Dinu SARARU

Jurnalul unuipersonai controversat

Rememoriri provocate deVartan Arachelian

rm

Cuprins

Dece. ... ' 11

Dupi zece ani . . 17

Subumbratutelariastrimogilor. . . . . . 27

V0lcea, vizuti de la capitul lumii 33

Umbra pirinfilor gi. dosarul de cadre . : 35

O boali molipsitoare: schizofrenia sociali 39

Foamea - un pedagog nedorit 46

Debutulliterar:apelullaciinfi ...." 51

O dilemi sinistri 54

Frica impune amnezia

Undeesteacasi.. ... 6I

Cumsl crezicdpiciNicolaeCeaugescu?' . . . . . 63

Avemnevoiedeonoulrevoluliemorali . . ' ... 67

Cine a pornit tivilugul vendetelor . . 69

Ddcea{ifosturit,domnule?" . . . . . . . . . .' 75

Timpulseoprise... . . . 78

,,Dracu' te-a pus si duci teatrul la Craiova?" 82

Barca in care n-aYea loc Siraru

Nagul nomenclaturist n-are infelegere. 87

Isteriainvadeazllara.. .....91Cumpoatedevenigansipovaralstoriei. . . . . . . 93

8 DINU SARARU

Destinulscriitoruluieunic,nuedecolhoz. . . . . 133

Cineafost,,mielulturbat" .. ' '146

Aexistat,,rezistenfiprinculturi". . .' .' . . . .154

Odiseea{lrineascl,infilmgiteatru. .. '184

AdrianPiunescu-naqulrpmanului '..198Un Caragiale alrdzvrittirii incurabile . . .205

Un epilog neagteptat . .231

A fost sau n-a fost o noui revolulie bolgevici?. - . . - . 248

Afisauaface? ... ' -.265

De ce se duc r[zboaiele? . . ' . .274

TolisuntemegalipAnilaaplauze! .....284Un actor fabulos, care se intrepreteazi doar pe sine . , ' . .296

La noi, nici despirfirile nu sunt obignuite . . 303

CuNenealancu,prinBucureqti". ...309Va fi invitat la reaprinderea luminilor in TJatrul cel Mare?. . 311

Din nou despre... omul cu o mie de fe!e" . . . . . 313

Ce rimine din stridania unui director de teatru. . . ' . ' .323

Un,,purgatoriu"necesar .... '331

Pierind firanii, piere o spiritualitate care ne-a linutinlume ..,.......335Teatrul, obsesia uneivieli de povestit.. ' . '342

Oamenii gi Revolulia . .346

Noi gi basarabenii . .

Moartea nu ne face egali! . . . . .364

$itotugi... ' . .375

Dinu Siraru,vbzrtf de (foarte) aproape

Interviu cu doamna Viviana Sdraru. . . . ' 397

Transcrierea emisiunii de seari difazatit

de Radio Romdnia Actualititi in luna august, 2006 - . . ' ' . 407

OscrisoarepierdutilaTeatrulMic.. .... ' 429

Iurnalul unui personaj controversat

Amintirile care ne vor troieni cu drag L . . 503

Dinu Siraruvizut de acad. Rizvan Theodorescu 505

Amintirile care ne vor troieni cu drag II . . . 529

Dinu Slraru virzutde academicianul Ioan-Aurel Pop' . . 531

Duhovnicul sau Despre prietenie 535

Mullumire .....' 543

Addenda 545

Documente diverse, articole

Corespondentn. . . 581

Comentariidespreautor. ..... 647

Fotografii -...677

De ce

CunoscAnd cutumele locale privind represiunile ce-l agteapti pe

sfiditorul corectitudinii po"litice, cerAndu-mi, totodatd, scuze citito-rului evoluat, mi simt obligat si fac cunoscute motivele opliuniiacestei cdrfi. $tiu cd, detaliindu-le, implicit mi acuz, de parci aq

comite o blasfemie insofindu-l pe domnul Dinu Siraru in aceasti

clldtorie. Am oarece experienfl acumulattr in exercifiul public ca sipresupun ci gestul meu ii va surprinde pe unii, ii va face curiogi pe

allii, iar mulli vor fi scandalizali. Pe tofi acegtia ii prefuiesc, dar dinmotive diferite. Pe primii, pentru ci m-am aliturat lor inci din pri-mele ore ale schimbirii la fafi a RomAniei, celor din a doua cate-

gorie, care au deprinderea dialogului - ca si nu spun mai mult -,lesunt dator pentru increderea necondilionatd pe care o acordd zia-

ristului ca acesta si-qi aleagi cum vrea tema unui dosar publicistic

sau, in cazul unei convorbiri (cum aveam si abordez atdtea de.a

lungul anilot nu numai in emisiuni de televiziune, dar qi in cir{i),personalitatea pe care s-o propuni publicului. Celor din urmd insi,celor din a treia categorie, le dau unele explicafii, chiar.daci, poate,

voi vorbi in zadar; sunt destui care, indeobgte, obignuiesc si se

audi, nu si comunice. $i atunci, de'ce un gest inutil?, v-a!i putea

tntreba. Pentru ci nu vreau sl mi substitui unui personaj pe care-l

lasi rece injuriile care vin de la dugmani - darlmite de la prieteni -,neavd'nd o epidermi care suporte fun riscuri grosoliniile into-leranlilor. De aceea, chiar gi simbolic, mi-e greu si inghit morala pe

12 DINU SARARU

care mi-ar aplica-o unii dupi felul invederat de Caragiale. (Vl mai

amintili? ,,I-a fbcut un moral bun: din porc gi migar nu l-a scos!")

Deci, lor le fac c1teva destiinuiri, cu riscul asumat ca ele si se in-toarci precum un bumerang!

Atunci cAnd deasupra Televiziunii survola elicopterul pur-

tdndu-i pe solii Ceaugescu, iar de institulia unde fusesem mutat cu

de-a sila cu doui decenii in urmi se apropia alaiul revolulionarilor,

eu luam hotirdrea de a incepe o alti carier6. Nici spectaculoasi,

nici publici. Decizia asta n-a durat mai mult de o ori, pentru clTeleviziunea, trecuti in stdpAnirea lui Brateg, Brucan & comp., a

dat prilej unor politruci si se inghesuie cu juriminte citre un alt

stipdn, chiar inainte ca acesta si-qi arate chipul. Regele a murit, trd'iascd Regele! Defilarea acestora avea, probabil, si-l incwaieze pe

mult-agteptatul ,,Gorbaciov al RomALniei" ca printr-o tiradi vehe-

menti, de mhnie proletard, si-l acuze pe ostaticul de la Tirgovigte

pentru cd a tntinat tnaltele idealuri comuniste. in ce mi priveste,

gtiam prea bine, atit din odiseea celor apropiafi mie, dar 9i din inte-

riorul sistemului pe care-l slujisem, ci, odati cu epuizarea energii-

lor dictaturii de dezvoltare, nu mai era nimic de aEteptat din partea

unui regim obsedat doar de bun[starea gi securitatea familiei con-

ducitoare. Aparifia cuplului Dinescu-Caramitru in prologul piesei

care incepuse si se joace pe micul ecran a contribuit gi ea la aban-

donarea grabnici a proiectului de viitor burghez pe care-l descrise-

sem familiei. Cum nu aveam niciun dubiu pe carepatte a baricadei

mi voi situa, eram cu atit mai contrariatvdzdnd personalitili din

elita culturali pe care le prefuiam pitindu-se in umbra domnului

Iliescu. $i aveau si rimdni multi vreme al[turi de acesta' in ciuda

apostrofbrii indignate a mullimii - ,,fardtovarigi, fbri comunigti inguvern" - cu care Iliescu fusese intimpinat cu al lui .dragi tovard;i

;i prieteni..." rostit din celebrul balcon. $i totugi, cei mai mulf din-

tre indignafi, ca gi tofi cei cifirali in balcon, fuseserd, ca 9i mine,

membri ai partidului unic gi credeam atunci, cum cred gi azi, c[n-aveam de ce sd fiu mai vulnerabil in fa{a contestafiilor. Mai ales

]urnalul unui personaj controversat 13

c[ n-aveam de gAnd si mi aldtur weunui partid. CAti naivitate!

Pdni una-alta, fbri voia mea, aveam s6 ajung in conducerea execu-

tivi a Alianfei Civice, gralie unui nume pe care mi ferisem s[-l ane-

xez propagandei de partid. Alesesem gregit? Locul meu,,natural" era

sub pulpana domnului Iliescu, aga cum ftcuse cel care avea si devini

tlilematicul nostru de serviciu, personaj pe care l-am prefuit, chiar

claci in calitatea sa de ministru al culturii frcuse tain preferenlial din

lrArtia de ziar presei feseniste? Nu;tiu niciazi ce cocoaqi secreti iltXcuse si nesocoteasce indubitabila sa vocatie academici pentru a-gi

venera geful ca erou aI noului ev. Ar fi' trebuit si md tupilez 9i eu in

tagma iliesciani, o trangee de refugiu in fala gloatei isterizate la iegi-

rea din Dictatur[ gi manipulati de forfele aflate in confruntarea pen-

tru putere? Din acele zile ag putea aminti multe episoade semnificative

pentru a mdL explica, dar cum ele n-au nicio legituri directi cu acest

Argument,mi restrAng doar la unul. Mai ales c[ numele personaliti-

(ii la care mi g1Lndesc, dup6 cum cititorul acestei cdrli va lua cunog-

linfi, este chiar acelagi asupra cdruia se va indrepta alegalia indignati

n domnului Sd'raru. E vorba de Nicolae Manolescu.

Eram intr-o seard, tdrzie din iarna Revoluliei singuri in maqin6,

rlupi o lungi gedinli de incropire a Alianfei. La un moment dat, ve-

nise vorba despre intAmplarea de a ne afla al5turi in turbionul din

care avea si se nasci acea pregnanti expresie postrevolulionard a

societdlii civile. imi amintesc ce ne-am spus: suntem destinali sd fim

impreuni atet timp cXt existd pericolul restauririi comunismului,

lpoi fiecare poate merge pe drumul siu. Avea si capete corp acest

pericol chiar in ziua cdnd, in Crimeea, Gorbaciov devenise ostaticul

c:onspirafiei bolEevice. S-a intimplat si redactim impreuni decla-

ralia pe care seara, la RTV profesorul avea s-o citeasci in numele

Alianlei Civice. (Cine n-a trlit ziaa aceea n-are de unde si gtie ciavea si fie singura declaralie trangantS impotriva revenirii Romdniei

sub cizma Moscovei!) Dupi implozia U.R.S.S., ultimul punct de

sprijin pentru puterea instalati la Bucuregti, dar 9i de neliniqte pen-

tru opozifia democratici, domnul Manolescu avea si faci un partid

14 DINU SARARU

la care n-am aderat. Asta gi pentru cd fusesem deja in unul, fie el gi

defunct, dar, mai ales, pentru ci-mi ajunsese cu asupra de mdsuriobligafia de a respecta valorile gi capriciile liderului. Mai apoi, cumorganizalia civici din conducerea cireia fhcusem parte avea si fiesiriciti de capitalul ei, prin cezariana din care se ndscuse p.A.C.,

a trebuit si respect regulile impuse Radioteleviziunii de citreParlament, sustrigdndu-mi, micar formal, din politici. (Asta nu vaimpiedica tandemul Em. Valeriu - R. Theodorescu sb md dea afarddin institu{ie in 1991, dupi ce in vara lui 1983 fusesem concediatdin ordinul C.C. al P.C.R). Are asta vreo legiturd. cu prezentul de-mers editorial? Mai ales ci niciodatd nu e de-ajuns ca denigratoriide profesie si fie descurajali - md ironizeazi spiridugul cel scep-tic. Chiar gi acum, cAnd sunt un om liber ;i de nimeni nu depind? - ilcontrazice umbra mea tutelar5, cireia ii datorez atitea gesturi don-quijotegti. Cine si se dedice democratizirii Romdniei daci cele pestetrei milioane de comunigti, plus familiile lor, ar fi fost excluse saus-ar fi sustras jocului democratic al politicii, a$a cum credeam oclipi ci voi face? $i apoi, in fafa cui s-ar fi desfbgurat ludecata deApoi, procesul comunismului? De ce si mi supun dorinfei aceloracare imi giseau locul sub pulpana domnului Iliescu, alituri de orfa-nii lui Dej, tocmai acum cAnd, in sfArsit, imi puteam alege liber pro-priul drum? Muriseri tinerii pentru ca Rominia si imbrace dinnou hainele date la intors, intoleranfa bolgevicd? Obsedat de astfelde gdnduri, aqa aveam si-l reintdlnesc, cizut intre doui trangee, pedomnul Dinu Siraru, omul a cirui prestalie directoriali la TeatrulMic incerca si ne tdmiduiasc[ de aceeagi depresie generalizati, adu-cdndu-ne alituri pe cei care iubeam teatrul nu doar ca formi de cul-turi, dar gi ca loc de refugiu din absurditatea opresivi a Dictaturii.Dupi gdndirea procustiani a celor care violeazi memoria colectivi,locul domnului Dinu Siraru ar fi fost in partidul de guverndmAnt,in F.S.N. L-am intAlnit insi exclus gi blamat de ai sdi, devenit pariapentru cei care se descircau astfel de responsabilitatea practicii lordictatoriale. Da, eroul acestei cirii era ocolit de cei care voiau s6-qi

Iurnalul unui personaj controversat l5

ffeeze o altd biografie, si dea la intors trecutul lor, iar cel care tre-

buia si suporte penitenfa picatelor comise era tocmai omul care ne

oferise tuturor o oazd de normalitate in teatrul pe care-l condusese,

cel care-gi asumase riscul si tuteleze zona unde se putea respira

liber, intr-o complicitate pe care at?tt cozile de la casa de bilete de pe

Sirindari, cAt qi aplauzele nesfArqite de la atAtea Ei atdtea spectacole

irveau s[ ne dea certitudinea ci nu suntem singuri cind gdndim

liber, chiar gi cufundafi intr-o ticere vinovatl! (Ce revangi formi-

dabili avea si-gi ia victima noplii cufitelor lungi din ianuarie 1990

prin romanele Ciocoii,noi cu bodyguard, Ultimul bal Ia $arpele Ro;u

Si C ar n av alul cdtu ; elor ! )Nu gtiam atunci, cdnd l-am invitat sd facem o emisiune, cd ambi-

liosul oltean de stirpe boiereascd fusese pe pragul comiterii unui gest

tragic, tot aqa cum nu credeam atunci - cum nu cred nici acum - cd

lrn fbcut pentru el un gest neagtePtat, generos. (Desigur, aprecierea

irceasta cu care mi indatoreazde o exagerare retorici, catefacepld-

ctrte relaliile sociale.) Nu aga avea si fievdzvtir emisiunea de citre o

scriitoare cunoscuti gi deveniti dupi Revolufie cascadoare in co-

rnandoul ghedesist. Plecat in Statele Unite pentru un timp mai inde-

Irrngat, am llsat in urmi emisiunea cu reputatul om de teatru. De la

Ncw York, dupi ce am inregistrat o lungi convorbire cu scriitorul

Nurman Manea, am plecat pe Coasta de Vest. Revenind dupi apro-

xirnativ o lunl, avearn si aflu cd acest domn, care se comportase ca

o gazdi. ireprogabili, mi ciuta insistent pentru a-mi cere si renun!

lir tlifuzarea emisiunii, pentru cd Ia Bucuregti, intre timp, fusese di-

Irrzati emisiunea mea avAnd ca invitat un dinozaur comunist. Drept

tlovadi, Domnia Sa aliturase in faxul respectiv o noti{6 semnatd

,lc Gabriela Adamegteanuin Revista 22, tnde eram beEtelit pentru

irceasti nepotrivitd asociere. Halal spirit colegial, ma;ala toleranfi

rlernocratici! N-am difuzat, se-nfelege, emisiunea realizatd la New

York nici atunci ;i nici dupi ceva timp cAnd, printr-o scrisoare,

ircclagi domn ridicase embargoul. Nici n-am rispuns misivelor sale,

rcca ce, mirturisesc acum, n-a fost prea frumos!

16 DINU SARARU

S[ ne oprim aici, schildnd pentru cine vrea sd infeleagi din su-

gestiile oferite motivul pentru care, atunci cAnd acest personaj in-totdeauna controversat a fost de acord sd facem aceasti carte, am

trecut imediat la fapte. Pentru ci am iabit teatrul lai gi am sufi-

ciente motive sd admir oamenii care fac, mai degrabi decAt pe cei

care doar vorbesc frumos si, cdnd vorbesc, fac dovada unei intole-ranfe striine spiritului democratic. Opfiunea mea are insi qi unsubstrat polemic. Eroul acestei cirli apar{ine unei familii nu prea

numeroase gi cu vlistare care trebuie incurajate si iasi la lumini;sunt oamenii la care vorba e umbra faptei qi nu masca impotenfei.Apoi, mai gtiu dintr-o l:ungi excursie in istoria noastrd nafionald,

din care m-am intors cu cAteva cirfi semnate cu numele mogtenit,

ci gena noastri afirmativi e tributari, mai degrabi, demolirilordecAt construcliei gi ci niciodatd nu e prea tfuziu sd identificim gi

si propunem drept modele oameni care fac, creatori prin excelen{i,

decdt comentatori care inhibi spiritul pragmatic, criticarzi care sunt

in rizboi cu statuile, sirene care deturneazi energiile tinere, abitAn-

du-le vocafi a zidirii pe drumul deconstrucfiei.O carte de convorbiri are nu numai doi parteneri care se intAl-

nesc intr-un proiect comun, dar gi doui responsabilitili complemen-

tare, unul care d[ socoteali cititorului de intrebirile pe care, mai

ales, nu le-a pus, celllalt, de acuratetea qi exactitatea rispunsurilorpe care le di. Cartea aceasta e insi de un tip deosebit, e o lungi suitide convorbiri cu afirmafii deseori tulburitoare despre natura com-

plexi, contradictorie, versatili a relafiilor interpersonale, realitate

umani care s-a impus de-a lungul a peste jumitate de secol, com-

portamente deviante pe care ne-am propus si le autentificim prindocumente irefutabile, grave gi aclJzatoare. Ele constituie un proba-

toriu asapraciruia cititorul are posibilitatea si se pronunte. in plus,

un mod de a conserva gi de a transmite mai departe, spre beneficiulgeneraliilor care vin, faptele comise la vremuri de revolufie. Da, repet,

n-a fost in intenfia noastri (imi asum responsabilitatea aceasta co-

muni!) si supdrim, neapirat, pe cineva, ci, mai degrabi, si lisim

lurnalul unui personaj controversat 17

celor care vin documente despre ceea ce suntem, de ce qi cum am

ajuns in fblcile Istoriei. Desigur ci vina nu aparfine doar Istoriei, nu

doar ea explici destinul personal, ci, poate in egal[ m[sur[, in tra-

iectoria noastri se afli incifrate caracterul gi temperamentul pe care

le avem. Din acest punct de vedere, coautorii se deosebesc funda-

mental! in ceea ce mi privegte, n-am incercat niciodati si-mi apirtrecutul pentru simplul motiv ci el nu se lasi apdrat, iar pentru cele

vinovate dau socoteald de cdte ori am prilejul, nu doar in fala Celui

cle Sus. Ce vreau qi cred ci pot si apir insd aici gi acum sunt oameniicirora le suntem datori ci: ne-au fost gi lnci ne sunt contemporani,

<rameni gralie cirora trecerea noastri nu a fost intotdeauna silnicd,

sau plictisitoare, ba chiar, de multe ori, mai mult decit interesanti.l)inu Siraru e un astfel de creator, dotat nu numai cu un excepfional

har literar, care ne surprinde cu fiecare carte semnati, sau un exce-

lcnt manager de teatru, ci gi o personalitate incitanti, incomodinrultora, chiar siegi sau familiei, dar, mai ales, mediocriti{ilor; o exis-

tcnli care se intreline permanent cu o combustie ce se regenereaz[

pc mdsuri ce faptele sale dau culoare wemurilor gri-cenugii de care

irrn avut parte in exces! Dar, reveldnd aceste calitili, Doamne fereEte,

tleparte de noi intenlia de a osteni si cioplim la o statuie cAnd omul

c atAt de viu Ei va rimAne ca atare in excelentele sale pagini de prozir

politici, innobilate cu o poezie inefabili, in care se amesteci savant

Iocuri, oameni gi, mai ales, viafi...

Dupi zece ani

intr-o zi din vara lui 2011, am primit vestea cd a venit sorocul sd

lrublicim cartea la care tiinuisem impreuni. Reluati, lectura ei sus-

{ine, in primul rAnd, interesul asupra unui personaj care concureazd

cu eroii funambulegti pentru care gloria, aga cum ni s-a destiinuit,irparline mai degrabi oamenilor care iubesc mai mult lupta decdt

srrccesul; desigur ci nefiresc ii va apirea tAnirului de azi un aseme-

rrca amor! Apoi, ea e - a$a cum credeam cu un deceniu in urmi - gi

IB DINU SARARU

o lungd gi consistenti panoramare asupra moravurilor elitelor noas-

tre: culturale, politice, asupra moravurilor demnitarilor de ieri gi de

azi, cu sau fbri bodyguarzi. Cum timpul care ni s-a dat si fim con-

temporani cu o serie de personalitifi care ne-au colorat epoca se

scurge inexorabil, ar trebui si ciutim gi noi, beneficiarii acestor pre-

stafii, o formuli definitorie, o frazd, o pagini chiat daci un capitol

de istorie ar pdrea prea mult, pentru a aminti viitorimii credinpnoastrd cum cd ele spirgeau monotonia la care ne condamnase rre-

chea existenli colectivisti. Mai ales ci odati cu disparifia noastri, a

ultimilor mirturisitori, riscd sd se impuni lucrarea demolatorilor de

statui, care s-au cam inmullit dupi ce a devenit vacant locul bdie.

;ilor roSii, spildtorii de creiere. Care ar fi formula pe care am incre-

dinla-o Istoriei? Un alt fel de disidenfi. Mai ales ci definilia naturaliii socoate disidenfi pe cei care erau, cel pulin formal, cu carnetul

partidului unic in buzunar. Poate exemplul cel mai ilustru, capul de

listI, daci we!i, al unui lung gir de disiden! ar fi profesorul nostru

George Cilinescu. Dar qi Sadoveanu sau Arghezi. ,,Disidienfi sub

acoperire" au practicat Marin Preda, Eugen Barbu, Adrian Piunescu,

Nichita Stdnescu, Mihai Ungheanu, Nicolae Breban... Aparent, ei

cotizau in favoarea Cezarului, dar prin operd gi prin multe din in-tervenliile lor publice lucrau statornic la erodarea sistemului auto-

cratic. Grea misie recunoaqterea acestor merite? Da, din cauza

rduvoitorilor care cu bund gtiinfi incurci forma gi substanfa, degi

raportul e invers, nu doar in arti, ci gi in morala publicd. Cum moar-

tea nu prea dezviluie secretele viefii, ar trebui si profitim, mi-am

zis, ch Dinu Siraru triiegte gi e indreptifit de fapte sd se apere. ,,Amfost slugi la doi stipdni!", ne va declara trangant, iar stipAnul adev[-

rat, il recomandi faptele, a fost publicul. Nu bag mina in foc ci inrelafiile cu apropiafii gi, prin consecinfi, mai ales cu subordonafii,Dinu Sdraru, la fel ca gi regretatul siu prieten de-o viali, AdrianPiunescu, nu s-a purtat mai aspru decAt ii e felul, poate chiar des-

potic cu netrebnicii, fapt care ar putea explica - intr-o oarecare mi-suri insi - ribufnirea de uri din zilele Revoluliei a unora dintre

lurnalul unui personaj controversat 19

subordonalii pe care-i tolerase. Stilul acesta de conducere, unul decazarmi, democrafia l-a abrogat inainte de a se fi gisit substitutul,inlocuitorul obedienfei administrative prin cultul muncii, mintuialaprin ambilia lucrului bine fbcut. Oare paternalismul ne era propriu?Ne e dor de el? (Nu intAmplitor, pentru edificare asupra comporta-rrrentului familial, fie gi indirect, am considerat necesar si includemin carte gi opiniile doamnei Viviana Sdraru, cea care-l insofeqte inirventura vie$i de peste o jumdtate de secol.)

...Avea s[ fie sirbitorit, la implinirea venerabilei vdrste de gapte-

zcci de ani, cu tam-tamul cuvenit unui director general al TeatruluiNafional, fapt ce l-a fbcut pe dl Ion Iliescu, mutat pentru a treia oarilir Cotroceni, si-l decoreze pe Dinu Siraru cu un lnalt ordin alItcpublicii. Plus colan? Dupi ce a aprins luminile la implinirea a osutd cincizeci de ani de la nagterea venerabilei institufii de culturi,irn purces, impreund cu sirbitoritul, la alcltuirea cdrlii de fa1d.

Nu-mi mai amintesc daci am avut inifiativa, dar, dacl a fost aqa,

,,vi r-ra' depindrii memoriilor apar{ine tot sirbitoritului la Cotroceni,lirpt certificat de prioritatea cronologici a unor pagini rizle(e deirrnintiri din VAlcea adolescenlei Domniei Sale, publicate in 2002 insilptimdnalul Flacdra, al lui Adrian Piunescu, pagini remarcabile,

lrc care nu puteam si le omitem din aceasti carte. $i datoriti lor de-hlcaz| in paginile de fafl o lume care nu mai existi: ,,clanul Sdraru"rrtiri intAi, apoi activigti de partid, mai mari sau mai mici, colegi gi

pricteni din breasli sau din afara ei, actori, securigti, alfi securiqtiirviind nume civil de cod, procurori sau mirimi ale Procuraturii,tt'nZori de teatru etc. Portretist excepfional, talent dovedit in litera-Iura gi publicistica sa, Dinu Slraru e unul dintre congenerii dotafi

1i cu geniu oral, calitate care a erupt spectaculos inci de la debutulr()nranesc cu M;fe fdrani. Chiar daci, intre timp, literatura sa a de-vcrrit mai a ezatd, scriitura indiscutabil mai analiticd, el a plstrat inirrtiilnirile colocviale farmecul oralitili sale inimitabile. Mono-lrrgurile sale sunt incAntdtoare scenete in care exceleazl, spiritul

lrirrnfletar, potopind cu vitriol personaje nitdnge ajunse pe palierele

20 DINU SARARU

superioare ale Puterii. L-am urmi:rit, de exemplu, interpretAnd ast-

fel o scen5 in care eroul tragicomic era un fost preqedinte al

Radioteleviziunii. Omul, aEa cum pot depune mirturie, era intru

totul nevinovat pentru ascensiunea sa politicl. ,Venit cu pluta pe

Bistrila", dupi ce ingenunchepse tot centrul istoric al Buziului, fu-

sese trecut pe linie moartd tocmai aici, pe calea Dorobanfi. Panicat

de lncurc[turile culturale in care-l rdtdcea pe el, virgin in ale citi-

tului, cinicul, mai-marelui siu de la partid, Dumitru Popescu

,,Dumnezeu", Potop, aga-l chema pe omul nostru, se milogea intr-o

seard, lui Siraru Ei lui Vornicu, fbri sd giseasci, siracul, calea cin-

stiti de a-qi declara incompetenfa. Convocali in vastul birou preqe-

dinlial ca si-l scoati la liman, cei doi jucau, ingenuu, nepriceperea'

ce se intamplase? ceaugescu urma si se intoarcl dintr-o viziti ofi-

ciali chiar in acea seari de marfi, cdnd figura in cadrul Teatrului

Nafional de Televiziune, program coordonat de Dinu Siraru, o dra-

matizare dupl I.D. Sirbu, intoarcerea tatdlui risipitor. Cei doi, Dinu

Siraru gi Tirdor Vornicu, ca nigte pehlivani, jucau scena inocenfei,

propunindu-i lui vasile Potop, drept substituire, titluri tot atit de

explozive. $eful le respingea rAnd pe rind, continuAnd si find se-

creta, pricina care impunea schimbarea piesei anunfate in revista

informativi a institufiei, pentru ca in final, exasperat, privind pe fe-

reastr[ spre c.c., s[-gi ia capul in maini jeluindu-gi destinul. Poves-

tea e relatati qi in carte, dar am ascultat-o de multe ori qi n-am

incetat si rad homeric la talentul histrionic al gazdei. congtient de

acest har, in singura intilnire avuti cu Ceauqescu, a incercat si-lcapacitezespunandu-i un banc. N-a avut succes! ceaugescu nu radea

defel, iar de bancuri n-avem mirturie, poate doar la cele fbcute de el!

Da, cartea e plinl de astfel de episoade 9i de portrete' de nuclee epice

care fac deliciul memoriilor. Daci cititorul va intalni 9i unele repe-

tifii, s[ fie sigur ci nu le-am tuns intenfionat pe toate; redundanla,

cAti o fi, multi, pufin6, am tolerat-o qi pentru a indica o realitate

psihologici a memorialisticii. $i anume, cdt de alunecoas[ e pind 9i

memoria pe care o socotim fideli; dinamica aducerilor-aminte - mai

Jurnalul unui personaj controversat 21

illes in cilitoria indelungata din care ne-am intors cu aceastd carte

rle amintiri - e stimulati gi colorati de temperatura emofionali in

t,rre trecutul e resuscitat. Iar in cei cincisprezece ani cdt a finut ocolul

spre Itaca noastr6... editoriali, felurite infbligiri avea si ia umoarea

romancierului nostru...

cartea urma s6 fie ilustrati cu o serie de facsimile care si sus-

lind veridicitatea alega{iilor emise despre natura deficitara a unora

siru a altora dintre contemporanii nogtri. Nu Etiu dac[ dificultatea

tlc a da de urma documentelor a fost cauza amdnArii pAni acum a

Publicirii mernoriilor. Mai degrabi, convingerea Domniei sale cinu ne sunt zilele numdrate qi deci mai are inci multe de fbcut, iar eu

tle consemnat in contul destinului slu atdt de controversat' Aga avea

sii lie!

Si amintesc doar cel mai notabil eveniment public legat de nu-

nrele eroului acestor memorii. o pies[ in doui acte 9i o singuri

rrrurali. in primul act, impotriva refuzului Pregedintelui - una 9i

ircceaEi persoani cu acela care avea si-l decoreze mai apoi -, s-a

jtrcat ,,ungerea" la conducerea primei scene din dispozi{ia prim-mi-

rristrului Adrian Ndstase. Actul al doilea: demisia de la conducere a

vcnerabilei Doamne, trimisi prim-ministrului Tiriceanu, inso-

I itir de jalba actorilor care-i cereau si-l convingi si nu plece. Pentru

ir respecta adev[rul insl, si spunem cd omul nostru din Sldtioara a

lirlosit demisia ca si testeze dac6 Alianla DA avea s[-1 considere

tlczirabil sau nu pentru a rimane in fruntea primei scene. Altfel

slrrrs, si vadi bijutierul daci verigheta de logodni a Alianfei DA e

irur curat sau monedi calpi, doar de circulalie de ici pani colo. Da,

ircLrm e dovediti istoric, coalilia in politici intre dreptate ;i adevdr

c irnposibili. (Tot atAt de ingrati avea si fie noua putere 9i cu pro-

Itsorul Ion Stoica, acela care refhcuse qi chiar dublase, cu eforturi

tlc-a dreptul eroice, aEeziLmantul lui carol I, Biblioteca central[

lJrriversitari, distrusi in tragedia inscenati a terori;tilor')

Dinu Siraugre;lse jucAndu-se de-a demisia. invilare de minte: nu

intri pe teren cu adversari hotirdli si nu respecte regulile jocului.