prin placare

Proiectul UNDP-GEF

ÎMBUNĂTĂȚIREA EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN GOSPODĂRIILE ȘI COMUNITĂȚILE CU VENITURI REDUSE DIN ROMÂNIA

2011-2016

Măsuri de reabilitare termică a locuințelor, în regie proprie, cu materiale naturale și accesibile

– IZOLAREA CLĂDIRILOR PRIN PLACARE –

Manual 3 UNDP 034 corectura.indd 1 31.08.2015 11:11

2

Publicație elaborată în 2014-2015 de către Dr. Ing. Constantin Miron în cadrul proiectului UNDP-GEF „Îmbunătățirea efi cienței energetice în gospo-dăriile și comunitățile cu venituri reduse din România”.

© Fotografi ile publicate în această broșură aparțin autorului.


3

Cuprins

1. Caracterizare – Resurse P.4

2. Pregătirea casei pentru reabilitare termică (pregătirea pereților, tavanelor, pardoselilor) P.6

3. Pregătirea necesarului de materiale de bază şi a celor auxiliare pentru reabilitare P.14

4. Dotarea minimă necesară și rețete pentru prepararea și aplicarea amestecurilor termoizolante cu materiale locale P.16

5. Greșeli care pot apărea în timpul execuţiei lucrărilorşi corectarea lor P.19

6. Aplicarea efectivă a soluțiilor tehnice și a materialelor de izolare P.20

7. Soluții simple de fi nisare a suprafețelor termoizolate P.23

8. Recomandări pentru exploatarea ulterioară a casei termoizolate P.23

9. Estimarea costurilor reabilitării cu plăci termoizolante din materiale locale, cu aplicare în regie proprie P.24


4

� Caracterizare – Resurse În toate zonele din România, atât în cele cu un climat specific de iarnă, sever, de podiș înalt, montan și premontan, cu temperatura convențio-nală de iarnă de – 18°C (zona climatică III ) sau de – 21°C (zona climatică IV), cât și în cele cu climat de iarnă, blând (șes, câmpie, zonele dunărene și de litoral — zone climatice I și II), dar cu temperaturi de vară excesi-ve, există foarte multe construcții de locuit a căror suprafață exterioară a pereților este plană, nedeformată, optimă de a fi termoizolată cu plăci termoizolante din materiale naturale, pregătite anterior.

Tehnica de aplicare este exact ca aceea a sistemelor de placare cu plăci din polistiren expandat sau vată minerală, doar că plăcile sunt pregătite de proprietar, familie sau localnici, din materiale locale de natură vegetală sau animală, așa cum sunt identificate la sfârșitul acestui prim capitol.

Din punct de vedere al fondului construit existent actual, tipurile de case care se pretează cel mai bine acestei metode de termoizolare, având pereți exteriori cu suprafețe plane, nedeformate, sunt:

1. Casa cu structură din lemn, care poate fi de tip:a. construcție integrală din lemn (bârne) sau b. cu structură de lemn și pereți de umplutură din cărămidă, BCA, etc., ambele tipuri putând fi fi nisate inițial cu:c. elemente din lemn (scândură, lambriu, șiță sau șindrilă)d. tencuială de var-argilă, var-ciment-argilă, var-ciment –nisip, apli-cată pe rețea de șipci încrucișate.2. Casa cu material de bază BCA.3. Casa cu material de bază cărămidă.4. Casa cu material de bază argilă în blocuri zidite (chirpici).5. Case construite sau în construcție, din materiale diverse, asociate sau puse în operă deficitar (foto 1), cum sunt BCA, cărămidă, beton, etc.

În general, toate casele, chiar și cele din paiantă care și-au păstrat pla-neitatea și verticalitatea pereților exteriori, pot fi termoizolate cu plăci pregătite anterior (prefabricate) local, din materialele disponibile la un moment dat. Nu este necesar ca plăcile să fie constituite neapărat din același (aceleași) material (materiale), acestea putând fi pregătite din ce există disponibil la momentul turnării acestora în cofraje.

Materialele de bază potrivite pentru a fi utilizate ca materiale de termoizolare, utilizabile în plăci prefabricate local, sunt cele provenite


5

din resursele silvice, din agricultura locală, din gospodăriile și fermele de animale, etc., și anume:- deșeurile din lemn cu granulație mică și medie (rumeguș, talaș, așchii mici, etc.);- materiale lemnoase secundare din silvicultură (ace de cetină uscată);- lâna de oaie;- pleava de cereale;- tocătură de paie, de coceni de porumb și de tulpini de floarea-soa-relui și fibrele de cânepă sau in — posibil mai rar.

Materialele utilizate ca liant sau adaosuri naturale în pregătirea plăci-lor termoizolante și montajul acestora sunt:- argila (lutul, huma);- varul stins din piatra de var, procurată din târgurile locale de produ-se, organizate periodic; - nisipul; - cimentul, în cantități mici.

01Casă în construcție cu pereți plani, dar defi citar construiți cu diferite materiale. (sat Vulturi - Iași 27 ianuarie 2015)

01


6

De reținut!

� Pentru orice tip de casă cu pereți ridicați din unul sau mai multe materiale, precum: lemn, cărămidă, paiantă, chirpici, BCA sau alcătu-iri combinate, soluția de bază de aplicare și realizare practică în regie proprie a termoizolațiilor cu plăci pregătite anterior este unică și general valabilă, indiferent de natura casei sau a material-elor utilizate în plăci.

� Materialele de termoizolare, în special cele de natură lemnoasă și fi bro-lemnoasă, pot fi aplicate ca atare, direct, uscate (mai ales talașul, rumegușul, paiele, etc.) sau tratate cu soluții simple de apă cu argilă, var stins sau combinate și apoi zvântate - uscate.

� Pentru lâna de oaie brută este obligatorie tratarea cu apă

(soluție) de var, var-argilă.

� Pregătirea clădirii (casei) pentru reabilitare termică (pregătirea soclului pereților, tavanelor, pardoselilor)

� Pregătirea suportului de bază al stratului termoizolator pentru pereții exteriori (pregătirea soclului):

a. Pentru orice tip de casă (construcție), care în mod obișnuit are un soclu de protejare a bazei pereților exteriori, un trotuar sau o mică zonă perimetrală de circulație și de protejare la precipitații (construită din beton, piatră sau alt material), se plasează sau se toarnă un suport discontinuu (de exemplu din beton, pavele groase, cărămidă plină, etc.) pe tot conturul perimetral al casei, menit să asigure protejarea față de apa din precipitații, ventilarea și uscarea bazei soclului și a grinzii suport (vezi numai detaliile de soclu din foto 4 și schema 1 — vezi notă sche-mele 1, 2 și 3).

Dacă suportul discontinuu este realizat din elemente prefabricate deja procurate de utilizator (blocuri de beton — exemplu în foto 3 — , pavele, că-rămidă, etc.), acestea vor fi lipite de soclu și trotuar cu mortare rezistente la apă și îngheț-dezgheț (mortar de ciment–nisip, cu dozaj de 3 părți nisip și minim 1 parte ciment). Plasarea elementelor de suport discontinuu se face la cel mult 0,5 m unul de altul și obligatoriu la colțuri, pe ambele laturi, pentru a asigura stabilitatea întregului strat de termoizolare.

Dacă suportul discontinuu se toarnă din beton, se realizează la inter-vale de cel mult 0,5 m, cu cofraje simple din lemn, pinteni prismatici,


7

cu lățime de minimum 12 — 14 cm și lungimi de cca. 15 — 20 cm, astfel încât golurile dintre aceștia să permită ventilarea și uscarea permanentă a grinzii suport a stratului termoizolator care urmează a fi construit.

Înălțimea suportului discontinuu trebuie să fie de minimum 10 — 12 cm, dar obligatoriu sub cota inferioară a peretelui exterior (sau sub cota supe-rioară a fundației pe care se sprijină pereții).

Dacă locuința are cerdacuri sau prispe mai înalte, suportul stratului ter-moizolator din plăci poate fi și continuu (foto 5), oferind protecție superi-oară față de apa din precipitații în comparație cu un soclu obișnuit.

02 Pereți din cărămi-dă veche

03 Pereți din chirpici

04 Detaliu suport discontinuu, plasare strat hidroizolator, și grindă suport, fi xare de soclu cu dibluri și colțare metalice

b. După întărirea sau uscarea parțială a suportului discontinuu, se plasea-ză peste suport și peste soclu un strat hidroizolator din carton bitumat (schema 1 și foto 2 şi 3), care protejează grinda-suport de umiditatea excesivă.

02 03

04


8

c. Se așează peste stratul hidroizolant grinda suport, din lemn cu laturile în secțiune de cca. 10 — 12 cm, pe tot conturul perimetral al casei, din bu-căți îmbinate între ele prin suprapuneri și legate în cuie sau holțșuruburi și fixate solidar de soclu (fundație) cu dibluri-șurub de rezistență (diame-tru minimum 10 — 14 mm). Acestea sunt prevăzute cu ancoră din sârmă din oțel moale, de 2 — 3 mm, înfășurată pe șurubul diblului, cu stăpungere (gaură) prin grindă și fixată de fața acesteia cu blocaj prin înfășurare pe cui sau holțșurub de minimum 4 — 5 mm grosime (schemele 1 și 2). Ideale sunt și colțarele metalice cu grosime minimă de 1,5 — 2 mm (foto 4).

d. Se dispune peste grinda din lemn un al doilea strat hidroizolant din carton bitumat (foto 2, 3), care se pliază și pe soclu, protejând astfel grinda de excesul de umiditate din partea superioară. Respectivul strat trebuie să lase posibilitatea de aerisire și ventilare permanentă a acesteia și, din acest motiv, este foarte important ca marginile inferioare ale celor două straturi de carton bitumat să nu fie lipite și să nu închidă complet grinda, lăsând o fantă orizontală deschisă la partea inferioară (schema 1 — detalii soclu).

e. Fixarea sau plasarea plăcilor termoizolante pe grinzile suport orizon-tale poate fi făcută prin două metode, și anume:

METODA 1: Prin umplerea casetelor de pereți între stâlpișorii verticali din lemn, la colțurile ieșinde și intrânde, având aceeași grosime ca a grinzilor suport (schemele 2 și 3), cu prinderea fiecărei plăci cu dibluri pe zonele de pereți între stâlpișori — în cazul în care există zone de pereți cu rezistență îndoielnică la ancorarea plăcilor.

05 Detaliu suport continuu la nivel prispă-perete exterior

05


9

METODA 2: Prin fixarea continuă, întrețesută, a plăcilor, direct pe pe-rete, fără bordare cu lemn, exact ca în binecunoscuta placare cu termo-sistem din polistiren expandat — în cazul pereților în stare bună pentru ancorarea plăcilor cu dibluri.

Pentru prima metodă, mai puțin costisitor este ca în loc de stâlpișori să se utilizeze rigle din lemn de grosime 30 — 50 mm, cu lățimea identică cu a grinzilor suport (schema 4 cu detaliile de colț A), la intervale de cca. 60 — 80 cm, inclusiv bordarea perimetrelor ușilor exterioare și ale ferestrelor (sche-mele 2, 3 și detalii din schema 5).

Stâlpișorii sau riglele din lemn, verticale, trebuie fixați solid în cuie, holțșuruburi sau scoabe clasice de minimum 6 mm grosime, la partea inferioară de grinzile suport orizontale și la partea superioară direct de perete (la casele din lemn) sau de elementele de rezistență ale tavanului general al casei care ies în afara planului vertical al pereților exteriori (grinzi tavan, caplama, centuri superioare sau orice element de rezisten-ță ieșind în afara planului pereților exteriori).

De reținut!

� Metoda 1 a placării directe, fără elemente verticale din lemn, este recomandabilă, economică şi simplă, dar colțurile și muchiile ieșinde trebuie tratate cu atenție și protejate mecanic prin colțare pe toată lungimea lor.

� Pregătirea și termoizolarea tavanelor existente se realizează prin asi-gurarea planeității suprafeței deasupra grinzilor de tavan, în podul ca-sei, pentru simpla așezare a plăcilor termoizolante și chituirea îmbinărilor.

Suprafața câmpului de plăci va fi acoperită cu scândură sau plăci din lemn pentru a putea fi circulabilă.

Reizolarea termică a pardoselilor existente se poate realiza:- la pardoselile pe rigle de lemn, prin înlocuirea materialelor de umplutură de sub pardoseală cu plăci termoizolante, plasate între riglele de lemn; - la pardoselile din beton sau piatră, prin așezarea plăcilor termoizo-lante, care conduce la o supraînălțare egală cu grosimea plăcilor.


10

Precizări importante pentru proprietarul de casă care își termoizolează locuința prin propriile forțe

� Toate elementele suport, grinzi orizontale (și dacă se utilizea-ză - stâlpișori sau rigle verticale) trebuie atent fi xate și verifi cate, întrucât acestea susțin toată greutatea stratului termoizolator și sarcinile dinamice provocate de acțiunile climatice, vânt sau acți-unile seismice!

� Plăcile de termoizolare se aplică numai după uscare.

� Lucrările de termoizolare trebuie efectuate numai în sezonul cald, pentru a exista timpul și condițiile necesare (temperaturi ri-dicate și vânt) uscării plăcilor și mortarului de fi xare, a mortarelor de acoperire și de fi nisare.

� Dacă materialele de termoizolare se aplică uscate, ca atare, fără tratare cu soluții de argilă-var, lucrările pot fi realizate în orice anotimp și fără restricțiile punctelor 2, 3 și 4, dar, evident, cu mă-sura protejării față de umezire de la apa din precipitații.

NOTĂ: Detaliile de termoizolare din schema 1 se referă la metoda cu strat termoizolator în vrac, fi xat cu plasă, dibluri sau ancore. Pentru metoda cu plăci prefabricate, sunt valabile numai detaliile de soclu. �

De reținut!


11

Perete exterior(cărămidă, BCA, chirpici, lemn)

Interior casă Exterior casă

Plasă de sârmăPlasă sudată 2mmPlasă rabitz

Ancoră sârmăsau șurub

Diblu cu șurub

Placă izolație

Tencuială ecotermoizolantă

Soclu perețiexteriori

Carton asfaltat

Suport discontinuu (grindă suport)

Trotuar

Teren naturalFundație existentăPardoseală existentă

Schema 1

Secțiune și detaliu pregătire pereți și soclu


12

Detaliu B ferestre și ușiSchema 5

Spații pentru umpluturătermoizolantă(conform schemei 1)

Rame ferestre și uși

Grinzi suport orizontal

Stâlpișor verticalcolț intrând

Strat de finisaj exterior (mortar eco-termoizolant)

Detaliu colț ASchema 4

Stâlpișori verticalicolț ieșind

Colț pereți exteriori existenți

Rame ferestre și uși

Grinzi suportinferioare, superioareși stâlpișor lemn

TrotuarSuport discontinuugrindă suport

Schema 2

Secțiune transversală

Schema 3

Secțiune verticală


13

Grosimea stratului termoizolant aplicatminim 10 — 12 cm

Perete existent

Soclu

Grindă suportorizontală

Strat de finisaj exterior dintencuială mortareco-termoizolant

Stâlpișorde colț

Varianta colț cu rigle de lemn în locul stâlpișorului

Rigle de lemn

Schema 4

Detaliu colț A din schema 2Secțiune orizontală


14

� Pregătirea necesarului de materiale de bazăşi a celor auxiliare pentru reabilitare

a. Materialele locale pentru termoizolare pot fi utilizate ca unic ma-terial sau combinat, astfel încât la turnarea în cofraje a plăcilor termoizo-lante proprietarul să poată folosi mai multe materiale pe care le are dis-ponibile (paie, lână, rumeguș, talaș de lemn).

Prin urmare, un proprietar sau locatar de casă trebuie să se aprovizi-oneze cu acele materiale pe care le găsește cel mai ușor, sunt mai puțin costisitoare, accesibile din microzona locuinței sale, în cantitatea care să permită acoperirea întregii suprafețe exterioare a casei și a tavanului cu un strat termoizolator de minimum 10 — 15 cm.

Aceste materiale pot fi, deci: deșeurile de lemn (rumeguș, talaș, to-cătură de cetină etc.), paiele, cocenii de porumb și floarea-soarelui, lâna de oaie, pleava de cereale și, mai rar acestor zone, cânepa și inul.

Materialele pentru termoizolare pot fi folosite fie direct, fie, mult mai durabil, tratate cu soluțiile de argilă, var sau combinate, conform para-grafului următor — b.

Fereastră existentă

Schema 5

Detaliu ferestre-ușidin schema 2


15

b. Materialele cu rol de liant, de conservare și de bioprotejare-eco-logizare a materialelor termoizolante.Acestea sunt argila (lutul, huma) și varul stins.

Pentru asigurarea legăturii între particulele, fibrele sau firele de mate-rial izolant natural și stabilizarea împotriva degradării biologice, acestea se tratează (se îmbibă) cu:- soluții de argilă (foto 6), de var (foto 7) cu apă, sau optim, cu amestecuri de argilă cu var stins, sau - soluție de argilă-var stins cu adaos de ciment, în cantități aproxi-mativ egale.

Soluțiile de vâscozitate mică, de consistența unei mocirle, sunt obținute prin înmuierea argilei și amestecarea cu pastă de var stins cu apă, eventual și cu ciment, cu malaxare cât mai bună, de preferat cu dispozitiv obișnuit de tip melc sau într-o betonieră de capacitate mică, pentru gospodărie.

06 Soluție de argilă

07 Soluție de var stins

Înmuierea argilei trebuie să fie făcută prealabil, lent și complet, în vase mari, cu amestecare manuală periodică, pentru ca pasta moale de argilă rezultată să se poată dilua cu apă, în amestec cu pasta de var și eventual ciment, până la consistența specificată mai sus, și să poată acoperi fiecare fir de material termoizolator natural.

c. Materiale pentru susținere-fixare – ancorare:- grinzi din lemn de minimum 10 x 10 cm;- rigle din de grosimea de 4 — 5 cm (dacă se utilizează metoda 1 — Capitolul 2, punctul e), și late cât grosimea dorită a termoizolației; - carton bitumat;- rozete și dibluri cu șurub sau dibluri cu miez prin batere (identice cu acelea pentru termosisteme cu polistiren sau vată minerală); - cuie, scoabe.

06 07


16

� Dotarea minimă necesară și rețete pentru prepararea și aplicarea amestecurilor termoizolante cu materiale locale

4.1 Dotarea - mașină de găurit cu percuție și burghiu SDS cu diametrul egal cu acela al diblurilor;- scule obișnuite de gospodărie (fierăstrău, ciocan, toporișcă, clește etc.);- amestecător mortare tip melc sau betonieră de capacitate mică; - scândură îngustă cu lățimea egală cu grosimea plăcilor termoizolante care urmează a fi turnate, pentru marginile de cofraj;- platformă sau zonă de pardoseală plană, în spațiu acoperit (șopron, ma-gazie) și bine ventilat, ca suport neted pentru așezarea marginilor de cofraj; - folie din polietilenă pentru acoperirea platformei de turnare (pentru desprinderea ușoară a plăcilor de pe platforma de turnare, după întărire).

4.2 Rețete de soluții pentru turnarea plăcilor termoizolante:- soluție argilă - pastă de var stins, obținută prin amestecarea și omoge-nizarea unor cantități aproximativ egale de argilă înmuiată și pastă de var cu apă, până la obținerea unei consistențe similară mocirlei (foto 6-7);- soluție pastă de argilă-var stins-ciment marcă minimum 42,5, ob-ținută prin amestecarea și omogenizarea unor cantități aproximativ ega-le de argilă, var stins și ciment, până la obținerea unei consistențe similară mocirlei;

Soluțiile sunt utilizate pentru amestecul direct, manual sau în betonieră, la îmbibarea materialelor utilizate la turnarea plăcilor de termoizolare (ex. tocătură de paie, stuf, pleavă, lână, talaș, rumeguș, etc., având rol de liant, de bactericid, de bio-conservare, de protejare și stabilizare la umiditate.

Soluțiile de argilă-var sau argilă-var-ciment se prepară în vase mari, butoaie, betonieră sau orice ladă etanșată contra scurgerilor.

4.3 Pregătirea și turnarea plăcilor termoizolante:Având pregătite materialele de bază pentru termoizolare (vezi capitole-le 1 și 3 a) și soluțiile de amestec (vezi capitolul 3b), precum și platforma orizontală de turnare (vezi capitolul 4, punctul 4.1), pregătirea și turnarea plăcilor termoizolante se realizează astfel:a. Se acoperă platforma de turnare cu folie de polietilenă.b. Se așază scândurile margini de cofraj (foto 8) peste folie, astfel încât să se poată demonta la decofrare (după întărirea plăcilor), bucată cu bucată, pe măsură ce sunt extrase plăcile, fără a fi deteriorate.


17

c. Se fixează rețeaua de scânduri la fiecare intersecție, cu câte două holțșu-ruburi (foto 9), pentru a permite demontarea ușoară la decofrare și refolo-sirea continuă la turnările viitoare. Pentru siguranță, toate elementele de cofraj vor fi numerotate, pentru ca remontările turnărilor succesive să fie foarte ușoare.

De reținut!

� Forma și mărimea plăcilor pot fi alese după preferința aplicatorului, de regulă fi ind pătrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunile laturilor în gama 50 — 80 cm.

� Este foarte important ca toate plăcile turnate sau utilizate să fi e identice.

08 Pregătirea cofrajelor refolosibile și a plat-formei de turnare

09 Fixarea laturilor cofrajelor refolosibile(demonta-bile)

d. Într-o cantitate de soluție pregătită în betonieră sau un vas, se ameste-că treptat materialul de termoizolare, adăugând până ce amestecul devine de consistența unui mortar foarte vâscos, stare potrivită pentru punerea în formă (cofraj). După primele încercări, se pot nota cantitățile de soluție și de material uscat încorporat, pentru a obține acest amestec optim de turnare și pentru a putea repeta rețeta în condiții sigure.Cantitățile de material uscat depind de gradul de absorbire a soluției uti-lizate conform variantelor descrise în Capitolul 4, punctul 4.2, specific fie-cărui tip (rumeguș, tocătură de paie, pleavă, lână tocată, etc.).

08 09


18

e. Amestecul de soluție cu material termoizolant, la consistența descrisă anterior, este turnat sau aplicat în cofraj, având grijă să fie bine umplute toate colțurile casetelor de cofraj, să fie bine tasat și uniform distribuit, netezită suprafața superioară, vizibilă și asigurată grosimea uniformă la nivelul înălțimii laturilor de cofraj. În acest fel, se vor obține plăci cu ace-eași grosime, compacte și cu caracteristici foarte apropiate din punct de vedere dimensional și termic.

f. După întărirea plăcilor turnate în cofraje, se începe extragerea placă cu placă, demontând succesiv de la capătul cofrajelor, laturile casetelor, prin deșurubarea prinderilor.

Plăcile extrase se vor așeza vertical, pe una dintre laturile înguste (pe cant), în șoproane acoperite dar bine ventilate, pentru uscare totală, pe scânduri, rigle sau orice suport drept, care să separe pardoseala de plăcile proaspăt turnate, printr-un interval de câțiva centimetri, spațiu care per-mite ventilarea naturală a acestora (foto 10).

După extragerea seriei turnate și întărite se reface cofrajul și se reiau, succesiv, pregătirea amestecului și turnarea, până la obținerea numărului necesar de plăci pentru acoperirea suprafețelor exterioare ale casei, pen-tru tavan și pardoseli, în funcție de planul de reabilitare termică pe care și l-a stabilit proprietarul.

10 Așezarea plăcilor termoizo-lante pentru uscare

10


19

Durata de întărire în cofraj depinde de tipul de soluție utilizat, de tem-peratura exterioară, de umiditatea aerului, etc.

g. Este recomandabil ca pe durata uscării plăcile să fie întoarse pe latera-la opusă celei pe care a fost așezată anterior, pentru a se asigura uscarea uniformă.

De reținut!

� Ideal este ca plăcile necesare termoizolării unei case să fi e turnate și uscate în sezonul cald al anului (mai-septembrie), cu un an înainte de a fi aplicate, pentru a se asigura timpul de maturare necesar varu-lui și argilei (și cimentului, dacă s-a optat pentru acest tip de soluție) în faza de uscare.

În acest mod se asigură uscarea totală precum și obținerea unor bune caracteristici de rezistență mecanică și termică.

� Greșeli care pot apărea și corectarea lor în timpul execuției lucrărilor

Este de reținut că una dintre problemele care pot apărea și care trebu-ie știute anterior aplicării termoizolației, pentru a permite prevenirea și corectarea în timpul execuției, este calitatea suportului, adică rezistența mecanică a peretelui exterior pe care se aplică plăcile termoizolante.

Prinderile slabe din cauza fragilității suportului (peretelui) se remediază prin mărirea numărului de prinderi pe placă sau pe unitatea de suprafață, față de zonele normale.

Dacă proprietarul sau locatarul casei cunoaște că în structura pereților există zone vulnerabile ca rezistență, este foarte important să le marche-ze și să consulte un specialist din primăria locală pentru a fi îndrumat ce soluție să aleagă dintre cele două descrise (metoda 1 sau metoda 2 — Capi-tolul 2, paragraf e, adică prindere cu sau fără elemente verticale de rezis-tență din lemn) sau ce număr mărit de prinderi cu diblu să aleagă pentru plăcile montate în acele zone prin metoda simplă, metoda 2.


20

� Aplicarea efectivă a soluțiilor tehnice și a materialelor de izolare

Pentru ancorarea plăcilor termoizolatoare de perete, cel mai sigur, ieftin și accesibil mod este prinderea cu dibluri din material plastic, cu lungime minimă adaptată grosimii plăcilor și tipului de perete, dublată de lipirea cu mortar fluid, având aceeași rețetă cu aceea a plăcilor termoizolante. Montarea se realizează prin următoarele operații (foto 11, 12):� curățirea peretelui suport, eliminarea prafului, a desprinderilor de tencuială fragilă, etc.� plasarea plăcilor pe suport, începând de la bază și de la colțurile ie-șinde sau de la zonele cu goluri (ferestre, uși).

De reținut!

� Nu se aplică folii hidroizolante sau straturi impermeabile la vaporii de apă, peste sau sub plăcile termoizolante utilizate pe pereți, tavane sau pardoseli, pentru a fi permisă uscarea permanentă a acestora în timp și evitarea acumulării de apă din condens.

11,12 Plasarea și fi xarea plăcilor termoizo-lante

Se va urmări, verifica și corecta orizontalitatea și verticalitatea îmbi-nărilor între plăci.

Înainte de a fi așezată pe „poziție”, exact ca în sistemul de montaj al plă-cilor de polistiren expandat pe fiecare placă va fi aplicat un strat de 2 — 5

11 12


21

mm de mortar fluid având aproximativ aceeași rețetă cu aceea a plăcilor termoizolante, pe suprafața care urmează a fi lipită de perete și pe suprafe-țele laterale care urmează a fi lipite de plăcile deja montate.

Plasarea pe poziție va fi făcută prin presarea pe perete și pe laturile care vin în contact cu plăcile montate, cu mișcări oscilante ușoare, pentru a determina adeziunea mortarului de contact cu suprafața peretelui și cu lateralele plăcilor învecinate.

Se va urmări planeitatea suprafeței exterioare a câmpului de plăci montate.

� găurirea plăcilor și a peretelui, pentru plasarea diblurilor, în mini-mum 8 poziții și maximum 12 — 16 poziții pe metru pătrat, pe cât posibil echidistante, pe adâncime egală sau puțin mai mare decât lungimea di-blurilor. Caracteristicile recomandate pentru dibluri în funcție de mate-rialul constituent al pereților sunt conform tabelului următor:

TABEL 1

Tip material perete

Diametru minim recomandat diblu

Lungime minimă de ancora-re în perete recomandată

Cărămidă, Lemn 8 mm 50-70 mm

BCA, Chirpici, Paiantă 10 mm 70-100 mm

Lungimea tijei diblului este suma între grosimea plăcii și lungimea de ancorare.

Pentru grosimi uzuale de minimum 10 cm ale plăcilor de termoizolare rezultă lungimi minime ale tijei de 150 mm — 170 mm, crescând în gama standard la 190 mm, 235 mm, 255 mm, 275 mm, 295 mm.

Densitatea prinderilor este de 8 — 10 — 12 — 16 buc/m², în funcție de starea și natura peretelui suport.

Diblurile din polipropilenă pot avea miez (cui) metalic, realizat în așa fel încât să nu formeze punte termică la punerea în operă.

� introducerea completă a diblurilor în găurile practicate în perete și baterea miezului pentru fixare definitivă.


22

Montajul și fixarea plăcilor se vor face întrețesut (foto 12), jumătățile de placă putând fi turnate ca atare sau obținute prin tăiere cu ferăstrău obișnuit, manual, din plăci întregi.

� completarea montajului plăcilor pe întreaga suprafață și la colțuri, bordarea golurilor de ferestre și uși, având în vedere posibilitatea aplică-rii ulterioare a plasei de armare din fibră de sticlă cu mortarul de finisaj brut pe întreaga suprafață.

După încheierea montajului plăcilor termoizolante, operațiune care se poate face și parțial, pe unul sau mai mulți pereți ai casei, se poate trece la faza finală, de finisaj.

� finisarea brută a suprafeței câmpului de plăci montate cu aplicarea plasei de armare din fibră de sticlă cu rol de evitare a fisurilor identic ca și în cazul termosistemului cu polistiren expandat utilizând ca adeziv masă de șpaclu, un mortar de var-ciment-nisip (1 parte pastă var stins — 1 par-te ciment gri — 2 părți nisip), pe care orice lucrător îl poate prepara local și în cantitatea necesară. Grosimea mortarului va fi de 2 — 5 mm, în funcție de planeitatea plăcilor, dar se va avea în vedere ca la colțurile ieșinde și pe rebordurile golurilor de ferestre și uși grosimea mortarului aplicat să fie mai mare de 8 — 10 mm.

De reținut!

� Nu se aplică folii hidroizolante sau impermeabile peste umplutura termoizolantă în podul caselor, pentru a se permite uscarea perma-nentă a acesteia.

� Se va remedia orice infi ltrație de apă cauzată de defecte de acoperiș și învelitoare.


23

� Soluții simple de fi nisare fi nală a suprafețelor termoizolate

Finisarea brută și protejarea stratului termoizolator se poate realiza cu costuri mici și eficient energetic, cu mortar termoizolant, pur ecologic, preparat cu:- rumeguș fin sau/și pleavă;- pastă de argilă;- pastă de var stins;- apă.

Practic, în același tip de soluție de argilă-var utilizată la tratarea mate-rialelor termoizolatoare se adaugă apă și rumeguș până ce mortarul obți-nut are consistența necesară unui mortar coeziv, potrivit pentru aplicare pe plasa de fixare a stratului termoizolator.

Este necesară o perioadă de uscare completă, în sezonul cald, pentru a evita apariția fisurilor cauzate de contragerea mortarului, care conține deșeuri din lemn.

După întărirea mortarului termoizolant, armat cu plasa de fixare a stra-tului termoizolator, se poate aplica încă un strat de finisare finală, urmat, după uscare, de aplicarea finisajului clasic, tradițional, din var stins cu ni-sip fin, cu adaos de adeziv pentru construcții, pentru stabilizare.

- finisarea finală a suprafețelor poate fi făcută la fel, cu materiale natu-rale, spre exemplu cu un mortar din var-ciment alb-praf de piatră (1 parte pastă var stins — 1 parte ciment alb — 2 părți praf de piatră), materiale accesibile din orice magazin de materiale, la prețuri moderate.

Recomandări pentru aplicarea termoizolațiilor și exploatarea ulterioară a casei termoizolate

� Protejarea pereților și tavanelor termoizolate față de apa din precipitații prin asigurarea corectă a scurgerilor de pe acoperiș.

� Remedierea defectelor de finisare exterioară și evitarea degradării acci-dentale a protecției stratului termoizolator.


24

� Trebuie evitate complet finisajele exterioare cu vopsele impermeabile la vapori și aer, pentru a permite o microventilare permanentă și uscarea straturilor termoizolante favorizată de permeabilitatea finisajelor tradiți-onale (cu var natural stins).

� Se va evita obligatoriu închiderea oricăror elemente din lemn între folii sau straturi impermeabile la vapori și aer (de tipul foliilor plastice, mem-brane hidroizolante închise, etc.), pentru a se asigura condițiile de dura-bilitate a lemnului pe durată mare de timp. În caz contrar, apar degradări biologice prin putrezire.

Estimarea costurilor reabilitării cu plăci termoizo-lante din materiale locale, cu aplicare în regie proprie

Pentru evaluarea costurilor se are în vedere exemplul unei case obișnuite din mediul rural, cu o suprafață opacă a pereților exteriori de cca. 100 mp, cu un singur nivel, caz extrem de comun populației cu resurse limitate.

Acest exemplu comun include următoarele date:- perimetru pereți exteriori: cca. 35 metri liniari;- înălțimea pereților exteriori, inclusiv soclul: cca. 3 m; - suprafața de termoizolare: cca. 100 mp;

Pentru realizarea suportului din grinzi sunt necesare estimativ următoa-rele materiale care trebuie a fi cumpărate de locatarul care își va reabilita casa în regie proprie:- grinzi de lemn 15 x 15 cm — cca. 35 metri liniari;- cuie, scoabe — cca. 4 kg.

Pentru ancorarea plăcilor termoizolante cu maximum de prinderi (16/mp) sunt necesare:- dibluri plastic cu miez (max. 16 buc./mp) — cca. 1600 buc.

Pentru realizarea soluțiilor de amestec sunt necesare următoarele ma-teriale:

- var stins (pastă) consum cca. 10 kg/mp, cca. 1000 kg; - ciment — cca. 1000 kg.


25

Materialele necesare (exclusiv fi nisajul brut și fi nisajul fi nal)

Material necesar pentru cca. 100 mp suprafață exterioară de termoizolare

CantitateCost unitarLEI

Cost total materialLEI

Grinzi de lemn 15 x 15 cm;

Scândură de cofraj

35 m = 0,78 mc

Scândură 0,22 mc

600 600

Cuie, scoabe 5 kg 7 35

Dibluri plastic (cca. 16 buc./mp) 1600 buc Cca 0,24 384

Folie PE pentru cofraje 100 mp 1 100

Ciment 1000 kg 0,5 500

Var stins (pastă) cca. 10 kg/mp 1000 kg 0,3 300

TOTAL / 100 MP 1.919

Prin urmare, costul estimativ este de cca. 19,2 lei/mp, echivalentul a 4,25 euro/mp, evident, exclusiv materialele de termoizolare pe care le găsește în propria gospodărie, din agricultură sau apropiat locuinței și cele pentru finisajul brut și final, care depind de preferința locatarului.


26

De reținut!� Pentru durabilitatea casei și sănătatea familiei care o locuiește trebuie reținut că toate materialele naturale utilizate — lemnul, de-șeurile din lemn, paiele, etc. — au nevoie de o permanentă micro-ventilare care se realizează natural și care permite eliminarea lentă a excesului de umiditate din structura izolației pereților, tavanelor sau pardoselilor.

� Toate materialele naturale funcționează durabil la umidități-le proprii de echilibru natural (la lemn este de cca. 8 — 12%), cu condiția ca acestea să nu fi e închise între straturi impermeabile la vaporii de apă sau la aer.

� Din acest motiv, repetăm că nu trebuie aplicate nici un fel de folii im-permeabile care ar împiedica eliminarea vaporilor de apă către exterior.

Spor la lucru familiei care, cu bani puţini îşi face casa confortabilă şi sănătoasă!


27

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP). © UNDP România, 2015


28Acest material este tipărit pe hârtie certifi cată FSC, reciclată 60%.


Documents

prin placare