Izolarea termica a cladirilor prin placare cu polistiren

  • Published on
    27-Jun-2015

  • View
    2.602

  • Download
    11

DESCRIPTION

Metoda de izolare termica a cladirii prin placare cu polistiren expandat

Transcript

CUVANT INAINTE Izolarea termica a cldirilor reprezint o provocare complexa care necesita o analiza profunda, in special referitor la: aspectele fizice ale cldirii, aspectele economice ale lucrrii i utilizrii acesteia, ct i aspectele ecologice. Dorim ca structura pereilor cldirilor noastre sa garanteze un nivel de temperatura si umiditate constant, precum si cel mai redus nivel de zgomot in interiorul cldirii. Desigur, acest lucru trebuie realizat avnd in vedere durabilitatea in timp si fr cheltuieli substaniale. Cnd se discuta despre termoizolarea unei cldiri fie ea cldire existent sau noua trebuie sa se in cont de mai muli parametrii cu rol foarte important n ceea ce privete funcionalitatea i aspectul acesteia i anume : Confortul termic Rezistena mecanic Aspectul final Rezistena n timp Rezistena la foc De-a lungul timpului s-au ncercat diverse soluii de termoizolare pentru pereii exteriori ai cldirilor, fie prin folosirea unor materiale de constructie cu proprietati termoizolante si cu capacitate portanta,fie prin placarea peretilor cu materiale termoizolante.Cea mai eficienta solutie s-a dovedit a fi placarea peretilor exteriori cu materiale termoizolante,mai exact acoperirea peretilor din sistemul anvelopa al cladirii cu un strat de protectie termica numit sistem de termoizolatie. Pentru ca protectia termica obtinuta prin aplicarea sistemului de termoizolatie sa satisfaca toate cerintele, este foarte important modul de aplicare a sistemului. In proportie de 40% rezultatul final este influentat de calitatea executiei .Lucrrile ar trebui executate doar de ctre specialisti, de oameni care au fost instruiti n acest scop si care au inteles utilitatea unui astfel de sistem. Prezenta lucrare a fost elaborata de catre Grupul pentru Calitatea Sistemelor Termoizolante ETICS si reprezinta un ghid pentru aplicarea sistemelor . In acest ghid sunt specificate cerintele de baza ce trebuie indeplinite de catre materialele din componenta unui termosistem, tehnologia de aplicare sistemului precum si regulile ce trebuiesc respectate de catre personalul executant. Materialul a fost elaborat in urma colaborarii dintre principalii producatori de sisteme de termoizolatie din Romania si doreste a servi drept Norma de aplicare cu caracter oficial.

1

1. Introducere Functionalitatea unei cladiri depinde in mod decisiv de calitatea termo si fonoizolatiei precum si de estetica fatadei. Pentru realizarea acesteia este necesara o concordanta perfecta intre elementele componente ale sistemului, dar si o corecta proiectare si executie. Elementele componente ale sistemului compozit de izolare termica la exterior (denumit in continuare ETICS) sunt: Adeziv Material termoizolant Dibluri Masa de spaclu pentru armare Plasa din fibra de sticla Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc.) Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar. Mortar adeziv si chit de rost pentru sistemele finisate cu ceramica. Daca proiectarea sau aplicarea nu este in conformitate cu produsele, sistemul si ghidul de aplicare, atunci responsabilitatea revine proiectantului, respectiv executantului. Garantia detinatorului de sistem se aplica numai in situatia in care proiectarea si executia este conforma cu produsele, sistemul (inclusiv straturile de finisaj) si ghidul de aplicare. Acest ghid de aplicare prezinta punerea in opera corecta a sistemului compozit de izolare termica la exterior (ETICS) in conformitate cu standardele europene in vigoare si Ghidul de Agrementare European pentru ETICS (ETAG 004). 2. Recomandari generale Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare. Pe toata durata executiei, uscarii si intaririi, trebuie ca temperatura aerului, suportului si materialului sa nu scad sub 5 0C (la tencuieli silicatice minim 70C). De asemenea nu se va lucra pe vnt puternic, sub aciunea direct a razelor solare i temperaturi peste 300C, n aceste situaii se vor lua msuri suplimentare de protecie a faadei. Condiiile atmosferice (ploaie sau ceata) pot influenta negativ uscarea si intarirea materialelor. Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de: Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi. Toate suprafetele ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancuri, trotuare, vor fi protejate cu folii corespunzatoare. Tencuielile interioare si sapele sa fie finalizate si uscate 2

Toate suprafetele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc. vor fi acoperite cu elemente de protectie, astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului termoizolant in timpul si ulterior executiei. Toate tocurile de ferestre si usi vor fi montate, precum si toate elementele ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti etc. Existena specificaiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului. Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie proiectate si executate astfel incat sa asigure etansarea corespunzatoare. Verificarea suportului conform pct.4.1 i pregtirea acestuia conform pct.4.2. Verificarea, in cazul cladirilor vechi, a eliminarii umiditatii ascensionala, a sarurilor etc. Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele sistemului. La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu panta catre exterior. Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe o latura completa a fatadei. Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor atmosferici.

3

3. Alcatuire Elementele principale ale sistemului compozit de izolare termica la exterior, sunt: 3.1. Elementele de fixare Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar uscat predozat, aditivat, care sa adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie . Exceptie fac peretii din lemn, cand se folosesc adezivi speciali. Fixarea suplimentar a plcilor termoizolante se realizeaz cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, materialul termoizolant. Vezi cap 5.3.3., dibluirea. 3.2. Materialul termoizolant Polistirenul expandat si vata minerala sunt principalele materiale de termoizolatie. Vata minerala utilizat este sub forma de placi de fatada sau lamele cu fetele tratate sau nu cu produse speciale. Polistirenul extrudat poate fi utilizat numai pe zona de soclu, zona de stropire i zona de contact cu pmntul. Vezi punctul 5.1. 3.3. Stratul de armare Stratul de armare este realizat dintr-un mortar in care se inglobeaza unul sau doua straturi de plasa din fibra de sticla. Se utilizeaza un mortar predozat aditivat. Armarea dubla este necesara in zonele cu solicitari mecanice ridicate. 3.4. Stratul final Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol decorativ, fiind alcatuit din: Amorsa si tencuiala decorativa. Tencuiala decorativa poate sa fie un mortar uscat predozat aditivat ce necesita o vopsire suplimentara sau poate fi si gata preparata sub forma de pasta in galeti. Tencuiala decorativa are in compozitie o serie de lianti, de la cei pe baza de polimeri pana la cei pe baza de ciment-var. Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului si sa fie compatibila cu celelalte componente din sistemul de termoizolaie respectnd toi termenii de calitate ceruti de grupul pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului. Finisare cu placaje ceramice, lipite cu mortar adeziv si rostuite cu chit pentru placaje ceramice. Adezivul, chitul precum si placajele ceramice trebuie sa fie componente ale sistemului si sa indeplineasca cerintele de calitate ale grupului pentru calitatea sistemelor termoizolante ETICS.

4

3.5 Schema de alcatuire 3.5.1. Reprezentare schematic a sistemului finisat cu tencuial decorativ

Strat suport

Adeziv

Material termoizolant

Diblu

Strat de armare

Strat final

Fig .1 Sistem termoizolant finisat cu tencuial decorativ

5

3.5.2. Reprezentare schematic a sistemului finisat cu placaj ceramic

Strat suport

Adeziv

Material termoizolant

Diblu peste plasa de armare din fibr de sticl

Strat de armare Adeziv pent ru placri ceramice

Adeziv de rosturi

Plac ceramic

Fig 2 Sistem termoizolant finisat cu placaj ceramic Stratul de armare n acest caz trebuie s fie realizat conform specificaiilor date de producator.

6

4. Suprafata suport La construciile noi, stratul suport pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie realizat in concordanta cu normele tehnologice in vigoare. Cu toate acestea, aplicatorul trebuie sa verifice aptitudinea acestuia ca suport corespunzator. Cateva metode simple de verificare sunt descrise la pct 4.1. La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria suporturi tencuite ce impune obligativitatea dibluirii. Pregatirea suportului este necesara mai ales pentru cladirile vechi. Masurile ce trebuie efectuate sunt descrise la punctul 4.2. 4.1. Verificari Verificarile uzuale ale suportului inainte de aplicarea sistemului de termoizolatie sunt: Testul de curatenie Testul de zgariere Testul de umezire Testul de smulgere Cu podul palmei (sau o carpa) se verifica daca exista praf, eflorescente sau suprafata este nisipoasa. Cu un obiect tare si ascutit se verifica daca suportul este rezistent si capabil sa sustina sistemul de termoizolatie. Cu o bidinea se verifica absorbtia apei si umiditatea suportului.

Cu aparat de smulgere (portabil). Valoarea minim este de 0,08 N/mm2 . Important la cladirile vechi, tencuieli vechi, suprafete vopsite si fatadele tencuite. Aceste verificari trebuie facute in zone diferite pe toata suprafata prin sondaj. 4.2. Pregatirea Suportului 4.2.1 Suport din zidarie. Masuri Suport Tip Stare zidarie din : Praf Resturi de mortar Caramida Denivelari, defecte de adancime. Beton BCA (Ytong) Boltari de beton Umed Eflorescente Friabil, neportant Murdar, ulei, grasimi Masuri Periere Raschetare Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat (respectarea timpului de uscare). Test de aderenta Se lasa sa se usce Periere uscata si maturare Indepartare, rezidire locala (respectare timp de intarire) Spalare cu jet de apa (max. 20 MPa) si detergent adecvat, clatire cu apa curata, se lasa sa se usce. 7

4.2.2 Beton. Masuri Suport Tip Stare Alcatuire perete: Praf Lapte de ciment beton monolit Decofrol sau alte substante separatoare Elemente prefabricate de beton Placi compozite liate cu ciment Eflorescente Murdar, ulei, grasimi Resturi de mortar Denivelari, defecte de adancime Friabil, neportant Umed

Masuri Maturare, periere Slefuire, periere Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si detergent adecvat, clatire cu apa curata,se lasa sa se usce Periere uscata si maturare Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si detergent adecvat, clatire cu apa curata,se lasa sa se usce Raschetare Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat (respectarea timpului de uscare) indepartare, remediere(respectare timp de intarire) Se lasa sa se usuce

4.2.3 Tencuieli si vopsele minerale. Masuri Suport Masuri Tip Stare Praf, cretate Periere Murdar, ulei, grasimi Spalare cu jet de apa (max. 20 mpa)si detergent adecvat, clatire cu apa curata,se lasa sa se usce Vopsele minerale si Exfolieri Periere, spalare cu jet de apa sub presiune pe baza de var, (max. 20 mpa), se lasa sa se usuce. tencuieli de grund sau decorative minerale Friabil Indepartare, periere Denivelari, Nivelare cu mortar adecvat intr-un strat desprinderi (respectare timp de uscare). Test de aderenta Umed Se lasa sa se usuce 4.2.4 Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri Suport Masuri Tip Stare Neportant Indepartare mecanica sau cu spaclul spalare cu apa curata, uscare Vopsele in Portant, rezistent la Spalare cu apa curata, uscare dispersie, saponificare tencuiala pe baza de rasina organica Portant, nerezistent la Spalare cu apa curata, uscare, se foloseste saponificare adeziv cu liant organic. 8

4.3 Tolerante admisibile Tabel T1 - Valori limita pentru abaterile de planeitate ale stratului suport Referin Suprafa perete i intradosuri nefinisate Suprafee finisate 0,1 5 2 Abaterile limita in [mm] la o distanta de [m] 1a) 4a) 10a) >10a)b) 10 15 25 30 3 8 -

a) Valorile intermediare pot fi obinute prin interpolare liniar b) Valoare limit valabil i pentru distane mai mari de 15 m Tabel T2 Tolerane de planeitate ale stratului final Domeniul de utilizare Suprafa finisat 5. Punerea in oper nainte de nceperea lucrului, suprafaa faadei, unde se va monta sistemul, se va alinia orizontal i vertical Toate suprafeele care ramn vizibile, att la partea superioara i inferioar a sistemului ETICS i care nu sunt nchise cu profile corespunztoare, vor fi protejate cu un strat de mas de paclu armat. Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeal, insecte, roztoare etc., sau n cazul unui incediu, la flacr direct. 5.1 Zona de soclu , zona de stropire i zona de contact cu pmntul 5.1.1 Generaliti Trebuie acordat atenie faptului c sistemul ETICS este expus unor solicitri mecanice speciale i unei umezeli sporite la baz i la suprafaa de contact cu pmntul. n zona de soclu, n zonele expuse stropirilor i n zona de contact cu solul trebuie utilizate plci termoizolante speciale. 5.1.2 Zona de soclu Zona de soclu este suprafaa inferioar a faadei supus stropirii, delimitat de suprafaa terenului i cu o nalime de minim 30 cm fa de acesta. Din cauza solicitrilor mecanice suplimentare i a umezelii, n aceast zon sunt necesare msuri suplimentare. NOT: Apa de ploaie trebuie direcionat dinspre faad prin msuri constructive. De obicei acestea se realizeaz prin rigole, respectiv straturi de rupere a capilaritii. Pavelele se vor face cu o pant corespunztoare (dinspre cladire) i se vor separa de construcie. 9 Abaterile limita in [mm] la o distanta de 4m 100 cm 250 cm 400 cm 2 3 5

5.1.3 Zona expus stropirii Toate suprafeele de intersecie ale elementelor verticale cu cele orizontale (de ex. balconul) vor fi considerate ca zone de stropire. n aceste zone se vor lua aceleai msuri ca n zona de soclu (execuia la cap.6). 5.1.4 Plcile termoizolante Deasupra terenului, pentru termoizolaia special, se vor folosi plci termoizolante speciale pe toat inlimea zonei de soclu (placi de polistiren expandat perimetral EPS-P, sau placi de polistiren extrudat rugos XPS-R). Acestea pot intra pe o portiune redus in pmnt (execuie conform cap.6).

5.1.5 Punerea n oper 5.1.5.1 Zona de trecere de la ETICS la zona de soclu Soclu retras n aceast situaie, se monteaz un profil de soclu cu grosime corespunztoare plcilor utilizate la ETICS. Sub profil se vor monta plci termizolante speciale cu o grosime mai mic, pe o inaltime de cel putin 30 cm (detaliu 1, pag __). Soclul n acelai plan cu faada (la fa) n aceast situaie, plcile termoizolante speciale se monteaz n acelai plan cu plcile termoizolante ale faadei. Stratul de armare se aplic continuu peste ambele tipuri de plci. Stratul de finisaj al faadei poate fi diferit de cel al soclului. (detaliu 2, pag. __) Soclul ieit din planul faadei n aceast situaie, partea superioar a soclului se protejeaz cu elemente rezistente la intemperii, etanate corespunztor. (Detaliu 3, pag. __)

5.1.5.2 Zona inferioar a ETICS Zona de soclu termoizolat de la cota terenului n acest caz la partea inferioar a ETICS se va monta un profile de soclu cu grosime corespunztoare plcilor utilizate la ETICS. Distana dintre profilul de soclu si teren trebuie sa fie de cel puin 3 cm. Apa de ploaie trebuie ndepartat prin realizarea de trotuare cu pant dinspre faad sau rigole. (detaliu 4, pag. __) ngroparea termoizolaiei soclului sub nivelul terenului Plcile termoizolante vor fi tiate la 45 grd pe grosime la partea inferioar i se vor acoperi cu un strat de armare protector. Stratul de armare i stratul de finisaj trebuie aplicate pna la stratul suport (detaliu 5, pag. __). Dup uscarea stratului de finisaj trebuie aplicat o hidroizolaie pe zona de contact cu pmntul, de exemplu o membran bituminoas, ce trebuie racordat cu stratul de hidroizolaie al construciei. Conectarea termoizolaiei soclului cu cea a subsolului Dac exist termizolaie sub nivelul solului, atunci stratul de armare i stratul final vor ajunge la 20 30 cm sub nivelul terenului. 10

Dup uscarea stratului de finisaj trebuie aplicat o hidroizolaie pe zona de contact cu pmntul. Vezi fig.3

Figura 3 - Termoizolarea in zona soclului

11

5.2 Aplicarea adezivului Adezivul trebuie aplicat pe conturul plcii intr-un strat de aproximativ 5 cm i in mijlocul plcii, trei puncte cu dimensiunea cel puin ct o palm. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport i de grosimea stratului de adeziv (dup ghidul de aplicare al productorului). Suprafaa de aderare trebuie s fie de cel puin 40% pentru sistemele finisate cu tencuiala decorativ si cel puin 60% pentru sistemele acoperite cu placi ceramice (vezi fig.4). Pe plcile de vat mineral trebuie aplicat anterior lipirii, un strat subire de adeziv cu ajutorul unui fier de glet din inox. Acest lucru este necesar pentru a spori aderena dintre vata mineral si adeziv. In cazul suprafeelor suport plane [definita la cap.tolerane], se recomanda utilizarea metodei de lipire pe ntreaga suprafaa a plcii, utiliznd pentru aplicarea adezivului un fier de glet din inox cu dini de 10 x 10 mm. Figura 4 5.3 Fixarea plcilor termoizolante 5.3.1 Lipirea plcilor termoizolante Montarea plcilor se va face ncepnd din zona de soclu, de jos n sus, n rnduri orizontale, cu latura mic a plcii termoizolante dispus pe nlime. Plcile se vor dispune n contact strns, astfel nct s nu rmn rosturi ntre ele, evitnd ptrunderea adezivului ntre rosturi. Spaiile formate datorit toleranei dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant (spuma poliuretanica se folosete doar la EPS i pentru rosturi mai mici de 4 mm). Rosturile verticale dintre plci se vor dispune ntreesut decalate cu o jumtate de plac. Dup poziionarea ctorva se va verifica poziia lor (planeitate, orizontalitate) cu nivela cu bula de aer, apoi se vor presa pentru fixare definitiv.(vezi fig 5)

Figura 5 In principiu, trebuie aplicate numai panourile termoizolante ntregi. Ajustarea cu acelai material izolant este permis numai pe feele construciei, nu i la coluri. La coluri i la mbinarea cu alte pri ale construciei se vor folosi numai panouri ntregi sau jumti de panouri interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai dupa uscarea completa a adezivului. (vezi fig.6). Figura 6 12

Panorile cu coluri sau margini rupte nu se vor folosi. ndreptarea marginilor nu este permis dect dup ce uscarea adezivului este complet. n zona golurilor de ferestre sau ui, rosturile dintre plci nu trebuie s fie n prelungirea muchiilor golurilor. (vezi fig. 7).

Figura 7 Din considerente de protecie la foc, la cldirile nalte (peste 3 nivele) i la o grosime a polistirenului >10 cm, se aplic la partea superioara a golurilor o fie de vat mineral. Benzile trebuie s depeasc limita ferestrei cu cel puin 30 cm n fiecare parte, iar nalimea trebuie s fie de cel puin 20 cm. (vezi figura 8). Lipirea se va face pe intreaga suprafata iar dibluirea se va face astfel incat distanta intre doua dibluri sa nu depaseasca 60 cm. La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor termoizolante. Trebuie pstrat o decalare de cel puin 10 cm cu placile termoizolante. Rosturile de dilataie ale structurii trebuie pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de dilatatie. (Figura 9a si 9b) Figura 8 a) Rost de dilatatie vertical in fatada1-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada; 6-Profil pentru rost de dilatatie; 7-Izolatia rostului; 8-Material termoizolant de umplere a rostuui (ex.: vata minerala)

Figura 9a

13

a) Rost de dilatatie vertical in zona coltului fatadei

1-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada; 6-Profil pentru rost de dilatatie; 7-Izolatia rostului; 8-Material termoizolant de umplere a rostuui (ex.: vata minerala)

Figura 9b

Se va evita realizarea rosturilor de imbinare dintre placile termoizolante in dreptul elementelor proeminente ale fatadei ( precum carcasele jaluzelelor). In aceste zone placa termoizolanta trebuie sa aiba minim 3 cm grosime .

1A-Mortar adeziv; 1B-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada; 6-Diblu 7-Rondela diblu; 8-Profil de inchidere cu usa sau fereastra

Figura 10 5.3.2 Corectarea neregularitilor placilor termoizolante aplicate 5.3.2.1 Neregulariti ale placilor de polistiren Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu hartie abraziva; deeurile rmase in urma lefuirii se ndeprteaz cu grij. Suprafaa placilor se nglbenete din cauza radiaiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare. 5.3.2.2 Neregulariti ale placilor de vat mineral Neregularitile placilor de vat mineral se egalizeaz prin aplicarea unui strat de nivelare adiional realizat din acelai material ca masa de spaclu pentru armare. Stratul de nivelare va fi aplicat pe intreaga 14

suprafata la o grosime care sa asigure nivelarea suprafeei. Cnd se utilizeaz dibluri cu rozeta mare, egalizarea se face dup dispunerea acestora. Indiferent de modalitatea de amplasare a diblurilor, stratul egalizator trebuie aplicat anterior stratului de armare. 5.3.3 Ancorarea mecanic a plcilor termoizolante 5.3.3.1 Categorii de utilizare conform ETAG 014 Categoria A: Excepie: Niciuna. Zidrie din crmizi pline Zidrie din crmizi cu goluri Beton agregat uor Beton normal Pe lng adeziv, pe beton este necesar ancorarea mecanic. Categoria B: Categorie folosire C: Categorie folosire D: Excepie: Niciuna. Beton celular autoclavizat (BCA)

Pe lng adeziv, pe crmizile pline este necesar ancorarea mecanic. Pe lng adeziv, crmizile cu goluri fac necesar ancorarea. Pe lng adeziv, betonul agregat uor face necesar ancorarea. Categorie folosire E:

Pe lng adeziv, BCA face necesar ancorarea. ATENIE!: n toate cazurile de mai jos, ancorarea este absolut necesar: plci de vat mineral MW-PT raportul mas sistem-suprafa 30 kg/m2 n cazul renovrii (suprafee acoperite cu plci fibroase pe baz de ciment, suprafee vopsite, etc.) la sisteme ceramice la suprafee din panouri aglomerate din lemn (PAL, OSB etc.) 5.3.3.2 Alegerea diblurilor diametrul rozetei trebuie s msoare cel puin 60 mm. n cazul plcilor lamelare din vat mineral, trebuie s se foloseasc o rozeta suplimentara de minimum 140 mm diametrul diblului trebuie s fie de minim 8 mm Forta caracteristic de smulgere din substrat trebuie s fie de cel puin 0,8 KN/diblu: NRK 0,8 KN/diblu

Definiia fortei caracteristice de smulgere: valorile caracteristice potrivit Autorizaiei Tehnice Europene (ETA)*1 testele de extragere pe antier n conformitate cu ETA n vigoare Lungimea diblului: Grosimea izolaiei + 10mm (adeziv) + vechea tencuial (dac exist) + adncimea de ancorare*2*1: Dac NRK 0,8 KN, trebuie s efectuai testul de extragere pe antier n conformitate cu ETA n vigoare. *2: adncimea de ancorare este definit n ETA sau raportul tehnic al fabricantului.

15

Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Grosimea izolaiei < 10 cm >10 cm < 10 cm >10 cm Toate grosimile Toate grosimile

Strat suport

Tip diblu

Lungimea minim de ancorare min 25 mm min.25mm min. 25 mm** min. 25 mm min. 65 mm 30-40 mm

Beton, crmid plin 1a, 1b, 2a* 1b, 2a Crmid cu goluri 1a, 1b, 2a* 1b, 2a BCA Plci fibrolemnoase 2a 2b

Legenda: diblu prin batere : 1a cui de plastic 1b cui metalic - diblu prin inurubare: 2a urub cu diblu 2b urub pentru lemn simplu + rozet Observaii: * obligatoriu n cazul placajelor ceramice ** ancorarea trebuie sa se fac obligatoriu n primul perete al crmizii

5.3.3.3 Moduri de ancorare Montaj la acelai nivel cu suprafaa Diblul se monteaz astfel nct rozeta sa se afle n acelai plan cu suprafaa plcii termoizolante.

1-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada tencuit; 6-Diblu 7-Rondela diblu(optional);

Figura 11: Montaj la acelai nivel cu suprafaa

16

Montaj ngropat (ascuns) Rondeaua de izolare se monteaz n acelai plan cu suprafaa plcii termoizolante.

1-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada tencuit; 6-Diblu 7-Rondela diblu(optional);

Figura 12: Montaj ingropat

5.3.4 Procesul de gurire pentru diblu Procesul de gurire poate avea loc numai dup ce adezivul s-a ntrit. Trebuie s se foloseasc un burghiu recomandat de ctre productor i ajustat la diametrul diblului. Trebuie s fie luat n considerare i uzura burghiului. Adncimea de gurire = lungimea diblului + 10 pn la 25 mm ATENIE!: n cazul crmizilor cu goluri verticale si beton poros, trebuie s se foloseasc echipamentul de foraj rotativ, nu prin percuie!

5.3.5 Numrul diblurilor Numrul diblurilor ce trebuie s fie instalate (conform ETAG) depinde de: forta caracteristic de smulgere din suport forta de smulgere prin izolaie viteza vntului nlimea construciei zon geografic

Deoarece sarcina dat de presiunea vntului este mai mare la marginile cldirii dect n perimetrul ei, la dibluire se face distincie ntre: dibluirea n cmp dibluirea la margini.

17

Numrul de dibluri n cmp Pn la nlimea de 50 m trebuie s existe minim 6 dibluri / m2. Peste nlimea de 50 m, trebuie s se efectueze probe statice pentru determinarea numrului de dibluri. Numrul de dibluri la margini Zona care se considera margine depinde de nlimea construciei h i de lungimea construciei l. nlimea construciei h l Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre interior. nlimea construciei h l Zona de margine reprezinta 10% din lungimea cldirii, cel puin 1m i maximum 2m de la margine spre interior. Terenul I. II. III. Teren deschis, obiect izolat, puterea vntului nu este redus de cladiri inconjuratoare. Puterea vntului este uor redus de obiectele dimprejur (pdure, case 25m50m 6 10 12 nlimea cldirii 10m>25m10m 25m 50m 6 6 6 6 6 8 8 10 10 10 m 6 6 6

Valori de baz a vitezei vntului 10m 115-135 km/h 6 8 10

I 10m25m 6 8 12

III >25m50m 6 8 10

10m-25m 6 6 8

Tabelul 1: Numrul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristic de smulgere 0,8 KN/ diblu

18

5.3.6 Scheme de ancorare: Schema de ancorare in T pentru polistiren expandat :

Scheme de ancorare in W pentru placi din vata minerala:

-

Schema de ancorare pentru lamele din vata minerala:

Pentru ancorarea plcilor termoizolante pe zona marginala, vezi detalii de execuie din Anexa 1 Indicaii: Nu montati niciodata diblurile inainte ca adezivul sa fie uscat si intarit. Fixati diblurile precis, astfel incat rozeta sa fie la acelasi nivel cu suprafata izolatiei (fara a se comprima izolatia). In functie de tipul diblului folosit, elementul de expandare se bate sau se insurubeaza. Verificati daca diblurile sunt bine fixate. Dibluri ingropate in izolatie sau neancorate, trebuiesc indepartate. Un nou diblu se va monta langa. Gaurile ramase se vor umple cu material izolant identic. 19

5.3.7. Montajul diblurilor la aplicarea sistemelor ceramice Diblurile trebuiesc montate in timpul instalarii stratului de armare, prin plasa din fibra de sticla.(Vezi fig.2, cap3.5.2) Gaurirea suportului se va efectua prin plasa, dupa ce aceasta a fost fixata de masa de spaclu pentru armare. Se va respecta schema de ancorare cat de mult posibil. Diblurile se vor monta usor ingropate (fara a se comprima materialul izolant). Dupa aceea, al doilea strat de masa de spaclu pentru armare (daca este necesar), se va aplica dupa circa 24 ore. La sisteme ceramice, ancorarea este necesara in toate cazurile.

5.3.8. Montarea diblurilor la aplicarea sistemelor cu vata minerala Se recomanda folosirea rozetelor suplimentare cu diametru marit. In caz contrar aplicarea diblurilor se va face prin plasa de armare. Diblurile se vor monta usor ingropate (fara a se comprima materialul izolant). Dupa aceea, al doilea strat de masa de spaclu pentru armare (daca este necesar), se va aplica dupa circa 24 ore. Inainte de netezirea stratului de armare, o fasie de plasa din fibra de sticla cu dimensiunile de 20 x 20 cm trebuie inglobata in stratul de armare pentru a acoperi rozeta diblului. Trebuie avut grija sa existe suficienta masa de spaclu intre rozeta si fasia de plasa din fibra de sticla.

5.4 Stratul de armare 5.4.1 Armarea diagonala Armarile diagonale sunt necesare la colturile ferestrelor, ale usilor, precum si la alte deschideri ale fatadelor. Elementele de armare diagonala trebuie inglobate in stratul de masa de spaclu pentru armare, inaintea aplicarii plasei pe toata fatada. Fasia de plasa pentru armarea diagonala trebuie montata exact la coltul deschiderii, sub un unghi de cca. 45 fata de orizontala. Dimensiunile benzilor de plasa vor fi de aprox. 20 x 40 cm. (vezi figura 13). Figura 13 Armarea diagonal

5.4.2 Protectia elementelor de fatada supuse eforturilor mecanice extreme In zonele supuse eforturilor mecanice extreme se poate utiliza un strat suplimentar de armare, naintea aplicarii stratului standard de armare. Timpul de asteptare intre aplicarea celor 2 straturi este de minim 24 ore. 20

5.4.3 Executia colturilor/marginilor/muchiilor In cazul in care se folosesc profile de colt cu plasa pentru armarea colturilor, masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata mai intai pe polistiren pe o suprafata mai mare decat cea a plasei de pe profilul de colt, astfel incat plasa sa fie complet inglobata, iar coltarul sa fie bine fixat. Apoi se aplica plasa pentru armarea fatadei, suprapunerea cu profilul de colt fiind de 10 cm, conform Figurii 14. Figura 14

In cazul in care se folosesc profile de colt fara plasa integrata, acestea se fixeaza in masa de spaclu pentru armare. Plasa pentru armarea fatadei se inglobeaza in masa de spaclu si se aplica prin trecere peste colt si suprapunerea a 2 fasii cu minim 10 cm, conform Figurii 15.

Figura 15 In cazul armarii colturilor interioare plasa pentru armare se petrece peste coltul interior fara intrerupere, suprapunandu-se cu fasia urmatoare pe o latime de minim 10 cm. In zona de intersecie dintre suprafaa vertical a faadei i o suprafa orizontal, (ex: intradosul balcoanelor, zona de intersecie dintre glaful orizontal superior al ferestrelor sau uilor i peretele faadei) se utilizeaza profilul picurator cu plasa, avnd rolul de a determina apa de pe faad sa picure. Figura 16

Figura 16 21

Profil cu picurator

In zona de imbinare a tamplariei usilor si ferestrelor cu sistemul de termoizolatie, trebuie utilizate profile speciale sau benzi cu rol de etansare a rostului creat. Vezi fig. 17 - Profil de contact cu tamplaria

1-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada; 6-Diblu 7-Rondela diblu (optional); 9-Banda de etanare precomprimat 10-Profil de contact cu tmplria

Figura 17-Profil de contact cu tmplria

5.4.4 Aplicarea masei de spaclu pentru armare si inglobarea plasei din fibra de sticla pentru armare. In momentul in care placile termoizolante din polistiren sunt slefuite si ancorate (lipite si dibluite) si toate profilele sunt aplicate, poate incepe aplicarea stratului armare. In cazul vatei minerale, toate profilele si diblurile (daca se utilizeaza rozete mai mari) trebuie sa fie montate, iar stratul de nivelare aplicat inainte de inceperea aplicarii stratului de armare. 5.4.4.1 Sistem cu tencuiala si placi din polistiren In cazul in care placile de polistiren au fost expuse la radiatii solare / UV mai mult de 2 saptamani, ele trebuie slefuite si curatate din nou. Dupa un timp de asteptare de min. 24 ore de la lipire, masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata neted- fara cute - in stratul de armare proaspat, prin aplicare in fasii verticale, de sus in jos. Fasiile trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. 10 cm (atat suprapuneri orizontale, cat si verticale). Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul - sau in treimea exterioara - a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu min. 1 mm, max. 2 mm (0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime. Pentru a asigura o acoperire optima, plasa din fibra de sticla trebuie acoperita cu un strat de masa de spaclu ud-pe-ud. 22

5.4.4.2 Sistem cu tencuiala si vata minerala Dupa uscarea stratului de nivelare, masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata neted - fara cute - in stratul de armare proaspat, prin aplicare in fasii verticale, de sus in jos. Dibluirea se realizeaza utilizand rozete de 140 mm pentru dibluri, iar stratul de armare trebuie aplicat conform descrierii de la 5.4.4.1.

5.4.4.3 Sisteme ceramice Masa de spaclu pentru armare trebuie aplicata cu o gletiera din material inoxidabil cu dinti de 10 x 10 mm, intr-un strat de min. 3 mm. Plasa din fibra de sticla trebuie inglobata neted - fara cute - in stratul proaspat de masa de spaclu, prin aplicare in fasii verticale, de sus in jos. Fasiile de plasa trebuie sa se suprapuna pe o portiune de min. orizontale, cat si verticale). Gaurirea se efectueaza prin plasa acesta este inca proaspat, iar diblurile se monteaza respectand montaj. Plasa din fibra de sticla si diblurile trebuie acoperite spaclu ud-pe-ud. 10 cm (atat suprapuneri si stratul de armare cat cat mai bine schema de cu un strat de masa de

Plasa din fibra de sticla va trebui sa fie pozitionata la mijlocul - sau in treimea exterioara - a stratului de armare, si sa fie acoperita cu masa de spaclu de min. 1 mm, max. 2 mm (0,5 mm in zonele de suprapunere) grosime. Daca este necesar se poate utiliza un strat suplimentar de armare aplicat ud-pe-ud peste stratul standard de armare.

Trebuie respectati cu strictete urmatorii timpi de asteptare: Inainte de aplicarea tencuielii (inclusiv a amorsei necesare): conform recomandarilor producatorului sau minim 3 zile la 20 grd.C si 65% umiditate Inainte de placarile ceramice: conform recomandarilor producatorului sau minim 2 zile la 20 grd.C si 65% umiditate

23

5.4.5 Armarea corecta a fatadelor

Profil de inchidere cu fereastra

Profil de inchidere cu fereastra Executie optima, pentru a evita fortele de forfecare la rosturi

Suprapunerea 10 cm Armarea colturilor interioare

Elemente de armare diagonale: fasii din plasa de fibra de sticla, de cca. 20x40cm

Figura 18 Armarea faadei

5.5 Realizarea elementelor decorative pentru fatade: Faadele ETICS pot fi decorate cu elemente decorative similar faadelor finisate cu tencuiala. Etapele realizrii depind de tipul acestora. 5.5.1 Elemente decorative lipite Initial armarea fatadei se face conform descrierii din cap 5.4. Trebuie respectat un timp de uscare de minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare.

24

5.5.1.1 Profile decorative prefabricate si pre-grunduite Profilele decorative prefabricate, se livreaza gata armate cu suprafata pre-grunduita gata pentru a fi zugravita-respectiv tencuita Profilele decorative trebuie sa aiba o aderenta ridicata si la imbinare trebuie consolidate cu mortar. 5.5.1.2 Profile decorative realizate in santier Elementele decorative realizate in santier necesita aplicarea unui strat de mortar armat cu plasa din fibra de sticla. Plasa din fibra de sticla trebuie suprapusa pe contur cu plasa de armare a fatadei pe o latime de cel putin 10 cm. Profilele mari, trebuie fixate mecanic suplimentar. 5.5.2 Realizarea nuturilor Nuturile trebuie realizate in panourile termoizolante (nu in zona rosturilor) naintea aplicrii stratului de armare. Nuturile reduc capacitatea de izolare pe zona respectiva a suprafeei. Adncimea nutului nu trebuie sa depeasc 25% din grosimea materialului de izolare i nu mai mult de 25mm adncime. Limea nutului nu trebuie sa fie inferioara adncimii acestuia. Este recomandat a forma nuturi sub forma de trapez , astfel nct apa de ploaie sa nu rmn in interior. Toata suprafata nuturilor trebuie sa fie armata cu plasa din fibra de sticla si acoperita cu masa de spaclu. Plasele din fibra de sticla se suprapun cel putin 10 cm pe fatada zonei consolidate. Profilele de plastic fara plasa de fibra de sticla nu sunt acceptate, pentru ca fara plasa de fibra de sticla, profilele pot provoca deteriorarea fatadei. 5.6 Stratul final de tencuiala decorativa Dup un timp suficient de uscare a stratului de armare si n conditii de vreme favorabila (vezi cap.2), aplicarea straturilor de finisare poate incepe. Aplicarea materialului de finisaj trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare ale producatorului. Trebuie respectat timpul de uscare. Pentru a asigura o protectie suficienta, grosimea stratului superior de tencuiala decorativa trebuie sa fie de cel putin 1,5mm. Este posibila aplicarea celui de-al doilea strat de tencuiala cu granule mici in scopul obtinerii unui aspect neted al suprafetei. 5.6.1 Valoarea coeficientul de reflexie a luminii Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al fatadelor ne-izolante. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice si consecintele sunt aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de luminozitate nu poate fi mai mica de 25. Aceasta regula se aplica atat la tencuiala cat si la sistemul ceramic. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulata in catalogul de culori al producatorului.

25

5.6.2 Aplicarea tencuielii decorative Aplicarea trebuie realizata conform instructiunilor de aplicare al producatorului . Trebuie respectat timpul de uscare. Se vaor respecta recomandarile generale de la caiptolul 2. Reguli generale de aplicare a finisajului din tencuiala decorativa : Asigurarea ca exista toata cantitatea de tencuiala pentru o latura a fatadei si acesta sa fie din acelasi lot; Se va lucra continuu, fara intreruperi, dintr-o muchie in alta; Sculele trebuie sa fie de inox si de calitate superioara; Tencuiala se va omogeniza in galeata inainte de aplicare; Lucrarile se incep de la partea superioara astfel incat sa se lucreze ud pe ud Aplicarea tencuielii se face in trepte pe nivelele de pe schela utilizandu-se min 2 aplicatori / nivel; Schela trebuie protejata cu folie sau plasa de protectie pe durata executiei. (Vezi cap 2Recomandari generale). 5.7 Sistemul ceramic 5.7.1 Aplicarea adezivului In principiu se aplica conform revederilor de la punctul 5.2, cu diferenta ca zona de aderenta trebuie sa fie de cel putin 60%. 5.7.2 Selectia diblurilor Trebuie respectate aceleasi prevederi ca cele de la punctul 5.3.3.1 si 5.3.3.2. Sunt acceptate pentru utilizare numai dibluri cu o for caracteristic de smulgere 0,8kN/diblu . 5.7.3 Numarul de dibluri In general trebuie cel putin 6 dibluri/mp. La margini poate fi necesar marirea numarului de dibluri pana la 12 dibluri/mp. Este folosita aceeasi schema ca si la punctul 5.3.5. La sistemele ceramice este obligatorie utilizarea diblurilor cu surub. 5.7.4 Placi ceramice Klinkerul, piatra naturala, placile de gresie pot fi utilizate ca placaje ceramice. Acestea trebuie sa fie rezistente la inghet. Suprafata acestora trebuie sa fie 0.09mp si latura 0,03m. Grosimea placilor nu trebuie sa depasesca 8-10mm. Marimea porilor trebuie sa aiba raza cel putin >0.2m. Volumul porilor trebuie sa fie 20mmc/g. Greutatea integrala a sistemului termoizolant placat cu placaj ceramic nu trebuie sa fie mai mare de 40 kg/mp. Absorbia de apa trebuie sa fie mai mare de 3% si mai mica de 6%. Daca absorbia de apa este 6%, trebuie folosit un mortar special, care trebuie recomandat de productorul de sistem. Placajele ceramice trebuie alese in concordanta cu prevederile producatorului (atat pentru mortarul special cat si pentru placi). 5.7.5 Aplicarea placajelor ceramice Dupa un timp de uscare de minim 2 zile de la aplicarea stratului de armare, placajele ceramice pot fi aplicate. Nu este permis ca sub placile ceramice sa ramana goluri. Mortarul pentru placi se aplica cu 26

ajutorul unui fier de glet, atat pe stratul suport (la ETICS pe stratul de armare) cat si pe spatele placii. Pe stratul suport mortarul trebuie aplicat cu un fier de glet cu dinti, pe directie diagonala. Pe spatele placii ceramice mortarul poate fi aplicat cu un fier de glet drept. Placile de ceramica trebuie apasate pe patul de mortar pana cand mortarul adeziv este impins afara pe toate laturile placilor. Placarea se face cu rost de cel putin 6% din suprafata placata. 5.7.6 Rosturi elastice de delimitare a zonei placate Separarea zonelor de fatada cu rosturi elastice din silicon este necesara in cazul suprafetelor mari placate. Distantele dintre aceste rosturi elastice trebuie proiectate pentru fiecare cladire in parte. La colturile cladirii, primul rost intre placile ceramice trebuie sa fie rost de delimitare a zonei (elastic). Este important sa nu existe conexiune de mortar intre prima placa si mortarul placii din zona alaturata.Fr conexiune de mortar intre prima placa si mortarul placii din zona alaturata Silicon n aceeai culoare cu mortarul de rost

Polistiren expandat

Strat de armare

Plci ceramice Dibluire prin plasa de armare

Mortar de rost

Figura 19 - Construcia colului n cazul placrilor ceramice 27

In zonele de fatada, distanta dintre aceste rosturi elastice poate fi aleasa conform urmatorului tabel: Gradul de luminozitate 25-30 30-50 >=50 Distanta limita a zonei de imbinare La fiecare 4m La fiecare 5m La fiecare 6m

Rostul elastic trebuie umplut cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in aceeasi culoare cu mortarul dintre placi. La rosturile de dilatare ale cladirii se vor folosi in cazul ETICS profile de dilatare adecvate. In general conexiunile/imbinarile de la ferestre si usi trebuie realizate ca imbinari elastice. Asta inseamna ca rostul dintre placi si rama fereastrei trebuie umpluta cu silicon sau masa acrilica pentru umplere in aceeasi culoare. 5.7.7 Rostuirea placajelor ceramice a) Metoda de chituire pe suprafata -se aplica mortarul de rost cu o gletiera cu burete spongios, cu miscari diagonale rostului. Rosturile se vor umple complet. -se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a mortarului b) Metoda chiturii pe rost - se apasa puternic mortarul de rost in zona de imbinare utilizand un spaclu pentru rosturi sau cu un pistol, dupa care se netezeste suprafata rostului. - mortarul de rost in exces trebuie indepartat. -se spala zona cu ajutorul unui burete moale pentru rosturi, inainte de uscarea definitiva a mortarului

6. Detalii pentru racorduri si terminatii Citirea prezentului ghid si corecta executie a tuturor imbinarilor si muchiilor este esentiala pentru functionarea, estetica si durabilitatea ETICS. Acest lucru asigura faptul ca solicitarile cauzate de clima (soare,ploaie,vant,zapada) si exploatarea cladirii (dinamica cladirii, fizica constructiilor) nu afecteaza durata de viata a fatadelor. Urmatoarele desene ofera instructiuni , asupra solutiilor sigure ce pot fi obtinute, printr-o executie corecta. Pentru rezolvarea dpdpv constructiv a imbinarilor si muchiilor cladirii, sunt prezentate accesori si solutii in capitolul 6. Trebuie retinut faptul ca toate aceste accesori prezentate in capitolul 6, sunt parti esentiale ale sistemului si de aceea sunt calificate ca si componente ale sistemului.

28

Detaliul 1 - Soclu necoplanar cu faada, cu termoizolare a socluluiDetaliu

Sistem termoizolant

1 2 3 4

Mortar adeziv Plac termoizolant Tencuial armat Tencuial grunduit n funcie de sistem 5 Peretele construciei 6A Diblu de sistem (opional) 6B Diblu de sistem (obligatoriu) 7 Capac polistiren (opional) 8 Profil de susinere i nchidere a soclului 9 Band precomprimat de etanare a rosturilor 10 Plac termoizolant pentru soclu aparinnd sistemului 11 Hidroizolare 12 Folie hidroizolat sau similar 13 Izolare preexistent a construciei 14 Izolare preexistent a fundaiei

Zon expus stropirii minim 30 cm peste nivelul solului

Teren

Placare cu nclinaie spre exterior

Condiiile specifice lucrrii i utilizarea corect a sistemelor noaste sunt n afara controlului nostru. Din aceast cauz, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezint o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic. Data imprimrii 08/2007

Zon de tranziie (Drenaj)

29

Detaliul 2 - Soclu coplanar cu faada, cu termoizolarea soclului

Sistem

6 7 8 9

Mortar adeziv Plac termoizolant Tencuial armat Tencuial grunduit n funcie de sistem 10 Perete construcie 6A Diblu de sistem (opional) 6B Diblu de sistem (obligatoriu) 7 Capac polistiren (opional) 8 Plac termoizolant pentru soclu aparinnd sistemului 9 Hidroizolare 10 Folie hidroizolat sau similar 11 Izolare preexistent a construciei 12 Izolare preexistent a fundaiei

Zon expus stropirii minim 30 cm peste nivelul solului

Teren

Placare cu nclinaie spre exterior

Zon de tranziie (Drenaj)Condiiile specifice lucrrii i utilizarea corect a sistemelor noaste sunt n afara controlului nostru. Din aceast cauz, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezint o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic. Data imprimrii 08/2007

30

Detaliul 3 - Racorduri inferioare la elemente de construcii necoplanare cu faada (Soclu necoplanar)

11 12 13 14 15 6 7 8 9 10

Mortar adeziv Plac termoizolant Tencuial armat Tencuial grunduit n funcie de sistem Perete construcie (eventual tencuial veche) Diblu de sistem Capac polistiren (opional) Profil de susinere i nchidere a soclului Band precomprimat de etanare a rosturilor Profil din tabl (montat la construcie)

Detaliu ACondiiile specifice lucrrii i utilizarea corect a sistemelor noaste sunt n afara controlului nostru. Din aceast cauz, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezint o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic. Data imprimrii 08/2007

Detaliu B

31

Detaliul 4 - Racorduri cu placri preexistente a solurilor

Sistem termoizolant

Zon expus stropirii minim 30 cm peste nivelul solului

16 17 18 19 20

Asfal

6A 6B 7 8 9

Mortar adeziv Plac termoizolant Tencuial armat Tencuial grunduit n funcie de sistem Perete construcie (eventual tencuial veche) Diblu de sistem (opional) Diblu de sistem (obligatoriu) Capac polistiren (opional) Plac termoizolant pentru soclu aparinnd sistemului Profil de susinere i nchidere a soclului

Detaliu

Condiiile specifice lucrrii i utilizarea corect a sistemelor noaste sunt n afara controlului nostru. Din aceast cauz, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezint o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic. Data imprimrii 08/2007

32

Detaliul 5 - Soclu coplanar cu faada, cu termoizolarea soclului

Sistem termoizolant

Zon expus stropirii minim 30 cm peste nivelul solului

21 22 23 24 25 6A 6B 7 8 9 10 11

Teren

Placare cu nclinaie spre exterior

Mortar adeziv Plac termoizolant Tencuial armat Tencuial grunduit n funcie de sistem Perete construcie Diblu de sistem (opional) Diblu de sistem (obligatoriu) Capac polistiren (opional) Plac termoizolant pentru soclu aparinnd sistemului Hidroizolare Folie hidroizolat sau similar Izolare preexistent a construciei

Zon de tranziie (Drenaj)

Condiiile specifice lucrrii i utilizarea corect a sistemelor noaste sunt n afara controlului nostru. Din aceast cauz, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezint o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic. Data imprimrii 08/2007

33

Detaliul 6 - Rost de dilataiea) vertical n suprafaa faadei

b) vertical n zona de col interior al faadei27 28 29 30 31 32 33 34 Mortar adeziv Plac termoizolant Tencuial armat Tencuial grunduit n funcie de sistem Peretele construciei Profil pentru rost de dilatare Izolarea rosturilor Material termoizolant de umplere a rosturilor (de ex. ln moale)

Condiiile specifice lucrrii i utilizarea corect a sistemelor noaste sunt n afara controlului nostru. Din aceast cauz, se va verifica posibilitatea de utilizare a detaliilor prezentate. Aceste detalii nu reprezint o responsabilitate din punct de vedere juridic. Zonele adiacente sunt prezentate doar schematic. Data imprimrii 08/2007

34

Detaliu 7

1A-Mortar adeziv; 1B-Mortar adeziv; 2-Placa termoizolanta; 3-Masa de spaclu armata; 4-Strat final tencuit; 5-Perete fatada; 6-Diblu 7-Rondela diblu; 8-Profil de inchidere cu usa sau fereastra

35

Detaliu 8 Rost elastic de delimitare a zonei placate

Fr conexiune de mortar intre prima placa si mortarul placii din zona alaturata Silicon n aceeai culoare cu mortarul de rost

Polistiren expandat

Strat de armare

Plci ceramice Dibluire prin plasa de armare

Mortar de rost

36

Anexa 1: -dimensiune placa 100 x 50cm

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

37

6 dibluri in perimetru 10 dibluri in zona de margine / mp -dimensiune placa 100x50cm-

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

38

6 dibluri in perimetru 12 dibluri in zona de margine/mp -dimensiune placa 100x50cm-

-dimensiune placa 80x62,5cm-

-dimensiune placa 120x20cm-

39

Recommended

View more >