RAPORT DE MEDIU - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara... · cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale,

PFA Kovacs Ladislau Consult

Petroşani, Str. Ion Creangă, Bl. 16, Sc. 2, Ap. 3

Tel. (0726)-009-048, (0723)-635-353 e-mail: [email protected]

RAPORT DE MEDIU Conform H.G.R. nr.1076/2004 – Anexa 2

„PLAN URBANISTIC ZONAL – ZONA

TURISTICĂ PASUL VÎLCAN”.

-Noiembrie 2011-

Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan

2

OBIECTIV: RAPORT DE MEDIU

„PLAN URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN”.

Beneficiar: Primăria Municipiului Vulcan, jud. Hunedoara

Elaborator Raport de mediu: dr. ing Kovacs Ladislau - Persoană fizică

autorizată înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii de protecţia mediului la poziţia 343. Colectiv de redactare:

dr. ing. Kovacs Ladislau – atestat MMP

ing. Kovacs L. Oskar

CUPRINS


3

Legislaţie specifică şi glosar de termeni 5

Generalităţi 13

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum

şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante

18

1.1. Sinteza Memoriului General al Planului Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul

Vîlcan

18

1.1.1. Stadiul actual al dezvoltării 21

1.1.2. Propuneri de dezvoltare urbanistică 26

1.2. Sinteza Regulamentului Local de Urbanism pentru Zona Turistică Pasul Vîlcan 36

1.3. Relaţia cu alte programe relevante 39

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi al evoluţiei sale

probabile în situaţia neimplementării programului

45

2.1. Cadrul natural. Aşezarea geografică 45

2.2. Elemente ale cadrului natural 46

2.2.1.Relieful 46

2.2.2. Geologia, seismicitatea 47

2.2.3. Resursele naturale 47

2.2.4. Date climatice 52

2.2.5. Flora şi fauna 53

2.3. Situri arheologice 59

2.3.1. Drumul roman Drobeta-Bumbeşti-Pasul Vîlcan-Ulpia Traiana 59

2.3.2. Pasul Vîlcan – La Vamă 59

2.3.3. Pasul Vîlcan – poalele Vulcanului 59

2.4. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării PUZ 60

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 64 3.1. Calitatea factorilor de mediu 64

3.1.1. Calitatea aerului 64

3.1.2. Calitatea apelor 64

3.1.3. Calitatea solurilor 65

3.1.4. Calitatea vegetaţiei şi faunei 65

3.1.5. Gestionarea deşeurilor 65

4. Probleme de mediu existente relevante pentru planul de urbanism 67

5. Obiectivele de protecţie a mediului care sunt relevante pentru puz-zona

turistică pasul Vîlcan

70

5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori 70

6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului generate de puz-zona

turistică pasul Vîlcan

76

6.1. Metodologii de evaluare a efectelor asupra mediului 76

6.2. Evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate planului 82

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii,

în context transfrontier

88

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet

posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului

89

8.1. Măsuri de limitare a poluării aerului 89

8.2. Măsuri de limitare a poluării apei 89

8.3. Măsuri de limitare a poluării solului 90

8.4. Măsuri de limitare a poluării florei şi faunei 90


4

8.5. Măsuri de limitare a zgomotului şi vibraţiilor 91

8.6. Măsuri de diminuare ale radiaţiilor 91

8.7. Măsuri de limitare a poluării fondului forestier 91

8.8. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional 91

8.9.Măsuri de diminuare a deşeurilor 91

8.10 Măsuri de diminuare a substanţelor toxice şi periculoase 91

8.11. Diminuarea impactului turismului asupra mediului 91

8.12. Protecţia sănătăţii şi al aşezărilor umane 92

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi a

modului în care s-a efectuat evaluarea

93

10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative

al implementării planului

96

10.1. Monitorizarea calităţii apei 96

10.2. Monitorizarea calităţii aerului 96

10.3. Monitorizarea calităţii solului 96

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei 97

Concluzii generale 99

Anexe: 100 1. PUZ-Zona Turistică Vîlcan- Situaţia existentă planşa1

2. PUZ- Zona Turistică Vîlcan- Organizarea circulaţiilor planşa2

3. PUZ- Zona Turistică Vîlcan- Reglementări edilitare planşa3

4. PUZ- Zona Turistică Vîlcan- Amplasare UTR în zona studiată planşa4


5

Legislaţie specifică şi glosar de termeni

A. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru

planuri/programe/proiecte de urbanism, stabilirea ariilor naturale protejate,

scoaterea din circuitul forestier, amenajarea pârtiilor de schi OUG nr. 195/2005

aprobată cu modificăari şi completări prin Legea nr. 265 /2006 cu modificările şi completările

ulterioare privind protecţia mediului;

Ordin nr. 995 din 21/09/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub

incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe, Publicat in Monitorul Oficial nr. 812 din 03/10/2006:

HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare al evaluării de mediu pentru planuri şi

programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii

de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună

cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004);

Lege nr. 18 din 19/02/1991, Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial

nr. 1 din 05/01/1998;

Lege nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Sectiunea a III-a - zone protejate. Publicată în Monitorul Oficial nr. 152 din 12/04/2000;

Lege nr. 526 din 11/12/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului

montan "Superschi în Carpaţi", publicată în Monitorul Oficial nr. 901 din 16/12/2003;

Lege nr. 418 din 16/11/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru

aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi", publicată în

Monitorul Oficial nr. 961 din 29/11/2006;

Ordonanţa nr. 3 din 30/01/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru

aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", publicată în Monitorul

Oficial nr. 73 din 31/01/2008;

Lege nr. 271 din 07/07/2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2008 privind

modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a

turismului "Schi în România";

Lege nr. 46 din 19/03/2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din

27/03/2008 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 193 din 25/11/2008 privind modificarea şi completarea art.

37 si 39 din legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul oficial nr. 825 din 08/12/2008;

Lege nr. 193 din 27/05/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2008

privind modificarea şi completarea art. 37 si 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în



6

Ordin nr. 25 din 4 februarie 2009 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire al echivalenţei

valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea definitivă sau ocuparea

temporară a terenurilor din fondul forestier naţional;

Hotărâre nr. 229 din 04/03/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi

Regulamentul din 04/03/2009 de organizare şi funcţionare a Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva,

publicat în Monitorul Oficial nr. 162 din 16/03/2009;

Lege nr. 347 din 14/07/2004 - Legea muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr. 670 din

26/07/2004;

Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27/02/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004,

publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 06/03/2008;

Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, publicată în Monitorul Oficial

nr. 739 din 31/10/2007;

Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor

de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România,

publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07/02/2008;

Ordin nr. 1338 din 23/10/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000, publicat în


Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006,

publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din 25/11/2008;

Ordin nr. 491 din 05/10/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea,

întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement publicat în Monitorul Oficial

nr. 736 din 19/11/2001 şi Norma din 05/10/2001 privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi

exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicat în Monitorul Oficial nr. 736 din

19/11/2001;

Hotarâre nr. 263 din 22/02/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea

pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicată în Monitorul Oficial nr. 649 din 12/09/2008;

Ordin nr. 1170 din 29/09/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele

schimbărilor climatice – GASC si Ghid din 29/09/2008 privind adaptarea la efectele schimbărilor

climatice – GASC;

B. Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu:

Planuri, programe şi proiecte – planurile, programele şi proiectele, inclusiv cele cofinanţate de

Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:


7

- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care

sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau

Guvern;

- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului, programului, proiectului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană

fizică sau juridică ce promovează un plan, un program sau un proiect;

Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită

potrivit competenţelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţia aerului,

apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre;

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice şi, în concordanţă cu legislaţia sau cu

practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

SEA- Evaluare strategică de mediu - Evaluarea de mediu pentru politici, planuri şi programe;

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi

evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor

raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor

publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a

raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării

asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea

competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în

planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi

structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice;

modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea

echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate,

cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale,

gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact

poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată

inacceptabilă de către autorităţile competente;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul

poluării la care autorităţile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra

mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de

poluanţi în emisii/evacuări;

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie

prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului;


8

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competentă, privind

reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor din sol după

operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau intervenţie ale

agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului;

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla

problema analizată şi a efectelor acesteia, indicându-se metoda de reducere;

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile materiale, în

spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionare

sau mobile;

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fi

traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor

uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice

iniţiale ale apei utilizate, precum şi ale apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate;

Receptori acvatici - ape de suprafaţă interioare, de frontieră sau costiere, precum şi ape subterane,

în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influenţă directă sau de amestec ale acestor

evacuări;

C. Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (Legea 350/2001

actualizată, Legea 168/2007)

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a propunerilor

cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin

actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se

conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării

programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de

execuţie a obiectivelor de investiţii;

Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din

structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale

interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori

a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se

concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu;

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a

teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul

director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului;

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri

soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism;


9

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra

terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică

de a emite avize/aprobări;

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite dreptul

generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare;

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,

elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare sectorială pe arii

geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de sprijinul Guvernului, al

Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi internaţionale interesate;

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi desenate,

referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc

obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor

pe o perioadă determinată;

Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în

scopul realizării unei strategii;

Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de

dezvoltare;

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi

obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor;

Structura urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora se constituie

organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă configuraţia lor spaţială;

Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt,

mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană;

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a

teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comună);

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce compun

unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul

cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regulă intravilanul se compune din

mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unităţii de bază

(municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan;

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi viitoare. Zona funcţională

poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de locuit, zona activitatilor

industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în

zone funcţionale;


10

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia

zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlată a deşeurilor, puţuri seci,

cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.);

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de

producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul

natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane;

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a

unor resurse ale subsolului, in jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile

de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin

distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie;

D. Glosar de termeni conform Codului Silvic (Legea 46/2008 actualizată, Legea

193/2009)

Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic

desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor

Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic;

Amenajament silvic - documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-

organizatoric şi economic, fundamentat ecologic;

Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi

păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi

sociale pe care acestea le îndeplinesc;

Arboret - porţiunea omogenă de pădure atât din punctul de vedere al populaţiei de arbori, cât şi al

condiţiilor staţionale;

Consistenţa - gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa, în funcţie de gradul

de dezvoltare a arboretului, se exprimă prin următorii indici: indicele de desime, indicele de densitate

şi indicele de închidere a coronamentului;

Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată de regenerarea

acesteia, incluzând scoaterea şi îndepărtarea cioatelor arborilor şi arbuştilor, cu schimbarea folosinţei

şi/sau a destinaţiei terenului;

Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul,

depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de

fond forestier sau de materiale lemnoase;

Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care rolul

predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea pe care o ocupă aceasta;

Exploatare forestieră - procesul de producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în

condiţiile prevăzute de regimul silvic;

Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină

şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi


11

în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice,

economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor

ecosisteme;

Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării serviciilor

silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, având suprafaţa minimă de

constituire după cum urmează:

a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;

b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;

c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier;

Ocupare temporară a terenului - schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie

forestieră în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii;

Perdele forestiere de protecţie - formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită

distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor

factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor;

Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate

prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al

regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice;

Prejudiciu adus pădurii - efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea pădurii

şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure. Aceste acţiuni pot afecta pădurea în

mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal şi în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii

poate fi cuantificat în timp;

Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind

amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării

durabile;

Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei

forestiere, determinată de modificarea prevederilor amenajamentului silvic în scopul executării de

lucrări, instalaţii şi construcţii necesare gestionării pădurilor;

Scoatere definitivă din fondul forestier - schimbarea definitivă a destinaţiei forestiere a unui teren

în altă destinaţie, în condiţiile legii;

Sezon de vegetaţie - perioada din an de la intrarea in vegetaţie a unui arboret până la repaosul

vegetativ;

Teren neproductiv - terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale

care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere;

Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori

antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire;


12

E. Glosar de termeni conform Natura 2000

Arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes

comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, în

conformitate cu reglementările comunitare

Arie de protecţie specială avifaunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări

sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare.

Stare de conservare favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când:

- arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în

creştere;

- are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung;

- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă;

Stare de conservare favorabilă a unei specii - se consideră atunci când:

- specia se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a

habitatului său natural;

- aria de repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor;

- există un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;

Habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:

-sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;

- au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă

restrânsă;

- reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre

următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică;

Habitat natural prioritar - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui conservare există o

responsabilitate deosebită;

Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate,

vulnerabile, rare sau endemice:

- periclitate, exceptând cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici

periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;

- vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă într-un viitor

apropiat, în caz de persistenţă a factorilor cauzali;

- rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt periclitate sau

vulnerabile, riscă să devină, aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar

dispersate pe suprafeţe largi;

- endemice şi necesită o atenţie particulară datorită naturii specifice a habitatului lor şi/sau a

impactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare.

Specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a căror conservare sunt necesare

măsuri urgente.


13

Generalităţi

1. Denumirea proiectului

Plan Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, Jud. Hunedoara

2. Titularul proiectului

Primăria Municipiului Vulcan

Bd. Mihai Viteazu nr. 31, Vulcan, Judeţul Hunedoara, Tel. 0254 570340, 0254 570011, Fax

0254571910, Mobil 0372733044, E-mail: [email protected], Web: www.e-vulcan.ro

Persoană de contact – Tănăsescu Daniela

3. Proiectant PUZ- Zona Turistică Pasul Vîlcan

S.C. Alpin Construct S.R.L

Str. N. Titulescu, Nr.20, bl.A53/3/1, Cod. 336200, Vulcan, România

Tel/Fax 0254 / 570973, [email protected]

4. Autorul Raportului de mediu

dr. ing Kovacs Ladislau– persoană fizică autorizată, înscrisă în Registrul

Naţional al elaboratorilor de studii de protecţia mediului la poziţia 343,

Tel. 0726-009048

5. Amplasament

Având în vedere amploarea zonei care este studiată, s-a propus o limită imaginară a acestei zone,

care va cuprinde doar o parte din parcelele domeniului public şi a Composesoratului Straja Gruniu

Zănoaga Sterminos, astfel:

- la nord – limita teritoriului administrativ (vecinătate cu judeţul Gorj), care coincide cu limita

sudică a parcelei 2042-2077, proprietar Composesorat Straja Gruniu Zănoaga Sterminos;

- la vest – de la vârful Straja spre lacul de acumulare Valea Baleii şi zona Pasul Vîlcan (se include

parţial parcela 2042-2077 şi complet parcela 2032-2039, proprietar Composesorat Straja Gruniu

Zănoaga Sterminos), limita vestică a domeniului public – tarla 45, parcela 1559; 1561/1; 1560, limita

sud-vestică intravilan PUG 2006;

-la sud – trupul intravilan principal al municipiului Vulcan, până la limita cimitirelor;

-la est – strada Morii (axul drumului), limita intravilan, apoi spre sud limita domeniului public –

tarla 64, parcela 2015/8, şi parţial tarla 64, parcelele 2044/1; 2040/1; 2039/1 unindu-se cu limita

teritoriului administrativ judeţean prin parcela 2041.

Limita zonei studiate delimitează o suprafaţă de 958,63 ha şi în perimetrul acesteia vor fi cuprinse

toate propunerile din Planul Urbanistic Zonal.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


14

6. Scurt istoric

Oraşul Vulcan face parte din reţeaua centrelor miniere situate în cadrul depresiunii Petroşani, în

bazinul carbonifer al Văii Jiului.

Pasul Vîlcan, situat în partea sudică a teritoriului administrativ, este situat în masivul Godeanu şi a

fost locul de intrare a trupelor romane în Dacia, cât şi locul de desfăşurare a unor lupte cu armatele

imperiului otoman.

Prin aceeaşi trecătoare, cunoscută şi sub denumirea de „drumul carelor‖, au trecut oştile lui Mihai

Viteazu. În amintirea acestui eveniment istoric, a fost ridicat un monument în zonă.

Drumul care trece prin pasul Vîlcan (astăzi D.J.664), face legătura dintre sudul Ardealului şi

nordul Olteniei (judeţele Hunedoara şi Gorj).

7. Surse documentare

În scopul întocmirii prezentului Raport de Mediu au fost colectate informaţii din următoarele

surse documentare:

PLANURI

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean 2009 - PATJ

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal 2004 - PATZ

Planul National de Gestiune a Deşeurilor 2004 - PNGD

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor 2007 - PRGD

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2008 - PJGD

Planul National de Acţiune pentru Mediu 2008 - PNAM

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu 2006 - PRAM

Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2006 - PLAM

STRATEGII

Strategia de Dezvoltare Regională 2007 - 2013

Strategia de Dezvoltare Durabilă 2007 - Microregiunea Valea Jiului

Planul Strategic de Dezvoltare Socio - Economică 2007 - 2013 - Municipiul Vulcan

STUDII DE FUNDAMENTARE

Studiu topografic 2011 - SC Alpin SRL

Studiu geotehnic 2011 - SC Alpin SRL

Memoriu Tehnic - Plan Urbanistic Zonal - SC Alpin SRL

RLU - Plan Urbanistic Zonal Pasul Vîlcan - SC Alpin SRL

ALTE SURSE DE INFORMAŢII

Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara - Raport Starea Mediului www.apmhd.ro

Reţeaua Natura 2000 - www.apm.ro

Agenţia Regională pentru Proiecţia Mediului

Informaţii puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Vulcan

http://www.apmhd.ro/

http://www.apm.ro/


15

Descrierea unor aspecte de mediu identificate pe teren

Planul Urbanistic Zonal realizat pentru Pasul Vîlcan, va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului

Local şi va constitui baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de dezvoltare din

Municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara.

Memoriul Tehnic, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare pentru realizarea

Planului Urbanistic Zonal - Zona Turistică Pasul Vîlcan sunt elaborate de către SC Alpin SRL, în

conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în domeniu:

Legea Nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, Legea Nr. 351/2001 privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV - a - Reţeaua de localităţi, cu

modificările şi completările ulterioare

Ordinul Nr. 13/N/l 999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de

elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic".

8. Metodologia elaborării Raportului de Mediu

Scopul evaluării strategice de mediu ( SEA ) este acela de a contribui la integrarea

consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Urbanistic Zonal- Zona

Turistică Pasul Vîlcan.

Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva

Consiliului European Nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe

asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern Nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri sau programe (Monitorul Oficial Nr. 707/05.08.2004), care

transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională.

Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele documentelor mai sus

amintite, precum şi recomandările metodologice din:

Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul Nr. 117/2006;

Ghid generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe şi Ghid privind Evaluarea

de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism, elaborate în cadrul

proiectului Europe Aid/121491/D/SER/RO ( PHARE 2004/016 - 772.04.03.03).

Procedura SEA (conform HG Nr. 1076/2004) presupune parcurgerea următoarelor etape:

a. Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;

b. Etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de Mediu;

c. Etapa de analiză a calităţii Raportului de Mediu.


16

8.1. Etapa de încadrare

In conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG Nr. 1076/2004, Primăria Municipiului

Vulcan, în calitate de titular al Planului Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, a notificat

Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara este autoritatea competentă pentru supravegherea

procedurii de încadrare şi decizie asupra emiterii Avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal-

Zona Turistică Pasul Vîlcan.

În urma analizei PUZ, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara va hotărî următoarele:

Dacă planul se supune procedurii de realizare a evaluării de mediu, conform prevederilor HG

Nr. 1076/2004;

Completarea primei versiuni a PUZ cu Raportul de Mediu;

Constituirea grupului de lucru în vederea parcurgerii etapelor pentru obţinerea avizului de

mediu.

Titularul Planului Urbanistic Zonal – Primăria Municipiului Vulcan a respectat solicitările

exprimate prin adresa APM Hunedoara şi a constituit grupul de lucru în cadrul căruia s-a realizat

stabilirea domeniului şi a nivelului de detaliu a informaţiilor ce trebuie incluse în Raportul de Mediu,

precum şi analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului.

8.2. Etapa de definitivare a proiectului de plan şi de realizare a Raportului de Mediu

În etapa de definitivare a Planului Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, Municipiul

Vulcan, judeţul Hunedoara, vor avea loc întâlnirile grupului de lucru SEA, precum şi elaborarea

Raportului de Mediu.

Modul de lucru în cadrul grupului de lucru va fi următorul:

Reprezentanţii Primăriei Municipiului Vulcan vor propune dezbaterea Planului

Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, prin prezentarea obiectivelor şi măsurilor

planului;

Reprezentanţii APM Hunedoara vor prezenta cerinţele legate de procedura SEA cât

şi de conţinutul şi calitatea Raportului de Mediu;

Expertul de mediu va prezenta metodologia de lucru şi principalii paşi de urmat

pentru întocmirea Raportului de Mediu;

Expertul de mediu va propune grupului de lucru dezbaterea următoarelor aspecte:

Nivelul la care se va face analiza efectelor asupra mediului;

Modalitatea de evaluare şi scala de evaluare adecvată;

Obiectivele relevante de mediu;

Alternativa "0";

Elaborarea Raportului de Mediu presupune parcurgerea următoarelor etape:

Analiza stării mediului în zona Pasului Vîlcan, luând în considerare datele şi

informaţiile existente;


17

Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate

obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;

A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului în zona propusă spre

studiu (al acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării

prevederilor PUZ (Alternativa „0");

Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea P.U.Z prin

analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea obiectivelor de mediu

relevante;

Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să

poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în

condiţiile implementării PUZ;

A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor

PUZ asupra mediului;

Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea,

reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării

PUZ;

După parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului de

Mediu.


18

1. Expunerea conţinutului şi al obiectivelor principale ale planului, precum şi a

relaţiei cu alte planuri şi programe relevante

1.1 Sinteza Memoriului General al Planului Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul Vîlcan

Planul Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul Vîlcan urmăreşte, prin introducerea în cadrul

documentaţiei de urbanism existente, a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de

zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea

premiselor pentru desfăşurarea activităţilor economice, sociale şi turistice în acord cu obiectivele de

dezvoltare judeţene.

Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că aceasta a fost desemnată

staţiune turistică de interes naţional care trebuie susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructura

tehnico-edilitară precum şi prin încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. Se

are în vedere, de asemenea, că zona deţine valori de patrimoniu natural care trebuie protejate şi

valorificate prin măsuri şi intervenţii specifice, dar şi prin soluţia de dezvoltare urbanistică.

PUZ-Zona Turistică Pasul Vîlcan cuprinde seturi de reglementări bazate pe analize atente ale

direcţiilor de dezvoltare, în principal turistică şi servicii, zone protejate, circulaţie şi trafic, urmărindu-

se:

stabilirea planificării şi a programelor de dezvoltare turistică la nivel local;

inventarierea şi monitorizarea principalelor resurse turistice;

realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de bază a localităţii (de transport, de apă şi

canalizare, etc);

realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de turism, de utilitate publică (căi de acces la

obiective turistice, instalaţii de iluminat, etc. aferente obiectivelor turistice);

stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi dezvoltarea anumitor

atracţii turistice;

stabilirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.

De asemenea, PUZ Pasul Vîlcan identifică:

• oportunităţile de dezvoltare datorate relaţiilor în teritoriul regional;

• oportunităţile de dezvoltare datorate programelor de echipare guvernamentale şi

regionale, inclusiv cele finanţate prin programe comunitare.

Memoriul Tehnic al Planului Urbanistic Zonal este structurat astfel:

Introducere;

Stadiul actual al dezvoltării localităţii;

Propuneri de organizare urbanistică şi reglemetări;

Concluzii;

Anexe.

Primul capitol, cuprinde trei subcapitole:


19

Date de recunoaştere

Obiectivele lucrării

Surse documentare

Cel de al doilea capitol şi cel mai extins al Memoriului Tehnic, cuprinde 11 subcapitole, acestea

la rândul lor fiind structurate pe alte subtitluri relevante.

Cel de-al treilea capitol, Propuneri de organizare urbanistică şi reglementări, este structurat pe 10

subcapitole:

Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Dezvoltarea activităţilor economice

Evoluţia populaţiei

Organizarea circulaţiei

Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial.

Dezvoltarea echipării edilitare

Protecţia mediului

Obiective de utilitate publică

Concluzii

Ultimul capitol al Planului Urbanistic Zonal este intitulat Concluzii.

Planul Urbanistic Zonal – Pasul Vîlcan, împreună cu Regulamentul de urbanism aferent, capătă

odată cu aprobarea lor, valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale ce

vor urmări aplicarea lor, autorizaţiile de construire în zona analizată urmând a fi eliberate direct în

baza acestor documente.

Conform HG 852/2008 privind criteriile de atestare a staţiunilor turistice, staţiunea nou înfiinţată

Pasul Vîlcan trebuie să-şi îmbunătăţească condiţiile de acces în zonă prin modernizarea DN 66A şi

prin realizarea unei instalaţii de transport cu telogondole între staţiunea Pasul Vîlcan şi domeniul

schiabil, să realizeze infrastructura tehnico-edilitară pentru întreaga zonă propusă. Pentru ambele

probleme există studii tehnice realizate. De asemenea, staţiunea ar trebui să-şi extindă suprafaţa de

spaţii verzi şi să-şi diversifice activităţile de agrement şi sport.

Judeţul Hunedoara, în general, şi îndeosebi Valea Jiului cu munţii care o flanchează, oferă un

potenţial deosebit de bogat şi de preţios pentru turismul românesc, prin diversitatea şi frumuseţea,

virginitatea sălbatică şi blând primitoare a peisajului natural.

Salba de oraşe "miniere" existente pe Valea Jiului, împreună cu infrastructura aferentă acestora,

adică reţeaua de drumuri, reţelele de apă, canalizare, electrice, gaze, etc., favorizează exploatarea zonei

în beneficiul turismului şi al comunităţilor locale, cu atât mai mult cu cât industria minieră s-a

diminuat şi va continua să se reducă în anii ce urmează. Ar fi păcat ca din cauza amânării sau neglijării

investiţiilor pentru turism, să fie lăsată pradă degradării infrastructura preţioasă existentă.

Munţii Vâlcan, la poalele cărora se află municipiul Vulcan, sunt traversaţi de un drum străvechi,

(astăzi DJ 664) pietruit care, înainte vreme, lega Roma antică de cetatea romană de la Sarmizegetusa,

prin Pasul Vâlcan geografic. Cam la jumătatea distanţei dintre centrul municipiului Vulcan şi Pasul


20

Vâlcan geografic, se află cabana "Pasul Vîlcan". Pe traseul vechiului drum (astăzi DJ 664), de-o parte

şi de cealaltă, există câteva locuri propice realizării unor sate de vacanţă, legate între ele prin linii de

transport aerian şi a altor dotări şi obiective turistice, fără a crea aglomerări deranjante. Aproximativ

paralelă cu drumul, există o linie electrică aeriană de 220 kV, şi una de 20 kV, care deja a început a fi

dezafectată din cauza dificultăţilor de întreţinere. O grăbire a investiţiilor în zonă ar salva această linie

electrică, care oricum va fi necesară în viitor.

Vechiul drum existent, este greu practicabil în starea în care se află, deci se cere recondiţionarea şi

modernizarea lui, atât pentru rezolvarea prevederilor prezentului plan cât şi pentru joncţiunea cu zona

STRAJA, respectiv crearea unei alternative de legătură cu judeţul Gorj.

Teritoriul care face obiectul prezentului plan, se doreşte a fi o zonă turistică cu un accentuat

caracter tematic, dezvoltat pe scheletul compoziţional al romanului „Castelul din Carpaţi‖, scris în

urma unei şederi prelungite în România, de către cunoscutul scriitor francez Jules Verne, şi presărată

cu obiective care evocă diferite evenimente, locuri şi personaje petrecute şi existente în bogata istorie a

acestor meleaguri. Astfel sunt menţionate cetatea dacică de pe Dealul Bolii de lângă comuna Băniţa,

cetate datând de pe vremea lui Burebista, întărită sub Decebal şi distrusă de Traian în primul război

contra Daciei (101 - 102 dC), continuând cu cel de-al doilea război al Romei contra dacilor (105 - 106

dC), când romanii pătrund în Dacia prin Tapae, pasul Vîlcan şi pasul Oituz, asediază Sarmizegetusa, o

cuceresc şi transformă Dacia în provincie romană.

Un alt moment important petrecut în perioada de formare a poporului român prin Revoluţia de la

1848, îl constituie trecea prin Pasul Vâlcan a lui N. Bălcescu, să se întâlnească cu Avram Iancu pentru

sfaturi de taină.

OBIECTUL LUCRĂRII

Prezenta documentaţie a fost întocmită la cererea beneficiarului PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

VULCAN, fiind solicitată prin Certificatul de Urbanism nr 31/17695 din 11.05.2011 în vederea

înfiinţării unei staţiuni turistice de interes naţional în zona Pasul Vîlcan.

Zona turistică Pasul Vîlcan a fost constituită prin PUZ Pasul Vîlcan în anul 2005, elaborat de SC

I.P.H. Deva S.A prin extinderea intravilanului din jurul cabanei Pasul Vîlcan şi crearea unor trupuri

intravilan pe traseul drumului judeţean DJ 664 Schela - Vulcan precum şi prin propunerea unui traseu

de transport pe cablu care să facă legătura între cabană şi zona joasă a municipiului.

Ca investiţie, în 2010 a fost realizată o instalaţie de transport pe cablu cu telegondole pentru

transportul turiştilor şi a fost iniţiat un studiu de fundamentare pentru construirea unei a doua ramuri a

instalaţiei de transport cu telegondole, pentru accesarea domeniului schiabil de pe vârful Straja.

Această iniţiativă a dus la necesitatea unui nou Plan Urbanistic Zonal, care să integreze armonios noua

ramură a instalaţiei în propunerile deja elaborate în vechiul PUZ.


21

SURSE DOCUMENTARE

Planul Urbanistic General al municipiului Vulcan – 2006, elaborat de INCD

Urbanproiect Bucureşti;

Plan Urbanistic Zonal - Pasul Vîlcan, 2005, elaborat de SC I.P.H. Deva S.A;

Modernizarea zonei turistice Pasul Vîlcan, Pr nr. 50-440/H, elaborat de SC

Institutul de Cercetări şi Proiectări miniere SA;

PATJ Hunedoara - 2008;

PATN Secţiunea III – Zone protejate aprobat prin Legea nr. 5/2000;

Plan topo-cadastral întocmit de inginer topograf autorizat Talpai Csaba;

Popescu N, 1979 - Munţii Vîlcan, Colecţia Munţii Noştrii, Bucureşti;

Mutihac I. ş.a , 1990 – Structura geologică a teritoriului României, Editura

Tehnică, Bucureşti;

Mircea Săndulescu, 1984 – Geotectonica României, Bucureşti.

1.1.1. Stadiul actual al dezvoltării

Depresiunea Valea Jiului este situată în sudul judeţului Hunedoara şi în sud-vestul Transilvaniei.

Valea Jiului are în compunere mai multe oraşe: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi

Uricani dispuse în lungul celor doua Jiuri, străjuită fiind de cele patru masive muntoase - Parâng,

Straja, Retezat şi Şureanu.

Municipiul Vulcan este un centru monoindustrial, principala activitate economică a zonei fiind

extracţia huilei. După cel de-al doilea război mondial, această activitate a avut o dezvoltare din ce în ce

mai pronunţată, ceea ce a dus la o puternică urbanizare a localităţii. Cartierele de locuinţe colective au

înlocuit fondul existent de locuinţe unifamiliale, în anii 1960 având loc o imigraţie masivă de forţă de

muncă din afara zonei.

După 1990, activitatea minieră a cunoscut un declin care s-a manifestat prin reducerea activităţilor

economice pe ansamblu, dar şi prin scăderea nivelului de trai a populaţiei, micşorarea investiţiilor şi

migrarea populaţiei apte de muncă spre zone mai dezvoltate.

Exploatarea turistică a acestei zonei a început în anii ’70, când s-a început construirea unei cabane

aparţinând Combinatului Minier din Valea Jiului lângă care, ulterior, au fost construite un grup de

cabane apaţinând angajaţilor combinatului. După 1990, zona a avut o dezvoltare lentă, autorităţile

locale având o atitudine de conservare a acesteia până la realizarea infrastructurii de transport şi a celei

edilitare.

În anul 2010 a fost construită instalaţia de transport cu telegondole, ce uneşte sudul municipiului

cu zona cabanei Pasul Vîlcan, proiect cuprins într-o strategie de dezvoltare turistică promovată prin

documentaţii de urbanism de tip PUZ şi PUG.

Teritoriul administrativ al municipiului Vulcan deţine în zona sudică câte o mică parte din două

zone naturale protejate:


22

- Situl ecologic „Natura 2000 - Nordul Gorjului de Vest şi

- Parcul naţional şi situl ecologic „Natura 2000 – Defileul Jiului

a. Situaţia existentă în extravilan

Suprafaţa totală a zonei studiate este de 958,63 ha.

Cea mai mare suprafaţă din extravilan este ocupată de păduri – 496,03 ha, ce aparţin: o parte

Romsilva – Ocolul silvic Lupeni şi o parte Composesoratului Straja Gruniu Zănoaga Sterminos. Pe

zona de traseu a telegondolei, pădurea a fost defrişată, iar în schimb primăria a realizat împăduriri pe

alte terenuri.

A doua categorie de folosinţă ce ocupă o suprafaţă mare din extravilan cu un procent de 35,29%,

este cea a păşunilor, 337,95 ha. Suprafaţa de păşune din partea sudică, din golul alpin aparţine

Composesoratului Straja Gruniu Zănoaga Sterminos, iar restul aparţine domeniului public de interes

local.

Fâneţele ocupă un procent destul de mic, 1,31%, ele întâlnindu-se doar în partea de nord, partea

mai joasă a zonei studiate.

Apele întâlnite pornesc din golul alpin, străbat văile şi coboară, deversând în Râul Jiul de Vest.

Menţionăm Pârâul Baleia care culege apele din pâraiele Izvorul, Diului, şi Căprişoara. Suprafaţa

ocupată este de 16,09 ha.

Căile de comunicaţie şi transport din zonă sunt: drumul judeţean DJ 664 care pleacă din

Municipiul Vulcan, de la intersecţia dintre DN 66A şi Bulevardul Mihai Viteazu, numită Intersecţia

Dincă, străbate zona studiată şi trece în judeţul Gorj, în localitatea Schela, făcând legătura între cele

două localităţi. Din zona studiată mai fac parte strada Morii până în axul ei, pe porţiuni mici drumul ce

duce la Cabana Căprişoara şi drumul ce duce la haldele de cenuşă.

Procentul ocupat de drumuri este de 0,81% din suprafaţa extravilan.

Suprafaţa ocupată de traseul instalaţiei cu telegondole, staţia de întoarcere a acesteia, pârtii schi şi

teleschi este de 12,97 ha.

În zona de extravilan mai întâlnim o zonă a construcţiilor aferente lucărilor tehnico-edilitare

(CAT), care ocupă o suprafaţă de 12,98 ha, şi care se desfăşoară de-a lungul reţelelor magistrale din

zona studiată.

Aproape de acumularea de apă „Valea Baleii‖ se întâlneşte o suprafaţă de 0,29 ha de teren

neproductiv.

Suprafaţa totală a extravilanului din zona de studiu este de 896,59 ha.

b. Situaţia existentă în intravilan. Municipiul Vulcan

Zona din intravilanul Municipiului Vulcan, care intră în zona de studiu este „dominată‖ de păşuni,

în procent de 41,68%, ce aparţin în cea mai mare parte domeniului privat.

Fâneţele ocupă un procent de 23,98% din suprafaţa intravilan şi sunt întâlnite în partea dreapată a

drumului judeţean DJ 664.


23

Pădurea ocupă un procent de 10,29% din intravilan şi aparţine primăriei.

În acest trup de intravilan există şi o zonă de locuinţe individuale, în procent de 9.41%, situate pe

strada Morii şi pe partea stângă a drumului judeţean DJ 664.

Pe o suprafaţă de 0,15 ha se află un atelier de confecţii mobilier.

În partea stângă a drumului judeţean DJ 664 se găseşte, pe o suprafaţă de 0,74 ha, fosta fermă de

porci (Porcăria).

În cadrul zonei de gospodărire comunală întâlnim două rezervoare de apă şi staţia de tratare a

apei. Ele ocupă un procent de 0,70% din suprafaţa acestui trup intravilan.

Apa care traversează acest trup intravilan, de la sud la nord cu vărsare în Râul Jiul de Vest este

Pârâul Morişoara, şi ocupă un procent de 1,36%.

Căile de comunicaţie şi transport întâlnite sunt: drumul judeţean DJ 664, drumul care duce la

cabana Căprişoara; drumul care duce la haldele de cenuşă şi strada Morii. Ca şi construcţii aferente

căilor de comunicaţie şi transport, inclusiv parcarea de 146 locuri, ocupă 3,59 ha.

Instalaţiile de transport pe cablu şi staţia de plecare a telegondolei ocupă un procent de 1.41% din

suprafaţa intravilanului.

c. Satul Vereşti

Suprafaţa măsurată a trupului Satul Vereşti este de 3,70 ha.

Acest trup de intravilan este ocupat în procent de 71,35% de păşune. Terenul aparţine în cea mai

mare parte persoanelor fizice şi în procent mai mic primăriei.

Drumul care traversează această zonă este drumul judeţean DJ 664, cu un procent de 18,65%.

d. Trecătoarea Lupilor (La Lespede)

Şi acest trup de intravilan prezintă diferenţe de suprafaţă faţă de PUZ Pasul Vîlcan şi PUG 2006.

Suprafaţa măsurată a acestuia este de 0,46 ha.

În procent de 51,09% intravilanul este acoperit de păşune, ce aparţine domeniului public de

interes local. Este traversat de drumul judeţean DJ 664 în procent de 45,65%. În procent de 1,09%

suprafaţa mai este ocupată de culoarul şi zona de protecţie a instalaţiei telegondolelor.

Pe o suprafaţă de 0,01 ha în partea de nord a intravilanului este situat un cămin de apă. Aici în

partea de sud, se pot vedea urmele unui turn de pază dacic.

e. Popasul turistic „La Trei Fagi”

Acest trup intravilan este situat de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 664, şi se desfăşoară

pe o suprafaţă de 0,46 ha. Funcţiunea dominantă este cea a păşunilor, în procent de 71,74%. Drumul

judeţean ocupă un procent de 28,26%.


24

f. Zona Cabana Pasul Vîlcan

Zona Cabana Pasul Vîlcan este singura porţiune ocupată cu construcţii a zonei studiate şi mai

dezvoltată din punct de vedere turistic. Suprafaţa existentă ocupată cu construcţii este de 4,06 ha şi

cuprinde un număr de 51 de cabane private (case de vacanţă), cabana Transelectrica şi cabana Pasul

Vîlcan.

Suprafaţa ocupată de păşune se regăseşte în procent de 42,60% şi oferă o posibilitate de

dezvoltare a turismului în zonă.

Zona de construcţii cu case de vacanţă şi unităţi de cazare este delimitată de zona de păşune, de

către drumul judeţean DJ 664 care ocupă o suprafaţă de 0,77ha.

Instalaţiile de transport pe cablu se întâlnesc pe o suprafaţă de 0,13ha.

g. Şaua lui Crai

Acest trup este ocupat aproximativ în totalitate de pădure, în procent de 99,26%. Pârâul care îl

străbate este Pârâul Baleia pe o suprafaţă de 0,06ha.

Trupurile de intravilan situate în vecinătatea zonei studiate sunt:

Cabana Căprişoara. Suprafaţa aferentă acestui trup este de 1,3ha.

Zona de agrement „Valea Baleii‖ cu o suprafaţă de 11,08 ha.

Bazinul de captare apă „La Bomboane ― cu o suprafaţă de 0,34 ha.

OCUPAREA TERENURILOR

Terenul studiat este construit în partea nordică cu locuinţe individuale, iar în partea sudică cu case

de vacanţă, cabane turistice şi reţele tehnico-edilitare, căi de comunicaţie şi construcţii aferente.

Fondul construit este reprezentat de clădiri rezidenţiale cu maximum două niveluri, cabanele din

pasul Vîlcan fiind în cea mai mare parte construcţii cu parter şi mansardă, amplasate aleatoriu pe teren

şi fără să respecte o linie arhitecturală unitară. Materialele folosite la construcţii şi finisaje sunt în

general de calitate slabă şi crează impresia de provizoriu şi destructurat.

ECHIPAREA EDILITARĂ

a. Alimentarea cu apă

Pentru întreaga zonă studiată, alimentarea cu apă este realizată doar la cabanele existente pe

suprafaţa trupului intravilan Pasul Vîlcan. Acestea sunt deservite de două două conducte principale

existente:

- o aducţiune prin conductă care vine de la bazinul de captare numit „La Bomboane‖ şi

- un izvor captat în zona staţiei de sosire a telegondolelor şi pompat la un rezervor situat pe zona

sudică (cea mai înaltă), de unde este distribuit printr-o reţea subterană.

Prima conductă care aduce apa de la captarea din afara zonei, deserveşte la alimentarea cu apă a

cabanei Pasul Vîlcan, iar cea de a doua conductă, deserveşte la acumularea apei într-un rezervor.

Niciuna dintre aceste reţele nu este legată la o staţie de tratare a apei. Zona studiată este traversată de


25

una dintre aducţiunile care alimentează municipiul Vulcan. Captarea pârâului Morişoara este

canalizată spre zona Trecătoarea Lupilor, unde este amplasat un cămin. Conducta coboară până în

apropierea staţiei de plecare telegondole, unde este amplasat un rezervor de acumulare. Apoi, de-a

lungul DJ 664 ajunge în staţia de tratare, de unde traversează direct strada Morii.

b. Alimentarea cu energie electrică

Zona Pasului Vîlcan este străbătută de două linii electrice de înaltă tensiune, o linie de 110 kV, care în

prezent este scoasă din uz şi o linie de 220 kV. Pe traseul liniei de 220 kV este prezentă şi fibra optică.

Reţelele de 20 kV sunt reprezentate de cele ce servesc la alimentarea instalaţiei de transport pe

cablu cu telegondole.

Obiectivele existente (cabane, case de vacanţă, teleschi, stâlpi iluminat, etc) sunt alimentate cu

energie electrică dintr-un post de transformare propriu (750 kVA / 6 kV / 0,4 kV).

c. Alimentarea cu gaz

În zona studiată nu există imobile alimentate cu gaze naturale.

Trupul Pasul Vîlcan este traversat de magistrala de gaze naturale de înaltă presiune, care face

legătura între Paroşeni şi Tg-Jiu, dar nu există racordare la această reţea. Pentru o ulterioară racordare,

s-a prevăzut un punct de conexiune la aceasta în zona cabanei Transelectrica.

d. Alimentarea cu energie termică

Toate construcţiile din zona studiată sunt încălzite cu combustibil solid, în general lemn.

e. Canalizarea

Canalizarea este inexistentă, iar evacuarea apelor menajere în zona construită se realizează prin

utilizarea unor fose, care nu îndeplinesc caracteristicile unei fose ecologice şi a căror vidanjare este

greu de realizat.

f. Telefonie

Prin zona studiată, în imediata vecinătate a reţelelor magistrale ce traversează trupul intravilan

Pasul Vîlcan, avem şi o reţea magistrală subterană de fibră optică. De asemenea, pentru deservirea

staţiilor telegondolelor a fost pozată subteran o reţea de fibră optică de-a lungul traseului acesteia.

Zona prezintă acoperire GSM pentru principalii operatori ce activează în România.

Principalele disfuncţionalităţi:

- în afară de reţelele principale, racordurile la acestea pentru alimentarea construcţiilor apărute s-

au efectuat din aproape în aproape, fără a se ţine cont de reglementările în vigoare prevăzute de lege,

rezultând astfel o oarecare dezordine în gospodăria subteran-edilitară;

- nu există hidranţi de incendiu;


26

- iluminatul drumului cât şi a pârtiilor nu îndeplineşte condiţiile necesarului de lumină care

serveşte la buna desfăşurare a activităţii pe timp de noapte;

- la ridicarea construcţiilor nu s-a ţinut cont de respectarea zonelor de protecţie specifice fiecărui

tip de magistrală edilitară.

1.1.2. Propuneri de dezvoltare urbanistică

1.1.2.1. Prevederi ale Planului Urbanistic General

Prin aprobarea prezentului Plan Urbansitic Zonal, s-au operat modificări asupra trupurilor

intravilan existente şi asupra funcţiunilor delimitate în PUZ Pasul Vîlcan şi PUG 2006 şi s-au setat noi

trupuri pentru prelungirea instalaţiilor de transport pe cablu şi a pârtiilor de schi.

Circulaţii rutiere

Principala cale de acces rutier în municipiul Vulcan este drumul naţional DN 66A Petroşani- DN

67D.

Din drumul naţional DN 66A se desprind 2 drumuri judeţene:

- DJ 666 DN 66 – Merişor – Vulcan spre nord, şi

- DJ 664 Schela – Vulcan spre sud.

DJ 664 uneşte localitatea Schela din judeţul Gorj cu Vulcanul.

Din zona cabanei Pasul Vîlcan, DJ 664 este cuprins într-un proiect de modernizare în curs de

realizare, ceea ce impune ca în această lucrare modernizarea lui să fie considerată ca existentă.

În zona de studiu mai este cuprinsă strada Morii pe o distanţă de aproximativ 1,3 km, paralelă cu

drumul judeţean DJ 664 şi cu pârâul Valea Morişoara.

Lângă staţia de plecare a telegondolelor este amenajată o parcare publică de 146 locuri. În zona

cabanei Pasul Vîlcan nu sunt amenajate parcări, autoturismele proprietarilor de cabane fiind parcate

lângă construcţii.

Staţia de sosire a telegondolelor este legată de zona cabanelor printr-un drum de pământ realizat

odată cu construcţia staţiei şi intersectează DJ 664.

Circulaţii feroviare

Valea Jiului este accesibilă pe calea ferată printr-o linie feroviară între Petroşani şi Lupeni.

Cursele au caracter local şi regim de tren personal. Vulcanul are o gară situată în apropierea

intersecţiei Dincă şi o haltă situată în cealaltă parte a municipiului.

Circulaţii aeriene – transport pe cablu

În anul 2010 a fost construită instalaţia nr.1 de transport cu telegondole, ce leagă zona joasă a

municipiului Vulcan cu zona cabanei Pasul Vîlcan. Are o lungime de 3,087 km şi o capacitate de

transport de 1800 persoane pe oră. Staţia de plecare a telegondolelor este amplasată la cota +770 m iar

staţia de sosire la cota +1310 m.

Trasee turistice


27

Munţii Vîlcan sunt înconjuraţi pe trei laturi de drumuri naţionale. Centrele de unde este dirijată

întreaga circulaţie au fost modernizate: Tîrgu Jiu - Tismana — Baia de Aramă (DN 67 D), Tîrgu Jiu —

Petroşani (DN 66) şi Petroşani - Lupeni — Cîmpu lui Neag (DN 66 A).

Pentru localităţile de plecare în masiv, din sud, se pot folosi cursele auto din Tîrgu Jiu, care

circulă în direcţiile: Schela, Curpen, Vaidei, Runcu, Peştişani şi Tismana.

Pentru localităţile de pornire în traseu, din nord, turiştii pot folosi cursele auto Petroşani - Uricani

şi cursele locale Lupeni - Cîmpu lui Neag.

Calea ferată Filiaşi - Tîrgu Jiu - Petroşani - Simeria serveşte, pe porţiunea Tîrgu Jiu - Petroşani,

traseelor de pe latura estică prin staţiile: Valea Sadului, Meri, Lainici, Pietrele Albe, Strîmbuţa (halta),

Livezeni, Petroşani, prin combinarea transportului pe cale ferată cu cel asigurat de cursele auto se

poate ajunge în toate localităţile de plecare în traseu din sudul munţilor. De asemenea, calea ferată

Petroşani - Lupeni serveşte traseelor din partea de nord a masivului prin staţiile Livezeni, Iscroni,

Vulcan şi Lupeni.

1.1.2.2. Modernizarea circulaţiilor

a. Circulaţii rutiere

Principalul drum de acces în zona turistică Pasul Vîlcan va rămâne DJ 664. Pentru fluidizarea

circulaţiilor în zona turistică se propune reabilitarea tuturor străzilor şi aleilor de acces din zona

studiată precum şi înfiinţarea unor străzi noi în zonele lotizate. Aceste străzi vor avea profil carosabil

de 7 m cu 1 m trotuar de-o parte şi alta. De asemenea s-au prevăzut parcări noi pe toate suprafeţele

care permit parcarea maşinilor (teren cu pantă mică).

Pentru trupul intravilan Satul Vereşti se propune modernizarea drumului judeţean DJ 664 cu

următorul profil transversal: carosabil 7m, două benzi de circulaţie, acostament 0,75 m de ambele părţi

şi trotuare de 1 m de ambele părţi.

Pentru strada Morii se propune un profil transversal de 9 m dintre care 7 m carosabil şi către 1 m

trotuar pe ambele părţi.

Dintre traseele turistice propuse se vor amenja cu dalaje pietonale Traseele 5 şi 6 de la telegondola

1 spre cabana Căprişoara şi spre strada Morii.

Pentru trupurile Pasul Vîlcan şi Castelul din Carpaţi sunt prevăzute străzi noi astfel:

- un inel de circulaţii carosabile interioare care intersectează drumul judeţean în 2 puncte. Din

acest inel se desprinde o stradă care face legătura cu DJ 664 la intrarea în acest trup intravilan;

- drumul de exploatare pentru construcţia staţiei de telegondole va fi folosit după terminarea

construcţiei staţiei de plecare a telegondolei 2 pentru trasarea unei noi străzi;

- accesul la hotelul Castelul din Carpaţi se va rezolva prin PUZ în momentul începerii acestei

investiţii.

b. Circulaţii aeriene – transport pe cablu


28

Din punct de vedere al circulaţiilor pe cablu a fost propusă realizarea unei noi ramuri a instalaţiei

deja existente, care să transporte turiştii din imediata apropiere a staţiei de sosire a instalaţiei nr. 1 până

aproape de vârful Straja.

De aici mai sunt propuse două instalaţii de transport pe cablu: un teleschi şi un telescaun care vor

face accesibil domeniul schiabil chiar de pe vârful Straja.

Lungimi aproximative ale instalaţiilor propuse:

- instalaţia de transport cu telegondole nr. 2 – 1,5 km,

- Tescaun - 1,4 km,

- Teleschi - 0,5 km

Domeniul schiabil ocupă întreg golul alpin al zonei studiate, adică o suprafaţă de 314,07 ha.

Valorificarea domeniului schiabil se va face în această etapă prin amenajarea a aproximativ 4,6 km

pârtii.

O altă pârtie propusă va lega staţia de sosire a instalaţiei de transport cu telegondole nr. 2 de staţia

de plecare. Această pârtie va fi folosită în perioadele fără zăpadă ca traseu pentru biciclişti. Lungimea

acestei pârtii este de aproximativ 3 km.

1.1.2.3. Zonificarea funcţională, reglementări, bilanţ teritorial

Comparativ cu intravilanului existent, s-au operat următoarele modificări:

- Schimbarea denumirii unor trupuri, şi anume,

Municipiul Vulcan trup propriu-zis a fost redenumit Satul Vereşti şi el va fi parte integrantă a

staţiunii turistice,

Trupul Pensiuni agroturism, Staţie telescaun (denumire din PUG 2006) sau Satul Vereşti

(denumire din PUZ 2005) se va numi Crucea lui Bogdan

- Modificări ale suprafeţei intravilan la trupurile Satul Vereşti, Crucea lui Bogdan şi Pasul Vîlcan,

- Introducerea în intravilan a unor noi suprafeţe destinate construirii instalaţiilor de transport pe

cablu şi a refugiilor turistice, trupurile T1, T2, T3, R1 şi R2.

Din punct de vedere al zonificării teritoriului, intravilanul cuprins în zona de studiu are

următoarele funcţiuni:

- locuinţe unifamiliale, locuinţe permanente sau case de vacanţă;

- instituţii publice şi servicii reprezentate de unităţi turistice şi alte dotări aferente activităţilor

turistice;

- căi de comunicaţie şi amenajări aferente, rutiere şi aeriene pe cablu, pârtii de schi;

- parc, agrement, cuprinzând parcuri, terenuri sportive, amenajări pietonale;

- plantaţii de protecţie şi decorative;

- gospodărie comunală, rezervoare de apă;

- reţele tehnico-edilitare şi amenajări aferente;

- unităţi industriale şi agro-zootehnice, stâne;

- păduri în intravilan;


29

- ape de suprafaţă.

a. Suprafaţa extravilan a zonei studiate

Cea mai mare suprafaţă din extravilanul zonei studiate este acoperită cu păduri, în procent de

50,74% din zona studiată. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin acest PUZ va fi defrişată o

suprafaţă de pădure de aproximativ 9,66 ha, iar un alt teren va fi împădurit, în schimb. Cea mai mare

parte a despăduririlor este cerută de traseul instalaţiei de transport cu telegondole nr. 2. De asemenea,

de la trupul de intravilan Pasul Vîlcan până la trupul Satul Vereşti, la staţia de plecare a instalaţiei de

transport cu telegondole nr.1 se va realiza o pârtie de schi. Şi pentru aceasta se vor realiza lucrări de

defrişare a pădurii, urmate de împăduriri ale altor suprafeţe. Suprafeţele exacte ale defrişărilor precum

şi locul şi dimensiunile împăduririlor se vor detalia în expertiza forestieră.

Faţă de situaţia existentă, suprafeţele ocupate de păşuni se diminuează cu 27,43 ha. În partea de

sud, în golul alpin se vor crea trei trupuri de intravilan ce vor aparţine instalaţiilor de transport pe cablu

(staţia de întoarcere a telegondolei 2, teleschi, telescaun). Tot pe o parte din păşune vor mai fi

amenajate 4 pârtii de schi precum şi două refugii turistice.

Fâneţele ocupă o suprafaţă de 6,29 ha şi se regăsesc în partea de nord a zonei. Apele, reprezentate

de pârâul Diului, pârâul Izvor care împreună cu alte pârâiaşe alcătuiesc Pârâul Baleia şi Pârâul

Căprişoara, şi care ocupă un procent de 1,68 % din totalul zonei.

Căile de comunicaţie şi transport rutier reprezentate de drumul judeţean DJ 664 ocupă un procent

de 0,81%. Căile de comunicaţie şi transport aerian – instalaţiile de transport pe cablu reprezentate de

culoarul celor două telegondole şi pârtiile de schi ocupă un procent de 5,00%. Construcţiile aferente

lucrărilor tehnico-edilitare (CAT), mai exact zonele de protecţie a magistralei de gaz şi a liniilor de

înaltă tensiune ocupă un procent de 1,34% din suprafaţa zonei studiate.

Terenul neproductiv din apropierea bazinului de acumulare Valea Baleii ocupă un procent de

0,03%. Suprafaţa totală a extravilanului se desfăşoară pe 888,12 ha, fiind mai mică decât cea existentă

cu 8,47 ha.

b. Trupul Satul Vereşti

Satul Vereşti ocupă o suprafaţă totală de 38,86 ha, şi este format din mai multe zone funcţionale.

La acest trup se constată o uşoară mărire de la 39,76 ha la 45, 85 ha.

Este cea mai mare zonă funcţională din cadrul trupului intravilan, ocupând un procent de 77,84%.

Prin această funcţiune se înţeleg atât instituţii publice, construcţii pentru servicii şi unităţi de cazare cât

şi case de vacanţă şi locuinţe propriu-zise.

Instituţiile publice şi serviciile vor ocupa un procent de 0,22% şi reprezintă strict amplasarea

dotărilor obligatorii pentru deservirea staţiunii turistice în zona de plecare a instalaţiei nr.1, adică

centru de informare turistică, vestiarele sportive şi unităţile comerciale cu specific turistic.


30

Pentru crearea unei zone turistice, parcurile şi zona de agrement sunt obligatorii, astfel că un

procent de 5,95% din suprafaţă este ocupată cu această funcţiune. De asemenea cuprinde şi zona de

pădure în intravilan care va fi amenajată cu alei pietonale şi locuri de odihnă.

Pârâul Morişoara este singura apă de suprafaţă care traversează intravilanul şi ocupă un procent de

1,18%.

Din cadrul funcţiunii gospodărie comunală fac parte staţia de clorinare şi rezervoarele de apă, cu

un procent de ocupare de 0,61%.

În apropierea staţiei de pornire a instalaţiei de transport nr.1 cu telegondole, se va realiza o zonă

de 0,47 ha de plantaţii de protecţie şi decorative care vor delimita parcările.

Pădurile, în procent de 2,44% din suprafaţă sunt propuse pentru conservare / amenajare şi

plimbări.

Căile de comunicaţie şi transport rutier, reprezentate de drumul judeţean DJ 664, strada Morii,

parcările şi drumurile ce fac parte din acest trup intravilan se regăsesc într-un procent de 4,22%. În

apropierea staţiei de pornire a telegondolei 1 se mai propune realizarea unei parcări de 400 de locuri

(propunere din PUZ 2005).

c. Trupul Crucea lui Bogdan

Acest trup intravilan are o suprafaţă de 3,63 ha. El a fost parcelat şi au fost prevăzute parcări şi

drumuri noi de acces la loturi. Faţă de existent, suprafaţa se micşorează prin scoaterea din intravilan a

unei porţiuni ce a fost împădurită.

Zona cu cea mai mare suprafaţă propusă pentru dezvoltarea acestui trup este cea mixtă, ocupând

un procent de 61,43% din intravilanul acestui trup. Aproape întreaga zonă este destinată concesionării

şi sunt permise toate tipurile de destinaţii turistice, comerciale sau locuinţe de vacanţă sau permanente.

Trupul este traversat de drumul judeţean DJ 664, cu un procent de 38,57%. Au fost propuse trei

zone de parcări şi două intrări carosabile pentru acces la loturi.

d. Trecătoarea lupilor

Acest trup are o suprafaţă de 0,44 ha. Faţă de intravilanul existent, cel propus suferă o uşoară

micşorare, prin scoaterea din intravilan a zonei culoar al instalaţiei de transport nr.1 cu telegondole.

Este traversat de drumul judeţean DJ 664 pe o suprafaţă de 0,30 ha.

Mobilarea acestui trup se face cu locuinţe (case de vacanţă şi unităţi de cazare) pe un procent de

25,00%. Este prevăzută şi o parcare pentru deservirea obiectivului Restaurant Turn dacic.

Pe această suprafaţă este construit un rezervor de apă, care face parte din zona cu funcţiunea

gospodărire comunală, şi care ocupă un procent de 6,82% din suprafaţa intravilan a trupului.

Zona este traversată de culoarul instalaţiei de transport cu telegondole nr. 1 pe o suprafaţă de

0,008 ha.


31

e. Trupul La Trei Fagi

Este trupul care nu suferă modificări faţă de intravilanul existent, suprafaţa rămânând aceeaşi prin

lotizarea propusă, adică de 0,46 ha.

Zona mixtă (case de vacanţă şi unităţi de cazare) este de 0,33 ha. Trupul este traversat de drumul

judeţean DJ 664 pe o suprafaţă de 0,13 ha.

f. Trupul Zona Pasul Vîlcan

Ca şi celelalte trupuri şi acesta suferă o uşoară micşorare de la 9,53 ha la 8,98ha.

Zona mixtă este formată din locuinţe permanente, case de vacanţă, unităţi de cazare şi dotări

aferente, pe o suprafaţă de 3,08 ha. Ea cuprinde atât zona ocupată actualmente de cabane cât şi

lotizările propuse prin acest proiect.

Trupul este traversat de drumul judeţean DJ 664. Accesul la loturile propuse şi la cabanele

existente în cadrul acestui trup se va realiza pe o serie de străzi noi. Drumul judeţean şi străzile

propuse ocupă un procent de 2,11 % din suprafaţa intravilan. În această categorie intră şi zonele de

parcare.

Pe o suprafaţă de 0,13 ha este prezentă o stână, ce face parte din zona cu funcţiune

agrozootehnică. Stâna existentă va fi păstrată şi dezvoltată cu aceeaşi funcţiune, pentru realizarea unei

zone de interes pentru turişti. În jurul stânei nu vor fi amplasate alte construcţii, ci se vor păstra

actualele plantaţii, pentru punerea în valoare a acestui obiectiv turistc.

Vor fi propuse pentru amenajare parcuri, zone de agrement şi un teren multifuncţional/patinoar,

toate ocupând un procent de 3,79 % din suprafaţă.

Instalaţiile de transport pe cablu din cadrul acestui trup sunt reprezentate de o pârtie de schi pentru

preşcolari şi o pârtie propusă pe actualul loc folosit de schiori şi ocupă un procent de 0,34%.

Pe o suprafaţă de 0,01% sunt amplasate instalaţii tehnico-edilitare reprezentate de posturile trafo

(PT) şi staţia de reglare măsurare, (SRM).

Pe suprafeţele de teren pe care se regăsesc zonele de protecţie a magistralei de gaz şi a liniilor de

înaltă tensiune sunt propuse plantaţii de protecţie şi decorative, suprafeţe ce ocupă un procent de

32,52%.

g. Trupul Castelul din Carpaţi

Acest trup este unul nou propus care va ocupa o suprafaţă de 2,06 ha amplasat în vecinătatea

trupului Pasul Vîlcan. În cadrul acestui trup este „rezervat‖ un teren pentru realizarea unui hotel cu

restaurant numit „Castelul din Carpaţi‖. Acest hotel va reprezenta un punct important de atracţie a

turiştilor.

În cadrul acestui trup sunt propuse instituţii publice şi servicii, cu un procent de 61,17%

reprezentate de apres ski, salvamont / poliţie / punct sanitar.


32

Din drumul judeţean va fi amenajat un drum până la acest trup pe traseul drumului realizat la

construcţia staţiei de sosire a instalaţiei de transport cu telegondole nr.1. Căile de comunicaţie şi

transport din intravilan ocupă un procent de 2,43%.

Instalaţiile de transport pe cablu ocupă un procent de 34,95%. Aici este inclusă staţia de întoarce a

instalaţiei de transport cu telegondole nr.1, staţia de plecare a instalaţiei de transport cu telegondole nr.

2 şi o mică parte a pârtiilor de schi.

Se mai propune o zonă de plantaţii de protecţie şi decorative pe o suprafaţă de 0,03ha.

h.Trupurile Instalaţii de transport pe cablu

Se vor realiza trei trupuri noi de intravilan în partea de sud a zonei studiate, în golul alpin, a căror

suprafaţă totală va fi de 0,79 ha.

Trupul T1 va cuprinde staţia de întoarcere a instalaţiei de transport cu telegondole nr. 2 şi sosirea

teleschiului, precum şi începutul / sfârşitul unor pârtii de schi, trupul T2 va cuprinde staţia de plecare

telescaun şi plecarea teleschiului iar trupul T3 cuprinde staţia de întoarcere a telescaunului. Procentul

ocupat de instalaţiile de transport pe cablu este de 90,79%.

Este propus un apres ski în cadrul trupului T1, cu o suprafaţă de 0,07 ha.

i. Trupurile Refugiul 1 şi Refugiul 2

Aceste trupuri ocupă o suprafaţă de 0,26 ha. Refugiile sunt propuse în apropierea traseelor

turistice, vor fi independente energetic şi locuite permanent de o persoană din echipa salvamont.

Reglementări Urbanistice

Propunerile vizează rezolvarea disfuncţionalităţilor semnalate în analiza situaţiei existente şi

crează un cadru pentru o dezvoltare optimă din punct de vedere spaţial pentru încadrarea în criteriile de

acreditare ca staţiune turistică montană de interes naţional.

Principalele modificări în ceea ce priveşte trupurile intravilan cuprinse în zona de studiu sunt:

Schimbarea denumirii unor trupuri: Municipiul Vulcan trup propriu-zis a fost redenumit Satul

Vereşti şi trupul Pensiuni agroturism. Staţie telescaun (denumire din PUG 2006) sau Satul Vereşti

(denumire din PUZ 2005) se va numi Crucea lui Bogdan,

Modificări ale suprafeţei intravilan la trupurile: Satul Vereşti, Crucea lui Bogdan şi Pasul

Vîlcan. Acestea sunt impuse de traseul executat al telegondolei, suprafeţele ocupate de păduri sau

pârtiile din zona cabanei Pasul Vîlcan,

Introducerea în intravilan a unor noi suprafeţe destinate construirii instalaţiilor de transport pe

cablu şi a refugiilor turistice: trupurile T1, T2, T3, R1 şi R2.

Reglementările urbanistice propuse pentru fiecare trup intravilan se referă la:

Rezervare de terenuri pentru construirea dotarilor şi echipamentelor publice la nivel de staţiune

montană de interes naţional: centru de informare, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schi, terenuri

sportive, parcuri,


33

Rezervare de terenuri pentru construirea de obiective turistice: unităţi de cazare, unităţi de

alimentaţie publică, unităţi comerciale şi de servicii specifice activităţilor turistice montane,

Lotizări ale terenurilor intravilan cu regim de proprietate domeniu public în vederea

concesionării acestora de către investitori privaţi.

Terenurile proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice cuprinse în zona de studiu cu

funcţiune mixtă vor fi construite astfel:

Pentru locuinţe unifamiliale şi case de vacanţă se vor respecta regimul de înălţime, aliniera şi

arhitectura construcţiilor învecinate sau propuse pentru loturile noi,

Pentru obiectivele turistice enumerate mai sus sau pentru dezmembrări ale loturilor mari se vor

solicita documentaţii de tip PUD sau PUZ.

Arhitectura construcţiilor noi sau a celor existente care vor fi modernizate va avea următoarele

caracteristici:

Faţadele vor fi tratate în stil arhitectural tradiţional. Nu sunt permise construcţii aparţinând

stilurilor moderne, fiind permise doar inserţii moderniste care să accentueze, completeze sau să să

pună în valoare compoziţia,

Pentru faţade se vor folosi în mod preponderent tencuieli decorative sau placaje de lemn, piatră.

Nu sunt permise balustrade exterioare (la terase, balcoane, scări, etc) din elemente de ipsos, metalice

sau fier forjat ci doar de lemn sau zidărie eventual cu jardiniere,

Se recomandă ferestrele dreptunghiulare sau triunghiulare (în cazul lucarnelor triunghiulare). Se

vor evita formele de ferestre arcuite şi sunt interzise cele rotunde, hexagonale sau alte tipuri.

Sunt permise numai acoperişuri de tip şarpantă cu pante cuprinse între 57% şi 173% (300 - 600)

cu lucarne sau tabachere. Nu sunt permise acoperişuri tip terasă sau cu rupere de pantă în stilul

mansardelor franţuzeşti. Se vor folosi învelitori de elemente ceramice, lemn (şită, şindrilă) sau

materiale care imită elementele ceramice.

Gama coloristică permisă este următoarea:

- Pereţi: alb sau culori pastel foarte deschise din nuanţe naturale de pământ (crem, bej, castaniu,

maron, arămiu, ocru, cafeniu, etc),

- Tâmplărie alb, culoarea lemnului sau culori asortate cu cele ale pereţilor,

- Elementele de lemn se vor păstra natur sau se vor vopsi în culori naturale de pământ,

- Învelitorile din alte materiale decât lemn sau ceramică vor avea culori apropiate de cele ale

materialelor ceramice: roşu, cărămiziu, maro.

Pentru loturile concesionate nu sunt permise împrejmuiri. Delimitarea loturilor se va face prin

elemente vegetale: plantaţii decorative, garduri vii, arbori sau arbuşti,

Trasarea străzilor noi cu profil de 7 m carosabil şi 1 m trotuar de ambele părţi şi a intrărilor şi

aleilor accidental carosabile în conformitate cu Planşele de Reglementări Urbanistice elaborate,

Modernizarea străzilor din zona de studiu şi a drumului judeţean pe porţiunea cuprinsă în trupul

intravilan Satul Vereşti,


34

Echiparea edilitară – reabilitare, modernizare, extindere şi înfiinţare de noi reţele pentru

deservirea viitoarelor construcţii,

Marcarea şi includerea în circuitul turistic a traseelor propuse.

În continuare sunt prezentate în memoriu interdicţiile temporare şi definitive de construire.

1.1.2.4. Dezvoltarea echipării edilitare

a. Alimentarea cu apă

Pentru amenajarea acestei staţiuni turistice se impune un sistem centralizat de alimentare cu apă şi

canalizare menajeră. Actualul sistem de alimentare cu apă nu permite racordarea de noi consumatori.

Alimentarea cu apă a trupurilor intravilan Pasul Vîlcan, Castelul din Carpaţi şi La Trei Fagi se

propune a fi făcută cu o nouă reţea de distribuţie care va deservi viitoarele cabane. Ea va fi racordată la

un rezervor nou ce va fi amplasat lîngă cel vechi. Acesta va fi alimentat din captarea La Bomboane

care are un debit suficient. Rezervorul de acumulare propus va cuprinde atât necesarul de apă pentru

consum, cât şi rezerva de incendiu.

Popasul Trecătoarea Lupilor va fi alimentat cu apă din conducta ce alimentează oraşul, prin

intermediul unui rezervor nou propus în zona căminului de pe aducţiunea existentă. Lângă rezervor se

va monta o staţie de tratare a apei.

Pentru zona satului Vereşti, populată cu pensiuni agroturistice montane, se propune ca alimentarea

cu apă să se realizeze printr-un rezervor alimentat cu apă din conducta existentă a localităţii.

Rezervorul propus va conţine şi rezerva de incendiu.

Pentru Satul Vereşti, obiectivele propuse vor fi alimentate cu apă din reţeaua publică a

municipiului Vulcan prin construirea unei noi ramuri de la staţia de tratare existentă.

Se propun pentru toată zona studiată un număr de 22 hidranţi. Hidranţii de incendiu vor fi hidranţi

exteriori ce vor fi montaţi în zonele populate turistic.

b. Canalizarea

Apele uzate menajere vor fi preluate începând din amonte, zona Pasul Vîlcan (inclusiv Castelul

din Carpaţi), de un colector menajer a cărui traseu străbate spre aval toate celelalte zone construibile:

La Trei Fagi, Trecătoarea Lupilor, Crucea lui Bogdan, Satul Vereşti, descărcând apoi aceste ape în

canalizarea menajeră a oraşului Vulcan.

c. Alimentarea cu energie electrică

Obiectivele existente în zonă (cabane, teleschi, etc) sunt alimentate cu energie electrică de la un

post de transformare propriu (750kVA / 6kV / 0,4kV), ce se propune a se menţine împreună cu liniile

electrice existente (medie, joasă). Se menţionează că nu sunt necesare sistematizări ale acestor linii.

Staţiile de telegondolă au propria linie de alimentare cu energie electrică LES 20KV.

Datorită construcţiilor noi vor apărea consumatori noi ce nu pot fi preluaţi de reţelele existente şi

în consecinţă se propun următoarele soluţii:


35

- construirea unor posturi de transformare alimentate de reţelele de medie tensiune proiectate

propuse (20kV);

- construirea unor linii electrice subterane de 0,4kV amplasate de-a lungul străzilor;

- proiectarea unor reţele electrice cu tarifarea energiei electrice consumate la fiecare consumator.

d. Iluminatul stradal

Deoarece este iluminat doar o porţiune din drum, se propune a se avea în vedere montarea de

corpuri de iluminat şi între zona de plecare telegondole şi zona pasului Vîlcan, în acest interval de

drum lipsind iluminatul stradal.

Lucrări energetice necesare

- LES 20 kV

- LES 0,4 kV

- Posturi de transformare în anvelopă de 250 kVA; 400 kVA;630 kVA

- Posturi de transformare aeriene de 63 kVA şi 100 kVA.

Toate reţele electrice noi vor fi proiectate subteran.

Toate instalaţiile pe cablu vor fi alimentate prin reţele LES 20 kV proprii. Refugiile vor fi

independente energetic.

e. Telecomunicaţii

Pentru telefonizarea obiectivelor proiectate se va prevedea un cablu telefonic subteran, cablu

proiectat urmând a fi racordat la Oficiul Telefonic Vulcan.

f. Alimentarea cu căldură

Spaţiile construite vor fi încălzite cu minicentrale termice proprii folosind combustibil gazos - din

reţeaua de alimentare cu gaze naturale sau combustibil solid în zonele în care nu vor fi distribuite gaze

naturale.

g. Alimentare cu gaze naturale

Proiectul tratează alimentarea cu gaze naturale a caselor de vacanţă, obiectivelor existente şi ce

urmează a fi construite în zonă.

În prezent există în zonă o magistrală de gaze naturale de presiune înaltă, ce face legătura între

Paroşeni şi Tg-Jiu. Pentru racordarea la aceasta, trebuie realizată o staţie de predare, în două trepte

înaltă - redusă cu o capacitate de maximum 500mc/h.

Spre zonele Trei Fagi, Trecătoarea Lupilor şi Crucea lui Bogdan nu sunt propuse în prima etapă,

alimentare cu gaze naturale.

Zona Satul Vereşti va fi alimentată din reţeaua municipiului prin prelungirea acesteia până în zona

staţiei de plecare a instalaţiei de transport cu telegondole nr. 1.


36

h. Gospodărie comunală

Gunoaiele menajere vor fi colectate în pubele şi containere metalice amplasate pe platforme

betonate, de unde vor fi colectate prin contractarea de servicii cu firmele de salubritate din municipiul

Vulcan. De asemenea, deşeurile rezultate din întreţinerea curăţeniei stradale şi a domeniului public,

vor fi transportate la acelaşi depozit.

1.1.2.5. Obiective de utilitate publică

Prin Planul Urbanistic Zonal s-au propus obiective de utilitate publică care crează oportunităţile

de dezvoltare vizate.

Obiectivele de utilitate publică identificate în zona studiată, în vederea creării condiţiilor de

îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare în plan spaţial a unei staţiuni de interes naţional, implică

implementarea de proiecte cu privire la:

instituţii şi servicii publice

- construirea unui sediu salvamont, poliţie, punct sanitar,

- construirea a două refugii turistice

căi de comunicaţie

- modernizarea drumului judeţean DJ 664 pe porţiunea din Satul Vereşti până la Crucea lui

Bogdan şi de la trup Pasul Vîlcan până la ieşirea din teritoriul administrativ,

- realizarea de străzi noi, intrări şi alei accidental carosabile pentru zonele de lotizare din

intravilan,

- modernizarea străzilor existente în zona de studiu, în special strada Morii,

- extinderea reţelei de transport pe cablu împreună cu pârtiile de schi aferente,

- amenajarea şi marcarea traseelor turistice propuse prin acest PUZ

infrastructura majoră

- realizare de noi reţele edilitare,

- prelungirea reţelelor edilitare existente,

- construcţii tehnico-edilitare anexe funcţionării reţelelor edilitare

salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice

- salvarea, protejarea şi punerea în valoare a siturilor ecologice Natura 2000 Nordul Gorjului de

Vest şi parcul naţional Defileul Jiului,

- protejarea siturilor arheologice şi punerea în valoare prin exploatarea încărcăturii istorice,

tradiţionale şi culturale ale acestora.

1.2 Sinteza Regulamentului Local de Urbanism pentru Zona Turistică Pasul Vîlcan

Regulamentul local de urbanism conţine reglementări referitoare la utilizarea terenurilor şi

realizarea construcţiilor pe teritoriul localităţii, explicitând prevederile documentaţiilor de urbanism şi

cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor .


37

Pentru uşurarea aplicabilităţii, terenul studiat în documentaţia de urbanism a fost împărţit în

unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R).

Regulamentul local de urbanism elaborat de S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. are următorul

cuprins:

I. Dispoziţii generale

1. Cadrul legal de elaborare a Regulamentului local de urbanism

2. Rolul Regulamentului de urbanism

3. Domeniul de aplicare al Regulamentului de urbanism

4. Aprobarea Regulamentului de urbanism

5. Autorizarea executării construcţiilor

II. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor

6. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit

7. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public

8. Reguli de amplasare şi retragerile minime obligatorii

9. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

10. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

11. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi al construcţiilor

12. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

13. Dispoziţii finale

III. Zonificarea funcţională

14. Destinaţia terenurilor şi a construcţiilor

15. Zone şi subzone funcţionale

16. Asigurarea compatibilităţii funcţiunilor

IV. Prevederile Regulamentului la nivelul zonelor şi subzonelor

IV.1. Zona mixtă

IV.2. Zona pentru instituţii şi servicii

IV.3. Zona unităţii agro-zootehnice

IV.4 Zona de parc, sport, turism, recreere, protecţie

IV.5. Gospodărie comunală

IV.6. Zona pentru căi de comunicaţii şi construcţii aferente

IV.7. Zona de trenuri aflate permanent sub ape

V. Reguli privind modul de ocupare a terenurilor din extravilan

V.1. Terenuri agricole


38

V.2. Suprafeţe împădurite

V.3. Zona de trenuri aflate permanent sub ape

V.4.Terenuri ocupate cu căi de comunicaţie rutieră, aeriană şi construcţii aferente

VI. Unităţi teritoriale de referinţă

1. UTR 1 – Crucea lui Bogdan

2. UTR 2 – Trecătoarea Lupilor

3. UTR 3 – La Trei Fagi

4. UTR 4 – Zona Pasul Vîlcan

5. UTR 5 – Castelul din Carpaţi

6. UTR 6 – Instalaţii de transport pe cablu: T1, T2, T3

7. UTR 7 – Refugii turistice: R1, R2

8. UTR 8 – Satul Vereşti

Pentru fiecare zonă funcţională, prevederile regulamentului s-au grupat în trei capitole, cuprinzând

reglementări specifice pe articole.

Capitolul I – Generalităţi

Art. 1 – Tipurile de subzone funcţionale

Art. 2 – Funcţiunea dominantă a zonei

Art. 3 – Funcţiunile complementare admise ale zonei

Capitolul II – Utilizarea funcţională

Art. 4 – Utilizări permise

Art. 5 – Utilizări permise cu condiţii

Art. 6 – Interdicţii temporare, permanente

Capitolul III – Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

Art. 8 .1 – Orientare faţă de punctele cardinale în completarea art. 17 din R.G.U.

Art. 8.2 – 8.5 – Reguli de amplasare sau retrageri minime obligatorii, în completarea art. 18, 20,

21, 23 şi 24 din R.G.U.

Art. 9 – Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, în completarea art. 25 şi 26 din R.G.U.

Art. 10 – Reguli cu privire la echiparea tehnico – edilitară în completarea art. 27, 28 şi 29 din

R.G.U.

Art. 11 – Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenurilor şi construcţiilor în completarea art.

30, 31 şi 32 din R.G.U.

Art. 12 – Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri în completarea art.

33, 34, 35 şi 36 din R.G.U.


39

1.3. Relaţia cu alte programe relevante

Un principiu de bază avut în vedere la reactualizarea P.U.Z –Pasul Vîlcan, Municipiul Vulcan,

judeţul Hunedoara - este cel al integrării acestuia în planurile statutare elaborate la niveluri

teritoriale superioare, precum şi corelarea cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate. În

acest sens planul a fost întocmit în conformitate cu :

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - PATN

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - PATJ

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal - PATZ Valea Jiului

Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor - PNGD

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - PRGD

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - PJGD

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu - PNAM

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - PRAM

Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM Hunedoara

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara (PATJ Hunedoara) are caracter director

şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului.

Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la

nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în

context regional, naţional şi european. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de temă

pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial-

administrative din cadrul judeţului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează programele

strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile

dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor europene. PATN se

elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României.

Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 este un document strategic care prezintă priorităţile

de mediu, de dezvoltare şi de coeziune ale regiunii de dezvoltare, conţine profilul economic şi social

al acesteia, strategia de dezvoltare regională şi programarea financiară multianuală a priorităţilor şi

măsurilor de dezvoltare regională, luând în considerare toate sursele de finanţare: buget de stat,

bugete locale, surse private, sprijinul financiar al UE, precum şi alte fonduri externe rambursabile

sau nerambursabile.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor,

(aprobate prin HG Nr. 1470/2004), Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (aprobat prin

Ordinul Nr. 1364/1499/2006) şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul

Hunedoara, sunt documente care abordează toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor

municipale la nivel naţional, regional şi judeţean şi servesc ca bază pentru politica din acest

domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionarii deşeurilor, pentru stabilirea


40

unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii

şi finanţări.

Planul Regional şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM si PLAM) reprezintă strategia

pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivel regional şi

judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de

Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locală, Judeţeană şi Regională.

În tabelele Nr. 1.1÷1.4 se prezintă corelarea prezentului plan cu planurile relevante.

Raport de mediu PUZ-Zona Turistica Pasul Vilcan 41

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU PATJ HUNEDOARA, PLAM

HUNEDOARA, PRAM REGIONAL ŞI PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI VULCAN

Tabel Nr. 1.1.

DOMENIU/ASPECTE DE

MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Infrastructura/ Echiparea

edilitară

Reabilitarea DJ 664 şi infrastructura rutieră areal Pasul Vîlcan.

Construirea de parcări, drumuri, trotuare, alei pietonale în intravilanul zonei turistice

Construirea de hoteluri, pensiuni, case de vacanţă, etc.

Constituirea centrului pentru schi alpin, obiective pentru servicii publice, etc.

Reabilitarea sistemului de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, iluminat, etc.)

Reabilitarea infrastructurii în zona turistică Pasul

Vîlcan

Modernizarea serviciilor publice

Turism

Construire instalaţie de transport pe cablu cu telegondole

Extinderi, amenajări şi dotări pârtii existente

Modernizare instalaţie existentă în Pasul Vîlcan

Realizare hărţi (inclusiv cele cuprinzând trasee turistice), pliante de

promovare a potenţialului turistic al zonei Pasul Vîlcan.

Realizare panouri publicitare la intrările dinspre Haţeg şi Defileul Jiului.

Prezentare pe pagina web a punctelor de atracţie turistică

Îmbunătăţirea activităţii Centrului de Informare Turistică

Dezvoltarea de activităţi turistice conexe (comerţ, meşteşuguri, alte servicii

aferente acestui domeniu).

Relansarea economică a zonei datorită

multiplelor facilităţi existente.

Mediatizarea potenţialului turistic.

Marketing turistic şi îmbunătăţirea serviciilor.

Calitatea apei

Diminuarea numărului de surse de poluare

Îmbunătăţirea infrastructurii în vederea creşterii calităţii apelor de suprafaţă

(a categoriei emisarului)

Regularizare pârâuri (Morişoara, Baleia,etc.)

CB05<10mg/dm3

N<0,l mg/dm3

P<0,1 mg/dm3

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă

Deşeuri Crearea unor puncte de colectare selectivă a deşeurilor

Întocmirea unui proiect referitor la ecologizarea zonei montane Pasul Vîlcan.

Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor cu

95 %


CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU PLANURI ŞI PROGRAME

NAŢIONALE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR HUNEDOARA

Tabel nr. 1.2.

PLANUL URBANISTIC

ZONAL–ZONA

TURISTICĂ PASUL

VÎLCAN

OBIECTIVE RELEVANTE INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ

1. Aplicarea unui

sistem de management

integrat al deşeurilor

Reducerea impactului

asupra factorilor de mediu

generat de depozitarea

neconformă a diverselor

categorii de deşeuri.

Colectarea selectivă a

deşeurilor

Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordanţă cu politica de gestionare a

deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.

Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Creşterea gradului de valorificare a

deşeurilor cu 95 %

Conştientizarea populaţiei asupra faptului că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă

pentru sănătatea publicului (protejarea solului, apei şi pânzei freatice)

Atingerea obiectivului global de

reciclare de 55 %, şi al obiectivului

de valorificare de 60%.


CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL – ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU PLANURI ŞI PROGRAME

NAŢIONALE DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI

Tabel nr. 1.3.

PLANUL URBANISTIC

ZONAL -ZONA

TURISTICĂ PASUL

VÎLCAN

PLANURI ŞI PROGRAME NAŢIONALE DE

GESTIONARE A CALITAŢII AERULUI OBIECTIVE PRINCIPALE

INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ

Îmbunătăţirea

calităţii aerului

Ord. Nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de

elaborare si punere în aplicare a planurilor şi programelor

naţionale de gestionare a calităţii aerului

Autorităţile administraţiei publice locale vor

lua măsuri ca documentaţiile de urbanism să fie

elaborate cu respectarea programelor de gestionare,

astfel încât concentraţiile în aerul înconjurător pentru

unul sau mai mulţi poluanţi să nu depăşească valorile

limită

Nici o depăşire a

valorilor limită admise

HG. Nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în

aplicare a planurilor şi programelor naţionale de gestionare

a calităţii aerului


CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC ZONAL–ZONA TURISTICĂ PASUL VÎLCAN CU LEGEA 24/2007 PRIVIND

REGLEMENTAREA ŞI ADMINISTRAREA SPAŢIILOR VERZI DIN INTRAVILANUL LOCALITĂTILOR

Tabel nr 1.4

PLANUL URBANISTIC ZONAL-

ZONA TURISTICĂ PASUL

VÎLCAN

OBIECTIVE PRINCIPALE INDICATORI DE

PERFORMANŢĂ

Realizarea delimitării şi

respectării zonelor de protecţie a

monumentelor naturii

Protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor

Regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi

Îndeplinirea obiectivelor din

plan la termenele şi bugetul stabilit

Realizarea dotărilor edilitare

corespunzătoare pentru reducerea

poluării aerului, a apei (subterane

şi de suprafaţă), solului şi

peisajului.

Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul,

schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei,

protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii


2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi al evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării planului

În context internaţional, dezvoltarea durabilă a unei zone nu poate avea loc decât prin analiza

problematicii de ordin ecologic. În acest mod, orice localitate indiferent de localizare, mărime etc. este

legată de modul de aplicare a conceptului global de dezvoltare durabilă, prin care aşezările umane sunt

supuse în evoluţia lor la o gestionare riguroasă şi eficientă a mediului natural şi construit, mai ales prin

evaluarea relaţiei cu fiinţa umană.

2.1. Cadrul natural. Aşezarea geografică

Municipiul Vulcan este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, la poalele Munţilor Vâlcan

şi este traversat de drumul naţional DN 66A, care face legătura între Petroşani şi Valea de Brazi. Se

află la o distanţă de circa 18 km de municipiul Petroşani şi de circa 110 km de municipiul Deva

(reşedinţa judeţului Hunedoara). În prezent, Vulcanul se întinde pe o suprafaţă de 8.731 ha şi are două

localităţi componente: Dealu Babii, localitate situată în partea nordică pe DJ 666 Vulcan – Merişor, şi

Paroşeni situată în partea vestică a municipiului pe DN 66A Petroşani - Uricani.

Municipiul Vulcan şi-a luat denumirea de la Pasul Vîlcan, aflat în zona Masivului Godeanu, pas

de trecere între Valea Jiului şi nordul Olteniei. Este mărginit de oraşul Aninoasa la est, municipiul

Lupeni la vest, localitatea Băniţa la nord şi judeţul Gorj la sud. Este a doua localitate a Văii Jiului ca

mărime, după municipiul Petroşani şi este traversat de la vest la est de râul Jiul de Vest.

Circulaţii rutiere

Principala cale de acces rutier în municipiul Vulcan este drumul naţional DN 66A Petroşani- DN

67D, la 17 km aval de Cerna-Sat. Acest drum naţional traversează depresiunea Valea Jiului paralel cu

râul Jiul de Vest. Municipiul Vulcan este traversat de la est spre vest de acest drum naţional în

intravilan, având traseul pe strada N. Titulescu.

Din drumul naţional DN 66A se desprind 2 drumuri judeţene:

- DJ 666 DN 66 – Merişor – Vulcan spre nord şi

- DJ 664 Schela – Vulcan spre sud.

DJ 664 uneşte localitatea Schela din judeţul Gorj cu Vulcanul. Acest drum judeţean, de la intrarea

pe teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara, după ce traversează zona de studiu şi trupurile

intravilan Zona de agrement Pasul Vîlcan, Popasul turistic „La trei fagi‖, „Trecătoarea lupilor‖ şi

Pensiuni agroturistice, se intersectează cu DN 66A – strada N. Titulescu în intersecţia Dincă. Din zona

cimitirelor, DJ 664 se suprapune peste strada Decebal.

Strada Decebal este asfaltată pe o porţiune care deserveşte locuinţele din zona intersecţiei Dincă

după care, pe o porţiune de cca 2,6 km este betonată. Restul drumului judeţean este cu îmbrăcăminte

de pământ. Din zona cabanei Pasul Vîlcan şi până la zona betonată, DJ 664 este cuprins într-un proiect

de modernizare în curs de realizare.


În zona de studiu mai este cuprinsă strada Morii pe o distanţă de aproximativ 1,3 km, paralelă cu

drumul judeţean DJ 664 şi cu pârâul Valea Morişoara. Pe această stradă, limita zonei studiate a fost

trasată pe ax.

Lângă staţia de plecare a telegondolelor, este amenajată o parcare publică de 146 locuri. În zona

cabanei Pasul Vîlcan nu sunt amenajate parcări.

Staţia de sosire a telegondolei este legată de zona cabanelor printr-un drum de pământ realizat

odată cu construcţia staţiei şi care intersectează DJ 664.

Circulaţii feroviare

Valea Jiului este accesibilă pe calea ferată printr-o linie feroviară între Petroşani şi Lupeni.

Cursele au caracter local şi regim de tren personal. Vulcanul are o gară situată în apropierea

intersecţiei Dincă şi o haltă situată în cealaltă parte a municipiului.

Circulaţii aeriene – transport pe cablu

În anul 2010 a fost construită instalaţia de transport pe cablu cu telegondole, ce leagă zona joasă a

municipiului Vulcan cu zona cabanei Pasul Vîlcan.

Munţii Vîlcan sunt cunoscuţi mai puţin de iubitorii munţilor. Ei se situează în sectorul sud-estic al

Carpaţilor Meridionali. Împreună cu munţii Mehedinţi, ei închid la sud arcul carpatic cuprins între Jiu

şi Dunăre. Până acum 8-10 ani ei au fost cutreieraţi mai cu seamă pe flancurile nordice, în preajma

localităţilor miniere din Valea Jiului. Astfel, au devenit cunoscute mai lesne potecile spre cabana Pasul

Vîlcan şi spre cabana şi vârful Straja.

O contribuţie esenţială la dezvoltarea reţelei turistice a Munţilor Vîlcan a avut-o, şi o are şi în

prezent, îmbunătăţirea şi lărgirea substanţială a reţelei de drumuri forestiere, ca şi prezenţa drumului

Schela –Vulcan – DJ 664, care trece prin Pasul Vîlcan.

2.2. Elemente ale cadrului natural

2.2.1.Relieful

Culmea principală a munţilor Vîlcan se înalţă brusc din defileul Jiului (500-550 m) la 1548 m în

vârful Cîndetu, deci cu circa 1 000 m diferenţă de nivel pe o distanţă de 2,7 km. Din acest vârf golaş cu

stâncărie, culmea principală şerpuieşte spre sud-vest, peste vârfurile Drăgoiu (1690 m), muntele

Dumitra şi vârful Tenia (1671 m), atingând 1621 m în Pasul Vîlcan. Din Pasul Vîlcan coboară în şaua

lui Loghin, urcă lin la Vârful lui Loghin (1560 m) şi vârful Cartianu (1538 m), apoi se înalţă brusc, mai

stâncoasă, la

1868 m, în vârful Straja, al doilea ca mărime din masiv şi care domină Paroşeniul.

În cea mai mare parte, Munţii Vîlcan sunt alcătuiţi din şisturi cristaline (seria de Lainici-Păiuş),

complexul clorito-sericitos, în care se separă o serie mai puţin metamorfozată, constituită din

conglomerate, cuarţite şi calcare. În zona culmii principale mai apar roci din complexul amfibolitic.

Un loc important îl ocupă granitul (granitoid de tip Tismana, granitoid de tip Frumosu, granitoid de tip

Şuşiţa) întâlnit pe versantul sudic oltean.


Marginea sudică a Munţilor Vîlcan, pe direcţia Vaidei - Dobriţa - Gureni - Tismana - Celei, este

formată din calcar (cretacic superior).

Pietrişurile şi prundişurile torenţiale alcătuiesc un ultim complex, care se dispune în discordanţă

unghiulară peste depozite mai vechi. În baza acestora se întâlnesc nisipuri şi argile cu intercalaţii de

cinerite.

2.2.2. Geologia, seismicitatea

Munţii Vâlcan, din care face parte Pasul Vîlcan, aparţin grupei montane Retezat-Godeanu. Aceşti

munţi au evoluat ca un golf al Bazinului Transilvaniei şi s-a format în Paleogen (probabil în Eocen),

iar umplutura propriu-zisă a depresiunii este formată din depozite de vârstă paleogenă şi neogenă.

Dat fiind caracterul torenţial al formaţiunilor, separarea lor pe vârste este oarecum convenţională.

În suita acestora s-au separat trei complexe litofaciale: inferior, mediu şi superior.

Zonarea seismică: Conform normativului P100–1/2006, Cod de proiectare seismică a

construcţiilor - Partea 1, Prevederi generale de proiectare, zona se încadrează în cea de intensitate

seismică cu acceleraţia, ag = 0.12g (fig. 3.1) şi perioada de control Tc = 0,7s (fig. 3.2), sub influenţa

activităţii seismice VRANCEA, corespunzătoare macrozonei cu intensitatea seismică VII pe scara

M.S.K.

2.2.3. Resursele naturale

2.2.3.1. Reţeaua hidrografică

Jiul drenează Depresiunea Petroşani, formându-se prin unirea a doi afluenţi principali: Jiul de

Vest şi Jiul de Est. Până la localitatea Târgu-Jiu, râul are un regim tipic de munte, caracterizat prin ape

mari de primăvară de lungă durată.

Râul Jiul de Vest (numit în trecut şi Râul Jiul Românesc) este un curs de apă important, unul din

cele două braţe care formează râul Jiu.

Jiul de Vest izvorăşte din Retezatul Mic în Pasul Cerna-Jiu, care separă bazinul Râului Jiu de cel

al Cernei. Cursul superior al râului este cunoscut şi sub denumirea de Râul Câmpuşelu.

Râul curge paralel cu creasta de sud a Munţilor Retezat şi creasta principală de nord a Munţilor

Vîlcan, până la confluenţa cu Jiul de Est.

Spre aval Jiul de Vest urmăreşte liniile tectonice longitudinale care încadrează depresiunea

Petroşani ca o continuare concordantă cu Valea Cernei, având o suprafaţă a bazinului de 534 km2, o

altitudine de 1134 m şi o pantă medie de 35,3 %o. Jiul de Vest, după un parcurs de 51,4 km se uneşte

cu Jiul de Est la Iscroni.

Debitul mediu la confluenţa Jiului de Vest este de 11,5 m3/s.

Principalii săi afluenţi sunt pâraiele Buta, Lazaru, Topliţa, Bilugu, Valea de Peşti, Mierleasa,

Braia, Sohodol, Baleia, Morişoara etc.

Toate apele curgătoare cu obârşia în Munţii Vîlcan sunt tributare Jiului, direct sau indirect.


Jiul cu o lungime de 331 km; se formează la Iscroni, prin unirea Jiului de Est cu Jiul de Vest; până

la Isconi, cei mai importanţi afluenţi pe dreapta sunt Sarba, Ştirbul, Ursul, Boul, Garbovul, Rastovanul,

Valea de Peşti, Balomirul, Braia, Baleia şi Morişoara.

Pârârul Morişoara se formează din trei pârâiaşe, în partea de sud, şi coboară până în partea de

nord unde se varsă în Râul Jiul de Vest. Pe el se regăsesc trei camere de captare a apei, ca surse

subterane, ce alimentează o parte din zona Municipiului Vulcan. Trupul de captare a apei se numeşte

„La Bomboane‖.

Pârâul Baleia se formează în partea sudică, în golul alpin, prin unirea mai multor pâraie mai mici,

cum ar fi: Pârâul Diului şi Pârâul Izvor. Pe cursul lui există un bazin de acumulare a apei numit

Bazinul de acumulare „Valea Baleii‖, ce alimentează cu apă o mare parte din Municipiul Vulcan.

Pârâul se varsă în râul Jiul de Vest.

Pârâul Căprişoara este un afluent mai mic al Jiului de Vest.

În zona studiată sunt prezente parţial pâraiele Morişoara şi Baleia.

Pe cursul pârâul Morişoara sunt amplasate 3 camere de captare izvor, ca surse subterane şi o staţie

de tratare a apei.

Toate sursele furnizează apă potabilă încadrându-se în limitele admise de legislaţia în vigoare

privind potabilitatea apei.

În ceea ce priveşte calitatea apei, verificarea indicatorilor de calitate ai apei se realizează pe toate

treptele de tratare: apa brută, apa decantată, apa filtrată şi apa de reţea livrată consumatorilor.

Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică Petroşani atât la

staţiile de tratare, cât şi la rezervoarele de înmagazinare a apei pe oraşe şi reţeaua de distribuţie.

Conform rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile destinate consumului

uman, aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare privind calitatea apei.

2.2.3.2. Fondul Forestier

Având în vedere climatologia zonei, substratul mineral cât şi altitudinea, speciile cel mai des

întâlnite sunt fagul (Fagus silvatica) şi Molidul (Picea abies).

Dintre principalele elemente ce stau la baza stabilirii obiectivelor amenajistice şi de producţie,

cele mai relevante şi importante sunt:

a) Compoziţia – ce reprezintă raportul de participare al speciilor în formarea

arboretului, fiind alcătuită în proporţie de 80% din arborete de fag, 10% arborete de molid,

iar restul de 10% reprezintă diverse specii (brad, mesteacăn, salcâm, diverse tari) ce

participă în amestec cu speciile principale la formarea unităţilor amenajistice (subparcele

silvice).

b) Clasa de producţie – ce reprezintă calitatea materialului lemnos evaluată la masa

lemnoasă aflată în picioare şi care aproximativ 95% este reprezentată de clasa medie III.

c) Consistenţa – element ce caracterizează desimea pădurii şi apreciat prin gradul

de închidere al coronamentului, situat la speciile principale (fag/molid) la valorile 0,75 şi

respectiv 0,86, valoarea 1 reprezentând o închidere de 100% a coronamentului.


d) Creşterea curentă – ce diferă în funcţie de specie, productivitatea arboretului, se

situează la o valoare de 4.6 mc/an/ha la fag, 10.2 mc/an/ha la molid şi 4.2 mc/an/ha la brad.

e) Volumul mediu – este dat de cantitatea de masă lemnoasă produsă într-un an de

o specie pe toată suprafaţa luată în studiu, care în cazul nostru este 248 mc/an la fag şi 186

mc/an la molid.

f) Volumul total – este reprezentat de întreaga cantitate de masă lemnoasă

existentă la momentul dat.

Funcţiile social – economice ale pădurii

Stabilirea funcţiilor social – economice şi a priorităţilor acestora reprezintă baza de amenajare

silvică a acestora. Astfel funcţiile pădurilor din zona Pasul Vîlcan s-au stabilit astfel:

a) Protecţia apelor – pentru protecţia surselor şi a captărilor de apă potabilă;

b) Protecţia terenurilor şi a solurilor – pentru trenurile situate pe stâncării, pe

grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35

grade, terenuri din jurul golurilor alpine;

c) Funcţii de recreare –P.U.Z-Zona Turistică Pasul Vîlcan şi perimetrul construibil

al acestuia;

d) Producţia de masă lemnoasă – lemn pentru cherestea (fag, molid), lemn pentru

foc;

e) Alte produse în afara lemnului–vânat, fructe de pădure, ciuperci, plante

medicinale şi altele.

Planul decenal de recoltare al masei lemnoase incluse în teritoriul administrativ al Municipiului

Vulcan, este gestionat de către Ocolul Silvic, iar modalitatea de recoltare se va face în totalitate prin

tratamentul tăierilor progresive, conform amenajamentului.

Accesul în fondul forestier este asigurat prin drumuri forestiere în unitatea de producţie situată

în sudul municipiului.

Protecţia fondului forestier

a. Protecţia pădurilor împotriva doborâturilor şi a rupturilor de vânt şi zăpadă

Regiunea climatică în care este situat Pasul Vîlcan este caracterizată prin fenomene climatice

normale, cu influenţe mai mult sau mai puţin dăunătoare fondului forestier, cu doborâturi şi rupturi de

vânt şi de zăpadă aproape inexistente sau izolate.

Vânturile din această zonă au o intensitate mijlocie şi nu pot produce doborâturi masive de arbori.

În deceniul trecut s-au înregistrat în această zonă doborâturi pe suprafeţe mici izolate, în arboretele de

fag sau amestecuri de fag cu răşinoase, dar şi în arboretele bătrân de molid situate îndeosebi la limita

cu golul alpin.

Au fost afectaţi în general arborii în vârstă, cei parţial sau total uscaţi, cei depreciaţi, rău

conformaţi, cei situaţi pe soluri superficiale de calitate inferioară şi care au fost puşi urgent în valoare,

inventariaţi şi extraşi.


Rupturile de zăpadă s-au manifestat la nivelul unor arbori de molid, cu vârste între 41-60 ani, al

căror vârf rupt a determinat o scădere a vitalităţii acestora şi a accentuat fenomenul de uscare prin

instalarea speciilor de Ipidae în arborii depreciaţi.

În astfel de cazuri şi acolo unde a fost posibil, aceştia au fost extraşi de urgenţă pentru a nu

favoriza înmulţirea dăunătorilor şi afectarea arboretului.

Recomandări:

- Tăierea arborilor pentru asigurarea culoarului de protecţie necesar sub cablul

instalaţiei nr.2 de transport cu telegondole se va face numai cu avizul Ocolului Silvic, în

baza unei expertize efectuate conform Codului Silvic;

- Executarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor ce

contribuie la mărirea rezistenţei acestora împotriva vânturilor şi zăpezii. Aceste lucrări duc

la modificări controlate ale formei şi simetriei coroanei, a tulpinii şi prin acestea la întărirea

sistemului radicelă;

- Compoziţia trebuie să fie apropiată de cea a tipului fundamental de pădure,

incluzând forme şi structuri genetice cu o mare rezistenţă la vânt şi zăpadă;

- Împăduririle - pe suprafeţele de teren date în compensarea celei a culoarului de

protecţie - este recomandat să se realizeze cu puieţi obţinuţi din specii locale ce deţin

informaţia genetică finisată de-a lungul evoluţiei, pentru rezistenţa la adversităţi;

- Marginea masivului păduros trebuie menţinută într-o stare de

semipenetrabilitate la vânt, prin arbori spaţiaţi. Crearea de breşe şi goluri trebuie evitată,

întrucât acestea sunt puncte de origine pentru doborâturi. Spaţierea arborilor trebuie

menţinută pe o distanţă de 1-2 lungimi de arbore şi în interiorul pădurii.

b. Protecţia pădurilor împotriva incendiilor

Datele statistice cu privire la intensitatea şi frecvenţa incendiilor în păduri, arată că acestea se

înregistrează în lunile martie-aprilie, atunci când intensitatea vânturilor este mai mare şi în august-

septembrie, când apare fenomenul de uscăciune, iar căldura solară este mare.

Principalele cauze ce stau la baza declanşării acestor incendii sunt:

- Aprinderea focului în pădure, nesupravegherea sau lăsarea acestuia nestins;

- Aruncarea întâmplătoare, în pădure, a ţigărilor nestinse, ce provoacă foarte uşor

aprinderea lizierei;

- Incendierea voită a păşunilor în scopul de a o curăţa şi scăparea focului de sub

control;

- Trăsnetul, destul de rar.

Având în vedere că Pasul Vîlcan este înconjurat de păduri de răşinoase şi foioase pericolul

izbucnirii incendiilor este mare.

Recomandări:

- Executarea unor lucrări de minim sanitar;

- Efectuarea la timp a lucrărilor de igienă;

- Crearea unor arborete amestecate, mai rezistente la incendii;

- Reglementarea trecerilor prin pădure;


- Amenajarea unor locuri de popas;

- Întocmirea planului de prevenire şi stingere a incendiilor;

- Organizarea de patrulări intense în perioadele sensibile;

- Amenajarea unor observatoare în puncte mai înalte, pentru depistarea rapidă a

incendiilor;

- Dotarea construcţiilor din interiorul pădurii şi a echipelor de muncitori

forestieri, cu pichete de stingere a incendiilor;

- Intervenţiile pentru stingerea incendiilor să se facă în funcţie de natura acestora.

c. Protecţia pădurilor împotriva poluării industriale

În zona Pasul Vîlcan, principala sursă de poluare o constituie monoxidul şi dioxidul de carbon,

precum şi alte gaze toxice emanate din centralele termice de încălzire pe bază de lemne.

Deşi rareori este menţionată, trebuie să se consemneze şi poluarea cu deşeuri industriale sau

menajere. Acestea se pot constata atât în pădure de-a lungul căilor de acces, cât şi pe malurile râurilor

şi pârârilor din interiorul suprafeţei analizate.

În momentul de faţă, pădurea are un rol preponderent economic, de a produce masă lemnoasă şi

produse accesorii, dar în aceste condiţii ar trebui acordată o mai mare atenţie şi rolului ei de protecţie

şi îmbunătăţire a mediului înconjurător.

Chiar dacă pădurea acţionează ca un filtru pentru aerul poluat, ea trebuie considerată un mijloc

secundar pentru eliminarea noxelor, rolul principal constituindu-l eliminarea / reducerea sursei

acestora.

Astfel pentru a menţine rolul important de purificare al aerului, pădurea trebuie gospodărită

raţional, tăierile să se facă pe suprafeţe reduse (la molid parchete mici de până la 3 ha) iar intervenţiile

să fie uniforme.

d. Protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor

Conservarea şi dezvoltarea fondului forestier sunt obiective ce nu pot fi realizate fără a se lua

măsuri privind prevenirea, limitarea şi combaterea dăunătorilor.

Combaterea dăunătorilor este indicată mai ales ca arboretele artificial de tip echien,

monoculturile, s-au extins crescând astfel vulnerabilitatea acestora la dăunătorii biologici.

Recomandări:

- extragerea permanentă a tuturor exemplarelor uscate, precum şi a celor la care

fenomenul de uscare a început;

- evacuarea în timp scurt a materialului lemnos doborât;

- promovarea de specii forestiere şi forme genetice rezistente;

- menţinerea arboretelor la densităţi normale;

- împădurirea golurilor;

- menţinerea şi promovarea subarboretului;

- protejarea populaţiilor de pasări folositoare.

Se consideră că prin măsurile de prevenire recomandate şi care, în mare sunt de natură

silvotehnică, se asigură de fapt combaterea bolilor şi dăunătorilor.


În situaţiile în care este necesar să se intervină cu substanţe de combatere a dăunătorilor,

acestea vor fi din categoria produselor biodegradabile, biologice, şi cu toxicitate redusă.

2.2.3.3. Resurse de ciuperci

Pe teritoriul analizat, cu întinse păduri de foioase, răşinoase şi de amestec, cu variate condiţii de

relief, climă şi sol, cresc şi se dezvoltă numeroase specii de ciuperci.

O bună parte dintre acestea sunt comestibile şi cu mare valoare alimentară, altele sunt otrăvitoare

şi provoacă intoxicaţii grave, uneori mortale, iar unele sunt xilofage distrugând arborii vii, lemnul

depozitat sau materialul lemnos din construcţii, producând în unii ani, mari pierderi economice.

Fiecare specie de arborete poartă pe lângă sine propriile ciuperci, cu care trăieşte în simbioză; prin

urmare, ele sunt prezente în pădurea în care aceşti arbori sunt predominanţi.

În pădurile de gorun, stejar şi carpen, deseori asociaţi cu alun, se găsesc îndeosebi Leccinum

carpini (buretele de carpen) - specie comestibilă, Boletus edulis (hribi) - specie comestibilă, Lactarius

subdulcis (buretele-vacii) – specie necomestibilă.

În pădurile de gorun puţin degradate, mai uscate şi calde din zona inferioară a pantelor montane se

întâlnesc frecvent:

Amanita caesarea (craitele) - specie comestibilă

Amanita phalloides (buretele-viperei) - specie necomestibilă, cea mai toxică din ţară, provoacă

moartea.

Russula vesca (vinetica) - specie comestibilă

Russula atropurpurea (oite) - specie comestibilă

Boletus aereus (hribul pucios) - specie comestibilă

Pădurea de fag, are un sol destul de sărac pentru că este foarte umbroasă, cu toate acestea este

favorabilă pentru unele specii de ciuperci:

Amanita phalloides (buretele-viperei) - specie necomestibilă

Russula atropurpurea (oite)- specie comestibilă

Lactarius scrobiculatus - specie toxică

Tricholoma pardinum - specie toxică

Boletus aereus (hribul pucios) - specie comestibilă

Boletus regius (hrib domnesc) - specie comestibilă

Boletus saranas (hrib tiganesc) - specie toxică

În afară de speciile legate în mod special de anumite esenţe de arbori, trebuie amintite şi cele care,

practic, trăiesc peste tot şi care beneficiază doar de condiţiile specifice pădurii de foioase, cum sunt :

Cantharellus cibarius (gălbiori) - specie comestibilă

Coprinus, Armillaria, Lepiota, Pholiota şi Volvaria.

2.2.4. Date climatice

Fiind situaţi la adapost de principalele mase de aer nord-vestice, nordice şi nord-estice, datorită

prezenţei munţilor Godeanu, Retezat, Şureanu şi Parîng, Munţii Vîlcan sunt sub influenţa circulaţiei de

mase de aer sudic, sud-vestic şi vestic. Temperatura medie anuală la Vulcan este de +10,2°C, mai


ridicată faţă de media pe ţară. Pe culmea principală media temperaturii anuale este de circa +3 ... 4-

4°C.

Temperatura medie multianuală a lunii iulie variază în funcţie de altitudine. La poalele munţilor

găsim circa +18°C, ca pe culmea principală, mai ales pe Straja şi Arcanu - Nedeia - Oslea să scadă la

+10°C. Temperatura medie multianuală a lunii ianuarie variază, de asemenea, la poalele sudice ale

munţilor este de -2°C, iar pe culmea principala -5°C, inclusiv pe Piatra Boroştenilor.

Primăvara şi toamna cerul acoperit şi ploios este determinat de activitatea ciclonilor mediteraneeni

ce vin din sud-vest. Anual, cantitatea de precipitaţii măsoară în medie circa 900 mm, iar pe culmile

înalte cca 1200 mm.

Zăpada cade de obicei pe culmile înalte formând un strat continuu, mai ales începând din

noiembrie. Ea se menţine în special în lunile februarie—martie, perioada favorabilă practicării

sporturilor de iarnă.

Zonarea climaterică:

- temperatura de calcul pentru vară - zona I (STAS 6472/2-83);

- temperatura de calcul pentru iarnă - zona III (SR 10907/1-97);

- zona încărcărilor din vânt - Uref=31m/s; qref=0.4kPa (NP 082-04 fig.A.1 şi A2);

- zona încărcărilor din zăpadă - s 0,k=2.0kN/m2 (CR 1-1-3-2005 fig. 2.1);

2.2.5. Flora şi fauna

Pe teritoriul administrativ al municipiului Vulcan sunt prezente două mari zone de vegetaţie şi

anume:

- zona pădurilor sau forestiere, şi

- zona subalpină.

2.2.5.1. Zona pădurilor sau forestieră este reprezentată prin subzona stejarului, subzona fagului şi

subzona coniferelor.

Subzona stejarului este prezentă prin pădurile de gorun (Quercus petraea), iar în unele zone se

întâlnesc şi păduri de stejar (Quercus robur).

În pădurile de gorun ca plante lemnoase întâlnim: păducelul (Crategus monogyna), ulmul de

pădure (Ulmus montana), părul pădureţ (Pirus piraster), mărul pădureţ (Malus sylvestris), scoruşul de

munte, măceşul, porumbarul, arţarul, jugastrul, paltinul de munte, alunul, carpenul.

În aceste păduri de gorun vegetează şi înfloresc plante ierboase sau arbuşti cum sunt: guşa

porumbelului, pastişa, untişor, fragi de pădure.

In cursul verii pădurile sunt populate cu specii estivale care înfloresc şi fructifică după cum

urmează : drob de munte, sulfina, trifoiaşul, ghizdeiul, lânăriţa, obsiga.

Păşunile din subzona stejarului sunt sărace în specii de plante vasculare comune, dintre care

amintim : pirul gros, zâzania, ghizdeiul, trifoiul alb.


Fâneţele ocupă suprafeţe însemnate şi sunt dominate în general de păiuş, existând cazuri când

acestea sunt invadate de ţolul lupului, alături de aceste două specii mai întâlnim : obsiga, păiuşul,

golomatul etc.

Subzona fagului este bine reprezentată, întinzându-se ca o bandă destul de lată, cu o mare

amplitudine de altitudine.

Limita inferioară a acestei subzone coboară până la 500 m, existând cazuri când pădurile de fag

ajung până la altitudini mult mai mici, iar limita superioară până la 1500 m. Atât la limita inferioară cât

şi le cea superioară, există interferări cu subzona stejarului, respectiv cu cea a coniferelor.

Ca plante lemnoase în pădurile de fag se întâlnesc : paltinul de munte, carpenul, alunul,

mesteacănul, salcia căprească, scoruş de munte, sorbul, zmeurul, socul.

Primăvara înfloresc în pădurile de fag următoarele specii : Asperula odorata, calcea calului,

spânzul, floarea paştelui, crucea voinicului - endemit carpatic. Dintre speciile estivale întâlnite în

pădurile de fag amintim : brădişorul, pedicuţa, părul porcului, steluţa, nemţişor de munte.

Subzona coniferelor, reprezentată de întinsele păduri de molid şi brad, întrepătrunse uneori de

pădurile de fag, aceste păduri de conifere urcă în unele cazuri până în golul montan.

2.2.5.2. Zona subalpină - Ca şi specii care se găsesc aici amintim : ienupărul comun, ienupărul pitic,

alături de care se întâlnesc şi plante ierboase fructescente ca: afinul, merişorul de munte.

În cadrul acestei zone pajiştile utilizate ca păşuni sunt cele care ocupă suprafeţe întinse, aceste

pajişti sunt dominate de ţepoşica, păiuşul roşu, iarba mieilor, coarna, rugina, genţiana, piciorul

cocoşului, ghinţura galbenă, buruiana cu cinci degete.

Din teritoriul administrativ al Vulcanului un procent destul de redus este inclus în cele doua situri

NATURA 2000 conform Ordinului de Ministru nr. 1964/2000 - privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România şi anume Parcul Naţional Defileul Jiului şi Nordul Gorjului de

Vest.

2.2.5.3. Parcul Naţional Defileul Jiului

Parcul Naţional Defileul Jiului a fost înfiinţat la sfârşitul anului 2005 prin Hotărârea Guvernului

nr. 1581/08.12.2005 cu o suprafaţă de 11.127 ha, se încadrează în categoria a II-a IUCN – parc

naţional.

Este situat în vestul Carpaţilor Meridionali, pe versantul estic al Munţilor Vâlcan şi pe versantul

vestic al Munţilor Parâng, iar administrativ aparţine judeţului Gorj, cu peste 10.000 de hectare, iar

restul, judeţului Hunedoara.

Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană NATURA

2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes

comunitar.

Parcul prezintă peste nouă mii de hectare, enclave şi alte folosinţe pe o suprafaţă de peste 1500 ha

şi pajişti alpine pe o suprafaţă de 70 de hectare.


Pe teritoriul parcului sunt păduri, pajişti montane, versanţi împăduriţi, abrupţi, acoperiţi cu păduri

naturale compacte, preponderent virgine şi cvasivirgine.

Reţeaua hidrologică a parcului este formată dintr-un sector al râului Jiu, între confluenţa Jiului de

est cu cel de vest şi confluenţa cu pârâul Sadu, spre care converg toate pâraiele aferente. În total

reţeaua hidrologică depăşeşte 300 de kilometri. Sintetizarea principalilor parametrii climatici a permis

diferenţierea pe teritoriul parcului a două zone climatice: una temperat ploioasă şi alta boreal ploioasă.

Fauna de interes cinegetic, reprezentată prin iepure, mistreţ, căprior, cerb, capra neagră, urs, râs,

lup, cocoş de munte, a determinat realizarea a patru fonduri de vânătoare. Conservarea pădurii virgine

cu habitatele ei specifice, a asigurat perpetuarea unei entomofaune specifice, dispărută în Europa.

Parcul Naţional Defileul Jiului impresionează prin sălbăticia şi frumuseţea extraordinară a

locurilor, prin uimitoarea bogăţie a florei şi faunei sălbatice, acestea rezistând cu succes încercărilor de

antropizare efectuate de-a lungul timpului, în acelaşi timp parcul are şi o deosebită încărcătură istorică

şi spirituală.

Din punct de vedere turistic sunt amenajate multe trasee de escaladă sau pentru drumeţie.

Vânătoarea şi pescuitul sunt interzise, iar accesul turiştilor se face doar pe locuri marcate. Sunt permise

activităţile tradiţionale (păşunat, recoltarea plantelor medicinale, a fructelor de pădure şi a ciupercilor)

cu acordul prealabil al administraţiei parcului.

Zona are un mare potenţial turistic, fiind bogată în grote spectaculoase, puţuri naturale sau avene,

precum şi gospodăriile specifice locului, de tip conac, cu model unic în lume, construite de localnici în

inima pădurii.

Specii de mamifere : vidra (Lutra lutra), râs (Lynx lynx), liliac comun mic (Myotis blythii), liliac

comun (Myotis myotis), urs brun (Ursus arctos) - specie prioritară (specie periclitată pe teritoriul

Uniunii Europene pentru a cărei conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate specială

datorită proporţiei reduse a arealului acesteia pe teritoriul Uniunii Europene).

Specii de amfibieni şi reptile : buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), triton cu

creasta (Triturus cristatus).

Specii de nevertebrate : croitor mare (Cerambyx cerdo), rădaşca (Lucanus cervus), croitor cenuşiu

(Morimus funereus), croitor de fag (Rosalia alpina) - specie prioritară.

2.2.5.4. Nordul Gorjului de Vest

Situl de importanţă comunitară ROSCI0129, NORDUL GORJULUI DE VEST se întinde pe o

suprafaţă de 87.321 ha, în 9 comune din judeţul Gorj – Bumbeşti-Jiu, Godineşti, Padeş, Peştişani,

Runcu, Schela, Stăneşti, Tismana şi Turcineşti, precum şi în 2 localităţi din judeţul Hunedoara: Uricani

şi Vulcan.

Cuprinde mare parte din munţii Vîlcan şi o parte mică din Godeanu.

Cea mai mare suprafaţă a teritoriului este acoperită cu păduri formate din: brad, molid, fag, stejar

şi carpen, cer şi gorun, castanea sativa. Pe zonele în care s-au făcut tăieri abuzive, se urmăreşte

reîmpădurirea acestora cu respectarea caracteristicilor de silvo-specii iniţiale.

În hornurile stâncăriilor de calcar se dezvoltă plante de talie mare, printre care specii de Trollius

uropaeus şi Lilium martagom, pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezentă floarea de colţ


(Leontopodium alpinum) şi salcia pitică (Salix retusa), alături de garofiţa albă (Dianthus spiculifolius)

şi clopoţeii de munte (Edraiathus graminifolius).

Terenurile evidenţiate ca pajişti se folosesc în exclusivitate pentru păşunat, fâneaţă, cultivarea

plantelor de nutreţ, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe.

Comunităţile cinegetice întâlnite în cadrul acestui sit sunt: lupul, ursul , râsul, cervide, mistreţ,

vidra, etc.

Administraţia NGV urmăreşte crearea de condiţii mai bune de dezvoltare în habitatele sitului

NORDUL GORJULUI DE VEST, inclusiv prin asigurarea hrănirii pe timp de iarna şi aplicarea unor

acţiuni de eliminare a braconajului.

Reţeaua hidrografică este alcătuită dintr-o serie de pâraie de munte ce coboară din golul alpin spre

Râul Jiu. Administraţia NGV urmăreşte eliberarea cursurilor râurilor de munte de căzătura arboricolă

şi depuneri aluvionare produse prin viituri şi reînfiinţarea vegetaţiei silvice specifică pe maluri, pentru

asigurarea habitatelor naturale şi a ecosistemelor distruse.

În SCI-ul NGV sunt permise activităţi de turism şi de educaţie cu respectarea regulilor de vizitare

a sitului, potrivit Regulamentului. Valorificarea potenţialului turistic în zona prin diferite proiecte de

organizare care să asigure păstrarea şi conservarea mediului natural este un obiectiv important al

administraţiei sitului.

Se face precizarea că investiţiile preconizate a fi implementate în suprafaţa aferentă P.U.Z. Pasul

Vulcan nu vor afecta în nici un fel siturile protejate, distanţa minimă de la acestea la cel mai apropiat

obiect construit fiind de c.c.a. 100 metri.

Flora terestră

Alături de speciile lemnoase (gorun, fag, carpen, paltinul de munte, carpenul, alunul, mesteacănul,

salcia căpreasca, scoruş de munte, sorbul, zmeurul, socul, molid şi brad) şi ierboase (calcea calului,

spânzul, floarea paştelui, crucea voinicului, brădişorul, pedicuţa, părul porcului, steluţa, nemţişor de

munte, guşa porumbelului, păştiţa, untişor, fragi de pădure) care participă la formarea asociaţiilor

vegetale ce definesc principalele habitate existente în zonă, întâlnim numeroase specii protejate la

nivel naţional şi internaţional, prezentate în Tabelul Nr 2.1.

Tabel Nr. 2.1.

Nr. crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea

populară

Categoria de

protecţie

Legi naţionale şi

internaţionale de protecţie

1 Abies alba brad specie

periclitată

RRL 1994

2 Aristolochis lutea specie rară RRL1994

3

Asplenium adulterinum specie rară RRL 1994, OUG

57/2007- Anexa 3,4A, DH

4 Botrychium virginianum specie

vulnerabilă

RRL 1994

5 Campanula grossekii specie rară RRL 1994


Nr. crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea

populară

Categoria de

protecţie

Legi naţionale şi

internaţionale de protecţie

6

Campanula serrata specie rară,

prioritară

RRL 1994, OUG

57/2007- Anexa 3, 4A, DH

7 Daphne blagayana specie rară RRL 1994

8 Epipactis heleborine specie rară RRL 1994

9

Galanthus nivalis neameninţată RRL 1994,

OUG 57/2007- Anexa

5A, DH, C

10 Hepatica transsilvanica endemit

carpatic

RRL 1994

11

Linum uninerve rară, endemit

carpatic

RRL 1994

12 Lycopodium clavatum DH, C, OUG 57/

2007- Anexa 5A

13 Saxifraga marginata specie rară RRL 1994

14 Sorbus graeca specie rară RRL 1994

15 Vicia truncatula specie rară RRL 1994

Notă:

RRL 1994 - Lista roşie a plantelor superioare din România (Olteanu M. ş.a. 1994)

OUG 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei

şi faunei sălbatice.

DH - Directiva Habitate 92/43/EEC

C - Convenţia CITES (Legea 69/1994)

Flora acvatică

În zona studiată sunt pâraie repezi de munte, în care speciile acvatice se fixează cu greu, dintre

aceste specii amintim: Fontinalis antipyretica, Sphagtium cymbifolium şi Salvinia natan (peştişoara) -

în apele mai lin curgătoare.

Pe lângă speciile higrofile mai întâlnim şi specii mezohigrofile care participă la formarea

asociaţiilor vegetale de pe marginea pâraielor.

Dintre speciile de briofite (muşchi vegetali) menţionăm: Atrichum undulatum; Ceratodon

purpureus; Dicranella heteromalla;Hypnum cupressiforme; Isopterigyopsis muelleriana; Lophocolea

heterophylla; Mnium stellare; Orthotrichum affine; Orthotrichum diaphanum; Pogonatum aloides;

Porella platyphylla; Polytrichum formosum; Pteriginandrum filiforme; Racomitrium canescens.

Dintre plantele vasculare menţionăm: Physalis akekengi; Polypodium vulgare; Dryopteris filix-

mas; Salvia glutinosa; Impatiens noli-tangere; Petasites hybridus; Mycelis muralis; Fagus sylvatica;


Urtica dioica; Veronica urticifolia; Sambucus nigra; Cirsium vulgare; Telekia speciosa; Alnus

glutinosa; Athirium filix-femina; Rubus caesius; Campanula patula s.l; Stachys sylvatica;

Brachypodium sylvaticum; Robinia pseudacacia; Lychnis flos-cuculi; Digitalis grandiflora; Atropa

bella-dona; Silene latifolia subsp. alba.

Nici una din speciile spontane pe marginea pâraielor nu este ocrotitā la nivel naţional sau

European.

2.2.5.5. Zone de risc natural şi managementul riscurilor

Pe teritoriul zonei analizate s-au semnalat unele fenomene de risc natural şi antropic, dar

nesemnificative.

Risc seismic

Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, zona de amplasament se încadrează în

gradul 6 pe scara MSK, având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani şi o perioadă de control

(colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7sec.

Risc de inundabilitate

Fenomenele de inundabilitate, dar nesemnificative, au fost semnalate pe văile torenţiale precum şi

pe afluenţii principali ai pârâurilor.

Risc de instabilitate

Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, fiind favorizate de panta mare a acestora,

de umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei. În zonele muntoase instabilitatea se manifestă

prin prăbuşiri de roci dezagregate în urma fenomenului de îngheţ-dezgheţ.

Zonele în care există totuşi posibilitatea producerii unor fenomene de instabilitate sunt

următoarele:

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren redus, practic 0 (zero) marcate pe zona

culmilor deluroase şi muntoase, dar şi pe zonele de versant împădurite cu pantă redusă, sub 5 grade;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mediu, situate pe zonele de la baza

versanţilor unde pantele nu depăşesc 15 grade, împădurite, cu nivel hidrostatic situat la adâncimi mai

mari de 10 m;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren, situate pe zonele de versant cu

pante cuprinse între 15 şi 25 grade, lipsite de vegetaţie arboricolă.

Zonele cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, cuprind zonele cu alunecări

active, sau cu probabilitate de reactivare mare. Sunt în general zonele despădurite, cu pantă mare ce

depăşeşte 20 de grade.


2.3. Situri arheologice

2.3.1. Drumul roman Drobeta-Bumbeşti-Pasul Vîlcan-Ulpia Traiana

Drumul roman este localizat în zona cabanei Pasul Vîlcan. Situl se regăseşte în intravilanul

trupurilor Pasul Vîlcan şi La Trei Fagi pe o porţiune extravilan de-a lungul actualului drum judeţean

DJ 664.

Primul articol care atestă existenţa drumului roman a apărut în 1893, în publicaţia „Revista nouă‖,

fiind publicat de Al. Ştefulescu. Autorul precizează că localnicii încă îşi mai aduc aminte de acest

drum ca „drumul mare, vechiu‖ , care mergea pe la gura plaiului Porceni, prin Vulcan, spre răsărit de

Buliga. Traseul drumului este amintit ca fiind: „Drumul vechi porneşte de la Cetate (castru) pe la gura

plaiului Porcenii, prin comanda Scărişoara, în sus prin muntele Zănoaga, prin dâlma Horezu, muntele

Moiasa, Porcenii, Cărtianu, Bordeiul lui Crăcan, Muntele Nemţesc, Şeaua lui Craiu, Stânele, Lespedea,

Fântâna Ghedy, Alunişiu, Vîlcanu, Crivedia, Murătoarea, Dealu de Babă, Merişor, Bani, Livadia, Puiu,

Băeşti, St. Maria, Haţeg, Toteşti şi ajunge la Grădişte.‖

Drumul roman a mai fost semnalat şi de alţi istorici ai timpului, în documentaţiile lor, cum ar fi:

C. Cichorius, V. Christescu, D. Tudor etc.

Pe baza informaţiilor şi a hărţilor topografice se reconstituie traseul drumului roman între Drobeta

şi Ulpia Traiana Sarmisegetusa ca fiind: Drobeta, Halânga, Puţinei, Malovăţ, Lazu, Cocorova, Şişeşti,

Cărămidaru, Peşteana, Stroieşti, Dealu Viilor, Câmpu Mare, Cătunele, peste Dealul Comorâştea, pe

lângă Valea Şindrilelor, prin Vârtopu, Pinoasa, Bumbeşti-Jiu, Pleşa (peste Culmea Pleşei), pe lângă

Valea Porcului, peste Culmea Scărişoarei, pe lângă Dealul Priporul Mare, pe la est de Vf. Căpăţânii,

peste Şaua lui Crai, pe lângă Dâmbul Caşilor şi Valea Merişoarei, Dâmbul Custurii, Valea Ungurului,

Vulcan. De aici îşi schimbă direcţia şi trece prin localităţile: Dealul Babii, Merişor, Crivadia, Petros,

Baru, Livadia, Pui, Galaţi, Ruşor, Băieşti, Subcetate, Sâtămăria Orlea, Vadu, Pâclişa, Cârneşti, Ostrov

şi ajunge la Sarmizegetusa. De-a lungul drumului există şi câteva aşezări rurale şi fortificaţii.

Drumul are o lungime totală între Drobeta şi Sarmizegetusa, via Pasul Vîlcan de aproximativ 155-

160 km, fiind considerată calea cea mai scurtă de la Dunăre spre capitala Daciei, dar în acelaşi timp şi

cea mai dificilă.

2.3.2. Pasul Vîlcan – La Vamă

În anul 1869 în Pasul Vîlcan a fost descoperit un tezaur de monede romane imperiale, toate lucrate

din bronz.

În anul 1885 un alt tezaur monetar compus din 47 de monede romane de argint, republicane şi 52

monede imperiale au fost găsite de un localnic în locul cunoscut „La Vamă‖.

Situl este amplasat în zona Crucii lui Bogdan, cuprinzând o parte din trupul intravilan Satul

Vereşti.

2.3.3. Pasul Vîlcan – poalele Vulcanului

În anul 1887 s-a descoperit un bust din bronz aurit reprezentându-l pe zeul Marte (aflat în prezent

la Muzeul din Deva).


Locul descoperirii este situat în apropierea staţiei de transport cu telegondole – plecare.

2.4. Evoluţia stării mediului în situaţia neimplementării PUZ

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă atât a

Directivei SEA (art.5 si anexa I-b) cât si a HG Nr. 1076/2004 (art.16).

Scopul acestei analize este de a evalua modul în care PUZ – Zona Turistică Pasul Vîlcan,

răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie.

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului a fost studiată în cadrul

alternativelor posibile avute in vedere la elaborarea PUZ. Conform HG 1076/2004 art.16 se prevede

ca titularul Planului sau Programului să prezinte alternative posibile ale acestuia, pe care apoi grupul

de lucru să le evalueze privind îndeplinirea obiectivelor de mediu.

Criteriile de alegere ale alternativelor pentru P.U.Z. sunt:

- relevanţa-alternativa nu trebuie să contravină realizarea obiectivelor;

- fezabilitatea din perspectiva protecţiei mediului - natura impactului ± şi modalităţile de

diminuare sau întărire (după caz);

- fezabilitatea economică şi socială - bugete financiare/acceptarea sau neacceptarea din partea

publicului.

În consecinţă, proiectantul, împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, cu

elaboratorul Raportului de evaluare şi cu aportul Grupului de Lucru au definit trei alternative de

amenajare, având în vedere şi opţiunile relevante identificate, redate în Tab. Nr. 2.2.

Tabel Nr. 2.2.

Aspect Întrebări Răspunsuri posibile pentru alegerea

alternativelor PUZ

Amplasament

Ar putea fi ales un alt

amplasament pentru planul propus?

Nu se poate alege alt amplasament deoarece planul

prevede extinderea zonei de agrement existentă din Pasul

Vîlcan

Necesitatea

implementării

planului

Se poate satisface cererea fără

implementarea planului?

(alternativa „zero")

Cererea nu poate fi satisfăcută fără implementarea

planului.

Modalităţi / procese

/ date tehnice

Planul se poate realiza în alt

mod, sau se pot folosi alte variante de

implementare?

Pot apărea variante de implementare legate de

reglementările din cadrul P.U.Z., însă coeficienţii P.O.T.

si C.U.T. trebuie să respecte specificaţiile P.U.G. Pasul

Vîlcan şi cerinţele din Certificatul de Urbanism.


Termene de

implementare

Pentru implementarea planului

se poate aloca un interval mai lung de

timp? Are semnificaţie data de

demarare a planului şi intervalul de

timp alocat pentru implementare?

Se poate aloca un interval mai lung de timp şi se

poate alege alt moment de implementare al planului, dar

nu afectează impacturile potenţiale asupra mediului.

Având în vedere criteriile de alegere şi opţiunile relevante identificate, proiectantul planului a

elaborat trei alternative/variante, după cum urmează:

- Alternativa “0” sau “nici o acţiune”. Prin neimplementarea propunerilor din planul

urbanistic zonal, zona îşi va menţine caracteristicile actuale,

- Alternativa“1” privind implementarea propunerilor P.U.Z. cu realizarea reţelei de

canalizare care preia apa menajeră şi canalizarea de la toate trupurile de intravilan şi

deversează în reţeaua de canalizare a oraşului,

- Alternativa “2” - privind implementarea propunerilor P.U.Z. cu realizarea reţelei de

canalizare de la trupul de intravilan Pasul Vîlcan, pe marginea drumului judeţean DJ

664, până la trupul Satul Vereşti, unde se uneşte cu reţeaua de canalizare a Municipiului

Vulcan. Pentru trupurile T1,T2,T3, Refugiul 1, Refugiul 2 evacuarea apelor menajere se

va realiza în ministaţii de epurare.

Analiza Alternativei ―0‖ sau ―nici o acţiune‖ s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaştere

şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale..

Scenariul „Alternativei 0" presupune imposibilitatea realizării planului. Cu privire la această

situaţie ipotetică, se pot face următoarele precizări:

Prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la, regimul de

construire, funcţiunea zonei, înălţimea maxim admisă, coeficientul de utilizare al terenului (CUT),

procentul de ocupare a terenului ( POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă

de limitele lateralei posterioare ale parcelei;

Modificarea pentru unităţile teritoriale de referinţă, a reglementărilor aprobate prin Planul

Urbanistic Zonal trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban. Dacă modificarea este

elaborată pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, coeficientul de utilizare a terenului

(CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%;

În cazul în care, din raţiuni de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentate, este necesară

depăşirea coeficientului de utilizare a terenului cu mai mult de 20%, numai din iniţiativa autorităţii

administraţiei publice locale competente se va proceda la finanţarea şi elaborarea unui plan

urbanistic zonal pentru întreaga unitate teritorială de referinţă în care este inclusă zona. În vederea

elaborării şi finanţării noii documentaţii, autoritatea publică poate asocia persoane fizice şi/ sau

juridice interesate;

Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context local şi

regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei (5-10 ani).


Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu

aspecte economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului.

Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

O cheltuire ineficientă a fondurilor, prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii

luate de diferite instituţii;

Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;

Lipsa/neimplementarea planului poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUZ –Zona

Turistică Pasul Vîlcan constituie cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor

privind dezvoltarea zonei.

Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării planului („ Alternativa 0") poate fi

caracterizată ca în Tab. Nr. 2.3.

Tab. Nr. 2.3.

Aspecte de mediu

relevante Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării planului

Aer În cazul neimplementării planului se va menţine acelaşi nivel al calităţii aerului

Apa

Se estimează că se va menţine acelaşi nivel al calităţii apei, respectiv se va atinge un nivel

inferior decât cel din prezent, deoarece odată cu neimplementarea planului nu se vor realiza

obiectivele propuse, obiective benefice pentru protejarea şi îmbunătăţirea calităţii apei din

zonă, respectiv colectarea apelor uzate menajere şi meteorice prin sisteme de canalizare şi

epurare adecvate, colectarea deşeurilor, etc.

Sol/Subsol

Lipsa investiţiilor în managementul apelor uzate şi al deşeurilor va conduce la extinderea

suprafeţelor în care acviferul freatic este poluat. De asemenea exploatările forestiere ilegale

pot cauza eroziuni ale solului, alunecări de teren, întârzierea reîmpăduririlor în zonele cu

pădure defrişată

Biodiversitate

Lipsa unei politici de conservare a elementelor capitalului natural vor face ca acestea să fie

afectate de extinderea activităţilor antropice, în special de defrişări neautorizate.

Valori de patrimoniu

Lipsa unei viziuni integrate privind valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi

protejarea acestora va împiedica dezvoltarea potenţialului de valorificare turistică a

acestora.

Sănătatea umană

Se vor menţine perimetrele critice sub aspectul poluării aerului sau a apei (subterane şi de

suprafaţă) ce vor continua să afecteze populaţia rezidentă din cauza lipsei dotării edilitare şi

al activităţilor neconforme de gestiune a deşeurilor.

În concluzie Alternativa „0‖ al neimplementării planului este defavorabilă majorităţii aspectelor relevante de

mediu analizate.


Considerarea rezultatelor evaluării de mediu va permite o mai bună adresare faţă de nevoile de protejare a

mediului înconjurător şi o îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului.

Ca urmare, elaboratorul raportului şi proiectantul general nu recomandă pentru nici un motiv această

alternativă.

Principalele elemente care afectează cadrul natural sunt legate de practicarea unui turism necontrolat, care

poate altera atât mediul natural prin apariţia unor depozitări necontrolate de deşeuri, vizibile şi cu efecte

devastatoare pentru toţi factorii de mediu: aer, apă, sol, dar şi apariţia aglomeraţiei, utilizarea până la refuz al

anumitor resurse naturale, schimbarea peisajului zonei. Lipsa unei dezvoltări planificate a turismului poate

conduce la pierderea uneori ireversibilă a factorilor specifici zonei turistice, a factorilor care atrăgeau turiştii, de

aceea este importantă identificarea componentelor distinctive şi valorificarea acestora într-un mod durabil.


3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

3.1. Calitatea factorilor de mediu

3.1.1. Calitatea aerului

Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante implicaţii

asupra sănătăţii omului.

Anual la nivel judeţean Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, întocmeşte un inventar de

emisii de poluanţi atmosferici, atât de la surse fixe cât şi de la surse mobile (transport rutier).

Monitorizarea calităţii aerului a fost asigurată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului

Hunedoara prin puncte de control, dotate cu pompe de aspiraţie.

Situaţia punctelor de prelevare este redat în Tabelul Nr.3.1.

Tabel Nr.3.1.

Oraş Punct de

prelevare

Tip staţie Tip poluant Nr.

probe

Concentraţia

medie lunară

Număr

de probe

depăşite

Vulcan

Petroşani

Paroşeni

Filiala

Electrică

Industrială Pulberi

sedimentabile

12 12,685

mg/m2lună

0

Vulcan str.

Decebal nr.12

Industrială Pulberi

sedimentabile

12 11,059

mg/m2 lună

0

Petroşani

Universitate

Industrială NO2 250 0,00682mg/m3 0

SO2 250 0,08001mg/m3 0

Pulberi în

suspensie

250 0,08001mg/m3 0

Odată cu diminuarea activităţii miniere din zonă, problemele de poluare s-au redus foarte mult.

S.C. Termoelectrica Paroşeni S.A, ca instalaţie mare de ardere a combustibililor fosili şi care intră sub

incidenţa Directivei 2001/80/EEC, a fost modernizată şi echipată cu electrofiltre performante pentru

reţinerea pulberilor. Totuşi este considerată o sursă de poluare al oraşului Vulcan cu oxizi de azot şi

dioxid de sulf.

O altă unitate industrială importantă din zonă este mina Paroşeni, dar care poluează

nesemnificativ aerul ambiental.

3.1.2. Calitatea apelor

Apele din cadrul zonei studiate izvorăsc din partea de sud şi coboară spre nord, deversându-se în

Râul Jiul de Vest situat în Municipiul Vulcan. Este vorba de următoarele pârâuri: Pârâul Baleia care

captează apa din pâraiele: Izvoru şi Diului; Pârâul Căprişoara şi Pârâul Morişoara.


În ceea ce priveşte calitatea apei, verificarea indicatorilor de calitate ai apei se realizează pe toate

treptele de tratare: apa brută, apa decantată, apa filtrată şi apa de reţea livrată consumatorilor.

Conform Raportului privind starea mediului, apa potabilă se încadrează în limitele admise de

legislaţia în vigoare privind potabilitatea apei.

Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică Petroşani, atât la

staţiile de tratare cât şi la rezervoarele de înmagazinare a apei şi în reţeaua de distribuţie. Conform

rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile destinate consumului uman,

aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare privind calitatea apei.

3.1.3. Calitatea solurilor

Terenuri degradate există pe unele porţiuni în apropierea drumului actual, DJ 664, rezultate prin

diferite acţiuni antropice sau datorită vânturilor.

Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului sunt reglementate de HG nr.

1408/2007 privind „Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului‖. Aceasta

reglementează pachetul minimal obligatoriu de metode, şi cazurile în care se realizează investigarea şi

evaluarea poluării solului şi subsolului.

Utilizarea gunoiului de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului este o practică veche.

Utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce

efecte negative asupra solului.

Terenurile ocupate de depozitele necontrolate de deşeuri menajere care sunt depuse direct pe sol

pot afecta atât solul cât şi pânza freatică.

3.1.4. Calitatea vegetaţiei şi faunei

Cea mai mare suprafaţă a zonei este acoperită cu păduri.

La limita superioară a pădurii se întinde domeniul pajiştilor.

Mamiferele trăiesc în special în pădurile întinse. Ursul ocupă un loc de seamă printre vieţuitoarele

acestor munţi. În ultima vreme efectivul de urşi este în creştere şi, în anumite zone, vizitele la stâne au

devenit frecvente, acest animal are condiţii mai propice de dezvoltare.

Ariile naturale din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, care se desfăşoară pe teritoriul

judeţului Hunedoara, au fost declarate pentru 13 specii de plante din flora sălbatică şi 94 de specii de

faună sălbatică, toate de interes comunitar. Pe lângă acestea, pe suprafeţele hunedorene ale ariilor

naturale protejate se conservă 166 de specii din flora sălbatică şi 135 specii din fauna sălbatică de

interes naţional.

Amintim că zona studiată se învecinează cu situl ecologic ―Natura 2000 – Nordul Gorjului de

Vest şi Parcul natural şi situl ecologic ―Natura 2000 – Defileul Jiului.

3.1.5. Gestionarea deşeurilor

Dezvoltarea urbană şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului de trai a

populaţiei, conduce la producerea unor cantităţi importante de reziduuri menajere, stradale şi

industriale.


Gestionarea deşeurilor menajere revine, conform legislaţiei în vigoare, autorităţilor publice locale,

care au obligaţia să respecte şi să aplice prevederile directivelor europene cu privire la documentele

strategice naţionale de gestionare a deşeurilor.

În apropierea zonei studiate, la aproximativ 400 m de zona cimitirelor, se situează rampa de

deşeuri al municipiului Vulcan, cu perioadă maximă de funcţionare până în anul 2016.


4. Probleme de mediu existente relevante pentru planul de urbanism

Lipsa unei dezvoltări planificate a turismului poate conduce la pierderea uneori ireversibilă a

factorilor specifici zonei turistice, a factorilor care atrag turiştii, de aceea este importantă identificarea

componentelor distinctive şi valorificarea acestora într-un mod durabil.

Investiţia propusă se va încadra armonios în peisajul natural, contribuind la promovarea unui

turism care va aduce venituri, şi care va încorpora valorile naturale, culturale şi tradiţionale a zonei în

circuitul turistic naţional.

În urma finalizării investiţiei, activitatea care se va desfăşura va fi una turistică, care va avea un

impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane. Activitatea turistică se va baza pe trasee turistice,

drumeţii şi „vizitarea‖peisajului montan, schi şi activităţi specifice agro-turismului.

În urma discuţiilor purtate cu consilierii locali şi a consultării populaţiei cu privire la plan, nu s-au

înregistrat obiecţiuni sau observaţii pe această temă.

Prin Planul Urbanistic Zonal s-a creat o strategie spaţială de dezvoltare a unei staţiuni turistice de

interes naţional în zona Pasul Vîlcan.

Obiectivele de utilitate publică propuse în zona studiată, în vederea creării condiţiilor de îndeplinire a

obiectivelor de dezvoltare în plan spaţial a unei staţiuni de interes naţional, implică implementarea de

proiecte cu privire la:

- instituţii şi servicii publice,

- construirea unui sediu salvamont, poliţie, punct sanitar,

- construirea a două refugii turistice,

- căi de comunicaţie,

- modernizarea drumului judeţean DJ 664,

- realizarea de străzi noi şi alei carosabile pentru zonele lotizate din intravilan,

- modernizarea străzilor existente în zona de studiu, în special strada Morii,

- extinderea reţelei de transport pe cablu împreună cu pârtiile de schi aferente,

- amenajarea şi marcarea traseelor turistice,

- realizarea de noi reţele edilitare,

- prelungirea reţelelor edilitare existente,

- construcţii tehnico-edilitare anexe funcţionării reţelelor edilitare,

- protejarea şi punerea în valoare a siturilor ecologice Natura 2000, Nordul Gorjului de Vest şi parcul

naţional Defileul Jiului,

- protejarea siturilor arheologice şi punerea în valoare prin exploatarea încărcăturii istorice,

tradiţionale şi culturale ale acestora.

De asemenea propunerile de amenajare teritorială şi dezvoltare a staţiunii au urmărit:

- optimizarea suprafeţelor intravilan existente şi crearea unor noi trupuri cu destinaţie concretă,

- valorificarea resurselor culturale, ale cadrului natural precum şi a forţei de muncă umană disponibilă

în municipiul Vulcan, în vederea relansării economice a zonei,


- reactivarea meşteşugurilor tradiţionale, care ar putea fi atât surse de ocupare a forţei de muncă

existente cât şi de susţinere a activităţilor turistice,

- modernizarea străzilor şi a drumului judeţean DJ 664,

- echiparea edilitară, care implică dezvoltări la capitolul reţele de gaze, de distribuţie a apei potabile şi

în special de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere,

- protecţia şi conservarea mediului, care implică în primul rând ecologizarea terenurilor aferente zonei

de agrement, dar şi protecţia terenurilor supuse fenomenelor de degradare.

Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi

problemele relevante de mediu pentru zona de agrement, ce face obiectul planului urbanistic zonal.

Problemele de mediu relevante pentru zona analizată au fost identificate pentru fiecare dintre

factorii/aspectele de mediu. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a

tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona Pasul Vîlcan-

sunt prezentate în tabelul Nr.4.1.

Tabel Nr.4.1.

Aspecte de

mediu Probleme de mediu relevante pentru PUZ

Aer

-surse fixe de emisii de gaze rezultate de la încălzirea locală cu combustibil (lemne

sau păcură)

-surse mobile (autovehicule şi utilaje) de emisii de gaze pe perioada de construcţie

şi exploatare

-starea necorespunzătoare a căilor de acces din zonă poate conduce la emisii

nedirijate de pulberi PM10 şi PM2,5 la transport pe perioada de construcţie şi exploatare

Apa

- nu există reţea centralizată de alimentare cu apă. Hotelurile şi cabanele existente

îşi asigură singure apa.

- canalizarea apelor uzate menajere nu se realizează în sistem centralizat. Aceste

ape sunt evacuate în fose septice sau sunt dirijate către văile din zonă

Sol

- existenţa unui nivel de poluare a solului şi subsolului din cauza lipsei investiţiilor

în managementul apelor uzate şi al deşeurilor

- existenţa unui anumit nivel de risc al apariţiei alunecărilor de teren din cauze

naturale sau antropice

Biodiversitate

- existenţa de păduri în intravilan, ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. În

locul defrişărilor efectuate trebuie împădurite alte suprafeţe

- afectarea în special pe perioada construcţiei a florei şi faunei

Sănătate umană - lipsa unui sistem corespunzător de alimentare cu apă, evacuare al apelor menajere

şi de gestiune a deşeurilor


Infrastructura rutieră - dezvoltarea necorespunzătoare al infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare

Transport durabil

- zonele funcţionale nu sunt structurate corespunzător din punct de vedere

arhitectural-urbanistic

- lipsa unei legături directe realizată prin transportul aerian pe cablu

- trama stradală din interiorul zonelor construibile nu este suficient dezvoltată

urbanistic, neadaptată zonei montane, în stare proastă şi necorespunzătoare unui trafic

rutier

- lipsa unui număr suficient de locuri de parcare/staţionare

Turism durabil

- lipsa unor pârtii care să corespundă cerinţelor necesare omologării acestora.

Pârtia de schi existentă nu este suficient echipată şi modernizată

- spaţii de agrement insuficiente

Patrimoniul natural

şi cultural

- lipsa delimitării şi respectării zonelor de protecţie a siturilor ecologice şi

arheologice

Managementul

riscurilor de mediu

- existenţa unor zone în care se pot produce alunecări de teren active şi al unor

construcţii amplasate în zone cu declivitate mare


5. Obiectivele de protecţie a mediului care sunt relevante pentru PUZ-Zona Turistică

Pasul Vîlcan

5.1. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact

semnificativ ale planului asupra mediului.

În acest capitol se prezintă obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii propuşi pentru PUZ-Zona

Turistică Pasul Vîlcan. Structura lor este realizată pe factorii de mediu, în conformitate cu Directiva

SEA.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a

ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete care, în

conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în

implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi pentru atingerea obiectivelor, se

utilizează indicatori, care reprezintă de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea

rezultatelor unui plan.

Obiectivele de mediu s-au stabilit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I

la Directiva 2001/42/CE.

Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului asupra

mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte

imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.

Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea

efectelor implementării planului asupra mediului.

Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare

factor/aspect de mediu luat în considerare.

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea PUZ-

Zona Turistică Pasul Vîlcan au fost selectate şi analizate mai multe obiective, legate de aspectele de

mediu, problemele de mediu relevante, obiectivele şi măsurile propuse.

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză a

documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele relevante de mediu au

fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru.

Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate, a rezultat necesitatea prezentării

obiectivelor de mediu. Forma finală al acestor obiective este redată în Tabelul Nr.5.1.


Tabel nr.5.1.

Domeniu /

factor

Obiective de mediu

strategice şi specifice Ţinte Indicatori

Mediu social şi

economic

Crearea condiţiilor

pentru dezvoltarea

turistică şi economică a

zonei şi pentru creşterea

şi diversificarea ofertei

de locuri de muncă

- Crearea condiţiilor pentru

dezvoltarea activităţilor de turism,

servicii comerciale şi alte activităţi

- Dezvoltarea infrastructurii şi

facilitarea accesului în această zonă

- Crearea de noi locuri de

muncă, ridicarea standardului de

viaţă a populaţiei, promovarea

investiţiilor şi creşterea numărului

de turişti

- Număr de noi proiecte

implementate pe domenii de

activitate

- Modul de respectare a

prevederilor PUZ şi a legislaţiei

pentru protecţia mediului

- Număr de case de vacanţă şi

unităţi economice nou apărute în

zonă

- Număr de locuri de muncă

create

- Număr de turişti beneficiari ai

proiectelor

Aer

Limitarea emisiilor de

poluanţi atmosferici în

cadrul dezvoltării

infrastructurii turistice a

zonei

- Reducerea emisiilor de

poluanţi la sursele staţionare dirijate

şi sursele mobile, astfel încât

concentraţiile de poluanţi în zonele

cu receptori sensibili (flora, fauna,

ecosisteme) să nu depăşească

valorile limită admise

- Respectarea prevederilor

privind înălţimea de dispersie a

coşurilor de gaze arse la

construcţiile realizate

- Întreţinerea corespunzătoare

a căilor de transport rutier

- Indicatori pentru

monitorizarea măsurilor tehnice

- Caracteristicile tehnice ale

utilajelor şi echipamentelor

staţionare şi mobile

- Caracteristicile geometrice ale

coşurilor de dispersie

- Concentraţiile de poluanţi la

emisiile de la sursele dirijate şi

nedirijate

- Concentraţii de poluanţi

(imisiile de particule PM10 şi PM2,5,

oxizi de azot, monoxid de carbon) în

aerul ambiental

Apă

Limitarea poluării apei în

cadrul dezvoltării

infrastructurii de

agrement a zonei

- Exploatarea şi întreţinerea

corespunzătoare a instalaţiilor şi

echipamentelor pentru alimentarea

cu apă potabilă, canalizare şi

epurare al apelor uzate menajere (

revizii, decolmatări, etc.)

- Racordarea tuturor

construcţiilor la reţeaua de


legale la evacuarea în emisari

- Evidenţa la evacuare al

depăşirilor concentraţiilor admise la

poluanţii organici

- Asigurarea necesarului de apă

pentru întreaga zonă şi a calităţii apei

potabile


canalizare al apelor uzate menajere,

pentru evitarea poluării punctiforme

şi difuze al apelor subterane şi de

suprafaţă

- Realizarea colectării şi

evacuării controlate a apelor

pluviale

- Managementul

corespunzător al deşeurilor,

restricţionarea campărilor

dezorganizate şi interzicerea

depozitării necontrolate a deşeurilor

în zonă.

- Obţinerea

avizelor/autorizaţiilor de

gospodărire al apelor

- Indicatorii de calitate al apei

potabile

- Lungimea reţelei edilitare

realizate conform proiectului

- Contorizarea consumurilor de

apă

Deşeuri

- Respectarea

legislaţiei privind

colectarea, tratarea şi

depozitarea deşeurilor

- Limitarea

suprafeţelor ocupate cu

deşeuri

- Diminuarea

poluării solului şi a

apelor prin depozitarea

corespunzătoare a

deşeurilor menajere

- Colectarea,

tratarea şi depozitarea

deşeurilor din construcţii

şi demolări în

conformitate cu

prevederile legale

- Implementarea prevederilor

Planului de gestionare a deşeurilor

industriale şi menajere care ia în

considerare reducerea/eliminarea

efectelor asupra mediului

- Realizarea cantităţilor

minime de deşeuri necesare a fi

eliminate pe cap de locuitor

- Realizarea unei cantităţi

maxime de deşeuri colectate

selectiv şi reciclate

- Cantităţi de deşeuri pe tipuri

Sol

- Reducerea

poluării solului la

implementarea planului

în vederea menţinerii

calităţii acestuia


planului cu privire la zonificarea

teritoriului

- Managementul

corespunzător al deşeurilor

- Indicatori specifici pentru

starea terenurilor şi calitatea solului

- Modul de respectare

a prevederilor PUZ cu privire la

zonificare şi la aplicarea RLU


menajere şi asimilate,

restricţionarea campărilor

dezorganizate şi dirijarea turiştilor

pe traseele marcate

- Realizarea construcţiilor şi a

reţelelor edilitare cu respectarea

legislaţiei de mediu şi a proiectelor,

şi obţinerea avizelor şi acordurilor

prevăzute în certificatele de

urbanism

- Managementul

corespunzător al deşeurilor de

construcţii în perioada funcţionării

şantierelor şi ecologizarea zonelor

la terminarea lucrărilor

-Realizarea lucrărilor edilitare

de-a lungul drumurilor nou create.

- Racordarea tuturor

construcţiilor la reţeaua de

canalizare

- Realizarea căilor de

circulaţie la parametrii din

proiectele tehnice

- Realizarea lucrărilor de

defrişare şi scoaterea cioatelor în

baza unui proiect tehnic

- Suprafeţe de teren înierbate,

suprafeţe de pârtii realizate şi

întreţinute prin lucrări

- Număr de construcţii realizate

şi racordate la sistemul de canalizare

- Sistemul de management al

deşeurilor din zonă în relaţie cu

prevederile legale ( puncte de

colectare, contracte de salubrizare)

- Lungimi de reţele edilitare

realizate

- Suprafeţe afectate de eroziuni

şi alunecări de teren

- Suprafeţe de teren defrişate,

etc.

Biodiversitate

Limitarea impactului

negativ asupra

biodiversităţii ca urmare

al dezvoltării zonei

- Protejarea speciilor şi

habitatelor

- Eliminarea campărilor

neutorizate

- Avertizarea obligativităţii

turiştilor de a se comporta după

reguli stricte, inclusiv pentru

evitarea pericolului de incendiu


Codului Silvic privind regimul şi

modul de defrişare şi construire

- Planificarea perioadei de

desfăşurare a lucrărilor de defrişare,

astfel încât impactul asupra

- Modificări ale suprafeţelor

habitatelor şi speciilor

- Suprafeţe pentru care s-a

obţinut scoaterea din circuitul

forestier


mediului să fie cât mai redus

- Managementul

corespunzător al deşeurilor de

construcţii şi menajere în perioada

funcţionării şantierelor şi

ecologizarea zonelor la terminarea

lucrărilor

Populaţia şi

sănătatea

umană

- Menţinerea

calităţii factorilor de

mediu în limite legale

pentru protecţia sănătăţii

populaţiei

- Crearea

condiţiilor de recreare şi

refacere a stării de

sănătate, protejarea

sănătăţii umane

- Amenajarea pârtiilor de schi

cu dotările necesare şi realizarea de

spaţii de agrement complementare

-Realizarea spaţiilor de cazare

şi servicii aferente practicării

schiului

- Asigurarea calitativă şi

cantitativă al apei potabile în toate

perimetrele staţiunii

- Asigurarea colectării apelor

uzate menajere prin reţeaua de

canalizare propusă

- Managementul adecvat al

deşeurilor

- Număr de proiecte noi

implementate, număr de pârtii de schi

realizate

- Lungime reţele edilitare

realizate

- Număr de spaţii de cazare şi

servicii realizate racordate la reţelele

edilitare

- Număr indicatori specifici

pentru calitatea factorilor de mediu

- Număr puncte de colectare

deşeuri

- Mod de respectare perimetre

de protecţie sanitară la instalaţii şi

reţele edilitare

Mediul urban,

inclusiv

infrastructura

rutieră

- Îmbunătăţirea

infrastructurii

rutiere, minimizarea

impactului generat

de transportul

materialelor

- Asigurarea

desfăşurării traficului în

interiorul şi în exteriorul

zonei în condiţii de

siguranţă

- Delimitarea zonelor

funcţionale pentru dezvoltarea

urbană

- Reglementarea utilizării

terenurilor şi a modului de

construire

- Îmbunătăţirea condiţiilor

privind transportul rutier

- Protecţia şi punerea în

valoare a peisajului, dezvoltarea

turismului

- Reducerea emisiilor de

poluanţi generate de traficul rutier

- Număr planuri urbanistice de

detaliu aprobate, obiectivele acestora,

modul de respectare a prevederilor

PUZ si a legislaţiei de protecţia

mediului

- Modul de asigurare a

utilităţilor în perimetrele construite,

număr şi tipuri de echipamente

edilitare

- Modul de respectare al

interdicţiilor de construire

- Indicatori cu privire la starea

drumurilor

Peisajul

- Minimizarea

impactului asupra

peisajului

- Menţinerea, pe cât

- Acţiuni specifice pentru

reducerea impactului asupra

peisajului în etapele de construcţie

şi de operare

- Tipuri şi număr de acţiuni

pentru diminuarea impactului asupra

peisajului în etapele de construcţie şi

operare


posibil, a trăsăturilor de

continuitate a formei

terenului şi minimizarea

schimbărilor topografice

- Organizarea

sistemelor de spaţii verzi

şi construcţii, astfel încât

să se realizeze

continuitatea cu peisajul

natural şi să se creeze

ansambluri cât mai

estetice

Zgomotul şi

vibraţiile

- Limitarea, la surse

a poluării fonice în

zonele cu receptori

sensibili la zgomot

- Limitarea

nivelurilor de vibraţii

- Respectarea

valorilor limită legale

pentru protejarea

receptorilor sensibili la

poluarea fonică

- Protejarea

receptorilor sensibili la

vibraţii

- Implementarea prevederilor

managementului pentru zgomot şi

vibraţii

- Măsurile pentru reducerea

nivelurilor de zgomot şi de vibraţii

implementate.

- Niveluri de zgomot la

receptori

- Niveluri de vibraţii la

receptori


6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului generate de PUZ-Zona Turistică

Pasul Vîlcan

6.1. Metodologii de evaluare a efectelor asupra mediului

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact

semnificativ al planului asupra mediului.

Pentru evaluarea gradului de poluare al unui factor de mediu (dacă avem determinaţi prin analize

parametrii fizico-chimici ai acestuia şi pentru care avem reglementate concentraţii maxime admise

prin STAS-uri sau acte normative) se poate aplica " indicele de poluare Ip " ca rezultat al raportului

dintre concentraţia maximă determinată prin analize şi concentraţia maximă admisă:

În baza valorilor acestui raport, cuprinse intre 0 - 20,00, se poate utilizata scara de bonitate

exprimată prin note de la 1 la 10, care pun în evidenţă gradul de poluare al factorului de mediu

analizat şi efectele acestuia asupra mediului înconjurător, conform tabelului Nr.6.1.

Tabel Nr. 6.1.

Nota de bonitate Valoarea Ip Efectele asupra mediului

10 0,00 Mediu neafectat de activitate

9 0,00-0,25 Fără efecte cuantificabile

8 0,25 - 0,50 Efecte reduse asupra mediului, mediu afectat în limite

admisibile, nivel 1

7 0,50-1,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat în limitele admisibile,

nivel 2

6 1,00-2,00 Efectele sunt accentuate, mediu afectat peste limita

admisibilă, nivel 1

5 2,00-4,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat peste limitele

admisibile, nivel 2

4 4,00-8,00 Efecte nocive accentuate, mediu afectat peste limite

admisibile, nivel 3

3 8,00-12,00 Mediu degradat nivel 1, efectele letale la durate medii de

expunere

2 12,00-20,00 Mediu degradat nivel 2, efectele letale la durate scurte de

expunere

1 > 20,00 Mediu impropriu formelor de viaţă

CMA

CIp

max


De asemenea, pentru evaluarea cantitativă al impactului asupra mediului înconjurător creat de

activitatea desfăşurată pe amplasament, se poate utiliza "metoda Rojansky", încadrând indicele de

poluare maximă "Ip max", cu note de bonitate de la 1 la 10, exprimând astfel apropierea/depărtarea

stării de fapt faţă de starea ideală (naturală) a mediului.

Valoarea indicelui de poluare globală (Ipg), este redat de raportul dintre suprafaţa figurii

geometrice considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa obţinută după marcarea notelor de bonitate Sp:

În situaţia de faţă 1<Ipg<2

Scara privind calitatea mediului indică următoarele aprecieri:

Ipg =1,0- mediu natural neafectat de activitatea umană

Ipg = 1 2 - mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile

Ipg = 2 3 - mediu supus efectului activităţii umane provocând stare de disconfort formelor de viaţă

Ipg = 3 4 - mediu supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor de viaţă

Ipg = 4 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă

Ipg > 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

Pentru stabilirea ―calitativă‖ al efectelor activităţilor desfăşurate asupra unui factor de mediu, se

poate utiliza o metodă al aprecierii subiective (neavând parametrii cunoscuţi), metoda determinării

"indicatorului de calitate" Ic calculat cu relaţia:

în care: E - cuantificarea efectelor în mărimi calitative şi ne permit remedierea lor pe o scară de

tipul:

"+" - influenţe şi efecte pozitive

"0" - influenţe şi efecte nule

"-" - influenţe şi efecte negative

Dacă :

Ic = 0 +1 factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)

Ic = -1 0 factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)

Ic = 0 factorul de mediu este neafectat

Valoarile indicatorilor de calitate „Ic” pentru cuantificarea efectelor activităţii asupra calităţii

factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt redate în Tabelul Nr.6.2

Sp

SiIpg

EIc

1


Tabel Nr. 6.2.

Nota de bonitate ; E0

Efectele activităţii asupra mediului

10 0 Mediu neafectat de activitate

9 0,00 -0,25 Mediu afectat în limitele admisibile, nivel 1, influenţe

pozitive mari

8 0,25-0,50 Mediu afectat în limite admisibile, nivel 2, influenţe

pozitive medii

7 0,50 -1,0 Mediu afectat în limite admisibile, nivel 3, influenţe

pozitive mari

6 1,00 Mediu afectat peste limita admisibilă, nivel 1, efecte

negative

6.1.1. Categorii de impact

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului

determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în

identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

In cazul planului ce face obiectul PUZ-Zona Turistică Pasul Vîlcan se va aplica metoda

simplificată, deoarece există forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate şi intensităţi. În

vederea evaluării sintetice al impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost

stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra

mediului generate de implementarea planului.

O clasificare a categoriilor de impact asupra mediului este redată în Tabelul Nr. 6.3.

Tabel Nr.6.3.

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ

Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de

mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează, sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de

mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de

mediu

EIc

1


6.1.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului

În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului

au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante.

Criteriile, semnificaţia impactului şi comentariile sunt redate în Tabelul Nr.6.4.

Tabel Nr.6.4.

Factor/aspect

de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului

Populaţia

- Formele de impact socio-

economic pentru următoarele

domenii: forţa de muncă,

calitatea vieţii, acces, siguranţa

şi confortul comunităţii

- Implementarea proiectului

va determina apariţia unor forme

de impact pozitiv sau negativ, pe

durate diferite, asupra vieţii sociale

şi economice din comunitate

- Semnificaţia impactului

socio-economic va fi

determinată pe baza rezultatelor

evaluărilor expert

Managementu

l deşeurilor

- Cantităţile de deşeuri

rezultate

- Prevederi ale planului

privind managementul deşeurilor

menajere şi industriale

- Modul de respectare a

prevederilor legale cu privire la

managementul tuturor

categoriilor de deşeuri

- Localizarea depozitelor de

deşeuri este importantă, deoarece

se elimină utilizarea altor terenuri

- Implementarea planului va

genera deşeuri industriale şi

menajere, care vor necesita un

management corespunzător pentru

a nu afecta mediul şi sănătatea

populaţiei


va fi determinată pe baza

rezultatelor evaluărilor expert,

luând în considerare prevederile

planului cu privire la soluţiile

constructive, de colectare şi

depozitare a deşeurilor

Apa

- Concentraţiile de poluanţi

în apele uzate evacuate în mediu

în raport cu valorile limită

prevăzute de legislaţie

- Măsurile pentru

reducerea emisiilor de poluanţi

în mediu.

- Activităţile necesită

consumuri de apă care pot

determina poluarea apelor de

suprafaţă şi subterane.


asupra calităţii apelor va fi

determinată pe baza evaluărilor

expert

Aerul

- Măsurile pentru controlul

emisiilor de poluanţi în

atmosferă de la surse, şi eficienţa

acestora în reducerea poluării

- Concentraţiile de poluanţi

în emisiile de la sursele dirijate

şi de la sursele mobile în raport

cu valorile limită prevăzute de

legislaţie

- Concentraţiile imisiilor

- Implementarea planului

poate genera (în timpul realizării)

cantităţi importante de poluanţi

(pulberi PM10 şi PM2,5, NO2, NOx,

SO2, CO) emise în atmosferă, care

pot afecta semnificativ calitatea

aerului ambiental din zonele cu

receptori sensibili.


asupra calităţii aerului ambiental

din zonele cu receptori sensibili


rezultatelor evaluărilor expert .


Factor/aspect


de poluanţi relevanţi (pulberi,

NO2, NOx, SO2, CO) în aerul

ambiental din zonele cu

receptori sensibili (vegetaţie,

ecosisteme) în raport cu valorile

limită prevăzute de legislaţie

Zgomotul şi

vibraţiile

- Măsurile pentru

reducerea poluării fonice şi

pentru reducerea efectelor

vibraţiilor.

- Nivelurile de zgomot în

zonele cu receptori sensibili în

raport cu valorile limită

prevăzute de legislaţie

- Nivelurile ale intensităţii

vibraţiilor care să nu afecteze

sănătatea umană

- Implementarea proiectului

presupune utilizarea de

echipamente şi utilaje cu nivele

reduce de zgomot şi vibraţii


zgomotului şi vibraţiilor în

zonele cu receptori sensibili va fi

determinată pe baza rezultatelor

evaluărilor expert

Biodiversitate,

flora şi fauna

- Măsurile pentru protecţia

biodiversităţii

- Modificarea suprafeţelor

biotopurilor

- Modificările fondului

forestier

- Pierderile şi modificările

de habitate

- Modificări şi pierderi ale

resurselor de specii de plante cu

importanţă economică şi ale

resurselor de ciuperci

- Alterarea speciilor şi

populaţiilor faunei sălbatice

Modificarea/distrugerea

adăposturilor de animale


poate determina diferite forme de

impact asupra biodiversităţii:

direct, indirect, reversibil, parţial

ireversibil



rezultatelor evaluărilor expert

Sănătatea

umană

- Măsurile de minimizare a

impactului asupra

factorilor de mediu


poate genera cantităţi apreciabile

de poluanţi emise în mediu (în



rezultatelor evaluărilor


Factor/aspect


- Calitatea factorilor de

mediu în raport cu

valorile limită specifice

pentru protecţia sănătăţii

umane

timpul realizării) care, în lipsa

măsurilor de

diminuare/eliminare

adecvate pot determina

afectarea semnificativă a

calităţii factorilor de mediu din

zonele cu receptori sensibili.

expert

Infrastructura

rutieră/Transp

ortul

- Soluţiile constructive ale

infrastructurii rutiere în raport cu

necesităţile planului, cu

siguranţa circulaţiei şi cu

protejarea receptorilor sensibili

- Nivelurile impactului

transportului asupra calităţii

mediului


implică modernizarea căilor de

acces

- Transportul unor cantităţi

mari de materiale implică utilizarea

unor vehicule cu capacităţi mari, în

special pe drumurile tehnologice,

ceea ce va determina un impact

asupra calităţii aerului şi asupra

nivelurilor de zgomot şi vibraţii.



rezultatelor evaluărilor expert

Peisajul

- Măsurile de diminuare al

impactului

- Modificările asupra

peisajului la scară locală

- Formele de impact asupra

componentelor de mediu şi a

ecosistemelor

- Modificările asupra

căilor de acces, etc.


determina un impact la scară locală

asupra peisajului.

- În unele perimetre

modificarea peisajului va avea un

caracter permanent


va fi evaluată prin analiza

expert a factorilor

sistemului natural

în interacţiune cu factorii

sistemului socio-economic

Solul

- Măsurile pentru

reducerea impactului

- Sursele potenţiale de

poluare a solului pe durata

de realizare a planului, aria

probabilă a impactului

- Suprafeţele de sol

afectate şi natura

afectării


determina producerea unor diverse

forme de impact fizic şi mecanic

asupra solului

- Semnificaţia

impactului va fi

determinată pe baza

rezultatelor evaluărilor

expert


Factor/aspect


Valorile

materiale

- Utilizarea resurselor

existente

- Eficienţa utilizării

resurselor

- Reciclarea materialelor


presupune utilizarea unor cantităţi

importante de materiale

- Utilizarea în cât mai mare

măsură a resurselor locale va

determina reducerea impactului

prin scurtarea apreciabilă a

distanţelor pentru transportul

materialelor.

- Transportul materialelor

poate determina un impact

semnificativ asupra mediului


privind utilizarea resurselor va fi

determinată pe baza

evaluărilor expert

Factorii

climatici

- Măsuri tehnice şi de

management pentru reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră

- Emisiile de CO2 în

atmosferă


presupune funcţionarea de surse

cu emisii reduse de gaze



evaluărilor expert

6.2. Evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate planului

6.2.1. Efecte cumulative

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale

prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra mediului.

Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale

nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte

individuale ale planului generează un efect combinat.

Se precizează că metodele expert utilizate pentru predicţia impactului iau în considerare cele

mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate de

plan, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se întâmple în realitate.


6.2.2. Interacţiuni

Pentru situaţiile în care ar exista posibilitatea interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de

mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare trebuie luate în considerare aceste interacţiuni

potenţiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu "zgomot şi vibraţii". Astfel,

aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limită

sunt stabilite numai pentru aceşti receptori. Totuşi, zgomotul poate afecta şi alţi receptori, ca de

exemplu fauna terestră.

Evaluarea efectelor asupra mediului la implementarea PUZ, sunt redate în tabelul Nr. 6.6.

Tabel Nr. 6.6.

Aspecte de mediu relevante Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, inclusiv

cel cumulat şi interacţiunile aferente

Aer

Planul va determina impact negativ nesemnificativ

asupra calităţii aerului cu condiţia respectării măsurilor de

diminuare a poluării, şi anume:

- limitarea în perioada de construcţie, al emisiilor de

particule, NOx, SO2, CO, generate de vehiculele/utilajele

mobile

- întreţinerea în bună stare a căilor de transport rutier

- respectarea prevederilor privind înălţimea de

dispersie a coşurilor de gaze arse

- limitarea emisiilor de gaze, prin obligativitatea

izolării termice a construcţiilor, precizată în autorizaţiile de

construire

- respectarea planului de defrişare astfel încât să nu se

depăşească suprafaţa preconizată legală pentru investiţie.

Factorii de mediu cu care se interconectează:

biodiversitatea, flora şi fauna, apa, sănătatea umană,

peisajul, solul, infrastructura rutieră/transportul, factorii

climatici

Apa

Planul va determina forme de impact neutru asupra

calităţii apelor cu condiţia:

- respectării valorilor limită legale pentru

concentraţiile de poluanţi la deversarea în emisar al apelor

uzate

- realizării unui sistem centralizat de alimentare cu

apă potabilă şi canalizare

- epurării apelor uzate menajere pentru evitarea


poluării punctiforme şi difuze al apelor freatice şi de

suprafaţă

- respectării perimetrelor de protecţie a pârâurilor şi a

surselor de captare

- aplicării unui management corespunzător al

deşeurilor

- interzicerii depozitărilor necontrolate de deşeuri în

diferite zone

- implementării unui sistem de colectare selectivă a

deşeurilor, etc.


sănătatea umană, solul, aerul, biodiversitatea, flora şi fauna

Sol/Subsol

Planul va determina forme diferite de impact asupra

solului şi anume,

impact pozitiv prin:

- realizarea reţelelor de canalizare ape menajere şi

pluviale şi epurarea acestora,

- managementul corespunzător al deşeurilor,

impact negativ prin :

- nerespectarea efectuării lucrărilor de rambleu/debleu

conform proiectului la realizarea căilor de acces, parcări etc,

în etapa de construcţie

- poluarea cu produse petroliere(scurgeri) în ambele

etape (de construcţie şi operare)

- defrişarea unor suprafeţe mai mari faţă de cele

precizate în proiect, scoaterea cioatelor, etc.

- extinderea suprafeţelor pentru construirea zonei de

agrement

- realizarea şi amenajarea domeniului schiabil inclusiv

echiparea cu infrastructura de transport pe cablu, etc.

Factorii de mediu cu care interconectează:

populaţia, biodiversitatea, flora şi fauna, peisajul,

transportul

Biodiversitate

Planul va determina forme diferite de impact asupra

biodiversităţii şi anume,

impact pozitiv prin:

- implementarea prevederilor şi măsurilor de atenuare

al efectelor negative asupra biodiversităţii, respectiv de

refacere al habitatelor


- avertizarea prin panouri al existenţei zonei turistice

- desemnarea unui responsabil administrativ a zonei

pentru urmărirea implementării proiectelor cu respectarea

prevederilor legislaţiei în vigoare

impact negativ (în perioada de construcţie şi operare)

prin:

- modificări ale fondului forestier

- pierderea de habitate prin defrişare

- stres indus asupra faunei prin fragmentarea şi

modificarea rutelor de hrănire, a adăposturilor, a zonelor de

cuibărire


peisajul, solul, apa, aerul

Peisaj

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra

peisajului prin:

- reglementarea zonelor şi a modului de construire, în

raport cu funcţiunile acestora, în vederea asigurării unui

peisaj modern, cât mai estetic,

- managementul corespunzător al deşeurilor

- măsuri de ecologizare a zonelor cu depozitări

necontrolate a deşeurilor

- evitarea defrişărilor ilegale

- ecologizarea pădurilor din zonă prin îndepărtarea

doborâturilor, cioatelor, arborilor bolnavi

nesemnificativ negativ prin:

- modificarea peisajului la scară locală prin

schimbarea raportului dintre peisajul natural şi cel

antropizat, în etapele de construcţie şi de operare.


biodiversitatea, flora şi fauna, apa, aerul, solul, populaţia

Infrastructura de transport

Implementarea planului va determina forme de impact

semnificativ pozitiv prin:

- realizarea unui transport aerian modern

(telegondolă, teleschi)

- construirea de noi drumuri, modernizarea căilor de

acces existente şi creşterea gradului de siguranţă a

circulaţiei

- echiparea edilitară a pârtiilor

- realizarea de parcări, spaţii de refugiu etc.


- asigurarea accesibilităţii spre terenurile lipsite de

accese carosabile, pentru a putea deveni construibile.


populaţia, aerul, zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană,

solul

Sănătatea umană

Planul va determina forme de impact semnificativ

pozitiv asupra condiţiilor de viaţă a populaţiei (turiştilor) şi

a sănătăţii acesteia, prin asigurarea alimentării cu energie

electrică, cu apă, canalizare ş.a, asigurarea de servicii

sanitare, condiţii de locuit de calitate, spaţii de agrement şi

sport, etc.

Factorul de mediu cu care interconectează:

populaţia, apa, aerul, solul, zgomotul şi vibraţiile.

Mediul social şi economic

Planul va determina forme de impact semificativ

pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale prin:

- îmbunătăţirea infrastructurii de bază a dezvoltării

turismului datorită creşterii confortului prin asigurarea

alimentării cu apă, energie electrică, canalizare, transport.

- facilitarea accesului în zonă a turiştilor, prin

promovarea zonei de dezvoltare turistică – alternativă ceea

ce conduce la o dezvoltare socio–economică durabilă

- crearea unor noi locuri de muncă şi prin dezvoltarea

altor ramuri conexe turismului.

În concluzie activităţile de punere în aplicare a planului de infrastructură pentru „PUZ-Zona

Turistică Pasul Vîlcan‖ pot genera un impact rezidual nesemnificativ asupra factorilor de mediu (aer,

sol, apă, biodiversitate, în special în perioada de construcţie) şi un impact sesizabil pozitiv asupra

peisajului, dezvoltării socio-economice a zonei, calitatea apei şi sănătăţii umane.

Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor şi infrastructurii, impactul va fi semnificativ pozitiv

pentru zona menţionată.

Implementarea planului va duce, în prima etapa la schimbări ale folosinţei unor terenuri prin

scoaterea lor din circuitul forestier şi defrişare cu posibile modificări ale echilibrelor naturale. Se

menţionează că prin proiect se vor adopta soluţii minimale de defrişare, la golul alpin pentru pârtii şi la

culoarul de protecţie de sub instalaţia de transport pe cablu.


Aceste efecte vor fi atenuate de măsurile compensatorii de reîmpădurire pentru păstrarea

nealterată a fondului forestier care vor îmbunătăţi în final regimul hidric al zonei şi vor avea efecte

pozitive asupra solului, habitatelor, calităţii aerului şi în general vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor

de dezvoltare a vegetaţiei.

Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în activităţi cu

impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002), la solicitarea de către

autoritatea de mediu, se vor elabora studii de evaluare al impactului asupra mediului.

Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice caracteristicile de mediu ce pot fi afectate

semnificativ.


7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context

transfrontier

Implementarea planului în zona amplasamentului analizat, produce unele efecte semnificativ

negative pe perioada de execuţie şi pozitive în perioada de operare, dar nu se pune problema apariţiei

unor efecte cu caracter transfrontier.


8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice

efect advers asupra mediului al implementării planului

Din analiza situaţiei existente şi a studiilor de fundamentare privind reabilitarea, protejarea şi

conservarea factorilor de mediu, rezultă că trebuie adoptate proiecte pentru:

- refacerea şi conservarea mediului natural prin eliminarea/diminuarea surselor de poluare,

- conservarea şi punerea în valoarea a unităţilor de peisaj,

- protejarea patrimoniului existent,

- respectarea normelor de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei,

- asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţii verzi de protecţie şi de agreement,

- mărirea gradului de confort prin dezvoltarea reţelelor edilitare.

În continuare sunt prezentate o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi

compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării.

8.1. Măsuri de limitare a poluării aerului

- Obţinerea informaţiei adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea că această informaţie a fost

pusă la dispoziţia publicului;

- Evaluarea calităţii aerului înconjurător, bazat pe metode recunoscute;

- Realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării;

- Modernizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente, precum şi crearea unor noi spaţii verzi, în

vederea atingerii indicelui european de spaţiu verde/locuitor;

- Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul atmosferic pe durata

executării lucrărilor de construcţii;

- Asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare

de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte limitele prevăzute de legislaţia în vigoare;

- Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente şi eficienţe ridicate, în scopul

respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental.

8.2. Măsuri de limitare a poluării apei

- Realizarea sistemelor de alimentare cu apă pentru zona studiată;

- Înfiinţarea sistemelor de canalizare în toată zona;

- Construirea unei staţii de epurare ;

- Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea sistemului de canalizare

şi de epurare al apelor uzate;

- În jurul captărilor şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie sanitară;

- Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum şi a debitelor de apă

uzate ce ajung în staţia de epurare;


- Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate

evacuate în reţeaua de canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002, privind condiţiile de

evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor şi direct în staţiile de epurare;

- Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să caracterizeze apele uzate la

ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în emisari naturali) sunt cele prevăzute de normativul

NTPA-001, privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la

evacuarea în receptorii naturali;

-În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea materialelor de

construcţii şi a deşeurilor în albiile şi pe malurile cursurilor de apă, precum şi evacuarea de ape

neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă;

- Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva alunecărilor de teren şi se vor respecta zonele

cu interdicţii de construire;

- În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUZ-ului se vor preciza restricţiile la regimul

construcţiilor în funcţie de limitele de instabilitate a terenului (unde este cazul).

- Economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţeaua de distribuţie, utilizarea eficientă

a apei.

8.3. Măsuri de limitare a poluării solului

- Refacerea solului afectat de lucrările de amenajare a zonei turistice;

- Regenerarea suprafeţelor plantate existente;

- Depozitarea/folosirea solului fertil rezultat de la diverse lucrări de amenajare, în locuri separate sau

folosit la amenajarea altor terenuri degradate;

- Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţii. Suprafeţele destinate pentru

depozitarea de materiale de construcţii şi depozitarea temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în

prealabil, cu folie de polietilenă;

- Lucrările care se vor efectua pentru dotările tehnico-edilitare se vor executa îngrijit, cu mijloace

tehnice adecvate.

8.4. Măsuri de limitare a poluării florei şi faunei

- Restrângerea la minimum posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier;

- Stoparea defrişărilor masive şi iniţierea unor programe de refacere a pădurilor;

- Evitarea degradării ecosistemelor naturale prin optimizarea structurii suprafeţelor utilizate;

- Interzicerea/limitarea desfăşurării oricăror activităţi care să contravină regimului ariilor protejate;

- Prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale;

- Prevenirea degradării/distrugerii spaţiilor verzi;

- Prevenirea reducerii numărului de specii şi a efectivului de populaţii din biocenozele naturale;

- Protejarea speciilor autohtone prin prevenirea răspândirii speciilor invazive şi a speciilor modificate

genetic.


8.5. Măsuri de limitare a zgomotului şi vibraţiilor

- Informarea publicului despre efectele zgomotului şi vibraţiilor asupra populaţiei şi a măsurilor ce se

pot aplica pentru limitarea acestora;

8.6. Măsuri de diminuare ale radiaţiilor

Nu este cazul.

8.7. Măsuri de limitare a poluării fondului forestier

- În vederea realizării traseului celei de a doua telegondole va fi defrişat un culoar cu lăţimea de 40m

de pădure. De la trupul Pasul Vîlcan până la trupul satul Vereşti va fi realizată o pârtie de schi. Culoarul

acestei pârtii va fi trasat prin pădure, care ulterior va fi defrişată.

- Pentru suprafeţele defrişate, vor fi realizate lucrări de împădurire a altor terenuri.

8.8. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional

- Reglementarea zonelor şi a modului de construire, în raport cu funcţiunile acestora, în

vederea asigurării unui peisaj modern, cât mai estetic,

- Managementul corespunzător al deşeurilor,

- Măsuri de ecologizare a zonelor cu depozitări necontrolate a deşeurilor,

- Evitarea defrişărilor ilegale,

- Ecologizarea pădurilor din zonă prin îndepărtarea doborâturilor, cioatelor, arborilor

bolnavi.

8.9.Măsuri de diminuare a deşeurilor

- Se recomandă împrejmuirea platformelor de colectare a deşeurilor pentru prevenirea împrăştierii

acestora;

- Introducerea de pubele în vederea eliminării deşeurilor din albia pâraielor şi de pe marginea căilor

de acces;

- Implementarea unui program de educaţie privind selectarea şi gospodărirea deşeurilor.

8.10 Măsuri de diminuare a substanţelor toxice şi periculoase

Nu este cazul.

8.11. Diminuarea impactului turismului asupra mediului

În vederea realizării unui program de acţiune la nivel regional, pentru promovarea turismului şi

agrementului, ar trebui să se aibă în vedere următoarele acţiuni de prezervare a mediului:

- Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în vecinătatea zonelor de agrement;

- Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului de masă;

- Implicarea agenţiilor de turism în activităţi de conştientizare a publicului pentru protecţia mediului,

pentru a stimula interesul acestora spre promovarea unui turism ecologic;


- Promovarea printre turişti a comportamentului etic faţă de destinaţiile turistice, astfel ca impactul

asupra ecosistemelor şi biodiversităţii să fie minim;

- Amplasarea unui sistem de avertizare în toate locurile de agrement şi traseele turistice, referitoare la

limitările şi libertăţile de practicare a turismului şi agrementului;

- Reglementarea din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor activităţilor economice care

vizează turismul şi agrementul;

- Amplasarea panourilor restrictive în arealele declarate ca habitat natural a speciilor protejate;

- Obligativitatea afişării în incintele unităţilor turistice a informaţiilor referitoare la legislaţia în

vigoare, precum şi reguli de bună conduită în practicarea turismului;

- Modernizarea şi dezvoltarea unei oferte competitive pe piaţa turistică.

8.12. Protecţia sănătăţii şi al aşezărilor umane

- Asigurarea proiectării corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare necesare;

- Asigurarea alimentării cu apă la parametrii de calitate în conformitate cu prevederile legale;

- Se va asigura delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă şi staţiile de epurare

şi se va realiza urmărirea respectării acestora;

- Asigurarea colectării deşeurilor cu ajutorul unor operatori specializaţi;

- Se vor realiza perdele vegetale de protecţie;

- Proiectarea şi exploatarea corespunzătoare a staţiei de epurare;

- Respectarea limitelor maxime admise pentru zgomot, menţionate în STAS 10009/88 privind

acustica urbană.


9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi a modului în

care s-a efectuat evaluarea

Analiza alternativelor în concepţia, proiectarea, execuţia, exploatarea şi monitorizarea unei

investiţii din punct de vedere al protecţiei mediului se poate referi la alegerea:

- amplasamentului;

- soluţiilor tehnice şi tehnologice de producţie inclusiv a utilajelor, materiilor prime,

ambalajelor, în final a ciclului de viaţă al produselor;

- duratelor de execuţie şi a perioadelor de lucru;

- celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele.

În toate cazurile alternativele/variantele vor lua în considerare alternativa/varianta „0‖, respectiv

consecinţele în toate domeniile în cazul în care investiţia nu se va realiza.

Pentru Planul Urbanistic Zonal- Zona Turistică Pasul Vîlcan, SC Alpin Construct SRL a

elaborat trei alternative/variante de dezvoltare al amplasamentului, şi anume:

- Alternativa ―0‖ respectiv cea în care nu se efectuează nici o amenajare a zonei, spaţiul

păstrându-şi folosinţele actuale;

- Alternativa ―1‖ care prezintă o soluţie de implementare a planului;

- Alternativa ―2‖ care asigură condiţiile optime pentru implementarea planului.

Alternativa “0” sau “nici o acţiune”

Zona studiată dispune de un relief generos, iar clima este prielnică pentru amenajarea unor pârtii

de schi cu grade diferite de dificultate, trasee montane, practicarea turismului de agrement şi pe timp

de vară-toamnă.

Deşi potenţialul turistic al zonei este ridicat şi resursele turistice pot fi exploatate în toate

anotimpurile, zona nu este dezvoltată la acest nivel.

Prin neimplementarea propunerilor din planul urbanistic zonal, amplasamentul îşi va menţine

următoarele caracteristici:

- DJ 664 nu este modernizat (doar o porţiune), accesul în zonă fiind îngreunat;

- Estetica zonei va fi afectată de aspectul neplăcut al construirii haotice (regim de înălţime, stil

arhitectural);

- Domeniul schiabil nu este amenajat la standarde naţionale şi nu există nici amenajări în

domeniul practicării turismului de agrement în celelalte anotimpuri;

- Nu sunt amenajate locuri de colectare a deşeurilor, astfel vor apărea depozite de deşeuri şi în

special nebiodegradabile;

- Lipsa unor reţele edilitare (canalizare, alimentare cu apă, etc.). Modernizarea celor existente

îngreunează activitatea turistică actuală din Pasul Vîlcan.

Turismul necontrolat şi camparea aferentă activităţii de recoltare a ciupercilor, plante şi fructe de

pădure prejudiciază mediul în lipsa echipamentelor edilitare (gestiunea deşeurilor).


În condiţiile neimplementării P.U.Z.-ului potenţialul turistic al zonei Pasul Vîlcan râmâne

nefolosit, iar lipsa infrastructurii de agrement turistic şi sportiv menţin zona la un nivel slab de

dezvoltare, fără perspective.

Deci alternativa ―0‖ sau ―nici o acţiune‖ nu poate fi luată în considerare, întrucât modernizarea

structurilor rutiere din România nu numai că este o condiţie pentru integrarea ţării în Comunitatea

Europeană dar este o condiţie a dezvoltării noastre economice şi sociale în general, şi în special

realizarea infrastructurii şi dezvoltarea turismului în Valea Jiului, ce este un element primordial în

strategiile guvernamentale pentru crearea de locuri de muncă durabile, în urma restructurării

mineritului.

Alternativa “1” privind implementarea P.U.Z.

Alternativa “1”- Implementarea propunerilor P.U.Z. privind “Zona Turistică Pasul Vîlcan” cu

realizarea reţelei de canalizare care preia apa menajeră şi canalizarea de la toate trupurile de

intravilan şi deversează în reţeaua de canalizare a oraşului.

Această alternativă este susţinută de următoarele argumente:

- Modernizarea drumului judeţean DJ 664 şi a străzilor din zona de studiu; trasarea străzilor noi

cu profil de 7 m carosabil şi 1 m trotuar de ambele părţi şi a intrărilor şi aleilor accidental carosabile;

- Construcţiile în zona studiată trebuie să păstreze regimul de înălţime descris în P.U.Z. precum

şi stilul arhitectural;

- Rezervarea de terenuri pentru construirea dotărilor şi echipamentelor publice la nivel de

staţiune montană de interes naţional: centru de informare, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schi,

terenuri sportive, parcuri. Aceste terenuri nu vor putea primi o altă destinaţie decât cea specificată în

PUZ;

- Marcarea şi includerea în circuitul turistic a traseelor propuse;

- Poziţionarea telegondolei numărul 2 şi a pârtiilor de schi ţine cont de regimul juridic al

terenului, de posibilităţile de construire în regim silvic, de afectarea unei porţiuni cât mai reduse de

pădure ce trebuie defrişată;

- Se vor păstra distanţele minime de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare şi a zonelor de

gospodărire comunală;

- Reţeaua de alimentare cu apă existentă va fi refăcută, iar pentru trupurile de intravilan unde nu

există se va realiza una nouă;

- Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi containere metalice amplasate pe platforme

betonate, de unde vor fi colectate de firmele de salubritate din municipiul Vulcan.

Datorită aşezării zonei lângă ariile protejate (situl ecologic ―Natura 2000 – Nordul Gorjului de

Vest‖ şi Parcul natural şi situl ecologic ―Natura 2000 – Defileul Jiului‖) practicarea turismului

controlat, prezenţa turiştilor pe trasee marcate şi omologate, informarea turiştilor vis-a vis de

importanţa speciilor existente, nu va pune în pericol conservarea sau distrugerea acestora.


Alternativa “2” privind implementarea P.U.Z.

Alternativa“2” - Implementarea propunerilor P.U.Z. privind “Zona Turistică Pasul Vîlcan”cu

realizarea reţelei de canalizare de la trupul de intravilan Pasul Vîlcan, pe marginea drumului

judeţean DJ 664, până la trupul Satul Vereşti, unde se uneşte cu reţeaua de canalizare a Municipiului

Vulcan. Pentru trupurile T1, T2,T3, Refugiul 1, Refugiul 2 evacuarea apelor menajere se va realiza în

ministaţii de epurare.

Această alternativă este susţinută în mare parte de argumentele din alternativa anterioară şi

anume:

- Modernizarea drumului judeţean DJ 664 şi a străzilor din zona de studiu, trasarea străzilor noi

cu profil de 7 m carosabil şi 1 m trotuar de ambele părţi şi a intrărilor şi aleilor accidental carosabile;

- Construcţiile în zona studiată trebuie să păstreze regimul de înălţime descris în P.U.Z. precum

şi stilul arhitectural;

- Rezervarea de terenuri pentru construirea dotărilor şi echipamentelor publice la nivel de

staţiune montană de interes naţional: centru de informare, instalaţii de transport pe cablu, pârtii de schi,

terenuri sportive, parcuri. Aceste terenuri nu vor putea primi o altă destinaţie decât cea specificată în

PUZ;

- Marcarea şi includerea în circuitul turistic a traseelor propuse;

- Poziţionarea telegondolei numărul 2 şi a pârtiilor de schi ţine cont de regimul juridic al

terenului, de posibilităţile de construire în regim silvic, de afectarea unei porţiuni cât mai reduse de

pădure ce trebuie drefrişată;

- În golul alpin se vor realiza două puncte de refugii turistice, în apropierea traseelor turistice,

care vor fi locuite permanent de o persoană din echipa salvamont;

- Se vor păstra distanţele minime de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare şi a zonelor de

gospodărire comunală;

- Reţeaua de alimentare cu apă existentă va fi refăcută, iar pentru trupurile de intravilan unde nu

există se va realiza una nouă;

- Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi containere metalice amplasate pe platforme

betonate, de unde vor fi colectate de firma de salubritate din municipiul Vulcan.

Datorită aşezării zonei lângă ariile protejate (situl ecologic ―Natura 2000 – Nordul Gorjului de

Vest‖ şi Parcul natural şi situl ecologic ―Natura 2000 – Defileul Jiului‖) practicarea turismului

controlat, prezenţa turiştilor pe trasee marcate şi omologate, informarea turiştilor vis-a vis de

importanţa speciilor existente, nu va pune în pericol conservarea sau distrugerea acestora.

Această alternativă oferă o serie de amenajări care conduc la un impact cât mai redus şi

controlabil asupra factorilor de mediu şi ia în considerare şi aspectele economice pentru a crea

infrastructura necesară în zonă. Astfel este cea mai completă şi mai bună variantă pentru amenajarea

zonei din P.U.Z. şi se propune pentru realizare.


10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării planului

10.1. Monitorizarea calităţii apei

Se va monitoriza calitatea apelor reziduale semestrial, urmărindu-se următorii parametrii:

- pH;

- Suspensii;

- CCO;

- CBO5;

- Detergenţi, etc.

10.2. Monitorizarea calităţii aerului

Se va monitoriza calitatea aerului (imisiile) semestrial, posibil influenţat de activitatea centralei

termoelectrice Paroşeni, determinând următorii parametrii:

- Pulberi totale, PM10 şi PM2.5;

- SO2;

- NOx.

10.3. Monitorizarea calităţii solului

Se va monitoriza calitatea solului semestrial, urmărindu-se parametrii impuşi de normele în

vigoare.


11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei

Beneficiar: Primăria Municipiului Vulcan

Proiectant PUZ: S.C. Alpin Construct S.R.L

În conformitate cu PUZ Pasul Vîlcan şi PUG elaborate în anul 2006 şi celelalte documentaţii de

urbanism, zona este pretabilă dezvoltării turismului şi permite construirea de unităţi turistice care să

susţină dezvoltarea acestei ramuri economice în municipiul Vulcan.

În continuare se prezintă aspectele analizate în cadrul investigaţiilor efectuate pentru întocmirea

Raportului de mediu.

În sinteza Planului Urbanistic Zonal-Zona Turistică Pasul Vîlcan din capitolul 1, se arată că,

proiectantul urmăreşte prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente, a

constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea

condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor pentru desfăşurarea activităţilor

economice, sociale şi turistice în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.

Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că aceasta a fost desemnată

staţiune turistică de interes naţional care trebuie susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructura

tehnico-edilitară precum şi prin încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. Se are

în vedere de asemenea, că zona deţine valori de patrimoniu natural care trebuie protejate şi valorificate

prin măsuri şi intervenţii specifice, dar şi prin soluţia de dezvoltare urbanistică.

Construcţiile existente pe amplasamentul analizat s-au realizat fără să ţină cont de actele normative şi

reglementările în vigoare, rezultând astfel o dezordine în amplasarea, calitatea şi echiparea edilitară al

acestora.

Principalele disfuncţionalităţi din punct de vedere al echipării edilitare sunt:

- în afară de reţelele principale de utilităţi, racordurile la acestea pentru alimentarea construcţiilor

apărute, s-au efectuat din aproape în aproape, fără a se ţine cont de reglementările în vigoare prevăzute de

lege, rezultând astfel o dezordine oarecare în gospodăria subteran-edilitară,

- nu există hidranţi de incendiu,

- iluminatul drumului şi a pârtiilor este necorespunzător,

-la efectuarea construcţiilor nu s-a ţinut cont de respectarea zonelor de protecţie specifice fiecărui tip

de magistrală edilitară.

Funcţiunile propuse prin plan sunt: instituţii publice şi servicii, case de vacanţă, căi de comunicaţie şi

transport şi reţele tehnico-edilitare.

În anul 2010 a fost construită o telegondolă ce leagă zona joasă a municipiului Vulcan cu zona

cabanei Pasul Vîlcan.

Principalul drum de acces în zona turistică va rămâne DJ 664.

Au fost propuse realizarea unei noi ramuri a telegondolei existente şi soluţii pentru domeniul schiabil.


De asemenea pentru toate trupurile, au fost propuse soluţii pentru alimentarea cu apă, energie

electrică, gaze, canalizarea apei uzate menajere, sistemul de iluminat şi telefonie, modul de asigurare al

încălzirii şi de gestionare a deşeurilor.

Prin plan se propun şi obiectivele de utilitate publică.

În capitolul 2 sunt redate aspectele relevante ale stării mediului şi anume: aşezarea geografică,

elementele cadrului natural şi siturile arheologice existente. Capitolul se încheie cu analiza evoluţiei

stării mediului în situaţia neimplementării planului.

Caracteristicile de mediu al zonei analizate, din capitolul 3, prezintă calitatea aerului, apei, solului

şi vegetaţiei.

Capitolul 4 redă problemele de mediu existente relevante care trebuie să fie în atenţia planului.

Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii sunt redate în capitolul 5.

În capitolul 6 sunt prezentate din literatura de specialitate câteva metodologii de evaluare a

efectelor asupra mediului şi evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului.

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect advers asupra mediului datorită

implementării planului sunt redate detaliat în capitolul 8.

Expunerea argumentelor alternativelor/variantelor propuse de proiectant sunt prezentate în

capitolul 9, iar în capitolul 10 măsurile legate de monitorizarea calităţii apei, aerului şi solului.

Lucrarea se încheie cu un rezumat fără caracter tehnic.


Concluzii generale

Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei Nr. 2 a

Hotărârii de Guvern Nr. 1076/2004 "privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri si programe".

Pe baza analizelor efectuate şi a propunerilor de amenajare teritorială şi dezvoltare al unei staţiuni

de interes naţional în zona Pasului Vîlcan se pot desprinde următoarele concluzii:

- Resursele culturale, ale cadrului natural precum şi forţa de muncă umană disponibilă în

municipiul Vulcan, utilizate într-un sistem turistic diversificat, pot asigura relansarea economico –

socială a acestuia;

- Modernizarea străzilor şi a drumului judeţean DJ 664 vor asigura o foarte bună accesibilitate în

zona turistică;

- Echiparea edilitară implică dezvoltări la capitolul reţele de gaze, de distribuţie a apei potabile, şi

în special de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere. Prin rezolvarea acestor probleme se vor

crea condiţii optime de dezvoltare a staţiunii şi se va asigura un confort sporit al turiştilor şi al

locuitorilor;

- Protecţia şi conservarea mediului implică în primul rând ecologizarea terenurilor aferente zonei

de agrement şi protecţia terenurilor supuse fenomenelor de degradare.

În urma finalizării investiţiei activitatea care se va desfăşura va fi una turistică, care va avea un impact

pozitiv asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Activitatea turistică se bazează pe vizitarea peisajelor,

drumeţii pe traseele turistice amenajate şi în curs de amenajare, turismul de week-end sau cel de concediu,

plimbări cu telegondola, practicarea schiului, etc. De asemenea aflat în vecinătatea Parcului Natural

Defileul Jiului şi sitului natural „Nordul Gorjului de Vest, se pot crearea pachete turistice comune de o

mare diversitate.


ANEXE

Documents

RAPORT DE MEDIU - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara... · cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale,