Judeţul Alba

“Componentele fondului turistic şi a bazei materiale”

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-NapocaFacultatea de Geografie Geografia Generală a Turismului

ANUL I, SERIA I, GRUPA 5

Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect)Fondul climatoturistic:Florea Andra MadalinaFond turistic hidrogeografic: Georgescu FilipFondul turistic biogeografic: Georgescu FilipFondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa MirunaFondul turistic etnografic şi folcloric: Harpa-Vlasa MirunaBaza materială turistică: Gal Csongor-BalintPotenţialul de comunicare: Florea Andra Madalina

1. Fondul morfoturistic

Relief glaciar:

Vâfuri:

Varful Patru( 2.130 m), Varrful Şureanu ,Varful Cârpa.

Varful Cindrel – 2.245 m

Circuri glaciare:

În Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având şi

lacuri glaciare de dimensiuni restrânse. În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile

Pianului şi Gârbovei, la sud de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor

cristaline un strat îngust de calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub

forme de eroziune, stânci solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de

„Masa Uriaşului”) şi „La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”). Forma de relief

predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă văile, care sunt foarte

numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de expoziţii.

Vai glaciare :

o Valea Ordancusa izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă,

pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4

km lungime. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine

evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit

cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se

varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.

o Valea Ariesului, raul cel mai lung din Carpatii Occidentali (122 km).

Valea Gârda Seacă - izvorăşte din Şesul Gârzii, un platou carstic tipic, având o lungime de peste 20 km.

În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traversează o primă zonă de calcare, unde formează chei

adânci şi câteva mici peşteri. În a doua bară de calcare pe care o traversează Gârda formează alte chei

strâmte şi adânci, primind mici afluenţi (Apa din Piatră, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în

Peştera Coiba Mică.

o Valea Iadului cu peretii de stanca din zona Remeti

o Valea Draganului cu barajul Floroiu (Dragan)

Cascade:

Cascada din travertin Şipote (Munţii Trascăului) se află pe valea Arieşului şi cuprinde un bazin de

colectare a apei şi numeroase cascade cu o cădere maximă de 15 metri, răsfirate pe stânci sau baraje

de travertin.Căderile de apă au o lungime de 1 kilometru, cea mai vizibilă porţiune fiind cea de vărsare,

aflată în apropierea Mocăniţei şi a drumului naţional.

Cascada Caldarilor situata pe Valea Sebesel, cascada se afla in amonte de lacul de acumulare Dragan.

Pe drumul forestier de pe Valea Sebesel se face accesul spre cascada. Aceasta are circa 6-7m inaltime,

doua poteci facilitand accesul din drum pana in aval respectiv amonte de cascada.

Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni in apropiere de localitatea Vanvuceşti

la o altitudine de 1090 m

Cascada Vânătările Ponorului se situează în uriaşa dolină Vânătara, spre care se îndreaptă pârâul

Valea Poienii.

Cascada Nemes se afla chiar în inima Munţilor Apuseni, lângă Muntele Găina(1486 metri). Cu o cădere

de doar18 metri, acesta cascadă desenează pe buza prăpastiei un voal frumos de apă care curge

printre stâncile de travertin, stânci create în parte chiar de apă.

Relief de calcare, conglomerate, gresii:

Forme reziduale:

Pietrele Ampoiţei reprezintă o rezervaţie complexă, reprezentată de trei blocuri mari izolate

de calcar(olistolite), înalte de 44m, 27m şi 15m. Aflate la marginea de sud a Munţilor Trascăului, pe

versantul stâng al pârâului Ampoiţa, afluient pe stânga al Ampoiului la o altitudine maximă de 393m şi

minimă de 310m . Intinse pe o suprafaţă de 0,2ha zona strict protejată se restrânge la cele trei stânci

calcaroase. Zona tampon are 4 ha şi cuprinde pajiştile dintre cele trei stânci în care este necesară

ocrotirea asociaţiilor vegetale specifice din preajma rezervaţiei geologice şi în care nu se admite

amplasarea de construcţii care să afecteze peisajul.

Pietrele Ampoiţei sunt trei masive izolate de calcare, dintre care cel mai mare are circa 200m

diametru . Ele se află pe versantul stâng al văii Ampoiţa la o înălţime de 40m faţă de talveg şi prezintă

pereţi verticali spre vale. Spre pantă ele se înfundă treptat, fiind acoperite de conglomeratele şi

gresiile haotice ale formaţiunii de Meteş, de vârstă apţian superior – albiană..Cimentul, de asemenea

calcaros, înglobează orbitoline ce indică vârsta apţiană a procesului de formare a breciei. In baza

stâncii celei mai mari se observă şi un nivel cu elemente mai vechi, respectiv blocuri mari de granite cu

ortoză şi de roci bazice eruptive (diabaze). Rezervaţia se înscrie în relieful de altitudine redusă al

prelungirilor sud-estice ale Munţilor Trascăului în Depresiunea Ampoi-Ampoiţa. Prezenţa lor în

versant, împlântate într-o masă de formaţiuni mult mai moi, sugerează caracterul lor alohton.

Blocurile sunt diaclazate, făgaşele de şiroire înscriindu-se tocmai în aceste diaclaze, unele dintre ele

adânci până la 0,5m. Ele s-au desprins dintr-o faleză calcaroasă şi au alunecat pe taluzul continental

fiind însedimentate în formaţiunile detritice cretacice de fliş. Blocurile au fost numite şi olistolite , fiind

considerate mărturii ale unor momente de sedimentare agitată premergătoare unor evenimente

tectonice. Eroziunea selectivă ulterioară le-a detaşat în relief. Dezagregarea lor este un proces

îndelungat. Acoperirea creştetului blocurilor cu un strat de sol, de tip rendzinic, relativ bine înierbat,

protejeajă aceste calcare.

Pietrele Ampoiţei nu sunt o apariţie izolată în peisajul Munţilor Metaliferi şi Trascău. Astfel de

formaţiuni apar mai ales în lungul văii Ampoiului, impresionând totdeauna prin pereţii verticali şi

culoarea albă, ce contrastează cu formele domoale, terne, ale formaţiunilor pe care le domină.Pentru

aceste apariţii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V. Uhlig a utilizat termenul

de klippe, prin care se desemnează masivele izolate de roci ce sunt străine, sau, cum se mai spune,

sunt « exotice » în raport cu formaţiunile înconjurătoare. Prezenţa lor a stârnit numeroase discuţii şi

există cel puţin trei teorii asupra genezei lor.

Din cauza lipsei de calcare în formaţiunile de fliş, klippele de calcare din Munţii Metaliferi sunt

ameninţate de o distrugere rapidă prin exploatare, cu atât mai mult cu cât o astfel de exploatare este

uşoară, dat fiind că ele proeminează, oferind fronturi de carieră uşor de atacat. De altfel dispariţia prin

exploatare până în temelii a unora dintre aceste masive de calcare indică destinul lor implacabil. De

aceea Pietrele Ampoiţei au fost puse sub protecţia legii, pentru a rămâne dovezi ale unor interesante

procese geologice. Dar, pe lângă interesul geologic, ele constituie şi un atrăgător obiectiv turistic, prin

originalul peisaj, de o romantică sălbăticie, pe care îl oferă.

Elementul climatic ce intervine cel mai mult la distrugerea în timp, prin dezagregare, este regimul

termic. Temperatura medie anuală este de 9°C, iar amplitudinea anuală a valorilor extreme este de

70°C. Durata intervalului cu îngheţ este de circa 190 de zile. Precipitaţiile anuale se ridică la circa

700mm. Rezervaţia face parte din bazinul mijlociu al râului Ampoi, din subbazinul pârâului Ampoiţa.

Scurgerea pe versant este difuză, depozitele înconjurătoare fiind în secţiunea lor superioară

permeabile. Solurile sunt rendzinele pe calcare şi soluri brune podzolite şi brune acide pe celelalte

tipuri de roci. Rezervaţia se încadrează în etajul pădurilor de gorun, reflectând un regim topoclimatic

termic mai blând şi mai uscat. Cuprinde 50 de specii de plante vasculare, multe dintre ele

caracteristice pentru vegetaţia de stâncărie, între care se remarcă : Phleum montanum, Melica ciliata

var. flavescens, Minuartia verna, Allium flavum. Pe abrupturile stâncoase ale calcarelor apar asociaţii

de Festuca cinerea ssp.pallens. Condiţiile staţionare extreme au asigurat dăinuirea unui complex

cenotic cu caracter relictar, în care, pe fondul dominant eurasiatic (32%), se afirmă un contingent

remarcabil de elemente mediteraneene(18%) şi continentale (14%).

Starea actuală a rezervaţiei este bună, nu sunt semne de degradare; nu există table indicatoare,

nu este împrejmuită cu borne şi nu are pază. Pericolele care ameninţă rezervaţia le reprezintă

exploatarea calcarelor , o sursă ieftină de “piatră de var”.

Incadrarea rezervaţiei în interesele economiei locale şi generale presupune includerea într-un

circuit turistic care va urmării valea Ampoiului, în lungul căreia mai există şi alte rezervaţii

interesante(Cheile Ampoiţei, Piatra Corbului de la Meteş, Piatra Bulbuci, Calcarele de la Valea Mică,

Cheile Caprei etc.), precum şi monumente de arhitectură populară.

Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului, dinspre est.

Este drept că atât Piatra Cetii cât şi Cheile Tecşeştilor au cele mai incomode căi de acces (ca să nu

folosim sintagma “greu accesibil”) din toţi Munţii Trascău. Acest lucru este valabil atât pentru

drumurile ce duc aici dinspre valea Mureşului sau alte locaţii cât şi pentru potecile din perimetrul celor

două rezervaţii. În cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimitează

creasta principală. Către Pârâul Cetii, limita de nord se menţine în lungul curbei de 1000 m care

ocoleşte vârful Piatra Cetii ca un arc de cerc de 180°. În latura de vest, de la obârşia unei vâlcele

orientată sud-nord, limita corespunde cu marginea pădurii până la obârşiile Pârâului Porcarilor. Ajunge

în bazinul Pârâului Porcarilor şi ocoleşte pe la sud abruptul calcaros. De la obârşia Pârâului Cailor se

îndreaptă spre nord-est, urmărind cu aproximaţie marginea pădurii până în extremitatea estică a

abruptului, de unde se continuă spre nord, prin pădure pe la înălţimea de 1000 m. În jumătatea

nordică, zona tampon este reprezentată de o fâşie de 150-200 m, delimitată de drumul dintre Tecşeşti

şi Răicani şi marginea pădurii dinspre pajiştile Tecşeştilor şi Răicanilor. De la obârşia Pârâului Porcarilor

se lărgeşte până la 250-300 m până în valea Pârâului Cailor pe care o urmăreşte aproximativ 500 m.

Trece spre est până în Valea Doştinei pe care se menţine până la obârşie în Dealul Răicanilor. Zona

tampon este acoperită în cea mai mare parte de pădure de fag cu carpen. Pajiştile (fâneţe şi păşune)

sunt mai extinse pe latura sudică. O înălţime calcaroasă, proeminentă şi izolată, înălţată până la 1233

m, cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur. Este alungită pe direcţia nord-est sudvest

şi are aspectul unei creste formată din trei segmente: Piatra Cetii, La Călugări şi Piatra înaltă, cu

versanţi abrupţi, prăpăstioşi, cu ţancuri şi hornuri. Jumătatea nordică are versanţii mai puţin abrupţi şi

sunt acoperiţi de pădure până în partea superioară. Creasta şi abrupturile calcaroase sunt, în general,

lipsite de pătură de sol. Numai în petice reduse apar rendzine formate pe calcare, iar pe poliţe şi

trepte cu suprafaţă foarte limitată şi la baza abrupturilor sunt condiţii pentru formarea solurilor

humico-calcice. In jurul masivului calcaros, pe formaţiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri

acide şi brune podzolite.

Piatra Craivei este o rezervatie complexa care conserva un relief pitoresc, o vegetatie de stancarie

caracteristica si urme ale unui sanctuar dacic. Se afla in partea de sud-est a Muntilor Trascaului, pe

cumpana de ape dintre bazinele Galzii si Ampoiului, si apartine de comuna Cricau, satul Craiva.

Piatra Craivei este formata din calcare mezozoice care apar izolat in acest punct dominand relieful mai

domol dezvoltat pe flisul cretacic din jur. Creasta calcaroasa proeminenta, cu orientare generala nord-

sud, cu versanti abrupti brazdati de hornuri inguste, care domina versantii cu inclinare medie,

acoperiti in partea superioara cu trene de grohotisuri desprinse din creasta stancoasa. Rezervatia se

afla in etajul padurilor de fag. Pe stancariile crestei calcaroase cresc plante saxicole tipice. Prin

crapaturile stancilor isi gasesc adapost specii arbustive si puieti de carpen.

Martori de eroziune:

Vârful Găina, Masivul Găina este denumirea geografică a Vârfului Găina, care este cel mai înalt vârf al

Masivului Găina, situat în partea centrală a lanțului muntos al Carpaților Occidentali, având 1486 m.

Vârful Balomireasa 1632 m si vârful Muntele Mare 1826 m, culmile de NE ale muntilor Metaliferi si

intreg ansamblul Muntilor Trascau, cu un relief variat (dezvoltat in mare parte pe calcare

jurasice)reprezentat prin maguri calcaroase izolate.

Chei, defilee:

Cheile Galdei intra in categoria rezervatiilor complexe, fiind reprezentate de un peisaj spectaculos,

modelat in calcare, care adaposteste un numar important de specii de plante calcofile.Rezervatia este

amplasata pe teritoriul comunei Galda de Jos, in partea estica a Muntilor Trascaului, pe cursul inferior

al Galdei, la o altitudine cuprinsa intre 350-500 m. Cheile sunt sapate in calcare jurasice, un olostolit

din versantul vestic al Varfului Galda (743m), relieful modelat in calcare fiind deosebit de spectaculos.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Metru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_grupelor_muntoase_din_Carpa%C8%9Bii_Occidentali

Coroziunea si eroziunea, alterarea si dezagregarea au creat forme interesante de relief, mai ales pe

versantul stang al vaii. Aici pot fi intalnite turnuri, ace, colti, stalpi, toate grupate pe portiuni de

veritabile creste, hornuri, mase de grohotisuri, nise, subplombe, polite structurale, lepiezuri etc.

Peretii verticali ai cheilor se apropie foarte mult, inspre aval ajungand la o latime de doar 4 m.

Cheile Întregalde, situata in Poiana Galdei si partial comuna Întregalde, satul Modolesti.

Cheile sunt situate între doua masive calcaroase: Plaiul (1174 m) la nord si Plesa Caprei (1139 m) la

sud si reprezinta o rezervatie complexa, cu un relief deosebit de pitoresc, cu numeroase creste

ascutite si turnuri care conserva totodata numeroase specii rare de plante.Ca urmare a intensei

carstificari, se intalneste intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri sub forma

de turnuri, creste ulucuci si pesteri precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de

grohotisuri si blocuri. Suprafate rezervatiei este de 355 ha, in partea de vest fiind delimitata de

versantii abrupti si de glacisul care coboara din varfurile Plaiu la nord si cota 1119 m din apropierea

Varfului Piesa la sud pana la valea Galdei, paralel cu Paraul Sindrileasa ce vine dinspre sud,

suprapunandu-se exact pe limita dintre comunele Galda de Jos si Intregalde.

Versantii moderat si slab inclinati sunt acoperiti cu paduri de fag in amestec cu gorun iar pe unele

creste apar pinul si molidul. Versantii golasi si insoriti cu substrat de bolovanis si pietris, cu expozitie

nord-vestica, sudica si sud-estica, sunt acoperiti de pajisti de stancarie alcatuite predominant din

coada iepurelui, ovascior si o specie de colilie. Local, pe versant apar palcuri de arbusti: diferite specii

de corus, mojdrean, cetina de negi,o specie de maces. Coatele sudice ale Varfului Plaiu, abrupte si

golase sunt lipsite de paduri, fiind acoperite cu specii calcofile care constituie fitocenoze specifice

pentru stancarii calcaroase. Masivul sudic, ce culmineaza in varful Piatra Caprei, constituie partea cea

mai interesanta din chei, intrucat pe versantul sau nordic vegeteaza floarea de colt, la una din

altitudinile cea mai joasa din tara.

Cheile Valisoarei

Sunt unele dintre cele mai impresionante chei din bazinul Văii Aiudului, fiind situate la 14 km nord-

vest de oraşul Aiud.Cheile, numite şi Cheile Vălişoarei sau Poienii, au fost sculptate de-a lungul

timpului de paleo-valea Aiudului în calcare jurasice monolitice şi au o lăţime care variază între 25 şi

150 m şi o înălţime de 100-150 m, fiind unele dintre cele mai largi astfel de fenomene exocarstice din

Munţii Trascăului. Procesele de eroziune au dus la formarea a patru „colţuri” calcaroase distincte,

Colţul Bogza şi Colţul Vilii, situate pe partea dreaptă a văii, şi Colţul Cetăţii şi Colţul Diacului pe cea

stângă, cu pereţi înalţi de până la 150 de m, care oferă un areal vast pentru amatorii de alpinism şi

escaladă sportivă, aici fiind echipate peste 100 de trasee pentru toate gusturile şi nivelurile de

pregătire.

Cheile Cetii ce impresionează aici în mod cu totul deosebit este vecinătatea peisajului blând şi

odihnitor al plaiurilor cu livezi şi culturi cu peisajul sălbatic şi răscolitor al izbucnirilor de calcar. Acest

fenomen se repetă des în Apuseni şi putem spune că reprezintă o caracteristică a lor. Suntem în locul

numit Cheile Cetii sau ,,Băile romane". Cele patru colţuri din calcar, care formează cheile, poartă

denumiri interesante precum Şintiţaua şi Măriuţa, cele două printre care se scurge apa pârâului

formând un canion îngust, lung de cca. 100 m, dar cu o diferenţă de nivel de aproximativ 30 m,

Chicuiata marcată în vârf un ţanc similar unei figuri umane (chip) şi Piatra a Şasea.

Cheile Rîmeţului sunt situate în partea central-estică a Munţilor Trascăului, pe cursul mijlociu al Văii

Geoagiului, numită în avale Valea Mănăstirii, iar în amunte Valea Mogoşului; altitudine maximă 1189

m, altitudine minimă 530 m. În partea de est şi de vest rezervaţia este delimitată de glacisul care

înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud şi coboară

vertiginos în Valea Geoagiului. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului

calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea

abruptului, iar cea sudică o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins între

cotele 1158 m şi 1166 m, dominate de vârful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fâşie

lată de circa 200-300 m, care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în cea mai mare parte

pădurea limitrofă, inclusă de silvici în Clasa I de protecţie, şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe.

Relief carstic:

Avene:

Masivul Bihor:

Avenul cu doua Intrari

Sistem: Coibe - Izbucul Tauz

Acces: Arieseni – Hodobana

Avenul de dupa Beles

Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa

Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - "Dupa Beles"

Dimensiuni: 1.275 m alt.

Acces: Garda de Sus

Avenul de la Citera (Avenul de sub Pietruta)

Sistem: Ocoale - Ghetar

Munti: Bihor

Asezare: Deal Citera vs. E spre Valea Ocoale

Acces: Garda de Sus

Avenul de la Trifon

Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti

Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei

Asezare: 100 m V de Ponorul de la Trifon

Dimensiuni: 850m alt, 72 m lg

Acces: Albac

Avenul de sub Varful Parului

Sistem: Bazinul Ariesului Mare - Bazinul Vaii Albac

Munti: Bihor - Deal Dosul Marsoii (vs. E)

Avenul din Dealul Tarsei



Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 250m E de Huda Laptelui de Piatra

Dimensiuni: 1020m alt, 30m lg, (-) 22m

Acces: Albac

Avenul din Dunga Vulturului

Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Vaii Garda Seaca

Munti: Bihor - Muntele Calineasa - Platoul Vartop

Asezare: Garda (Garda Seaca) conflueaza cu Vulturul (vs. dr.) - 20m sub creasta

Dimensiuni: 1120m alt, 124m lg, (-) 80m adancime

Acces: Casa de Piatra - intre Casa de Piatra si Moara lui Filea

Avenul din Hoanca Urzicarului

Sistem: Bazinul Crisului Pietros - Valea Luncsoarei

Munti: Bihor

Asezare: Luncsoarei - vs. stg.

Dimensiuni: -288m alt

Acces: Sohodol – Hoanca

Avenul din Muntele Batrana (Hoanca Mare din Grumazul Batranii, Batranei, Avenul din

Batrana)

Sistem: Platourile Batrana si Calineasa (Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca)

Munti: Bihor - Vf. Batrana - Dealul Pesterii (1509m alt)

Asezare: Sesul Gardei (E)- pe culmea dealului la 1485m alt, in poiana - la 1200m NV de Vf.

Batrana

Dimensiuni: 1485m alt, 101m lg, 20m diametru si 106m verticala

Acces: Cabana Padis

Avenul din Sesuri (P. 1 Mai)


Munti: Bihor - depresiunea Ocoale (S), la N de P. Scarisoara

Asezare: paraul Ocoale

Dimensiuni: 1120m alt, 2500m lungime, denivelare totala 216,5m, gura alungita de 6/3m

Acces: Garda de Sus

Avenul din Varful Stanii


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ghetarului - ramura N (vs. stg.)

Dimensiuni: 1300m alt, (-) 15m

Acces: Catunul Ranjesti

Avenul I de la Corobana lui Gartau


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) la 20m N de Corobana lui Gartau

Dimensiuni: 803m alt, 12m lg

Acces: Garda de Sus

Avenul II de la Corobana lui Gartau


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) deasupra Pesterii Corobana lui Gartau


Acces: Garda de Sus

Avenul Mic de sub Zgurasti


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - la 24m SE de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti

Dimensiuni: 864m alt, 169,4m lg

Acces: Garda de Sus

Muntii Muresului: Aven

Munti: Metaliferi - Stiubeiului

Dimensiuni: (-225m)

Acces: Poieni

Avenul Curat

Munti: Trascau - Mv. Corabia

Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”.

Acces: Fenes

Avenul Gaura lui Stroe

Sistem: Platoul Ciumerna

Munti: Trascau - Striglaul (1248m alt)

Asezare: situat in varful Striglaul

Dimensiuni: (-) 15m

Acces: Necrilesti

Avenul Gemenele

Munti: Trascau - Mv. Dambau (1369m alt)

Asezare: Dambaului

Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”.

Acces: Fenes

Pesteri:

Masivul Bihor:

Pestera - aven Ghetarul de sub Zgurasti (P. de sub Zgurasti, P. Ghetarul de la Zgurasti)

Sistem: Ocoale - Ghetar, Bazinul Vaii Ordancusa

Munti: Bihorului - Dealul Mununa

Asezare: Valea Ordancusii (vs. dr.) - Pestera este legata hidrologic de Pestera Poarta lui

Ionel - 15 minute distanta

Dimensiuni: 900m alt., deschidere 40/35m, 775m dezvoltare

Acces: Garda de Sus - catunul Zgurasti - cu calauza

Pestera Arcadei


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera de langa Drum


Acces: Garda de Sus

Pestera Coderinca lui Putui

Sistem: Cheile Albacului

Munti: Bihorului

Asezare: Valea Bancusestilor

Pestera Coiba Mare

Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca

Munti: Bihor

Asezare: Garda Seaca (Gardisoara)Dimensiuni: 1000m alt - si 4447m - 5050m lungimeAcces: Garda de Sus - amonte de Casa de Piatra

Pestera Coiba MicaSistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda SeacaMunti: BihorAsezare: Garda Seaca (Gardisoara) in amonte (400m)de Pestera Coiba Mare

Dimensiuni: 1000m alt. - 270m lungime

Acces: Garda - 600m N de Casa de Piatra

Pestera Corobana lui Gartau


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusei (vs. dr.)- in vaiuga de la V - la 175m de Poarta lui Ionel (Valea

Ordancusii - E - Cheile de la Piatra Mandrutului - Cheile Albacului)


Acces: Garda de Sus

Pestera Corobana Mandrutului

Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti

Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului

Asezare: Valea Valceaua (vs. stg.) - dupa confluenta cu Ariesul Mare


Acces: Albac

Pestera Corobana Mare


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - pe varf de grohotis


Acces: Garda de Sus

Pestera Corobana Mica de la Chei


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Corobana Mare


Acces: Garda de Sus

Pestera Corobana Mica de la N de Poarta lui Ionel


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - amonte de Pestera Poarta lui Ionel


Acces: Garda de Sus

Pestera Cotetul Dobrestilor

Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Gardei

Munti: Bihor - Hoancele Caldarilor

Asezare: Garda (Garda Seaca) vs. stg.

Acces: Garda de Sus

Pestera cu Abri din cheile Vaii Valceaua



Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) - la 350m amonte de confluenta cu Ariesul Mare


Acces: Albac

Pestera cu Apa din Fata Balacenii


Munti: Bihor

Asezare: Gardisoara vs. dr. (400m amonte Pestera Sura si 300m aval de Izbucul Gura Apei)

Dimensiuni: 1130m alt, 131m lungime galerii, intrare mica (1,5m latime/1m inaltime)

Acces: Casa de Piatra

Pestera cu Doua Intrari


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera de la Pod


Acces: Garda de Sus

Pestera cu Fereastra


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera Diaclazei


Acces: Garda de Sus

Pestera cu Horn


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - amonte de Pestera Corobana Mare


Acces: Garda de Sus

Pestera cu Treapta


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - amonte de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel


Acces: Garda de Sus

Pestera cu Trei Intrari din cheile Vaii Valceaua



Asezare: Valea Valceaua (vs. stg.) - la 500m amonte de confluenta cu Ariesul Mare


Acces: Albac

Pestera Dalei de Piatra


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 185m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel


Acces: Garda de Sus

Pestera Darninii (P. Darnancii, P. din Peretele Darninii)

Sistem: Valea Ordancusii/Valea Albacului

Munti: Bihorului - Dealul Pleiului

Asezare: Locul "Fleiu" - Valea Albacului izvor (vr. dr.)

Dimensiuni: 30m alt. - 212m lungime

Acces: Horea (sat Arada) - Valea Albacului – Fleiu

Pestera de dupa Delut

Sistem: Platoul Vartop - Bazinul Calineasa

Munti: Bihor - Muntele Calineasa

Asezare: raul Gardisoara vs. stg. - 700m V de Pestera Orbului



Pestera de la Calea Budesti



Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.)

Dimensiuni: 910m alt, 100m lg, (la 90m alt fata de Izbucul Valceaua)

Acces: Albac

Pestera de la Iezare (Pestera de la Iezere)

Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Platoul Lumea Pierduta - Bazinul Vaii Ponoras

Munti: Bihor

Asezare: creasta Paraul Sec - Valea Ponoras (raul Ponoras la izvoare) - la 20m sub creasta


Acces: Ic Ponor - cabana Padis

Pestera de la Lespezea



Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.)


Acces: Lespezea (catun)

Pestera de la Pod


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Corobana Mare


Acces: Garda de Sus

Pestera de la Podireu


Munti: Bihor

Asezare: Deal Chiorestilor (capatul de NV) langa poteca marcata care urca din Valea Garda

Seaca spre Ghetar

Dimensiuni: 1100m alt, 20m lg, -14m D

Acces: Garda de Sus

Pestera de la Ponoras (Pestera din Ponoras)

Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Platoul Lumea Pierduta - Bazinul Vaii Ponoras

Munti: Bihor - creasta principala - Glavoiu

Asezare: Valea Ponoras vs. dr. (afluentul principal al Coblisului numit si Lapus)


Acces: Ic Ponor - cabana Padis

Pestera de la Sfoartea

Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Ordancusei

Munti: Bihor - Vf. Clujului

Asezare: Ordancusa vs. dr.

Acces: sat Sfoartea

Pestera de la Vartop (Pestera Ghetarul de la Vartop)

Sistem: Platoul Vartop - Bazinul Gardisoara

Munti: Bihorului vs V

Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) - 300m V de Casa Matei


Acces: Garda de Sus - Casa de Piatra

Pestera de langa Drum


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera cu Fereastra


Acces: Garda de Sus

Pestera de sub Fata Plesii



Asezare: raul Ariesul Mare (vs. stg.)

Dimensiuni: 10m alt

Acces: Albac

Pestera de sub Piatra Parjolii


Munti: Bihor

Asezare: Deal Polita vs. S spre Valea Polita


Acces: Garda de Sus

Pestera Diaclazei


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera cu Doua Intrari


Acces: Garda de Sus

Pestera din Valea Morii

Munti: Bihorului- Pojar

Acces: Vidra - Valea Morii

Pestera Ghetaria



Asezare: Ariesul Mare (vs. dr.) - in pintenul care face bucla Ariesului de la "Gantasesti"


Acces: Albac

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale -

Dobresti, reprezentând (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior, fosil al acestuia.

Este sculptata în calcare de vârsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE,

la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.

Lungimea totala a pesterii este de 720 m, denivelarea (negativa) fiind de 105 m. Se dezvolta pe

o succesiune de fete de strat (vizibile în special în Sala Mare si în Galeria Maxim Pop); salile

mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. Accesul se face

printr-un aven de 48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru. La baza avenului se

gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un

diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala "Biserica", principala atractie

turistica a pesterii. În partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si înalta de

7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii.

Din aceasta se urca în Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata. Din Catedrala,

printr-o mica "fereastra" se trece în Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+50C), de

asemenea lipsit de gheata, dar bogat în concretiuni calcitice.

Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervatia Mica (spre nord), prin coborârea unei faleze de

gheata înalta de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sânzienei,

lipsit de gheata si concretionat. În pestera exista doua "entitati" glaciare distincte: blocul de

gheata si formatiunile stalagmitice de gheata, fiecare cu o dinamica proprie. Gheata

subterana:Blocul de gheata: s-a format în urma cu 3500 de ani, când existau conditii climatice

net diferit de cele de astazi: temperaturi mult mai scazute si precipitatii bogate. Acestea sunt

dovedite de analizele efectuate asupra stratelor cele mai profunde al blocului de gheata. În

prezent conditiile climatice nu sunt de natura a asigura formarea ghetii. Practic blocul de

gheata se gaseste într-o stare continua de topire, în prezent el nefiind decât o "fosila", o

structura mostenita din alte conditii climatice. Din datele experimentale rezulta ca fata de

1927, când a fost descris de Emil Racovita, înaltimea blocului de gheata s-a redus cu câtiva

matri (!) - de exemplu în Sala Mare exista un prag de gheata de 2 metri înaltime care în

prezent lipseste cu desavârsire. In 1947 M. Pop a marcat în peretele din Sala Mare înaltimea la

care se ridica gheata. De atunci s-a asistat la o diminare continua a înaltimii, pentru ca în

noiembrie 2002 sa asistam la înregistrarea nivelului minim cunoscut: -165 cm, fata de 1947!

2. Stalagmitele de gheata: în cadrul acestei clase de formatiuni se disting doua categorii:

stalagmitele dezvoltate pe blocul de gheata si stalagmitele formate independent de acesta. În

prima categorie intra stalagmitele din Sala Mare care sunt formate prin actiunea apei de

picurare si de prelingere. Apa îngheata si duce la aparitia unor forme masive, greoaie:

"Eschimosii", corpul stalagmitic din dreptul galeriei M. Pop sau stalagmitul situat în apropiarea

"Bisericii". Stalagmitele din "Biserica", desi se dezvolta pe blocul de gheata, pot fi asimilate,

datorita dinamicii deosebite, stalagmitelor din Rezervatia Mare si Rezervatia Mica

(independente de blocul de gheata).

Stalagmitele dezvoltate independent de blocul de gheata, sub influenta conditiilor climatice

din pestera nu sunt forme "mostenite", ci aparitii noi, cu o dinamica aflata în strânsa corelatie

cu meteorolgia externa. Gheata acestor formatiuni are o structura specifica, fiind formata

dintr-o serie de "piramide" a caror baza se dispune pe suprafata stalagmitului în timp ce vârful

se gaseste orientat spre interior. În perioadele de topire apa patrunde preferential pe

suparafetele de demarcare a piramidelor, detasându-le structura. Vârful stalagmitelor este

adesea rotunjit, având un diametru mai mare decât restul formatiunii datorita apei de

picurare care îngheata la contactul cu stalagmitul.

Stalagmitele termoindicatoare (Viehmann, 1967) au o dinamica deosebita si în acelasi timp o

forma aparte, datorata conditiilor speciale în care apar.

Pe înaltime diametrul lor variaza, fiind usor de recunoscut o alternanta de zone de îngrosare si

de subtiere. Zonele mai înguste au o culoare alb - laptoasa si o structura amorfa, analiza

microscopica punând în evidenta în gheata acestora bule de aer si mici fragmente de calcit

romboedric. Zonele de îngrosare, din contra, sunt transparente, iar gheata are o puritate

ridicata, lipsind fragmentele calcitice sau bulele de aer. Pentru a elucida procesul care adus la

"nastera" acestora, J. Viehmann si G. Racovita au urmarit un grup de asemenea stalagmite,

numite "bulboase", înregistrand variatiile de temperatura si de umiditate. Diagramele

obtinute au dat o explicatie privind procesul genetic al acestor formatiuni: în intervalele cu

temperaturi scazute, apa de picurare îngheata instantaneu, înglobând în gheata si bule de aer

si microcristale de calcit, în timp ce în perioadele mai calde apa se prelinge pe stalagmit, aerul

având timp sa se evapore, în timp ce înghetul se produce pe întreaga suprafata a ghetii si

astfel diametrul este mai mare iar gheata este transparenta. Aceste stalagmite sunt numite

'termoindicatoare" deoarece ele sunt martori ai variatiilor de temperatura din pestera în

cursul unei ierni (perioada de crestere).


Acces: Garda de Sus

Pestera Hoanca Apei

Munti: Bihorului

Acces: Garda - Vidra – Hoanca

Pestera Hodobana (Pestera din Paraul Hodobanei)

Sistem: Coibe - Izbucul Teuz

Munti: Bihorului

Asezare: Paraul Hodobana

Acces: Arieseni – Hodobana

Pestera Huda de la Rosu



Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) la 150m S de Pestera de la Calea Budesti


Acces: Albac

Pestera Huda Laptelui de Piatra



Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 200m aval de Pestera Huda Oarba


Acces: Albac

Pestera Huda lui Tinagri



Asezare: deasupra abrupturilor Vaii Sterpe


Acces: Albac

Pestera Huda Oarba (Coderinca lui Putui)



Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.)


Acces: Albac

Pestera Huda Orbului (Pestera din Paraul Orbului, Orbului)

Sistem: Platoul Vartop - Parau Calineasa

Munti: Bihorului

Asezare: Valea Vulturului/Paraul Orbului (Paraul Calinesei) - la 256m S de Tunelul din

Paraul Calinesei

Dimensiuni: 1200m alt, 280m lungime (607m lungime galerii)

Acces: Garda de Sus - Casa de Piatra

Pestera I de la Avenul de sub Zgurasti


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - la 100m E de intrarea inferioara a Avenului de sub

Zgurasti


Acces: Garda de Sus

Pestera I din Valea Stearpa



Asezare: Valea Stearpa (vs. dr.) sub bazinul inchis Stiuleti


Acces: Albac

Pestera Jderilor


Munti: Bihorului

Asezare: Sesul Gardei

Acces: Garda de Sus

Pestera Lucia

Sistem: Lucia Mare - Lucia Mica

Munti: Bihorului

Acces: Sohodol

Pestera Mica de la Fata Balacenii


Munti: Bihor

Asezare: Gardisoara (400m amonte Pestera Sura - langa P. cu Apa de la Fata Balacenii-10m

S )

Dimensiuni: 1130m alt, 11m lungime


Pestera Mica de la Huda Laptelui de Piatra



Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 16m S de Huda Laptelui de Piatra


Acces: Albac

Pestera Oilor


Munti: Bihorului - Piatra Ghitelarului

Asezare: Valea Gardisoara

Dimensiuni: 1080m alt - 545m lungime

Interes: dificila

Acces: Garda - Casa de Piatra

Pestera Poarta lui Ionele (P. Poarta lui Ioanel, P. Poarta lui Ionel)

Sistem: Ocoale - Ghetar, Bazinul Vaii Ordancusa

Munti: Bihorului

Asezare: Valea Ordancusa (vs dr.)

Dimensiuni: 810m alt, 131m lungime, gura inalta de 17m si lata de 12m

Acces: Garda de Sus

Pestera Pojarul Politei (P. de la Pojarul Ghetarului)


Munti: Bihor - Dealul Pojarului vs S

Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) - Valea Politei

Dimensiuni: 1070m alt, 400m lg, -40m D

Acces: Arieseni - Cabana Scarisoara

Pestera Postului


Munti: Bihor

Asezare: la Catunul Tarnita

Dimensiuni: 25m lg, -25m D

Acces: Garda de Sus

Pestera Scunda


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - langa confluenta cu Garda Seaca


Acces: Garda de Sus

Pestera Sfortea


Munti: Bihor

Acces: Albac

Pestera Sura


Munti: Bihor

Asezare: Gardisoara vs. dr. (450m amonte de Izbucul de la Coliba Ghiobului - 800m aval de

Gura Apei)

Dimensiuni: 1110m alt, 225m lungime galerii, portal de 10m latime si 3m inaltime


Pestera Surii


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - amonte de Pestera Corobana Mare


Acces: Garda de Sus

Pestera Suspendata


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 50m alt. relativa in fata Avenului Mic de sub

Zgurasti


Acces: Garda de Sus

Pestera Tub din Valea Ordancusa


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 150m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel


Acces: Garda de Sus

Pestera Tunel


Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Arcadei


Acces: Garda de Sus

Pestera Vartopasu

Munti: Bihorului

Acces: Arieseni

Ponorul de la Trifon



Asezare: 100m S de bazinul inchis Stiuleti

Dimensiuni: 840m alt, 47m lg, (200m alt fata de Ariesul Mare)

Acces: Albac

Muntii Vladeasa: Onceasa cu Pestera Onceasa, Padis

Muntii Muresului: Pestera Ardascheia

Munti: Trascau-Ardascheia

Acces: Rimetea

Pestera aven din Piatra Cetii - Avenul Sunatoarea

Munti: Trascau

Asezare: Parau Galda

Acces: Intregalde

Pestera Bisericuta

Munti: Trascau - Vf. Lacustii NE - Vf. Ciuha

Asezare: Galdita

Dimensiuni: 1150m alt

Acces: Intregalde

Pestera cu Apa

Sistem: Bazinul Rametului

Munti: Trascau - sub Vf. Urmezeu

Asezare: Cheile Rametului

Dimensiuni: 960m alt., 200m lungime

Acces: Cheia

Pestera Dambau

Munti: Trascau - Mv. Dambau (1369m alt)

Asezare: Dambaului

Acces: Fenes

Pestera de la Coada Coitchii

Sistem: Vanatare - Huda lui Papara

Munti: Trascau

Asezare: Vf. Coada Coitchii - Platoul Ciumerna

Pestera de la Coada Coitchii


Munti: Trascau - Coada Coitchii

Dimensiuni: 25m lungime

Acces: Necrilesti

Pestera de la Poarta Zmeilor (Pestera de la Poarta, Pestera de la Grosi, Poarta Smeilor)

Munti: Trascau - Masivul Bedeleu - Vf. Bedeleu (1227m alt) SV

Asezare: Aiudu de Sus - Pestera se afla la marginea platoului intr-un punct care domina

abruptul Bedeleului

Dimensiuni: 1150m alt, 125m lg (+ o ramificatie secundara)

Acces: Izvoarele

Pestera de la Preusa

Sistem: Bazinul Aiudului

Munti: Trascau - Mv. Data (SV)

Asezare: Cheile Valisoarei

Dimensiuni: 15m lungime, 675m alt

Acces: Valisoara

Pestera de la Tau


Munti: Trascau - Vf. Trascau

Asezare: pe platoul calcaros al Trascaului in stanga soselei care coboara la Bradesti

Acces: Bradesti

Pestera de sub Piatra Lacului

Sistem: Bazinul Aiudului

Munti: Trascau

Asezare: Cheia Aiudului vs. dr.- sub un mic platou ondulat

Dimensiuni: 820m alt, sub 1m inaltime, 10m lungime

Acces: Poiana Aiudului

Pestera Dilbina

Munti: Trascau

Asezare: Culmea La Racesti (vs. N) - la confluenta Vaii Seci cu Valea Ponorului si cu Valea

Poienii

Acces: Valea Poienii

Pestera Gaura Calului


Munti: Trascau - Platoul Ciumerna - sub Vf. Lacustii

Asezare: Valea Farcasoaia -obarsie


Acces: Ighiel

Pestera Glod

Munti: Trascau

Asezare: Ardeu

Acces: Almasu Mare – Glod

Pestera Haldahaia


Munti: Trascau

Asezare: Lunca Metesului (Ampoita)

Acces: Lunca Metesului

Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului, care cumuleaza toate

superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga, cea mai

denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare sala, cu cea mai inalta galerie, cu cel mai lung

curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascada, cu cea mai mare colonie

de lilieci din Europa, cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite, cu cel mai mare

depozit de chiropterit din Romania. Pestera se afla pe teritoriul satului Sub Piatra, comuna

Salciua, judetul Alba, in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului, la obarsia paraului

Valea Morilor, afluent pe dreapta al Ariesului, altitudine absoluta, 567m. Se poate ajunge

la ea pe drumul national DN 75 Turda – Campeni, pana in localitatea Salciua de Jos, iar de

aici pe drumul comunal partial asfaltat, circa 5 km pana in catunul Sub Piatra.


Munti: Apuseni - Trascau (Masivul Bedeleu)

Asezare: Valea Morilor - vs dr. al Vaii Ariesului- Parau On

Dimensiuni: 567m alt - 2022 m lungime

Acces: Salciua de Jos

Pestera Intorsurii

Munti: Trascau - Mv. Corabia

Asezare: Fenes

Acces: Fenes

Pestera Stearpa


Munti: Trascau - sub Vf. Urmezeu

Asezare: Cheile Rametului

Dimensiuni: 960m alt.

Acces: Cheia

Pestera Vanatarea

Sistem: Bazinul Ariesului (Valea Cheia - Valea Poienii - Valea Seaca)

Munti: Trascau - Vf. Bulz (853m alt) - dolina

Asezare: Paraul Poienii (cascade inalte pana la 25m) - conflueaza cu paraul Cheia

Acces: Valea Poienii

Pestera Vanatarile Ponorului


Munti: Trascau

Acces: Salciua de Jos

Pesterile de la Poiana Ascunsa (1)

Sistem: Bazinul Galzii

Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - Poiana Ascunsa

Asezare: sub Coltul Poienii


Acces: Necrilesti



Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa

Asezare: situata intr-un punct greu accesibil


Acces: Necrilesti




Dimensiuni: 12m lungime, 900m alt

Acces: Necrilesti

Pesterile de la Poiana Ascunsa (4) - aven



Asezare: in apropierea unei inseuari prin care urca poteca dinspre Necrilesti

Dimensiuni: (-) 15m

Acces: Necrilesti

Acces: Botani

Pesterile din Botani - Pestera Tunel


Munti: Trascau - Piatra din Chei (1167m alt)

Asezare: Valea Pravului vs. stg.

Dimensiuni: 160m lungime

Acces: Botani

Pesterile din Botani - valea Pravului


Munti: Trascau - Piatra din Chei (1167m alt)

Asezare: Valea Pravului vs. stg.

Acces: Botani

Pesterile din cheia Rametului


Munti: Trascau - Vf. Urmezeu

Asezare: Cheile Rametului vs. stg.

Dimensiuni: 960m alt.

Acces: Cheia

Pesterile din Cheile Intregaldelor


Munti: Trascau - Muntii Cetii (1148m alt)

Asezare: Galda - Cheile Intregalde - apar pe ambii versanti

Dimensiuni: apar la diferite altitudini dar sunt de mici dimensiuni

Acces: Modolesti.

Pestera Avenul de la Tau

Munti: Sureanu

Acces: (Garda) Sugag

Izbucuri:Masivul Bihor:

Izbucul de la Coliba Ghiobului


Munti: Bihor - Muntele Batrana

Asezare: Parau Ghiobului vs. dr. la 50m amonte de confluenta cu Valea Gardisoara (amonte de

Coiba Mica - 1km)



Izbucul de la Cotetul Dobrestilor

Sistem: Ocoale - Ghetar - Bazinul Vaii Garda Seaca

Munti: Bihor

Asezare: Valea Garda Seaca vs. stg. - catunul Cotetul Dobrestilor


Acces: Garda de Sus - intre Garda si Moara lui Filea

Izbucul de la Filesti


Munti: Bihorului

Asezare: Moara lui Filea


Izbucul din Gardisoara


Munti: Bihorului

Asezare: Sesul Gardei

Acces: Garda de Sus

Izbucul din Valceaua



Asezare: 1600m amonte de confluenta Vaii Valceaua cu Ariesul Mare


Acces: Albac

Izbucul Gura Apei


Munti: Bihor

Asezare: Gardisoara (300m amonte de P. Mica de la Fata Balacenii)- obarsia Vaii Gardisoara

Dimensiuni: 1140m alt, 9m lg, arcada de 9m/3m urmata de un lac de sifon


Izbucul Matisesti

Sistem: Valea Albacului

Munti: Bihorului

Asezare: Albac

Acces: Horea – Matisesti

Izbucul Politei


Munti: Bihorului

Acces: Garda de Sus

Izbucul Tauz

Sistem: Coibe - Bazinul Vaii Garda Seaca

Munti: Bihor

Asezare: Valea Garda Seaca - 2,5km aval de Casa de Piatra


Acces: Garda de Sus

2. Fondul climatoturistic

Favorabilitate pentru sporturi de iarnaDatorita climei temperat continentale si reliefului predominant montan din partea de Vest a judetul

Alba, favorabilitatea pentru sporturi de iarna este una destul de buna. In perioada Noiembrie-Martie,

in iernile normale, zapada este nelipsita creand astfel conditii bune pentru sporturile de iarna.

Principala statiune in care se schiaza in judetul Alba este Arieseni, cu partiile cunoscute din Vartop.

Favorabilitate pentru drumetiiAici probabil ca relieful joaca un rol mai important, deoarece fiind un judet predominant montan,

favorabilitatea pentru drumetii este una ridicata. Totusi si clima joaca un rol destul de bine stabilit,

iernile destul de geroase, ingreunand activitatea turistica in zonele montane mai inalte. In schimb, in

restul anului, clima este mai mult decat favorabila pentru drumetii, cea mai buna perioada fiind

primavara-vara.

Climatoterapia

In majoritatea localitatilor din Judetul Alba, exista asa numitul bioclimat sedativ-relaxant care este

caracteristic zonelor cu climat de podis si de dealuri (intre 200-300 m si 700-800 m), Alba fiind un judet

cu o clima temperat continental-moderata. Judetul Alba se incadreaza in doua sectoare climatice:

clima continental-moderata la care apartine Estul si Centrul, si a doua este clima de munte unde

apartine Sudul si Vestul.Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde si ierni reci, cu strat de

zapada instabil. Tinutul de montan se caracterizeaza prin veri racoroase cu precipitatii bogate, si ierni

friguroase cu strat de zapada gros si stabil. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale

mari .Mediile anuale variaza intre 8,5 C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde-iulie sunt cuprinse

intre 20-25C, iar cele ale lunii celei mai reci-ianuarie, scad la cca.-33C.

Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) - Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar

si cardiovascular este minim, fara suprasolicitarea organismului, care nu este supus unor stimuli

intensi.

Este recomandat in:

• convalescenta dupa afectiuni indelungate, epuizante

• astenie

• oboseala

• reumatism evolutiv

• boli respiratorii si cardiace avansate

• hiperreactivitate nervoasa

Jumatatea de Est a judetului, in special Podisul Tarnavelor este caracterizata prin acest bioclimat.

Fiind un judet in care Carpatii Occidentali ocupa o mare suprafata, in Judetul Alba nu lipseste

bioclimatul caracteristic regiunii montane:

Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m), care se evidentiaza

prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului, scaderea temperaturii si a

umiditatii absolute, cresterea radiatiei globale, cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul termic este

scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este crescut, proportional cu altitudinea.

Cura de munte este indicata in:

• anemii• convalescenta• rahitism• tulburari de crestere• astenie• insomnie• excitabilitate• astm• bronsita• hipertiroidie• reumatism Statiuni din judetul Alba cu bioclimat tonic-stimulent: Arieseni, Albac

3. Fond turistic hidrogeografic

1. Surse hidrominerale Radioactivitate SNSRM (infiintata in anul 1962) constituie o componenta specializata a Sistemului National de

Radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind

radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor Ministerului Mediului si Gospodaririi

Apelor privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu

impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.

La nivelul Regiunii 7 Centru functioneaza 5 statii de radioactivitatea mediului (Alba Iulia, Brasov,

Harghita, Targu Mures si Sibiu) efectuand in present masuratori de radioactivitate beta-globala pentru

toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron cat si supravegherea

dozelor gamma absorbite in aer. Statiile deruleaza un program standard de supravegherea

radioactivitatii mediului de 11 ore pe zi. Acest program de recoltari si masuratori asigura

supravegherea la nivelul fiecarui judet, in scopul detectarii cresterii nivelelor de radioactivitate in

mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale cat si procedurile

standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unei depasiri ale

pragurilor de atentionare/ avertizare/ alarmare.

In Regiunea 7 Centru au fost identificate activitati cu impact radiologic specifice fiecarui judet care

au fost supuse unei supravegheri suplimentare conform cerintelor LRM-ANPM Bucuresti.

In Judetul Alba au fost efectuate masuratori ale nivelului radioactivitatii beta globale pentru

probele de apa de suprafata, sol necultivat si vegetatie spontana prelevate din zonele: Abrud, Zlatna si

Baia de Aries.

Turism balnear

Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. Se afla in faza de proiect de reabilitare a

bailor sarate.

Are un interes turistic deosebit, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit in

trecut mai multe instalatii de tratament, printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si

helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai calde, apa minderala sarata concentrate. Dintre

factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente

pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame/litru), fiind

utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni, precum cele reumatismele articulare si degenerative,

neurologice periferice, posttraumatismale. Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a

acestei statiuni.

2. Suprafete lacustre

Lacuri glaciare

Lacul Carpa ( Iezerele Carpei) – situat in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sebes – Muntii Sureanu;

Lacul Iezerasul – se afla in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sureanu;

Lacul Iezerul – Muntii Sureanu;

Lacul Sureanu – pe raul Cugir, Muntii Sureanu;

Lacuri de acumulare

Lacul Gaurari – situat pe raul Valea Cornea, in Bazinul Abrud, Muntii Metaliferi

Lacul Oasa

Lacul Petresti – pe raul Sebes, Muntii Sebes

Lacul Brazilor – pe Rosia (afluent), din Muntii Metaliferi

Lacuri antropice

Lacul Cugir – situat pe Raul Mic la varsarea in Cugir, Muntii Sebes-Muntii Sureanu; este un lac

de baraj artificial;

Lacul Martinie (Plesi) – in Bazinul Sebes;

Fig.1. -- Lacul Sureanu

Fig. 2. – Iezerul, Muntii Sureanu

3. Retea hidrografica

Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept:

Ariesul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul etc., iar pe malul stang:

Tarnava (Mare si Mica), Galda, Secasul, Sebesul, Pianul, Cugirul etc. In zona Muntilor Apuseni mai

important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic.

Cursurile de apa: sunt uniform repartizate , apartin bazinului Muresului, de la Nord-Est la Sud-Vest

si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir).

Raurile principale sunt: Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante

rauri din Romania si traverseaza judetul de la Nord-Est la Sud-Est impartindu-l in doua parti egale.

Muresul este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa.

Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita-Deda,

traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-

Iulia – Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile

de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad in Ungaria, unde se varsa in Tisa. Pentru 22,3 km

raul marcheaza frontiera romano-ungara.

Debitul mediu anual al râului Mureş este de 184m3/s. Debitul maxim poate ajunge peste 2000 m3/s

(de exemplu, 2.330 m3/s în timpul inundaţiei din 1975). În zona luncii Mureşului Inferior folosinţa

apelor sale este restricţionată de calitatea lor şi de faptul că râul se apropie aici de zona de drenaj,

preluând poluanţi care îl fac inutilizabil doar pentru industrie şi agricultură. Totuşi, în acest sector în

ultimii ani Mureşul şi-a îmbunătăţit calitatea parametrilor săi.

Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judetul Alba, Sebes,

Strei, (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).

Fig. 3. – Raul Mures

Fig.4. – Baraj de priza pe Mures

Raul Sebes este un curs de apa, afluent al raului Mures. Cursul superior al Sebesului este cunoscut

si sub numele de Frumoasa.

Sebesul izvoraste din Muntii Cindrel. Strabate doua judete (Alba si Sibiu), se varsa in Mures.

Afluenti de stanga: Valea Stanii, Costisa, Valea Mare, Prigoana, Galceag, Mirasul, Neagu, Martinia,

Valea Botei, etc.

Afluenti de dreapta: Ciban, Paraul Gardului, Bistra, Dobra, Nedeiu, Valea Varului, Secas, Valea Mierlii,

Sipotelu, etc.

Fig.5. – Raul Sebes

Raul Aries izvoraste din Muntii Bihorului, care fac parte din Muntii Apuseni. Are o lungime de

aproximativ 164 km. Se varsa in Mures in aval de Ludus. Curge prin judetele Alba si judetul Cluj.

Orasele Turda, Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries.

Ariesul se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic.

Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor, o regiune rustica pitoreasca. Bazinul

raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium), bogata in

aur, argint etc.

Fig.6. – Ariesul

Raul Cugir izvoraste de sub Varful lui Patru (2130m) de la o altitudine de 1900m. Lungimea cursului

de apa este de 61 km. Cugir-ul are un debit mediu de 4,140 m³/s, debitul minim inregistrat fiind de

0,170 (dec.1990) m³/s, iar debitul maxim inregistrat de 60.5(apr.2001) m³/s.

Principalele localitati traversate: Cugir, Vinerea, Sibot.

Fig.7. Raul Cugir

Raul Ampoi se varsa in raul Mures in apropierea orasului Alba Iulia.

Fig.8. Ampoiul

Tarnava este cu 249 km cel mai mare afluent al raului Mures. Raul se formeaza la Blaj din Tarnava

Mare si Tarnava Mica. Dupa 28 de km se varsa in raul Mures.

Afluenti de stanga: Tarnava Mare, Tiur, Izvorul Iezerului, Secas.

Afluenti de dreapta: Tarnava Mica, Soimus.

Fig.9. Raul Tarnava Mare

Fig.10. – Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mare

Fig.11. Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mica

4. Fondul turistic biogeografic

-Vegetaţie-

Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația forestieră este modest

reprezentată prin stejar (Quercus robur), arțar tătărăsc (Acer tataricum), mai puțin brad și pin.

Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și

nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic (Festuca rupicola), rogoz (Carex humilis), colilie

(Stipa lessingiana). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul (Galantus nivalis), vioreaua

(Scilia biofila), lăcramioara (Convalaria majalis), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc.

În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul (Artemisia), macul (Papaver orientalis), ruscuța de

primăvară (Adonis vernalis), mohorul (Gallium verum).

Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare;

păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.

Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate,

regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată.

-Fauna-

-este diversa si bogata, adaptata in cea mai mare parte domeniului forestier, multe specii avand o

valoare cinegetica deosebita.

Cele mai reprezentative exemplare faunistice ce traiesc in paduri sunt: cerbul, capriorul, ursul brun,

rasul, mistretul, veverita dintre mamiferele mari, vipera cu corn, şopârla de munte dintre reptile şi

ierunca, cocosul de munte, etc.

Zonele inalte ale muntilor reprezinta domeniul caprei negre, ocrorita prin lege, dar si al acvilei de

munte, fluturaşul de stanca dintre păsări.

Apele sunt bogate in pastrav, lipan, mreana, etc

-Rezervatii -

Prin numarul de rezervatii naturale protejate si al monumentelor naturii, judetul Alba ocupa primul

loc: 25 de rezervatii naturale complexe, 28 de rezervatii geologice, 23 de rezervatii speologice, 31 de

specii de flora, 89 de specii de pasari si sase specii de animale ocrotite de lege.

Cateva din rezervatiile naturale ale judetului Alba: Rapa Rosie, Pestera Ghetarul Scarisoara, Pestera

Vanataile Ponorului, Pestera Ursilor, Taul fara fund de la Bagau, Cheile Caprei, Piatra Corbului, Parcul

Natural Apuseni.

Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe

Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din

cele mai bogate locuri fosilifere din Romania;

Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din

doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1.200 m altitudine);

Parcul Natural Apuseni

Este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o

parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%,

Bihor 32%, Alba 28%). Aici predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subţiri de

conglomerate, gresii şi şisturi violacee. În nord (în Muntele Măgura Vînătă) apar astfel conglomerate şi

gresii; mai la sud se dispun calcare şi dolomite (zona Padiş—Scărişoara), apoi urmează, şi mai la sud, o

a doua fîşie de gresii şi şisturi (Groapa de la Barsa,valea Cetăţilor, valea Gârdişoara) şi, în sfîrşit, o a

doua fîşie de calcare (valea Sighiştel, valea Galbena, Cetăţile Ponorului, valea Gârda). Toate acestea

înclină de la nord spre sud, stratele fiind, de la nord spre sud, din ce în ce mai noi.

Flora

Întreg teritoriul Parcului National Apuseni aparţine etajului montan-subalpin, iar speciile care participă

la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană.

Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane, păduri de molid (Picea

abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica), carpen

(Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus montana), frasin

(Fraxinus excelsior), cireş sălbatic (Cerasus avium), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula

verrucosa), scoruş de munte (Sorbus aucuparia), salcia de munte (Salix caprea), nucul (Juglans regia),

etc.

Datorită condiţiilor locale de sol, climă şi topografie, acest cadrul general schiţat prezintă unele

modificări, perturbări şi inversiuni.

Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor, între altitudinile de 1 200 şi 1 600

m. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba), şi de asemenea

se întâlnesc mai rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata).

Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, ca rezultat al inversiunilor termice, există zone

unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se

învecinează direct cu pajiştile montane.

Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în

funcţie de relief, substrat şi microclimat, care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie.

Zonele calcaroase constituie un peisaj special, distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase.

Există de asemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti montane. Pajiştile montane din

platourile carstice sunt mai dezvoltate în zonele centrale, depresionare, în vreme ce marginile

platourilor sunt aproape întotdeauna acoperite de păduri. Ele ocupă azi locul fostelor păduri de fag

defrişate în trecut şi aparţin formaţiei de păiuşcă cu diverse specii.

Pajiştile montane se caracterizează printr-o diversitate floristică deosebit de ridicată, fiind identificate

până în prezent, un număr de 420 specii de plante.

Datorită unor condiţii speciale de microclimat, apare un tip de vegetaţie nordică ce creşte la latitudini

neobişnuit de sudice, împreună cu unele specii alpine, care cresc aici la o altitudine neobişnuit de

mică. În dolinele de dimensiuni mari, de asemenea, datorită stratificării termice a aerului, în partea

inferioară începutul sezonului vegetativ este întârziat. La gurile de intrare ale peşterilor se întâlneşte o

vegetaţie caracteristică zonelor umbroase şi umede.

Un tip distinct de vegetaţie se întâlneşte în zonele umede de-a lungul râurilor. Speciile lemnoase

caracteristice luncilor sunt: sălciile (Salix alba, Salix purpurea, Salix triandra), plopul (Populus nigra),

arinul negru (Alnus glutinosa), iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp.), stânjenelul de baltă (Iris

pseudaccorus), etc. Această vegetaţie de luncă însoţeşte mai ales râul Arieşul Mare.

Depinzând de asemenea de prezenţa apei, se întâlnesc mlaştini de turbă la altitudini ridicate, mai ales

în păduri de molid.

Flora acestor tinoave este compusă din plante oligotrofe, cu creştere înceată, dar mai ales din specii

ale muşchiului Sphagnum, care prin felul său de viaţă decide reacţia, chimismul, fizionomia şi în

general condiţiile de viaţă ale tinovului. Sfagnetul, care alcătuieşte fundamentul întregii flore, se

dezvoltă rapid sub formă de perniţe compuse înainte de toate din specii de Sphagnum. Aceste perniţe

sunt străbătute mai ales de Vaccinium microcarpum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Carex

pauciflora, Eriophorum vaginatum, Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex rostrata etc. De pe

tinoave au fost descrise asociaţii vegetale deosebit de interesante. Fitocenozele analizate în 1987 de

către Pop şi colaboratorii au fost încadrate în următoarele asociaţii vegetale: Eriophoro vaginato –

Sphagnetum (care au generat, mai ales prin edificatorii lor şi cea mai cantitate de turbă), Caricetum

limosae, Rhynchosporetum albae, Vaccinio – Pinetum mugi, Carici rostratae – Sphagnetum şi Carici

stellulatae – Sphagnetum (fitocenoze de tranziţie spre mlaştinile mezotrofe, dezvoltate la marginea

tinoavelor).

Datorită condiţiilor specifice în diverse ecosisteme din PNAp, un număr ridicat de specii endemice au

fost identificate, cum ar fi: liliacul transilvănean (Syringa josikaea), omagul (Aconitum calibrotryon ssp.

skarisorensis), garofiţa (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), multe forme de vulturică (Hieracium

bifidum ssp. biharicum, H. sparsum ssp. porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, o

plantă descrisă aici pentru prima dată şi miază-noapte (Melamphyrum bihariense).

Fauna

O atracţie deosebită în cazul Arieşului şi majorităţii afluenţilor săi o prezintă fauna piscicolă, cu o

zonalitate bine evidenţiată. În ecosistemele acvatice din Parcul National Apuseni se întâlnesc

următoarele specii de peşti: păstrăv de râu (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Salmo irideus),

păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio),

boişteanul (Phoxinus phoxinus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), mreana (Barbus barbus),

scobarul (Chondrostoma nasus), grindelul (Noemacheilus barbatulus), cleanul (Leuciscus cephalus),

zvârluga (Cobitis taenia taenia), babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). Două dintre aceste specii

au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu).

Dintre amfibieni sunt de menţionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra), izvoraşul (Bombina

variegata), tritonii (Triturus alpestris, T. cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), iar dintre reptile,

speciile: vipera comună (Vipera berus), şopârla de ziduri (Podarcis muralis), şopârla de munte (Zootoca

vivipara), şarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus), şarpele de alun (Coronella austriaca),

şarpele lui Esculap (Elaphe longissima).

În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. În pădurile de conifere sunt frecvente:

mierla gulerată (Turdus torquatus), forfecuţa (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes),

piţigoiul de munte (Parus montanus), pănţăruşul (Regulus regulus), ciocănitoarea cu trei degete

(Picoides trydactilus), ierunca (Tetrastes bonasia), piţigoiul moţat (Parus cristatus), piţigoi de brădet

(Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis). În cele de foioiase, în poieni şi păşuni sunt prezente:

porumbelul gulerat (Columba palumbus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea neagră (Dryocopus

martius), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), cinteza (Fringilla coelebs),

etc. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus), codobatura de munte

(Motacilla cinerea) şi fluierarul de munte (Actitis hypoleucos).

Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţie naţională şi

internaţională: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), şorecarul

comun (Buteo buteo), vinderelul roşu şi cel de seară (Falco tinnunculus şi F. vespertinus), uliul păsărar

(Accipiter nisus).

Fauna de mamifere mari este bine reprezentată, prin populaţii bine consolidate de lup (Canis lupus),

râs (Lynx lynx), căprior (Capreolus capreolus), cerb carpatin (Cervus elaphus), mistreţ (Sus scrofa), etc.

Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră şi pisica sălbatică (Felis silvestris), dihorul (Mustela

putorius) şi vidra (Lutra lutra).

Vidra (Lutra lutra) este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională, care trăieşte în

familii, pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. Ca exemplu, au fost semnalate

existenţa a câtorva familii pe cursul superior al râurilor Gârda Seacă

Mamiferele mici rozătoare sunt reprezentate de 10 specii,: şoarecele scurmător (Clethrionomys

glareolus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), şoarecele de pământ (M. agrestis), şoarecele de casă

(Mus musculus), şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis), şoarecele dungat (A. agrarius), şoarecele de

pădure (A. sylvaticus), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH), pârşul mare (Myoxus glis),

veveriţa (Sciurus vulgaris).

De asemenea, mamiferele mici insectivore, sunt bine reprezentate, în PNAp fiind identificate până în

prezent un număr de 8 specii (excluzând dintre acestea liliecii): chiţcanul comun (Sorex araneus),

chiţcan pitic (S. minutus), chiţcan de munte (S. alpinus), chiţcan de apă (Neomys fodiens), chiţcan de

mlaştină (N. anomalus), chiţcan de câmp (Crocidura leucodon), cârtiţa (Talpa europaea), ariciul

(Erinaceus concolor).

Câteva peşteri prezintă o importanţă deosebită şi datorită populaţiilor de lilieci pe care le adăpostesc:

liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Rh. hipposideros, Rh. euryale, Myotis myotis,

M. blythii, M. nattereri, M. brandtii, M. mystacinus, M. bechsteinii, M. emarginatus, M. daubentonii,

M. dasycneme, liliac de amurg (Nyctalus noctula), Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, P.

austriacus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, dintre care efectivele speciilor

Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis şi Miniopterus schreibersii reprezintă o mare valoare

ştiinţifică.

Rezervatia naturala geologica Rapa Rosie este situata la o distanta de 3 km de orasul Sebes si se

intinde pe o suprafata de 10 hectare. Apa a sapat aici in lutul colinei, lasand in urma ei forme ciudate,

inedite cu aspect de piramide, turnuri, coloane, toate avand culoare rosiatica.

Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din

România. De aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara vine de la comuna Scărişoara situată 16 km

mai jos, de care aparţinea administrativ în vremea cănd a fost botezată. Acum aparţine comunei Garda

de Jos, judetul alba.

Garda de Sus: comuna este situată pe valea superioară a Arieşului, la nord-vest de Câmpeni, fiind

străbătută de drumul naţional DN 75. Are în componenţă un număr de 17 sate, cu o populaţie de

2.190 de locuitori.

Locuitorii comunei îşi asigură locurile de muncă şi principalele venituri din agricultură, silvicultură şi

creşterea animalelor.

Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură, programe de

promovare a turismului şi acţiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare

lângă Peştera Scărişoara, reabilitarea unor drumuri comunale şi amenajarea unei gospodării tipic

moţeşti.

Rezervaţia naturală Peştera Scărişoara (1 ha).

Rezervaţia naturală Pojarul Poliţei (1 ha).

Rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşei (10 ha).

Rezervaţia naturală Hoanca Apei (1 ha).

Rezervaţia naturală Avenul de la Tău (1 ha).

Rezervaţia naturală Avenul din Şesuri (1 ha).

Rezervaţia naturală Izbucul Poliţei (0,2 ha).

Rezervaţia naturală Izbucul Coteţul Dobreştilor (0,2 ha).

Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha).

Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha).

Rezervaţia Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din

Muntii Trascaului la confluenţa văilor Ponorului, Poienii si Seacă. Administrativ este împărţită între

satul Vale in Jos, comuna Ponor şi satul Dumesti, comuna Salciua, judetul Alba. Rezervaţia este

formatã din calcare masive de vârstã jurasic superioarã. La vest şi est se întâlnesc conglomerate, gresii,

marne şi marnocalcare cretacice (straturi de Brãdesti), în vest interpunându-se o fâsie de bazalte

mezozoice.

Rezervaţia naturală "Tăul fără fund"de la Bagau (lac de acumulare la 450 m altitudine, pe o suprafaţă

de 3,5 ha).

Cheile Fenesului ( Cheile Caprei ): denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului, cunoscută în

regiune, după numele râului care o străbate. Ulterior, a apărut pentru aceeaşi cheie, numele

impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei.

Rezervaţia face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău, iar cheile au fost sculptate de pârâul

Feneş, afluent pe stânga al Ampoiului, în calcarele caracteristice acestei unităţi montane.

Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si

arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;

Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;

Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;

Fagul Împaratului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad

niciodata;

Stejarul lui Avram Iancu -copac ce are peste 500 ani;

Teiul lui Eminescu - Blaj.

5. Fondul turistic cultural-istoric

Este așezat în valea Mureșului, pe DN 1, la confluența acestuia cu Ampoiul, dintre dealuri însorite ,

acoperite cu vii și livezi. Este un oraș frumos, însemnat centru economic, cu o fabrică de produse

refractare, o frabrică de încălțăminte, întreprinderi de morărit, de vinficație.

Așezare veche,în cartierul de azi ,,Lumea Nouă,, ,săpăturile au descoperit urme din epoca neolitică, iar

pe ,,Dealul Furcilor,, ,alte săpături au dat la iveală vestigii ale unei așezări și ale unei necropole din sec.

I-II. Cetatea dacică menționată de Ptolemeu sub denumirea de Apulon, devine în sec. al II-lea cel mai

important centru economic, politic și militar al Daciei romane. Urme ale vechiului Apulum s-au găsit

între Mureș și suburibia Partoș a orașului de azi și pe Platoul Romanilor din apropriere.De pe dâmbul

scurt de deasupra Mureșului, unde a fost temelia cetății dacice, se deschide o veche largă de jur

împrejur, peste șesul Mureșului și al Ampoiului, încurajat de dealuri și de munți.

În acest loc, cel mai însemnat nod de drumuri din Dacia, romanii au ridicat un puternic castel în care a

staționat garnizoana legiunii a XIII-a Gemina.

a) Obiective istorice și de arhitectură cu valoare atractivă

Vecinătatea minelor de aur și de sare , abundența de grine, podgoriile de înprejurimi, piatra și

lemnul, negoțu și dezvoltarea meșteșugurilor au determina înflorirea unei vieți citadine puternice.

Nenumărate inscripții pe lespezi de granit și marmură, statuete și bazorelifuri, instrumente

chirurgicale și scule de scris, unelte și producție și multe alte descoperiri atestă o viață activă și

prosperă. Mozaicul descoperit de curînd lângă Mureș, conductele subterane cimentate acum

optsprezece veacuri sunt și ele mărturii ale dezvoltării urbanistice a vechiului Apulum. După

distrugerea ei în timpul migrației popoarelor, așezarea este atestată în evul mediu, sub numele de

Bălgrad. Din această epocă există încă urme ale unei cetăți construite din pământ, lemn și piatră.

Cetatea Bălgradului a fost din jurul anului 1000, pivotul rezistenției împotriva expansiunii

maghiare. Până la urmă fiind cucerită, la începutul secolului al XII-lea, Alba Iulia a devenit

reședința episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, iar la 1177-reședința unui comitat regal.

După ce o parte a Ungariei a devenit pasalîc turcesc (1541), iar Transilvania principat autonom sub

suzeranitate otomană, A.I. a fost până la 1690 capitală a principatului, unde se țineau și adunările

dietei Transilvaniei. În acest interval de timp, după biruința de la Șelimbăr, la 1 noiembrie 1599,

Mihai Viteazul a intrat triunfal în A.I. ,realizând- după înfrângerea domnului Moldovei Ierenia

Movilă (1600), -unirea pentru scurtă vreme a celor trei țări române sub o singură ocîrmuire.

Între 1714-1738 în A.I. se construiește o cetate de mare amploare . În această cetate au fost

închiși capii răscoalei iobagilor din Transilvania, Horia, Cloșca și Crișan (1784) ; aici, la 28 februarie

1785, Horia și Crișan au fost executați, zdrobiți cu roata.

La 1 decembrie 1918 la A.I. a avut loc adunarea populară la care au fost prezenți 100 000 de

oameni și care au proclamat unirea Transilvaniei cu România.

b) Vestigii și obiective turistice istorice și arhitecturale

Intrând în A.I. privirea turistului este atrasă de construcția cetății de pe deal – cetatea Alba

Carolina -, fortăreață puternică, ridicată de habsburigi entu a asigura dominația asupra

Transilvaniei. Construcție monumentală din cărămidă și piatră după sistemul Vauban, cetatea

poartă în decorația ei amprenta stilului baroc. Este de plan heptagonal, cu câte un baston

triunghiular la fiecare din cele șapte colțuri. Zidul înalt este înconjurat din toate părțile de un

șanț, adânc și lat, și de un val abrupt de pământ . Adevăratul aspect de monumentalitate și de

bogăție decorativă, caracteristice stilului baroc, îl dau cele patru părți de intrare în cetate, două pe

latura dinspre oraș ăi două pe partea opusă. Peste cea de intrare în cetate, dinspe oraș, se înalță

un postament primaidal și deasupra acestuia statuia ecvestică a împăratului Carol al VI-lea. În

celula de deasupra acestei părți a fost închis Horia până la execuție. O sacară de piatră urcă

deasupra porții, până la încăperea mică unde se află acum o placă de marmură și bustul lui Horia.

Cloșca a fost încalcerat în partea opusă a fortăreței, iar Crișan într-o cazarmă. În fața porții a treia,

pe ,,Dealul Furcilor,, , unde au fost frânți cu roata Horia și Cloșca, se înălța obeliscul înalt de 28m

– monument închinat lui Horia, Cloșca și Crișan – realizat de scultorul Negrulea.

În cetate se păstrează numeroase construcții, adevărate comori de artă. Una dintre cele mai

vechi este catedrala romano-catolică (Str. Karl Marx, 25). Pe locul actualei catedrale se află o

biserică romanică, ridicată între 1090 și 1149, distrusă completă de tătari (1241). De dimensiuni

mari, catedrala a fost construită, tot în stil roman, între ani1247 și 1290, privind reparații și

adaosuri în secolele al XIV-lea și XV-lea. În 1512 arhidiaconul Ioan de Lazo a constrit la intrarea

nordică o capelă numită mai apoi capela Sf. Ana . Această păstrează titlui renașterii din Italia de

nord, dar bolta ei poartă amprenta goticului tîrziu. În interiorul catedralei se află monumentele

funerare ale lui Iancu de Hunedoara (1456), al fratelui său Ioan Miles (1446) și al fiului său Ladislau

Corvinul ( frate cu Matei Corvin), precum și sarcofagele reginei Isabela (1559) și al fiului ei Ioan

Sigismund (1571).

Deși biserica a trecut prin multe încercări și transformări ( un turn de la vest a ars, altul aruncat în

aer de explozia prafului de pușcă depozitat acolo la începutul sec. al XVII-lea, iar în 1849 întreaga

clădire a fost bombardată), totuși este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură

din țară.

Alături de catedrala romano-catolică, în colțul nord-estic al cetății, se află un remarcabil

monument de arhitectură: Palatul episcopal (Str. Karl Marx, 27) care, în forma sa actuală,

amenajat de vechiul bastion al cetății, cuprinde câteva interesante monumente epigrafice

romane.

Pe strada Cehov la nr.6 se află Palatul prineriar. Este o clădire veche ( sec. al XIV-lea ) la care s-a

instalat regina Isabela. transformându-l în reședință a principilor Transilvaniei (1546). Amplificat

în sec. al XVI-lea și al XVII-lea, a fost reședință de mare lux, cu scări de marmură, fresce, făntăne

arteziene și grădini. Între 1542 și 1699, aici s-au ținut 150 de adunări ale dietei Transilvaniei. După

biruința de la Șelimbăr, aici a avut reședința și Mihai Viteazul. Avariat de turici și tătari, palatul a

fost reparat în parte, dar după 1700 a fost transformat în cazarmă.

Muzeul Alba Iulia ( Str. Mihai Viteazul, 14), unul dintre cele mai vechi (1888) și mai bogate muzee din

Transilvania ( are cea 55 000 piese), a fost reorganizat în 1968. El cuprinde vestigii arheoloice, ilustrând

drumul dezvoltării societății omenești pe aceste locuri în trecut. Din orînduirea feudală păstrează

obiecte legate de activitatea breslelor. Unele piese amintesc de prezența lui Mihai Viteazul la A.I. , de

răscoala de la 178, precum și de revoluția de la 1848. Are și o secție de enografie și una de artă

plastică.

În sala mare din clădirea alăturată, construită în 1908 pentru cercul ofițerilor din garnizoană ( Str. 13

Decembrie, 1) și făcând parte azi din cardul muzeului, a fost semnat la 1 decembrie 1918 actul unirii

Transilvaniei cu România. Restaurată și transformată special, este cunoscută sub numele de Sala

Unirii.

Construită în 1921-1922 după modul bisericii domnești din Tîrgoviște, opra a arhitectului

V.Ștefănescu și a pictorului Costin Petrescu, catedrala ortodoxă (Str.Karl Marx, 39), este un alt

monument al orașului. În pronaos se află portretul lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca soția lui.

Pridvorul deschis de la intrare este împodobit cu portretele evangheliștilor, în mozaic, și cu patru plăci

de marmură cu insccripții comemorative, consemnînd semnificația istorică a monumentului.

În fața intrării la vest, se aflăclopotniță cu turn înalt de 52m.

Un alt punct de atracție pentru turiști este biblioteca documentară Batthyaneum, în fosta mănăstire

a trinitarienilor, cu exemplare de mare raritare și cu colecții de mare artă (Str. Bibilotecii, 5 ). Este una

dintre cele mi interesante biblioteci din lume .Având ca fond de bază biblioteca episcopului Ignațiu

Battyany (1741-1793), numără 56 000 de volume, dintre cae 1230 manuscrise, 580 exemplare tipărite

înainte de anul 1500 (incunabule), 19 000 documente, plus colecții de antichități, obiecte de cult,

numismatice etc. Dintre exemplarele rare, unele chiar nice în lume, cităm în primul rând ,,Codex

aureus,, ,manuscris din sec. al VIII-lea, scris cu aur pe pergament; o parte a acestui codex se află în

biblioteca Vaticanului, iar tartajele de fildeș pe care le-a avut, unul se păstrează la Museo Sacro din

Roma și altul la British Museum din Londra. Cităm apoi: ,,Istoria răsboiului cu Iugurtha,, din sec. al X-

lea; ,, Psltirea lui David cu călindar,, , manuscris din sec. al XIII-lea; operele lui Ovidiu ,, Epistole ex

Ponto,, , manuscris din sec. al XIII-lea, și ,,Heroidum epistolarum,, , tipărită la Milano în

1494; ,,Cosmografia,, lui Ptolemeu, tipărită la 1482, și multe altele.

Biblioteca păstrează o colecție din 600 de biblii –una dintre cele mai bogate colecții de astfel de cărții

din lume, unele în manuscris, altele tipărite. Din vechile tipărituri românești păstrate de această

bibliotecă cităm: ,,Pala de la Orăștie ,, (1582), ,,Noul Testament de la Bălgard,, (1648), ,,Biblia lui

Ștefan Cantacuzino,,( 1688), ,,Evanghelia cu învățătură,, (1699). Dintre documentele, două din timpul

lui Mihai Viteazul, mai multe referitoare la revoluția din 1848. Amintim că în anul 1779, Batthyany a

instalat în clădirea bibliotecii un observator astronomic, înzestrat cu cele mai noi aparate din vremea

sa. Este cel mai vechi observator astronomic din țara noastră.

Pe dealul cetății se află și clădirea Colegiului reformat (Str.13 Decembrie 13-15) care a fost școala de

rang universitar din Transilvania medievală, a doa după ce a iezuiților din Cluj (sec. al XVI-lea ).

Clădirea are o înfățișare sobră și solidă, camerele acoperite cu bolți de cărămidă, iar decorația

exterioară și interioară conține elemente din stilul renașterii târzii din Transilvania.

Tot în cetate se mai află blocul Babilon (1851), ridicat în stilul renașterii și al barocului (Str. Engels, 1);

palatul Apor și palatul Bethlen Miclos (sec. al XVII-lea), construite în stil renaștere.

Din A.I. pornește o cale directă către zona de vechi exploatări de minereuri polimetalice, pe linia

ferată îngustă care duce până la Zlatna (38 km) (vezi : ZLATNA). Dar cu autobuzul, în continuare, pe

Ampoi la deal, se ajunge la Izvorul Ampoiului (8 km) – veche exploatoare de mercur- și la Abrud (30 km

de la Zlatna și 65 km de la A.I.) (vezi:ABRUD).

Obiective turistice din judetul Alba

Alba Iulia

Biblioteca Batthyaneum: înființată de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalată într-o clădire ce aparținea unei mănăstiri. În fondul bibliotecii se află 1665 manuscrise rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al X-lea) precum si 609 incunabule, dintre care menționam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu (1482). În clădirea bibliotecii, Batthyani a instalat primul observator astronornic modern de pe teritoriul României (1779) înzestrat cu cele mai perfecționate aparate din acea epocă.

Biserica Sf. Treime din Maierii Bălgradului : a fost construită între anii 1713 - 1715 din materialele recuperate în urma demolării Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului și a Arhiepiscopiei Țării Ardealului ctitorita în anul 1597 de către Mihai Viteazul, domnul Țării Românești pentru locuitorii din Transilvania și care a fost dărâmata de autoritățile habsburgice la începutul secolului al XVIII-lea.

Catedrala ortodoxa a reîntregirii: construită între 1921-1922, catedrala reprezintă o simbioza de vechi stiluri romanești.

Catedrala Romano Catolică : (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, de aceeași vârstă cu celebra Notre Dame, a fost ridicată pe locul unei biserici distrusă de tătari in 1241.

Cetatea bastionară : a fost ridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din țara. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.Cetatea este alcatuită din 7

bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristică cetăților de acest tip.

Mormântul lui Iancu de Hunedoara: acesta a murit la 11 august 1456, în urma izbucnirii unei epidemii de ciumă, în tabăra oastei sale, la Zemun. Iancu de Hunedoara este înmormântat în Catedrala Catolică de la Alba-Iulia, iar pe piatra lui de mormânt scrie: „S-a stins lumina lumii“

Muzeul Național al Unirii: este clădirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România. În 1992 a devenit Muzeul Națonal al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică(ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir si Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romana - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase ceramice, lucerne, unelte și arme din fier, obiecte de podoabă), medievală (ceramică, bijuterii și obiecte din aur, argint și bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana si Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia); istorie (documente, fotografii și obiecte memoriale legate de Revolușia de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, obiecte din metal si lemn); numismatică (antică, medievală și modernă); bibliotecă (55.000 volume).

Obeli scul lui Horea, Cloşca şi Crişan: este situat în fata porții a treia a cetății, opera a sculptorului lon Negrulea, a fost ridicat în 1937 din inițiativa Societații ASTRA. Măsoară peste 20 m înălțime și are la bază un basorelief înfatișându-i pe cei trei luptători.

Palatul principilor Transilvaniei: în palatul principilor Transilvaniei, a locuit și a acționat pentru binele neamului românesc, Mihai Viteazu, realizând prima unire politico - administrativă a celor trei teritorii romanești și transformând Alba Iulia în capitala statului unificat.

Abrud Casa lui Ion Buteanu : loan Buteanu a fost unul dintre cei mai apropiațicolaboratori ai lui Avram lancu. Aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.

Casa memeoriala Alexandru Ciurea : Locuința părinteasca a scriitorului Al. Ciura (1876-1936); aici a avut loc întalnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Cladirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849. Alexandru Ciura a fost preot, prozator si publicist român.

Casa memoriala loan Boeriu : viceprefect si primar al Abrudului în 1848 -1849.

Casa tribunului Ioan Şuluţiu: creator al artileriei moţilor, gazdă a revoluţionarilor A. Golescu şi B. Iscovescu din Ţara Românească.

Adresa: Str. Mărășești, nr. 5

Aiud

Biserica reformată calvină : amplasată în partea central sudică a Cetății Aiudului, biserica Reformată a fost construita în stil gotic în preajma secolului al XV-lea. Interiorul aparține stilului baroc.

Biserica romano catolică : monument istoric de factură barocă, Biserica romano catolică din localitate a fost ridicată de călugări minoriți in decursul câtorva decenii începând cu anul 1727.Multe obiecte de patrimoniu se află în incinta bisericii, printre acestea o pictura vieneză si orga.

Catedrala ortodoxă Sf. Trei Ierarhi : catedrala ortodoxă poarta hramul Sfinților Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan și a fost construită în anul 1927 într-un stil bizantin monumental, asemănător celui al bisericii Sf. Sofia din Istanbul.

Cetatea medievală : situată în zona centrală a orașului, la dreapta șoselei naționale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distanță de municipiul Alba Iulia și la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul așezării. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificații de pamânt mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco – romană din secolul al III - lea, AD.

Cimitirul Râpa Robilor : aici erau aruncate, în gropi comune, trupurile deținuților care mureau în închisoare, din cauza torturilor și a condițiilor inumane de detenție. Nu se știe nici numele, nici numărul lor.

Monumentul Calvarul Aiudului : crucile acestui monument veghează somnul morților neidentificați, victime ale regimului comunist, din Penitenciarul Aiud.La Aiud, loc de întemnitare si exterminare, comuniștii au îngropat o bună parte din elita rezistenței românești împotriva comunismului.

Muzeul de Stiințe ale naturii : este cea mai veche instituție de acest gen din țară. Primele documente scrise care atestă existența pieselor muzeale și a colecțiilor din Aiud, datează din anul 1720.

Blaj

Castelul Bethlen: este cea mai veche clădire din Blaj, valoros monument istoric și de arhitectură. Până in 1737, a fost reședința stăpânilor feudali ai domeniului Blaj, apoi a devenit sediul Episcopiei unite a Transilvaniei. În 1842, i s-au facut reparații, adăugându-i-se aripa nordică. Clădirea are două etaje și ziduri foarte groase (peste un metru), coridoare boltite și scări înguste de lemn. Castelul a adăpostit Muzeul orașului iar in prezent a fost preluat de Episcopia Greco-Catolică.

Catedrala greco-catolică: a fost zidită din inițiativa episcopului lon-lnocentiu Micu-Klein, între anii 1738 si 1765, după planurile arhitectului austriac Anton Eckhardt Martinelli. Este primul edificiu baroc de pe teritoriul românesc. In 1837, a fost mărită, adăugandu-i-se cele doua turnuri și terasa, corurile și sacristiile laterale. Interiorul, de o linie simplă, are cupola pictată în

stil bizantin. Cel mai reușit element este catapeteasma de mari dimensiuni, impresionantă din punct de vedere artistic.

Muzeul de Istorie Augustin Bunea: a fost înființat în anul 1939 și se află în castelul Geoagiu Bogdi care datează din secolul al XVII-lea. Expoziția prezintă obiecte de istorie, carte veche si arheologie.

Câmpia Libertății: În lunca Târnavei Mari, situată în spatele catedralei și a școlilor, se află câmpia unde s-a ținut Marea Adunare Naționala de la 3 - 15 mai 1848.

Școlile Blajului : mănăstirea a fost construită între anii 1731 și 1747, cu ziduri groase si bolturi arcuite.În această mănăstire au fost deschise in 1754 primele școli românești.

Teiul lui Eminescu: la marginea nordică a orașului, în apropierea șoselei ce duce spre Târnăveni, se afla Teiul lui Eminescu, declarat monument al naturii.În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atat de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri.

Câmpeni

Muzeul Avram Iancu - aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848.

• Statuia ecvestră a lui Avram Iancu Inițial, statuia, realizată de Ion Dimitriu-Bârlad, a fost ridicată

la Târgu Mureș în 1924. În 1940, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, unde se află și

în prezent.

Monumentul Eroilor . Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica

Ortodoxă din orașul Câmpeni. Crucea a fost înălțată în anul 1922, pentru cinstirea memoriei

eroilor jertfiți în Războiul de Independență, fiind realizată din lemn de stejar și marmură,

protejată cu un acoperiș din tablă. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În

amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul

Războiului de Independență de la 1877“.

Cugir

Biserica Sf. Treime: Biserica cu dublu hram Sf. Arhangheli si Sf. Treime a fost ridicată în anul 1808 și este monument istoric.

Biserica Sfânta Treime construită între anii 1806-1809

Biserica Sfinții Apostoli Petru şi Pavel

Zonele de agrement Râul Mare şi Râul Mic

Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Dimitriu-B%C3%A2rlad

http://ro.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancu

Cetatea dacică de pământ

Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel

Lancram

Casa memorială Lucian Blaga: casa copilăriei poetului si filozofului Lucian Blaga (1895 - 1961)

oferă vizitatorilor o incursiune în viața familiei Blaga, reconstituită prin mobilier, fotografii,

manuscrise, tablouri de familie, ediții princeps ale operei lui Blaga.

• Monumentul eroilor: este realizat din marmură şi beton, având o înalțime de 4 metri și este

ridicat în anul 1924.

Miraslău

Obeliscul ridicat în anul 1926, în amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirăslău. Obeliscul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Obeliscul este amplasat în partea dreaptă a șoselei București-Oradea, la km 420+421, și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial, în luptele ce au avut loc pe teritoriul localității. Monumentul are o înălțime de 6 m și este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată cu un grilaj metalic. Pe o placă din marmură încastrată pe fațada monumentului, este un înscris comemorativ: „Glorie veșnică eroilor ce s-au jertfit în lupta pentru eliberarea patriei“

Ocna Mureș

Biserica catolica Sf. Carol Borromeo

Biserica Greco - Catolica Sf. Fecioară Maria

Castelul Teleky

Monumentul eroilor din primul război mondial

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul

Roșia Montană

Galeriile romane: Descoperite întamplator în anul 1968, în timpul unor lucrari de cercetare în Masivul Orlea și integrate, în 1981, în Muzeul Mineritului, galeriile sunt săpate manual cu dalta și ciocanul, având o lungime de peste 400 de metri.

Situl arheologic Alburnus Maior

Sebeș

Biserica evanghelică : Partea veche, în stil romanic, a acestei biserici, exista din timpul invaziei tătare (1241), fiind o bazilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult înălțată și boltită în timpul lucrărilor efectuate în secolul al XIII-lea, iar celelalte trei laterale, au fost lărgite și înălțate în secolul al XIV-lea. Astazi, ele sunt reunite sub un singur acoperiș. Vechiul cor romanic a fost înlocuit cu unul gotic, acoperit cu bolți care se sprijină pe arce de ogiva. Exteriorul acestei porțiuni este decorat cu statui de piatră, baldachine și fiale. În urma lucrărilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat în pardoseala corul vechii biserici romanice.

Cetatea Sebeşului: a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Se compune dintr-un zid de incinta, lung de 1700 m., în care s-au facut creneluri, metereze si guri de păcura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai păstreaza decât vestigiile celor de pe latura de nord si de vest.

Turnul studentului: are formă pătrată cu laturile de 5 metri grosime.Are parter si 4 nivele.Denumirea vine de la evenimentul legat de atacul turcesc din 1438,când întreg sudul Transilvaniei a fost devastat.Din grupul de locatari ce au rezistat până la sfârșitul bătăliei făcea parte și un student cunoscut sub numele de studentul din Romos.

Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost renovată ulterior în

stilul Renașterii.

Turnul octogonal

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial . Monumentul este amplasat în

cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul

Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o

bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se

află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul

este realizat și în limba germană.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Monumentul a fost dezvelit în anul

1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți

în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gotic

din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta

contra fascismului“.

Teiuș

Biserica Ortodoxă: Ridicată în secolul al XVI-lea, această biserică a fost restaurată în 1964 prilej cu care s-au efectuat și săpături arheologice în cimitirul comunei. În urma acestora, au fost descoperite obiecte din secolele al X-lea si al XI-lea, atestand o intensă locuire a populației românești în aceasta regiune.

Biserica Reformată: A fost inițial construită în secolul al XIII-lea, ca o basilică romană și refacută ulterior cu elemente caracteristice stilului gotic. Clopotnița și pereții navei centrale fac parte din prima faza a construcției.

Biserica romano-catolică: a fost construită de regentul Iancu de Hunedoara și completată de fiul acestuia, Matei Corvin. Din adăugirile ulterioare, foarte valoros este portalul apusean. Inscripția de pe timpan dă ca data a construcției, anul 1448

6. Fondul turistic etnografic și folcloric

Toaca Paștilor

Un obicei des întilnit în zona Munților Apuseni este “Toaca Paștilor”, “Tocacii” sau “Prăgșorul”, după

cum se mai numea în satul Bistra. În Joia Patimilor, feciorii merg la pădure să aleagă un paltin cu

rezonanță din care să faca toacă, ce era atîrnată într-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a

mai fost adusă din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost coborîtă direct din turla bisericii. Focul

din jurul toacei era aprins în Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca neîncetat pînă la ora

“Învierii”, iar după slujbele din ziua Paștelor, pîna la vecernie, cînd toaca va fi urcată în turnul bisericii.

Ceremonialul se compune din mai multe secvențe ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori

condusă de crai (vataf) si ajutată de un casier care stringe banii, un “cal” care poarta desagii cu colacii,

dar și o “cloșca” ce aduna si transporta ouale. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era

păzirea toacei, pentru a nu fi furata de oamenii casatoriți, pentru ca atunci feciorii nu mai sunt plătiți și

nu vor mai avea dreptul să joace până la Rusalii.

A doua zi de Paște, feciorii colindă din casă în casa pentru a face urări, ocazie cu care primesc daruri

(bani, colaci, oua rosii) de la fiecare gazdă. Dupa -amiaza se organizează la marginea satului o

petrecere, unde ei vor dărui fetelor oua roșii împreuna cu primele viorele sau ghiocei înfloriți. La masa

feciorii mai au misiunea de a “spala păcatele paștenilor si domnilor meseni”. Vătaful feciorilor aduce în

fața sătenilor alți “feciori acuzatori”, care spun public păcatele fiecaruia. Apoi este luat si dus la puntea

vaii si de pe ea daca își ia păcatosul angajamentul ca nu va mai greși la anul și plăteste feciorilor, este

iertat si înmuiat în apa vaii.

Scrinciobul si datul paștilor

Scrinciobul, dupa credința si spusele românilor, este facut întru amintirea spinzuratoarei lui Iuda, care

în urma vinzarii lui Isus Hristos s-a dus de s-a spinzurat de o creanga si, nedînd oamenii peste el vreo

trei zile, vintul îl clatina dintr-o parte într-alta.

În satele de la poalele Munților Apuseni există datina ca în duminicile si sarbatorile din Postul Paștelui,

preotul, dupa încheierea serviciului religios, îi anunța pe cei care doresc - dintre săteni - sa dea paștile.

Persoana care dadea paștile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicuțe noi, frumos

sculptate si încrestate. Aceste ciubere se umpleau în Miercurea Mare cu vin curat și apoi, acoperindu-

se bine, se duc în dimineața Joii Mari la biserica, unde se așează în altar împreuna cu 7 sau 14

piinișoare de griu, framintate si coapte de prescurarita parohiei. Se cumparau doua sau trei oale mari

și linguri, un cutit și un cirpator, pe care se taia piinea în bucatele patrate. Piinea amestecata cu vin se

aseza în oale acoperite cu năframi mari de par sau de matase cumparate din tirg. Satenii care au

asistat la slujba din noaptea Învierii iau pastile la biserica, iar pentru cei ce au ramas acasa le duc în

pahare sau ulcicute înfasurate în merindete sau batiste. Ei dau în schimb cite un ou rosu sau bani.

Pomeana copiilorLuni, a II-a zi de Paste, se slujeste Sfanta Liturghie dupa randuiala stramoseasca, dupa care slujitorii

impreuna cu credinciosii ies afara din Biserica.

Pe latura de miaza-zi a bisericii la cativa metri de peretele bisericii, prescurarita, ajutata de cateva

femei din sat, imbracate in haine populare, aseaza colaceii pe doua randuri, jos pe iarba. Deasupra

(fiecarui colacel) interiorului gol al fiecarui colacel, femeile din sat pun cate un ou rosu. Distanta intre

randuri este de cca.1,5 m

Pe rand colaceii se aseaza la o distanta de cca. 0,4-0,5 m unul de altul, in asa fel incat sa poata sta

copiii comod unul, langa altul.

Toti copiii din sat incepand de la cei care abia merg in picioare, pana la cei din ultimele clase al Scolii

Generale sunt prezenti la biserica si se aseaza fiecare in fata unui colacel cu ou rosu. Mamele copiilor

stau in spatele acestora spre a-I supraveghea. La capatul dinspre apus al randurilor se aseaza o masa.

Pe acea masa se pun cartile de slujba, colacul-parastas, un litru de vin si cativa colacei. In jurul mesei

sta preotul si ceilalti slujitori, pentru a face slujba indatinata. Multimea credinciosilor inconjoara acest

cadru de un pitoresc deosebit, iar dupa ce a avut loc sfintirea tuturor colaceiilor si a oualor, toti copiii

isi ridica colacul si oul, cel mai adesea colacul este mancat de copii, chiar la biserica in timp ce are loc

cel de-al doilea obicei foarte vechi "fugaritul mirelui". Obiceiul "pomeana copiilor" imbina utilul cu

placutul, deoarece este frumos pentru toata lumea, dar are si o intrebuintare bisericeasca, deorece

este ca o pomana data in numele celor morti si care nu au fost pomeniti niciodata la biserica.

Fugaritul mirelui Si originea acestui obicei se pierde in negura vremii, chiar daca acesta a mai fost intrerupt

cativa ani. Obiceiul consta in faptul ca baiatul din sat care s-a casatorit in ultimul an (de la

pastele anterioare pana la cele cand are loc obiceiul), trebuie sa fie "fugarit" de catre doi

feciori (necasatoriti) din sat. Se da ca punct de plecare locul unde are loc pomeana copiilor

(mirelui I se da un avans de cca. 50-100 m, semn ca este casatorit, are greutati si trebuie

sa aiba un avans, fata de cei doi feciori, care sunt alesi de feciorii satului in prima zi de

paste. In trecut cei doi feciori se alegeau chiar la nunta celui care s-a casatorit. "Mirele"

trebuie sa alerge pana la un loc stabilit de comun acord cu cei doi feciori, dupa care

trebuie sa se intoarca in acelasi loc. In tot acest timp satenii satului stau adunati langa

biserica pentru a vedea spectacolul oferit de cei 3 protagonisti, adeseori se intampla sa se

faca galerie cu indemnuri asupra celor 3. Daca "mirele" este prins de feciori, acesta

trebuie sa de-a de baut celor doi, care ii vor spune ca l-a tinut prea bine nevasta, ca s-a

ingrasat, ca a facut burta si ca s-a "ramolit".

Pentru feciorii care il prind pe mire, pe langa ca primesc de baut, este o mandrie si se

spune ca acei feciori in vara care urmeaza vor fi foarte buni la lucru, vor termina muncile

campului foarte repede, dar si ca s-ar putea sa se insoare in anul care urmeaza. Daca

mirele nu este prins de feciori, el primeste de baut de la acestia si este o mandrie pentru

el ca a ramas tanar si ca, chiar daca este casatorit nu se da pe "fecioria" celor

necasatoriti.

Jucatu’ loptii-n bata Acest obicei se desfasoara in partea sudica a cimitirului si are loc atat in prima zi de paste,

cand are loc intre feciorii din sat, care se impartin doua echipe, dar si in a doua zi de

paste, cand are loc intre localnici si fii ai satului, reintorsi acasa, sau mai interesant este

faptul ca are loc intre localnici si oficialitati, presa, sau alti invitati.

In ceea ce priveste jocul acesta se desfasoara astfel: Se aleg doua echipe formate din 5

pana la 8 persoane. Se traseaza terenul de joaca astfel incat exista un tarus de plecare si

unul la care trebuie sa se ajunga, dupa care sa se intoarca inapoi, fara a fi lovit cu "lopta"

(minge confectionata din carpe). O echipa este la "prindere – ochire" iar o alta la "bataie –

fugire". Cand o echipa este la bataie, fiecare jucator are dreptul sa de 3 ori cu o bata in

"lopta", pe care i-o serveste un jucator advers, dupa care se duce la tarusul de start si

trebuie sa fuga pana la tarusul din capatul terenului, pentru ca apoi sa ajunga inapoi, fara

a fi "ochit" cu "lopta". Daca este "ochit" de vre-un jucator din echipa care se afla la "bataie

– fugire", cele doua echipe isi schimba rolul, iar echipa celui lovit trece la "prindere –

ochire". Pierde echipa care se afla cel mai mult timp la “prindere – ochire”. Daca toti

jucatorii echipei aflati la "bataie – fugire", dupa ce au dat de 3 ori fiecare cu "bata in lopta",

nu reusesc sa fuga si sa se intoarca la locul initial, echipa acestora este blocata pentru ca

nu mai are cine sa loveasca lopta, si este declarata invinsa, jucatorii acesteia fiind

considerati "blegi" ca nu sunt in stare sa fuga. La tot acest spectacol care are loc atat in

prima zi de paste, cat si a doua zi de paste, priveste tot satul, impreuna cu oaspetii, care

vocifereaza pe margine cuvinte la adresa celor care nu pot fugi. Se spun cuvinte de genul:

nu poate fugi ca bea prea mult, sau ca fumeaza prea mult, etc.

Dupa ce au loc cele trei obiceiuri de o autentiticitate rar intalnita, tot alaiul de oameni

merg catre caminul cultural, unde oaspetii sunt serviti cu o masa mocaneasca, ce consta

in: miel fript la caldarusa, mamaliga si mai ales balmos, care este specific satului Presaca.

Dupa ce se serveste masa, in incinta Caminului Cultural are loc un spectacol folcloric, la

care participa Grupul Folcloric "Dor si Suflet Presacan", "Calusarul din Presaca", solisti

vocali din satul Presaca, pe langa care sunt invitati si alti solisti vocali din zona Vaii

Ampoiului. Sarbatoarea are loc pana seara tarziu fiind o reala sarbatoare pentru locuitorii

satului Presaca si a intregii Vai a Ampoiului, precum si a oaspetilor, care de la an la an sunt

tot mai multi.

Şăzătoarea Sazatoarea este un obicei foarte vechi in Presaca Ampoiului, care se pierde in negura vremii.

Sazatoarea este un obicei care aduna mai multe femei, fete si feciori la o singura casa. Femeile isi

aduceau lucru de mana: torceau canepa sau lana. Faceau legaturi pe raschitor (un par lung de cca.

1,5 m, la ambele capete terminat in forma de cruce), pe care se intindeau firele de pe fus, altele

faceau ciorapi de lana. La sazatori se cantau cantece vechi, doine, balade si se povesteau intamplari

de prin sat. Dintre cantecele foarte vechi, cantate la sazatoare in Presaca Ampoiului amintim:

Cand vii bade-n sazatoare, la, la

Nu sta la usa-n picioare, la, la

Uitate-n casa de-a randul, la, la

Si te-aseaza une ti gandul, la, la

Asat-I casa de nuiele, la, la

Fetile-s mai tinerele, la, la

Dicolo-I casa de barne, la, la

Fetele-s mai batrane, la, la.

Scopul sazatorii era distractia, deoarece, dupa venirea feciorilor, incepea jocul si voia buna. Pana la

sosirea feciorilor fetele stateau cu un ochi la furca si cu celalalt la usa sa vada daca vin feciorii. Dupa

venirea feciorilor, se incepea jocul, iar tinerii se distrau de minune. Sazatorile se tineau iarna pana la

prinderea postului de Pasti.

Obiceiuri la Craciun

In ajunul Craciunului, dar si in prima zi si a doua zi de Craciun se merge cu colinda, cu steaua, cu craii

si cu calusarii.

Colinda este un obicei care il practica oamenii maturi, deobicei se aduna mai multi feciori si fete intr-

un loc si se duc la colinda prin tot satul, odata ajunsi la o casa in care sunt feciori si fete, acestia sunt

luati in echipa si se merge mai departe. Nu se merge pe bani, dupa ce se colinda, colindatorii sunt

serviti cu cozonac, prajituri si tuica sau vin.

Cu steaua merg cate 2,3 baieti de 6 pana la 12 ani. Acestia merg din casa in casa avand cu ei o stea

(facuta dintr-o sita) impodobita astfel incat toata straluceste, la fiecare casa canta cate o colinda, in

schimbul careia primesc bani si dulciuri.

Cu craii merg feciori de la 14 pana la 20 de ani, sunt in numar de cinci, repartizati astfel: irod

imbracat in haine rosii; popa imbracat in negru; melfior imbracat in roz, gaspar imbracat in albastru

si valtezar imbracat in galben (cei trei crai si irodul poarta cu ei sabii). Se merge din casa in casa,

unde se spune mai intai piesa crailor, dupa care se canta o colinda. Acestia sunt rasplatiti cu bani,

fiind ca aduc in case vestea nasterii Domnului Isus Hristos.

Cu calusarii merg atat feciorii de la 18 ani in sus, cat si barbati insurati. Ei sunt insotiti de un

instrumentist cu taragot, sau acordeon, iar calusarii joaca piesa calusarilor pe muzica. Calusarii sunt

imbracati in haine populare, avand la picioare legati niste zurgalai care sa faca cat mai multa galagie.

Cu banii pe care ii primesc de la oameni, calusarii fac joc la camin, unde sunt invitati toti satenii care

i-au primit in casa.

Obiceiuri la Bobotează

In ajunul Bobotezei, in zilele de 4 si respectiv 5 ianuarie, preotul satului, insotit de crasnic si de unul

sau doi cantori, merg "cu crucea". Obiceiul consta in faptul ca preotul cu ceilalti slujitori, incep dis de

dimineata, dintr-un capat al satului, mergand din casa in casa si cantand “Cantarea Iordanului”,

pentru care sunt rasplatiti de catre sateni cu bani.

Cantarea Iordanului

In Iordan botezandu-te tu doamne,

Inchinarea treimii ni s-a aratat,

Caci glasul parintelui a marturisit tie,

Ca fiu iubit pe tine numindu-te……

Dupa ce se termina de cantat "Cantarea Iordanului" preotul sfinteste cu aghiasma, casa oamenilor si

ii boteaza cu apa pe cap pe cei care sunt acasa, dupa care se incaseaza "contributia" cu care fiecare

satean este dator preotului. Unul dintre cantori are in spate si o pereche de desagi, in care baga

graul pe care il primeste de la sateni.

In ziua de boboteaza toate femeile din sat duc in diferite vase, apa la biserica, care dupa ce are loc

slujba cuvenita acestei zile, se sfinteste apa adusa de femei. Aceasta apa sfintita este folosita pe tot

parcursul anului in curs, in caz de boala la oameni si animale si se spune ca apa sfintita in casa este

buna pentru ca fereste casa acea de rele.

Targul de fete de la Muntele Gaina

Exista mai multe legende legate de zona muntelui. Una dintre legende spune ca inainte, cand motii se

ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui, unde era

cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda,

dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.

Pe vremuri, targul incepea cu doi delegati din partea

motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza

muntelui)care trageau o linie de despartire intre moti si criseni.In prima zi a targului, feciorii veneau

sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau

fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite.Fetele care luau parte la targ se pregateau ani

intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. Dupa

ce cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura, in balans, la capatul

careia era pusa zestrea.Motii credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc.

Targul de fete este de fapt o nedee populara, care are loc inainte de Sfantul Ilie.

Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program

artistic.Targul de fete testat documentar in 1816, dar are probabil o vechime mult mai mare. Targul de

pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru

Inventii si Marci.

Targul Caciulilor de la Blaj este o manifestare cu traditie de peste 100 de ani, care are loc

anual, in ziua in care crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae.

"Targul Caciulilor", manifestare anuala in care sunt valorificate multe elemente ale traditiilor

mesterilor populari din judetul Alba, in special in ceea ce priveste confectionarea traditionala a

caciulilor din piei de animale, ar putea deveni marca inregistrata si promovata cu sprijinul Consiliului

Judetean Alba, in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Blaj.

7. Baza materială turistică

Baza de cazare

Municipiul Alba Iulia

HOTEL CETATE,2* Alba Iulia, Romania - Str. Unirii, nr 3

Situat in centrul orasului Alba Iulia, in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale,

Hotelul Cetate a fost complet renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul

necesar.

Hotelul dispune de:

- 102 camere duble

- 7 camere cu un pat

- 4 apartamente

Toate camerele cu TV, baie si telefon.

Alte servicii:

· sala de conferinta,

· restaurant

· parcare

VILA ELISABETA 3*, Alba Iulia, Romania - Calea Motilor, nr.158

Va oferim o 'oaza de liniste' si relaxare si un climat optim pentru intalnirile dumneavoastra de afaceri,

petreceri, evenimente speciale.

Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate. Adaptata

ultimelor standarde in vara anului 2005, Vila Elisabeta va pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal

calificat, prietenos, capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente.

Restaurantul si taverna, va ofera o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din

bucataria internationala, insotite de bauturi selecte si o atmosfera intima.

Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o binemeritata relaxare in timpul unei zile

petrecute in Alba Iulia.

Servicii

· Salon restaurant

· Salon conferinte

· Decor intim

· Servire de calitate

· Taverna

· Preparate culinare cu specific national si international

· Bauturi selecte

Agrement

· Piscina exterioara luminata noaptea

· Piscina interioara

· Sezlonguri pentru plaja

· Teren de sport

Hotel Parc 2*

Situat in parcul central al orasului, in vecinatatea Primariei Alba Iulia, a Prefecturii si a Camerei de

Comert a Judetului Alba, Hotel Parc dispune de 72 locuri de cazare la standarde internationale, un

restaurant, bar, cofetarie proprie, salon de masaj.

Confortul dumneavoastra este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati.

La cerere asiguram circuite turistice, degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia, Aiud,

Cetatea de Balta, circuit cinegetic pe Valea Sebesului, etc.

Locuri de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale.

· 70 de locuri in camere single/duble/apartament, centrala termica proprie.

· parking propriu.

Restaurantul dispune de 60 de locuri si 2 rezerve (18 respectiv 10 locuri).

Sala de conferinte: 180 de locuri cu sistem de amplificare, cu posibilitatea de amenajare la cererea

clientului.

HOTEL HERMES 3*, Alba, Alba Iulia, Romania - Str. Toporasilor nr. 20

Prin amplasarea sa Hotel Hermes imbina intr-un mod util şi comod necesitatea unui confort ridicat cu

dinamismul oferit de zona specifică unui mic centru comercial. Nimic din toate acestea nu scade însă

din oferta spaţiului ambiental interior care reprezintă practic reţeta completă pentru odihnă,

organizarea unor întâlniri de afaceri sau alte evenimente reuşite.

Infiinţată în 1991 societatea care gestionează şi administreaza Hotel Hermes se confundă practic cu

istoria post-decembrista a judeţului Alba, oferind astfel siguranţa şi garanţia unui profesionalism de

necontestat. Nici cea mai mică parte din eforturile noastre nu a fost şi nu va fi precupeţită pentru a ne

mulţumi clienţii.

Camere

De la îmbinarea plăcută şi perfectă a modernului cu luxul şi liniştea interiorului şi până la o contopire

a culorilor plăcute şi liniştitoare, Hotel Hermes vă pune la dispoziţie 40 de locuri de cazare în camere

single, double şi apartamente. Camerele dispun de toate dotările necesare turistului sau omului de

afaceri, care alege oferta noastră. De la banala conectare la televiziunea prin cablu, telefon cu serviciu

naţional şi internaţional, minibar, grupuri sanitare proprii utilate la un standard de calitate superior si

până la conexiunea la Internet, toate dotarile stau oricînd la dispoziţia clienţilor.

Restaurant

Placerea vieţii şi a oricărei clipe de relaxare nu poate fi împlinită decât prin perfecţiunea gustului.

Tradiţia fiecărui popor şi a ficărei zone, se transmite cel mai bine turistului prin ospitalitatea exprimată

printr-o masă îmbelşugată. Am combinat pentru clienţii noştrii perfecţiunea meseriei de bucătar cu

specificul culinar şi bucuria de culoare, imagine şi gust în care se realizează servirea.

Pentru ca toate acestea să fie împartăşite clienţilor noştrii cât mai complet am pus la dispoziţie un

restaurant cu bar şi 180 de locuri.

HOTEL TRANSILVANIA 2* , Alba Iulia, Romania - Piata Iuliu Maniu, nr. 22

Alba Iulia este cea mai importanta asezare de pe cursul mijlociu al Muresului. Resedinta Judetului

Alba, Municipiul Alba Iulia are un trecut milenar, legat de numeroase evenimente din istoria tarii, si

monumente valoroase care il situeaza printre localitatile de mare interes turistic din Romania.

Minunata sa pozitie in centrul Transilvaniei, la rascrucea unor importante drumuri comerciale, intr-o

regiune fertila si bogata in aur si sare, a determinat statornicirea aici a unor asezari omenesti din cele

mai vechi timpuri.

Hotel Transilvania

Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia

in vecinatatea unor institutii financiare, juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori.

Hotel Transilvania - Alba Iulia este o unitate de traditie, fiind urmasa O.J.T.

Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat. Hotel Transilvania - Alba Iulia este una din cele

mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona.

· 83 camere

· lift

· magazin de cadouri

Facilitati in camera

· TV color, cablu

· telefon

· internet

· minibar

· cabina de dus sau cada

Pensiunea MaryLou 3*, - Strada Lalelor nr. 18

Pensiunea Marylou dispune de 8 camere, confortabile, spatioase si elegante: 4 camere duble in regim

single si 4 camere duble cu pat matrimonial (fiecare camera dispune de o canapea extensibila).

Servicii:

- micul dejun inclus in oferta de cazare,

- parcare privata in curte,

- acces la micul nostru spa gratuit

- internet-inclus in tariful de cazare

Facilitati cazare: internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, spalatorie, sauna, plata

cu cardul, sala de mese, restaurant, sala de conferinte

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, incalzire

centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Complex Turistic Terra Mythica

La doar 10 minute de Alba Iulia aveti posibilitate de a descoperi o superba locatie. . .

Fie ca sunteti doar in trecere prin oras sau doriti sa petreceti o minivacanta in acesta frumoasa zona,

Pensiunea Terra Mythica va v-a intrece orice asteptare.

Este locul ideal pentru organizarea de tabere, traininguri, team-building-uri, conferinte sau intalniri de

protocol, cei 5000 m2 oferindu-va nenumarate posibilitati de relaxare si de petrecere a timpului liber

intr-un mod activ.

Facitati:

- piscina pentru adulti si pentru copii (gonflabila)

- teren de voley/bedminton/baschet/fotbal/lap tennis - cu nocturna;

- biliard;

- masa de ping pong;

- tir cu arcul;

- vizionare filme/intreceri sportive in aer liber (cinema)

- jocuri la dispozitia oaspetilor: sah, rummy, table, carti de joc;

- loc de joaca pentru copii cu leagane;

- terase acoperite: capacitate 120 de persoane;/60 pers/40 per;

- iaz cu barcute;

- livada cu fructe specifice fiecarui sezon;

- crama veche de 200 de ani;

- oaspetii au la dispozitie: hamace, sezlonguri, balansoare;

- Internet wireless

- sala de conferinte pentru 100 pers cu toate dotarile (videoproiector, ecran proiectie, flipchart)

- acoperire Gsm toate retelele

Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, crama, rau in curte, internet prin

cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, biliard, room service, terasa,

foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, sala de

conferinte

Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in

camera, camera cu TV

Hotel Astoria 3* - DN1 km 387

Hotelul este amplasat in Alba Iulia la ieşire către Cluj Napoca.

Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi, 11 camere cu pat matrimonial si 1 apartament, iar

restaurantul 300 de locuri, plus o terasa de 60 de locuri amplasata pe malul unui lac.

Hotel Rustiq 3* - DN1 localitatea Sântimbru, Alba

Hotel Rustiq este amplasat la o distanţă de 3.5 km faţă de municipiul Alba Iulia.

Pensiunea MA 3* – Strada Ariesului (Stefan Manciulea) nr. 51, Alba Iulia

Este situată la o distanţa de 200 m de şoseaua principală si la 2000 m de obiectivele turistice

importante ale oraşului Alba Iulia. În cele 18 camere si un apartament, dotate la standarde europene,

8 camere sunt cu 2 paturi si alte 9 camere au paturi duble, se pot găzdui peste 40 de persoane.

Capacitate: 38 locuri in 18 camere

Hotel Hanul Sfântul Gheorghe 3* - Strada Principala nr. 15, localitatea Ighiu, Alba

Hanul Sfântul Gheorghe se află la o distanţă de 12 km de Alba Iulia, în localitatea Ighiu.

Capacitate: 28 locuri in 14 camere.

Pensiunea Vila Precioasa 4* - Strada Lucian Blaga, nr. 10, Alba Iulia

Cazare: 13 locuri in 7 camere matrimoniale lux, dotate cu: telefon, baie cu cabina de duş, aer

condiţionat, frigider, TV cablu, conexiune internet, uscător de par, minibar.

Sală de conferinţe cu o capacitate de 30 de locuri şi restaurant cu o capacitate de 95 locuri.

-

Pensiunea Drumul Dragostei 4* - Drumul spre Vinţu de Jos, în zona Trei Poduri, Alba

Pensiunea Vila Steaua Nordului 3* - Strada Republicii, nr. 5A, Alba Iulia

Vila Steaua Nordului a fost construită special pentru servicii complete de cazare, servirea mesei şi

relaxare, într-un municipiu dominat de cateva unităţi de cazare cu tradiţie, mult prea puţine faţă de

necesarul actual.

Hanul cu Berze 3* - Regimentul 5 Vânători, Nr. 83-85, Alba Iulia

Hanul cu Berze pune la dispoziţia clienţilor săi 30 camere dotate la standarde europene, fiecare având

paturi duble, baie proprie cu duş, televizor, frigider. Confortul dumneavoastră este completat de

liniştea oferită de pescăria proprie situată pe malul râului Mureş unde se poate pregati un grătar in aer

liber.

Hanul cu Berze dispune de trei restaurante: unul in incinta hotelului cu o capacitate de 50 locuri şi alte

două restaurante separate, având cate 250, respectiv 120 de locuri, pretabile pentru organizarea unor

evenimente deosebite.

Pensiunea Neptun 3* - Strada Iaşilor, Nr. 95, Alba Iulia

Pensiunea Neptun Alba-Iulia dispune de 12 camere duble, elegante, curate şi personalizate, cu două

paturi sau pat matrimonial, in funcţie de preferinţă, dotate cu baie proprie, duş, TV, bar, aer

condiţionat şi internet in fiecare cameră.

Pensiunea Mihaela 3* - Strada Iederei, nr.39, Alba Iulia

Se află intr-o zona rezidenţială a oraşului Alba Iulia. Se invecinează cu dealurile din zona Schitului,

unde aerul rarefiat si proaspăt al pădurilor ii aduce o nota de eleganţă.

Cazare: 2 camere duble cu sufragerie si 1 baie, 1 cameră dublă cu baie proprie, dotate cu TV color şi

cablu.

Pensiunea Perla Muresului 3* - Strada Biruinţei, Nr. 6

Pensiunea Perla Muresului este situata in inima Transilvaniei, la intrarea in municipiul Alba-iulia,

inainte de podul de peste raul Mures.

Constructia este noua si are 10 camere cu 2 paturi si pat matrimonial dotate cu baie proprie, televizor

si internet.

Pensiunea dispune de restaurant cu bucstarie traditional romaneasca unde se pot organiza mese

festive si alte evenimente, si sala de conferinte echipata corespunzator.

Parcarea proprie, terasa, locul pentru agrement cu gratar si cuptor de paine, intregesc oferta noastra.

Simplitatea, amabilitatea si profesionalismul nostru sunt atuurile pe care ne bazam atunci cand

spunem ca odata ce ne veti fi trecut pragul o sa reveniti.

Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, parcare, gradina/curte, terasa, plata cu cardul, foisor in

curte, gratar/barbeque, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte

Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Casa Traiana 3* - Strada Arieşului, Nr. 49, Alba Iulia

Pensiunea are la dispoziţie atât apartamente pentru găzduire, cât şi camere duble, simple şi

matrimoniale. Camerele dispun de baie proprie, televizor, internet, televiziune prin cablu, telef

on,balcon. Ca servicii suplimentare, pensiunea dispune de o sală de fitness, jacuzzi, salon de masaj şi

saună. De asemenea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri.

Pensiunea Cerbu Arini 3* - Lancram, Alba

Având o amplasare privilegiată chiar la liziera unei păduri de tei, pe malul râului Sebeş, departe de

poluare, zgomot şi stres, la pensiunea noastră agro-turistică “Cerbu Arini” se îmbină armonios

calitatea aerului puternic ozonat cu calitatea de excepţie a confortului oferit.

Pensiunea Ara 3* - Dragasani 15d, Alba

Pensiunea Ara se află la ieşirea din Alba-Iulia către Zlatna. Pensiunea dispune de 9 camere: 6 camere

cu 2 paturi single, şi 3 camere cu pat matrimonial.

Restaurantul are o capacitate de 70 de persoane şi oferă o ambienţă placută pentru servirea mesei.

Abrud

Pensiunea Filonul de Aur *** - Str. Lucian Blaga, Nr. 3, Abrud, Alba

Pensiunea Filonul de Aur dispune de 8 camere, de câte 2 persoane, cu pat matrimonial sau 2 paturi,

fiecare dobândind personalitatea proprie prin coloratură. Fiecare camera este dotată cu televizor, baie

proprie, toate fiind in armonie, creând un spaţiu unic, personalizat.

De asemenea, la Pensiunea Filonul de Aur se gaseşte un frumos restaurant cu o capacitate de 60 de

locuri.

Pensiunea Şilinel 3* – Strada Lucian Blaga, Abrud, Alba

Pensiunea Comfort 3*

Adressa: Traian 2

Telefon: 0258/780117

Aiud

Pensiunea Mobis-AL 3* - Strada Transilvaniei, Nr.120, Aiud, Alba

Pensiunea Mobis-AL dispune de un număr de 14 camere, cu un număr total de 30 locuri de cazare.

Singura piscina acoperită din Aiud. Piscina are 30 m2, cu o adâncime de 1.50 m. Piscina este dotată cu

jacuzzi, aparat masaj bule, cascadă artificial

Pensiunea Bodrogeni 3*

Pensiunea este situata în satul Poiana Aiudului, în apropierea localității Aiud. Zona este una pitoreasca

cu piscuri semețe care ies din frunzișul codrului, cu izvoare limpezi și iuți, case țărănești simple,

elemente care formează cadrul natural și armonios în care stresul citadin va fi dat uitării.

Facilitati: Recepţie 24 de ore, Restaurant, Bar, Mic dejun, Parcare gratuită, Zonă pentru

fumători, Camere nefumători, Camere pentru Familii, Permis animale de companie,

Camere/Facilităţi pentru persoane cu handicap, Terasă, Grădină.

Acces la Internet este disponibil gratuit.

nchirieri biciclete, Apartament nupţial, Fax/Copiator, Acces gratuit la Internet, Săli de conferinţă şi

petreceri.

Grătar, Teren de joacă pentru copii, Ciclism, Drumeţii, Tenis de masă, Terasa.

Albac

Pensiunea STEAUA ARIESULUI 5*

Pensiunea "Steaua Ariesului" 5 margarete, dispune de 28 de locuri de cazare, sauna, piscina interioara,

sala de fitness, sala de conferinte (50 de locuri), partie proprie de schi langa pensiune (~500 m), locuri

de parcate disponibile pentru turistii cazati la aceasta pensiune.

Pensiunea Poiana Verde 4* - Sat Cioneşti, Albac, Alba

Pensiune agroturistică. Clasificată la nivelul de confort de patru margarete, pensiunea dispune de zece

unităţi de cazare, mai precis şase apartamente si patru camere duble, spaţiu pentru servirea mesei,

terasă acoperită, cramă, pavilion exterior, loc de joacă pentru copii. Turiştii pot participa la activităţile

fermei, petrecerile câmpeneşti, echitaţie, excursii cu ghid la obiectivele turistice, pescuit si vânătoare,

se pot plimba cu sania sau caruţa.

Pensiunea Aurora *** - Strada Cloşca, Nr. 30, Albac, Alba

Pensiunea Aurora este situată in centrul comunei Albac, pe Valea Arieşului si este compusă din două

construcţii: o construcţie tradiţională din piatră, si una nouă, din lemn, cu interioare frumos decorate,

cu elemente de artizanat locale, sau trofee de animale.

Casa tradiţională are 17 locuri de cazare in 9 camere iar casa rustică are 12 locuri de cazare in 5

camere.

Pensiunea Eugenia ** - Strada Crişan nr. 15, Albac, Alba

Pensiunea Eugenia este aşezată într-o zona foarte frumoasă de pe Valea Arieşului Mare, foarte

aproape de punctele de interes turistic, precum Peştera Scărişoara, Peştera Coiba Mare, Gheţarul

Vârtop, Arieşeni, pârtia Arieseni, Groapa Ruginoasă.

Pensiunea dispune de 6 camere duble cu baie, bucătarie utilată la dispoziţie, loc pentru servit masa, 2

holuri mari ce pot fi folosite pentru distracţie, curte mare, loc de parcare, posibilitate de campare in

curte, magazin alimentar, servicii de călcat, maşina de spălat etc.

Pensiunea Vila Rustică ** - Strada Crişan nr.36, Albac, Alba

Pensiunea "Vila Rustică" se gaseşte în staţiunea Albac, judeţul Alba la aproximativ 500 de m de centrul

staţiunii, la ieşirea spre Arieşeni.

Pensiunea este compusă din două corpuri de clădire, cu 7 camere cu baie proprie si respectiv cu 5

camere si 3 băi: 10 camere cu două paturi (single), 2 camere cu 3 paturi, 10 băi cu duş la fiecare, 1

salon de 25 de persoane pentru servirea mesei şi diverse ocazii.

Pensiunea Corina & Cristi ** – Strada Crişan nr. 37, Albac, Alba

Pensiunea cuprinde o casă tradiţionala cu 15 locuri de cazare in camere duble si triple, o bucătarie

tradiţională cu acces din curte, 2 băi moderne comune, hol mare decorat in stil tradiţional cu broderii,

cu acces la terasa; şi o casă noua cu 12 locuri de cazare in camere duble, o bucătarie echipată, băi

moderne cu cazan cu lemne, terasă.

Pensiunea Fely Vis ** - Strada Crişan nr. 16, Albac, Alba

Pensiunea Fely Vis este situată pe DN 75, la 2,3 km după intrarea in Albac, şi cuprinde două cladiri noi,

ce imbină in mod armonios piatra, lemnul şi barnele aparente, conferind un aer aparte intregii

construcţii.

Prima construcţie are la parter sufragerie mare cu mobilă modernă, TV color, bucătarie cu loc de luat

masa, 1 baie modernă comună cu cadă pe colţ, terasă exterioară acoperită, hol, iar la etaj doua

camere decomandate. A doua construcţie are 1 cameră cu baie proprie si TV color cablu, sală de mese

pentru 10 persoane, iar la etaj 2 camere decomandate cu baie proprie, TV color cablu, terasă.

Pensiunea Steluţa Păltinişului – Albac, Alba

Pensiunea Albaceana ** - Câmpeni – Ştei pe DN 75, Albac, Alb

O pensiune cochetă, plină de caldură, cu legende si poveşti care nu te plictisesc, un loc perfect pentru

relaxare si vânătoare de fotografii pentru că aici peisajele sunt ameţitoare si te farmecă din prima

clipa.

Cabana Ancuţa ** - Strada Crişan nr. 61, Albac, Alba

Cazare: 18 de locuri in 8 camere cu 2-3 paturi, cu băi comune pe hol, cablu TV.

Pensiunea URSOAIA 3*

Situata intr-o zona pitoreasca cu un peisaj deosebit a panoramei muntilor Apuseni, inconjurata de

verdeata si cu multa liniste, Pensiunea Ursoaia va ofera cazare in 5 camere duble cu bai proprii (din

care una cu baia pe hol), Tv cablu in fiecare camera, living, curte mare cu locuri de parcare, gratar.

Accesul la pensiune se face pe un drum pietruit pe o intindere de

aproximativ 3 km.

Vila PERLA ARIESULUI 2*

Vila Perla Ariesului, 2 si 3 margarete, dispune de 50 de locuri de cazare, fiecare camera avand

televizor, baie, apa calda si caldura permanent.

In restaurantul vilei se pot servi atat mancaruri traditionale cat si preparate ale bucatariei occidentale.

Mentionam, ca tot aici concertele de muzica populara si dansurile specifice zonei va fac sa va simtiti

intr-o lume de vis.

Pensiunea Cerbul Apusean 2* - Strada Crişan nr. 27, Albac, Alba

Situată in centrul comunei Albac, nu departe de locul in care râul Albac se varsă in Arieş, pensiunea

incearcă sa pastreze rusticul specific ţării moţiilor , reuşind sa îmbine stilul modern cu cel clasic .

Cazare: 10 locuri, 5 camere cu paturi duble

Pensiunea Lenuta 2* - Strada Crişan, Nr. 20, Albac, Alba

Primul corp de clădire este compus din 2 camere, bucătarie, baie si un hol mare, este incalzită cu două

sobe de teracotă amplasate in camere.

Cel de-al doilea corp beneficiază de 5 camere spaţioase, 2 băi, bucătarie complet utilată, încălzire pe

centrală cu lemne.

Pensiunea LA JIANU 2*

Departe de zgomotul strazii intr-un peisaj pitoresc, Pensiunea va ofera cazare in 8 camere duble cu bai

proprii (dintre care 2 camere cu baie pe hol), sala de mese tip living, TV cablu in fiecare camera,

bucatarie utilata la dispozitie, foisor, gratar, loc de parcare.

Arieşeni

Pensiunea Vraja Muntelui 4* - nr. 76 / A, Arieseni, Alba

Cazare: 28 de locuri de cazare in: 11 camere (5 duble si 6 matrimoniale) si 1 apartament (3 camere cu

pat matrimonial), dotate cu baie, TV, frigider, telefon, uscător păr.

Restaurant cu o capacitate de 50 locuri, cu bucate specifice (cârnaţi uscaţi, caltaboş, jambon, slănină,

mamaliguţă cu tocană, balmoş)

Pensiunea Casa Noastră **** - DN 75 Campeni + Stei, Arieseni, Alba

Pensiunea Casa Noastră este compusă din demisol + parter + etaj 1 + 3 mansarde: la demisol - o crama

de 60mp, parter - living-room de 60mp cu şemineu din piatră masivă si bucătaria pensiunii, etaj 1 - 3

camere duble şi o cameră triplă cu balcon, etaj 2 - 3 camere duble (2 cu balcon) şi o camera triplă, etaj

3 - 3 camere duble (una cu balcon), etaj 4 - 2 camere duble (una cu balcon), dotate cu grupuri sanitare

cu duş, TV color, mobilier rustic nou din lemn masiv de stejar.

Pensiunea Hanul cu Noroc 3* - Arieşeni, Alba

Hanul cu Noroc este o pensiune dotată astfel încât să vă ofere confortul unui oraş modern într-un

cadru specific satului din Munţii Apuseni. Hanul cu Noroc se află pe DN 75, la KM 28, chiar in Pasul

Vârtop, la 28 de km de Ştei şi 45 km de Câmpeni.

Pensiunea Gianina 3* - str. Centru, nr. 31A, Arieşeni, Alba

Pensiunea agroturistică Gianina vă pune la dispoziţie la parter, etaj şi mansardă 8 dormitoare cu

grupuri sanitare proprii si 2 apartamente, în total 24 de locuri şi o sală de restaurant cu 30 de locuri.

Pensiunea Vila Vank 3* - Centru, Nr. 29 A, Arieşeni, Alba

Vila dispune de 41 de locuri de cazare în camere pentru 2, 3 sau 4 persoane, precum şi două

apartamente, fiecare cu baie proprie: 6 camere a câte 2 locuri, 7 camere a câte 2+1 locuri, o cameră

de 2+2 locuri şi 2 apartamente cu living, a câte 2+2 locuri.

Pensiunea Iuliana 3* - str. Fata Lăpuş , nr.352b, Arieşeni, Alba

Pensiunea Iuliana are 20 camere cu 2 sau 3 paturi cu baie, 2 apartamente, saună, cabinet masaj, sală

şedinţă 40 persoane, sală de sport la 2 km şi restaurant cu o capacitate de 70 de persoane.

Pensiunea Vila Giulia 3* - Arieşeni, Alba

Cazare: 10 camere; 2 camere de 2 persoane cu baie proprie, 6 camere de 4 persoane cu baie proprie,

2 camere de 2 persoane cu baie comună, dotate cu TV - reţea TVS, terasă.

Pensiunea Aries 3*

Pensiunea Aries, situata in Arieseni, ofera cazare in 6 camere dotate cu internet, grup sanitar propriu,

televizor.

Structurata:

- parter: living, bucatarie, baie;

- etaj I: 3 camere duble (baie proprie), terasa inchisa;

- etaj Ii: 3 camere duble (baie proprie).

Fiecare camera este spatioasa avand 20 mp, dulap pentru haine, dulap de pantofi, cuier, oglinda, Tv

Lcd(lg diagonala de 48cm), internet Digi Mobil, baie proprie cu cabina de dus, vas Wc, chiuveta.

Pensiunea Aries dispune de: - living (18 locuri); - bucataria complet utilata cu aragaz (electric+gaz),

frigider, microunde, expresor de cafea; - terasa interioara; - terasa exterioara.

Dispune de parcare, curte cu loc pentru gratar, living cu televizor, sala de mese si foisor.

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, rau in curte, parcare, gradina/curte,

acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese

Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu

TV

Cabana Miramonte *** - Vârtop, Arieşeni, Alba

Situată într-un cadru permanent verde, la baza unei păduri imense de brazi traversate de Pârtia de

schi de la Vârtop, Cabana Miramonte oferă o privelişte inconfundabilă, deosebită, care va rămâne

permanent vie în mintea celor care i-au călcat pragul.

Cabana Ada 3* - Vârtop, Nr. 88 B (lângă pârtia Vârtop), Arieşeni, Alba

Cabana Ada din Arieşeni este o super cabană de munte, intimă si primitoare, cu interioarele frumos

decorate cu obiecte tradiţionale din zonă : strachini pictate, vase rustice, o roată de tors, coarne de

cerb.

Pensiunea Iara 3*

Un loc de relaxare in inima muntilor Apuseni in comuna Arieseni! !

Pensiunea Iara va ofera cazare in 6 camere confortabile, spatioase, dotate cu dulap pentru haine, 2

noptiere, 2 fotolii, masa, televizor, frigider, uscator de par. Fiecare camera are baie proprie cu apa

calda si cabine de dus.

Livingul este un loc in care va simtiti ca si acasa. Puteti sta pe canapele in fata semineului, sa va uitati

la televizor pe ecranul Lcd, să serviti masa sau sa va alegeti muzica preferata.

Pensiunea dispune si de un restaurant cu circuit inchis doar pentru clientii pensiunii.

Parcare proprie, terasa, internet wireless.

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, crama, se accepta animale, parcare,

gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de

joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in

camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea la Vasile 3* - Str. Centru, Nr. 16, Arieşeni, Alba

Dispune de 12 camere si 4 apartamente, un restaurant, terasă, bar, parcare, sală de conferinţe, sală de

mese, living.

Pensiunea Rock 3* - sat Vârtop, Arieşeni, Alba

Pensiunea este o construcţie nouă finalizată la începutul anului 2009, dar ceea ce face ca această

locaţie să fie deosebită este îmbinarea dintre rafinament, bun gust, confort cu aerul misterios al

naturii montane sălbatice şi vitalitatea apei pure de izvor.

Pensiunea Viorica 2* - str. Centru, nr. 28, Arieşeni, Alba

Cazare: 7 camere, o sufragerie mare cu cablu tv si calculator, o terasă acoperită, grătar în curte,

parcare în curte, o bucătarie utilată.

Pensiunea la Milu 2* - la 1.8 km faţă de pârtia de la Vârtop, Arieşeni, Alba

Cazare: 20 de locuri, la parter se află un living mare cu 30 de locuri la mese, cu bucătarie complet

echipată, 2 băi de servici; 2 apartamente cu 2 camere şi baie proprie, 2 camere duble cu baie proprie;

4 camere duble cu baie proprie.

Pensiunea Casa Mona 2* - Sat Galbena, Nr 383, Arieşeni, Alba

Pensiunea dispune de 4 camere cu 10 locuri, acces auto, parcare, tv, sufragerie, bucătarie complet

utilată, încalzire centrală, apă caldă non-stop, grătar in curte, loc pentru foc de tabară, ghid turistic

pentru grupuri organizate.

Cabana Denisa

Cabana este situata in comuna Arieseni, satul Dealul Bajului. Pentru a ajunge aici mergeti din centrul

comunei Arieseni spre comuna Garda de sus (dn 75) pana in dreptul pensiunii Iuliana, traversati podul

peste raul Aries si mai parcurgeti 500 de metri.

Locul e linistit, in departare se vad muntii, aerul este tonic. Amplasarea pe deal va ofera o priveliste

incantatoare.

Locatia dispune de 6 camere: 3 camere cu 4 locuri; 1 camera cu 3 locurisi; 2 camera cu 2 locuri.

Va punem la dispozitie doua living-uri mari cu capacitate de 10 locuri fiecare, o bucatarie utilata si

doua bai.

Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, sanie trasa de cai, TV in living, echitatie, parcare,

gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque,

living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca

Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV

Pensiunea Sofy 2* - Sat Fata Cristesei, Nr. 288, Arieşeni, Alba

Pensiunea Sofy este situată pe drumul care duce la Padiş, fiind compusă din două corpuri, o

construcţie în stil local, amenajată rustic şi o cabană din lemn cochet aranjată.

Cabana Vârtop 2* - Centru nr. 14, Arieşeni, Alba

Cabana dispune de 32 de locuri de cazare în 16 camere, dotate cu incălzire centrală, Tv, telefon, restaurant cu 160 de locuri, unde puteţi gusta din preparatele tradiţionale de pe Valea Arieşului, bar la parter.

Pensiunea Geo 2* - sat Galbena, nr. 392, Arieşeni, AlbaPensiunea turistică Geo este amplasată la aproximativ 2 km distanţă de centrul comunei Arieşeni şi la numai 6,5 km distanţa de pârtiile de schi Vârtop, din satul Galbena comuna Arieşeni.

Pensiunea Heidi 2*

Pensiunea Heidi, este situata in Satul de Vacanta Vartop - Arieseni, la limita dintre jud. Bihor si jud.

Alba, pe Dn 75, la 110 km de Oradea si 150 km de Deva.

Constructia este asezata la 200 m distanta de Partia de ski Vartop ( veche ) si 100 m distanta fata de

"Partia Piatra Graitoare", loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara.

Pensiunea este clasificata la 2 margarete si este construita in anul 2004, fiind dotata cu 9 dormitoare,

8 camere cu cate 2 locuri si 1 camera cu 4 locuri, 7 bai, living, bucatarie, avand in total 20 locuri de

cazare.

Dintre camere 5 sunt dotate cu baie proprie, iar celelalte au la dispozitie cate o baie pe fiecare etaj.

Servicii:

- bucatarie utilata

- incalzire centrala,

- apa calda si rece permanent,

- gratar si balansoar in curte,

- televizor cablu in fiecare camera.

- de aici puteti inchiria Atv-uri pentru excursii si iarna echipament de partie.

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa,

foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, restaurant, tichete de

vacanta

Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Cabana Lidia 2* - Centru Nr. 139, Arieşeni, Alba

Caracterizată printr-un design modern Cabana Lidia este situată vizavi de pârtia de la Vârtop, la

aproximativ 70-80m.

Pensiunea Oana 2* - staţiune, Arieşeni, Alba

Pensiunea Oana este un loc retras pe valea Arieşului in Arieşeni, cu două camere cu baie proprie,

încalzire cu sobe de teracotă.

Pensiunea Moara Titului 3*

Asezata pe un picior de plai mirific, inconjurata de brazi, pensiunea va ofera condisii excelente pentru

a va bucura de natura. Cabanele noastre amenajate in stil rustic va ofera tot confortul, iar peisajele,

obiectivele turistice si ospitalitatea motilor o sa va determine sa va indragostiti de Muntii Apuseni si de

Tara Motilor.

Facilitati cazare: internet wireless, rau in curte, se accepta animale, parcare, gradina/curte, room

service, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant

Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in


Pensiunea Vila Daria * - Vârtop, Arieşeni, Alba

Cazare: nivel 1 şi 2: câte 3 dormitoare, 1 camera cu pat dublu şi 2 camere cu câte 2 paturi (2 cu balcon

şi 1 fară) cu calorifer şi încalzire cu aer cald, parchet laminat, baie cu cada şi încalzire în pardoseala şi

wc de serviciu; televiziune Dolce.

Vila Speranţa *** - Str. Arieseni, nr. 26A, Arieşeni, Alba

Baia de Aries

Pensiunea Casa Apuseana *** - Comuna Lupşa, str. Mănăstire 1035, Baia de Aries, Alba

Pensiunea este situată în comuna Lupşa, lângă Mănăstirea Lupşa şi oferă multiple posibilităţi de cazare

în Apuseni, odihnă şi relaxare.

Cazare: 35 de locuri dispuse în 17 camere: 16 cu 2 paturi, şi 1 cu 3 paturi, dotate cu baie proprie cu duş

sau cabina de duş.

Pensiunea agroturistica Shanti 2*

Acolo unde incepe drumul spre inima Muntilor Apuseni, spre creste, spre libertate veti

regasi Pensiunea Shanti, o frumoasa locatie turistica, amplasata intr-o pasune imensa,

departe de drumul principal care leaga satul de Baia de Aries. Este locul pe care vi-l

recomandam atunci cand vreti sa evadati departe de zgomotul si aerul poluat al oraselor

pentru ca aici doar susurul apei, fosnetul pomilor sau talagile vacilor ar putea sa va

disturbe.

Cazare

2 corpuri de cladire:

cladirea veche: 1 camera cu 4 paturi, cu baie, o camera amenajata pentru servirea mesei

(20 persoane) si o bucatarie complet utilata

cladirea noua: 5 dormitoare cu 2 locuri cu baie proprie; 3 dormitoare cu 2 locuri cu 2 bai;

living

Servicii

doua bucatarii (frigider, cuptor cu microunde, aragaz)

living cu receptor TV prin satelit, videorecorder, casetofon, videoteca, telefon international,

coltar si fotoliu extensibil

excursii, drumetii in munti, excursii organizate, pentru vizitarea punctelor turistice din

Muntii Apuseni

trasee cu masina de teren pe drumuri de munte, vizitare pesteri cu ghid si echipament

adecvat

Pensiunea President 3*

Pensiunea President este situata in Satul Brazesti din Comuna Baia de Aries si va asteapta sa va petreceti timpul liber cu 23 de locuri de cazare.

Facilitati:

- Restaurant;

- Bar;

- Terasa;

- Televizor + Cablu TV;

- Aer conditionat;

- Parcare pazita;

Hotel Parliament * - Strada Izvor nr.106, Brazesti,Baia de Aries

Blaj

Pensiunea MontAna Popa 3*

– Strada Gheorghe Bariţiu nr. 40

Conditiile ideale de relaxare sunt asigurate atat prin calitatea serviciilor, cat si prin facilitatile pe care,

camerele pensiunii le pun la dispozitia clientilor sai: baie cu utilitatile aferente (prosoape, uscator de

par, sapun, sampon), televizor, minibar, internet wireless.

De asemenea, clientului i se asigura micul dejun intr-o atmosfera placuta, primitoare, in cadrul

restaurantului Montana Popa.

Pensiunea detine 14 camere duble. Culorile folosite sunt culori calde, relaxante, tocmai pentru a te

face sa uiti de grijile cotidiene si sa te bucuri de sederea ta aici.

Camerele ofera urmatoarele dotari standard: baie cu cabina de dus,

uscator de par, frigider, minibar, TV color şi televiziune prin cablu, aer condiţionat, seif pentru obiecte

de valoare, acces la internet Wi-Fi.

Servicii de cazare incluse in pret:

- micul dejun care se serveste intre orele 06:30 – 09:30 a.m.

- securitatea vehiculelor parcate in curtea interioara permanent supravegheata

- asistenta transport feroviar

- internet gratuit

- pastrarea obiectelor de valoare.

Câmpeni

Hanu Motilor 2*

Pensiunea Hanul Motilor este situata in inima Ardealului, Campeni, intr'un cadru minunat al Muntilor

Carpati. Pensiunea dispune de camere duble, apartamente( 3 locuri ) toate amenajate cu gust si

dotate cu baie proprie, TV cablu, si telefon. Alte facilitati : salon de servire a mesei(mic dejun, pranz si

cina), camera media ( birou echipat complet si acces la internet ), parcare.

Hotel Tulnic 2*

Hotel Tulnic este situat in centrul orasului Campeni, capitala Tarii Motilor si se poate ajunge pe

soseaua DN 75 pe ruta Cluj - Turda - Cameni sau Alba-Iulia - Abrud - Campeni sau pe soseaua DN 75A

pe ruta Deva - Brad - Campeni.

Complex Turistic Tulnic ofera urmatoarele servicii:

- 36 de locuri de cazare in camere de 2, 3 si 4 locuri dotate cu baie, frigobar, incalzire centrala proprie

si televiziune prin cablu,

- sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri,

- parcare,

- acces la internet, fax sau telefon international

In ceea ce priveste servirea mesei, asiguram mic dejun sau pensiune completa in restaurantul

complexului cu o capacitate de 160 de locuri la mese sau pe terasa de vara cu o capacitate de 100 de

locuri la mese unde organizam mese festive, nunti, botezuri.

Cib

Pensiunea Casa David 2* - Comuna Almaşu Mare, Cib, Alba

Pensiunea Casa David dispune de 10 camere duble. Pensiunea are: restaurant, bar de zi , bar de

noapte.

Cugir

Hotel Drăgana 2* - str. Alexandru Sahia nr. 20, Cugir, Alba

Hotel Drăgana este amplasat în centrul oraşului Cugir, un punct foarte important de convergenţă a

drumurilor turistice din Munţii Şureanu: Cugir - Moara Turcului - Între Ape - Curmatură Prisaca -

Poarta Raiului - Cabana Şureanu.

Cazare: 62 de locuri în: 10 camere single, 14 camere double, 8 camere triple, dotate cu: cablu TV, linie

telefonică, baie cu cadă.

Gârda

Pensiunea Mama Uta 2*

situata pe malul raului Aries dispune de o curte de 3000 mp cu posibilitate de campare avana dusuri si

apa si pentru cei care campeaza.Dispune de restauranr cu 3 saloane,dintre care unul de

nefumatori,care insumeaza in total 100 de locuri.In timpul verii ...

http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Mama-Uta-2403.html

Pensiunea Marinarul

Constructia este relativ noua, destinata exclusiv oaspetilor, si este structurata astfel :

- parterul cu hall, kitchineta pentru pregatirea micului dejun, cafea, etc., living cu cablu tv, terasa, baie

cu cabina de dus .Tot la parter exista un alt spatiu cu acces separat, unde se pot prepara mancaruri de

orice fel .Acesta este totodata si singurul loc inchis in care fumatul este permis ;

- etajul cu acces separat, compus din 3 dormitoare (1/2 paturi, 1/matrimonial, 1/XXL) cu baie comuna

pe hall, fiecare camera cu iesire pe terase protejate;

- mansarda cu acces separat, compusa din 3 dormitoare ( 2/2 paturi, 1/XXL) cu grup sanitar pe hall .

Pensiunea este situata pe drumul spre Ghetarul Scarisoara, din Garda de Sus pe valea Garda Seaca, la

circa 1.5 Km din centrul comunei, intr-un loc feeric, in imediata vecinatate a padurii .Accesul cu auto

este posibil permanent .Pensiunea dispune de curte mare, unde auto pot fi parcate in siguranta,

gratare, leagane . Gazde primitoare pot oferi informatii ( in limbile Romana, Engleza, Franceza si

Italiana) despre obiectivele de interes turistic din zona, ca de exemplu : Ghetarul Scarisoara, pestera

Poarta lui Ionele, Coiba Mare, Izbucul Tauzului, cascada Varciorog, Groapa Ruginoasa, trasee de

drumetii in alte zone cu fenomene carstice de-a dreptul minunate.Pe timpul iernii, se poate practica

skiatul pe partia de la Vartop (circa 15 Km pe sosea), si, foarte curand pe o partie noua, moderna, din

vecinatatea pensiunii (circa 2 Km pe sosea) . Si iarna se pot face drumetii mai scurte, sau sanius pe

dealurile din imediata vecinatate .Pescuitul sportiv la pastrav si lipan, se poate practica (in baza

obtinerii unui permis special), pe Ariesul Mare sau chiar pe valea Garda Seaca.

Pensiunea Onelia

http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Onelia-1766.html

http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Marinarul-1380.html

Capacitatea maxima de cazare este pana la 33 de persoane in 11 camere duble. Aceste camere sunt

utilate cu grup sanitar propriu, wc, dus, televizor, televiziune prin cablu si internet. Pensiunea are

centrala termica proprie cu apa rece/calda permanent. Aveti asigurate locuri de parcare in incinta

pensiunii sic ale de acces cu iluminare in nocturna.

Pensiunea Marydor

Pensiunea MARYDOR este amplasatain localitatea GARDA DE SUS,la sosea cu intrare in parcare chiar

din DN 75,este la distanta de pestera lui Ionele de 3 km si de pestera Scarisoara 11km. Pensiunea are o

capacitate de 16 locuri in camere duble si triple. Toate camerele au baie proprie. Pensiunea este

dotata cu sala de mese.

Horea

Pensiunea Daria

Este situata la 7 km de Albac in localitatea Horea-judetul Alba.Are 4 camere, bucatarie cu sala de

mese, 2 baii si parcare in curte.Obiective turistice in zona:Casa Memoriala a lui Horea, Dambul lui Gaf,

Muzeul lui Horea si posibilitate de drumetii

http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Daria-1335.html

http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Marydor-625.html

Pensiunea Padurea Verde

Pensiunea Padurea Verde este situata in localitatea Horea , accesul se face cu masina pana in curtea

pensiunii, dispune de 6 camere cu 2 locuri, 2 bai, bucatarie utilata, living cu semineu, curte mare cu

verdeata.Pensiunea este ideala pentru reuniuni de familie sau cu prietenii, avand posibilitatea sa

petreceti, sa gatiti singuri, aceasta fiind inchiriata in totalitate. La cerere se pregateste masa cu

mancaruri traditionale si naturale 100% obtinute din gospodaria parintilor, mama Viorica asteptandu-

va in fiecare dimineata cu lapte si oua proaspate.

Obiective turistice: Gambul lui Gaf,Casa memoriala a lui Horea de la Fericet, Cascada Varciorog,

Muzeul de artizanat de la Patrahaitesti,Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei,Galeriile de la Rosia

Montana, Detunatele, Casa memoriala a lui Avram Inacu,Dealul cu melci,Cascada Miresei, , Muzeul

lemnului de la Horea, Pestera Ursilor

Ighiu

Pensiunea Sunflower Inn ***** - Strada Principală Nr. 316, Ighiu, Alba

Pensiunea Sunflower Inn dispune de 9 camere duble, 3 apartamente, restaurant tradiţional românesc

cu 30 locuri, grădină de 5000mp, parcare cu 15 locuri, sală conferinţe.

http://www.turismvirtual.ro/Pensiunea-Padurea-Verde-708.html

Livezile

Pensiunea Cucului 3*

Pensiunea Cucului vă oferă zile plăcute de concediu, dar şi o ambianţă relaxantă pentru întălniri

familiale sau ale grupurilor de prieteni in weekenduri şi sărbători.

Pentru cazare Pensiunea Cucului va ofera 3 camere de 2 paturi, cu băi proprii si 1 apartament familial

cu baie. Camerele sunt dotate cu televizor si cablu tv, beneficiaza de incalzire centrala si apa calda

permanent.

Atat bucataria mobilata si utilat complet cat si livingul stau la dispozitia turistilor pentru a completa

pachetul de servicii oferite de pensiunea noastra.

Curtea generoasă dispune de parcare, grătar, foişor şi loc de joacă pentru copii.

Pasionaţii de drumeţii au posibilitatea parcurgerii unor trasee marcate, la obiective ca:

Platoul Bedeleu, Peştera Poarta Zmeilor, Huda lui Papară, Cheile Văliăoarei, Piatra Secuiului.

Poiana Aiudului

Pensiunea Bodrogeni 3* - Nr. 115, Poiana Aiudului, Alba

Pensiunea Bodrogeni este situată la poalele Munţilor Trascăului, la doar 11 Km de Aiud.

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/livezile-5600-pensiunea_cucului.html

Rimetea

Pensiunea Demeter Bela

Situata in Apuseni in localitatea Rimetea, Pensiunea Demeter Bela va

ofera cazare in camere confortabile cu 2 sau 3 paturi, fiecare cu baie

proprie si demipensiune cu doar 9 euro/persoana.

Va asteptam in Muntii Apuseni, in Rimetea, singurul sat din Romania

castigatoare a medaliei internationale Europa nostra si aflata sub

observatia unesco world heritage.

Loc ideal pentru drumetii si excursii de o zi la Cheile Turzii, Salina

Turda, Pestera Scarisoara, Cetatea Coltesti, Manastirea Rimet,

manastirile din Buru si multe alte locuri de o frumusete rar intalnita.

Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, rau in curte,

internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, masaj, acces la bucatarie, spalatorie,

terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, sala de

conferinte

Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Kiraly Maria

Pensiunile turistice Kiraly Maria sunt situate in Muntii Apuseni la poalele Muntelui Trascau, in comuna

Rimetea, unde soarele rasare de doua ori.

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/rimetea-6122-pensiunea_kiraly_maria.html

Pensiunile sunt amenajate in case vechi de 130 de ani, construite din piatra si medaliate cu premiul

Europa Nostra pentru arhitectura.

Dotari:-fiecare camera are baie proprie

- personal calificat pentru deservire si menaj permanent

- parcare in curte

- gradina

- terase

- 10 camere a cate doua persoane, unele putand fi extinse pana la 4 persoane

- grill

- sala de masa in stil rustic

- telefon

- internet

- TV cablu

- incalzire cu lemn

- frigider

- aragaz

- cuptor cu microunde

- cafetiera

Pensiunea Bitai Magda

Str. Principală, Nr. 1

Vă stau la dispoziţie 6 camere: 1 cu 4 paturi, 2 cu 3 paturi şi 3 cu 2 paturi. În total sunt deci 16 locuri,

dar în caz de nevoie putem adăuga paturi suplimentare (1). Fiecare cameră dispune de baie separată.

Există posibilitate de parcare în curte pentru 5 autoturisme. Există deasemenea loc de foc în curte (pt.

grătar, mici, gulyas, etc). Avem masa de ping-pong, darts, televizor.

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/rimetea-1390-pensiunea_bitai_magda.html

Sălciua

Pensiunea Sub Piatra

In inima muntilor Apuseni, la gura pesterii Huda lui Papara, sub platoul Bedeleului, se afla Pensiunea

Sub Piatra, inconjurata de rezervatii naturale.

Ofera cazare in 19 camere cu doua paturi, baie proprie si televizor si o camera cu 6 paturi cu baia pe

hol, dotate modern.

Dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri, sala de sport, biliard, masa de tenis, sala

de mese, teren de mini fotbal.

Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, televizor, incalzire centrala.

Punem la dispozitia turistilor parcare, restaurant, bar, terasa, living cu televizor. Pentru iubitorii de

sporturi extreme relieful din apropierea pensiunii ofera posibilitatea alpinismului si traseelor pentru

Atv

Facilitati cazare: masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, rau in curte, echitatie, discoteca,

parcare, gradina/curte, teren de sport, biliard, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc

amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinteFacilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon,

incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Larix

Situata in comuna Salciua, pensiunea Larix este castigatoare a numeroase premii nationale si

internationale. Pe langa cazare va punem la dispozitie restaurant, sala de conferinte, biliard, tenis de

masa, darts, salon de recreere cu semineu, gratar in aer liber si multe altele.

Structura de cazare a pensiunii este urmatoarea:

- 3 apartamente cu pat matrimonial

- un apartament cu 2 paturi (Sufrageria apartamentelor este dotata cu o canapea extensibilă pentru 2

persoane)

- 3 camere cu pat dublu

- 3 camere cu 2 paturi

Apartamentele sunt compuse din sufragerie situată la parter, şi dormitor situat la etaj. De asemenea

fiecare apartament dispune de o terasă proprie de peste 25 mp cu ieşire dinspre dormitor. Soluţia

arhitecturală aleasă precum şi finisajele din lemn natural, asigură acestor spaţii un aspect unic,

deosebit de plăcut.

Dotări: cadă baie, televizor, minibar, uscător păr, demifotolii, covoare.

Restaurantul este situat pe 2 nivele şi are o capacitate totală de 50 persoane. Dispune de mese

extensibile pentru 4-6 persoane.

Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, se accepta animale, parcare,

gradina/curte, piscina, biliard, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc

amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte

Facilitati camere: frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire

centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Poarta Zmeilor

Pensiunea turistica Poarta Zmeilor, clasificata 2 flori este situata la munte in localitatea Salciua judetul

Alba, (in Muntii Apuseni, pe Valea Ariesului) intr-un loc retras, linistit, usor accesibil auto, fiind

inconjurata de un peisaj montan unic prin pitorescul sau. Este compusa din doua corpuri:

Prezentare Corp 1

Parter

- 1 baie;

- 1 bucatarie;

- Living cu spatiu de dans si loc pentru servit masa pentru maxim 20 persoane;

- Televizor, telefon fix, combina audio, semineu, etc. ;

- Doua terase in fata si spatele pensiunii.

Servicii:

- Cazare in camere cu doua si trei paturi;

- Servirea mesei (mic dejun, prinz, cina, pachet de drumetie);

- inchiriere pensiuni;

- Organizarea de excursii cu mijloace de transport ale turistilor, ale agentiei de turism sau ale

pensiunii;

- Ghid, bun cunoscator a imprejurimilor. Se poate opta si pentru transport;

- Documentatie privind obiectivele turistice din zona (pliante, carti, harti);

- Organizare mese festive, Revelion, etc. Meniuri: traditionale, vanatoresti, specialitati;

- Drumetii in zonele pitoresti din jurul pensiunii sau vizitarea obiectivelor turistice;

- Activitati de vinatoare si pescuit sportiv in apele de munte;

- Vizita la stana sau mutatura unde se poate organiza si servirea mesei;

- Organizarea de jocuri distractive si Jocuri de tabara;

- Transport auto;

- Program artistic formatie locala;

- Parcare auto in conditii de siguranta;

- Folosirea parcului de joaca.

Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la

bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, livada, loc amenajat

de joaca

Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala

Sebeş

Hotel Fan 3*

Hotel Fan a fost deschis in decembrie 2007 si dispune de 90 de locuri de cazare structurate in 38 de

camere si 3 apartamente finisate in ultimele tendinte si cu mobilier elegant.

Camerele sunt dotate cu Tv, minibar, internet, baie, balcon si alte dotari.

Pentru clienti, hotelul dispune de parcare proprie pazita.

Restaurantul principal de 250 de locuri, si alte doua saloane a cate 80 respectiv 60 de locuri sunt doar

unele dintre motive pentru care clientii revin cu placere la noi.

Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, se accepta

animale, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, foisor in curte,

gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire

centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Casa Faur - Sebes 2*

Casa Faur isi primeste oaspetii in familia sa punandu-le la dispozitie 17 locuri de cazare in 8 camere

aranjate cu eleganta:

- 1 camera cu 3 locuri (pat dublu + pat single, baie, balcon)

- 2 camere cu 2 locuri (pat dublu, baie, balcon)

- 5 camere cu 2 locuri (2 paturi single, baie)

- pensiune completa

- posibilitate utilizare bucatarie si a salonului pentru diverse evenimente (DVD-player, statie HI-FI, TV)

- posibilitate folosire dotari pentru copiii mici

- terasa si parcare luminata

http://www.roturism.com/cazare/pensiunea-casa-faur-sebes-5794.html

Complex turistic Country Club La Mesteceni 5*

La Mesteceni Country Club este un loc in inima Transilvaniei unde linistea si confortul va sunt oferite

pentru relaxare.

Situat la doar 5 kilometri de Sebes, imediat langa drumul european care face legatura cu Sibiul, La

Mesteceni este o oaza de liniste la poalele dealurilor ce se ridica molcom spre masivele muntoase

Sureanu si Cindrelul.

Mai mult decat un simplu spatiu de cazare si de petrecere a timpului liber, Clubul este, in acelasi timp,

locul de start in aventurile calare pe care le organizeaza in muntii Transilvaniei, si loc de relaxare

pentru insotitorii calaretilor care, pornind de aici, pot atinge usor multe din atractiile turistice ale

zonei.

Clasificat la 5 margarete de catre ANTREC, Clubul va ofera cazare in mai multe apartamente luxoase,

cu nume de flori.

La restaurantul Clubului, pe langa meniurile fixe, oaspetii pot comanda meniuri personalizate si cine

festive pentru 12 - 24 pers. Din oferta nu lipsesc preparatele traditionale romanesti, la care se adauga

feluri de mancare din bucataria italiana, franceza si englezeasca.

Pentru relaxare va stau la dispozitie piscina si terenul de tenis cu nocturna al Clubului, iar dupa o

partida de tenis sau de inot nimic nu este mai potrivit decat o sauna si un jacuzzi.

Una din facilitatile speciale ale Clubului La Mesteceni este Scoala de calarie, ai carei instructori au fost

scoliti in stilul britanic de la Shobdon, Anglia si care va pot introduce in tainele acestui nobil sport.

Pensiunea Boema 3*

Pensiunea Boema se afla in localitatea de bastina a marelui ganditor Lucian Blaga, in Lancram, la

cateva sute de metri de impresionanta rezervatie geomorfologica " Rapa Rosie", loc ideal si foarte

cautat de parapantistii de pretutindeni.

Cazare

20 de locuri in 10 camere duble, dotate cu bai cu jacuzzi, cablu TV, minibar

Servicii

restaurant cu o capacitate de 65 de locuri, sala de conferinte cu o capacitate de 65 persoane, crama,

terasa, parcare

excursii pe Valea Sebesului, pe urmele lui Mihail Sadoveanu, Lacul Oasa, lacul de acumulare Tau,

Manastirea Oasa, Manastirea Tetu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Iezerul de pe Varful Surianu

Hotel Leul de Aur 3*

"Leul de Aur" cel mai nou, dar totodată cel mai vechi hotel din Sebeş, a fost construit in anul 1255,

fiind ani la rand singurul han din vechiul targ al Sebeşului, unul din cele mai importante oraşe ale

Transilvaniei medievale. Micul burg este astăzi unul din cele mai traversate oraşe din ţară fiind nod

rutier pentru cei care vor să ajungă la Bucureşti, Cluj sau Arad şi este situat la 50 km de Aeroportul

Internaţional - Sibiu.

In prezent clădirea, aflată in centrul Sebeşului, este in totalitate renovată păstrandu-şi insă

caracteristicile care au făcut-o celebră, imbinandu-se in renovarea ei trecutul cu dotările şi finisajele

de ultimă generaţie, neschimband nimic din aerul arhitectural al acelor vremuri.

Hotelul Leul de Aur oferă clienţilor săi cazare in cele 21 camere, de trei stele, atat single matrimoniale

cat şi double.

Dacă timpul nu vă permite prea mult şi sunteţi grăbit sau in trecere, ne-am gandit şi la dumneavoastră

dragii noştrii prieteni şi am realizat pt dvs o linie rapidă de restaurant autoservire cu o varietate largă

de preparate, de la ciorbe la deserturi, in care timpul lor de servire depinde doar de decizia

dumneavoastră.

Stremţ

Pensiunea Ramet

Pensiunea Rameț se afla in Muntii Apuseni, Muntii Trascău,la 2,5 km de Mănăstirea Rameț și la

aproximativ 3,5 km de Cheile Ramețului. Pensiunea e localizata in satul Geoagiu de Sus, Cătun Fața

Pietrei, comuna Stremţ, judeţul Alba, la 30 km de Alba Iulia, 15 km de Teiuş şi 65 km de Turda, pe

Valea Mănăstirii.

Pensiunea Rameț, datorită orientării sud-est, este expusă soarelui doar in orele dimineţii, ceea ce

inseamna un regim termic agreabil in timpul verii. De pe terasa pensiunii i se ofera turistului o

priveliste panoramică incantatoare

asupra zonei.

La parter se afla un restaurant cu o suprafaţa de 69mp+grup social videoproiector. La etaj 12 camere +

grupuri sociale+televizor(restaurant). La mansardă e sala de conferinte, capacitate de 80 de persoane.

Vadu Moţilor

Cabana Cotulul Arieşului 3*

comuna Vadu Moţilor, Alba

Cazare: 14 camere de cazare dintre care 12 cu 2 paturi iar celelalte 2 cu pat matrimonial. Fiecare

cameră este dotată cu baie proprie cu duş, uscător de par, mini-bar, televizor, telefon, acces internet.

Pensiunea Motilor

Comuna Vadul Motilor este localizata in partea nord - vestica a judetului Alba, la poalele Muntelui

Mare, in inima muntilor Apuseni si strabatuta de valea Ariesului, la o distanta de aprox. 90 km de Alba

- Iulia pe Dn 75 si la 13 km de capitala Tarii Motilor - Campeni.

Pensiunia Motilor se gaseste la iesirea din comuna Vadul Motilor spre Albac, pe partea dreapta, cu

acces din Dn75.

Construita pentru cazare Valea Ariesului, cazare Muntii Apuseni, Pensiunia Motilor va asteapta intr-o

zona turistica foarte atractiva pentru ca dumneavoastra sa va petreceti timpul in mod cat mai placut.

La cererea dumneavoastra organizam mese festive, asigurand deasemenea servicii complete de

cazare, cu posibilitatea de a va oferi produse traditionale din productia proprieFacilitati cazare: frigider

in unitate, transport auto, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport,

acces la bucatarie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese,

semineu, livada, loc amenajat de joaca

Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Vârtop

Pensiunea Panoramic

Pensiunea Panoramic va ofera posibilitatea petrecerii unor zile de relaxare si odihna sau de distractie

de neuitat.

Este situata in Muntii Apuseni, la o altitudine de 1250 m, la doar 600 m fata de partia de schi Vartop

Arieseni. Va puteti relaxa intr-un cadru mirific, inconjurat de veveritele jucause si ciripitul pasarilor,

respirand aerul curat de munte. Daca va plac drumetiile, multitudinea de obiective turistice din zona

va asteapta!

De asemenea, avem in ingrijire si un ponei, spre bucuria copiilor.

Pensiunea dispune de 10 camere (minibar, televizor, internet, bai proprii cu dus si uscator de par,

balcon), restaurant, bar, sauna, sala de conferinta dotata cu aparatura corespunzatoare, curte mare

amenajata, terasa, parcare proprie supravegheata video, teren de tenis de camp, teren fotbal, masa

de tenis.

Facilitati cazare: masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, echitatie,

internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, sauna, terasa, foisor in curte,

gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de

conferinte, tichete de vacanta

Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in


Cabana Hanul cu Noroc

Hanul cu Noroc este o cabana cu specific rustic, dotata astfel incat sa va ofere confortul unui oras

modern intr-un cadru specific Satului din Apuseni.

Cabana este localizata pe Dn 75, la Km 28, la cinci minute de mers in clapari (sau 350 m) fata de partia

de schi Arieseni-vartop.

Dispune de 66 de locuri de cazare structurate astfel:

- 2 apartamente;

- 2 camere cu un pat pentru o persoana;

- 8 camere cu cate doua paturi pentru o persoana;

- 14 camere cu pat matrimonial;

+ 10 paturi suplimentare.

Fiecare camera este dotata cu: baie proprie, televizor (cablu Tv), uscator de par, papuci de casa, etc.

Conexiunea la internet in tot Hanul este de tip Wireles. De asemenea exista balcon la fiecare, mai

putin la camerele din mansarda si 18 si 19 de la et. 1. Pentru cei care doresc in unele camere mai

putem adauga cite un pat suplimentar cu saltea proprie si pe rotile, pliabil.

Turistii gasesc la noi:

- parcare gratuita-privata;

- restaurant 110 locuri plus o terasa generoasa, cu 48 locuri, cu vedere spre munte;

- sala conferinte 40 locuri cu toate dotarile necesare;

- sala fitness;

- sauna finlandeza (umeda sau uscata! );

- masa de ping-pong.

- in prezent se fac demersuri pentru dotarea unui nivel - subsolul - cu spatii de distractie dotate cu

doua piste de Bowling, biliard, crama, bar, jacuzzi, etc.

Va asteptam cu caldura.

Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, internet

wireless, rau in curte, echitatie, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, parcare,

gradina/curte, spalatorie, room service, sauna, terasa, gratar/barbeque, living, bar, restaurant, sala de

conferinte, tichete de vacanta

Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire

centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Maria

Pensiunea Maria se afla intr-un loc propice pentru iubitorii de sporturi de iarna in statiunea Vartop-

arieseni, la 300 m de partie. Dispune de parcare proprie cu acces direct din Dn 75 Oradea-alba Iulia.

Este o constructie noua cu 3 etaje( dat in folosinta doar un etaj si parterul ), cu cate 4 camere pe etaj

dotate cu mobilier modern, fiecare camera avind terasa care ofera o priveliste deosebita.

Camerele sunt la standarde de 3 margarete, fiecare cu baie proprie dotata cu cabina de dus cu hi

Dromasaj, incalzire centrala, televizor, internet si terasa. Va Asteptam.

Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare,

gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire

centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Skipass

Pensiunea este situata in apropierea partiei de schi de la Vartop si a fost data in folosinta in octombrie

2007.

Dispune de cazare in 10 camere.

Asteptam sa ne fiti oaspeti!

Facilitati cazare: internet wireless, parcare, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar,

restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta

Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Vidra

Pensiunea Vidra de Sus 3*

Pensiunea Vidra de Sus, situata in comuna Vidra de Sus, judetul Alba este locul ideal de petrecere a

unor momete de liniste si relaxare, intr-un cadru natural feeric, completat de incarcatura istorica a

meleagurilor si de voiciunea oamenilor locului.

Situata in apropiere de Muntele Gaina unde se organizeaza anual "Targul de fete de la Gaina",

pensiunea dispune de un numar de 5 camere, cu pat dublu si baie proprie. Gazdele dumneavoastra au

amenajat baia unei camere, ca o combinatie inedita intre rustic si modern: confortul unei bai

moderne, in care se incadreaza un ciubar, in locul cazii.

Restaurantul pensiunii dispune de 50 de locuri si atrage tot mai multi clienti deoarece reprezinta un

punct de atractie prin originalitatea si serviciile oferite. Localul ofera o mica oaza de liniste intr-o

atmosfera rustica. Bucataria traditionala, cu preparate culinare deosebit de gustoase intregeste

atmosfera deosebita pe care Pensiunea Vidra de Sus doreste sa v-o ofere cu bratele deschise.

Pe langa toate acestea, pensiunea mai aduce o noutate si da inca un motiv vizitatorilor sa ramana cat

mai mult: propria pescarie, de unde dumneavoastra puteti pescui patravi, chiar cu mana libera. Un

spectacol deosebit la care puteti fi martori.

Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, rau in curte, discoteca, se accepta animale, parcare,

gradina/curte, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de

mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte

Facilitati camere: frigider in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu

TV

Zlatna

Pensiunea Simona 2*

Strada Tudor Vladimirescu nr 14, Zlatna, Alba

Amplasata intr-un cadru natural cu totul deosebit, la intrarea in Muntii Apuseni, Pensiunea Simona

este, prin arhitectura sa deosebita, eleganta si rafinament, singura locatie de clasa din zona.

Oferta de servicii de turism este generoasa, camerele fiind cu un cu grad de confort ridicat,

asigurandu-se 30 de locuri de cazare. Toate camerele sunt dotate cu aparate TV color, telefoane

moderne, ferestre antifonice, frigider si aer conditionat.

Pensiunea Simona mai cuprinde bar de zi, salon pentru servirea mesei, crama in stil rustic cu mese de

biliard pentru crearea unei atmosfere cat mai relaxante pe timpul sederii turistilor.

Baza terapeutică

Ocna Mures

La 55 km distanta de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud, in partea de Znord-est a judetului Alba, se afla

situata localitatea Ocna Mures.

Gratie amplasarii sale la altitudinea de 258 m, statiunea balneoclimaterica Ocna Mures dispune de un

climat moderat, cu temperaturi medii anuale de 9 grade C (veri cu peste 20 grade C si ierni sub minus

4 grade C).

Este un loc cautat de turisti, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare.

In trecut, Ocna Mures a oferit multe instalatii de tratament, solariu cu amenajari pentru aeroterapie

si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai clade, apa minerala sarata concentrata, etc.

Lacurile de la Ocna Mures au o concentratie deosebit de mare de 266 gr/litru, acestea fiind utilizate in

trecut in tratarea unor afectiuni precum cele reumatismale articulare si degenerative, neurologice

periferice, ginecologice, postraumatismale, etc.

Amenajări pentru sporturi de iarnă

Pârtia Arieşeni - Vârtop

Vârtop - Pârtia Mare

Nivel de dificultate

mediu

Lungimea

1000 m

Lăţime

90 m

Diferenţă de nivel

250 m

Iluminare nocturnă

este

Transport

Teleschi

Vârtop - Pârtia Mică


uşor

Lungimea

450 m

Lăţime

50 m


101 m

Iluminare nocturnă

este

Transport

Teleschi

http://www.welcometoromania.ro/DN75/DN75_Partia_Vartop_Mica_r.htm

http://www.welcometoromania.ro/DN75/DN75_Partia_Vartop_Mare_r.htm

Pârtia Garda De Sus

Ghetarul 1


dificila

Lungimea

1100 m

Lăţime medie

54 m


350 m

Iluminare nocturnă

este

Transport

Teleschi

Ghetarul 2


medie

Lungimea

1600 m

Lăţime medie

20 m

http://www.romaniaturistica.ro/info-schi-detalii-ski-stare-partie-Ghetarul-1-Garda-De-Sus-ALBA-122.html



350 m

Iluminare nocturnă

este

Transport

Teleschi

Ghetarul 3


usoara

Lungimea

2200 m

Lăţime medie

15 m


350 m

Iluminare nocturnă

este

Transport

Teleschi

Pârtia Sugag

Curmatura 1


usoara

Lungimea

1700 m



175 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Curmatura 2


medie

Lungimea

650 m


175 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Curmatura 3


medie

Lungimea

650 m


175 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Curmatura 4


usoara

Lungimea

800 m


175 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Sureanu 1


usoara

Lungimea

600 m


75 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Sureanu 2


medie

Lungimea

1200 m


250 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Sureanu 3


dificila

Lungimea

1200 m


150 m

Iluminare nocturnă

nu

Transport

Teleschi

Baza de alimentaţie publică

Restaurant Casa Demian – Petreşti, strada 1 Mai nr. 55, judeţul Alba

Restaurant Rustiq - DN1 Drumul Blajului 8 km de Alba, judeţul Alba

Restaurant Pub 13 - Str. Aleea Capistrano (Cetatea Medievală), Alba Iulia, judeţul Alba.

Restaurant Clubul Oamenilor de Afaceri Alba - Strada Parcului 3, Alba Iulia, judeţul Alba.

Restaurant Lutsch 2000 Plus SRL Pianu - DN 7 km 337+480 Vint nr.539, Pianu, judeţul Alba

Restaurant Firtam SRL Sebes - Strada Zăvoiului 1bis, Sebeş, judeţul Alba

Restaurant Flamingo Comp SRL Alba Iulia - Strada Mihai Viteazul 6, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurantul Cerbu - Strada Arini 1, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Amenţa - Piaţa Iuliu Maniu 1, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Interkonecting - Strada Munteniei 1, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Leo & Grill - Strada Traian 2, Alba Iulia, judeţul Alba

Pensiunea Detunata Abrud – Restaurant - Strada Avram Iancu 56 A, Abrud, judeţul Alba

Restaurant Pensiunea M.A. - Strada Arieşului 51, Alba Iulia, judetul Alba

Restaurant Pensiunea Mama Uta - Strada Centru 97, Gârda de Sus, judeţul Alba

Restaurant Pensiunea Prichindelul Horea - Strada Nicola Vasile Ursu 50, Horea, judeţul Alba

Restaurant Chinezesc - Strada Morii 5, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Milenium - Strada Vasile Goldiş 9, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Parc - Strada Primăverii 4, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Simy Petreşti - Strada Ogorul Nou 2, Petreşti, judeţul Alba

Restaurant Târnavele Blaj - Bulevardul Republicii 1, Blaj, judeţul Alba

Restaurant Transilvania - Piaţa Iuliu Maniu 22, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Romcan – Şoseaua Clujului km 384, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Sapimex - Bulevardul Transilvaniei 27, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Sarlea - Strada Tudor Vladimirescu 55 A, Blaj, judeţul Alba

Cafenea Ariel - Piata Avram Iancu, Nr. 6 – Câmpeni, judeţul Alba

Cafenea Coroana – Strada Blaga Lucian, Nr. 19 – Sebeş, judeţul Alba

Restaurant Hanul Moţilor - Str.Horea Nr. 2 – Câmpeni, judetul Alba

Restaurant Magnolia – Piaţa Unirii Nr.2 – Zlatna, judeţul Alba

Restaurant Express – Strada Constructorilor Nr.2 – Cugir, judeţul Alba

Restaurant Hanul Sfântul Gheorghe – Strada Principală nr. 50, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Fan - Drumul Sibiului 45, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Elisabeta - Calea Moţilor, Nr. 158, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Boema – Strada Principală 276, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Preciosa – Strada Lucian Blaga 10, Alba Iulia, judeţul Alba

Restaurant Cerbul Arini – Alba Iulia DN1, judeţul Alba

Restaurant Pasaj Cetate – Bulevardul 1 decembrie 1918, Alba Iulia, Alba

Restaurant Ulpia Traiana – Strada Toporaşilor 20, Alba Iulia, Alba

Restaurant Zorbas – Petreşti 1 mai nr 55, judeţul Alba

Restaurant Mioriţa – Comuna Şugag, judeţul Alba

Cafenea Antiq – Piaţa Iuliu Maniu, Alba Iulia, judeţul Alba

Cafenea Bliss Cafe – Strada Gării nr 49, Alba Iulia, judeţul Alba

Cafenea Chic Cafe – Strada Unirii, Alba Iulia, judeţul Alba

Cafenea Majestic Cafe – Calea Moţilor, Alba Iulia, judeţul Alba

Cafenea Vista Cafe – Piaţa Iuliu Maniu 16. Alba Iulia, judeţul Alba

Cofetăria Mio Delicia – Strada Traian nr.2, Alba Iulia, judeţul Alba

Cofetăria Mio Delicia – Strada Arnsberg nr. 36, Alba Iulia, judeţul Alba

Cofetăria Laura – Bulevardul Victoriei nr 125, Alba Iulia, judeţul Alba

Cofetăria Corina – Calea Moşilor nr. 50, Alba Iulia, judeţul Alba

Cofetăria Maroon – Bulevardul 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, judeţul Alba

Cofetăria Michelle ma Belle – Bulevardul Lucian Blaga nr. 7, Sebeş, judeţul Alba

Pizzeria Tortuga – Bulevardul Transilvaniei, Alba Iulia, judeţul Alba

Pizzeria Del Baffo – Calea Moţilor, Alba Iulia, judeţul Alba

Pizzeria Erol – Pasaj Unirea, Alba Iulia, judeţul Alba

Pizzeria Roberta – Bulevardul Transilvaniei, Alba Iulia, judeţul Alba

8. Potenţialul de comunicare

Cai rutiere

Judetul Alba este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km, 056 m împartita astfel

Drumuri nationale - 178 km

E81 (DN1) - intrare dinspre Nord din judetul Cluj, Turda -> Ocna Mures -> Aiud -> Teius -> Alba Iulia ->

Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu

E68 (DN7) - intrare dinspre Vest din judetul Hunedoara -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu

75 - intrare dinspre Nord din judetul Cluj, Turda -> Salciua -> Baia de Aries -> Lupsa -> Bistra ->

Campeni -> Vadu Motilor -> Albac -> Garda de Sus -> Arieseni -> iesire in Nord-Vest inspre judetul

Bihor

74 - Alba Iulia -> Ighiu -> Zlatna -> Abrud -> iesire in Vest, inspre judetul Hunedoara, Brad

74 A - Campeni -> Abrud

14B - Teius -> Blaj -> iesire inspre judetul Mures, Copsa Mica

Drumuri judetene - 361 km

Drumuri comunale - 209 km

Cai ferate

Judetul Alba este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133 km din care 64 km linii principale

simple, 21 km linii secundare simple si 48 linii înguste.

Statii importante : Teius, Alba Iulia, Vintul-de-Jos, Zlatna, Aiud, Abrud.

Linii de cale ferata:

- Teius -> Blaj

- Alba Iulia -> inspre judetul Hunedoara, Deva

- dinspre judetul Cluj, Campia Turzii -> Baia de Aries -> Campeni -> Abrud

Trasee turistice in judetul Alba

Alba Iulia – resedinta de judet - Muntii Apuseni - Podisul Tarnavelor/raul Mures la varsarea raului

Ampoi – Deal Aiudului - Muntii Trascau

Cetatea "Alba Carolina"

Catedrala "Sf. Treime", Biblioteca Batthyaneum, capela "Lazo", Palatul princiar sec.13, Schitul "Sf.

Lazar", Palatul Apor - Piatra Craivii- cetate/centru religios - "Apulum" (Balgrad-vechea denumire) la 3

km de Alba Iulia (Valea Popii) sos. Campeni (SV), statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1968 sculptor

Oscar Han), pe Dealul Furcilor/Platoul Romanilor -Obeliscul "Horia, Closca si Crisan” (din 1937 sculptor

Ion Negrulea)

Trasee spre Muntii Trascau:

- spre NV – Sard (sat) – SV pe Valea Ampoiului – confluenta – Gura Ampoitei - V pe Valea Ampoitei

– Pietrele Ampoitei (Stogurile Popii - 394m alt) – Ampoita (sat) – Remetea (sat) – Cheia

Ampoitei – Pestera Liliecilor – Lunca Ampoitei (sat) – NV – Vf. Prislopului (1029m alt) – N –

Lacul Ighiu – Platoul Ciumernei – Vf. Baiesul (1300m alt) – Vf. Albii (1275m alt) – Valea Galdita

(panorama) – Vf. Lacustii – Pestera Gaura Calului (la 1190m alt) – (varianta spre Vf. Ciuha –

Pestera Bisericuta (la 1150m alt)) – Valea Galdita – Necrilesti (sat) – aval pe raul Galdita -

Cheile Galditei – Intregalde (sat)

Alba Iulia sat Micesti (Mircesti) - Muntii Apuseni - Podisul Tarnavelor – Deal Aiudului/raul Mures si

Ampoi - Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul" (M) 1924/1937/Valea Popii-Mircesti

Abrud – oras – Muntii Metaliferi (E), Bihor (V) – pe raul Abrud la varsarea raului Cernita si Buces -

Biserica romano-catolica (1270), Cetatuia (fortificatii romane sec.2-3), Biserica reformata, Biserica

"Petru si Pavel" 1787, bustul lui Horea (din 1963) - C.F. "Mocanita" - 'Alburnus Minor' nume roman -

punct de plecare spre Detunatele (rezervatie naturala)

Aiud – oras – zona: Muntii Trascau - Valea Muresului - Dealurile Aiudului/raul Aiudu de Sus – Deal Paza

(367m alt) - Colegiul confesional Bethlen (carti rare), Muzeu istorie, Muzeu de stiinte ale naturii,

Muzeu raritati, Penitenciar comunist, Cultura Cotofeni, "Brucla" - asezare romana, Palat (princiar)

voievodal sec.16 (muzeu istorie) - Oase de mamut - Cetate urbana "Aiud" sec.13-16 cu biserica

reformata, Manastirea Minorita 1728, Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci - Aiud"


- spre V – (spre com. Ramet) – Padurea Sloboda (rezervatie naturala) – cabana Sloboda –

Ramet (sat) – Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – Vf. Bedeleu (1200m alt) – Bradesti (sat) –

trasee spre Vanatarile Ponorului si Huda lui Papara

- spre NV pe raul Aiudu de Sus – Cheile Valisoarei (Cheile Aiudului) – pesteri

- spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul

Garbovei – sosea - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad

muntii calcarosi - Fata Pietrei, Piatra Cetii, Bulzul, Piatra Craivii, Sfredelasu) – Ramet (sat) –

Izvorul carstic "Fantana Felut" –(obarsia raului Garbova) – poteca dr. de-a lungul coastei –

releu tv – campuri de lapiezuri - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – crucea din lemn –

belvedere – coborare in lungul crestei – (se vede satul Valea Uzei) – relief rezidual – grohotis –

dolina de prabusire (40m lg, 8m lat, 5m adancime) campuri de lapiezuri

- spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul

Garbovei – sosea - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad

muntii calcarosi - Fata Pietrei, Piatra Cetii, Bulzul, Piatra Craivii, Sfredelasu) – Ramet (sat) –

Izvorul carstic “Fantana Felut” –(obarsia raului Garbova) – Creasta Prisecii (1150m alt) – paraul

Plesii – Manastirea Ramet – Cheia Manastirii - Cabana Ramet

- traseu rutier NV pe Valea Aiud – Livezile (sat) – Poiana Aiudului (sat) - Cheia Aiudului – Vf.

Rachis (779m alt) – pesteri accesibile numai profesionistilor - Valisoara (sat) – N - Coltesti (sat)

– N pe Valea Trascaului – Coltii Trascaului (1129m alt) – Piatra Secuiului (1090m alt) – pesteri -

Rimetea (sat) – Cheile Trascaului – confluenta cu Ariesul - Buru (sat) – Pietrele Albe – NV –

Cheile Iarei – Surduc (sat)

Aiud sat Magina – Muntii Trascau - Deal Aiudului/raul Aiudu de Sus la varsarea raului Neau -

Manastirea "Sf. Treime si Sf. Evanghelist Ioan - Magina" (M) 1611/2002

Baia de Aries – oras - Tara Motilor – Muntele Mare/raul Aries - Piatra Galbena (1210m alt), Carbunari

(1256m alt) - Biserica"Invierea Domnului" 1769 - "Fagul Imparatului" - mimetism (nu-si pierde frunzele

iarna) – aur

Trasee spre Muntii Metaliferi:

- spre SE pe Valea Cioara – Samulesti (sat) – Vf. Tulburelu (1304m alt)

Baia de Aries sat Brazesti – Tara Motilor - Muntele Mare/raul Aries si Izvorul Calugarului - Masive:

Ticului (1332m alt), Piatra Galbena (1210m alt) - Biserica din lemn "Invierea Domnului" 1769

Baia de Aries sat Muncelu - Tara Motilor - Muntele Mare/raul Aries si raul Izvorul Calugarului -

Manastirea "Martirii Neamului - Muncel" (F) 1993

Blaj – oras - Podisul Tarnavelor - Confluenta Tarnavelor (Tarnava Mare cu Tarnava Mica si Secas –

formarea raului Tarnava) – Lacul Chereteu (1ha, 2,20m adanc - lac de alunecare) - Muzeu, Palat

Episcopal, Catedrala greco-catolica, Ansamblul "Adunarea de la Blaj", statui, Academia teologica

(Manastirea bazilienilor) sec.18, Catedrala "Sf. Treime" 1738 - 'Campia libertatii' pe malul raului

Tarnava Mare (marea adunare nationala din 3-15 mai 1848 in care s-a cerut egalitatea in drepturi a

romanilor cu celelalte nationalitati din Transilvania) – cea mai veche Gradina botanica - 'Teiul lui

Eminescu' (monument natural)

Campeni – oras - Tara Motilor – Muntii Bihor, Trascau, Muntele Mare/raul Aries la confluenta cu

paraul Valea Caselor - Muzeul "Avram Iancu" 1989, case vechi, Schitul "Sf. Ierarhi Ilie Iorest si Sava

Brancovici" 2002 la 600m altitudine, Statuia ecvestra a lui Avram Iancu (din 1940 sculptor Ion Dimitriu-

Barlad), bustul lui Avram Iancu (1992 sculptor M. Buculei), Cladirea legiunii romane

Trasee spre Muntele Mare – Gilau:

- spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N

pe Valea Racatau – canton Dobrus - variante de trasee – N – Crucea Iancului – N - Lacul Belis-

Fantanele – Belis Fantanele (statiune) – Calatele

- spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N

pe Valea Racatau – canton Dobrus - variante de trasee – N – Crucea Iancului – SV – Valea Belis

– Poiana Horea (sat)

Albac sat Albac – zona Tara Motilor- Muntii Bihor, Muntele Mare/raul Ariesul Mare la confluenta cu

raul Albac – Masive in apropiere: Ciocului (1227m alt), Cerbu (1132m alt) - Manastirea "Sf. Prooroc Ilie

- Albac" (F) 1990 - Satul lui Horea (Horea, Closca si Crisan) - Bustul lui Horea (din 1967 - sculptor

Romulus Ladea) - 620m alt, "Cheile Albacului" rezervatie naturala, drumetii spre Sfoartea si Poiana

Horia, pesteri

Trasee spre Muntii Bihor:

– traseu spre Padis iar de aici numeroase trasee spre pesteri

– traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte)

– Vf. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana – NV –

Padis – NV – Avenele din Varasoaia – Cetatea Radesei – Pestera Cuculeu – Pestera Dosul

Capitei



Padis – SV – Izbucul Ponor – Pestera Caput – Cetatile Ponorului – Izbucul Galbenei – Pestera

din Peretele Gardului – N - Pestera de la Varseci – Ghetarul Focul Viu – N – Pestera Neagra –

Pestera Zapodie – Ghetarul de la Barsa



Padis – V – Pestera Padis – Pestera Sura Bighii – S – Vf. Balaleasa (1146m alt) – Pestera

Ghetarul de la Barsa – Pestera Zapodie – Pestera Neagra – Vf. Piatra Galbena (1234m alt) –

Cetatile Ponorului

Almasu Mare sat Almasu Mare – Masiv Fericelii/raul Ardeu – Masive in apropiere: Breaza (1121m alt),

Marul Rosu, Fericelii (1171m alt), Trampoiele (1030m alt), Baba (1104m alt) - Colectia "Achim Emilian",

Biserica "Buna Vestire" 1418 – misterul Muntelui Marul Rosu, misterul picturii "Iuda-sfant"

Almasu Mare sat Cheile Cibului - Depr. Zlatna/raul Cib – zona: Cheile Cibului - Dealuri: Cerchez (882m

alt), Plesa Ardeului (855m alt) - Manastirea "Buna Vestire - Cheile Cibului" 2002

Arieseni sat Arieseni – Parcul Natural Apuseni zona Podisul Padesului/raul Ariesul Mare la confluenta

cu Raul Alb, Cobles (Coblis/Lapus), Valea Galbena, Valea Varciorog, Valea Cepelor / Muntii Bihor - Tara

Motilor - Defileul Ariesului - Ghetarul de la Vartop - defileul Ariesului – drumetii spre satul Casa de

Piatra – Masiv Cristesei/raul Ariesul Mare (izvor) – Pestera “Ghetarul de la Vartop” (1200m alt)

monumente naturale din pestera: Sala Domului, Sala Minunilor, Sala Mare - Biserica din lemn din

"Inaltarea Domnului" 1792 monument istoric si de arhitectura - "Padurea Dosu Biharia", "Cascada

Varciorog" rezervatii, formarea raului Ariesul Mare din confluenta Raului Alb cu Coblesul - 840m alt,

drumetii spre Cetatile Ponorului, pesteri, Groapa Ruginoasa, "Cheile Gardisoarei" si "Cascada

Varciorog" rezervatii naturale, Valea Bucinisului spre Muntele Gaina, Valea Iarba Rea (Ghizghitului),

Poiana Florilor, Padis, izvoarele Crisului Negru

Trasee spre Podisul Padesului:

– traseu NV pe Valea Lapusului – sat Coblis – Cornul Ponisa (1151m alt) – intoarcere pe la

Bubesti – Coblis

– traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Groapa Ruginoasa

– traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Pestera Muncelului –

Pestera Dracoaia – Pestera Coliboaia – Pestera Magura – Pestera Corbasca – Pestera Tibocoaia

(Valea Sighistel)

– traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – de la izvor stanga traseu spre Pestera Izvorul

Crisului – Pestera Portile Bihorului – sat Baita – E – sat Baita Plai – traseu E spre Piatra

Graitoare (1657m alt) – SE – Tarnita Bihorului – sat Flocosi - Arieseni

Arieseni sat Casa de Piatra – zona: Tara Motilor - Cheile Gardei Seci - Gardisoara - Podisul

Padesului/Garda Seaca (Gardisoara) – Masive in apropiere: Cristesei (1426m alt), Batrana (1579m alt),

Glavoaia (1426m alt), Ocoale (1325m alt), Chicera (1244m alt) – Pesteri: Corobana de la Coiba, P.

Coiba Mare si P. Coiba Mica pe Valea Gardisoara, P. Vartopasu, P. Oilor (langa sat), P. Ghetarul de la

Vartop si P. Huda Orbului pe Paraul Orbului (aproape de confluenta cu Valea Garda Seaca) - Pestera

“Ghetarul de la Vartop” (1200m alt) este monument al naturii (Sala Domului, Sala Minunilor, Sala

Mare)

Avram Iancu sat Avram Iancu - Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu Valea

Utului, Parau Prisaci, Valea Dobrani, Valea Ciorasa – Masive in apropiere: Stiubeiului (1327m alt),

Gaina (1486m alt) – "Dealul cu melci" rezervatie naturala - specific: Avram Iancu (1824-1872) – Muzeu

memorial Avram Iancu - Numele vechi-Vidra de Sus - punct de plecare spre Muntele Gaina - Arta

lemnului

Bistra sat Bistra – Tara Motilor - Muntele Mare-Gilau/raul Aries, Bistrisoara, Valea Mare – Masiv in

apropiere: Vf. Balomireasa (1632m alt) - Rezervatia botanica "Molhasurile Capatanei"

Trasee spre Muntele Mare – Gilau:

- spre NE pe Valea Mare – Valea Devii – Piatra Grosilor (1756m alt) – N - Piatra Alba – Vf.

Dumitreasa (1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat)

Blandiana sat Acmariu - Culoarul Muresului - Muntii Metaliferi/raul Acmariu - Biserica din lemn "Sf.

Nicolae" 1768

Bucium sat Bucium – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi - Deal Bucium/raul Bucium si raul Abruzel -

Castru roman - Detunatele: Detunata Goala - Detunata Flocoasa" monument al naturii, "Poiana cu

narcise de la Negrileasa" rezervatie, Horea, Closca, Crisan eroii anului 1784

Bucium sat Valea Sesii – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi - deal Geamana - Bucium Sasa - o ora pe

poteca acces catre monumentul naturii ‘Detunata Goala’ 1170m alt. si "Detunata Flocoasa" 1265m alt.

Bucium - Pasul Bucium – 915m alt - Muntii Metaliferi, Trascau

Traseu intre Muntii Trascau si Muntii Metaliferi (traseu de culme):

- spre E – Vf. Valcoi (1348m alt) – izvorul raului Valcoi – izvorul Fenesului – Vf. Negrileasa

(1364m alt) – parau Mlacii (izvorul Galzii) – Vf. Negrileasa Mogosului (cumpana de ape a patru

bazine geografice: Aries, Ramet, Galda, Ampoi) – Vf. Buza Magurii (1264m alt) – SE – Vf. Arsurii

(1151m alt) – Platoul Ciumerna (numeroase pesteri) – Pestera Bisericuta – Vf. Baiesului

(1300m alt) – NE - Poiana Ascunsa (pesteri) – Deal Albii (1275m alt) – Deal Hulmurilor (1252m

alt) - Vf. Sfredelasu (1133m alt) – E – Piatra Craivii (1078m alt) – NE – Cheile Cricaului – Vf.

Piatra Bulzului (941m alt) – Cheile Intregalde – N – Deal Dostina (898m alt) – Piatra Cetii

(1233m alt) – raul Cetea – Cheile Tecsestilor – Vf. Prisacii (1150m alt) – Fata Pietrii (sat) –

Cheile Manastirii (cheia) – Manastirea Ramet – NV pe Valea Manastirii – N pe Valea Uzei –

Valea Uzei (sat) – Valea Inzelului – confluenta cu paraul Dragoi – Cheile Plesii (cheia) – Vf.

Butanului (1052m alt) – Vf. Stermina (1144m alt) – Vf. Bedeleului (1227m alt) – Platoul

Bedeleu – Vf. Cornului (1238m alt – vs. V) – Vf. Ciresului (1239m alt) – N – Cheile Paraului

Muntelui – Vf. Ardascheia (1250m alt) – NE – Rimetea (sat) – numeroase pesteri – Vf. Piatra

Secuiului (1090m alt) – NE – izvorul paraului Pietroasa – Vf. Torsa (898m alt) – Moldovenesti

(sat) – Cornesti (sat) – NV – Cheia (sat) - cariera de alabastru – Deal Dumbrava (785m alt) – NE

– Deal Bisericii (794m alt) – Cheile/Cheia Turzii (pesteri)

Calnic sat Calnic - Podisul Secaselor/raul Calnic - Cetatea medievala Kelling 1200-monument UNESCO

cu biserica, ziduri si turn de aparare (donjonul Siegfried), Cultura Petresti-ceramica mil.3 I.Hr.

Cergau sat Cergau Mic - Podisul Secaselor/izvorul raului Spatac - Manastirea "Cergaul Mic" (M) cu

biserica "Sf. Ap. Petru si Pavel" sec.17

Cetatea de Balta sat Cetatea de Balta - Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Mica - Ruinele Cetatii de Balta

1197-refacuta de Matei Corvin, Castelul 'Bethlen Haller' 1570/1615, Biserica reformata sec.13

Ciuruleasa - Muntii Metaliferi/pe raul Buces - spre Pasul Vulcan din Masivul Vulcan (1257m alt)

Craciunelu de Jos sat Bucerdea Granoasa – Podisul Tarnavelor/raul Tarnava - Biserica reformata sec.16

Cricau sat Craiva – Muntii Trascau, Masiv Piatra Craivii - Inaltimea Piatra Craivii (1083 m alt) - urme de

cetate sec.2 i.Hr-1d.Hr, Biserica sec.13

Cricau sat Cricau – Muntii Trascau - Mv Piatra Craivii/raul Cricau - Biserica reformata-bazilica romanica

sec.13


- spre NV pe paraul Cricau – Cheile Cricaului – Piatra Craivii (1078m alt) – V – Vf. Sfredelasu

(1133m alt) – NV – Vf. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) – N – raul Turcului – Cheia

Galditei

Cugir – oras - Muntii Sureanu/Sebes - Deal Cetatii/Raul Mare (Cugir) la confluenta cu paraul Raul Mic -

Biserici "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1808 si "Sfanta Treime" 1808, Punctul "Cetatuia" urme geto-dacice

(Singidava) Ptolemeu, tezaur de argint si aur - Iezerul Sureanu (rezervatie naturala)

Trasee spre Muntii Sureanu:

- traseu spre SE pe Valea Raului Mare (Cugir) – Vf. Hodinilor (815m alt) – Culmea Mistretul – E

– Goasele – S – Moara Turcului – Lacul Canciu – izvorul raului Cugir – Culmea Prigoana

(varianta spre SE – Colonia Fetita – Lacul Oasa) – SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf.

Sureanu (2959m alt) – NV – Vf. Comarnicel (1894m alt) – N – Vf. Negru (1862m alt) – Saua

Sinca – NV – Vf. Scarna – NE – Culmea Certezului – Vf. Molivisului (1460m alt) – NV – Vf.

Lupsea (1487m alt) – Saua Prislop (1100m alt) – N – Vf. Fata Batrana (1124m alt) – Deal

Frasinei (904m alt) – Valea Raul Mic - Cugir

- traseu spre S pe Valea Raului Mic (amonte) – spre izvoare – Vf. Molivisului (1460m alt) – SE –

Nisipiste – SV – Vf. Batrana (1792m alt) - Saua Sinca – S - Vf. Negru (1862m alt) – SE - Vf.

Sureanu (2959m alt) – Lacul Sureanu – Poarta Raiului – E - Colonia Fetita – Lacul Oasa

- traseu – SE – pe Culmea Scaunel – Bucuru – Bocsitura – Vf. Rachita (1236m alt) – Deal

Molivisului (1460m alt)

Cugir sat Calene – Muntii Sureanu - Schitul "Calene - Acoperamantul Maicii Domnului" (F) 1991

Cugir sat Goasele – Muntii Sureanu/raul Cugir – Mv. Goagele (Goasele – 1098m alt)

Daia Romana - Podisul Secaselor/raul Daia - "Paraut" urme asezare neolitica (Cult. Petresti), "Turnu"

urme asezari suprapuse (Cult. Wietenberg) - epoca fierului (Cult. Hallstadt si La Tene) dacica si

romana, Biserica "Sfanta Treime" sec.17

Dostat sat Boz - Podisul Secaselor - Cetate cu biserica evanghelica 1523

Farau - Podisul Tarnavelor/raul Valea Farau si Drumu Podului - Manastirea "Sfanta Treime - Farau"

Galda de Jos sat Benic – Muntii Trascau -Dealurile Aiudului/raul Galda - ruine biserica sec.13-16 -

monument istoric Trasee spre Muntii Trascau:

- spre N pe Valea Cetea (amonte) – Magura Stremt (461m alt) - Cetea (sat) – V – Cheia Cetii

(Baile Romane) – Piatra Corbului – NV – Cheia Tecsestilor – Tecsesti (sat) – Piatra Cetii (1233m

alt) - Stanca Calugarii - Avenul Gaura Calului –(varianta spre S – Valea Galzii – Cheia

Intregaldelor) - SV – Modolesti (sat) – Valea Galzii – cabana Intregalde

Galda de Jos sat Galda de Jos - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Galda - Biserica "Nasterea

Maicii Domnului" 1715 cu picturi murale din 1752, castel feudal sec.17


- spre NV pe raul Galda – confluenta – SV pe raul Cricau – Cricau (sat) – amonte la izvorul

raului Cricau – Vf. Piatra Craivii (1078m alt) – Ighiu (sat) – NV pe raul Ighiu - Iezerul Ighiel (lac

de baraj natural pe Platoul Ciumerna la obarsia raului Iezerul)

- spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic –

confluenta (cu raul Cetea) – amonte pe raul Galda – Cheile Galdei (300m lungime dar foarte

abrupte si inguste) – Poiana Galdei (sat) – Cheile Intregalde (3km lungime – rezervatie naturala

– numeroase pesteri mici)

- spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic –

confluenta – amonte pe raul Cetea – Cetea (sat) – Masivul calcaros Piatra Cetii (1233m alt)

unde se afla, sapate in calcar, “baile romane” si Avenul din Piatra Cetii

Garbova sat Reciu - Podisul Secaselor/raul Reciu – Muntii Cindrel (N) - Biserica 1491

Garda de Sus sat Garda de Sus - Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor – Mv. Curcubata Mare/raul

Ariesul Mare la varsarea raului Garda Seaca - Pesterile Coiba Mare (pestera la 1000m alt. - la 12 km N

de comuna pe valea Gardisoara - pestera activa - greu accesibila), Pestera Ghetarul Scarisoara (1165m

alt) intre raul Garda Seaca si Valea Ocoale-ghetar (3000 ani-monument natural si rezervatie

speologica-accesibil), Pojarul Politei (pestera-monument natural) - Biserica din lemn "Nasterea Sf. Ioan

Botezatorul" 1792 cu picturi interioare din 1804

Imagine din Garda de Sus

Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa:

- traseu Garda de Sus – N – Mununa – de aici se desprind doua trasee care se intalnesc la Calineasa iar

de la Calineasa NV catre complexul carstic Padis

- spre N – Cabana Scarisoara – Poiana Ursoii (cu varianta pe la Ghetarul Scarisoara – Avenul din

Sesuri - Ocoale) – Vf. Catanilor (1480m alt) – Calineasa

- spre NV pe Valea Garda – sat Garda Seaca – Pestera Cotetul Dobrestilor – La Turci – Vf.

Chicera (1244m alt) – Casa de Piatra (confluenta cu Valea Gardisoara – Pestera Coiba Mare) –

NE – Calineasa

Ghetarul Scarisoara

Trasee spre Muntii Gilau:

- de la Cabana Scarisoara (1108m alt) – NV - Ocoale (sat) – Poiana Ursoii – Valea Ordancusii

pana la izvoare – Vf. Clujului – Poiana Marsoaia – canton Ursoaia (sosea) – Vf. Ursoii – Vf.

Petreasa (1564m alt) – Sa – Vf. Varfului – intersectie de trasee – aval pe Valea Racatau (vs. stg.)

– pod – Vf. Chicera Baicului – canton Maguri Suseni – coborare pana Valea Somesului Rece –

cotul mare al Somesului Rece – vs. dr. – Racatau (sat)

Cheile Ordancusei

pasi feerici spre Pestera lui Ionele

Horea sat Horea - Muntele Mare, Gilau/raul Albac - casa memoriala si bustul lui Horea, un obelisc –

aici s-a nascut Horea in 1731 (Vasile Ursu Nicola -principalul conducator al Rascoalei taranesti din

Transilvania din 1784) – pestera Darninii (P. Darnancii, P. din Peretele Darninii) acces spre Muntii

Bihorului - Dealul Pleiului-Locul "Fleiu" - Valea Albacului izvor (vr. dr.)

Horea sat Zanzesti - Muntele Mare, Gilau/raul Albac - "Joamba fericirii" natalitate - Dambul lui Gif-

mister

Ighiu sat Ighiel - Muntii Trascau/raul Ighiu - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1750 pictata in

1783 cu fresce colorate - Rezervatia complexa - Lac Ighiu (Iezerul Ighiel) - brau de calcare in jurul

Muntilor Trascau, Unelte epoca bronz, Iezerul Ighiel-nume vechi al lacului Ighiu (alge verzi si albastre)


- spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.

Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – Platoul Ciumerna (pesteri) – NV - Vf. Baiesului (1300m alt) –

variante de trasee - Pestera Bisericuta – NE – Poiana Ascunsa (pesteri) – Valea Galdita – Cheia

Galditei – Intregalde (sat)

- spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.

Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – SE - Vf. Frasinului (1111m alt) – Lunca Metesului (sat)

Ighiu sat Ighiu – Muntii Trascau/raul Ighiu – asezari romane sec.2-3, Biserica cu zid de incinta sec.15

Ighiu sat Sard - Muntii Trascau/raul Ighiu la varsarea in raul Bucerdea - necropola romana sec.2-3,

Biserica cu zid de incinta sec.15-18


- spreN pe paraul Bucerdea – Bucerdea Vinoasa (sat) – NV – Piatra Craivii (1078m alt) –

V – Vf. Sfredelasu (1133m alt) – NV – Vf. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) –

N – raul Turcului – Cheia Galditei

Intregalde sat Intregalde - Muntii Trascau/raul Galda - Biserica din lemn "Sf. Ilie" 1774 pictata in 1789 -

Cheile Intregalde (rezervatie floristica)


- spre NE pe Valea Galda – confluenta – N pe Valea Galcerului (Modolesti) – Deal Geoagiului –

Valea Pravului – Cheia Pravului (pesteri) – Cheia (sat) – variante de trasee

Jidvei sat Balcaciu - Podisul Tarnavelor - Biserica fortificata-evanghelica sec.14

Livezile sat Livezile - Muntii Trascau/raul Aiudu de Sus - Schitul "Livezile" (2002) - Necropola tumulara

din epoca bronz, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1611

Livezile sat Poiana Aiudului - Cheile Valisoarei - Muntii Trascau - Deal Poiana Aiudului (699m alt)/raul

Aiudu de Sus la confluenta cu Rachis - "Cheile Valisoarei" rezervatie naturala


- spre N – defileul Vaii Rachisului (lung de 8km) – Rachis (sat) – Podeni (sat) – numeroase

trasee – cariere de calcar – campuri de lapiezuri – NV – Coltii Trascaului (1129m alt) – SV –

Coltesti (sat) - intoarcere la Poiana Aiudului (sat)

Lopadea Noua sat Bagau - Podisul Tarnavelor/raul Ratu - Biserica din lemn "Sf. Theodor Tiron" 1733 -

"Tau fara fund" (lac de alunecare la 450m alt – 3,5ha - rezervatie naturala)

Lunca Muresului sat Lunca Muresului - Campia Turzii - Valea Muresului/raul Mures - Biserica din lemn

"Pogorarea Duhului Sfant" 1723 cu picturi interioare din 1810

Lupsa sat Lupsa - Tara Motilor - Muntele Mare – Mv. Margaia/raul Aries - Manastirea "Lupsa" (M)

1421 cu Biserica "Sf. Gheorghe" 1421 ctitor Cneaz Vladislav, muzeu etno, Biserica “Sf. Nicolae” 1429

Trasee spre Muntele Mare-Gilau:

- spre N – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) - NE – Vf. Muntele Mare (1826m alt) – Cabana

Muntele Baisorii – variante de trasee – NE - Baisoara (sat)

- spre N – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) - NE – Vf. Muntele Mare (1826m alt) – V – Vf.

Prislop (1729m alt) - variante de trasee – N – Piatra Grosilor (1756m alt) – Vf. Dumitreasa

(1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat)

Lupsa sat Valea Lupsii - Tara Motilor - Muntii Metaliferi – Muntele Mare/raul Lupsa - Biserica din lemn

"Sf. Nicolae" 1429 cu candelabru din lemn, colectie icoane sec.18, Biserica din lemn "Adormirea Maicii

Domnului" 1799

Metes sat Ampoita - Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoita – Cheile Ampoitei - asezare

Cotofeni - 2500-I.Hr., asezare Wietenberg, asezare romana "Legiunea XIII-a Germina" – Calcarele de la

Ampoita, Piatra Corbului/Pietrele Ampoitei" Izbuc si rezervatie geologica monumente ale naturii,

poiana cu narcise

Metes sat Metes - Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoi la confluenta cu raul Ampoita -

Necropola sec. 3 i.Hr. - "Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului", "Piatra Varului", "Piatra Boului",

"Calcarele de la Valea Mica" rezervatii paleontologice-monumente ale naturii

Metes sat Tauti - Defileul Ampoiului - Muntii Trascau (S)/raul Ampoi - Ruinele Cetatii Tauti 1276/pe

varf de munte – “Piatra Corbului” – monument natural (calcare fosilifere)

Mihalt sat Obreja - Podisul Tarnavelor (V)/raul Tarnava – asezare neolitica-cultura Petresti, asezare

daco-romana sec.2-4, castelul Wesselenyi din 1901 – “21 mai-2 iun 1848 - Macelul de la Mihalt”

Miraslau sat Miraslau - Cheile Aiudului - Dealurile Aiudului/raul Mures la confluenta cu raul Miraslau –

pe Dealul Dambu Rotund la 18 sept 1600 a avut loc Batalia intre Mihai Viteazul si armata imperiala

ungara condusa de gen. Giorgio Basta care s-a soldat cu infrangerea voievodului roman

Mogos sat Mogos – Muntii Metaliferi - Muntii Trascau/raul Geoagiu (Stremt) - "Chemarea narciselor"

etno-folclor (luna mai)

Noslac sat Noslac - Podisul Tarnavelor - Terasele Muresului/raul Mures - Cultura Petresti – mil. 3 i.Hr,

Cultura Wietenberg sec.16-13 I.Hr, asezare romana sec. 2-3, urme necropola sec.4-7 cu inventar,

Biserica reformata sec.15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1803 cu picturi din 1822

Nucet pas Vartop – Muntii Bihor – Masive Piatra Graitoare, Tapul/raul Crisul Baitei - Piatra Graitoare

(1658m alt) - trecerea din jud. Alba in jud. Bihor

Ocna Mures – oras - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului/raul Mures – balneo- climat sedativ, ape

minerale indicate in afectiuni reumatologice, abarticulare, inflamatorii, posttraumatice, neuro-

periferice, ginecologice, Necropola Wietenberg, asezare romana, Ceatea Uioara sec.12 - Biserica "Sf.

Nicolae"-Icoana Maicii Domnului-facatoare de minuni, Ocna de sare - exploatari de sare, lacuri

formate pe masive de sare (guri de ocna) in lunca Muresului

Ocna Mures sat Uioara de Jos - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului - Ruinele cetatii Uioara sec.12,

capela din 1296 si Biserica romanica sec.14

Ocna Mures sat Uioara de Sus - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului - Castelul Teleky-1742, Biserica

"Sf. Nicolae" - Biserica romano-catolica sec.18

Ocolis sat Vidolm – Muntele Mare/raul Aries – Defileul Ariesului - "Padurea Vidolm/Laricetul de la

Vidolm" padure de larice/zada (rezervatie forestiera cu arbori seculari de 35-40m), drumetii spre

pestera, "Cheile Runcului si ale Pociovalistei"


- spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf.

Ugerului (1244m alt) si Vf. Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – Paraul Muntelui –

Cetatea Coltestilor – Coltesti (sat)

- spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf.

Ugerului (1244m alt) si Vf. Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – varianta NE spre

Rimetea (sat)

Ohaba sat Secasel - Podisul Secaselor/raul Secas - Manastirea "Sf. Arh. Mihail si Gavriil - Obarsiei"

2000

Pianu sat Pianu de Sus - Muntii Sureanu/raul Pianu - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" sec.18 –

"Oul Arsitei" rezervatie naturala de goruni seculari, lemn incrustat

Pianu sat Strungari - Muntii Sureanu - Deal Varatec/raul Valea Tonii la confluenta cu paraul Ghenea -

Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul - Strungari" (F) 1990 - lemn incrustat

Poiana Vadului sat Poiana Vadului – Muntii Bihor/raul Neagra la confluenta cu raul Magura - Punct

plecare spre Vf. Curcubata Mare/Muntii Bihor si spre Muntele Gaina

Ponor sat Ponor – Muntii Metaliferi - Muntii Trascau/raul Cheia si Geogel – Pestera Dalbina -

"Vanatarile Ponorului" zona calcaroasa-rezervatie naturala, pesteri, doline, cascade (rezervatie

naturala)

Ponor sat Valea Bucurului – Muntii Metaliferi – Muntii Trascau - Masiv Gosa (1053m alt), Citera

Lespedarului (1352m alt), Poienita (1437m alt) - raul Valea Bucurului

- Posaga sat Posaga de Jos – Muntii Trascau (N), Muntele Mare (E) - Valea Ariesului pe

raul Aries la confluenta cu raul Posaga - Schitul "Izvoru Posaga" (M) 1935 cu Biserica

"Adormirea Maicii Domnului" 1935, muzeu etno - "Sesul Craiului" de la Scarita

Belioara

(rezervatie raritati floristice)

Ramet sat Valea Manastirii - Cheile Rametului- Muntii Trascau (N) - Culmea Rametului - Vf. Trascau

(1217m alt)/raul Stremt (Geoagiu) si raul Mogos - Manastirea "Ramet" (F) 1376/1982 hram "Izvorul

Tamaduirii" si Biserica dublu hram "Adormirea Maicii Domnului si Sf. Ap. Petru si Pavel" 1992 - muzeu

icoane pe sticla - Biserica de piatra din 1214 (cazare) – mister: "Izvorul Tamaduirii" - "Cheile

Manastirii" (chei deosebit de salbatice, guri de pesteri) rezervatie naturala


- Cabana Ramet (pe stg. Raului Ramet la 425m alt) – se trece podetul – V - defileul sapat de

Valea Ramet – Cheia Rametului (1189m alt) – grote – cascade – “Portal” (arcada) – “La Cuptor”

- ocolire pe la baza versantului – sector periculos – balti adanci prin care se trece anevoie –

sectorul tunel – cascade – bulboane – rupturi de pante – Cheia (sat) – confluenta – N - Valea

Cheia – Piatra Nicaia (1099m alt) – punte – obarsia paraului Cheia (unirea paraielor Geogel cu

Valea Bradestilor) – N pe Valea Bradestilor – urcus greu – Bradesti (sat) – variante de trasee -

Valea Poienii – Valea Poienii (sat) – Vanatarea (dolina - 80m adancime) pe fundul careia, in

anotimpul ploios, se formeaza lac cu adancime pana la 25m - traseul ocoleste dolinele – locul

unde converg cele trei paraie - cascada paraului Poienii – Valea Cheia - cascade de 2m

inaltime cu zgomot asurzitor - pinten calcaros – cascade de 4m inaltime – marmite - Pestera

Vanatarea (inaccesibila) - reintoarcere deasupra dolinei (punct de intersectie al traseelor) –

Sub Piatra (sat) – Valea Morilor – lumea de basm Pestera “Huda lui Papara” (lacuri, Cascada

Evantai, Inima de Piatra, Sala Minunilor, Sala Virgina, Sala Tacerii, Lumea Framantata… sifon la

20m de fundul dolinei Vanatara) – coborare pe Valea Morilor – defileu – Mv. Bedeleu –

confluenta Vaii Morilor cu Ariesul – Salciua de Jos (sat) - varianta periculoasa

Rimetea sat Coltesti – Muntii Trascau (N)/raul Paraul Muntelui, Rimetea – formarea raului Trascau -

castru roman sec.2-3, ruinele Cetatii Coltestilor sec 13-15, Biserica "Sf. Gheorghe" 1727 - "Cheile

Silosului" rezervatie naturala


- spre V – ruinele Cetatii Coltestilor – stg. – urcus greu - Cheia Urdasului – Padurea Gradina

Cetatii (1213m alt) – Vf. Cornului (1238m alt) – Vf. Ciresului (1239m alt) – relief carstic de

platou – SV – Vf. Bedeleu (1227m alt) – variante de trasee – SV – Vanatara

Rimetea sat Rimetea - Cheile Rimetilor – Muntii Trascau (N)/raul Rimetea si raul Sireatului – Piatra

Secului (1129m alt), Ardascheia (1250m alt) - Manastirea "Rimetea" (Remetea) (F) 1998 - fortificatii

epoca de fier sec.5 I.Hr., Monumentul eroilor din I-ul razboi mondial, muzeu etno - cabana Rimet -

punct de plecare catre Cheile Rimetilor (pe poteca 1h)


- spre SV – Vf. Ardascheia (1250m alt) – urcus greu – Saua dintre Coltii Trascaului (1129m alt) si

Piatra Secuiului din care se pot face ascensiuni catre varfuri – S pe platou – Valea Gusteagului

– SE – Paraul Muntelui – Coltesti (sat)

Rosia Montana sat Carpinis - Munceii Rosiei Montane - Muntii Metaliferi (N)/raul Rosia - case vechi-

taranesti - Closca - Ion Oarga 1747-1785 – Muzeu memorial Horia, Closca si Crisan

Rosia Montana sat Rosia Montana - Munceii Rosiei Montane- Muntii Metaliferi (N) - Taul Brazilor

(lac), Taul Cornii (lac), Taul Mare (lac), Taul lui Anghel (lac) - "Alburnus Maior" Traian-asezare romana,

muzeu minerit, galerii de mina din epoca dacica, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.18, case

vechi-memoriale – muzeu etno - "Piatra Corbului" - "Piatra Despicata" rezervatii geologica, mine de

aur, lacuri antropice, punct de plecare spre Detunatele

Salciua sat Salciua de Jos – Muntii Trascau, Muntele Mare, Bendii (1217m alt)/raul Aries si raurile

Salciuta si Valea Morilor – Pestera Huda lui Papara strabatuta de raul Ponor (4km S de sat), cu sali,

cascade, sifoane - Sala Minunilor - greu accesibila, pestera de la Grosi "Poarta Zmeilor" (monument al

naturii), muzeu istorie


- spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – SE – Pestera Huda lui Papara

- spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – S – Vanatara – Cheia Rametului – cabana

Ramet – Manastirea Ramet

- spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – coborare peste rau - drept inainte

(perpendicular pe Valea Morilor) – urcus pe Mv. Bedeleului – traseu foarte greu – defileul

Ariesului - ascensiune dificila – “La Balcon” – “Sipote” – “Cascada de travertin” – bifurcatie

(marcaj) – varianta dr. – panta deosebit de accentuata – grota (popas) – Vf. Bedeleu (1227m

alt) - platoul Bedeleu (lipsa marcaj si numeroase poteci pastorale – apelati la calauze din

partea locului) – Pestera de la Poarta Zmeilor – spre E – zona cu doline si dalme – Izvorul

Bedeleu – NE – Valea Pietrelor – lacuri formate pe fundul dolinelor – Cheile Vaii Pietrelor

(cascade, repezisuri, marmite torentiale) - Vf. Cornului (1238m alt) si Vf. Plesii (1130m alt) –

traseu periculos – Izvoarele (sat) – SE pe Valea Aiudului – Valisoara (sat) – pesteri (accesibile

numai alpinistilor si specialistilor - orientate invers decat sensul de curgere al raului Aiud) – Vf.

Rachis (779m alt) – Cheia Aiudului – Poiana Aiudului (sat)

Trasee spre Muntii Metaliferi:

- spre V (traseu rutier) – Baia de Aries

- spre S pe Valea Larga – Dealul Caselor (sat) – Dealul Fetii (728m alt) – spre izvoare

Salciua sat Sub Piatra – Muntii Trascau, Muntele Mare/raul Salciuta – Pestera Huda lui Papara -

Manastirea "De Sub Piatra / Sub Piatra - Salciua" (F) 1450 cu Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva"

1798 – mister: la Pestera Huda lui Papara-soarele apare de 2 ori/fenomen optic (lacuri, Cascada

Evantai, Inima de Piatra, Sala Minunilor, Sala Virgina, Sala Tacerii, Lumea Framantata) rezervatie

naturala

Salistea sat Margineni - Muntii Sureanu – Deal Varatec/raul Cioara - Manastirea "Afteia - Sf. Imp.

Constantin si Elena" (Cioara) (M) sec.16

Salistea sat Salistea – Depr. Orastiei - Deal Varatec/raul Cioara la confluenta cu paraul Freman - Tezaur

dacic-sec.1 I.Hr, Manastirea "Afteia - de la Cioara"/(Sihastria Plaisor) (M) sec.16/1975 Biserica "Sf. Arh.

Mihail si Gavriil" 1798-cazare, Casa "Barcsay"-sediul Primariei

Sancel sat Panade - Dealurile Tarnavei Mici – Dl Chirei (468m alt)/raul Tarnava Mica la confluenta cu

Panade – Taul Panade (Taul fara Fund – 1,5ha si 2,80m adancime – lac de baraj natural) pe Dealul

Chirei

Santimbru sat Santimbru - Podisul Secaselor - Muntii Trascau - Deal Bilag/raul Mures - Biserica veche -

reformata sec.13 cu picturi murale sec.15 - Iancu de Hunedoara a invins turcii in 1442

Sasciori sat Capalna – Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor - Deal Capalna/raul Sebes –

vestigii cetate dacica sec.2 I.Hr - "Fetele de la Capalna" ansamblu folcloric

Sasciori sat Sebesel - Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor/raul Sebes - casa pictorului

Sava Hentia 1848-1904 - ruinele Cetatii medievale din sec.13, monumentul eroilor

Sasciori sat Sasciori - Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor pe raul Sebes - vestigii

cetate medievala sec.13 - icoane pe sticla, ceramica rosie

Sebes – oras - Podisul Secaselor/raul Mures la confluenta cu raurile Sebes si Secas – Muzeu istorie,

ruine cetate Sebes, Biserica evanghelica 1241, Casa Zapolya, Capela Sf. Iacob, Manastire dominicana

sec.14, casa breslelor sec.17, Biserici: "Sf. Bartolomeu" romano-catolica sec.14, "Adormirea Maicii

Domnului" 1778 - "Rapa Rosie" rezervatie geologica-monument al naturii

Sebes sat Lancram - Podisul Secaselor/raul Sebes - Lucian Blaga - poet (1895-1961) – iconari

Sibot sat Sibot - Lunca Muresului/raul Mures la confluenta cu raul Cugir - Biserica "Adormirea Maicii

Domnului' sec.18, monumentul lui Pavel Chinezul -erou al luptei de la Campu Painii in 13 oct 1479

Sohodol - Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Sohodol - Lucia Mica, Lucia Mare (pesteri ocrotite) -

Manastirea "Poiana Sohodol”

Sohodol sat Valea Verde - Tara Motilor – Muntii Bihor - Proiectul german “Natura pura”

Sona sat Biia - Dealurile Tarnavei Mici/raul Tarnava Mica – Taul cel Lung si Taul fara Nume (lacuri) -

Tezaur din aur din epoca de bronz

Sona sat Valea Sasului - Podisul Tarnavelor/raul Broaga – 3 lacuri de alunecare - Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" 1790

Spring sat Spring - Podisul Secaselor/raul Spring - obelisc pentru eroii celui de-al II razboi mondial

Stremt sat Fata Pietrii - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) – Rezervatie naturala

"Cheile Manastirii" Culmea Ramet

Stremt sat Geoagiu de Sus – Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) - Manastirea

1521-Radu de la Afumati (ruine) - Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1724

Stremt sat Stremt - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) - Ruinele cetatii Diodului

sec.13-14

Sugag sat Dobra - Cheile Sugagului - Muntii Sureanu (Sebes), Candrel (Cindrel) – Raul Sebes la

confluenta cu raul Dobra - "Pintenii din Coasta Jinei" rezervatie

Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel):

- SE pe Raul Dobra pana la izvoare – Vf. Pogoana (1424m alt) – Vf. Maura (1335m alt)

- SE pe Raul Dobra – confluenta – SV pe raul Sugagu – Vf. Muntisoru (1353m alt) – Mocirlele –

SE – Vf. Porumbelu (1366m alt) – Vf. Paltineiu (1588m alt)

Sugag sat Sugag - Cheile Sugagului - Muntii Sureanu/raul Sebes - Manastirea "Tet" (F) 1955 iar la 10km

se afla Manastirea "Oasa" (M))/punctul Tau/pe deal la 1400m alt - Biserica din lemn ctitorita de Ionel

Pop si Mihail Sadoveanu stramutata din cauza lacului de la Fetita (Alba) – "Zi-i bade cu fluiera"

manifestare folclorica anuala (luna mai) - Nicolae Cernat (1892-1962) sculptor in lemn (casa

memoriala), prelucrare artistica a lemnului - "Tinoavele din luncile Prigoanei" rezervatie botanica,

"Pintenii din Coasta Jinei", "Masa Jidovului" si "Stanca Grunzii" rezervatii geomorfologice (monumente

naturale) - Novaci - Oasa - Sebes = sosea transalpina, hidrocentrale: Galceag-1980, Sugag-1984 si

Sasciori-1987


- spre S pe raul Sebes – Masa Jidovului – Lacul Tau Bistra – V - Lacul Oasa – Colonia Fetita –

Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt) – S – Curmatura Sureanu – Vf. Ausel

(2009m alt) – E – Vf. lui Patru (2130m alt) – SE – Vf. Smida Mare (1774m alt) – Vf. Salanele

(1709m alt) – Poiana Muierii (1756m alt) – (varianta spre S la Obarsia Lotrului) – E – Pasul

Tartarau – Vf. Tartarau (1777m alt) – spre N pe Valea Frumoasa – Lacul Oasa – N – Sugag

Sugag sat Tau Bistra - Cheile Sugagului – Muntii Sureanu – Dealuri: Tet, Ivanusu/raul Sebes la

confluenta cu raul Bistra - Tau Bistra (lac) - Manastirea "Oasa" (M) 1990 hramuri: "Adormirea Maicii

Domnului, Sf. Mc. Pantelimon" la 1300m alt. pe marginea Lacului Oasa (cazare) - Manastirea "Tet" (F)

1995 hramuri: "Sf.M.M. Gheorghe, Nasterea Maicii Domnului" (cazare) la 20km de Oasa


- drumetii spre Muntii Sureanu – Lac Oasa/raul Sebes-izvor – Vf. Piatra Tomnatecu (1280m alt)

- traseu spre V – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SV pe Valea Bosorog

(amonte)

- traseu spre V – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SE – Saua Prisaca –

SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt)

- traseu spre V – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – N – Preluca Grosilor

- traseu spre E – Valea Sebesului (N) – Masa Jidovului – La Turloaie – Sugag

Sugag – Colonia Fetita – Muntii Sureanu – Lacul Oasa:

- NV – Culmea Prigoanei – SV – Luncile Prigoanei pe Valea Prigoana – Poarta Raiului – V –

Cabana Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt)

Sugag pas Tartarau (1777m alt) – Muntii: Sureanu, Lotrului, Latoritei - Obarsia Lotrului, Masiv Salanele

(1709m alt), Tampa din Parau (1809m alt)


- spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – NE - Valea Salanele (aval) - Culmea Runcu - Vf. Smida

Mica - Lacul Oasa – N - Dambul Sarpelui – Colonia Fetita

- spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – V – Culmea Sterminosu – Cabana Voievodul (trasee pe

vaile raurilor spre izvoare)

- spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – N – Vf. Salanele (1709m alt) – Vf. Smida Mare (1774m

alt) – NV – Gura Potecului – Vf. lui Petru (2130m alt) – Vf. Ausel (2009m alt) – N – Curmatura

Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Sureanu (2059m alt)

Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului)

- spre NV - Culmea Principala a Muntilor Steflesti (Lotrului) – Vf. Piciorul Tampei (1831m alt) –

Vf. Tampa din Parau (1809m alt) – Curmatura Balu – Vf. Piatra Alba (2178m alt) – Vf. Cristesti

(2233m alt) – Vf. Steflesti (2244m alt) – Vf. Contu Mare (2080m alt) – Vf. Balindru Mare

(2207m alt) – Vf. Negovanu Mare (2135m alt) – Vf. Clabucet (2054m alt) – Plaiul Clabucet –

Curmatura Buceciu – Poiana Tiganului – Vf. Voinesita (1848m alt) – SE – Cacacea – Vf. Sterpu

(2142m alt) – Vf. Parcalabu (2060m alt) – Culmea Stanisoara – Coasta Cainenilor (1916m alt) –

Vf. lui Vlad (1352m alt) – Plaiul Vladului – Valea Oltului – Rau Vadului (sat)

- spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Slimoiu (1509m alt) – Vf. Podele

(1670m alt) – Gura Curpatului (variante de trasee pe vaile Curpatu Mic si Curpatu Mare) –

Lacul Oasa – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa

Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel):

- spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Slimoiu (1509m alt) – Vf. Podele

(1670m alt) – Gura Curpatului – Lacul Oasa – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa – E –

Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Culmea Domnilor – Vf. Cibanu (1885m alt) – Vf. Serbota Mare

(2007m alt) – Lacul Iezerul Mic – Vf. Candrel (2244m alt) – Lacul Iezerul Mare – Cabana Canaia

– SE – canton Serbanei – SV pe Valea Sadu – Curmatura Steflesti – aval pe paraul Steflesti –

Culmea Tarnii – canton Tartarau

Teius – oras - Dealurile Aiudului/raul Geoagiu (Stremt) - Platoul Cetatuia-necropole, Biserica reformata

sec 13/18, Biserica romano-catolica 1449-ctitor Iancu de Hunedoara, Biserica "Intrarea in Biserica a

Maicii Domnului" 1597


- spre NV pe Valea Geoagiu (numita si Valea Stremt sau Valea Manastirii sau Valea Mogosului)

– Stremt (sat) – Geoagiu de Sus (sat) – (varianta spre Manastirea Ramet la 8km de sat) –

Cheile Manastirii – Vf. Pleasa Rametilor (1250m alt) – Vf. Priseaca (1150m alt) – Cheile

Rametilor – Mv. Fundoi – Mv. Uzmezeu – Pestera de Cuart – Cheia (sat) … in apropiere se afla

Vf. Trascau (1217m alt)

Unirea sat Dumbrava - Campia Turzii - Dealurile Aiudului - Manastirea "Sf. Mare Mc. Dimitrie -

Dumbrava" (F) 1997

Vadu Motilor sat Lazesti - Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor, Muntele Mare/raul Lazesti - Biserica

din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil"-sec.18 cu picturi din 1749, Schitul "Sf. Siluan Athonitul" (F) 1994

Valea Lunga sat Tauni - Podisul Tarnavelor/raul Valea Lunga - Manastirea "Acoperamantul Maicii

Domnului - Tauni" (F) 1992

Vidra – comuna - Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu paraul Slatina - "Dealul cu Melci"

(650m alt) rezervatie paleontologica - Vf. Rachita - punct plecare spre Muntele Gaina

Vidra sat Vidra - Muntii Bihor/raul Ariesul Mic - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.13

Vintu de Jos sat Vurpar – Muntii Metaliferi–Masiv Gorganu - Culoarul Muresului/raul Mures - Cetate

sec.13, conacul "Kendeffy-Horvath" sec.18, Biserica reformata fortificata sec.16, castel sec.16

Zlatna – oras – intre Muntii Trascau, Metaliferi – Dealurile Dambau, Breaza, Jidovu, Magura

Dudasului/raul Ampoi - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1424 cu picturi interioare originale, "Sf.

Nicolae" sec. 18 (icoane pe sticla, muzeu), "Nasterea Maicii Domnului" sec.17 - zona etnografica si

folclorica, aici a invatat Avram Iancu, in 1838 prima masina cu aburi din Transilvania, 1619 - Gabriel

Bethlen a colonizat mineri germani si slovaci - depresiune tectonica


- spre NE – Valea lui Lal – La Homoroci – Vranita Plesii – Platoul Dambau – pesteri – Vf.

Dambau (1369m alt) – Cheia Fenesului – Lacul Fenes – (variante de trasee) – E – Poiana

Magurii (1235m alt) – N – Pestera Haldahaia - Vf. Ciumerna (1282m alt) – Vf. Baiesului (1300m

alt) – Pestera Bisericuta – SE – izvoarele paraului Ighiu – Lacul Ighiu – aval spre E pe Valea

Ighiel – Vf. Runcului (878m alt) – Cheile Ighiel – Ighiel (sat)

- spre N pe raul Valtori – spre izvoare

Zlatna sat Fenes - intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura

Dudasului/raul Fenes – Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1754 - pesteri


- spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – Deal Devii (1226m alt)

- spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – baraj – SV spre Vf. Dambau

(1369m alt)

- spre N pe paraul Calineasa – Vf. Magulita (1262m alt)

Zlatna sat Izvoru Ampoiului - intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu,

Magura Dudasului/raul Ampoi - Castelul regelui - minereu de cinabru – drumetii spre Pasul Bucium

Zlatna sat Patrangeni – intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura

Dudasului/raul Ampoi - Manastirea "Buna Vestire - Negreaia - Patrangeni" (Patranjeni) (F) sec.17

Zlatna sat Suseni - Cheile Fenesului - Muntii Trascau - Masive: Dambau (1369m alt), Dosul Blidarului

(1094m alt) - raul Fenes - Biserica "Schimbarea la Fata" 1822


- spre N izvoare – Vf. Magulita (1262m alt) – Culmea Piatra Caprei – pesteri – Vf. Corabia

(1307m alt) – N – Vf. Poiana Magurii (1235m alt) – intrare in traseul de culme – variante de

trasee

- spre N pe paraul Bradu

Mijloace de transport pe cablu

Teleschi - Arieseni: Partia Vartop - mare

Teleschi - Arieseni: Partia Vartop – mica

Teleschi – Sureanu: Noul complex de schi Sureanu

Teleschi - Curmatura: Noul complex de schi Sureanu

Bibliografie1. Fondul morfoturistic

http://stiri.turismalba.ro/?p=4640http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=rohttp://www.vilarustica.ro/obiective/rezervatia_detunata.phphttp://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=90&Itemid=67&lang=rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apusenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Albahttp://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=rohttp://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/dictionar.php?lit=Rhttp://www.carpati.org/geografie_articol/2.1.1._relieful_muntilor_apuseni/182/http://www.padis.ro/specific.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692.htmlhttp://videonews.antena3.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-Ariesului-Mare/http://www.plecatdeacasa.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni.htmlwww.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/136773 BLEAHU M., DIMIAN M.(1967) :Studii stratigrafice şi tectonice în regiunea Feneş-Ighiel- Intregalde(Munţii Metaliferi), D. d. S. Inst. Geol.; Vol. L III/1, pp. 293-297, Bucureşti. BLEAHU M., BRADESCU VL.,(1976):Rezervaţii naturale geologice din România,Ed. Tehni- MARINESCU FL. că, pp.29-32, Bucureşti.

CETM ALBAMONT (2002): Arii Protejate în Munţii Trascău şi Munţii Gilău din Judeţul

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/136773

http://www.plecatdeacasa.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni.html

http://videonews.antena3.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-Ariesului-Mare/

http://www.referat.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692.html

http://www.padis.ro/specific.html

http://www.carpati.org/geografie_articol/2.1.1._relieful_muntilor_apuseni/182/

http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/dictionar.php?lit=R

http://www.arieseni-apuseni.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=ro


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Alba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apuseni



http://www.vilarustica.ro/obiective/rezervatia_detunata.php

http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=ro

http://stiri.turismalba.ro/?p=4640

Alba., Proiect finanţat prin programul PHARE-ACCES.,pp 25- 27.

http://clubapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=49http://geocaching.plus.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=90http://www.albaiulianul.ro/turism-in-alba/355-cheile-cetii-.html2. Fondul climatoturistichttp://www.tititudorancea.com/z/climatoterapia.htmhttp://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm

3. Fondul turistic hidrogeografichttp:// www.alea.ro http://www.hartaturistului.comhttp://www.balti.ro/raurihttp://www.carpati.orghttp://www.romaniahighlights.ro/ro/lacurihttp://www.focuseco.rohttp://www.infomontan.rohttp://www.ariiprotejate.3x.rohttp://www.arpm7c.ro/documents/radioactivitatea

4. Fondul turistic biogeografic http://www.cjalba.rohttp://www.tourismguide.ro/x/judetul_alba/http://info.romserv.com/Alba_1_Turism_6.htmlhttp://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm#tourismhttp://www.parcapuseni.ro/

5. Fondul turistic cultural-istoricWikipediahttp://www.sate-comune.ro/turism.phpMocean Ioan – Alba: monografie

6. Fondul turistic etnografic şi folcloric

http://www.calatoreste.ro/2006/jurnale-de-calatorie|jurnal/journalID_19/locationID_40/Valea-Sebesului.htmlhttp://www.funromtour.ro/atractii_zona_208/Etnografice_in_Apuseni_Tara_Motilor.htmlhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiuri-unice-in-tara-motilor-437712.htmlhttp://www.primariametes.ro/presaca_ampoiului.html

7. Baza materială turisticăwww.romaniaturistica.rowww.turistinfo.rowww.mareea.rowww.kazare.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9Fhttp://www.viaromania.eu/index.cfm/param/ski-Partii_de_schi.html

http://www.viaromania.eu/index.cfm/param/ski-Partii_de_schi.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9F

http://www.primariametes.ro/presaca_ampoiului.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiuri-unice-in-tara-motilor-437712.html

http://www.funromtour.ro/atractii_zona_208/Etnografice_in_Apuseni_Tara_Motilor.html

http://www.sate-comune.ro/turism.php

http://www.parcapuseni.ro/

http://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm#tourism

http://info.romserv.com/Alba_1_Turism_6.html

http://www.tourismguide.ro/x/judetul_alba/

http://www.cjalba.ro/

http://www.arpm7c.ro/documents/radioactivitatea

http://www.ariiprotejate.3x.ro/

http://www.infomontan.ro/

http://www.focuseco.ro/

http://www.romaniahighlights.ro/ro/lacuri

http://www.carpati.org/

http://www.balti.ro/rauri

http://www.hartaturistului.com/

http://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm

http://www.tititudorancea.com/z/climatoterapia.htm

http://geocaching.plus.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=90

http://clubapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=49

http://www.schisureanu.rohttp://stiri.turismalba.ro/?p=4640

8. Potenţialul de comunicaţiehttp://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-albaHarta rutiera: http://romanialivewebcam.blogspot.com/2007/08/harta-rutiera-romaniei.htmlHarta feroviara: http://www.igpr.ro/DPT/images/jpg/cai_ferate.jpg

http://www.igpr.ro/DPT/images/jpg/cai_ferate.jpg

http://romanialivewebcam.blogspot.com/2007/08/harta-rutiera-romaniei.html

http://www.schisureanu.ro/

Documents

Judeţul Alba