JAV- RAPORT EIM BACIA - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RAPORTEIMFainaProteicaBACIA.pdf · PVC cu geam termopan. Va fi dotat ă cu un mic grup sanitar racordat

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1

FABRICĂ FAINA PROTEICA BĂCIA, JUD HUNEDOARA – JAV-ZEGREAN SRL BĂCIA

S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA

RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CONSTRUIRE FABRICĂ DE FĂINĂ PROTEICĂ,COMUNA BĂCIA, JUD. HUNEDOARA

DEVA 2011



SC ECOARTECH SRL DEVATel/fax: 0234-803126Mobil: 0744-538870e-mail: [email protected]

Proiect nr. 267 / 2011

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Întocmit conform OUG nr. 195/2005 şi OM nr. 863/2002 al M.A.M.P.

OBIECTIV: CONSTRUIRE FABRICĂ DE FĂINĂ PROTEICĂ,

COMUNA BĂCIA, JUD. HUNEDOARABENEFICIAR: S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA

Colectiv de proiectare: ing. Zota Ştefan

ing. Zota Alexandrina



1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Denumirea proiectului

CONSTRUIRE FABRICĂ DE FĂINĂ PROTEICĂ BĂCIA

� 337041 Extravilan sat PetreniComuna BăciaJud. Hunedoara

� 0728-902177

1.2. Titularul proiectului

S.C. JAV-ZEGREAN S.R.L. BĂCIA

� 337040 Sat Băcia, comuna BăciaStr. Principală, nr. 255Jud. Hunedoara

� 0728-902177

Persoana de contact:- dl. Zegrean Andrei – administrator

tel: 0728-902177e-mail: [email protected]

1.3. Proiectantul general

S.C. ADI PROIECT S.R.L. Târgu Mureş

� 540272 Tg. Mureşstr. Agricultorilor, nr. 7Jud. Mureş

� 0265-314540

1.4. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

SC ECAROTECH SRL Deva

� 330173 DevaStr. C. Porumbescu, Nr.22/47Jud. Hunedoara

� 0354 – 803126



1.5. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Conform Proiectului Nr. 169/2011 elaborat de S.C. ADI PROIECT S.R.L.Târgu Mureş lucrările proiectate cuprind:

- O hală industrială care va adăposti echipamentele tehnologice ale linieide fabricare a făinii proteice şi a grăsimilor tehnice, un spaţiu de acces alautovehiculelor care aprovizionează materia primă (spaţiu de recepţie) şi o boxăde răcire, centrala termică, anexe constând în vestiare pentru personal, laborator,chicinetă şi sală de mese, grupuri sanitare.

- Staţie de reducere - reglare şi reţea de alimentare cu gaz metan.- Centrala termică amplasată în hala industrială.- Atelier de reparaţii dotat pentru lucrări de întreţinere a instalaţiilor fabricii.- Clădire administrativă.- Instalaţia de epurare a efluentului gazos rezultat din procesul de fabricare

a făinii proteice şi de obţinere a grăsimii tehnice.- Platforma de compostare a materialului epuizat scos din biofiltru şi a

nămolului rezultat de la staţia de preepurare a apelor uzate.- Instalaţiile de aducţiune şi alimentare au apă.- Instalaţiile de canalizare şi evacuare a apelor uzate.- Instalaţiile de preepurare şi epurare a apelor uzate- Drumuri şi platforme interioare pentru acces şi parcare.- Spaţii verzi

1.5.1. Lucrările principale de construcţie (proiectate)

Dimensiunile şi elementele principale ale halei industriale sunt arătate înplanşa A1, scara 1:100 Plan parter din Proiect nr. 169/2011.

Hala industrială regim parter, cu dimensiunile în plan 111,08 x 35,18 m vaavea o structura de rezistenţă compusă din stâlpi de beton armat amplasaţi din 5în 5 m pe laturile lungi ale halei. Suprafaţa construita a clădirii este egală cusuprafaţa desfăşurată si este de 3907,8 mp. Volumul total al clădirii va ajunge la27000 mc.

Din punct de vedere funcţional, clădirea are un spaţiu principal în care sedesfăşoară activităţile de producţie şi o serie de anexe - vestiare pentru personal,laborator, chicinetă şi sală de mese, grupuri sanitare organizate pe sexe. Dinspaţiul principal face parte şi spaţiul de recepţie în care intră mijloacele detransport care aprovizionează materia primă.

Vestiarele pentru personal vor fi de tip filtru, pentru asigurarea de condiţiide igienă sporită, necesare în fluxul de producţie.



Pereţii exteriori şi acoperişul vor fi din panouri sandwich cu grosime de 6cm, din polistiren şi tablă cutată profilată atât pe interior cât şi pe exterior, vopsităcu vopsea anticorozivă de culoare gri. Compartimentările se vor realiza din pereţiuşori din gips-carton pe structură metalică, finisajele vor fi din vopsea lavabilă deculoare gri. Grupurile sanitare şi vestiare pentru personal vor fi placate cu faianţăpână la înălţimea de 2,1 m, pardoselile vor fi din gresie.

Pardoseala halei va fi din beton, stratul de finisaj fiind şapă elicopterizată şipraf de cuarţ. În pardoseală se vor monta sifoane de pardoseală şi ţevi din PVCpentru evacuarea apelor de la spălarea spaţiilor şi a containerelor de pemijloacele de transport cu care se aprovizionează materia primă.

Geamurile vor fi de tip termopan, cu un înalt grad de eficientă termică,având ramă din PVC, tot de culoare gri.

Atelierul de reparaţii va fi o construcţie de dimensiuni reduse, cu o dotareminimă pentru întreţinerea instalaţiilor fabricii. Reparaţiile mari la utilaje se vorface de firme specializate la atelierele lor.

Construcţia se va ridica într-o etapă ulterioară şi va fi din aceleaşi materialeca şi hala industrială. Va cuprinde un mic grup sanitar.

Clădirea administrativă va cuprinde birouri strict necesare desfăşurăriiactivităţii fabricii şi se va ridica, de asemeni, într-o etapă ulterioară. Materialele deconstrucţie: fundaţii din beton, zidărie din bca, acoperiş din ţiglă, tâmplărie dinPVC cu geam termopan.

Va fi dotată cu un mic grup sanitar racordat la instalaţia de canalizare deincintă.

Apele uzate tehnologice şi menajere sunt dirijate printr-o canalizare deincintă la staţia de preepurare a apelor uzate tehnologice şi menajere situată lavest de hala industrială.

1.5.2. Lucrările de instalaţii

a. Instalaţiile de alimentare cu apă

Pentru alimentarea cu apă se va monta o conductă de aducţiune dinPEHD, în lungime de 2350 m, De 110 mm, Pn 6, SDR 17,6 ce va fi racordată laconducta Dn 315 mm care face parte din investiţia “Extindere distribuţie apăcomuna Băcia – etapa III” aflată în derulare. Este prevăzut un cămin de apometruCA amplasat la limita de proprietate.

Apa va fi folosită atât pentru nevoi tehnologice cât şi pentru nevoileigienico-sanitare ale personalului. Reţeaua de distribuţie a apei potabile în incintafabricii este din conductă PEHD cu diametre cuprinse între 25 şi 100 mm.



b. Instalaţiile de canalizare şi epurare ape uzate

Apele uzate tehnologice şi menajere vor fi colectate de o reţea decanalizare de incintă amplasată la nord de hala industrială şi va fi construită dinţeavă de PVC, SN 4, Dn 250. Această canalizare va conduce apele uzate la unbazin de stocare-omogenizare cu V = 30 mc din care va fi alimentată staţia depreepurare.

Apele uzate preepurate se vor evacua prin pompare în reţeaua decanalizare a comunei Băcia, printr-o conductă din PEHD, De 75 mm, în lungimede 1505 m, apoi prin curgere liberă printr-o conductă din PVC 250 mm în lungimede 169 m până la căminul de racord la reţeaua de canalizare a comunei Băcia.

Apele pluviale de pe căile betonate de circulaţie din incinta fabricii,potenţial impurificate cu suspensii (noroi adus pe roţile autovehiculelor) şiproduse petroliere (eventuale scurgeri de carburanţi ca urmare a unor defecţiuniaccidentale), sunt colectate de rigole acoperite cu grătare metalice şi epurateîntr-un decantor-separator, după care sunt evacuate în canalul de desecare CA2ce trece pe la vest de amplasamentul fabricii.

Staţia de preepurare mecano-chimică a apelor uzate rezultate de la fabricade făină proteică şi decantorul-separator vor fi prezentate în Capitolul 4 - Impactulpotenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia

Apele pluviale convenţional curate nu se colectează, ele se scurg liber şise infiltrează în sol sau ajung în mod natural în canalul de desecare CA2, parţialse evaporă.

c. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a fabricii de făină proteică se va faceprintr-o LEA 0,4 kV racordată la postul de transformare 20 KV/0,4KV aflat la cca300 m sud de amplasament.

d. Instalaţiile de încălzire, abur şi apă caldă.

Aburul pentru nevoi tehnologice se va produce într-o centrală termicădotată cu un cazan de 4 t abur/oră la 9 bari şi 180°C care va funcţiona alternativcu grăsime tehnică rezultată din producţia fabricii şi cu gaz metan, dupădisponibilităţi.

Gazul metan se ia din reţelele de transport care traverseazăamplasamentul prin colţul sud-estic prin intermediul unei staţii de reducerereglare.



Pentru nevoi igienico-sanitare şi pentru spălarea mijloacelor de transport amateriei prime (containerele) şi a spaţiilor de producţie se va folosi apa caldăobţinută din procesul de răcire a efluentului gazos în schimbătorul de căldurătubular.

1.5.3. Dotarea tehnologică

Pentru aprovizionarea materiei prime fabrica este dotată cu 2 maşini curemorcă, fiecare cu două containere (unul pe maşină, unul pe remorcă) în carese încarcă materia primă şi 2 maşini fără remorcă, fiecare cu un singur container.

Linia tehnologică de producere a făinii proteice şi a grăsimii tehnice (a sevedea Plan parter, planşa A1, scara 1:100, Proiect nr. 50/2011 – Construirefabrică de făină proteică comuna Băcia, jud. Hunedoara, elaborat de SC Adiproiect SRL Tg. Mureş) este formată din:

- spaţiu de recepţie a materiei prime poz. 2;- jgheab de recepţie poz. 8;- maşină de tocat (concasor) poz. 12;- buncăr de recepţie sub presiune poz. 16;- destructori (cazane de prăjire) poz. 19, 20 şi 21;- jgheab de recepţie cu sedimentare poz. 22, 23 şi 24;- presa cu melc poz. 27;- moara cu ciocane poz. 28;- rezervor şi dozator de antioxidanţi poz. 29;- ciur vibrator (sita) pentru făină proteică poz. 32- maşina de însăcuit făina proteică poz. 33;- omogenizator de grăşimi poz. 34;- filtru AMMA poz. 36;- alimentator de grăsimi poz. 38, 39 şi 40;- staţie de expediere grăsimi poz. 41;- instalaţia de epurare a efluentului gazos formată din ciclon, schimbător de

căldură, condensator, exhaustor şi biofiltru.

Spaţiul de recepţie poz. 2 este prevăzut cu o boxă de răcire pentru situaţiaîn care materia primă nu poate fi introdusă imediat în fluxul de fabricaţie, fie căexistă ceva defecţiuni, fie că mijloacele de transport care aprovizionează materiaprimă nu au sosit în ritmul programat.

1.6. Durata etapei de funcţionare

Lucrările de investiţii sunt programate a se executa în trim. III 2011 – trimIII 2012, fabrica va funcţiona atâta timp cât va fi cerere pe piaţă.



Programul de lucru va fi de 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 350 zile/an.

1.7. Informaţii privind producţia ce se va realiza şi resursele folosite înscopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Tabelul 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia preconizată Resurse folosite în scopul asigurării producţieiDenumire Cantit. anuală, t Denumire Cantit. anuală Furnizor

FăinăproteicăGrăşimetehnică

7875

2975

motorinăapă potabilăen. electricăgaz metangrăsime

99450 t/an6670 m3/an

4725 Mwh/an570 mii m3/an

2000 t/an

Rafinării de petrolReţeaua apă Băcia

SC Electrica SAEON GAZ

prod. proprie

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Tab. 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatelechimice

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, asubstanţei sau preparatuluichimic

Cantitateaanuală (rulaj)

Categorie(P/N)

Periculozi-tate

Fraze derisc

Material de cat. a 3-a cf.Regulament CE 1069/2009

24500 t Nu estecazul

Nu estecazul

Nu estecazul

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici sau biologici care afectează mediulgeneraţi de activitatea propusă.

Tabelul 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluare calculată produsă de activitate şimăsuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidenţiale,de recreere sau altezone protejate culuarea în considerarea poluării de fond

Tipulpoluării

Sursadepoluare

Nr.sursedepolu-are

Pol

uare

max

imă

perm

isă

(lim

ita m

ax. a

dmisă

pt. o

m ş

i med

iu)

Pol

uare

de

fond

Pe zonaobiecti-vului

Pe

zone

de

prot

ecţie

/res

tricţie

afer

ente

obi

ectiv

ului

, cf.

legi

slaţ

iei î

nvi

goar

e

Fără

măs

uri d

e el

im

inar

e/re

duce

re a

poluăr

ii

Cu

impl

emen

tare

a măs

urilo

r de

elim

inar

e/re

duce

re a

poluăr

iiMăsuri de eliminare/ reducere a poluării

zgomot - traficincintă

65 dB(A) Lech = 61,5dB(A)

Lech= < 35dB(A)

- nu e cazul

1.10. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică



Nu există alte tipuri de poluare fizică sau biologică.

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şiindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Alternativele în proiectarea, realizarea, exploatarea şi monitorizareainvestiţiei Construire fabrică de făină proteică Băcia, din punct de vedere alprotecţiei mediului, au luat în analiză următoarele elemente:

- alegerea amplasamentului;- alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele, inclusiv din

punct de vedere al protecţiei mediului.În toate cazurile, s-a luat în considerare şi varianta “0”, respectiv analiza

consecinţelor, din toate punctele de vedere, în cazul în care investiţia nu trebuierealizată.

Analiza şi selectarea variantelor, având în vedere specificul activităţii ce sepropune a se desfăşura pe amplasament, a avut în vedere două aspecteesenţiale: aşezările umane să fie afectate într-o cât mai mică măsură sau să nufie afectate deloc, iar afectarea mediului, în integralitatea lui, să fie cât se poatede redusă, adică afectarea factorilor de mediu să nu depăşească în nici un cazlimitele maxime reglementate şi să fie evitate în totalitate riscurile de poluareaccidentală. În acelaşi timp, variantele posibile nu trebuie să fie prohibitive dinpunct de vedere economic, în sensul că măsurile şi lucrările de protecţie amediului să nu fie extrem de costisitoare încât să facă produsul nerentabil, iaraccesul la reţelele de utilităţi şi de transport din zonă să nu impună lucrări foartemari şi scumpe.

Alegerea amplasamentului, care să îndeplinească cerinţele Ordinului MSnr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privindmediul de viaţă al populaţiei şi, în acelaşi timp, să permită un acces cât mai facilla reţelele de utilităţi din zonă în condiţii de protejare a mediului, a fost primulelement care s-a luat în discuţie.

Amplasamentul ales se află la distanţă suficient de mare de aşezărileumane – satele aparţinătoare comunei Băcia: la cca 1100 m nord-est delocalitatea Băcia, la cca 1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 mnord de localitatea Petreni, deci respectă cerinţele Ordinului MS nr. 536/1997,care prevede amplasarea unităţilor economice de la care rezultă emisiiatmosferice ca pot produce disconfort la distanţe care să nu afecteze populaţiadin zonă.

Pentru că în Ordinul MS nr. 536/1997 nu este nominalizată o activitate câtde cât asemănătoare cu cea propusă prin acest proiect – fabricarea făinii proteice



şi a grăsimilor tehnice folosind ca materie primă subproduse de origine animalăde categoria a treia, aşa cum sunt ele definite în art. 10 din Regulamentul (CE)nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului – s-a făcut asimilareacu abatoarele, pentru care Ordinul MS nr. 536/1997 prevede “pentru unităţile carepot produce disconfort” amplasarea lor la o distanţă minimă de protecţie sanitarăde 500 m de centrele locuite.

Din procesul de fabricare a făinii proteice rezultă un efluent gazos formatdin vapori de apă cu un oarecare conţinut de compuşi organici volatili, dintre careunii au miros neplăcut, efluent care este supus unui proces de epurare într-oinstalaţie formată dintr-un ciclon, un schimbător de căldură, un condensator, unexhaustor şi un biofiltru. În acelaşi timp şi hala de fabricaţie se află sub ooarecare depresiune fiind racordată la un sistem de ventilaţie de absorbţie carecaptează emisiile fugitive din proces şi le introduc în instalaţia de epurare cubiofiltru.

Epurarea efluenţilor gazoşi este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentrucontrolul mirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale şi înspecial în tratarea gazelor cu conţinut de compuşi organici volatili rezultaţi de laprelucrarea deşeurilor de origine animală. Biofiltrarea este considerată otehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas Treatment” şiBREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.

În acelaşi timp, în apropierea amplasamentului propus există reţele deutilităţi care vor permite racordarea la acestea cu costuri rezonabile. Accesul laamplasament este relativ facil întrucât se află în apropierea DN66 Târgu Jiu -Haţeg - Simeria şi magistrala de cale ferată 202 Filiaşi – Simeria

Beneficiarul a cumpărat terenul ţinând cont de toate aceste considerente.În ceea ce priveşte efluenţii lichizi, s-au analizat două posibilităţi de tratare

a apelor uzate tehnologice rezultate din proces.Prima alternativă constă în tratarea apelor uzate într-o staţie de preepurare

proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi evacuarea apelor preepurate prinpompare în canalizarea comunei Băcia prin care ajung la staţia de epurareTâmpa, unde vor fi epurate avansat înainte de a fi evacuate în emisar.

A doua alternativă constă în epurarea avansată a apelor uzate într-oinstalaţie de epurare proprie, amplasată pe terenul fabricii, şi apoi evacuarea lorîn râul Strei.

Alternativa “0” înseamnă nerealizarea investiţiei propuse. Aceastăalternativă prezintă avantajul că starea actuală a mediului rămâne neschimbatăîn perimetrul care face obiectul prezentului proiect, terenul rămânând în



continuare în circuitul agricol, dar prezintă, evident, şi dezavantaje dintre careenumerăm:

- renunţarea la obiectivul dezvoltării economice a comunei prin investiţii înactivităţi industriale şi de servicii;

- renunţarea la valorificarea superioară a unora din subprodusele deorigine animală de categoria a treia, acestea trecând astfel în categoria deşeurilorce trebuiesc eliminate cu cheltuielile şi complicaţiile de rigoare;

- anularea posibilităţilor de dezvoltare a unor activităţi conexe în zonă,îndeosebi activităţi legate de servicii necesare funcţionării fabricii

Alternativa “1” înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteicedupă tehnologia propusă de investitor, cu preepurarea apelor uzate într-o staţiede preepurare proprie şi evacuarea lor prin pompare în reţeaua de canalizare acomunei Băcia, de unde vor ajunge la staţia de epurare Tâmpa. Se consideră căaceastă variantă este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, de aceeas-a optat pentru această variantă. Argumentele pentru sunt: volumul de apeuzate fiind relativ mic (cca 45 m3/zi), costurile de investiţie moderate, exploatareastaţiei de preepurare relativ simplă şi, mai ales, eliminarea posibilităţii de poluareaccidentală a râului Strei.

Alternativa “2” înseamnă realizarea investiţiei şi fabricarea făinii proteicedupă tehnologia propusă de investitor, cu epurarea avansată a apelor uzate într-oinstalaţie de epurare proprie şi apoi evacuarea lor direct în emisar – râul Strei,alternativă care prezintă unele dezavantaje printre care:

- Costurile de investiţie şi de exploatare mult mai mari comparativ cuvarianta “1”;

- Epurarea avansată a apelor uzate presupune existenţa unei trepte deepurare biologică. În apele uzate tehnologice există şi grăsimi care se separă dinapă prin flotare cu aer înainte de a ajunge în treapta biologică, dar se cunoaştecă separarea lor foarte avansată, la valori ale concentraţiilor care să nu deranjezeactivitatea microorganismelor care realizează epurarea în treapta biologică estefoarte dificilă. Se mai cunoaşte că epurarea biologică este un proces de marefineţe care se poate deregla uşor şi se repune greu în parametri normali defuncţionare. Această variantă nu oferă garanţii că nu se vor produce poluări alerâului Strei.

1.12. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentrualternativele de proiect

Din punct de vedere geografic, Fabrica de făină proteică Băcia va fi situatăîn partea centrală a judeţului Hunedoara, pe raza comunei Băcia, în lunca râului



Strei, între râu şi DN66 Simeria – Haţeg - Petroşani, la circa 3 km de vărsareaStreiului în Mureş.

Accesul la amplasamentul fabricii se face din DN66 Simeria-Haţeg-Petroşani pe drumurile comunale de exploatare existente De 393 şi De 394,drumuri care vor fi consolidate şi eventual şi lărgite.

Vecinătăţi:N – terenuri agricoleE – terenuri agricoleS – terenuri agricoleV – drumul comunal de exploatare De 394, canalul de desecare CA2,

terenuri agricole şi la cca 50 m un atelier de prelucrare a marmurii.Cele mai apropiate locuinţe se află la 60 m pe latura de sud-vest a

obiectivului.Fabrica de făină proteică Băcia va ocupa o suprafaţă de 22208 mp, din

care: - 4415,9 mp suprafaţă ocupată de construcţii cu învelitori;- 5538,0 mp suprafaţă ocupată de platforme şi căi de acces betonate;- 12441,1 mp spaţii verzi

În zona amplasamentului Fabricii de făină proteică Băcia nu existămonumente naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate /zoneprotejate sau zone de protecţie sanitară.

1.13. Informaţii despre documentele / reglementările existente privindplanificarea / amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

S.C. JAV-ZEGREAN SRL deţine Certificatul de urbanism nr. 195 din datade 2.12.2010 eliberat de Consiliul Judeţean Hunedoara pentru Construireafabricii de făină proteică Băcia, jud. Hunedoara.

Destinaţia stabilită prin Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ)şi PUG comuna Băcia pentru terenurile din zona unde se află amplasamentulpropus pentru fabrica de făină proteică Băcia este: zonă cu potenţial dedezvoltare agricol, de servicii, industrie, transport şi turism.

1.14. Informaţii despre modalităţile propuse de conectare la infrastructuraexistentă

Alimentarea cu apă pentru nevoi tehnologice şi igienico-sanitare a Fabriciide făină proteică Băcia se va face din reţeaua de apă potabilă a comunei Băciaprintr-o aducţiune din PEHD De 110mm, Pn6 în lungime de 2350 m.



Apele uzate preepurate se vor evacua prin pompare în reţeaua decanalizare a comunei Băcia, printr-o conductă din PEHD, De 75 mm, în lungimede 1505 m, apoi prin curgere liberă printr-o conductă din PVC 250 mm în lungimede 169 m până la căminul de racord la reţeaua de canalizare a comunei Băcia.

Alimentarea cu energie electrică a fabricii de făină proteică se va faceprintr-o LEA 0,4 kV racordată la postul de transformare 20 KV/0,4KV aflat la cca300 m sud de amplasament.

Alimentarea cu gaz metan se va face din reţelele de transport din zonă prinintermediul unei staţii de reducere şi reglare a presiunii.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie (activitatea desfăşurată)

Realizarea lucrărilor prezentate va permite fabricarea făinii proteice şi agrăsimilor tehnice folosind ca materie primă materialul de origine animală decategoria a 3-a, material definit în Regulamentul (CE) Nr. 1069/2009 alParlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privindsubprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinateconsumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 şi deOrdinul nr. 16/2010 al .preşedintelui ANSVSA cu modificările şi completărileulterioare.

Materialul de categoria 3-a, definit în art. 10 din Regulamentul amintit,cuprinde următoarele subproduse de origine animală:

(a) carcase şi părţi de animale sacrificate sau, în cazul vânatului, cadavresau părţi de animale ucise şi care sunt adecvate alimentaţiei umane înconformitate cu legislaţia comunitară, dar nu sunt destinate alimentaţiei umanedin motive comerciale;

(b) carcase şi părţile următoare care provin de la animale care au fostsacrificate într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fi sacrificate învederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem sau cadavre şipărţile următoare care provin de la vânat ucis în vederea consumului uman înconformitate cu legislaţia comunitară:

(i) carcase sau cadavre şi părţi de animale care sunt respinse cafiind neadecvate pentru consumul uman în conformitate cu legislaţiacomunitară, dar care nu au prezentat niciun semn al unei boli transmisibileoamenilor sau animalelor;

(ii) capete de păsări;



(iii) piei, inclusiv bucăţi şi aşchii ale acestora, coarne şi picioare,inclusiv falangele şi oasele carpiene şi metacarpiene, oasele tarsiene şimetatarsiene ale:

- animalelor, altele decât rumegătoare care necesită testare învederea depistării EST; precum şi ale

- rumegătoarelor care au fost testate cu rezultate negative înconformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.999/2001;(iv) păr de porc;(v) pene;

(c) subproduse de origine animală provenite de la păsări şi lagomorfesacrificate la fermă, astfel cum se menţionează la articolul 1 alineatul (3) litera (d)din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care nu prezintă semne de boalătransmisibilă omului sau animalelor;

(d) sânge de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei bolitransmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul sângelui obţinut de laurmătoarele animale care au fost sacrificate într-un abator după ce au fostconsiderate adecvate pentru a fi sacrificate în vederea consumului uman în urmaunei inspecţii ante-mortem în conformitate cu legislaţia comunitară:

(i) animale, altele decât rumegătoare care necesită testare învederea depistării EST; precum şi

(ii) rumegătoare care au fost testate cu rezultate negative înconformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.999/2001;(e) subproduse de origine animală provenite din fabricarea produselor

destinate consumului uman, inclusiv oase degresate, jumări şi nămoluri rezultateîn urma centrifugării sau separării, din prelucrarea laptelui;

(f) produse de origine animală sau alimente care conţin produse de origineanimală, care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale saudin cauza unor probleme de fabricaţie sau defecte de ambalare sau a altordefecte din care nu poate apărea niciun risc pentru sănătatea publică sauanimală;

(o) ţesut adipos de la animale care nu au prezentat niciun semn al unei bolitransmisibile oamenilor sau animalelor prin intermediul materialului în cauză şicare au fost sacrificate într-un abator şi au fost considerate adecvate pentru a fisacrificate în vederea consumului uman în urma unei inspecţii ante-mortem înconformitate cu legislaţia comunitară;

Materia primă (materialul de origine animală de categoria a 3-a) seprocură, în general, de la abatoare.



Capacitatea proiectată a Fabricii de făină proteică Băcia este de 70 t/zimaterie primă prelucrată, regim de funcţionare 24 ore/zi, 7 zile/săptămână.

Se va folosi 80% materie primă “moale” cu compoziţia:- apă 65 – 70%- masă uscată 15 – 20%- grăsime 15 – 15%

şi 20% materie primă “uscată” cu compoziţia:- apă 30 – 33%- masă uscată 52 – 57%- grăsime 13 – 15%

Din cele 70 t/zi materie primă prelucrată se obţin:- făină proteică 22,5 t/zi- grăsime tehnică 8,5 t/zi- apă reziduală 39 m3/zi

Linia tehnologică de fabricare a făinii proteice şi a grăsimii tehnice a fostprezentată anterior.

În esenţă, fabricarea făinii proteice şi a grăsimii tehnice constă în topireamateriei prime (materialul de origine animală de categoria a 3-a procurat de laabatoare), în condiţii controlate prin încălzire indirectă cu abur (temperaturamaximă de 115°C), separarea materialului proteic de grăsimi şi prelucrareaacestora până la produsele finite, respectiv făină proteică şi grăsimi tehnice.

2.2. Activităţi de dezafectare

Problema unor lucrări de dezafectare se pune numai în cazul opririidefinitive a activităţii fabricii de făină proteică.

În esenţă, lucrările la încetarea activităţii vor consta în dezafectarea,demolarea şi îndepărtarea instalaţiilor şi echipamentelor, decontaminarea soluluişi subsolului dacă se va dovedi că a fost poluat şi, în funcţie de destinaţia pe careurmează să o capete acest amplasament, executarea altor lucrări menite sărestabilească echilibrul natural.

Una din lucrările care se va avea în vedere la oprirea activităţii va consta îngolirea instalaţiilor cu luarea tuturor măsurilor pentru evitarea poluării solului,subsolului şi a apelor subterane şi evacuarea deşeurilor existente sau rezultate întimpul opririi cu respectarea prevederilor legale.



3. DEŞEURI

3.1. Deşeuri rezultate din faza de realizare a obiectivului

Deşeurile din faza de construcţie sunt în general resturi de materiale deconstrucţie din categoria deşeurilor nepericuloase. Acestea pot fi, spre exemplu,resturi de lemn de la cofraje, resturi de betoane întărite (bavuri), resturi depanouri sandwich, resturi metalice etc. Cantităţile sunt mici şi deşeurile serefolosesc în mare parte.

3.2. Deşeuri rezultate din faza de exploatare a obiectivului

Deşeurile rezultate în timpul funcţionării fabricii de făină proteică Băciasunt:

- Fibra de cocos epuizată compostată aerob în condiţii controlate peplatforma de compostare. Face parte din categoria deşeurilor nepericuloase(deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide – compost fără specificareaprovenienţei), în cantitate de 30 t/an (în medie).

- Nămolul de la staţia de preepurare a apelor uzate se composteazăîmpreună cu fibra de cocos epuizată pe platformele de compostare. Face partedin categoria deşeurilor nepericuloase. Cantitatea este de 312 t/an

- Nămolul de la decantorul-separator se compostează împreună cu fibra decocos epuizată şi cu nămolul de la staţia de preepurare a apelor uzate peplatformele de compostare. Cantitate: 0,53 t/an. Face parte din categoriadeşeurilor nepericuloase.

Întrucât toate aceste deşeuri se amestecă şi se compostează aerob încondiţii controlate pe platforma de compostare, le vom încadra pe toate la codul19 05 03 (deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide – compost fărăspecificarea provenienţei).

- Reziduuri petroliere colectate de la decantorul-separator fac parte dincategoria deşeurilor periculoase cod 13 07 03 (deşeuri de combustibili lichizi – alţicombustibili, inclusiv amestecuri). Cantitate

- Răşini schimbătoare de ioni epuizate de la staţia de tratare a apei decazan, fac parte din categoria deşeurilor periculoase, cod 19 08 06 (răşinischimbătoare de ioni). Cantitate 0,2 t/an.

- Deşeuri menajere, fac parte din categoria deşeurilor nepericuloase, cod20 03 01 (deşeuri municipale amestecate)

Tabelul 3.1. Managementul deşeurilor



Managementul deşeurilor –cantitate prevăzută a fi

generată

Denumiredeşeu

Can

titat

epr

evăz

ută

afi

gene

rată

Sta

refiz

ică

Coddeşeu

Cod

priv

ind

prin

cipa

lapr

oprie

tate

peric

uloa

să

Cod

clas

ifica

rest

atis

tică

valori-ficată

elimi-nată

rămasăîn stoc

Compost (deşeuri de latratarea aerobă adeşeurilor solide)

S 19 05 03 342,53t/an

- -

Reziduuri petroliere dela decantorul-separator

L 13 07 03 13,34kg/an

- -

Răşini schimbătoare deioni epuizate

0,2 t/an S 20 01 01 0,2 t/an - -

Deşeuri menajere 5 m3/an S 20 03 01 - 5 m3/an -

Compostul obţinut se foloseşte ca îngrăşământ în agricultură. Compostulse transportă în câmp şi se încorporează în sol în perioadele optime.

Reziduurile petroliere de la decantorul separator, de altfel în cantitatefoarte mică, se distrug prin ardere în cazanul care funcţionează cu grăsimeanimală.

Răşinile schimbătoare de ioni epuizate de la staţia de tratare a apei decazan se returnează la furnizor pentru reciclare.

Deşeurile menajere se preiau de unitatea locală de salubritate cu carebeneficiarul va încheia un contract.



4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUIŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. APA

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Zona în care va fi amplasată Fabrica de făină proteică Băcia aparţinebazinului hidrografic Mureş, subbazinul Strei, terenul pe care se va construifabrica se află între DN 66 Simeria – Haţeg – Petroşani şi râul Strei.

Reţeaua hidrografică din zonă este constituită din râul Strei care se varsăîn râul Mureş la cca 3 km nord de amplasament. Streiul nu primeşte în zonă niciun afluent cât de cât semnificativ.

Streiul izvorăşte de sub Vârful Bătrâna din Munţii Şureanu, are o lungimede 92 km şi un bazin hidrografic de 1926 kmp. Debitul mediu multianual estecuprins intre 5,5 mc/s la ieşirea din munte (localitatea Pui) şi 23,3 mc/s la vărsareîn Mureş.

Conform Atlasului cadastrului apelor din România, debitele caracteristiceale râului Strei în secţiunea de interes sunt:

- 3,7 mc/s debitul mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% la PHPetreni;

- 475 mc/s debitul maxim anual cu asigurare de 5% la PH Petreni;- 715 mc/s debitul maxim anual cu asigurare de 1% la PH Petreni;Volumul undei de viitură al Streiului corespunzător debitului maxim anual

cu asigurare de 1% (Q1%) este de 104 milioane mc la PH Petreni, iar cuasigurare de 5% (Q5%) este de 69 milioane mc;

Streiul este descărcătorul natural al apelor uzate de la toate întreprinderileşi de la aglomerările urbane din vecinătatea sa.

Pe râul Strei, în mai multe zone au fost executate lucrări de regularizare şiîndiguire. În zona comunei Băcia şi deci şi în zona de amplasare a proiectuluiexistă un dig de protecţie contra inundaţiilor.

Nivelul apelor freatice este influenţat de precipitaţii şi de apropierea /depărtarea de râul Strei. Studiul geotehnic preliminar a fost întocmit de SCGEOLOGIC SITE SRL Hunedoara în decembrie 2010. Până la adâncimea lacare au mers investigaţiile (5 m), nu s-a interceptat acviferul freatic.

Calitatea apelor freatice din lunca Streiului este normală, fiind folosită îndese cazuri ca sursă de apă potabilă pentru alimentări domestice (fântâni).



4.1.2. Alimentarea cu apă

4.1.2.1. În timpul realizării obiectivului

Alimentarea cu apă, atât în timpul lucrărilor de construire cât şi în timpulfuncţionării fabricii se va realiza din reţeaua de apă potabilă a comunei Băcia prinaducţiunea din PEHD, De 110 mm, în lungime de 2350 m, care se va realiza cuprioritate. În timpul lucrărilor de construire se vor utiliza cantităţi de apă mici, strictnecesare pentru prepararea unor materiale de finisare, eventual udarea terenuluiîn vederea compactării corespunzătoare sau în cazul în care se ridică praf de lalucrările în teren etc şi pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului.

4.1.2.2. În timpul funcţionării obiectivului

În timpul funcţionării Fabricii de făină proteică apa se va asigura dinaceeaşi sursă arătată mai sus. Apa se va folosi atât pentru nevoi tehnologice câtşi pentru nevoile igienico - sanitare ale personalului.

Tabelul 4.1.1. Bilanţul consumului de apă, mc/zi, mc/an

Apa prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată

Consum totalde apă (col.4,10,11) Total Consum industrial

Pentru com-pensare pier-deri în sistemele cucircuit închis

Pro

ces

tehn

olog

ic

Sursadeapă(furni-zor)

mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Con

sum

men

ajer

,m

ii m

c/an

Apă

sub

tera

n

Apă

de

supr

afaţă

mc/

zi

Apăsubterană

Apădesupr

Apa

de

la p

ropr

iul

obie

ctiv

Apa

de

la a

lteob

iect

ive

Com

enta

rii

1 2 3 3’ 4 4’ 5 6 7 8 9 10 11 12igienico-sanitar

0,61 223 223 223

tehno-logic

reţeaapă

Băcia17,13 5255

16,52 5032 5032

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.3.1. Managementul apelor uzate în timpul realizării obiectivului

Cantităţile de apă folosite în timpul realizării obiectivului se înglobează înmaterialele de construcţie sau în terenul care a fost udat. Prin urmare nu vorexista evacuări de ape uzate.

Igiena personalului care lucrează la construirea fabricii de făină proteicăBăcia se rezumă, în general, la spălatul pe mâini şi pe faţă. Se lucrează încondiţii de şantier, nu vor exista instalaţii de duş.



Pentru necesităţile fireşti se vor aduce toalete ecologice.Cantităţile de ape uzate de la igiena sumară a personalului care realizează

lucrările de construire sunt mici (cca 20 l/pers.zi) şi slab impurificate: suspensii înconcentraţie de cca 100 mg/l şi substanţe organice biodegradabile înconcentraţie de cca 80 mg/l. Aceste ape se vor colecta într-un bazin de unde sevor transporta la o staţie de epurare din zonă.

4.1.3.2. Managementul apelor uzate în timpul exploatării obiectivului

� Categorii de ape uzate

- apele uzate fecaloid menajere rezultate de la instalaţiile igienico-sanitare;- apele uzate tehnologice rezultate de la spălarea şi igienizarea mijloacelor de

transport a materiei prime şi a spaţiilor de producţie;- apele uzate tehnologice rezultate de la procesarea materiei prime (vaporii

de apă condensaţi în instalaţia de epurare a efluentului gazos);- ape pluviale colectate de pe căile de circulaţie a mijloacelor de transport din

incinta fabricii;- apele pluviale convenţional curate.

Atât apele uzate tehnologice cât şi cele de la instalaţiile igienico sanitare sevor colecta într-o canalizare de incintă care le va dirija la staţia de preepurare.

Apele uzate preepurate se vor evacua prin pompare în reţeaua decanalizare a comunei Băcia, printr-o conductă din PEHD, De 75 mm, Pn 6, înlungime de 1505, apoi prin curgere liberă printr-o conductă din PVC-KG 250 mm,SN 4, în lungime de 169 m până la căminul de racord la reţeaua de canalizare acomunei Băcia.

Apele pluviale de pe căile betonate de circulaţie din incinta fabricii,potenţial impurificate cu suspensii (noroi) şi produse petroliere (eventualescurgeri de carburanţi ca urmare a unor defecţiuni accidentale), sunt colectate derigole acoperite cu grătare metalice şi conduse la un decantor-separatoramplasat la limita de vest a incintei, unde sunt reţinute suspensiile şi eventualeleurme de produse petroliere, după care apele epurate sunt evacuate în canalul dedesecare CA2 ce trece pe la vest de amplasamentul fabricii.

Apele pluviale convenţional curate nu se colectează, ele se scurg liber şise infiltrează în sol sau ajung în mod natural în canalul de desecare CA2, parţialse evaporă.

� Cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate

Tabelul 4.1.2. Bilanţul apelor uzate



Totalul apeloruzate generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate sprereutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale

Sursa apelor uzate,Procestehnologic

mc/zi mc/an

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi miimc/an

în a

cest

obie

ctiv

cătr

e al

teob

iect

ive

Com

enta

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12menajere 0,49 178 0,49 178

tehnologice 44,16 16118 44,16 16118pluviale-caicirculaţie

8,47 3092 8,47 3092

pluviale -curate

11,47 4185

� Regimul/graficul generării apelor uzate

Generarea apelor uzate menajere şi tehnologice se face conformprogramului de al obiectivului: 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 350 zile/an.

� Refolosirea apelor uzate, alte măsuri de micşorare a cantităţii de apeuzate şi de poluanţi

Apele uzate menajere şi tehnologice rezultate din activitatea Fabricii defăină proteică Băcia nu se pot refolosi.

� Sistemul de colectare a apelor uzate

Apele uzate menajere şi tehnologice sunt colectate de o reţea decanalizare de incintă, din ţevi de plastic, care le conduce la staţia de prepurare.

Apele pluviale de pe căile de circulaţie se colectează de rigole acoperite cugrătare metalice şi conduse la un decantor-separator pentru epurare.

Apele pluviale nu se colectează, se scurg liber şi se infiltrează în sol şiparţial se evaporă.

� Locul de descărcare a apelor uzate neepurate/epurate

Apele uzate menajere şi tehnologice preepurare se descarcă în reţeaua decanalizare a comunei Băcia, de unde ajung la staţia de epurare Tâmpa.

Apele pluviale de pe căile de circulaţie se evacuează, după epurare, încanalul de desecare CA2 care trece pe la vest de amplasament

� Indicatori ai apelor uzate: concentraţii de poluanţi

� Indicatorii apelor tehnologice şi uzate menajere la intrarea în staţia depreepurare (conform Memoriu de prezentare)



- debitul apelor uzate intrate

Quz intrare = 44,65 mc/zi;

- concentraţiile poluanţilor la intrare în staţia de preepurare

Suspensii = 1164,45 mg/lCCOCr = 1222,63 mg/lCBO5 = 989,20 mg/lAmoniu = 49,63 mg/lFosfor = 32,74 mg/lExtractibile = 283,79 mg/lDetergenţi = 0,72 mg/l

- debitul masic de poluanţi în apele uzate la intrare în staţia de preepurare

MSUSPENSII = 51987,82 g/ziMCCOCr = 54585,38 g/ziMCBO5 = 44163,59 g/ziMAMONIU = 2215,85 g/ziMFOSFOR = 1461,80 g/ziMEXTRACTIBILE = 12670,12 g/ziMDETERGENTI = 32,2 g/zi

� Indicatorii apelor uzate tehnologice şi menajere la evacuarea din staţia depreepurare (conform Memoriu de prezentare)

Caracteristicile apelor uzate evacuate din staţia de preepurare aparţinândFabricii de făină proteică Băcia, comparativ cu valorile din NTPA 002/2005 suntdate în tabelul de mai jos.

- debitul de ape uzate epurate evacuate: 44,65 m3/zi;- concentraţiile şi debitele masice de poluanţi:

Poluant Debit masickg/zi

Conc. la evacuaremg/l

CMA cf. NTPA002/2005, mg/l

Suspensii 5,20 116,45 350CCOCr 19,11 427,92 500CBO5 11,04 247,3 300Azot (ca NH4

+) 1,33 29,79 30Fosfor 0,22 4,91 5Extractibile 1,27 28,38 30Detergenţi 0,03 0,65 30



� Indicatorii apelor pluviale de pe căile de circulaţie la intrarea în decantorulseparator (conform Memoriu de prezentare)

- debitul apelor pluviale intrate

Qpluvial = 8,469 mc/zi.

- concentraţiile poluanţilor la intrare în decantorul-separator

Suspensii = 90 mg/l)Extractibile = 5 mg/l

- debitul masic de poluanţi în apele pluviale la intrare în decantorul-separator

MSUSPENSII = 762,21 g/ziMEXTRACTIBILE = 42,34 g/zi

� Indicatorii apelor pluviale de pe căile de circulaţie la evacuare din decantorulseparator (conform Memoriu de prezentare)

Caracteristicile apelor pluviale evacuate din decantorul-separator,comparativ cu valorile din NTPA 001/2005 sunt date în tabelul de mai jos.

- debitul de ape uzate epurate evacuate: 8,469 m3/zi;- concentraţiile şi debitele masice de poluanţi:

Poluant Debit masicg/zi


CMA cf NTPA001/2005, mg/l

Suspensii 76,22 9 60Extractibile 4,235 0,5 20

� Instalaţiile de epurare/preepurare: capacitatea staţiei şi metoda deepurare folosită

a) Staţia de preepurare

Staţia de preepurare mecano-chimică a apelor uzate rezultate de la fabricade făină proteică este de tipul DAF (dissolved air flotation) cu adăugarea dechimicale (reactivi), recomandată de EPA pentru tratarea acestor ape.

Componenţa staţiei de preepurare.Staţia de preepurare, dimensionată pentru un debit Quz zi max = 100 m3/zi,

cuprinde următoarele utilaje principale.- Un bazin de stocare omogenizare cu volumul de 30 mc în care se

colectează apele uzate din toate sursele.- Pompe submersibile pentru alimentarea cu debit constant a staţiei - 2 buc

(1F+1R).



- Un grătar cu dimensiunea ochiurilor de 3 mm pentru reţinerea solidelorgrosiere.

- Unitatea de flotare cu aer dizolvat, cu rezervor de aer dizolvat, compresorde aer, pompă de recirculare, dispozitiv de îndepărtare a nămolului - 1 buc.

- Malaxor imersat - 1 buc.- Floculator tubular tip KPE - 1 buc în care se amestecă reactivii cu apa

uzată,- Instalaţie pentru colectarea grăsimilor formată din raclor şi jgheab de

colectare - 1 buc.- Pompă pentru preluare apa preepurată - 2 buc (1F+1R).- Pompă pentru preluare nămol - 1 buc.- Recipient pentru depozitarea chimicalelor, V =1 mc - 3 buc.- Sistem pentru dizolvarea şi dozarea polielectrolitului - 1 buc.- Pompă pentru dozarea chimicalelor, Q = 0-10 l/h - 2 buc.- Pompă pentru dozarea coagulantului, Q = 0-20 l/h - 1 buc.- Supape, garnituri, conducte.- Podeste, scări şi rampe de acces.- Sac Geotube cu pentru deshidratarea nămolului - 1 buc.- Instalaţia electrică şi de comandă. Staţia de preepurare funcţionează

automat, comanda şi supravegherea este asigurată de calculatorul central.Elementele sistemului de comandă cuprind:

- PLC- HMI (7”)- debitmetre- comutatoare de nivel

Pompele sunt protejate de comutatoare de nivel pentru a prevenifuncţionarea uscată. Rezervoarele sunt dotate cu nivelmetre.

Staţia de preepurare (unitatea de flotare, sistemele de depozitare şi dozarereactivi etc) vor fi instalate într-o construcţie cu L = 8 m, W = 6 m, H = 5 m.

Sacul Geotube pentru deshidratarea nămolului va fi amplasat într-o cuvăde beton cu posibilităţi de evacuare a filtratului.

Funcţionarea staţiei de preepurare.Apele uzate din toate sursele se colectează în bazinul de stocare-

omogenizare cu volumul de 30 mc de unde sunt preluate cu una din cele douăpompe submersibile şi trimise la staţia de preepurare.

Înainte de a intra în staţia de preepurare (unitatea de flotare), apele uzatesunt trecute printr-un grătar cu ochiuri de 3 mm pentru reţinerea solidelorgrosiere. Acestea se colectează într-un container şi se evacuează la staţia decompostare sau la groapa de gunoi, după caz.



În unitatea de flotare are loc separarea particulelor de grăsime şi proteineşi a nămolului mai greu ca apa, precum şi precipitarea compuşilor cu fosfor carese vor regăsi în nămol. Apa intră în unitatea de flotare prin floculatorul tubular încare se amestecă reactivii şi polielectrolitul cu apa. Reactivii sunt:

- reactivi pentru corectarea pH-ului: soluţie de NaOH; dozarea se faceautomat, cu pompa dozatoare, în funcţie de indicaţiile unui pH-metru montat pefloculatorul tubular;

- reactivi pentru îndepărtarea fosforului prin precipitare cu soluţie de sulfatde aluminiu sau clorura ferică; reactivul se introduce, de asemeni, în floculatorultubular cu o pompă dozatoare;

- soluţia de polielectrolit pentru floculare este preparată în sistemul pentrudizolvarea şi dozarea polielectrolitului şi este întrodusă, de asemeni, înfloculatorul tubular, cu o pompă dozatoare.

Principiul de funcţionare a unităţii de flotare este următorul. Microbulele deaer cu dimensiunea de 40 – 60 µm aderă la particulele de grăsime şi proteineaflate în stare emulsionată formând conglomerate la suprafaţa apei din flotator.Materialul adunat la suprafaţa apei în conglomerate aer – particule cudimensiunea de 250 – 300 µm este preluat de un sistem de raclare şi evacuat dinflotator prin jgheabul de colectare, de unde se reintroduce în linia tehnologică defabricare a făinii proteice şi grăsimii tehnice.

Nămolul mai greu ca apa este evacuat din partea de jos a flotatorului, cu ooarecare cantitate de apă, la sacul Geotube unde are loc eliminarea apei.Periodic, nămolul “deshidratat” din sacul Geotube este evacuat la platforma defermentare unde sunt create condiţii pentru fermentarea aerobă (se insuflă aer labaza grămezii care este acoperită cu o folie de material plastic). Nămolul sefoloseşte ca îngrăşământ.

Apa uzată preepurată este evacuată din flotator printr-un deversor de apăcurată şi ajunge, prin conducta de evacuare apă uzată preepurată în reţeaua decanalizare a comunei Băcia şi respectiv la staţia de epurare Tâmpa unde estesupusă unui proces de epurare avansată.

Flotarea în unitatea de flotare are loc în patru faze:- formarea bulelor de aer;- aderarea bulelor la particulele de grăsime şi proteine;- formarea conglomeratelor aer – particule şi flotarea lor;- colectarea conglomeratelor aer – particule formate.Formarea bulelor de aer se realizează prin introducerea amestecului de

apă uzată, apă recirculată şi aer în punctul de injecţie a polielectrolitului aflat pefloculatorul tubular. Când acest amestec de apă şi aer dizolvat, aflat sub



presiunea de 4 – 5 bari, ajunge în flotator unde presiunea scade brusc aproapede presiunea atmosferică, aerul se desoarbe şi se disipă în toată masa lichiduluidin flotator sub formă de microbule care au o aderenţă maximă la particulele degrăsime şi proteine din apa uzată, formându-se astfel conglomeratele aer –particule care se ridică la suprafaţa apei.

Pentru o flotare corectă trebuie introdusă o cantitate maximă de aer înflotator. Pentru aceasta, o parte din apa preepurată este preluată de la mijloculflotatorului cu o pompă de recirculare, în conducta de refulare se introduce aercomprimat la 5 – 6 bari produs de un compresor. Este cunoscut că apa lapresiune ridicată dizolvă o cantitate mai mare de aer decât la presiuneatmosferică. Amestecul de apă - aer este menţinut un timp într-un rezervor pentruca aerul să se dizolve. Apa sub presiune, cu o cantitate maximă de aer dizolvat,din acest rezervor este injectată în floculatorul tubular.

Prin separarea particulelor de materie organică în suspensie (grăsime şiproteine) din apele uzate se reduce şi conţinutul de CCOCr, CBO5 şi azot total.Azotul se găseşte în majoritate sub formă organică (proteine, peptide etc) atâtsub formă dizolvată cât şi sub formă de suspensii. Fosforul se reduce în principalprin precipitare cu soluţie de sulfat de aluminiu sau clorura ferică. Conţinutul dedetergenţi nu pune probleme, ei provin numai de la spălarea cu apă cu detergenţia spaţiului de recepţia şi a containerelor mijloacelor de transport a materiei prime.

Conform ofertei firmei furnizoare, ofertă care se anexează la documentaţie,instalaţia va putea epura un debit de ape uzate de maxim 100 m3/zi.Randamentele de preepurare preconizate sunt:

- pentru suspensii = 90%- pentru CCOCr = 65%- pentru CBO5 = 75%- pentru azot = 40%- pentru fosfor = 85%- pentru extractibile = 90%

În aceste condiţii, conform documentaţiei furnizorului, instalaţia depreepurare va realiza concentraţii ale poluanţilor în apele uzate evacuate care săse încadreze în valorile maxime admise de HG nr. 188 modificată prin HG352/2005 Anexa 2, tabelul 1 (NTPA 002/2005):

MTS max. 350 mg/lCCOCr max. 500 mg/lCBO5 max. 300 mg/lAzot amoniacal max. 30 mg/lFosfor total max. 5 mg/l



Extractibile max. 30 mg/lDetergenţi max. 25 mg/l

Concentraţia poluanţilor apelor uzate care intră în staţia de preepurare,conform breviarului de calcul, este:

Suspensii = 1164,45 mg/lCCOCr = 1222,63 mg/lCBO5 = 989,20 mg/lAmoniu = 49,63 mg/lFosfor = 32,74 mg/lExtractibile = 283,79 mg/l

Pentru ca valorile concentraţiilor poluanţilor în apele uzate evacuate să seîncadreze în limitele maxime admise arătate instalaţia de preepurare va trebui sărealizeze următoarele randamente de epurare:

- pentru suspensii 69.94%- pentru CCOCr 59,11%- pentru CBO5 69,67%- pentru amoniu 39,55%- pentru fosfor 84,73%- pentru extractibile 89,43%

b) Instalaţia de epurare ape uzate pluviale

Apele pluviale colectate de pe căile de circulaţie a mijloacelor de transportdin incinta fabricii se supun unui proces de preepurare într-un decantor -separator înainte de a fi deversate în canalul de desecare de la vest deamplasament. Decantorul-separator, de tip REWOX FS cu două compartimente,este compus din.

- un prim compartiment în care se separă prin sedimentare particulele maigrele ca apa (suspensiile);

- un al doilea compartiment în care se separă prin ridicare la suprafaţă(flotare) produsele petroliere, care au densitatea mai mică decât apa.

Sedimentarea şi respectiv flotarea se produc ca urmare a micşorării vitezeide curgere a apei prin creşterea bruscă a secţiunii.

Suspensiile şi produsele petroliere se colectează periodic din decantorul -separator şi se evacuează. Suspensiile se transportă la platforma de fermentareiar produsele petroliere se distrug prin incinerare.

Caracteristicile decantorului separator sunt.- volumul util al decantorului-separator = 1,55 m3;- suprafaţa de separare = 1,90 m3;



- debitul proiectat = 2 l/s = 7,2 m3/h = 172,8 m3/zi.Randamente de reţinere a poluanţilor (cf. prospect Revox):

- pentru suspensii: 90%- pentru extractibile: 90%

Verificarea posibilităţii de separare a produselor petroliere în decantorul-separator propus.

- Suprafaţa de separare minimă necesară se calculează cu relaţia:

unde: Aoriz = suprafaţa minimă de separare a produselor petroliere (suprafaţaorizontală a separatorului) în m2;

Qc = debitul de calcul (de verificare) în m3/h. Se ia Qc = 2 Quz total = 0,706m3/h

Va = viteza ascensională minimă în m/h, care este funcţie de densitateaproduselor ce se separă.

Pentru produsele petroliere, care au densitatea cuprinsă între 0,85 – 0,90kg/dm3, pentru o eficienţă de separare de 95%, conform STAS 12264-91, vitezaascensională minimă este:

Va = 9 m/h

Rezultă: Aoriz = 0,08 m2.Suprafaţa compartimentului de separare a produselor petroliere pentru un

debit de calcul Qc = 1 l/s (3,6 m3/h) se recomandă să fie: Aoriz = 0,40 m2.Pentru cazul concret luat în calcul, corespunzător debitului Qc = 2 Quz total =

0,706 m3/h, a rezultat: Aoriz = 0,08 m2.

Suprafaţa reală de separare a produselor petroliere este Soriz = 1,125 m2,deci o suprafaţă de 14 ori mai mare decât cea reieşită ca fiind necesară.

Verificarea posibilităţii de sedimentare a suspensiilor în decantorul -separator propus

Verificarea regimului de curgere a apei prin decantor se face calculândnumărul Reynolds cu relaţia:

unde: w = viteza medie orizontală de curgere a apei prin decantor, în m/s;dech = diametrul echivalent, în m;

mpV

QA

a

c

oriz ,=

m

m

m

mech

P

Awwd

η

ρ

η

ρ 4Re ==

P

Adech

4=



ρm = densitatea apei, în kg/m3;

ηm = viscozitatea apei, în Ns/m2;A = secţiunea de curgere a apei prin decantor, în m2;P = perimetrul udat, în m.

Rezultă. Re = 163,44

Deci curgerea apei prin decantor se face în regim laminar caracterizat prinRe < 2300,

Calculăm viteza de sedimentare în decantorul-separator a celor mai miciparticule.

Viteza de sedimentare a celor mai mici particule se determină cu relaţia:

unde: d = diametrul celor mai mici particule care sedimentează, în m;

ρ = densitatea particulei, în kg/m3;

ρm = densitatea apei, în kg/m3;

ηm = viscozitatea apei, în Ns/m2;g = acceleraţia gravitaţională, în m/s2.wsed = viteza de sedimentare a celor mai mici particule, în m/s

Diametrul celor mai mici particule care sedimentează se determină dincondiţia Ar = 3,6 pentru regim laminar de sedimentare suspensiilor, cu formula:

Pentru Ar = 3,6;ηm = 10-3 Ns/m2;

ρ = 2000 kg/mc;

ρm = 1000 kg/mc;g = 9,81 m/s2.

Rezultă: d = 7,16.10-5 m şi wsed = 0,002848 m/s

Viteza reală de sedimentare este, conform recomandărilor din literatură,jumătate din viteza calculată întrucât sedimentarea este frânată de diferiţi factori.

Wrsed =0,5.wsed = 0,001424 m/s = 5,1264 m/h

( )sm

gdw

m

m

sed /,18

2

η

ρρ −

( )m

g

Ard

mm

m ,3

2

ρρρ

η

−=



Aşadar, viteza reală de sedimentare a celor mai mici particule este maimare decât viteza de sedimentare permisă de condiţiile de funcţionare ale iazuluidecantor conform dimensionării făcute şi decât viteza recomandată.

Decantorul-separator trebuie să asigure un timp de separare de 5–10minute (timp de traversare al decantorului-separator).

Timpul de traversare al decantorului-separator se calculează din expresia:

unde: Vsep = 1,55 m3 = volumul efectiv al decantorului -separator, m3.Qc = debitul de calcul (de verificare) în m3/hRezultă: t = 2,195 h = 131 minute, deci un timp mult mai mare decât cel

necesar.Prin urmare se poate aprecia că există condiţii ca decantorului-separator

să realizeze randamentele proiectate.

� Gospodărirea nămolului rezultat

Nămolul din staţia de preepurare se compostează împreună cu nămolul dela decantorul-separator şi cu fibra de cocos epuizată de la biofiltru în condiţiiaerobe şi rezultă un compost (deşeuri de la tratarea aerobă a deşeurilor solide)care se foloseşte ca îngrăşământ în agricultură.

Reziduurile petroliere de la decantorul separator, de altfel în cantitatefoarte mică, se distrug prin ardere în cazanul care funcţionează cu grăsimeanimală.

� Receptorul apelor uzate epurate

Apele uzate tehnologice şi menajere preepurate sunt evacuate în canalizareacomunei Băcia de unde ajung la staţia de epurare Tâmpa. După epurareavansată în staţia de epurare Tâmpa apele uzate sunt deversate în râul Strei.

4.1.4. Prognozarea impactului

� Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şihidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Alimentarea cu apă a Fabricii de de făină proteică Băcia se face dinreţeaua de apă potabilă a Comunei Băcia. Debitul de apă preluat este, în medie,de cca 17,2 mc/zi. Alimentarea cu apă a comunei Băcia se face din sursa Râul

min,c

sep

Q

Vt =



Mare Retezat, din conducta Φ1000 mm care alimentează municipiul Deva şitoate localităţile de pe traseul ei.

Prelevarea apei din reţeaua comunei Băcia nu produce impact asupracondiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului.

� Impactul secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbăriprevizibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice aleamplasamentului

Nu se pune problema unui impact asupra componentelor mediului cauzatde schimbări ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentuluiîntrucât nu se produc schimbări de această natură.

� Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cucondiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare

Apele uzate de la fabrica de făină proteică, după ce sunt peeepurate, ajungîn staţia de epurare a comunei Băcia (staţia Tâmpa) unde suferă un proces deepurare avansată înainte de a fi evacuate în râul Strei, pentru a se încadra înprevederile HG nr. 188/2002 modificat şi completat prin HG 352/2005, Anexa 3,tabelul 1 (NTPA 001/2005).

Debitul de ape uzate preepurate evacuate la staţia de epurare Tâmpa estede 44,65 mc/zi = 1,8604 mc/h = 0,0000517 mc/s.

Concentraţia poluanţilor apelor uzate preepurare evacuate de la fabrica defăină proteică la staţia de epurare Tâmpa se încadrează în valorile maximereglementate de HG nr. 188/2002 modificat şi completat prin HG 352/2005,Anexa 2, tabelul 1 (NTPA 002/2005), după cum s-a arătat mai sus, deci acesteape nu vor perturba procesul de epurare în staţia de epurare Tâmpa.

În staţia de epurare Tâmpa are loc epurarea apelor uzate de pe toată razacomunei Băcia, influentul principal al staţiei este, prin urmare, constituit din apeleuzate colectate de raza comunei, de la gospodăriile individuale şi de la uneleunităţi locale de prestări servicii.

Calitatea receptorului (r. Strei), a cărui debit mediu este de 23,3 mc/s lavărsare în Mureş, nu va fi afectată decât într-o măsură insignifiantă de apeleuzate evacuate de la fabrica de făină proteică, prin faptul că debitul acestor apeuzate este mic (44,65 mc/zi = 0,0000517 mc/s ape uzate faţă de debitul mediu alrâului Strei de 23,3 mc/s) şi concentraţiile poluanţilor la deversarea lor în emisarse încadrează în prevederile legale, fiind epurate corespunzător în staţia deepurare Tâmpa.



� Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asuprazonelor de coastă provocat de apele uzate generate şi evacuate

Impactul apelor uzate evacuate de la fabrica de făină proteică Băciaasupra ecosistemelor corpurilor de apă este insignifiant întrucât aceste ape, încantitate mică, ajung în emisar numai după ce sunt peepurate în staţia depreepurare proprie şi apoi epurate corespunzător în staţia de epurare Tâmpa.

� Folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţiutilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apeloruzate

Nu se pune problema, apele uzate preepurate de la fabrica de făinăproteică nu se deversează direct în râul Strei.

� Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile deapă (descrierea pagubelor potenţiale)

Apele uzate preepurate de la fabrica de făină proteică sunt deversate lastaţia de epurare a comunei Băcia şi nu în mod direct în receptorul natural.

� Impactul transfrontieră

Nu se pune problema existenţei unui impact transfrontieră a activităţiifabricii de făină proteică Băcia asupra factorului de mediu apă.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

În condiţii normale impactul produs de activitatea fabricii de făină proteicăasupra factorului de mediu apă este cu totul nesemnificativ.

Supravegherea funcţionării staţiei de preepurare pentru a putea luaoperativ măsurile de remediere în cazul apariţiei unor dereglări, stabilirea unorproceduri de verificare şi revizie periodică a instalaţiilor şi canalizărilor, asigurareamaterialelor şi pieselor de schimb necesare, instruirea şi controlarea personaluluicare se ocupă de aceste instalaţii, sunt măsurile normale care vor face caimpactul asupra factorului de mediu apă să fie cu totul nesemnificativ

Se apreciază că nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru diminuareaimpactului.



4.2. AERUL

4.2.1. Date generale

� Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă

Datele statistice multianuale caracteristice zonei arată o clima temperatcontinentală moderată caracterizată prin lipsa perioadelor excesiv de reci întimpul iernii şi excesiv de calde în timpul verii. În ultimii 20 – 25 de ani, trebuieremarcată apariţia, aproape an de an, a unor perioade de secetă în timpul verii,când şi temperaturile ating valori destul de ridicate.

Temperatura medie multianuală a aerului este de +10ºC, temperaturamedie a verilor de +20ºC, iar a iernilor de –2ºC.

Temperaturile medii lunare multianuale maxime şi minime între anii 2005 –2008, după măsurătorile efectuate la staţia meteorologică Deva, sunt prezentateîn tabelul de mai jos.

Temp. ºC Ian Febr Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

maximă 1,7 4,1 10,3 16,6 22,1 25,2 27,5 26,3 21,2 16,7 7,8 2,3

minimă -6,1 -5,2 -0,9 4,5 9,1 12,3 13,7 13,8 9,4 3,9 -1,3 -3,5

Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat în data de 16.08.2052 şi a fostde +39,7ºC.

Cea mai scăzută temperatură a fost de –31,6ºC şi s-a înregistrat în data de24.01.1963.

Numărul zilelor cu temperaturi de peste 25ºC este de cca 100 zile/an iar alzilelor cu temperaturi sub 0ºC este de cca 120 zile/an.

Media lunară multianuală a precipitaţiilor în zona de interes pentru aceastălucrare este de 680 mm, distribuţia pe luni fiind:

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII35 25 30 70 90 110 70 50 50 50 60 40

Episoadele cu precipitaţii foarte abundente care cad într-un interval scurtde timp sunt rare, mai obişnuite au devenit în ultimii 25 de ani perioadele desecetă care pot să dureze de la două la patru săptămâni, cel mai adesea în lunileiulie - august. Ninsorile cad, în general, în perioada noiembrie – martie, stratul dezăpadă este mic, persistenţa lui este redusă pentru că perioadele reci din cursuliernii alternează cu perioade mai calde când zăpada se topeşte.



Frecvenţa cea mai mare a vânturilor se înregistrează din direcţia nord-vestică şi sud - estică fiind influenţată de circulaţia generală a aerului la înălţimedar şi de dispunerea formelor de relief care mărginesc văile râului Strei şi Mureşcare se manifestă prin efectul de baraj şi canalizare asupra mişcării aerului lanivele joase.

În general, vitezele vântului sunt moderate, între 1 şi 4 m/s, cu îndelungiperioade de calm când vântul abia adie sau aerul nu se mişcă perceptibil.

Cele mai mari frecvente de apariţie a claselor de viteză a vântului sunt:

Clasa de viteza 1 m/s 2 m/s 4 m/s calmFrecventa 8,6 % 11,9 % 6,6 % 55,7 %

frecvenţa vânturilorROZA VÂNTURILOR viteza vânturilor

Mai trebuie remarcat faptul că, dacă în urmă cu 50-60 de ani fenomenelemeteorologice extreme erau prezente cu moderaţie, la intervale mari de timp, înultimii ani acestea s-au intensificat, manifestându-se mai des, prin alternareaanilor cu secetă şi a celor cu precipitaţii peste media obişnuită. Astfel, la intervalede 3-4 ani au loc fenomene mai puţin obişnuite zonei judeţului Hunedoara,(temperaturi ridicate vara, peste 34 grade pe mai multe zile, precipitaţii lipsă peperioade de mai multe săptămâni, furtuni de scurtă durată cu vânt de intensitatepeste media obişnuită şi perioade de iarnă cu îngheţ şi temperaturi scăzute totsub media obişnuită).

Fenomenele meteorologice extreme, tot mai dese în ultimii ani, pot ficaracterizate ca având “intensitate deosebită” şi “mod atipic de manifestare” înraport cu caracteristicile geoclimaterice ale zonei geografice de dispunere ajudeţului.

� Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existenteîn zonă

Fabrica de făină proteică Băcia este amplasată într-o zonă în care NUexistă surse semnificative de poluare atmosferică în afara traficului de pe DN 66Simeria-Haţeg-Petroşani. Sursele mari de poluare cum ar fi CTE Mintia, Fabricade ciment Chişcădaga, Acelor Mittal Hunedoara sunt la distanţe de peste 10 km.



În zonă, în afară de poluarea datorată traficului rutier intens, se mai facesimţită şi poluarea de la activităţile domestice, poluanţii caracteristici fiind:particule, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf şi compuşi organicivolatili.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi


� Sursele de poluare atmosferică

Sursele de poluare atmosferică pe timpul lucrărilor de construcţie a fabriciide făină proteică Băcia sunt reprezentate de utilajele şi mijloacele de transportcare execută lucrările de construire a obiectivului: săpături, nivelări, compactări,transport, încărcări şi descărcări materiale şi utilaje.

Utilajele şi mijloacele de transport care vor fi folosite sunt: excavator,buldozer, cilindru compactor, mijloace de transport auto, macara, toate dotate cumotoare Diesel.

Poluanţii caracteristici sunt constituiţi din particule, dioxid de sulf, monoxidde carbon, oxizi de azot, poluanţi organici persistenţi (POP) şi compuşi aimetalelor grele, îndeosebi cadmiu (Cd) din gazele de eşapament.

� Concentraţii şi debite masice de poluanţi evacuaţi

Volumele de lucrări pe timpul construcţiei fabricii de făină proteică Băciasunt:

- săpătură executată cu excavatorul: cca 3000 mc, programul de lucru estealeatoriu în timp, funcţie de graficul lucrărilor;

- lucrări de compactare balast cu cilindrul compactor: cca 1400 mc,programul de lucru este aleatoriu în timp, funcţie de graficul lucrărilor;

- transport materiale cu basculantele şi autocamioanele: 980 t, număr decurse 120, distribuite aleatoriu timp, funcţie de graficul lucrărilor;

- executare umplutură şi nivelare prin împingere cu buldozerul: cca 400 mc,programul de lucru este aleatoriu în timp, funcţie de graficul lucrărilor;

- transport betoane cu autobetonierele: cca 1660 mc, număr de curse 332,distribuite aleatoriu timp, funcţie de graficul lucrărilor;

- lucrări de încărcare/descărcare utilaje şi materiale cu macaraua,programul de lucru este aleatoriu în timp, funcţie de graficul lucrărilor;

Debitele masice de poluanţi evacuaţi cu gazele de eşapament de lautilajele şi mijloacele de transport utilizate s-au determinat conform Metodologiei



de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul de mediu, aprobată prin OMnr. 578/2006, funcţie de:

- tipul şi capacitatea utilajului/autovehiculului;- tipul carburantului utilizat şi conţinutul de sulf al acestuia;- consumul de carburant pe utilaj/autovehicul;- regimul de lucru;- condiţiile de funcţionare.Carburantul folosit este motorina care are un conţinut de sulf de maxim

0,2%.Formula de calcul este: Ei = Fei x Ai

unde: Ei = debitul masic de poluant;Fei = factorul de emisie corespunzător poluantului şi categoriei utilajului /

autovehicululuiAi = consumul specific de motorină pentru utilajul / autovehiculul din

categoria i

Debitele masice medii orare de poluanţi rezultaţi de la toate aceste surse,conform programului de desfăşurare a activităţii, în ipoteza funcţionăriiconcomitente a acestor utilaje, sunt:

Debit masic, g/hSursaNOx SO2 PM POP Cd

Toate sursele 1549,17 27,50 256,67 0,1284 0,000367

În realitate debitele masice ale acestor poluanţi sunt mult mai mici pentrucă utilajele nu lucrează toate concomitent.

Sursa este nedirijată, adică aerul impurificat nu este preluat şi evacuatprintr-un sistem de exhaustare.

Aceşti poluanţi evacuaţi cu gazele de eşapament se răspândesc liber înatmosferă, condiţiile de dispersie din zona de lucru sunt bune.

Cantităţile de praf degajate în timpul lucrărilor de realizare a obiectivului potfi diminuate drastic şi menţinute la un nivel care să nu creeze disconfort prinumectarea terenului pe care se execută aceste lucrări. Se apreciază că poluareacu praf va fi minimă şi nu va crea disconfort.

4.2.2.2. În timpul exploatării obiectivului

� Sursele de poluare atmosferică

Activităţile care se constituie în surse de impurificare a atmosferei sunt celelegate de:



- arderea combustibililor în centrala termică;- traficul de incintă (intrarea şi ieşirea în incintă a autovehiculelor care

transportă materia primă şi materiale, produsele, transportul intern);- instalaţia de epurare a efluentului gazos;- platforma de compostare.

� Caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente obiectivului

a) Centrala termică

Centrala termică va avea un singur cazan care va funcţiona, alternativ, cugrăsime tehnică produsă în fabrică sau cu gaz metan preluat din reţea.

Cazanul va avea un consum de 324,4 kg/h când va funcţiona cu grăsime şirespectiv de 286,4 Nmc/h când va funcţiona cu gaz metan, la regim defuncţionare maxim.

Cazanul va dispune de un coş metalic pentru evacuarea gazelor arse cuînălţimea de 8,9 m faţă de sol şi diametrul de 0,56 m.

Poluanţii caracteristici din gazele arse: oxizii de azot, dioxidul de sulf,monoxidul de carbon, particulele (fumul), compuşii organici volatili.

Sursa se înscrie în categoria surselor dirijate, fără instalaţii pentru controlulemisiilor (reţinerea poluanţilor).

Calculul debitului de gaze arse s-a prezentat detaliat în Memoriul deprezentare.

Debitul de gaze arse produse şi evacuate când cazanul funcţionează cugrăsime tehnică este:

Vevga = 3131,75 Nmc/h

Debitul de gaze arse produse şi evacuate când cazanul funcţionează cugaz metan este:

Vevga = 3418,47 Nmc/h

b) Traficul de incintă (intrarea şi ieşirea autovehiculelor care transportă materiaprimă şi materialele, produsele, apa uzată preepurată, transportul intern)

Transportul materiei prime se face cu maşinile dotate cu containere dininox în care se încarcă materia primă. Există două maşini cu remorcă şi douăfără remorcă. Fiecare mijloc de transport execută o singură cursă pe zi.

Expedierea produselor (făina proteică şi grăsimea tehnică de calitate carenu se arde în centrala termică) necesită, în medie, două transporturi pe zi.



La acestea se mai adaugă transportul intern cu motostivuitorul al făiniiproteice ambalate în big-bag-uri, lucru care înseamnă transportul la magazie şiîncărcarea big-bag-urilor cu făină proteică în mijloacele de transport, pentruexpediere.

Consumul specific de motorină al mijloacelor de transport este, în medie,de 35 l la 100 km, distanţa medie parcursă dus/întors pe teritoriul fabricii este de0,4 km.

Motostivuitorul lucrează în medie 4 ore/zi într-un program de lucru aleatorpe parcursul zilei, consumul de motorină este de 6 l/oră.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi cu gazele de eşapament de lautilajele şi mijloacele de transport utilizate în traficul de incintă s-au determinatconform Metodologiei de calcul a contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul demediu, aprobată prin OM nr. 578/2006.

Carburantul folosit este motorina care are un conţinut de sulf de maxim0,2%.

Poluanţii caracteristici sunt constituiţi din particule, dioxid de sulf, monoxidde carbon, oxizi de azot, poluanţi organici persistenţi (POP) şi compuşi aimetalelor grele, îndeosebi cadmiu (Cd) din gazele de eşapament.

Formula de calcul este aceeaşi ca şi la calcului emisiilor de poluanţi de lautilajele şi mijloacele de transport care lucrează la contruirea obiectivului

Debitele masice medii orare de poluanţi rezultaţi de la toate aceste surse,conform programului de desfăşurare a activităţii, sunt:

Debit masic, g/hSursaNOx SO2 PM POP Cd

Toate sursele 118,3 2,07 19,6 0,0098 0,000028

Sursa este nedirijată, adică aerul impurificat nu este preluat şi evacuatprintr-un sistem de exhaustare, deci nu se por calcula concentraţiile poluanţilor laemisie. Aceşti poluanţi evacuaţi cu gazele de eşapament se răspândesc liber înatmosferă, condiţiile de dispersie din zona de lucru sunt bune.

Având în vedere debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă, putemconcluziona că această sursă de poluare este nesemnificativă, mai ales dacă ocomparăm cu cantităţile de poluanţi emişi pe arterele cu circulaţie intensă.

c) Instalaţia de epurare a efluentului gazos

De la prelucrarea materiei prime, care presupune în prima etapă încălzireaşi topirea ei, rezultă un efluent gazos format din vapori de apă (apa din materiaprimă + aburul introdus direct) şi o multitudine de compuşi organici volatili dintre



care unii au miros neplăcut şi pot crea disconfort. Efluentul gazos conţine 98-99%vapori de apă şi 1-2% compuşi organici volatili (în % volumetrice). Unele surse deliteratură arată că în efluentul gazos există până la 300 compuşi organici volatilidin care în jur de 40 sunt cu miros neplăcut. Alte surse indică un număr mult maimic. Numărul de compuşi organici volatili existenţi în efluentul gazos depinde înprincipal de materia primă supusă prelucrării şi de modul şi parametrii la care seface prelucrarea.

Din procesul de fabricare a făinii proteice şi a grăsimilor tehnice rezultăcompuşi organici volatili din grupa hidrocarburilor saturate, nesaturate şiaromatice, aldehidelor, cetonelor, alcoolilor, acizilor graşi, aminelor etc, dar şicompuşi anorganici cum ar fi hidrogenul sulfurat, amoniacul etc.

Printre compuşii organici volatili cu miros neplăcut se numără acetaldehida,amoniacul, butilamina, acidul butiric, dimetilamina, sulfura şi disulfura de dimetil,etilamina, etil şi metilmercaptanul, trietilamina, trimetilamina, hidrogenul sulfurat,indolul, metilamina.

Debitul masic al efluentului gazos (vapori de apă + COV) este de cca 50t/zi. Cea mai mare parte (cca 98%) din acest debit condensează în instalaţia deepurare (schimbător de căldură şi condensator), în condensul format se dizolvăcompuşii organici volatili formând apa uzată care merge la staţia de preepurareîmpreună cu apele uzate din celelalte surse arătate în capitolul anterior. Compuşiiorganici volatili necondensabili împreună cu vaporii de apă necondensaţi intră înbiofiltru unde are loc distrugerea lor de către microorganismele care se dezvoltăpe fibra de cocos.

d) Platforma de compostare

Pe platforma de compostare ajunge masa epuizată de fibre de cocosscoasă din biofiltru şi nămolul scos din staţia de preepurare şi din decantorulseparator. Compostarea are loc în condiţii controlate, materialul pentrucompostare se acoperă cu o folie de polietilenă iar pe la bază se insuflă aerprintr-un sistem de ţevi perforate pentru a favoriza fermentarea aerobă şi acontrola temperatura de fermentare. Produsele principale ale fermentării aerobesunt dioxidul de carbon şi vaporii de apă.

Platforma de compostare este o sursă de poluare nesemnificativă.

� Instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, pentrucolectarea şi dispersia gazelor reziduale în atmosferă

Gazele arse de la centrala termică se evacuează în atmosferă printr-un coşmetalic cu înălţimea de 8,9 m şi diametrul de 0,56 m.



În OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificăriprin Legea 655/2001, la art. 40 se precizează că utilizatorii de surse mobile depoluare (mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere internă) au obligaţiasă asigure încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip de sursă,precum şi să le supună inspecţiilor tehnice, conform legislaţiei în vigoare.

HG 1209/2004 stabileşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplineascăutilajele dotate cu motoare cu ardere internă.

Instalaţia pentru epurarea efluentului gazos. Efluentul gazos format dinvapori de apă şi compuşi organici volatili dintre care unii au miros neplăcut (dincare unii au fost nominalizaţi mai sus), proveniţi de la: buncărul de recepţie subpresiune, destructori (cazanele de fierbere), jgheaburile de filtrare, presa cu melcşi răcitorul de făină este aspirat de un sistem de ventilare de absorbţie şi estetrecut printr-o instalaţie de epurare în scopul de a nu elimina în aer substanţecare pot să impurifice atmosfera şi/sau să creeze disconfort datorită mirosuluineplăcut.

Instalaţia de epurare a efluentului gazos este formată dintr-un ciclon poz.58, un schimbător de căldură tubular poz. 50 cu suprafaţa de schimb de căldurăde 55 m2, un condensator poz. 51 cu capacitatea de 2200 kg/h, ce funcţioneazăcu aer rece, un exhaustor antrenat de un electromotor de 15 kW şi un biofiltrupoz. 53 cu volumul de 400 m3. Hala de fabricaţie este perfect închisă şi se aflăsub o uşoară depresiune creată de un sistem de ventilaţie de absorbţie racordatla exhaustor care trimite efluentul gazos în biofiltrul poz. 53 asigurând astfelcaptarea emisiilor fugitive. Pe fluxul de gaze, înainte de exhaustor se află un altciclon în care se separă impurităţile solide ce se colectează într-un container şise reintroduc în circuitul de prelucrare, în jgheabul de recepţie poz. 8.

În schimbătorul de căldură poz 50 are loc răcirea şi condensarea a cca 60– 70% din amestecul de vapori de apă şi compuşi organici volatili proveniţi de lautilajele menţionate. În condensul format se dizolvă o parte din compuşi organicivolatili rezultând astfel apele uzate tehnologice care sunt trimise la staţia depreepurare. Răcirea şi condensarea amestecului de vapori de apă şi compuşiorganici volatili în schimbătorul de căldură se face cu apă rece care se încălzeştepe seama căldurii acestor gaze (schimbul de căldură este indirect). Apa caldărezultată de la acest schimbător este folosită pentru consum menajer, lainstalaţiile igienico-sanitare şi pentru spălarea containerelor în care se transportămateria primă şi spaţiilor de producţie.

Efluentul gazos ieşit din schimbătorul de căldură poz. 50 este supus uneirăciri suplimentare în condensatorul poz 51, unde condensează până la 97 –98% din vaporii de apă. Răcirea se face cu aer rece, schimbul de căldură este tot



indirect, aerul de răcire nu se impurifică. Apa rezultată din condensarea vaporilorde apă în condensatorul poz 51, în care se dizolvă şi compuşi organici volatili dinfluxul gazos, este trimisă la staţia de preepurare împreună cu apa uzată de laschimbătorul de căldură poz. 50.

Efluentul gazos de la condensator, împreună cu aerul impurificat aspiratdin hala de producţie, este trimis la baza biofiltrului poz. 53 (în camera dedistribuţie.

Biofiltrul poz. 53 este o construcţie paralelipipedică din beton armat, cuvolumul de cca 400 m3, care se umple cu fibră de cocos (cca 120 t). Prin trecereaefluentului gazos prin această masă de fibre de cocos, pe care se dezvoltămicroorganismele care îşi iau energia necesară existenţei din descompunereacompuşilor organici volatili din fluxul de gaze, se produce epurarea efluentuluigazos.

Compuşii organici volatili cu miros neplăcut sunt eliminaţi prin procese deadsorbţie/absobţie şi biooxidare. Aceşti compuşi sunt adsorbiţi pe suprafaţafibrelor de cocos din biofiltru sau sunt absorbiţi de pelicula de umiditate de pesuprafaţa fibrelor de cocos. Prin activitatea biologică a microorganismelor care sedezvoltă în biofiltru, aceşti compuşi sunt oxidaţi, energia obţinută fiind folosităpentru creşterea şi înmulţirea acestor microorganisme. Compuşii organici volatilisunt astfel biooxidaţi, produsele finale sunt formate din dioxid de carbon, vaporide apă, saruri minerale şi biomasa microorganismelor moarte.

Biofiltrarea este o tehnologie fiabilă şi demonstrată pentru controlulmirosurilor neplăcute într-o gamă largă de activităţi industriale. Biofiltrarea esteconsiderată o tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste GasTreatment” şi BREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries”.

Sursele de literatură arată că eficienţa biofiltrării este foarte mare, fiindfoarte aproape de 100%.

Spre exemplu, în “James R Kastner şi Keshav C Das - Comparison ofchemical wet scrubbers and biofiltration for control of volatile organic compoundsusing GC/MS techniques and kinetic analysis” publicat în Journal of ChemicalTechnology and Biotechnology, nr. 80, an 2005, s-au făcut măsurători care aratăcă biofiltrarea compuşilor organici volatili este foarte eficientă, randamentul dedistrugere a acestora de către microorganismele care se dezvoltă pe masa defibre de cocos din biofiltru apropiindu-se de 100%.

Biofiltrul este de tip deschis, gazele rezultate în urma biofiltrării nu seevacuează în atmosferă printr-un coş de dispersie ci pe toată suprafaţa biofiltruluicare este de 150 mp. Din cele de mai sus rezultă că nu se pot calcula debitelemasice şi concentraţia de compuşi organici volatili evacuaţi în atmosferă



O secţiune prin biofiltru, conform BREF “Waste Water and Waste GasTreatment” este prezentată mai jos.

Masa de fibre de cocos se înlocuieşte după epuizare (la cca 4 ani) şi setransportă la platforma de compostare.

� Concentraţii şi debite masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă

a) Centrala termică

Debitele masice de poluanţi rezultaţi de la centrala termică s-au determinatcu metodologia US EPA/AP-42, utilizând factorii de emisie caracteristici tipului decazan şi tipului de combustibil.

Formula de calcul este: Ei = Fei x Ai

unde: Ei = debitul masic de poluant;Fei = factorul de emisie corespunzător activităţiiAi = cantitatea de combustibilÎn primul tabel se prezintă caracteristicile emisiilor pentru cazul în care

cazanul funcţionează cu grăsime, la capacitatea maximă.

Sursa Poluant Debit masicg/h

Conc. la emisiemg/Nmc

CMA cf.OM462/93

mg/NmcCT pegrăsimeanimalăregim maxim

NOx

SO2

COParticuleCOV

543,4536,45

135,8554,3414,9

173,5311,6443,3817,354,77

450170017050-

În al doilea tabel se prezintă caracteristicile emisiilor pentru cazul în carecazanul funcţionează cu gaz metan, la capacitatea maximă.



Sursa Poluant Debitulmasic

g/h

Conc. la emisiemg/mc

CMA cf.OM462/93

mg/NmcCT pe gazmetan regimmaxim

NOxSO2

COParticuleCOV

641,652,73

160,3913,7426,35

187,700,8046,924,027,71

350 35100 5 -

b) Traficul de incintă

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă arată că această sursăde poluare este nesemnificativă.

c) Instalaţia de epurare a efluentului gazos

Din cele arătate anterior rezultă ca instalaţia de epurare a efluentului gazoseste foarte eficientă şi, deci, această sursă de poluare atmosferică estenesemnificativă. Produsele finale ale biofiltrării sunt formate din dioxid de carbon,vapori de apă, săruri minerale şi biomasa microorganismelor moarte.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului


Evaluarea impactului asupra factorului de mediu aer se face din punct devedere al concentraţiilor în imisie (concentraţia poluanţilor la nivel respirator).

Interesează numai concentraţiile pe termen scurt de mediere (1 oră) carereprezintă cele mai mari concentraţii probabile la nivel respirator datorate surselorce funcţionează simultan în acelaşi perimetru. Aşadar interesează numaiconcentraţiile oxizilor de azot şi dioxidului de sulf pentru care OM 592/2002 astabilit limite maxime admise pentru timp de mediere de 1 oră.

Determinarea concentraţiei poluanţilor în imisie se face prin modelareamatematică a dispersiei poluanţilor.

Rezultatele obţinute, în raport cu concentraţiile maxime admise, suntprezentate în tabelul următor.

Sursa Poluant Cmax.1 h

(µg/mc)CMA.1 h

(µg/mc)Toate sursele NOx

SO2

103,11,53

200350

Concentraţiile maxime în imisie pe termen scurt de mediere (1 oră) alepoluanţilor rezultaţi de la funcţionarea utilajelor care realizează lucrările de



construire a fabricii de Făină proteică Băcia sunt mult mai mici decât valorilemaxime admise şi se înregistrează la distanţa de 20 m de sursă, numai înanumite condiţii meteorologice. În oricare alte condiţii meteorologiceconcentraţiile în imisie sunt mai mici. Concentraţiile în imisie devin din ce în cemai mici pe măsură ce distanţa faţă de sursă creşte.


� Dispersia poluanţilor în aer, zona maximã de influenţã şi modificãrile calitativeintervenite.

Calculul concentraţiilor în imisie s-a făcut numai pentru sursa consideratăsemnificativă (centrala termică) prin modelarea matematică a dispersieipoluanţilor.

Concentraţiile în imisie determinate se raportează la valorile maximeadmisibile prevăzute de OM 592/2002 - "Ordin pentru aprobarea Normativuluiprivind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor deevaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor însuspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerulînconjurător".

Pentru determinarea câmpurilor de concentraţii în imisie ale poluanţilorevacuaţi în atmosferă de sursele aferente funcţionării obiectivului s-a utilizat unmodel de tip gaussian, şi anume modelul climatologic bazat pe teoria modeluluiMartin şi Tikvart.

Acesta este un model pentru estimarea concentraţiilor de poluant petermen lung de mediere pentru surse continue punctiforme sau de suprafaţă.Baza fizică fundamentală a modelului este presupunerea că distribuţia spaţială aconcentraţiilor este dată de formula gaussiană a penei.

Concentraţia medie de lungă durată Concentraţia medie CA într-un receptor aflat la distanţa ρ de o sursă şi la

înălţimea z faţă de sol este dată de relaţia:

unde: k = indice pentru sectorul direcţiei vântului qk(ρ) = ∫Q(ρ,θ)dθ pentru sectorul k

Q(ρ,θ) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafaţă

A

0 kk

l=1 m=1

l mC = 16

q (k,l,m)S( ,z;u , P ) dπ

ρ ρ ρ∞

=∫ ∑∑

1

16 8 7

Σ Φ( )



ρ = distanţa de receptor pentru o sursă de suprafaţă infinitezimală

θ = unghiul în coordonate polare centrat pe receptor l = indice pentru clasa de viteză a vântului m = indice pentru clasa de stabilitate Φ(k,l,m) = funcţia de frecvenţă a stărilor meteorologice

S(ρ,z;Ul,Pm)= funcţia care defineşte dispersia z = înălţimea receptorului deasupra solului ul= viteza vântului reprezentativă Pm= clasa de stabilitate Pentru surse punctiforme, concentraţia medie CP datorată unui număr de n

surse, este dată de relaţia:

unde: kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursă Gn = emisia pentru sursa n

ρn = distanţa de receptor a sursei n Dacă receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 şi forma funcţiei

S(ρ,z;ul,Pm) va fi:

S( ,0;u ,P ) = 2

2 u ( ) -

0.692

u T-

Hl m

l z l 1/ 2 z

ρπ σ ρ σ

exp exp

2

22

dacă σz(ρ) < 0,8 L, şi

dacă σz(ρ) > 0,8 L

unde: σz(ρ) = funcţia de dispersie verticală, de exemplu deviaţia standard aconcentraţiei în plan vertical

h = înălţimea efectivă a sursei L = înălţimea de amestec la amiază T1/2 = timpul de înjumătăţire a poluantului.

Posibilitatea dispariţiei poluantului prin procese fizice sau chimice este datăde expresia: exp (-0,692/ul T1/2 ).

P

n=1

N

l=1 m=1

n n n l m

n

C = 16

2

( k ,l,m) G S( ,Z;u ,P )

π

ρ

ρ∑ ∑ ∑

8 7 Φ

S( ,0;u ,P ) = 1

u L -

0.692

u T-

Hl m

l l 1/ 2 z

ρσ

exp exp

2

22



Concentraţia totală pentru o perioadă dată de mediere este sumaconcentraţiilor datorate tuturor surselor pentru acea perioadă.

Datele de intrare cuprind informaţii privind: Grila de calcul - Modelul permite calculul concentraţiei medii a poluantului

în orice punct aflat la anumite distanţe de sursă/surse, prin luarea în consideraţiea contribuţiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil să se calculezeconcentraţiile pe o arie în jurul sursei. În acest scop, se delimitează aria deinteres, iar pe suprafaţa ei se fixează o grilă, de regulă pătratică, ale cărei noduriconstituie receptorii. Numărul de noduri şi pasul grilei se aleg în funcţie decaracteristicile sursei, de aria de interes şi de problematica la care trebuie să serăspundă. Grila va avea o origine şi un sistem de coordonate cu axa Ox spre estşi axa Oy spre nord, în funcţie de care se stabilesc coordonatele surselor şi alenodurilor.

Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: înălţime geometrică,diametru sau suprafaţă de emisie, viteza şi temperatura de evacuare apoluanţilor.

Parametrii meteorologici se introduc sub forma funcţiei de frecvenţă

Φ(k,l,m) a tripletului direcţia vântului, clasa de viteză a vântului şi clasa destabilitate, stabilită pe şiruri lungi de date (plurianuale).

De exemplu, dacă se lucrează pe 16 sectoare de vânt, 8 clase de viteză şi7 clase de stabilitate, tabelul de valori al funcţiei de frecvenţă cuprinde 896 deintrări.

Calculul concentraţiilor de poluanţi pentru sursele specifice obiectivului aufost facute într-o grilă pătratică cu dimensiunile de 0,8 km x 1,0 km cu pasul de10 m, având sursele în centru.

Concentraţia maximă de scurtă durată Pentru evaluarea concentraţiilor pe termen scurt de mediere s-a folosit un

model de tip pană gaussiană, mult mai potrivit decât modelul climatologic (careprin medierea pe sector subevaluează uneori concentraţiile pe termen scurt).

Modelul foloseşte ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanţi(cantitatea de poluant evacuata în atmosferă în unitatea de timp, înălţimea deevacuare, temperatura si viteza de evacuare a gazelor) si factorii meteorologicihotărâtori în distribuţia poluanţilor: viteza vântului, gradul de stratificare termică aatmosferei.

Relaţia pentru calculul concentratiei poluantului într-un punct este:

C ( x,y,z ) =Q

u

y H

y zy z

π σ σ σ σ• − • −exp{ } exp{ }

2

2

2

22 2



unde:− Q - emisia de poluanţi în g/s− H - înălţimea efectiva a sursei, funcţie de temperatura si de viteza de

evacuare a gazelor, de diametrul interior la vârf si de înălţimeaconstruită a coşului

− u - viteza vântului la înălţimea sursei

− σy, σz - parametrii de dispersie funcţie de clasa de stratificare aatmosferei, de distanţa faţă de sursă si de mediul în care are loc emisia(urban / rural)

Supraînalţarea penelor de poluanţi, parametru hotarâtor în evaluareaconcentratiilor de poluanţi la o anumită distanţă de sursă, a fost determinată cuformula lui Briggs corectată pentru stratificările stabile ale atmosferei. Parametriide dispersie σy si σz au fost determinati cu formulele recomandate de OMM 1982.

Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentratiileau cele mai mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.

OM 592/2002 stabileşte, pentru poluanţii evacuaţi în atmosferă de surseleluate în studiu următoarele concentraţii maxime admisibile (CMA.):

Concentratia maxima admisibila, µg /m3

Substanţa poluantă Medie scurta durata Medie de lunga durata1 oră 8 ore Zilnica lunara anuala

Dioxid de azot 200 - - - 40Dioxid de sulf 350 - 125 - 20Monoxid de carbon - 10 000 - - -Pulberi în suspensie - - 50 - 40

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor

Concentratia determinată, µg /m3

Medie scurta durata Medie de lunga durataSursa Substanţapoluantă

1 oră 8 ore Zi lună anNOx 35,45 - - - 0,67SO2 2,33 - 0,91 - 0,05CO - 5,50 - - -

Centralatermica

PM10 - - 1,36 - 0,07



Tabel 4.2.4. (partea I) Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi

Denumureaactivităţii,codulactivităţii

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire Consumt/an

Nmc/an

Timp de lucru anual,

ore

Poluanţigeneraţi

Poluanţi,coduri,

după caz

Cantităţi depoluanţi gene

raţi, t/an

Denumire H, m

Φ coş,m

Viteza,m/s

Temp,ºC

Debitmediu

g/h1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Centralatermică ardere

grăsime 2000 6240

NOx

SO2

COPM

3,39110,22750,84770,3391

coş 8,9 0,59 120

543,4536,45135,8554,34

Centralatermică ardere

gaz metan 570000 2160

NOx

SO2

COPM

1,38600,00590,34640,0297

8,9 0,59 120

641,652,73

160,3913,74

Tabel 4.2.4. (partea 2) Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi

Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) Cantităţi de poluanţi emişiSursa de suprafaţăSursa punctuală sau

începutul sursei liniare,m

Sfârşitul sursei liniare,m Centru de simetrie, m

X Y X Y X Y

Lungime,m

Lăţime,m

Suprafaţasursei,

m2

Poluanţi/Debite masice

g/h

Anual,t/an

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24NOx: 543,45SO2: 36,45CO: 135,85PM: 54,34

3,39110,22750,84770,3391

NOx: 641,65SO2: 2,73

CO: 160,39PM: 13,74

1,38600,00590,34640,0297



Tabelul 4.2.5. - Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Concentraţia maximă , µg /m3Sursa PoluantCmax Prag de

alertăValoare limită =prag de interv.

Observaţii

0 1 2 3 4 5NO2 35,45 400 200 timp de mediere = 1 hSO2 2,33 500 350 timp de mediere = 1 hCO 5,50 - 10 000 timp de mediere = 8 h

Centralatermica

PM10 1,36 - 50 timp de mediere = 24 h

Tabelul 4.2.6. – Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile limită

Distanţa faţă desursă/limita perimetrului platformei şi sectorul

(m-sector)

Concentraţia/plaja de con

centraţii[µg/m3]

Prag alertăsanatate

(PA)[µg/m3]

Valoare limită =prag intervenţie

sanatate(VL/PI)[µg/m3]

Valoare limităprotecţie vegetaţie/eco

sisteme[µg/m3]

Observaţii

1 2 3 4 5 6Centrale termice

80

NO2: 35,45 (1h) – 0,67 (an)SO2: 2,33 (1 h) – 0,05 (an)

CO: 5.50 (8 h)PM10: 1,36 (24 h) – 0,07 (an)

40 (an)125 (24 h)

-50 (24 h)

200350

10 00050

30 (an)20 (an)

--

� Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersieipoluanţilor în raport cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi în imisieprevăzute de legislaţia în vigoare

Concentraţiile poluanţilor în imisie de la centrala termică sunt mult mai mici decâtvalorile maxime reglementate.

Cmax < CMA (OM 592/2002)

S-au calculat concentraţiile în imisie prim modelare matematică pentru situaţiafuncţionării centralei termice cu grăsime tehnică deoarece centrala termică va funcţionamai mult cu acest combustibil, pe gaz metan va funcţiona numai dacă grăsimea tehnicăprodusă va fi insuficientă. De menţionat faptul că, indiferent de combustibilul folosit,concentraţiile poluanţilor la emisie sunt foarte apropiate.

Concentraţiile maxime în imisie se înregistrează la o distanţa de 80 m faţă desursă şi numai în anumite condiţii meteorologice. În orice alte condiţii meteorologice şi laoricare altă distanţă concentraţiile în imisie sunt sub aceste valori maxime calculate.

Emisiile de poluanţi în atmosferă constau din gaze acide (NOx, SO2), pulberi,monoxid de carbon şi compuşi organici volatili. Toţi aceşti poluanţi afectează într-oanumită măsură calitatea factorului de mediu aer. Modificările calitative depind decantitatea de poluanţi evacuată şi de proprietăţile poluanţilor, în special stabilitatea lor înatmosferă, agresivitatea lor sau a compuşilor în care se transformă, asupracomponenţilor atmosferei.



Principala daună adusă mediului ambiant de compuşii cu sulf evacuaţi înatmosferă nu este atât din cauza dioxidului de sulf (SO2) ci a produsului de oxidare alacestuia - trioxidul de sulf (SO3).

Procesul de oxidare are loc cu oxigenul din aer sub acţiunea razelor solare, pesuprafaţa particulelor de oxizi metalici care servesc drept catalizatori. În prezenţaumidităţii se formează acidul sulfuric. Acidul sulfuric şi acidul azotic constituie principalelesurse pentru ploile acide.

Din cantitatea totală de oxizi de azot dezvoltată prin ardere, aproximativ 95% estesub formă de monoxid de azot (NO) şi restul sub formă de dioxid de azot (NO2). Evacuatîn atmosferă, în prezenţa oxigenului din aer şi a razelor ultraviolete, monoxidul de azotse transformă în dioxid de azot care este toxic.

Dioxidul de azot reacţionează cu umiditatea din atmosferă şi formează acidulazotic. Spre deosebire de acidul sulfuric, acidul azotic se poate afla în atmosferă un timpmai îndelungat deoarece condensează mai greu.

Compuşii organici volatili împreună cu oxizii de azot conduc la formarea înatmosferă a oxidanţilor fotochimici dintre care cel mai important este ozonul. Dacă înstratosferă stratul de ozon este benefic, în troposferă ozonul este un poluant cuputernică acţiune oxidantă contribuind direct la formarea acizilor sulfuric şi azotic dinoxizii de sulf şi azot emişi de sursele de poluare.

Monoxidul de carbon are o viaţă relativ scurtă în atmosferă (cca 6 luni) din cauzaunor procese ce decurg cu consum de CO. Acţiunea lui toxică se manifestă în mod directasupra omului şi animalelor prin proprietatea de a se combina cu ionii de fier dinmolecula de hemoglobină.

Dioxidul de carbon este responsabil în proporţie de cca 50% de efectul de serăcare, în opinia specialiştilor, conduce la încălzirea generală a planetei. Cea mai mareparte din dioxidul de carbon evacuat în atmosferă este folosit de plante în procesul deasimilaţie clorofiliană. La procesul de încălzire globală se consideră că mai contribuiepulberile în suspensie din atmosfera înaltă şi compuşii organici volatili.

Deoarece debitele masice ale poluanţilor emişi în atmosferă de la centrala termicăsunt relativ mici, concentraţiile maxime în imisie sunt mult sub limitele admise în oricarepunct şi în oricare situaţie meteorologică, deci se poate aprecia că aceste emisii nugenerează modificări semnificative în calitatea aerului. Aceşti poluanţi contribuie însă lafondul de poluare generală.

Următorii poluanţi au efecte sinergice:- SO2 şi pulberile în suspensie;- NO2 şi pulberile în suspensie.Concentraţiile maxime admise pentru aceste substanţe cu acţiune sinergică nu se

pot calcula deoarece valorile reglementate sunt pentru timpi de mediere diferiţi: 1 hpentru SO2 şi NO2 şi 24 de ore pentru pulberi în suspensie




� Soluţii tehnice propuse pentru controlul poluării aerului

Efluentul gazos rezultat din procesul de fabricaţie a făinii proteice este epurat îninstalaţia prezentată mai sus, în paragraful “Instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale şireţinerea pulberilor, pentru colectarea şi dispersia gazelor reziduale în atmosferă”, cueficienţă foarte bună. Concentraţiile poluanţilor de la centrala termică se încadrează înlimitele maxime admise, deci nu se impun măsuri de control al emisiilor de poluanţi de laaceastă sursă. Celelalte surse sunt nesemnificative.

� Măsuri de diminuare a poluării aerului în condiţii de dispersie defavorabile

Studiul dispersiei poluanţilor arată că valorile concentraţiilor în imisie alepoluanţilor, în orice condiţii atmosferice, sunt mult mai mici decât concentraţiile maximeadmise.

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante

Solurile terasei şi luncii Streiului sunt reprezentate de soluri aluviale din clasasolurilor neevoluate, dezvoltate pe depozite fluviatile şi de cernoziomuri levigate dinclasa solurilor molice.

Pe dealurile piemontane care mărginesc depresiunea Strei - Cerna sunt frecventeasocierile de cernoziomuri, soluri brune eumezobazice, solurile brune, brun-roşcate depădure.

Prezenţa solurilor aluviale este legată, de cele mai multe ori, de existenţa luncilor,care sunt unităţi de relief relativ tinere. Solurile aluviale se întâlnesc în luncile ieşite desub influenţa revărsărilor sau inundate la intervale mari de timp. Aceste soluri prezintă,din punct de vedere al alcătuirii şi proprietăţilor, o situaţie foarte variată, ca urmare acondiţiilor extrem de diferite în ceea ce priveşte durata de manifestare a solificării (timpulscurs de la ultima revărsare), climatul, originea depozitelor respective, textura şicompoziţia acestora, adâncimea şi mineralizarea apelor freatice.

Solurile aluviale au un orizont Ao cu grosime de 40 – 50 cm, cu stratificaţii maipuţin evidente, după care urmează orizontul C alcătuit din materialul parental. Acestesoluri au textură uniformă, de la nisipoasă până la argiloasă în cazul unor depoziteomogene, sau contrastantă, în cazul unor materiale parentale neomogene şi o structurăglomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab până la moderat dezvoltată.

Capacitatea de apă utilă, permeabilitatea, porozitatea de aeraţie etc, variază înlimite largi, în funcţie, îndeosebi, de textură şi structură.



Cernoziomurile levigate s-au format pe terenuri orizontale sau puţin înclinate,predominant pe loessuri şi depozite loessoide, dar şi luturi, nisipuri, argile sau roci maidure, în condiţii de precipitaţii de 600 – 700 mm, temperaturi medii de 8,3 – 11,5°C, încondiţii de vegetaţie ierboasă şi arborescentă.

Textura acestor soluri este, de obicei, mijlocie (frecvent lutoasă sau lutonisipoasă),dar unele pot avea şi textură mijlocie-fină sau mijlocie-grosieră, funcţie de materialulparental. Structura este glomerulară mică şi medie, bine dezvoltată în orizontul Am şicolumboid-prismatică în orizontul Bv.

Această textură şi structură face ca proprietăţile fizice, fizico-mecanice, hidrofiziceşi de aeraţie să fie favorabile.

4.3.2. Surse de poluare a solurilor

Fabrica de făină proteică se construieşte pe un teren care a avut folosinţă agricolă– teren arabil cultivat an de an. Prin construirea acestui obiectiv solul îşi va pierde funcţialui esenţială pe cea mai mare parte din suprafaţă (suprafaţa ocupată de construcţii,platforme şi căi de acces), devenind din teren acoperit de vegetaţie, teren construit. Solulva suferi deci o degradare fizică în zonele unde se va construi, cea mai puţin nocivădintre formele de afectare, şi numai accidental ar putea fi contaminat chimic de deversăride produse petroliere, care nu pot fi decât în cantităţi mici şi deci pot afecta suprafeţereduse.

Vom mai face observaţia că pe întreg lanţul de fabricare a făinii proteice selucrează numai cu materiale uşor biodegradabile şi că ajungerea lor accidentală pe solproduce, în primul rând, disconfort. Excepţia o constituie carburanţii şi lubrifianţii de lautilajele şi mijloacele de transport care, dacă se scurg pe sol în cantităţi semnificative(peste 1 kg/mp) produc poluare care se manifestă prin împiedicarea aerării şi omorâreamicroorganismelor care fac din sol un organism viu pe care pot creste plantele.

Ne vom referi în cele ce urmează mai mult la terenul care constituieamplasamentul fabricii întrucât solul din zonele învecinate va fi afectat foarte puţin saudeloc.

Solul din zonele învecinate obiectivului ar putea fi afectate într-o oarecare măsurăde emisiile de gaze de eşapament de la utilajele şi mijloacele de transport utilizate.


Sursele potenţiale de poluare pentru sol, subsol şi ape freatice în timpul realizăriiobiectivului sunt:

- lucrările de construcţii propriu-zise prin care stratul de sol vegetal de peamplasament va fi afectat la modul fizic, modificându-i structura, textura şi toate celelalteproprietăţi care-l fac să fie un organism viu, propice culturii şi dezvoltării plantelor, înurma unor acţiuni de natură mecanică: săpături, nivelări, compactări etc;



- folosirea la lucrările de construcţii a unor utilaje şi mijloace de transportnecorespunzătoare, neverificate conform legii, cu emisii ridicate de poluanţi sau cudefecţiuni;

- deversarea apelor uzate rezultate în timpul realizării obiectivului (ape uzatefecaloid menajere) direct pe sol sau în subsol, folosind latrine săpate direct în pământ;

- deversarea pe sol a unor cantităţi de produse petroliere ca urmare a apariţieiunor defecţiuni accidentale la utilajele şi mijloacele de transport;

- necolectarea deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii sau colectareaneselectivă şi depozitarea lor direct pe sol;

- neinstruirea personalului în ceea ce priveşte măsurile de protecţia mediului cetrebuiesc luate şi respectate în activitatea de pe şantier.


Sursele potenţiale de poluare pentru sol, subsol şi ape freatice în timpulfuncţionării obiectivului sunt:

- deversarea de ape uzate pe sol, subsol sau în freatic ca urmare a exploatării şiîntreţinerii necorespunzătoare a instalaţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apeloruzate;

- funcţionarea cazanelor de abur în afara parametrilor prescrişi, care ar duce la oardere incompletă, lucru ce favorizează emiterea de poluanţi peste limitele reglementate;

- folosirea unor utilaje şi mijloace de transport necorespunzătoare, neverificateconform legii, cu defecţiuni, pentru deservirea fabricii, lucru care ar putea avea carezultat deversarea pe sol a unor cantităţi de produse petroliere şi emisii de poluanţipeste limitele admise;

- un management defectuos al deşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie;- neinstruirea şi neverificarea personalului în ceea ce priveşte măsurile de

protecţia mediului ce trebuiesc luate şi respectate în activitatea de producţie.

4.3.3. Prognozarea impactului


Lucrările de construcţii propriu-zise, prin care stratul de sol vegetal din zoneleunde se va construi va fi afectat la modul fizic, modificându-i structura, textura şi toatecelelalte proprietăţi care-l fac să fie un organism viu, propice culturii şi dezvoltăriiplantelor, în urma unor acţiuni de natură mecanică: săpături, nivelări, compactări etc estecea mai importantă formă de agresiune pe care o va suferi solul în timpul realizăriiobiectivului şi va avea drept rezultat degradarea fizică, devenind din teren acoperit devegetaţie, teren construit.

Această degradare fizică, deşi este considerată cea mai puţin nocivă dintreformele de poluare a solului, va fi pe termen foarte lung sau definitiv. În cazuri rare, după



oprirea definitivă a activităţii obiectivului, se ajunge la redarea în circuitul agricol asuprafeţelor construite. De cele mai multe ori, chiar dacă activitatea pentru care a fostscos din circuitul agricol a fost oprită, zonele construite capătă altă destinaţie, dar nu ceainiţială, de teren agricol.

Suprafeţele care nu vor fi acoperite de construcţii şi de căi de circulaţie, chiar dacăau fost afectate, la terminarea lucrărilor de construire se vor transforma în spaţii verzi,acoperite de vegetaţie ierboasă, arbuşti şi arbori.

Suprafaţa degradată fizic pe termen foarte lung sau definitiv este totuşi redusă,cca 1,3 – 1,4 ha.

Debitele masice de poluanţi evacuate în atmosferă cu gazele de eşapament de lautilajele şi mijloacele de transport care lucrează lucrările de construire sunt relativ mici (ase vedea punctul 4.2.2.1.), emisiile sunt limitate în timp, ele încetează la finalizarealucrărilor de construire. Carburantul folosit este motorina. Poluanţii caracteristici suntconstituiţi din particule, dioxid de sulf, monoxid de carbon, oxizi de azot, poluanţi organicipersistenţi (POP) şi compuşi ai metalelor grele, îndeosebi cadmiu (Cd) din gazele deeşapament.

Oxizii de sulf şi de azot afectează solul în special sub forma ploilor acide. Prinreacţia lor cu oxidanţii fotochimici şi apa din atmosferă formează acizii respectivi care seîntorc pe sol sub forma ploilor acide. Aceşti oxizi conduc, deci, la acidifiere, modificareacompoziţiei solului, mobilizarea ionilor metalelor grele cu consecinţe asupra vegetaţiei şiapelor subterane.

Poluanţii organici persistenţi şi metalele grele evacuate cu gazele de eşapamentpot ajunge pe sol sub o formă sau alta. Acestea au un impact puternic asuprabiocenozelor datorită posibilităţilor de acumulare şi concentrare la nivelul producătorilorprimari (plante cu clorofilă) şi transmitere prin lanţurile trofice până la consumatoriisecundari sau terţiari (om).

Chiar dacă nu putem vorbi de o poluare semnificativă, dacă ne referim la debitelemasice de poluanţi evacuate în atmosferă şi la faptul că emisiile sunt limitate în timp, vom

evidenţia faptul că emisiile generate de utilajele şi mijloacele de transport care lucreazălucrările de construire contribuie la poluarea globală. Important este ca să se foloseascăutilaje şi mijloace de transport corespunzătoare, verificate conform legii, cu emisii redusede poluanţi.

Deversarea apelor uzate rezultate în timpul realizării obiectivului (ape uzatefecaloid menajere) direct pe sol sau în subsol, folosind latrine săpate direct în pământdevine periculoasă doar dacă aceste ape ajung în pânza freatică unde, datorită lipseioxigenului, procesul de autoepurare nu are loc sau se produce extrem de lent. În contactcu solul, aceste ape se biodegradează repede, dar pentru o perioadă creează disconfort.

În ceea ce priveşte o poluare potenţială cu motorină sau ulei ca urmare a apariţieiunor defecţiuni accidentale la utilajele şi mijloacele de transport, aceasta nu poate fi



decât strict locală, cu cantităţi mici de poluanţi şi cu răspândire foarte limitată şi, în cazulcă se produce, se tratează prin colectarea stratului de sol afectat şi depozitarea lui la ohaldă autorizată.

Produsele petroliere ajunse în sol împiedică aerarea şi omoară microorganismelecare au un rol deosebit în menţinerea calităţii solului. În cazul unor concentraţii ridicatede produse petroliere solul este complet degradat pentru mult timp.

Constructorul va trebui să aibă pregătite materiale absorbante pentru cazuri dedeversări accidentale de produse petroliere.

Deşeurile rezultate în perioada realizării obiectivului sunt constituite din resturi demateriale de construcţie şi fac parte din categoria deşeurilor nepericuloase. Dacă nu suntcolectate şi eliminate în conformitate cu prevederile legale pot duce la impurificarea şidegradarea solului.


Apele uzate din timpul exploatării obiectivului pot să provină de la instalaţiileigienico-sanitare, de la spălarea şi igienizarea mijloacelor de transport şi a spaţiilor deproducţie şi de la procesarea materiei prime (condensarea vaporilor).

Trăsătura lor caracteristică este conţinutul de substanţe organice, din care cea maimare parte sunt uşor biodegradabile, unele conţinând azot şi fosfor. În principiu, acestesubstanţe nu sunt poluante pentru sol, ele ar putea fi folosite chiar ca îngrăşământagricol, dar numai după un tratament prin care să fie stabilizate şi sterilizate.

Aceste ape uzate deversate direct pe sol creează, în primul rând, disconfort şi, înal doilea rând pot constitui surse de infecţie şi de răspândire a unor boli din cauza unorgermeni patogeni prezenţi sau care se dezvoltă în cursul procesului de descompunere asubstanţelor organice. În cazul ajungerii lor în apa freatică devin mult mai periculoasedeoarece, din cauza lipsei de oxigen nu poate avea loc procesul de autoepurare sauacesta are loc extrem de lent.

Emisiile de poluanţi de la centrala termică afectează solul, ca toate emisiile dinprocesele de ardere, prin conţinutul lor de poluanţi care dau naştere ploilor acide. Modulde afectare a solului a fost prezentat în paragraful anterior. Conţinutul de oxizi de sulfrezultaţi este mult redus comparativ cu arderea altor combustibili deoarece conţinutul desulf este mic atât în grăsime cât şi în gazul metan. Centrala termică este prevăzută cu uncazan performant, cu randament energetic ridicat (91%), deci la o funcţionare înparametri normali, având în vedere debitele masice mici de poluanţi evacuaţi, centralatermică este o sursă de poluare nesemnificativă. Ea contribuie, totuşi, la poluareaglobală şi este important ca să funcţioneze în parametri prescrişi pentru a minimizaafectarea solului.

Modul cum produsele petroliere afectează solul a fost prezentat mai sus. Estepuţin probabil să ajungă pe sol cantităţi mari de carburanţi de la utilajele şi mijloacele de



transport care deservesc fabrica. Va trebui, totuşi, acordată atenţie deosebită verificării şireparării acestora pentru a minimiza riscul apariţiei unor defecţiuni accidentale soldate cupierderi de produse petroliere. Va trebui, de asemeni, ca beneficiarul să dispună desubstanţe absorbante şi să instruiască personalul cum să acţioneze dacă se producscurgeri de carburanţi.

Deşeurile din activitatea fabricii de făină proteică sunt constituite din materialebiodegradabile (fibră de cocos din biofiltru, nămol rezultat de la staţia de preepurare şi dela decantorul-separator) care se compostează împreună în condiţii controlate şi sunt apoifolosite ca îngrăşământ agricol.



Dintre măsurile care vor fi necesare pentru diminuarea impactului asupra solului,subsolului şi apelor subterane, enumerăm:

- decopertarea stratului de sol fertil de pe suprafeţele pe care se va construi,depozitarea lui într-o zonă separată, urmată de refolosirea lui la reconstrucţia spaţiilorverzi de pe amplasament sau a altor zone degradate;

- reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor şi organizării deşantier;

- depozitarea materialelor ce vor fi folosite în activitatea de construcţii să se facănumai în zonele special desemnate prin organizarea de şantier;

- alimentarea cu carburanţi şi ulei a utilajelor şi mijloacelor de transport se va face,pe cât posibil, în bază sau direct la staţiile de distribuţie a carburanţilor, nu pe şantier;

- pentru alimentarea utilajelor care nu pot fi transportate în bază se va amenaja oplatformă specială cu posibilităţi de colectare a scurgerilor accidentale de carburanţi;personalul care execută alimentarea în şantier a utilajelor cu carburanţi va fi instruit şisupravegheat pentru a evita deversările de carburanţi;

- se vor asigura materiale absorbante pentru colectarea eventualelor scurgeriaccidentale de produse petroliere;

- utilajele şi mijloacele de transport care lucrează în şantier vor trebui să fie înbună stare, cu inspecţia tehnică la zi şi cu emisii de poluanţi care să se încadreze înnormele prevăzute în cărţile tehnice;

- utilajele şi mijloacele de transport care lucrează în şantier vor fi verificate zilnic,înainte de începerea lucrului, şi întreţinute corespunzător pentru a evita apariţia unordefecţiuni accidentale şi scurgeri de produse petroliere;

- se va institui un management adecvat al deşeurilor din construcţii, se voramenaja spaţii speciale pentru depozitarea lor temporară, eliminarea / valorificareadeşeurilor se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare.




Pentru diminuarea impactului activităţii fabricii de făină proteică asupra solului,subsolului şi apelor subterane se vor lua următoarele măsuri.

- verificarea periodică, întreţinerea în stare bună de funcţionare şi exploatarea laparametri proiectaţi a instalaţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate pentruevitarea deversării de ape uzate pe sol, subsol sau în freatic;

- cazanul de abur va fi performant, cu randament energetic ridicat şi cu emisiireduse de poluanţi; exploatarea lui se va face la parametri proiectaţi;

- se va institui un management adecvat al deşeurilor rezultate din procesul defabricaţie, eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face în conformitate cu legislaţia învigoare, respectând cele stipulate anterior, la capitolul “Deşeuri”;

- utilajele şi mijloacele de transport care deservesc fabrica vor trebui să fie în bunăstare, cu inspecţia tehnică la zi şi cu emisii de poluanţi care să se încadreze în normeleprevăzute în cărţile tehnice; ele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, şiîntreţinute corespunzător pentru a evita în cât mai mare măsură apariţia unor defecţiuniaccidentale şi scurgeri de produse petroliere;

- se va amenaja un punct de alimentare cu carburanţi a utilajelor care deservescfabrica cu posibilităţi de colectare a scurgerilor accidentale de carburanţi; personalul careexecută alimentarea în şantier a utilajelor cu carburanţi va fi instruit şi supravegheatpentru a evita deversările de carburanţi;

- se vor asigura materiale absorbante pentru colectarea eventualelor scurgeriaccidentale de produse petroliere;

- se va instrui, conştientiza şi verifica personalului în ceea ce priveşte măsurile deprotecţia mediului ce trebuiesc luate şi respectate în activitatea de producţie.

Afectarea solului în timpul exploatării obiectivului va fi minimă dacă se vorrespecta măsurile prevăzute expuse mai sus.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

La alcătuirea geologică a fundamentului zonei care face obiectul prezenteidocumentaţii iau parte formaţiuni aparţinând cristalinului de Poiana Ruscă, ce continuăspre est, pe sub depozitele sedimentare ale Depresiunii Streiului. Acestea suferă oscufundare în trepte, de la vest la est, de-a lungul unui sistem de fracturi majore,orientate NNE-SSV.

În partea sudică, în fundament, sunt prezente şisturile cristaline ale serieimezometamorfice (micaşisturi, gnaise şi şisturi retrometamorfozate), care încalecă sprenord, peste cele ale seriei epimetamorfice (şisturi tufogene, tufitogene şi terigene cu



intercalaţii masive de roci carbonatice - dolomitele de Hunedoara), de-a lungul linieitectonice majore Cinciş-Vadu Dobrii-Tîncova.

Umplutura sedimentară a bazinului de scufundare ce a luat naştere în urmaorogenezei alpine este formată din depozite detritice aparţinând Tortonianului şiSarmaţianului inferior.

Tortonianul în depresiunea Streiului prezintă o succesiune completă, se dispunetransgrasiv şi discordant peste fundamentul cristalin, fiind alcătuit dintr-o variată gamălitologică (brecii, conglomerate, pietrişuri, nisipuri, marne, marne tufacee cu resturicărbunoase, calcare, gipsuri şi piroclastite asociate vulcanismului neogen), ce indicăinstalarea unui regim de sedimentare în facies marin.

Sarmaţianul este reprezentat numai prin termenii săi inferiori, Volhinian şiBessarabian inferior, şi este constituit dintr-un pachet de marne argiloase cu frecventeintercalaţii de nisipuri bentonitice, care la partea superioară suportă nisipuri grezoasetufacee cu intercalaţii lentiliforme de pietrişuri, succesiune ce indică retragerea mării.

Umplutura sedimentară din Depresiunea Streiului suportă depozitele fluviatile aleterasei joase, de vârstă Holocen inferior, constituite din pietrşuri şi nisipuri.

Aluviunile recente ale luncii Streiului, constituite din nisipuri, pietrişuri şibolovănişuri sunt atribuite Holocenului superior.

4.4.2. Impactul prognozat

Proiectul care face obiectul prezentei documentaţii, nu afectează componentelesubterane geologice de pe amplasament sau din afara amplasamentului nici în timpulrealizării lucrărilor de investiţii şi nici pe timpul exploatării.

Întrucât prin realizarea lucrărilor la proiectul Construire fabrică de făină proteicăBăcia, jud. Hunedoara nu se produce schimbări în mediul geologic, mediul geologic nuinduce schimbări asupra elementelor mediului: condiţiile hidro, reţeaua hidrografică,zonele umede.


Nu se pune problema unor măsuri de diminuare a impactului proiectul Construirefabrică de făină proteică Băcia, jud. Hunedoara asupra componentelor subteranegeologice.

4.5. BIODIVERSITATEA

4.5.1. Biodiversitatea

Flora şi fauna existentă pe amplasament şi în vecinătatea lui este comună,dezvoltată în condiţiile în care terenul are folosinţă arabilă şi a fost cultivat an de an, deci



nu mai există biodiversitatea originară (naturală). Fauna şi flora existentă nu cuprindespecii rare sau pe cale de dispariţie care, prin lege, necesită măsuri speciale deconservare.

Pe amplasamentul proiectului Construire fabrică de făină proteică Băcia, jud.Hunedoara şi în zonele limitrofe nu există specii de plante şi animale incluse în CARTEAROŞIE.


Cu siguranţă, fauna si flora existentă pe amplasament va fi afectată în timpullucrărilor de construire a fabricii de făină proteică Băcia, dar după încheierea lucrărilor seva reface, chiar daca nu integral în aceeaşi formă. O contribuţie importantă la refacereaflorei şi faunei o va avea refolosirea stratului de sol vegetal decopertat înainte deînceperea lucrărilor de construire. Prin amenajarea spaţiilor verzi, plantarea de arbori şiarbuşti la sfârşitul lucrărilor de construire, este posibil ca pe amplasament flora şi faunarefăcută să fie de un nivel calitativ superior, evident, numai în zonele neconstruite.

Nu este de aşteptat o afectare semnificativă a florei şi faunei existente din zonelelimitrofe amplasamentului nici în perioada construirii fabricii de făină proteică, nici înperioada de funcţionare, concentraţiile în imisie fiind mult sub limitele pentru protecţiaecosistemelor.

Emisiile de poluanţi, în cantităţi reduse atât în faza de construcţie cât şi în faza defuncţionare nu pot afecta decât într-o măsură foarte mică biodiversitatea prin contribuţialor la formarea ploilor acide.

Prin construirea unei staţii de preepurare, în vederea încadrării concentraţiilorpoluanţilor din apele uzate evacuate în limitele reglementate, se va asigura o protecţie aecosistemelor acvatice şi afectarea lor va fi în limitele admise.

Activitatea obiectivului nu va modifica compoziţia de specii sau ale resurselorspeciilor de plante şi animale cu importanţă economică.


Măsurile proiectate sau cerute pentru protecţia apelor, aerului şi solului vorconduce şi la diminuarea impactului asupra biodiversităţii.

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Peisajul

Prin construirea fabricii de făină proteică Băcia, peisajul va suferi modificăriesenţiale definitive, apărând, într-o zonă de terenuri agricole cultivate, construcţii de tipindustrial.




Tabelul 4.6.1. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafaţa, haUtilizarea terenuluiÎnainte de punerea înaplicare a proiectului

După punerea înaplicare a proiectului

Recultivatădupă renaturalizare

În agricultură - teren arabil - grădini - păşuni

2,2208--

---

---

Păduri - - -Drumuri şi platforme - 0,5348 -Zone construite - 0,44159 -Ape - - -Alte terenuri - vegetaţie plantată - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

----

1,24441---

----

Total 2,2208 2,2208 -

Modificări în utilizarea terenului: Prin construirea fabricii de făină proteică Băcia seva scoate din circuitul agricol o suprafaţă de 2,2208 ha, folosită în prezent pentrucultivarea de cereale şi plante tehnice.

După încetarea activităţii fabricii de făină proteică Băcia, a cărei durată defuncţionare nu este limitată decât de condiţiile de piaţă, se va da o nouă destinaţieamplasamentului, cel mai probabil tot pentru activităţi industriale sau de prestări servicii.

Nu se poate vorbi de un impact al proiectului asupra zonelor protejate şi asuprazonelor naturale folosite în scop recreativ întrucât pe amplasament şi în imediataapropiere nu sunt zone naturale protejate sau folosite în scop recreativ.

Totuşi, trebuie avut în vedere că pe timp de vară lunca Streiului este folosită delocalnici ca loc de agrement neamenajat. Mai spre nord, la Simeria Veche există o zonăsemiamenajată de agrement. Întrucât nu se deversează ape uzate direct în râul Strei iarconcentraţiile în imisie ale poluanţilor rezultaţi din activitatea obiectivului sunt foarte mici,nu ar trebui să existe un impact asupra acestor zone.


Pentru a nu crea un aspect vizual neplăcut, construcţiile vor fi astfel proiectateîncât să fie în armonie cu mediul natural, pe spaţiile verzi, care vor ocupa peste 40% dinsuprafaţa amplasamentului, vor fi plantaţi arbori şi arbuşti. O perdea forestieră pemarginea incintei va avea un rol benefic nu numai asupra peisajului ci si în reducereapoluării prin absorbţia dioxidului de carbon şi eliberarea de oxigen, absorbţia unei părţi



din particulele în suspensie, atenuarea zgomotului, protejarea împotriva vânturilorputernice etc.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1. Impactul potenţial asupra mediului social şi economic

Prin construirea fabricii de făină proteică Băcia se vor crea noi locuri de muncă petermen lung, lucru care va contribui la creşte nivelul de trai.

Prin construirea fabricii de făină proteică Băcia vor creşte veniturile din taxele şiimpozitele locale la Consiliul Local Băcia, deci vor fi mai multe resurse pentru rezolvareaunor probleme pentru comunitatea locală, posibil pentru dezvoltarea unor activităţi şicrearea de noi locuri de muncă. Este de aşteptat stimularea investitorilor spre cooperarecu autorităţile locale şi judeţene în vederea elaborării de noi proiecte de dezvoltare

Prin urmare impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale,asupra pieţei de muncă, va fi net pozitiv.

Proiectul nu afectează negativ condiţiile de viaţă a locuitorilor deoarece cantităţilede poluanţi evacuaţi sunt relativ mici nu se va produce o înrăutăţire perceptibilă acondiţiilor de mediu (poluare cu gaze, praf, zgomot).

Nu se cunosc persoane din comunitatea locală care să fie nemulţumite deexistenţa proiectului “Construire fabrică de făină proteică Băcia, jud Hunedoara”.


Proiectul Construire fabrică de făină proteică Băcia, jud Hunedoara are impactpozitiv asupra mediului social şi economic.

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Proiectul Construire fabrică de făină proteică Băcia, jud Hunedoara nu are impactnegativ asupra condiţiilor culturale şi etnice şi nici asupra obiectivelor de patrimoniucultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. Proiectul nu va aduce schimbăriîn ritmul de viată, obiceiurile culturale şi nu influenţează în vreun fel compoziţia etnică.

În zona de influenţă a obiectivului nu sunt obiective de patrimoniu cultural,arheologic şi monumente istorice care ar putea fi afectate în vreun fel de proiect şi înacelaşi timp proiectul nu constituie o sursă de poluare care ar putea să afectezesemnificativ astfel de obiective.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Analiza alternativelor

Alternativele privind proiectul Construire fabrică de făină proteică comuna Băcia,jud Hunedoara care face obiectul prezentei documentaţii au fost analizate pe larg înparagraful 1.11. – “Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şiindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele”.

5.2. Analiza mărimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi eficienţamăsurilor de ameliorare a impactului

5.2.1. Evaluarea mărimii impactului pe factori de mediu

Metoda de evaluare a mărimii impactului asupra mediului înconjurător bazată peindicatori capabili să reflecte starea generală a factorilor de mediu analizaţi parcurge maimulte etape:

- Determinarea unor indicatori capabili să reflecte starea generală a factorilor demediu analizaţi.

- Încadrarea indicatorilor fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate cuacordarea unor note care exprimă apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

- Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor se construieşte o diagramă cunotele de bonitate obţinute.

Indicatorii după care se apreciază starea generală a factorilor de mediu afectaţi deactivitatea obiectivului sunt:

Indicii de poluare Ip care reprezintă raportul între concentraţia maximă apoluantului şi concentraţia maximă admisă de normele de reglementare.

Ip = (Cmax/Cadmis) x 100

În funcţie de valoarea Ip se evaluează starea de afectare a mediului:

Ip = (0÷1) x 102 Mediul este afectat în limite admise iar efectele suntpozitive sau negative fără a fi nocive

Ip > 1,0 x 102 Mediul este afectat peste limitele admise, efectelenegative se evaluează în funcţie de gradul (%) dedepăşire

Indicii de calitate Ic, care se raportează la mărimea efectelor

Ic = 1/±E

± E – mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluareCuantificarea efectelor în mărimi cantitative (E) permite agregarea şi medierea lor

pe o scară de tipul:



+ - influenţă pozitivă0 - influenţă nulă- - influenţă negativă

În funcţie de valoarea Ic se evaluează starea de afectare a mediului:

Ic = 0...+1 influenţele sunt pozitive iar mediul este afectat în limiteadmisibile

Ic = -1...0 influenţele sunt negative iar mediul este afectat peste limiteleadmise

Ic = 0 starea mediului neafectată

Scara de bonitate pentru indicii de poluare este:

Nota debonitate

Valoarea I p(%)

Efectele asupra omului şi mediuluiînconjurător

10 0 Mediul neafectat de activitatea umanăStarea mediului: naturală

9 (0 – 0,2) x 100 Mediul afectat de activitatea umanăFără efecte cuantificabile

8 (0,2 – 0,7) x 100 Mediul este afectat în limite admise, nivel 1Prag de alertă: cu efecte potenţiale

7 (0,7 – 1,0) x 100 Mediul este afectat în limite admise, nivel 2Prag de intervenţie: cu efecte semnificative

6 (1,0 – 2,0) x 100 Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 1Efectele sunt accentuate

5 (2,0 – 4,0) x 100 Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 2Efectele sunt nocive

4 (4,0 – 8,0) x 100 Mediul este afectat peste limitele admise, nivel 3Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 – 12,0) x 100 Mediul este degradat, nivel 1Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 – 20,0) x 100 Mediul este degradat, nivel 2Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 > 20,0 x 100 Mediul este impropriu formelor de viaţă

Scara de bonitate pentru indicii de calitate este:

Nota debonitate

Valoarea Ic Efectele asupra omului şi mediuluiÎnconjurător

10 0 Mediul neafectat de activitatea umană9 (0,0 ÷ 0,25) Mediul afectat de activitate în limite admisibile, nivel 1;

Influenţe pozitive mari (suma efectelor este mare);Activitatea produce un impact redus.

8 (0,25 ÷ 0,50) Mediul afectat de activitate în limite admisibile, nivel 2;Influenţe pozitive medii (suma efectelor este medie);Activitatea determină un impact decelabil.

7 (0,50 ÷ 1,0) Mediul afectat de activitate în limite admisibile, nivel 3;Influenţe pozitive mici (suma efectelor este mică);Activitatea determină un impact cuantificabil.

6 -1,0 Mediul afectat de activitate peste limitele admise, nivel 1Efectele sunt negative, activitatea depăşeşte normelereglementate.

5 (-1,0 ÷ -0,5) Mediul afectat de activitate peste limitele admise, nivel 2



Efectele sunt negative producând disconfort4 (-0,5 ÷ -0,25) Mediul afectat de activitate peste limitele admise, nivel 3

Efectele negative sunt accentuate, impactul este major.3 (-0,25 ÷

-0,25/10)Mediul degradat, nivel 1; Efectele sunt nocive la durate lungide expunere.

2 (-0,25/10 ÷-0,25/100)

Mediul degradat, nivel 2; Efectele sunt nocive la duratemedii de expunere.

1 sub-0,25/100

Mediul degradat, nivel 3; Efectele sunt nocive la duratescurte de expunere.

� Factorul de mediu APĂ

� Categorii de ape uzate evacuate

- apele uzate tehnologice şi menajere preepurate- apele pluviale de pe căile de circulaţia a mijloacelor de transport

� Concentraţiile poluanţilor evacuaţi în raport cu limitele reglementate

- Concentraţiile şi debitele masice ale poluanţilor apelor uzate epurate evacuatedin staţia de preepurare, comparativ cu NTPA 002/2005 sunt:

Poluant Debit masickg/zi


CMA cf. NTPA002/2005, mg/l

Suspensii 5,20 116,45 350CCOCr 19,11 427,92 500CBO5 11,04 247,3 300Azot (ca NH4

+) 1,33 29,79 30Fosfor 0,22 4,91 5Extractibile 1,27 28,38 30Detergenţi 0,03 0,65 30

- Concentraţiile şi debitele masice ale poluanţilor apelor pluviale evacuate dindecantorul-separator, comparativ cu NTPA 001/2005 sunt:

Poluant Debit masicg/zi


CMA cf NTPA001/2005, mg/l

Suspensii 76,22 9 60Extractibile 4,235 0,5 20

� Evaluarea impactului

Evaluarea mărimii impactului asupra factorului de mediu apă se face pe bazaindicilor de poluare.

Indicii de poluare - ape uzate tehnologice şi menajere preepurate

Ip SUSPENSII = (116,45 mg/l : 350 mg/l) x 100 = 33,27%Ip CCOCr = (427,92 mg/l : 500 mg/l) x 100 = 85,59%



Ip CBO5 = (247,30 mg/l : 300 mg/l) x 100 = 82,44%Ip AZOT = (29,79 mg/l : 30 mg/l) x 100 = 99,30%Ip FOSFOR = (4,91 mg/l : 30 mg/l) x 100 = 16,37%Ip EXTRACTIBILE = (28,38 mg/l : 30 mg/l) x 100 = 94,60%Ip DETERGENTI = (0,65 mg/l : 30 mg/l) x 100 = 2,17%

Indicii de poluare - ape pluviale de pe căile de circulaţia a mijloacelor de transport

Ip SUSPENSII = (9 mg/l : 60 mg/l) x 100 = 15,0%Ip EXTRACTIBILE = (0,5 mg/l : 20 mg/l) x 100 = 2,5%

Notele de bonitate acordate :

Indicator Valoarea Ip Nota NbSuspensii 33,27% 8CCOCr 85,59% 7CBO5 82,44% 7Azot 99,30% 7Fosfor 16,37% 9Extractibile 94,60% 7Detergenţi 2,17% 9Suspensii 15,0% 9Extractibile 2,5% 9

NbAPA = 8

Factorul de mediu APĂ va fi afectat de proiect înlimite admisibile, cu efecte potenţiale

� Factorul de mediu AER

� Sursele de poluare a aerului

Sursa semnificativă de poluare atmosferică este reprezentată de centrala termică.

� Concentraţia poluanţilor la emisie în raport cu limitele reglementate

Concentraţiile maxime la emisie de la centrala termică pe grăsimi animale în raportcu limitele reglementate sunt date în tabelul următor.

Sursa Poluant Debit masicg/h

Conc. la emisiemg/Nmc

CMA cf.OM462/93

mg/NmcCT pegrăsimeanimalăregim maxim

NOx

SO2

COParticuleCOV

543,4536,45

135,8554,3414,9

173,5311,6443,3817,354,77

450170017050-



Concentraţiile poluanţilor emişi de centrala termică se încadrează în limitelemaxime admise de OM 462/1993 la toţi indicatorii. Vom face evaluarea impactului numaila funcţionarea pe grăsime animală, întrucât centrala termică va funcţiona mai mult pegrăsime iar concentraţiile la emisie sunt foarte apropiate indiferent de combustibilulutilizat.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă, calculate la regim maxim defuncţionare, sunt relativ mici.

� Concentraţia poluanţilor în imisie în raport cu limitele reglementate

Concentraţiile în imisie pentru poluanţii de la centrala termică în raport cu limitelereglementate de OM 592/2002 sunt.

Poluant Cmax 1 h

(µg/m3)Cmax 8 h

(µg/m3)Cmax 24 h

(µg/m3)CMA 1 h

(µg/m3)CMA 8 h

(µg/m3)CMA 24 h

(µg/m3)NOx 35,45 - - 200 - -SO2 2,33 0,91 350 - 125CO - 5,50 - - 10 000 -Pulberi în susp. - - 1,36 - - 50

Concentraţiile maxime în imisie se încadrează în limitele maxime admise de OM592/2002 la toţi indicatorii. Valorile maxime ale concentraţiilor în imisie pentru poluanţiiemişi de la centralele termice se înregistrează la distanţa de 80 m în anumite condiţiimeteorologice.

Concentraţiile sunt din ce în ce mai mici pe măsură ce creşte distanţa faţă desursă; în toate celelalte condiţii atmosferice concentraţiile în imisie au valori mai scăzutedecât maximele arătate. Concentraţiile în imisie pe termen lung de mediere (an) seîncadrează în limitele maxime admise de OM 592/2002 la toţi indicatorii.


Evaluarea impactului asupra factorului de mediu AER se face pe baza indicilor depoluare.

Indicii de poluare pentru emisii de poluanţi – centrala termică pe grăsimi.

Ip NOx = (173,53 mg/mc : 450 mg/mc) x 100 = 38,56%Ip SO2 = (11,64 mg/mc : 1700 mg/mc) x 100 = 0,68%Ip CO = (43,38 mg/mc : 170 mg/mc) x 100 = 25,52%Ip PARTICULE = (17,35 mg/mc : 50 mg/mc) x 100 = 34,70%

Notele de bonitate acordate pentru emisii – centrala termică

Indicator Valoarea Ip Nota NbNOx 38,56% 8SO2 0,68% 9



CO 25,52% 8Particule 34,70% 8

NbCT = 8,25

Indicii de poluare pentru imisii de poluanţi – centrala termică

Ip NOx = (35,45 µg/mc : 200 µg/mc) x 100 = 17,72%

Ip SO2 = (2,33 µg/mc : 350 µg/mc) x 100 = 0,67%

Ip CO = (5,50 µg/mc : 10000 µg/mc) x 100 = 0,055%

Ip PM = (1,36 µg/mc : 50 µg/mc) x 100 = 2,72%

Notele de bonitate acordate pentru imisii – centrale termice

Indicator Valoarea Ip Nota NbNOx 17,72% 9SO2 0,67% 9CO 0,055% 9Particule 2,72% 9

NbCENTRALA TERMICĂ = 9

Notele de bonitate acordate pentru factorul de mediu AER

Indicator Nota NbEmisii 8,25Imisii 9

NbAER = 8,625

Factorul de mediu AER va fi afectat de proiect înlimite admisibile, cu efecte potenţiale

� Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE

� Surse potenţiale cu impact asupra aşezărilor umane

Aşezările umane pot fi afectate de calitatea aerului (concentraţia poluanţilor înimisie) şi de zgomot.

- Calitatea aerului

Nota de bonitate pentru calitatea aerului acordată pe baza indicilor de poluarecalculaţi anterior pentru imisiile de poluanţi.

NbAER IMISII = 9

- Zgomotul



Nivelul de zgomot estimat, datorat surselor din obiectiv, în raport cu limitelereglementate conform STAS 10009 - 88 este:

Zona Lech. calculat,dB(A) Lech. admis,dB(A)Trafic incintă- la limita incintei- la limita zonei de locuit

61,5< 35.

6550

Nivelul de zgomot calculat din sursa trafic incintă se încadrează în limitelereglementate de STAS 10009-88 atât la limita incintei cât şi la cel mai apropiat receptorprotejat.


Notele de bonitate pentru zgomot se acordă pe baza scării din tabelul următor:

Nb Lech limita incinteidB(A)

Lech limita receptor protejat dB(A)

Efecte asupra organismului

10 9

< 50 50 – 55

< 35 35 – 40

0 – 30 dB(A) zonă liniştită

8 7 6

55 – 60 60 – 65 65 – 70

40 – 45 45 – 50 50 – 55

30 – 60 dB(A) zona efectelor psihice

5 4 3

70 – 75 75 – 80 80 – 90

55 – 60 60 – 65 65 – 75

60 – 90 dB(A) zona efectelor fiziologice

2 1

90 – 100 > 100

75 – 90 > 90

90 –120 dB(A)zona efectelor otologice

Interesează, pentru evaluarea impactului zgomotului asupra aşezărilor umane,numai nivelul de zgomot la limita zonei de locuit.

Notele de bonitate acordate pentru zgomot sunt

Indicator Valoarea Lech Nota NbTrafic incintă- la limita zonei de locuit < 35. 10

Nb ZGOMOT = 10

Notele de bonitate pentru factorul de mediu aşezări umane

Indicator Nota de bonitate

Aer - imisii 9Zgomot 10

NbAŞEZĂRI UMANE = 9,5

Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE practic nu va fiafectat de proiect



� Factorul de mediu SOL, SUBSOL, BIODIVERSITATE, PEISAJ

� Sursele de poluare a solului, subsolului, biodiversitate şi peisaj

Fabrica de făină proteică Băcia se construieşte pe un teren care are folosinţăagricolă. Prin construirea acestui obiectiv solul îşi va pierde funcţia lui esenţială pe ceamai mare parte din suprafaţă (suprafaţa ocupată de construcţii, platforme şi căi deacces), devenind din teren acoperit de vegetaţie, teren construit. Solul va suferi mai multo degradare fizică în zonele unde se va construi, cea mai puţin nocivă dintre formele deafectare, şi numai în mod cu totul excepţional, în cazuri izolate, ar putea fi contaminatchimic de deversări de produse petroliere, care nu pot fi decât în cantităţi mici şi deci potafecta suprafeţe reduse.

Biodiversitatea şi peisajul pot fi afectate, după cum am văzut, într-o măsură foarteredusă.

Fabrica de făină proteică Băcia nu are impact negativ asupra componentelorsubterane geologice.


Evaluarea impactului asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL,BIODIVERSITATE, PEISAJ se face pe baza indicilor de calitate.

Matricea de evaluare a impactelor:

Efectele asupra factorilor de mediuAcţiunea sauSursele generatoare sol subsol biodiversi

tatepeisaj

Amplasamentul şi amenajareaperimetrului construit

0 + 0 0

Debitele masice de poluanţi evacuaţiîn atmosferă

0 + + +

Producerea şi eliminarea deşeurilor + + + +Debitele masice de poluanţi evacuaţiîn emisar

+ + + +

Avarii sau accidente ecologice + + + +MĂRIMEA EFECTELOR +3 +5 +4 +4

Indicii de calitate sunt:

- pentru sol: Ic SOL = 1/±E = 1/+3 = + 0,33

- pentru subsol: Ic SUBSOL = 1/±E = 1/+5 = +0,20

- pentru biodiversitate: Ic BIODIVERSITATE = 1/±E = 1/+4 = +0,25

- pentru peisaj: Ic PEISAJ = 1/±E = 1/+4 = +0,25

Notele de bonitate pentru factorul de mediu sol – subsol sunt:



Indicator Valoarea Ic Nota NbIc SOL +0,33 8Ic SUBSOL +0,20 9Ic BIODIVERSITATE +0,25 8Ic PEISAJ +0,25 8

Nb S0L, SUBSOL, BIODIVERSITATE, PEISAJ = 8,25

Factorul de mediu sol, subsol, biodiversitate, peisaj vafi afectat de proiect în limite admisibile, impactul va fi

local

5.2.2. Evaluarea mărimii impactului global

Pentru evaluarea impactului creat de proiect asupra mediului înconjurător sefoloseşte metoda Rojanschi bazată pe determinarea indicelui de poluare globală IPG.

Pentru cuantificarea impactului produs de activitate asupra mediului înconjurător s-au luat în considerare:

- valoarea indicilor de poluare pe factori de mediu- scara de bonitate notată de la 1 la 10 pentru valorile Ip- valoarea indicilor de calitate pe factori de mediu- scara de bonitate notată de la 1 la 10 pentru valorile Ic

Indicele de poluare globală, ca rezultat al simulării efectului sinergic al poluanţilor,rezultă dintr-un raport între starea ideală (naturală) şi starea reală, respectiv de poluare,exprimată prin notele de bonitate corespunzătoare indicilor de poluare şi de calitate.

IPG = SI/SR

Starea ideală se reprezintă grafic printr-o figură geometrică regulată cu razeleegale, având valoarea a 10 unităţi de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală seobţine o figură geometrică neregulată cu suprafaţa mai mică, înscrisă în figurageometrică regulată a stării ideale.

Scara de evaluare:

Valoarea IPG Gradul de afectare a mediului înconjurătorIPG = 1 Mediul natural este neafectat de activitatea umanăIPG = 1...2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibileIPG = 2...3 Mediul este afectat de activitatea umană, provocând stare de

disconfort formelor de viaţăIPG = 3...4 Mediul este afectat de activitatea umană, provocând tulburări

formelor de viaţăIPG = 4...6 Mediul afectat grav de activitatea umană, periculos formelor de



viaţăIPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă

Notele de bonitate pentru factorii de mediu sunt:

NbAPĂ = 8,00NbAER = 8,25NbAŞEZĂRI UMANE = 9,50NbSOL, SUBSOL, BIODIVERSITATE, PEISAJ = 8,25

Din diagrama IPG pentru Nb = 10 şi patru factori de mediu avem pentru stareaideală (naturală)

SI = 200,00 cmp

Din reprezentarea grafică a stării reale (înscrisă în diagrama SI) construită cuvalorile Nb avem:

SR = 144,375 cmp

Rezultă:IPG = SI / SR = 200,00 / 144,375 = 1,385

Conform scării de evaluare, pentru IPG = 1,48 rezultă că:

Mediul este afectat în limite admisibileImpactul este redus

5.2.3. Concluzii

Factorul de mediu APA

Concentraţia poluanţilor în apele uzate evacuate se încadrează în valorile maximeprevăzute de HG 352/2005.

Se estimează că factorul de mediu APĂ va fi afectat de proiect în limite admisibile,fără efecte semnificative.

Factorul de mediu AER

Sursa semnificativă de poluare atmosferică este reprezentată de centrala termică.Concentraţiile poluanţilor emişi de centrala termică se încadrează în limitele

maxime admise de OM 462/1993 la toţi indicatorii.Concentraţiile maxime în imisie se încadrează în limitele reglementate de OM

592/2002 la toţi indicatorii.



Valorile maxime ale concentraţiilor în imisie pentru poluanţii emişi de la centralatermică se înregistrează la distanţa de 80 m în anumite condiţii meteorologice.

Concentraţiile sunt din ce în ce mai mici pe măsură ce creşte distanţa faţă desursă; în toate celelalte condiţii atmosferice concentraţiile în imisie au valori mai scăzutedecât maximele arătate.

Concentraţiile în imisie pe termen lung de mediere se încadrează în limitelemaxime admise de OM 592/2002 la toţi indicatorii.

Având în vedere aceste aspecte, putem concluziona că factorul de mediu aer va fiafectat în limite admisibile, impactul va fi redus.

Factorul de mediu ASEZARI UMANE

Receptorii protejaţi (aşezările umane), judecând prin prisma concentraţiei poluanţilor înimisie şi a nivelului de zgomot, practic nu vor fi afectate de către proiect.

Factorul de mediu SOL, SUBSOL, BIODIVERSITATE, PEISAJ

Fabrica de făină proteică Băcia se construieşte pe un teren care are folosinţăagricolă. Prin construirea acestui obiectiv solul îşi va pierde funcţia lui esenţială pe ceamai mare parte din suprafaţă (suprafaţa ocupată de construcţii, platforme şi căi deacces), devenind din teren acoperit de vegetaţie, teren construit. Solul va suferi de fapt odegradare fizică în zonele unde se va construi, cea mai puţin nocivă dintre formele deafectare.

Cantităţile de poluanţi evacuaţi în mediu din activitatea obiectivului sunt mici şi nuvor afecta semnificativ nici unul din factorii de mediu.

Prin urmare, factorul de mediu sol, subsol, biodiversitate, peisaj va fi afectat deproiect în limite admisibile, impactul va fi redus.

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea va cuprinde:- Monitorizarea cantităţii şi calităţii apelor uzate preepurate evacuate conform unui

program stabilit împreună cu SC ApaProd SA Deva.Indicatorii propuşi pentru monitorizare: Suspensii, CCO-Cr, CBO5, azot (ca NH4

+),fosfor total, extractibile, detergenţi.

- Monitorizarea cantităţii şi calităţii apelor pluviale colectate de pe suprafaţaplatformelor şi căilor de circulaţie la evacuare din decantorul-separator.

Indicatorii propuşi pentru monitorizare: Suspensii, extractibile- Se va institui un management adecvat al deşeurilor rezultate din procesul de

fabricaţie, eliminarea / valorificarea deşeurilor se va face în conformitate cu prevederilelegale.



7. SITUAŢII DE RISC

Conform celor expuse anterior, se estimează că funcţionarea fabricii de făinăproteică Băcia nu prezintă riscul producerii unor accidente sau avarii cu impact majorasupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Un anumit risc poate apare numai încazul gestionării necorespunzătoare a materiei prime şi în cazul apariţiei unor defecţiuniaccidentale la instalaţia de preepurare a apelor uzate sau la sistemul de canalizare.

Gestionarea necorespunzătoare a materiei prime sau deversarea accidentală decantităţi mari de ape uzate neepurate poate conduce la apariţia de infestări ale factorilorde mediu cu consecinţe asupra sănătăţii umane.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

SC JAV-ZEGREAN SRL este o societate care si-a propus valorificarea unora dinsubprodusele de origine animală de categoria a treia, definite în art. 10 din Regulamentul(CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului, de stabilire a normelorsanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu suntdestinate consumului uman, existente în zonă.

Societatea este un parteneriat româno-slovac. O fabrică similarăare partenerulslovac în Slovacia. Pentru documentare în vederea elaborării documentaţiilor de medius-a beneficiat şi de experienţa în domeniu a partenerului slovac. Proiectanţii au făcut ovizită de documentare la fabrica din Slovacia, deci credem că sunt în măsură să propunăcele mai bune soluţii.

După cum a reieşit din dezbaterea publică a PUZ – Construire fabrică de făinăproteică Băcia, înainte de a accepta o astfel de fabrică pe teritoriul comunei, ConsiliulLocal Băcia şi-a trimis reprezentanţi în Slovacia pentru documentare. Concluziile viziteide documentare au fost expuse cu ocazia dezbaterii amintite şi sunt consemnate înprocesul verbal. Consilierii care au fost în Slovacia au constatat că fabrica nu este osursă de poluare semnificativă, că nu afectează mediul şi aşezările umane în moddeosebit.

Investitorii au, deci, experienţă în domeniu şi împreună cu proiectantul lucrărilor,au prevăzut dotarea cu facilităţi pentru respectarea normelor sanitar veterinare, desănătate publică şi pentru protecţia factorilor de mediu.

Soluţiile propuse şi respectarea disciplinei în toate verigile tehnologice vorconduce la minimizarea impactului asupra mediului.

Reglementarea prin instrucţiuni de lucru, de protecţia muncii şi PSI a modului delucru corect şi instruirea personalului, alături de asigurarea întreţinerii şi reparării



instalaţiilor constituie, de asemeni, măsuri care vor conduce la diminuarea impactuluiprodus de activitate asupra mediului.

Nu s-au întâmpinat dificultăţi deosebite la efectuarea studiului şi evaluareaimpactului asupra mediului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Obiectul acestui proiect îl constituie construirea unei fabrici de făină proteică şigrăsimi tehnice prin valorificarea unora din subprodusele de origine animală de categoriaa treia, definite în art. 10 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului, de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele deorigine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

Făina proteică va fi livrată fabricilor care produc hrană pentru animalele decompanie (câini, pisici) iar grăsimea animală va fi folosită în cea mai mare parte dreptcombustibil la cazanul centralei termice care va produce aburul necesar procesului deproducţie.

Fabrica de făină proteică se va amplasa în extravilanul satului Petreni, comunaBăcia, jud. Hunedoara, pe un teren în suprafaţă de 22 208 mp, la cca 1100 m nord-estde localitatea Băcia, la cca 1000 m nord-vest de localitatea Totia şi la cca 2000 m nordde localitatea Petreni. Râul Strei trece pe la cca 350 m est de amplasament.

Accesul la fabrica de făină proteică Băcia se va face din DN66 Simeria – Haţeg –Petroşani pe drumurile comunale de exploatare existente De 393 şi De 394, drumuricare vor fi consolidate şi eventual şi lărgite.

Fabrica va cuprinde o hală care va adăposti linia de fabricaţie formată dinurmătoarele utilaje principale:

- jgheab de recepţie materie primă;

- buncăr de recepţie sub presiune;- destructori (cazanele de prăjire) – 3 buc;- jgheaburi de recepţie cu sedimentare – buc;- presa cu melc;- vas omogenizator;- filtru cu plăci AMA;- rezervoare de grăsime – 3 buc;

- răcitor de făină proteică;- moară cu ciocane pentru făina proteică;- pompă dozatoare de oxidanţi;- ciur vibrator (sită) pentru făină proteică;- maşini de însăcuire făină proteică;

În esenţă, fabricarea făinii proteică şi a grăsimilor tehnice constă în topireamateriei prime (materialul de origine animală de categoria a 3-a procurat de la abatoare),



în condiţii controlate prin încălzire indirectă cu abur (temperatura maximă de 115°C),separarea materialului proteic de grăsimi şi prelucrarea acestora până la produsele finite,respectiv făină proteică şi grăsimi tehnice.

Efluentul gazos rezultat din proces va fi epurat într-o instalaţia formată din ciclon,schimbător de căldură, racitor, exhaustor şi biofiltru.

Apele uzate tehnologice şi menajere rezultate vor fi preepurate într-o instalaţie depreepurare proprie, după care vor fi evacuate în reţeaua de canalizare a comunei Băciacare dispune de o staţie de epurare a apelor uzate de pe raza comunei.

Deşeurile rezultate (fibra de cocos epuizată din biofiltru, nămolul din staţia deepurare), vor fi compostate în condiţii aerobe controlate după care se vor folosi caîngrăşământ agricol.

Alimentarea cu apă pentru consum tehnologic şi pentru consum menajer se vaface din reţeaua de apă potabilă a comunei Băcia.

Alimentarea cu energie electrică se va face printr-o LEA 0,4 KV de la un post detransformare 20 KV/0,4KV aflat la cca 300 m sud de amplasamentul fabricii.

Aburul necesar procesului tehnologic va fi produs într-o centrală termică dotată cuun cazan care va folosi drept combustibil grăsimea tehnică rezultată de la prelucrareamateriei prime şi gaz metan, după disponibilităţi. Gazul metan se va prelua din una dinconductele de transport care traversează amplasamentul prin colţul sud-estic, prinintermediul unei staţii de reducere-reglare.

Pentru evaluarea impactului proiectului asupra mediului, după prezentareaactivităţii şi a surselor de poluare, s-au calculat cantităţile şi concentraţiile de poluanţievacuaţi în mediu folosind date furnizate de beneficiar şi de literatura de specialitatepentru ape, şi factori de emisie din din Metodologia de calcul a contribuţiilor şi taxelordatorate la Fondul de mediu, aprobată prin OM nr. 578/2006.

Calculul concentraţiilor în imisie s-a făcut prin modelarea matematică a dispersieipoluanţilor utilizându-se modelul climatologic bazat pe teoria modelului Martin şi Tikvart.

Concentraţiile poluanţilor evacuaţi în mediu au fost comparate cu valorile maximeadmise.

Evaluarea impactului s-a făcut prin utilizarea indicilor de poluare şi a indicilor decalitate iar pentru impactul global s-a calculat indicele de poluare globală.

Mediul va fi afectat de activitate în limite admisibile, impactul asupra mediului estelocal. Nici unul din factorii de mediu nu vor fi afectaţi semnificativ de activitateaproiectată, dacă degradarea fizică a solului de la sol cu folosinţă agricolă la sol construitnu o considerăm poluare.

Aşezările umane practic nu vor fi afectate întrucât instalaţiile pentru controlulemisiilor de poluanţi sunt eficiente şi fabrica este amplasată la distanţă mare faţă dezonele locuite. Biofiltrarea – tehnologia folosită pentru controlul mirosurilor - esteconsiderată o tehnologie BAT conform BREF “Waste Water and Waste Gas Treatment”



şi BREF “Slaughterhouses and Animal By-products Industries” şi studiile din literatura despecialitate arată că randamentul de epurare a biofiltrului este foarte mare, apropiindu-sede 100%.

Funcţionarea la parametri proiectaţi a instalaţiei de preepurare a apelor uzate vaconduce la obţinerea unui efluent în care concentraţiile poluanţilor se vor încadra înlimitele maxime reglementate.

În cazul factorului de mediu aer, cantităţile de poluanţi evacuaţi sunt mici şiconcentraţiile se încadrează în valorile maxime admise la toţi indicatorii şi pentru toatesursele.

Concentraţiile maxime în imisie se încadrează în limitele maxime admise de OM592 / 2002 la toţi indicatorii.

Solul, subsolul, biodiversitatea şi peisajul vor fi afectaţi de activitatea obiectivului laun nivel redus prin faptul că s-a prevăzut măsuri adecvate pentru controlul emisiilor iarcantităţile de poluanţi evacuate în mediu vor fi relativ mici.

Din punct de vedere al mediului social şi economic, condiţiilor culturale şi etnice şial patrimoniului cultural nu va exista un impactul negativ, din contră.

Calitatea vieţii şi condiţiile sociale ale populaţiei din zonă se vor îmbunătăţi princrearea de noi locuri de muncă, prin creşterea veniturilor la bugetul Consiliului LocalBăcia ca urmare a impozitelor şi taxelor locale ce se vor încasa, vor apărea oportunităţide devoltare a unor noi activităţi.

10. DOCUMENTE ANEXATE

1. Certificat de înregistrare Seria B, Nr. 2318929 la Oficiul Registrului Comerţului de pelângă Tribunalul Hunedoara pentru SC JAV – ZEGREAN SRL

2. Certificat de urbanism nr. 195 din 02.12.2010 eliberat de Consiliul JudeţeanHunedoara.

3. Extrase carte funciară nr. 60320; 60256; 60249; 60002; 60137.

4. Acordul nr. 78/19.01.2011 al Primăriei comunei Băcia cu privire la circulaţia pe drumulcomunal De 393 şi De 394.

5. Aviz de amplasament favorabil nr. 7730638/31.01.2011 eliberat de Enel Distribuţie.

6. Aviz conform de amplasament nr. 8731/22.12.2010 eliberat de SCTRANSELECTRICA SA – Sucursala de Transport Timişoara.

7. Aviz favorabil de amplasament nr. 2692/48/10.02.2011 eliberat de TRANSGAZ SAMediaş.



8. Acord de principiu nr. 43-1/21.02.2011 eliberat de SC APA PROD SA Deva pentruracordarea la conducta de apa potabilă.

9. Acord de principiu nr. 43-3/20.07.2011 eliberat de SC APA PROD SA Deva pentrudeversarea apelor uzate preepurate în reţeaua de canalizare a comunei Băcia.

10. Acord de principiu nr. 175/11.02.2011 pentru evacuarea apelor pluviale eliberat deA.N.I.F –U.A. Hunedoara.

11. Aviz de gospodarire a apelor nr. 135 din 29.08.2011 eliberat de AdministraţiaBazinală de Apă Mureş.

12 Notificarea nr. 1738/11.03.2011 eliberată de Direcţia de Sănătate Publica a Jud.Hunedoara.

13. Aviz sanitar veterinar nr. 3346/02.03.2011 eliberat de D.S.V.S.A. Hunedoara.

14. Avizul nr. D/1210 emis de MAN – Statul Major General

15. Aviz nr. 11/16.03.2011 privind Planul Urbanistic Zonal şi Regulamentul local aferentpentru “Construire fabrica de faina proteica sat Petreni, comuna Băcia, jud. Hunedoara”eliberat de Consiliul Judeţean Hunedoara.

16. Hărţi – diagrame cu curbele de izoconcentraţii la nivelul solului pentru poluanţii emişi– Fabrica de făină proteică Băcia, jud. Hunedoara.

17. Planul de încadrare în teritoriul administrativ, extras din Planul Urbanistic General alcomunei Băcia, jud. Hunedoara, scara 1:25000, întocmit de SC Casa Deva SRL, arh.Ilişiu Eugen.

18. Plan de situaţie, planşa A0, scara 1:1000, Proiect nr. 169/2011 – Construire fabricăde făină proteică comuna Băcia, jud. Hunedoara, elaborat de SC Adi proiect SRL Tg.Mureş.

19. Plan parter, planşa A1, scara 1:100, Proiect nr. 50/2011 – Construire fabrică de făinăproteică comuna Băcia, jud. Hunedoara, elaborat de SC Adi proiect SRL Tg. Mureş.

20. Plan coordonator reţele, planşa H1, scara 1:500, Proiect nr. 108/2011 – Extinderereţea apă potabilă, realizare branşament apă şi Extindere reţea de canalizare la SC JAV-Zegrean SRL Băcia (Fabrica de făină proteică), elaborat de SC Apa Prod SA Deva.

21. Plan coordonator reţele incintă, planşa A0, scara 1:500, Proiect nr. 169/2011 -Fabrică de făină proteică comuna Băcia, jud. Hunedoara, elaborat de SC Adi proiectSRL Tg. Mureş.



22. Decantor - separator pentru apele pluviale colectate de pe căile de circulaţie betonateale Fabricii de făină proteică Băcia – date tehnice şi constructive.

23. Harta solurilor judeţului Hunedoara

24 Harta geologică zona Valea Streiului

ÎNTOCMIT

ing. Zota Ştefan

ing. Zota Alexandrina

Documents

JAV- RAPORT EIM BACIA - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/RAPORTEIMFainaProteicaBACIA.pdf · PVC cu geam termopan. Va fi dotat ă cu un mic grup sanitar racordat