GRAM AUR = 241,2278 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5474 RON EURO = 4,9241 RON DOLAR = 4,1740 RON

12 pagini

n ANDREI MOANÞÃ, CEO PRIMA DEVELOPMENTGROUP: “Experienþa dezvoltatorului ºi aconstructorului reprezintã cel mai importantfactor în obþinerea unei locuinþe de calitate”

PAGINA 9

n CLAUDIU MUREªAN, PREªEDINTELECOMISIEI PENTRU BUGET, FINANÞE,ACTIVITATE BANCARÃ ªI PIAÞÃ DECAPITAL DIN SENAT:“Nu ne oprimºi încercãm sã clarificãmpresupusele nereguli din ASF”

PAGINA 4

5 lein Controverse pe marginea ordonanþei ce

permite împuºcarea urºilor agresiviPAGINA 3

n Rectificare bugetarã majorã, pe plus,solicitatã de Ministerul Transporturilor

PAGINA 3

n Comerþul cu mãrfuri SUA-Chinasfideazã disputele dintre cele douãmari economii

PAGINA 12

n BCE menþine dobânda la minim istoricPAGINA 12

Vineri, 23 iulie 2021, nr. 140 (6920),

Jocurile Olimpiceale… pandemiei

Din start, JocurileOlimpice vor sta subsemnul unei seriozi-tãþi…apãsãtoare.Ceremonia de de-schidere va fi “multmai sobrã” decât la

alte ediþii, a declarat un consilier alorganizatorilor, Marco Balich, ce afost mult timp producãtor al ace-stor evenimente: “Va fi o ceremo-nie mult mai sobrã. Totuºi, cu oesteticã japonezã frumoasã. Foartejaponezã, dar ºi sincronizatã cusentimentul zilei de astãzi, cu reali-tatea”. Japonia a decis în aceastãlunã cã majoritatea probelor de laJO vor avea loc cu porþile închise,pentru a reduce cât mai mult riscu-rile de infectare cu noul coronavi-rus. “Într-un fel ceremonia de de-schidere va fi unicã ºi se va concen-tra doar asupra sportivilor. Aceastãsituaþie (pandemia - n. r.) are desi-gur consecinþe. Evident cã nu vaexista coregrafie de masã, din cau-za Covid-19", a afirmat Balich,care a mai adãugat:

“Cred cã marea realizare a echi-pei care s-a ocupat de aceastã cere-monie este cã a reuºit sã acceptescaunele goale ca pe un fapt,reuºind totuºi sã menþinã atenþiaasupra sportivilor. Va fi foarte sem-nificativ, departe de mãreþia cere-moniilor anterioare. Momentuleste acum. Este un efort frumos. Oceremonie foarte sincerã, nimiccontrafãcut”.

Cincisprezece lideri ai unor stateºi organizaþii internaþionale urmea-zã sã viziteze Japonia pentru a asi-sta la ceremonia de deschidere a JOde la Tokyo, a anunþat purtãtorul decuvânt al guvernului nipon, Katsu-nobu Kato, numãrul fiind mai miccomparativ cu cei 40 de lideri careau fost prezenþ i la acelaº i

eveniment, în 2016, la Jocurile dela Rio de Janeiro.

Demisii ºi scandaluri

pe bandã rulantã

Din pãcate pentru imaginea deansamblu, nici festivitatea inaugu-ralã nu a fost scutitã de probleme.Organizatorii au anunþat demiterearesponsabilului cu ceremonia dedeschidere, Kentaro Kobayashi,din cauza unei glume legate de ho-locaust care data de mai bine de 20de ani. "Am aflat cã în cadrul unuimoment artistic trecut, KentaroKobayashi a folosit un limbaj di-spreþuitor faþã de un fapt istoric tra-gic’", a declarat preºedintaComitetului Tokyo-2020,Seiko Hashimoto. "Comite-tul de organizare a decis sã îldemitã pe domnul Kobaya-shi din funcþie", a adãugatHashimoto.

"Încã ne gândim în privin-þa manierei prin care sã putem asi-gura desfãºurarea ceremoniei", aafirmat Hashimoto, precizând cãdoreºte sã tragã concluziile "câtmai repede posibil".

În 1998, Kobayashi ºi un alt ar-tist imitau un celebru duo de ani-matori ai unei emisiuni japonezede televiziune pentru copii. Pre-fãcându-se cã îºi imagineazã o ac-tivitate de bricolaj în care era vor-ba de instalarea unor mici pãpuºide hârtie, Kobayashi i-a spus par-tenerului sãu: "ultima oarã ai spus«hai sã ne jucãm de-a holocau-stul»’’, declanºând râsetele publi-cului.

Cei doi s-au amuzat apoi ima-ginându-ºi furia producãtoruluiemisiunii. ”Sceneta scrisã de mineconþinea replici care erau foarte ne-potrivite’’, ºi-a cerut scuze Koba-

yashi, o personalitate în lumeaspectacolului din Japonia. Demite-rea lui Kobayashi a venit la doarcâteva zile dupã ce a lui KeigoOyamada, compozitorul uneia din-tre temele muzicale ale ceremonieide deschidere. Acest artist japonez,cunoscut sub pseudonimul Corne-lius, recunoscuse în interviuriacordate în anii 1990, pe un ton le-jer, cum îºi persecuta colegii declasã cu handicap în tinereþe. Înmartie, un alt responsabil artisticcu ceremoniile de deschidere ºiîncheiere ale Jocurilor, Hiroshi Sa-saki, a demisionat ºi el pentru fap-tul cã a sugerat sã deghizeze în porco vedetã a reþelelor de socializare,

Naomi Watanabe, din cauzarotunj imi lor sa le . Înfebruarie, preºedintele deatunci a l Comite tu lu iTokyo-2020, fostul premierYoshiro Mori, a fost ºi elnevoit sã pãrãseascã funcþiafin cauza unor afirmaþii

sexiste, care au provocat reacþii lanivel mondial.

101 tricolori ”aleargã”

dupã medalii

Comitetul Internaþional Olimpic(CIO) a permis forurilor sportivenaþionale sã aleagã câte doi purtã-tori de drapel pentru Jocurile Olim-pice, iar mai multe naþiuni au decissã adopte aceastã mãsurã. Astfel, ºiþara noastrã a ales doi purtãtori dedrapel, pe canotoarea MãdãlinaBereº ºi pe înotãtorul Robert Glin-þã. Mãdãlina Bereº este medaliatãolimpicã cu bronz la Rio 2016 ºicampioanã mondialã cu barca de8+1 a României. În palmaresul sãufigureazã 6 titluri europene. Ea estereprezentantul celei mai numeroa-se delegaþii din Team Romania.

Canotajul a calificat 36 de sportivila JO Tokyo 2020. Mãdãlina este altreilea reprezentant al acestei disci-pline care va purta steagul dupã Iu-licã Ruican – Atlanta 1996 ºi Elisa-beta Lipã – Sydney 2000, Atena2004. Robert Glinþã este primulînotãtor din România care a reuºitsã câºtige aur la Campionatele Eu-ropene ºi a fost primul sportiv cali-ficat la JO Tokyo 2020. El estemultimplu medaliat european ºi vafi primul reprezentant al acestei di-scipline care va purta drapelul laCeremonia de Deschidere a Jocuri-lor Olimpice de Varã. KaiacistulAurel Vernescu a purtat de cele maimulte ori tricolorul la aceste cere-monii, de 3 ori consecutiv, Tokyo1964, Mexico 1968 ºi Munchen1972. Primul campion olimpic alsportului românesc, Iosif Sârbu, tirsportiv, a avut onoarea de a purtadrapelul la Melbourne 1956, iarprima sportivã care a purtatdrapelul României la JO a fostElisabeta Lipã. De cinci oricampioanã olimpicã ºi desemnatãcanotoarea secolului, ElisabetaLipã a avut de douã ori aceastãonoare, la Sydney 2000 ºi la Atena2004.

Þara noastrã va fi reprezentatã laJocurile Olimpice de la Tokyo de101 sportivi care vor concura în 17discipline sportive: înot, atletism,canotaj, fotbal, gimnasticã artisti-cã, baschet 3x3, ciclism, lupte, tirsportiv, canoe, tenis de masã, box,scrimã, triatlon, tir cu arcul, judo ºitenis. Aºteptãrile nu sunt foartemari în ceea ce priveºte medaliile,sportul autohton înregistrând unrecul major în ultimele douã dece-nii, dar, respectând spiritualolimpic sã nu uitãm cã: importanteste sã participi!

(continuare în pagina 10)

DAN

NICOLAIE

Jocurile Olimpice, ediþia Tokyo - 2020, se deschid oficial astãzi, 23 iulie 2021. Sãrbãto-area transformatã într-o obligaþie neplãcutã, aºa poate fi descrisã, pe scurt, actualaediþie a Jocurilor Olimpice. Japonia a investit enorm ºi nu ºi-a permis sã piardã aceºtibani, iar conducerea Comitetul Olimpic Internaþional nu a vrut sã-ºi asume anularea

competiþiei din cauza crizei sanitare. La intersecþia dintre bani ºi pasiune, invariabil baniiau prioritate. Aºa s-a ajuns la o ediþie a olimpiadei fãrã spectatori în tribune, fãrã turiºtistrãini, cu sportivi izolaþi în camerelre lor ºi care la scurt timp dupã ce îºi terminã concur-surile trebuie sã pãrãseascã Japonia. Atmosfera este una încãrcatã ºi nu existã motive sãse relaxeze pe parcurs. Pandemia ºi-a lãsat adânc amprenta ºi în acest caz.

Cum totul se învârte în jurul banilor, trebuie spus cã, fãrã sã punem la socotealã toatepierderile cauzate de amânarea competiþiei cu un an, Japonia a cheltuit 13 miliarde deeuro pentru aceastã ediþie, cu câteva miliarde în plus faþã de bugetul anunþat iniþial.Pentru organizatori, amânarea cu un an a JO de la Tokyo a reprezentat o provocare dinpunct de vedere financiar ºi al logisticii - noi rezervãri, renegocieri ale contractelor cusponsorii, prelungiri de contracte pentru personal. Organizatorii au încercat sã mai scapedin povara financiarã reducând numãrul de bilete gratuite ºi de invitaþi oficiale sau re-nunþând la unele ceremonii. În final toate biletele au devenit gratuite, pentru cã accesulspectatorilor a fost interzis, iar ceremoniile au dispãrut una câte una, aºa cã paguba a de-venit ºi mai mare. Astfel, ediþia de la Tokyo a JO este cea mai scumpã Olimpiadã de varãdin istorie (Londra 2012 deþinea recordul cu 12 miliarde de euro cheltuiþi), dar ºi cea maitristã, având în vedere restricþiile.

Dacã tot vorbim de momente de cotiturã …olimpicã, trebuie sã-l reamintim ºi pe Evan-ghelie Zappa, pentru cã peste tot se vorbeºte doar de Pierre de Coubertin drept pãrinteleJocurilor Olimpice moderne. Nãscut într-o familie de aromâni în anul 1800, în Epirul deNord, în nord-vestul Greciei, Zappa a deþinut numeroase moºii în jurul Bucureºtiului ºi înBãrãgan. A devenit celebru prin strãdaniile sale de reînviere a Jocurilor Olimpice. În 1850,la iniþiativa poetului romantic grec Alexandru Suþu, Evanghelie Zappa a început sã ia înconsiderare modul în care aceste jocuri ar putea fi organizate ºi chiar a propus ca acesteasã fie numite "Olimpice". Zappa s-a angajat sã suporte costul acestui eveniment, a finan-þat construcþia Zappeionului în Atena, un complex de clãdiri, cu stadion, amfiteatru deconferinþe ºi cu sãli de gimnasticã. În anul 1859, Evanghelie Zappa a organizat pe strãzileAtenei alergãri ºi alte genuri de competiþii sportive pe care le-a numit Jocuri Olimpice. Fi-rul a fost reînnodat temeinic abia în 1896, când are loc prima ediþie modernã a Olimpiadeila iniþiativa lui Pierre de Coubertin. Olimpiada care aducea pacea în toate cetãþile gre-ceºti în perioada anticã, la fel ca ºi porumbelul alb purtãtor al ramurii de mãslin.