Bine ati venit

32%din totalul energiei consumate în EU

este folosită pentru transport

2/3 din consumul de energie al clădirilor este folosit pentru încălzire şi răcire

2/3 din consumul de energie al clădirilor este folosit în clădiri mici < 1000m2

40%din totalul energiei consumate în EU

este folosită pentru clădiri

28%din totalul energiei consumate în EU

este folosită pentru industrie

Consumul de energie – ce rol ocupă clădirile:

În UE, cea mai mare parte a cererii de energie finale vine de la clădiri ... de aceea, clădirile oferă şi cel mai mare poteţial de reducere a consumului de energie

Izolarea termică a clădirilor – un poteţial uriaş pentru economisirea energiei

Sursa: DG TREN, 2005; Eurima, 2006

Izolarea termică are cel mai mare potenţial pentru economisirea energiei finale în Europa!

… iar încălzirea şi răcirea reprezintă 64% din totalul energiei folosite în clădiri, din care, mai mult de jumătate poate fi economisită într-un mod rentabil d.p.d.v. al costurilor

9%

23%

5%

64%

incalzire/racire apa calda lumina altele

Compararea pierderilor de energie:

Într-o casă pasivă pierderile de energie sunt de 16x mai mici decât în cazul unei case prost izolate termic!

Casă prost izolată termic:

Cererea de energie > 250 kWh/m2 anCca. 5000 l combustibil pe an (200m2 supraf. locuibilă)

Cererea de energie < 15 kWh/m2 an

Cca. 300 l combustibil pe an (200m2 )

Emisiiile de CO2 pot fi reduse cu 12,5 tone/an (ceea ce echivalează, de exemplu, cu emisiile rezultate în urma rulării a 80.000 km cu maşina)!

Îmbinări ce respectă regulile de evitare a

punţilor termice

Înveliş împotrivascurgerilor de aer

(roşu)

Excelentînvelişizolant(galben)

Casă pasivă:

Sistem de recuperare a aerului cald

Diferenţa dintre cheltuielile cu încălzirea pentru cele două case este de cca. 3000 € pe an!

Montarea izolaţiei la acoperişul înclinat – imagini video

“Normativ privind protecţia la zgomot”

• URSA a dezvoltat un program de calcul pentru determinarea izolaţiei acustice a construcţiilor (valorile Rw şi Ln,w)

• Calculele sunt facute conform standardelor EN ISO 717-1, -2

• Programul calculează nivelul de reducere a sunetului pentru zgomotul aerian – ex. pereţi de compartimentare, precum indicele de transmitere al zgomotului de impact – ex. planşeele dintre etaje

Program de calcul acustic în construcţii (1/3)

Funcţiile de bază ale programului:

• proiect nou sau deschidere proiect existent• definirea valorii izolarii acustice, în conformitate cu

standardul • alcatuirea structurii (ex. pereţi de compartimentare) folosind materiale de

construcţie din baza de date cu materiale (cu posibilitatea de adăugare de noi materiale);

• baza de date cu materiale, cu caracteristicile tehnice importante pentru izolarea acustică

• baza de date cu structuri (structuri uzuale de pereţi de compartimentare, planşee, etc.) cu valorile Rw aferente (valori rezultate din teste sau din calcule anterioare)

• tipărirea rezultatelor – tabele, diagrame, valori Rw (corespunzător / necores-punzător conform standardului); rapoarte referitoare la întregul proiect sau doar pentru părţi ale acestuia

Program de calcul acustic în construcţii (2/3)

Program de calcul acustic în construcţii (3/3)

False percepţii despre vata de sticlă.

Foc

• Vata bazaltică este mai bună pentru că nu arde

• În ce priveşte reacţia la foc, nu este nici o diferenţă între vata de sticlă (GW) şi vata bazaltică (SW), ambele materiale fiind incombustibile (A1).

• Caşerarea poate afecta incombustibilitatea materialelor în ambele cazuri, în mod similar.

* fals!

Foc

• Vata bazaltică are o mai bună rezistenţă la foc decât vata de sticlă

• Rezistenţa la foc nu este o caracteristică a materialului, ci a sistemelor de construcţii.

• Sistemele de construcţii sunt certificate pentru REI30, REI60 şi REI90 indiferent de materialul folosit (vată de sticlă GW sau vată bazaltică SW and SW), de aceea, nu este nici o diferenţă dacă se foloseşte fie un material, fie celălalt.

* fals!

dar nu este relevant pentru aplicaţiileprincipale ale vatei de sticlă!

Punctul de topire

Clădirea se va prăbuşi înainte ca materialul izolant să se topească!

• Vata bazaltică are punctul de topire mai ridicat

• Există o diferenţă clară între protecţia la foc şi rezistenţa la foc.

• Materialele pentru protecţie împotriva focului sunt folosite pentru a proteja elementele structurale ale clădirilor (ex. stâlpi metalici, etc.) sau în aplicaţii tehnice (centrale termice, ţevi cu temperaturi ridicate, etc.).

• În aplicaţiile principale ale vatei de sticlă (GW), conceptul cheie este rezisteţa la foc, iar aceasta este o caracteristică a sistemelor de construcţii şi nu a materialului izolant!

• In aceste aplicaţii, materialul izolant nu protejează clădirea împotriva focului ... aşadar, acest avantaj al vatei bazaltice este doar unul psihologic!

* adevărat !

Densitate/Greutate

• Vata bazaltică este mai bună deoarece are densitate mai mare

• Densitatea nu este relevantă pentru a compara performanţele izolaţiei. Valoarea Lambda şi rezistenţa termică sunt cei doi parametri relevanţi pentru a compara materialele izolante.

• Greutatea este demodată (dispozitivele high tech sunt chiar mai uşoare). Vata bazaltică (SW) are nevoie de o greutate dublă pentru a atinge aceleaşi performanţe izolatoare (Lambda) faţă de vata de sticlă (GW).

* fals!

GW: până la 13 kg/m3 … 0,045 W/mK 13 – 20 kg/m3 … 0,040 W/mK ≥ 20 kg/m3 … 0,035 (0,33) W/mK

SW: până la 30 kg/m3 … 0,040 W/mK 30 – 100 kg/m3 …0,035 W/mK ≥ 120 kg/m3 … 0,040 W/mK

0,03

0,035

0,04

0,045

0,05

0 50 100 150 200

kg/m3

Lambda

SW

GW

• Mai multă greutate nu înseamnă o izolaţie mai bună

Vata bazaltică necesită o densitate mai mare pentru a atinge aceeeaşi performanţă izolatoare

Aplicaţiile vatei de sticlă (GW) în construcţii

Aplicaţiile tehnice ale vatei bazaltice (SW)

* Conform studiului Swedish National Testing and Research Institute: Materiale Izolatoare Termic (B. Jonsson), 1995

Vata bazaltică are nevoie de o densitate aproape dublă pentru valoarea Lambda echivalentă.

Rezistenţă la compresie

• Vata de sticlă nu rezistă la compresie

• Rezistenţa la compresie este complet nerelevantă pentru aplicaţiile principale a vatei de sticlă (GW), şi anume acoperişuri înclinate, pereţi de compartimentare, tavane suspendate, faţade ventilate şi neventilate.

• Dacă doriţi să montaţi un material cu excelentă rezistenţă la compresie, URSA XPS (polistiren extrudat) este soluţia ideală.

* adevărat dar irelevant…

!

•Directiva Consiliului Europei 97/69/CE nu consideră vata minerală biosolubilă ca fiind cancerigenă.•IARC nu consideră vata minerală biosolubilă ca fiind cancerigenă.•Caracterul biosolubil este atestat de marcile EUCEB şi RAL.•Materialele izolante din vată minerală sunt conforme cu Alineatul Q al Directivei pentru Substanţe Periculoase nu sunt cancerigene

Sănătate

Ambele vate minerale se supun aceleiaşi directive. Vata minerală biosolubilă nu este cancerigenă.

Multumesc pentru atentie