii cutanate cu dermatofii, Pityriazis versicolor, Candida. Profilactic mpotriva micozelor interdigitale n pudre 1% Eritrasma.Mod de administrare: - sub form de crem, soluie gel 1% aplicaii locale 1 dat pe zi timp de 2-4 sptmni.Efecte adverse: - prurit, senzaia de arsur.

FENTICONAZOL

Forma farmaceutic: -cremAciunea terapeutic: -activ mpotriva dermatofiilor parogeni i candidei albicans.Indicaii terapeutice: -candidoze ( intertrigo, genito-crurale, anale, perianale,onixis, perionixis ). Dermatofiii ( ale pielii glabre, intertrigo genital i crural, al degetelor ). Pityriazis versicolor.Mod de administrare: -dup toaleta local i uscarea zonei 1-2 aplicaii / zi. Durata tratamentului- candidoze: intertrigo 2-3 sptmni; onixis 2 luni; dermatofiii: ale pielii glabre i plicilor 2-4 sptmni; pityriazis: 2-4 sptmni crem 2%.Efecte adverse: - senzaie de arsur i prurit.

SERTACONAZOL

Forma farmaceutic: - cremAciune terapeutic: - antifungic imidazolic.Indicaii terapeutice: -candidoza, dermatofiii, vulvit, balanit.Mod de administrare: -o aplicaie zilnic dup splare cu spun neutru sau alcalin i uscare local. Alicare pe leziune i 1 cm n exterior. Durata tratamentului 21 zile n tulburri dermatologice i 8 zile n cele ginecologice, uneori mai mult.

CONCLUZII

Medicamentele antimicotice reprezint o clas de medicamente cu aciune terapeutic indicate n tratarea infeciilor micotice cutanate sau ale pliurilor cutanate, micoze interdigitale, infecii micotice ale unghiilor, infecii micotice cu candida, pitiriazis versicolor, dermatomicoze inflamatorii.Ele se pot administra n aplicaii locale la nivelul tegumentelor pe zona afectat.Medicamentele antimicotice pot vindeca bolile date de ciuperci.Aciunea lor selectiv antimicotic este explicat prin existena unor metabolii care sunt inta aciunii lor.Antibioticele antimicotice acioneaz asupra unor fungi care produc micoze cutanate sau viscerale, mpiedicndu-le multiplicarea sau distrugndu-le.Multe medicamente antimicotice au toxicitate mare i sunt folosite doar local.Medicaia antimicotic oral poate s prezinte reacii ncruciate cu alte tratamente cu ar fi tratamentul cronic al afeciunilor hepatice.Medicamentele antimicotice se gsesec sub forma de: comprimate, capsule, soluie perfuzabil, crem, soluie pentru uz extern i comprimate vaginale.

KETOCONAZOL

ONICOMICOZA

DERMATOFIIA PICIORULUI

PSORIAZIS

6