IUNIE2012anul XXNr. 406

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

3Moravuri u[oare

4Spargere e[uat`

6Ma[ini furate pentru fier

8{antaj [i tampon`ri inten]ionate

18-20Justi]ia francez` [i \nchisoarea pe via]`

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Poli]ia [i poli]i[tii, criminalitatea [i infractorii din alte vremuri

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Lucian Florin GURAN

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ECONOMIC

1POLI}IA CAPITALEI - Iunie

Pe 29 mai, poli]i[tii Serviciului de Investi-gare a Fraudelor - Sector 6 Poli]ie au efectuatperchezi]ii la sediul [i punctele de lucru aleunei societ`]i comerciale din sectorul 6, fiindidentificate mai multe documente care atest`faptul c` salariile reale pl`tite angaja]ilor nuerau în totalitate declarate organelor fiscale,în scopul sustragerii de la plata corect` aimpozitelor [i contribu]iilor c`tre bugetul destat.

Totul a \nceput pe 2 mai, când poli]i[tii s-ausesizat cu privire la s`vâr[irea infrac]iunii deevaziune fiscal`, prin ascunderea bunului saua sursei impozabile de managerii unei socie-t`]i comerciale. Ace[tia angajau for]` demunc` la negru, pe care o pl`teau cu maimul]i bani decât cei men]iona]i în statele desalarii [i în contractele de munc`.

Din investiga]ii a rezultat c` societatea areaproximativ 100 de angaja]i, situa]ia real` asumelor de bani pl`tite c`tre ace[tia este]inut` pe baza unor înscrisuri extracontabile.A fost început` urm`rirea penal` fa]` de C.M., sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de eva-ziune fiscal`, prin ascunderea bunului sau asursei impozabile [i pentru identificarea bu-nurilor [i a înscrisurilor contabile [i extracon-tabile ale societ`]ii.

De asemenea, în perioada 2011-2012, so-cietatea a solicitat angaja]ilor s` semnezeacte adi]ionale la contractele de munc` princare li se mic[ora timpul de lucru de la 8 orepe zi la 2 ore pe zi, cu toate c` în realitateace[tia lucrau 8-10 ore în fiecare zi, cu con-secin]a diminu`rii salariului men]ionat pecontractul de munc` [i declarat organelor fis-cale [i implicit a impozitelor [i taxelor da-torate bugetului de stat. Tot în scopul di-minu`rii impozitelor [i contribu]iilor datorate,societatea a solicitat angaja]ilor s`i s` sem-neze cereri de concediu f`r` plat`, cu toate c`în realitate ace[tia lucrau în programul nor-mal al societ`]ii.

Prejudiciul estimat, adus bugetului de stateste de aproximativ 1.000.000 lei, urmând caîn continuare s` fie luate m`suri în vedereaidentific`rii altor bunuri mobile [i imobile ale

învinuitei, pentru a se asigura recuperareaintegral` a pagubei.

Cercet`rile sunt continuate sub suprave-gherea procurorilor din cadrul Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucure[ti, în vedereaprob`rii întregii activit`]i infrac]ionale.

De asemenea, poli]i[tii au \nceput urm`-rirea penal` \mpotriva unei alte firme din sec-torul 6 pentru infrac]iunea de evaziune fis-cal`, dup` ce s-a constatat c` societatea an-gaja for]` de munc` la negru [i pl`tea maimul]i bani decât cei trecu]i în statele de salarii[i în contractele de munc`.

Din investiga]ii a mai rezultat [i faptul c`firma, fiind un important distribuitor de b`u-turi alcoolice [i produse alimentare, \n rela-]iile cu furnizorii - pentru o mare parte dinm`rfurile livrate - nu emitea facturi, iar baniiîncasa]i nu se reg`seau \n actele contabile, înscopul sustragerii de la plata impozitelor [itaxelor c`tre bugetul de stat.

Luni, 18 iunie, în baza autoriza]iilor emisede Tribunalul Bucure[ti, au fost efectuateperchezi]ii domiciliare la sediul, punctele delucru, depozitele [i spa]iile comerciale folo-site de societatea \n cauz`. Cu ocazia perche-zi]iilor au fost g`site documente, care atestauvânz`rile [i încas`rile reale, salariile efectivepl`tite angaja]ilor [i unit`]i de calcul folositepentru opera]iuni comerciale nereale. |nscri-surile [i bunurile au fost ridicate în vederea

Evaziuni cu Codul Muncii \n mân`

continu`rii cercet`rilor fa]` de administra-torul societ`]ii, N.G.

Prejudiciul estimat este de 420.000 lei,urmând ca în continuare s` fie luate m`suriîn vederea identific`rii altor bunuri mobile [iimobile ale învinuitului, pentru recuperareaintegral` a pagubei create.

80 tone carne de pui - confiscat`

Poli]i[tii Serviciului de Investigare a Frau-delor (SIF) - Poli]ia Sectorului 3, s-au sesizatcu privire la s`vâr[irea infrac]iunii de evaziunefiscal` de c`tre S.A., 41 ani, din Bucure[ti.Acesta, \n calitate de împuternicit la o socie-tate comercial`, a efectuat mai multe achizi]iiintracomunitare de produse din carne, pebaza unor documente de provenien]` false.

Dup` introducerea pe teritoriul ]`rii am`rfurilor achizi]ionate din Bulgaria, S.A. lerevindea c`tre alte firme pe care le adminis-tra în baza unor procuri, ulterior efectuândvânzarea c`tre firme de tip „fantom`“.

Pe 20 iunie, poli]i[tii SIF Sector 3 au con-fiscat patru tiruri de marf`, fiecare dintreacestea con]inând 20 tone carne de pui.Marfa a fost identificat` în depozitul uneisociet`]i comerciale din sectorul 2, pentruaceasta neputând fi prezentate documentede provenien]`. Valoarea m`rfurilor identifi-cate este de aproximativ 200.000 euro, fiindcreat un prejudiciu bugetului general conso-lidat în sum` de aproximativ 80.000 euro.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tipentru stabilirea întregii activit`]i infrac]ionalea persoanelor implicate.

M`rci protejate - comercializate ilegal

|n urma unor informa]ii de]inute de poli-]i[tii Serviciului de Investigare a Fraudelor -Sector 2, conform c`rora într-un complex co-mercial exist` dou` depozite [i magazine \ncare se g`sesc produse alimentare [i neali-mentare inscrip]ionate cu m`rci protejate peteritoriul României, f`r` a avea acordul titu-larului de marc` în acest sens, precum [i pro-duse f`r` documente de provenien]`.

Pe 21 iunie, oamenii legii, \mpreun` cuangaja]i ai Direc]iei Regionale pentru Accize[i Opera]iuni Vamale, au verificat depozitele[i magazinele administrate de M.M. [i S.S.,fiind constatate patru infrac]iuni, dou` privindcomercializarea unor produse ce poart` omarc` protejat` pe teritoriul României, f`r` aavea acordul titularilor m`rcilor respective,precum [i dou` infrac]iuni privind evaziuneafiscal`.

În urma verific`rilor efectuate, inspectoriiDirec]iei Regionale pentru Accize [i Opera-]iuni Vamale au aplicat o amend` de 5000lei, totodat` fiind confiscate m`rfuri \n va-loare de aproximativ 1.000.000 lei.

M.M., 30 ani, cu re[edin]a în Bucure[ti,având calitatea de administrator al uneia din-tre societ`]ile verificate, a fost depistat la punc-tul de lucru al societ`]ii în timp ce comercia-liza produse f`r` documente de provenien]`[i care poart` o marc` protejat` pe teritoriulRomâniei, f`r` a avea acordul titularilorm`rcilor respective, în valoare de aproximativ400.000 lei. S.S., administratorul celeilaltesociet`]i verificate, comercializa ilegal pro-duse în valoare de aproximativ 600.000 lei.

Cercet`rile sunt continuate fa]` de cei doi,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de com-ercializarea unor produse ce poart` o marc`protejat`, f`r` a avea acordul titularilorm`rcilor respective [i evaziune fiscal`.

Sorin ANGHEL

2 Iunie- POLI}IA CAPITALEI

ECONOMIC

3POLI}IA CAPITALEI - Iunie

JUDICIAR

În perioada aprilie - iunie,poli]i[tii Serviciului de Inves-tiga]ii Criminale Sector 3, cusprijinul Direc]iei Opera]iuniSpeciale - I.G.P.R. au docu-mentat activitatea infrac]io-nal` a lui G.M., 27 ani, M.M.,26 ani, N.M., 23 ani, C.G., 28ani, S.E., 26 ani [i B.O., 15 ani.

Poli]i[tii primiser` mai multeinforma]ii despre faptul c` celecinci persoane „puseser̀ pe roa-te“ o afacere profitabil` [i ve-

che de când lumea - prostitu]ia.Afacerea nu avea un sediu

fix, ceea ce f`cea ca partidelede amor s` se consume înapartamente închiriate în sis-tem hotelier, dispuse \n sec-toarele 3 [i 4, loca]ii careerau frecventate des declien]ii dornici de pl`cerilume[ti. B`rba]ii aflau deaceste „oaze“ ale pl`cerii dinanun]urile postate pe inter-net de capii re]elei. Pentru

serviciile prestate, „anga-jatele“ cereau \ntre 150 [i300 lei, \n func]ie de cât debine dorea clientul s` fie sa-tisf`cut.

Pe 21 iunie, oamenii legiiau efectuat dou` perchezi]ii,ocazie cu care au fost prin[ito]i cei implica]i. Aici au fostg`site destule dovezi pentrua proba \n fa]a legii c` afa-cerea este ilegal`. |n urmacercet`rilor s-a stabilit c`G.M. [i M.M. erau cei carepreluau clien]ii [i \ncasaubanii, iar la sfâr[itul unei zilede munc` banii erau \m-p`r]i]i „fr`]e[te“ - jum`tate laprostituate [i jum`tate laproxene]i.

|n continuare, poli]i[tii e-fectueaz` cercet`ri cu G.M. înstare de re]inere sub aspec-tul s`vâr[irii infrac]iunii deproxenetism, M.M. în starede libertate pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de proxenetism [iC.G., S.E. [i B.O. în stare delibertate pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de prostitu]ie.

S. ANGHEL

Moravuri u[oare

Poli]i[tii Serviciului Investiga]ii Criminale -Poli]ia Sectorului 3, cu sprijinul Sec]iilor 11 [i12 Poli]ie [i a Direc]iei Opera]iuni Speciale,au reu[it s` anihileze o band` de sp`rg`toride locuin]e, care \n intervalul martie-iunie2012, au comis mai multe spargeri, avândca mod de operare „ruperea butucului“. |nnum`rul trecut am relatat despre acest caz,iar \n continuarea cercet`rilor oamenii legiiau reu[it s` mai probeze câteva fapte s`vâr-[ite de aceast` grupare.

Reamintim c` membrii grup`rii comiteaufurturile „la pont“, dup` ce locuin]ele erauverificate timp de mai multe zile, fiind viza]i

proprietarii care desf`[urau activit`]i de co-mer] [i dispuneau de sume mari de bani. Pe16 mai au fost prin[i în flagrant patru dintremembrii grup`rii, care au r`mas \n spatelegratiilor pân` la finalizarea anchetei.

Anchetatorii au demonstrat c` aceast`grupare a mai avut [i o tentativ` de furt dinlocuin]a lui R.F., din Bucure[ti, sectorul 3(mod de operare rupere butuc) [i o tâlh`rieasupra lui D.E. Ace[tia, pe 7 mai, în timp ceunul dintre ei le asigura paza, au rupt butu-cul de la u[a de acces din locuin]a lui R.F.,cu inten]ia de a p`trunde în interior [i afura bunuri. Fiind surprin[i de D.E., care a

Ho]i prin[i „\n fapt“

4 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Poli]i[tii unei patrule de si-guran]` public` a Sec]iei 4au avut parte, pe 5 iunie, deo noapte interesant`. Astfel,\n jurul orei 5 diminea]a, \ntimp ce patrulau \n zona decompeten]`, au observat laun magazin de pe stradaSfânta Maria din sectorul 1c` u[a fusese for]at`. |n timpce ace[tia verificau împreju-rimile [i u[a de acces, din ma-gazin au ie[it în fug` doib`rba]i, unul dintre ei cu unsac plin cu produse, \n bra]e.

La vederea poli]i[tilor, in-dividul a aruncat sacul spreoamenii legii, rupând-o la fu-g`. Cel`lalt a fost mai pu]innorocos, fiind imobilizat chiar\n fa]a magazinului. Cel prinsa fost identificat în persoanalui B.C., 27 ani, din Bucure[ti.Al doilea individ a reu[it s`fug`, îndreptându-se pe str.Sf. Maria, în direc]ia ParculuiSf. Maria. Poli]i[tii au plecatîn urm`rirea lui, iar dup` so-ma]iile regulamentare au exe-cutat cinci focuri de avertis-ment în plan vertical, îns` cel

urm`rit nu s-a supus soma-]iilor [i a reu[it s` dispar`.

Totodat`, în apropiereamagazinului a fost identificat[i D.C., 28 ani, din jude]ulIlfov, care nu a putut justificaprezen]a în zon`, în fapt,acesta fiind cel care trebuias` asigure locul [i s` deaalarma \n caz de pericol,ceea ce nu i-a prea reu[it. |nsacul aruncat, oamenii legiiau g`sit peste 570 pachetecu ]ig`ri de diverse m`rci,precum [i 90 lei. Patronulmagazinului a fost anun]at

imediat, iar bunurile furateau ajuns cu bine \napoi perafturi.

În urma cercet`rilor efec-tuate, s-a reu[it identificarea[i a celui de-al treilea partici-pant la furt, în persoana luiI.{., 25 ani, în prezent disp`-rut de la domiciliu.

Ancheta este continuat`de poli]i[tii Sec]iei 4, sub as-pectul s`vâr[irii infrac]iunilorde furt calificat [i complici-tate la furt calificat, cu B.C. [iD.C. în stare de re]inere.

S.A.

Spargere e[uat`

încercat s`-i fotografieze cu telefonul mobil,ho]ii au lovit-o [i au îmbrâncit-o pe sc`rileblocului, iar unul dintre eu i-a smuls tele-fonul [i a fugit cu el.

Vineri, 15 iunie, cu sprijinul S.S.P.I.R., ju-diciari[tii au efectuat dou` perchezi]iidomiciliare, în urma c`rora a fost prins F.R.,37 ani. În sarcina acestuia s-a re]inuts`vâr[irea infrac]iunilor de complicitate latentativ` de tâlh`rie [i complicitate latâlh`rie. Autorul faptei este cercetat în starede re]inere, urmând a fi prezentat Parche-tului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 3 cupropunere de arestare preventiv`.

(A.S.)

5POLI}IA CAPITALEI - Iunie

JUDICIAR

Aceast` metod` este foar-te cunoscut` de poli]i[tiibucure[teni, deoarece a ap`-rut cu mul]i ani \nainte \nCapital`. De ceva vreme, \n-s`, oamenii legii nu se maiconfruntaser` cu astfel de ca-zuri, ho]ii alegând alte me-tode s` p`c`leasc` credulii.

Totu[i, \n lunile mai [iiunie 2012, poli]i[tii Servi-ciului de Investiga]ii Crimina-le - Poli]ia Sectorului 2, subsupravegherea unui procurordin cadrul Parchetului de pelâng` Judec`toria Sector 2,au \nceput s` adune date cuprivire la o grupare specia-lizat` în comiterea unor ast-fel de în[el`ciuni. Scenariulera destul de simplu - indiviziise postau lâng` o agen]ieloto ce era \nchis` [i a[tep-tau s` apar` o posibil` vic-tim` care s` le cad` \n plas`.

Ca s` o conving`, ace[tia \ispuneau c` tocmai au câ[-tigat la loz o Dacie, dar tre-buie s` pl`teasc` o tax` la

CEC de 1500 lei, pentru aputea intra \n posesia ma-[inii. {i cum ei nu aveauace[ti bani pentru a pl`ti ta-xa, ofereau lozul credululuipentru „numai“ 1500 lei.

Cine \i credea, d`dea banii[i primea lozul fals. Dac`existau semne de ne\ncre-dere, escrocii apelau la per-soana care avea s` \i spul-bere orice \ndoial` victimei -vânz`torul de la agen]ia loto.Acesta era, bine\n]eles, totun complice de-al lor, carespunea c` tocmai a \nchisagen]ia deoarece trebuie s`plece urgent pân` la sediulcentral, dar confirma c` lozuleste câ[tig`tor [i \l sf`tuia peposibilul cump`r`tor s` nudea cu piciorul unei astfel de[anse pentru c` s-ar putea s`nu mai \ntâlneasc` vreodat`a[a ocazie.

Un astfel de scenariu aavut loc \n ziua de 21 iunie,când poli]i[tii Serviciului deInvestiga]ii Criminale - cu

sprijinul Direc]iei Opera]iuniSpeciale - I.G.P.R., i-au prinsîn flagrant delict pe I. N., 68ani [i M. A., 62 ani, în timp ceace[tia îi ofereau lui D.S., 78ani, un loz în plic având capremiu un autoturism Dacia,contra sumei de 1500 lei.

De altfel, cu ocazia per-chezi]iei efectuate asupra luiI.N., poli]i[tii au g`sit baniiprimi]i de la victim`, iar asu-pra celui de-al doilea escrocau fost g`site \nc` dou` lo-zuri în plic, având ca premiutot un autoturism Dacia.

Cercet`rile sunt continu-ate de poli]i[tii Serviciului deInvestiga]ii Criminale sub as-pectul s`vâr[irii infrac]iunilorde în[el`ciune [i falsificareade monede sau alte valori, cucei doi autori în stare de re]i-nere, urmând s` fie înainta]iParchetului de pe lâng` Jude-c`toria Sector 2, cu propu-nere de arestare preventiv`.

Sorin ANGHEL

}eap` la loz \n plic

6 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

În perioada mai - iunie2012, la nivelul ServiciuluiFurturi de Autovehicule aufost înregistrate mai multefurturi de ma[ini, marcaDacia, cu prec`dere din sec-torul 6, care erau apoi vân-dute la centrele de colectarea fierului vechi din jude]eleGiurgiu [i Ilfov.

Sub supravegherea unuiprocuror din cadrul Parche-tului de pe lâng` Judec`toriaSector 6 Bucure[ti, judicia-ri[tii au desf`[urat activit`]ide investigare [i cercetare,pentru probarea activit`]ilorinfrac]ionale desf`[urate depersoanele suspecte de co-miterea acestor fapte [i pen-tru identificarea centrelor decolectare a fierului vechi,care primesc spre valorificareautovehicule Dacia, furatedin Bucure[ti.

Joi, 21 iunie, au fost efec-tuate 18 perchezi]ii la adre-sele suspec]ilor, precum [i lasediile centrelor de colectarea fierului vechi din jude]eleGiurgiu [i Ilfov, fiind depis-tate [i conduse la sediulServiciului Furturi de Autove-

hicule 12 persoane, în bazamandatelor de aducere,dup` cum urmeaz`: I.Z., 24ani, T.M., 35 ani, D.A., 31 ani,C.F., 25 ani, C.V., 33 ani, M.I.,51 ani, C.S., 25 ani, V.I., 34ani, T.I., 53 ani, I.N., 20 ani,G.A., 23 ani [i V.A., 34 ani.

În urma cercet`rilor s-astabilit c` I.Z., ajutat de D.A.,C.F. [i D.J., a furat patru auto-vehicule din sectorul 6, pecare le-a valorificat la cen-trele de colectare a fieruluivechi ce func]ioneaz` înjude]ul Ilfov. Aici, ma[inileerau t`iate, înc`rcate în con-tainere [i ulterior valorificateîn jude]ul Constan]a.

Cercet`rile sunt continua-

te de poli]i[tii din cadrulServiciului Furturi de Autove-hicule, cu I.Z. în stare de re-]inere, sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunilor de furt calificat,urmând a fi prezentat Par-chetului Judec`toriei Sector 6[i Judec`toriei Sector 6 Bucu-re[ti, cu propunere de aresta-re preventiv`.

Totodat`, cu privire la ce-lelalte persoane, se efec-tueaz` cercet`ri sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor decomplicitate la furt, t`inuire,evaziune fiscal`, prin ascun-derea bunului sau a surseiimpozabile.

S. ANGHEL

Ma[ini furate pentru fier

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

7POLI}IA CAPITALEI - Iunie

RUTIER

În noaptea de 22/23 iunie 2012, BrigadaRutier` a Capitalei, în colaborare cu efectivedin cadrul Agen]iei Na]ionale Antidrog [i Bri-gada de Combatere a Criminalit`]ii Organi-zate Bucure[ti au organizat o ac]iune pentruasigurarea unui climat de siguran]` în traficulrutier bucure[tean [i cu scopul prevenirii [icombaterii infrac]iunilor de orice natur`.

Ac]iunile de acest gen, în sistem integrat,se desf`[oar` permanent în perioada urm`-toare pentru men]inerea unui climat de or-dine [i siguran]` public` în municipiul Bucu-re[ti, pentru descurajarea elementului infrac-]ional [i pentru prevenirea producerii unoraccidente rutiere cu consecin]e grave.

S-a urm`rit depistarea [i sanc]ionareacelor care încalc` normele rutiere, cu scopulimpunerii unui climat de ordine [i disciplin`,prin depistarea în trafic a conduc`torilor autocare se urc` la volan dup` ce, în prealabil, auconsumat b`uturi alcoolice, substan]e inter-zise, produse psihotrope sau medicamentecu efecte similare acestora.

Cu aceast` ocazie, au fost aplicate 91 de a-menzi, au fost re]inute 14 permise de condu-cere (din care 12 pentru consumul de alcool)[i au fost constatate alte [apte infrac]iuni. Deasemenea, au fost retrase [ase certificate deînmatriculare.

De exemplu, M. Monica, 34 ani, a fost de-pistat` de poli]i[ti în timp ce conducea peSplaiul Independen]ei c`tre Calea Victoriei, întimp ce se afla sub influen]a b`uturilor alcoo-lice. La testarea cu aparatul alcooltest, rezulta-tul indicat a fost de 0,72 mg/l alcool pur înaerul expirat. Aceasta a fost condus` la sediulI.M.L. pentru recoltarea probelor biologice învederea stabilirii alcoolemiei, iar pe numele s`ua fost întocmit un dosar de cercetare penal`.

Ac]iunile de acest gen vor continua [i înperioada urm`toare.

În noaptea de 14/15 iunie 2012, agen]iirutieri, \mpreun` cu reprezentan]i ai Regis-trului Auto Român, au desf`[urat o ac]iunepentru verificarea legalit`]ii unor activit`]i detransport persoane în regim „taxi“.

Cu ocazia controalelor efectuate, au fostaplicate 110 sanc]iuni, dintre care 93 pentruabateri s`vâr[ite de taximetri[ti. Dintre aces-tea, 53 au fost pentru defec]iuni tehnice, iar28 pentru nerespectarea prevederilor Legii38/2003, legea taximetriei. De asemenea, aufost retrase 31 de certificate de înmatriculare,iar dou` permise de conducere au fost re-]inute. Totodat`, trei autovehicule au fost in-disponibilizate (unul pentru grave defec]iunila direc]ie, iar celelalte dou` pentru desf`[u-rarea unor activit`]i „taxi“, f`r` autoriza]ie).

Activitatea de transport persoane în regim„taxi“ reprezint` o component` important` atraficului rutier din Capital`. Pentru a evitasitua]ii nepl`cute, recomand`m tuturor celorcare vor s` utilizeze serviciile unui taximetru,s` apeleze doar la vehicule autorizate, s` seinformeze atent asupra tarifelor afi[ate peportiere, s` solicite neap`rat bonul fiscal lafinalul cursei, document în baza c`ruia se potdepune eventualele reclama]ii referitoare lacalitatea sau comportamentul [oferului.

IIooaannaa SSTTAANNCCUU

Controale pe [oselele din Capital`

8 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

RUTIER

|n luna februarie a.c.,Brigada Rutier` Bucure[ti afost sesizat` de un tân`r învârst` de 22 ani, despre fap-tul c` în ziua precedent`, întimp ce conducea pe str. Av.Popa Marin, ajungând la in-tersec]ia cu str. Radu Beller, aoprit la indicatorul Cedeaz`trecerea, moment în care con-duc`torul unui autoturismcare circula pe drumul cu pri-oritate a oprit [i i-a f`cutsemn s` p`trund` în inter-sec]ie, dup` care l-a tam-ponat cu inten]ie.

Cet`]eanul a mai ar`tat c`dup` producerea evenimen-tului, conduc`torul autoturis-mului i-a solicitat 300 de lei,[antajându-l c` dac` va sesi-za poli]ia î[i va pierde permi-sul de conducere pentrupatru luni [i va trebui s` pl`-teasc` o amend` de 420 lei.

Analizând aceste aspecte[i având în vedere faptul c`la sediile Birourilor AccidenteU[oare se înregistraser`, lavremea respectiv`, mai multedeclara]ii prin care mai mul]i[oferi reclamau acela[i modde operare, la nivelul Brig`ziiRutiere Bucure[ti a fost con-stituit`, începând din lunafebruarie, o echip` pentruprinderea autorilor, coordo-nat` de un procuror al Par-chetului de pe lâng` Judec`-toria Sectorului 1.

Au fost identificate dou`persoane, în urma cercet`-rilor stabilindu-se c`, împre-un` cu al]i indivizi, ace[tia aucomis pe raza municipiuluiBucure[ti mai multe fapte,constând în aceea c` loveauinten]ionat diferite autoturis-me ce p`trundeau în inter-

sec]ie de pe drumuri f`r` pri-oritate, având instalate în ge-neral indicatoare de regle-mentare a priorit`]ii (Opriresau Cedeaz` trecerea), dup`care, sub amenin]area faptu-lui c` vor anun]a producereaaccidentului la unit`]ile depoli]ie [i, pe cale de conse-cin]`, respectivilor conduc`-tori auto le va fi suspendatpermisul, le cereau bani,între 200 [i 600 lei.

Ca urmare a producerii a-cestor fapte, s-a re]inut în

sarcina uneia dintre persoa-ne s`vâr[irea în form` conti-nuat` a infrac]iunilor de [an-taj [i distrugere, fapte prev`-zute [i pedepsite de art. 194alin. 1 C. Pen. [i art. 217 alin.4 C. Pen., iar în sarcina ce-leilalte s-a re]inut s`vâr[ireainfrac]iunilor de complicitatela [antaj [i complicitate ladistrugere.

Având în vedere pericolulsocial concret al faptelor s`-vâr[ite [i modul de operare,constând în aceea c` folo-seau mai multe autovehiculepe care le schimbau între eipentru a nu fi identifica]i, s-adispus re]inerea învinui]ilorpe o perioad` de 24 de ore.

Pe 3 februarie, cei doi au

fost prezenta]i Judec`torieiSectorului 1 cu propunere dearestare preventiv`. La ace-ea[i dat`, instan]a a admispropunerea organelor de an-chet`, dispunând arestareapreventiv` a inculpa]ilor pe operioad` de 29 de zile.

Investiga]iile au continuatpentru documentarea între-gii activit`]i infrac]ionale a in-culpa]ilor [i identificarea tu-turor persoanelor implicate.Astfel, în urma extinderii cer-cet`rilor, pe 17 mai au fostre]inute alte trei persoane,acuzate de [antaj [i distru-gere, fapte prev`zute [i pe-depsite de art. 194 alin. 1 C.Pen. [i art. 217 alin. 4 C. Pen.

Pe 18 mai, Judec`toria Sec-torului 1 a dispus arestarealui J.I. [i R.L., precum [i inter-dic]ia de a nu p`r`si locali-tatea fa]` de B.N.G. Dinmaterialul probator adminis-trat, rezult` c` J.I. îi organiza[i îndruma, participând al`-turi de ei la comiterea fap-telor \n sensul c` invita la tre-cere autoturismele care cir-culau de pe drumul f`r` pri-oritate, apoi tamponau in-ten]ionat acele ma[ini. Tot elre]inea cea mai mare partedin banii ob]inu]i din [anta-jarea conduc`torilor auto.

În total, s-a re]inut comite-rea unui num`r de 26 fapte.

Brigada Rutier` recoman-d` tuturor conduc`torilorauto, implica]i în accidenterutiere soldate numai cuavarii, s` anun]e evenimen-tul la poli]ie - cu excep]iasitua]iilor în care încheie oconstatare amiabil`.

II..SS..

{antaj [i tampon`ri inten]ionate

Brigada Rutier`recomand` tuturor conduc`torilor auto,

implica]i în evenimenterutiere soldate numai cu avarii, s` anun]e

evenimentul la poli]ie.

” ”

9POLI}IA CAPITALEI - Iunie

CONTRAATAC

Interviu acordat de colonelul în retragere

Nick Pratt

CCuumm pprriivvii]]ii,, ddee llaa CCeennttrruull„„GGeeoorrggee CC.. MMaarrsshhaallll““,, pprroobbllee--mmaa tteerroorriissmmuulluuii??

- V` aminti]i de atacuriledin 1993 de la World TradeCenter. Atacuri de tip kami-kaze s-au mai întâmplat, darnu de aceea[i amploare caacum. Acest nou terorism esteo chestiune care ]ine înc` deputere. Toate ac]iunile teroris-te au avut leg`tur` cu dorin]ade a acapara puterea. Din acestpunct de vedere, lucrurile nus-au schimbat. |ns` ceea ce s-a întâmplat acum este faptulc` toat` lumea a realizat c`oricând se poate întâmpla, înorice ]ar`, tragedia de la NewYork. Toat` lumea a realizat c`acest fenomen al terorismuluis-ar putea s` nu se schimbeniciodat`.

DDee ccee aa sscchhiimmbbaatt aacceesstteevveenniimmeenntt ttooaatt`̀ lluummeeaa,, nnuunnuummaaii AAmmeerriiccaa??

- Subliniez, atacurile de la11 septembrie asupra institu-]iei mondiale World TradeCenter au determinat ca toat`lumea, toate ]`rile lumii, s` segândeasc` la o abordare câtmai serioas` [i concret` a te-rorismului. E vorba de econo-mia mondial`, care poate su-feri un colaps. Efectele se re-percuteaz` asupra tuturor ]`-rilor lumii, nu numai asupraAmericii.

EExxiisstt`̀ oo ggrraannii]]`̀ ccllaarr`̀îînnttrree cceeeeaa ccee nnuummiimm vveecchhiiuull [[iinnoouull tteerroorriissmm?? CCee aarr ppuutteeaaîînnsseemmnnaa ppeennttrruu vviiiittoorruull aapprroo--ppiiaatt nnoouull tteerroorriissmm??

- Dup` cum v`d eu aceast`problem`, noul terorism vaînsemna o cre[tere dramatic`a pierderilor umane în special,dar o diminuare în num`rulevenimentelor ce pot avea loc.Ve]i constata c`, în ultimii ani,începând cu '91-'97, s-a \nre-gistrat o descre[tere a num`-rului de atacuri teroriste, darputerea [i efectele lor au fostdin ce în ce mai dramatice.

Motiva]ia actelor teroriste s-aschimbat [i ea. Avem de-a facecu o violen]` politic` pentru aatinge un anumit ]el, pentru aacapara puterea. |n ceea ceprive[te atacurile teroriste dintrecut, ele erau numeroase, a-fectau un num`r mare de oa-meni, dar efectele reale eraumai mici decât cele ale atacu-rilor recente. Atacurile teroristemoderne, noi, afecteaz` unnivel politic mai înalt. Se puneproblema unui ridicat niveltehnic pe care îl folosescterori[tii ast`zi, cum este gru-parea Al Qaida, [i care dispunede capabilit`]i s` induc` groa-z` [i team` în rândul unuimare num`r de oameni. Ei aucâ[tigat, evident, au avut suc-ces - o victorie tactic`, dar nu[i una strategic` în urma ata-cului de la 11 septembrie.Deci, dup` aceast` dat`, neconfrunt`m cu o lume nou`.

CCaarree ppooaattee ffii rroolluull mmaassss--mmeeddiiaa îînn ccoonntteexxttuull nnooiilloorr pprroo--bblleemmee ddeesscchhiissee ddee tteerroorriissmm??

- Mass-media a avut întot-deauna o pozi]ie activ` vizavide atacurile teroriste, mereu arelatat în mod obiectiv despreatacurile teroriste. Nu m-ampreocupat niciodat` în modspecial de rolul mass-media înacest context terorist. S-auf`cut comentarii în pres` refe-ritoare la faptul c` un act tero-rist - dintr-un anumit punct devedere - poate fi, de fapt, olupt` pentru libertate din par-tea celor care recurg la astfelde metode. |ntotdeauna vatrebui s` justific`m folosireaanumitor mijloace pentru a a-tinge anumite obiective. Mass-

Anti teror ismul

Credit foto: Corbis.com

10 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

media trebuie ([i o va face) s`se axeze pe informarea corec-t` a lumii, pentru a ne asigurac` lupta pentru libertate estealtceva decât actele teroriste.

||nn aacceellaa[[ii ttiimmpp,, ttrreebbuuiieess`̀ vv`̀ ssppuunn cc`̀ mmeeddiiaa nnuu aa aavvuuttppoossiibbiilliittaatteeaa ss`̀--ii vvaadd`̀ ppeeaaddeevv`̀rraa]]iiii ccrriimmiinnaallii.. DDee ccee nniicciioo oorrggaanniizzaa]]iiee nnuu [[ii--aa aassuummaattaattaaccuull tteerroorriisstt ddiinn 1111 sseepptteemm--bbrriiee??

- |n]eleg întrebarea dum-neavoastr`, pentru c` niciOsama ben Laden nu a recu-noscut atacul [i nici organiza]iaAI Qaida. Cred c` asta ne ducela modul de operare. Foarterar se întâmpl` ca o organiza-]ie s` ias` în fa]`, pur [i sim-plu, s` spun` c` î[i asum`responsabilitatea pentru atac.AI Qaida este un grup foartebine organizat [i seam`n`mult cu o companie modern`care face afaceri. Nu este chiaro organiza]ie, nu are o arhitec-tur` foarte sofisticat`, dar pur[i simplu putem constata c`are ni[te celule, care se spri-jin` unele pe altele. Osamaben Laden a [tiut de ce mass-media nu a putut s` aib` ocertitudine asupra adev`ratu-lui autor al atacului.

||nnaaiinnttee ddee 1111 sseepptteemm--bbrriiee ss--aa ccoonnssiiddeerraatt,, vvoorrbbiinnddllaa mmoodduull ggeenneerraall,, cc`̀ tteerroorriiss--mmuull eerraa ddooaarr pprroobblleemmaaaacceelloorr ]]`̀rrii ccaarree ssee aaffllaauuddeeppaarrttee ddee tteerriittoorriiuull aammeerrii--ccaann,, aa[[aa cc`̀ aammeerriiccaanniiii ss--aauuggâânnddiitt cc`̀ eerraa ddee ddaattoorriiaagguuvveerrnneelloorr eeuurrooppeennee,, aassiiaatt--iiccee,, aaffrriiccaannee ss`̀ rreezzoollvvee pprroobb--lleemmaa tteerroorrii[[ttiilloorr.. DDee ccee aa ffoossttnneevvooiiee ddee aacceesstt 1111 sseepptteemm--bbrriiee ppeennttrruu ccaa pprroobblleemmaatteerroorriissmmuulluuii ss`̀ ddeevviinn`̀ pprraacc--ttiicc pprroobblleemmaa mmoonnddiiaall`̀ nnuu--mm`̀rruull uunnuu??

- Nu sunt de acord cu argu-menta]iile dumneavoastr`. Cumult timp înainte de 11 sep-tembrie, Statele Unite eraucon[tiente de pericolul teroris-mului. Dac` v` aminti]i, pân`la acea vreme, în istoria ]`riimele a fost atacul terorist dinOklahoma City, în februarie'95, când, dac` nu m` în[el, aufost uci[i 160 de americani. Unasemenea atac terorist a fostprodus chiar de un american,asta este chiar o problem`fundamental` pentru terorism.Pân` la vremea aceea, StateleUnite au fost con[tiente c` auo problem`. Nu cred c` am re-cunoscut amplitudinea mili-tan]ilor fundamentali[ti din or-ganiza]ia Al Qaida [i a organi-za]iilor afiliate. Nu am în]elesaceast` amplitudine pân` cândnu s-a produs acest eveniment.Dac` vre]i, a fost un e[ec al po-li]iei, un e[ec al informa]iilor,dar, iat`, s-a cerut în acel mo-ment un efort cooperant întreserviciile de informa]ii atât dinStatele Unite, cât [i din celeeuropene [i asta ne-a ar`tat c`trebuie s` fim con[tien]i deamploarea acestui fenomen.Iat` c` s-a ajuns pân` la sus-pectarea a 700 de persoane [inum`rul lor este în cre[tere.Se pare c` organiza]ia estedestul de cuprinz`toare. Fran-cezii, care au un magistratmagnific, au început s` vad`cât de important` este aceast`problem`. E ca un fel de ais-berg, pân` nu te apropii de el,nu-]i dai seama cât de mareeste.

CCee ccrreeddee]]ii ddeesspprree pprrooiieecc--ttuull ooaammeenniilloorr ccaarree--[[ii ccoonnjjuugg`̀eeffoorrttuurriillee ppeennttrruu aa ddeemmoonnttaattooaattee oorrggaanniizzaa]]iiiillee tteerroorriissttee??

- Cred c` putem, deja, s`vorbim despre o perspectiv`.

Lupta desf`[urat` în Afganis-tan a unit frontul vestic [i esticdup` al Doilea R`zboi Mondial.lat`, în Afganistan este o ade-v`rat` campanie, este o cutotul alt` lume. Este un altfront, unul politic, completatde cele economic, financiar,bancar. E vorba de banii careau intrat în acest proces, decooperarea dintre serviciile deinforma]ii din diferite ]`ri alelumii. Deci, paralel cu campa-nia din Afganistan, se desf`-[oar` mai multe campanii. {iatunci când r`zboiul din Afga-nistan se va termina, o por]iu-ne din Al Qaida fi distrus`, darvor fi alte tentacule ale acesteicaracati]e, care au r`mas vii, [iasta înseamn` c` nu s-a anulatactivitatea organiza]iei. Tre-buie s` continu`m s` dis-trugem aceste celule - unacâte una - [i trebuie s` desf`-[ur`m o adev`rat` munc` po-li]ieneasc`, chiar dup` ce se vatermina r`zboiul din Afganis-tan.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

11POLI}IA CAPITALEI - Iunie

PREVENIRE

Dragii no[tri cititori,{tia]i c` în cadrul Poli]iei

Capitalei î[i desf`[oar` activi-tatea Serviciul de Analiz` aInforma]iilor? Periodic, specia-li[tii realizeaz` analize tacticepe care le pun la dispozi]ia ofi-]erilor de prevenire a criminali-t`]ii care, în urma studieriiacestora, concep m`suri de pre-venire a diferitelor genuri deinfrac]iuni.

De[i prevenirea tâlh`riilor aconstituit [i pân` acum o pri-oritate a Poli]iei, analiza pri-vind evolu]ia tâlh`riilor sesiza-te în segmentul stradal înprimele 5 luni ale anului 2012a indicat o cre[tere de 61 pro-cente fa]` de aceea[i perioad`a anului trecut. Este bine s`[ti]i c` cea mai frecvent` mo-dalitate de comitere a acestuigen de infrac]iune este smul-gerea de obiecte [i c` majori-tatea faptelor s-au comis petimpul zilei.

Obiectele cele mai vizatesunt telefoanele mobile, po[e-

tele, bijuteriile, fiind preferatede infractori deoarece suntmai u[or de sustras [i de va-lorificat. Victimele cele mai si-gure sunt b`trânii, copiii, dar [ifemeile singure.

Acest gen de infrac]iune nueste deloc de neglijat având învedere faptul c` pune în peri-col chiar via]a victimei, deaceea revenim cu câteva reco-mand`ri de care este bine s`]ine]i cont:

Evita]i s` purta]i la vedere,în mod ostentativ, bijuterii,bani sau telefoane mobile;

Alege]i cu grij` traseul pecare v` deplasa]i, evita]iparcurile noaptea, str`zilepustii, terenurile virane;

Nu accepta]i cuno[tin]eîntâmpl`toare [i nu v` de-plasa]i cu ma[ini de ocazie;

Pentru a nu atrage a-ten]ia agresorilor, nu v` îm-pov`ra]i cu gen]i, po[etesau saco[e prea mari;

Dac` un prieten v` con-duce acas`, ruga]i-l s` a[-

tepte pân` intra]i în locu-in]` în deplin` siguran]`;

Dac` observa]i c` sunte]iurm`rit, traversa]i strada,face]i apel la trec`tori [isuna]i de urgen]` la „112“;

În caz de agresiune, stri-ga]i, alerta]i persoanele dinjur. Strig`tul unei persoanecare cere ajutor poate des-curaja agresorii;

Nu opune]i rezisten]`dac` agresorul v-a vizat doargeanta sau portmoneul.Via]a este mult mai pre]i-oas` decât bunurile dum-neavoastr`. Încerca]i s` re-]ine]i cât mai multe sem-nalmente ale agresorului:în`l]imea, culoarea p`rului,îmbr`c`mintea etc.;În cazul victimiz`rii, în[tiin-

]a]i institu]iile bancare [i fir-mele de telefonie mobil` dac`vi s-a furat cardul de credit sautelefonul mobil; în[tiin]a]i in-stitu]iile guvernamentale pen-tru documentele sustrase.

CCrreenngguu]]aa RRAADDUU

Prevenirea tâlh`riilor

14 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Pr in t r ecei cincizecide semna-tari ai pro-

testului apel, figureaz` doifo[ti pre[edin]i, Jimmy Carter[i Gerlad Ford, Elie Wiezei, lau-reat al Premiului Nobel pentrupace, dar [i multe vedete aleindustriei cinematografice a-mericane.

Începând din luna octom-brie 2002, [i în România s-adeclan[at o campanie care seadreseaz` p`rin]ilor, care tre-buie s` fie mult mai aten]i laprogramele pe care le urm`-resc copiii lor pentru a le pro-teja inocen]a [i nu-i incita laviolen]`. Astfel, ]inând seamade nevoia de protec]ie [i îngri-jirea special` a copilului, gene-rat` de lipsa sa de maturitatefizic` [i intelectual`, precum [ide discern`mântul redus al a-cestuia, Consiliul Na]ional alAudiovizualului a adoptat odecizie privind protec]ia mino-rilor în cadrul serviciilor de pro-grame.

În reglementarea acestei pro-bleme s-au prev`zut m`suridiferite, în func]ie de trei cate-gorii de vârst`. Astfel, în cazulminorilor cu vârsta de pân` la14 ani, este interzis` prezenta-rea în programele de [tiri, emi-siuni de dezbateri [i reportajeaudiovizuale, în situa]ia în careace[tia sunt acuza]i de comite-rea unei infrac]iuni, au fost su-pu[i abuzurilor fizice, psihiceori sexuale sau sunt victimeleinfrac]iunilor, cu excep]ia r`pirii.

De asemenea, sunt interzisem`rturiile sau relat`rile audio-

vizuale ale minorilor în vârst`de pân` la 14 ani, care au a-sistat la evenimente dramaticepetrecute în comunitate sau înfamilie ori la comiterea uneiinfrac]iuni, cât [i participareaacestora la reconstituirea unorevenimente dramatice, în spe-cial a celor petrecute în fami-lie, sau la reconstituirea unorinfrac]iuni.

Minorii cu vârste între 14 [i16 ani, acuza]i de comiterea

unei infrac]iuni, victime aleinfrac]iunilor sau abuza]i fizicsau sexual, pot participa saupot fi prezenta]i în programelede [tiri, emisiuni de dezbaterisau reportaje audiovizuale, curespectarea urm`toarelor con-di]ii: existen]a consim]`mântu-lui prealabil al minorului [i alp`rin]ilor sau reprezentantuluilegal, asistarea pe parcursultransmisiei de c`tre un p`rintesau de reprezentantul legal,eliminarea oric`ror elementecare ar putea duce la identifi-carea minorului în cazurile în

care sunt victimele unor infrac-]iuni sau ale abuzurilor fizice,psihice sau sexuale.

În cazul minorilor cu vârstaîntre 16 [i 18 ani, acuza]i decomiterea unei infrac]iuni, suntnecesare acordul scris al aces-tora [i asistarea de c`tre avo-cat, în situa]ia în care sunt cer-ceta]i penal, re]inu]i sau ares-ta]i.

Pentru aceea[i categorie deminori, care au fost victimesau martori la comiterea unorinfrac]iuni sau care au fost a-buza]i fizic, psihic ori sexual,sunt necesare acordul scris alacestora [i, la solicitarea mino-rului, eliminarea oric`ror ele-mente care ar putea duce laidentificarea lor.

Este interzis`, în cadrul pro-gramelor de [tiri, dezbaterilorsau reportajelor, difuzareaunor imagini care redau mi-nori deceda]i ca urmare a in-frac]iunii de omor, a unui acci-dent auto, a unui accident cas-nic, minori care s-au sinucissau au decedat în spital. Deasemenea, este interzis` pre-zentarea minorilor în vârst` depân` la 14 ani interna]i în spi-tal pentru interven]ii chirurgi-cale dificile, bolnavi de SIDAsau bolnavi incurabili.

Pentru a se asigura protec]iaminorilor în cadrul serviciilorde programe, decizia CNAprevede ca produc]iile care nusunt adecvate minorilor s` nufie transmise în intervalul orar6.00-22.00. În cadrul emisiuni-lor destinate minorilor sunt in-terzise fumatul [i consumul b`u-turilor alcoolice, trivialit`]ile, lim-bajul vulgar, aluziile sexuale,ridiculizarea defectelor fizice [ia handicapurilor.

În intervalul orar 6.00-22.00sunt interzise anun]urile pro-mo]ionale pentru programe

Produc]iile interziseminorilor sub 12 ani se difuzeaz` numai

dup` ora 20.00, iar cele interzise

minorilor sub 16 aninumai dup` ora 22.00,

toate înso]ite de semnele

de avertizare adecvate.

””

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Cum s` ne ferimde infractori?

15POLI}IA CAPITALEI - Iunie

PREVENIRE

care includ scene de violen]`,sex, limbaj vulgar sau alte ele-mente care pot afecta minorii.În scopul stabilirii unor restric-]ii în programarea difuz`riiproduc]iilor audiovizuale [iaten]ion`rii publicului asupraefectului pe care produc]iilerespective îl pot avea asupraminorilor, s-au determinat ca-tegorii în care se încadreaz`acestea. Astfel, produc]iile ac-cesibile tuturor categoriilor depublic se transmit f`r` restric]ii[i f`r` semne de avertizare. Adoua categorie cuprinde pro-duc]iile ce pot fi vizionate deminorii în vârst` de pân` la 12ani, numai cu acordul p`rin]ilor(violen]` moderat`, limbaj sauexpresii vulgare, nuditate non-sexual`).

Produc]iile interzise minori-lor sub 12 ani (violen]` cu in-tensitate [i durat` medie,scene cu implica]ii sexuale,scene de conflict în familie,consum de alcool sau droguri,uzul nejustificat de arme defoc) se difuzeaz` numai dup`ora 20.00, iar cele interzise mi-norilor sub 16 ani (violen]` fi-zic` sau psihic` repetat`, nudi-tate integral`, simularea actu-lui sexual, detalii privind tehni-cile criminale, filme horror),numai dup` ora 22.00, toateînso]ite de semnele de averti-zare adecvate.

Ultima categorie cuprindeproduc]ii interzise minorilorsub 18 ani (filme [i emisiunipornografice), ce pot fi difuzatenumai dup` miezul nop]ii.

Reglementarea stabile[te înfinal sanc]iunile aplicabile încazul nerespect`rii dispozi]iilorsale, sanc]iuni ce merg de laamend` între 2500 lei [i50.000 lei, pân` la reducereatermenului de valabilitate alicen]ei audiovizuale sau chiar

retragerea licen]ei.Opri]i copiii s` vizioneze de-

sene „animate“ cu violen]`.Produc`torii desenelor ani-mate sunt destul de perver[i.Au con[tiin]a crea]iei de fic]iu-ne [i totu[i se folosesc de ogr`mad` de trimiteri destul depericuloase la realitate. Exem-plele abund` [i în spa]iul ro-mânesc: desenele animate cu„oameni“ din mai multe „cate-gorii“: „Omul de Fier“, „OmulP`ianjen“, „Oamenii X“. {i to]ilupt` cu r`ul. Au arme de foc,grenade [i s`bii, incendiaz`cl`diri, î[i tortureaz` inamicii [iîi ucid. Cu scuza c` ei salveaz`omenirea. Cum? Anihilându-ipe „r`i“.

Revenind la copii, s` nu ui-t`m ce anume [tiu când ur-m`resc astfel de scene. {tiu c`ei sunt oameni, c` pisicile suntanimale [i tot a[a. De ce n-arcrede copiii no[tri c` noi, oa-menii, ne împ`r]im în catego-riile mai sus amintite? În con-secin]`, li s-ar p`rea firesc s`se comporte dup` modelulcelor de la tv. Adic` violent.Scepticii acestei teorii ar puteaspune c` e vorba numai de

segmentul de vârst` foartefraged`. Cu toatea astea,imagina]i-v` c` Homer Simp-son, celebrul personaj de de-sene animate, l-a egalat lacapitolul popularitate pe Abra-ham Lincoln într-un sondajefectuat pe internet. Redutabilpersonajul `sta fictiv!

Dac` ne oprim pu]in [i asu-pra limbajului vehiculat demicii prieteni de la tv, consta-t`m cu groaz` c` apelativelesunt la fel de colorate ca seri-alele: „câine prost“, „animal tâm-pit“ [i lista continu`. Uita]i-v`doar la un episod din „Beaves[i Butthead“ [i o s` v` întreba]iserios dac` e desen animatpentru copii sau divertismentpentru adul]i. Australienii, deexemplu, nu difuzeaz` pe niciun canal tv aceast` serie, dincauza violen]ei exagerate. Totei au ajuns de-acum la 1000de studii despre efectul violen-]ei de la televizor asupra copii-lor. O dovad` în plus c` nu ede glum`!

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Iat` cum puncteaz` auto-rul câteva din aspectele sem-nificative ale vie]ii din Tirchi-le[tii de alt`dat`: „Câte prile-juri de ceart` [i b`taie nuoferea mahalaua! Dispari]iacu b`nuial` a unor or`t`nii,intrarea câinelui sau a porcu-lui \n gr`dina vecinului, b`-taia \ntre promo]iile de copii,o discu]ie mai aprins` pe ochestie politic`... Mai ales du-minica [i \n ajunul s`rb`tori-lor, \nc`ier`rile se ]ineau lan],protagoni[tii fiind \nc`lzi]i dela cârcium`. Noi, copiii, cu-no[team meteahna [i, \nacele zile, pândeam prinvecin`t`]ile sec]iei de poli]ie

spectacolul care nu se puteas` lipseasc`. «Vine o b`taie»anun]a o voce de departe. {i,\ntr-adev`r, vedeam \nain-tând spre sec]ie clasiculcortegiu. |n frunte vardistulde la post, \nconjurat debeligeran]ii cu capetele spar-te, cu sânge \nchegat prelinspe obraz pân` pe c`ma[a cumâneci atârnând \n fâ[ii [ip`strând \n mâini corpurilecontondente smulse de laadversar. Urma droaia mem-brilor familiei [i a parti-zanilor, vociferând, la care sead`uga mase de gur`-casc`.|ntr-un moment localul sec-]iei, de obicei calm se um-

plea cu protagoni[tii [i sus]i-n`torii lor, iar gloata specta-torilor r`mânea \n strad`.Din`untru, când scena sepetrecea vara [i ferestreleerau deschise se auzea vo-cea r`stit` a comisarului [i aipista]ilor. |nso]itorii g`l`gio[i[i nefolositori anchetei erauda]i afar`, iar eroii principalierau pofti]i cu câte un brâncila beci ca s` se r`coreasc`.Cel mai târziu, ace[ti eroiie[eau sp`la]i, primeni]i curufele aduse de neveste [i\mp`ca]i, ca s` se cinsteasc`la cârciuma de al`turi...“

Constantin Kiri]escu re-u[e[te de minune s` des-prind` din fauna pestri]` amahalalei Dichiu - ambu-lan]i, l`utari, muscali, nebunietc. - figurile „cavalerilor cio-magului“. Virtuozitatea lor \nmaterie devenea rentabil` \nperioadele electorale, cânderau „\nainta]i“ \n gradul deagent electoral. Citez dinnou: „Este u[or de \nchipuit

De-a ho]ii [i vardi[tii

Poli]ia [i poli]i[tii, criminalitatea [i infractorii

din alte vremuri

2

Dan PADI{

17POLI}IA CAPITALEI - Iunie

ce se \ntâmpla la Sec]ia 6 dePoli]ie \n timpul alegerilor.Casa noastr` era lipit` de lo-calul sec]iei. |mi amenaja-sem un post de observa]ie [i,\n zilele fierbin]i, nu-mi sc`panimic din ce se petreceaacolo... Am v`zut pe agen]iipartidului aflat la putererecrutând b`ie]ii necesariopera]iilor de la Tunari, var-di[ti \mbr`cându-se civil cas` mearg` s` voteze, oamenischimbându-[i \ntre ei pal-toanele [i c`ciulile ca s`voteze de mai multe ori (...)La sec]ie se «predau» lec]iidespre felul cum trebuiecompletat buletinul de votpentru a fi valabil sau nul [ise \ntocmeau listele aleg`to-rilor care trebuiau opri]i de lavot, a celor care trebuiausc`rm`na]i sau teroriza]i. Dincând \n când la sec]ie soseavestea c` la localul de vot dela Tunari s-a produs o \nc`ie-rare spontan` \ntre protago-ni[tii partidelor adverse. Unroi de vardi[ti, jandarmi [i

civili se n`pusteau afar` dinsec]ie spre teatrul de lupt`.Dup` un timp ap`rea [i cor-tegiul beligeran]ilor \ntr-unvacarm asurzitor“.

Din cartea lui RomulusDianu, ap`rut` cu câtevadecenii \n urm` sub titlulbanal „Trandafiri de octom-brie [i alte surâsuri“ am ales[i chiar ofer cititorilor tran-dafirul care mi-a pl`cut celmai mult: „Ho]ul de bijuterii“sau povestea lui CelestinoAlti]ki.

|n afar` de erudi]ia \n ma-terie de istoria delincven]ei,acest personaj „teribil“, filo-zofeaz`: „Ho]ii veritabili suntrari, sunt pu]ini [i r`mânnecunoscu]i. Borfa[ii mari [imici, despre care scriu ziare-le, sunt ni[te impostori carecompromit aceast` meserieinstinctiv` [i genial`“. {i maideparte: „V` face pl`cere s`recunosc c` am fost ho] debijuterii? Recunosc [i acestNEADEV~R. Acum nu m` maideranjeaz`... {ti]i, domnule

Dianu - i se confeseaz` elautorului, la un pahar de be-re, gustat pe \ndelete la cafe-neaua «Corso» - \ntr-o lumeplin` de lacomi care acumu-leaz`, ho]ul este un factor deechilibru, face bunurile s` cir-cule. Ho]ul sl`be[te gr`similecare se depun pe inima eco-nomiei. Atunci când eram,poate, un tic`los, nu s-a legatnimeni de mine. Am fostzvârlit \n pu[c`rie doar cândi-am tr`dat pe ho]i, cândm-am retras dintre ei. Amfost dat pe mâna unor jude-c`tori naivi, care nu [tiaualtceva decât carte... E mult,dar nu e destul".

{i Alti]ki conchide: „Socie-tatea [i-a b`tut joc de mine,fiindc` am trecut de parteaei. {tii dumneata cine a fostbaronul Aloisi, ambasadorulitalian la Societatea Na]iuni-lor ? Aloisi a fost un sp`rg`torde b`nci, un tâlhar eminent...Ca ministru de finan]e a[ fiputut s` fiu [i eu...“

ISTORIA LA ROTATIV~

-- ssffâârr[[iitt --

18 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

|n principiu, prin defini]ie, \nchisoarea pe via-]` este o sanc]iune penal` acordat` de legisla-tor pentru crimele deosebit de grave (abomi-nabile, macabre, multiple, etc.), care const`, celpu]in teoretic, \n \ncarcerarea celui condamnatla aceast` pedeaps`, definitiv, pân` la moarte.Cu alte cuvinte, condamnatul nu ar putea fi pus\n libertate \n timpul vie]ii.

|n practic` \ns`, \n toate ]`rile lumii exist`posibilitatea \ntreruperii execut`rii acesteisanc]iuni penale din motive de s`n`tate, iar \nmajoritatea dintre ele magistra]ii responsabilicu executarea pedepselor, accept` o „amena-jare“ a acestei sanc]iuni care s` permit` elibe-rarea condamnatului din penitenciar (dup` unnum`r mare de ani priva]i de libertate), cu scopulintegr`rii \n societate.

|n majoritatea cazurilor, unor astfel de pe-depse \i este asociat` [i o „perioad` de sigu-ran]`“, \nainte de execu]ia c`reia condamnatulnu poate fi eliberat condi]ionat sub control judi-ciar. |n Fran]a, aceast` perioad` este limitat` la22 de ani \n cazul \nchisorii pe via]`. Reducerileacordate pentru bun` purtare (\n general treiluni/an), pentru activitate lucrativ` sau prestarede servicii, pentru studiu, etc. (\n general dou`luni/an), nu pot fi aplicate \n timpul perioadeide siguran]`, decât ulterior.

Trebuie s` men]ion`m c` nu trebuie confun-dat` perioada de siguran]` \n cazurile de omorcu re]inerea de siguran]`, procedura ce permiteplasarea \ntr-un centru medico-socio-judiciar a

unei persoane, din cauza unei grave tulbur`ride personalitate, care prezint` un risc importantde recidiv`, \n special \n cazul crimelor sexuale.

Perioada de siguran]` \n cazurile de omoreste obligatorie [i se aplic` \n mod automat,chiar dac` nu este men]ionat` \n sentin]` [i seaplic` dac` una dintre urm`toarele condi]ii suntsatisf`cute:

1. Dac` exist` o men]iune \n acest sens pen-tru infrac]iunea comis` de condamnat;

2. Dac` sentin]a pronun]at` de judec`toreste de cel pu]in 10 ani.

|n cazul condamn`rii la o pedeaps` egal`sau mai mare de cinci ani, perioada de sigu-ran]` este facultativ`. Judec`torul are posibili-tatea s` fixeze ([i trebuie s` o men]ioneze \nsentin]a de condamnare) o perioad` de sigu-ran]` inferioar` sau superioar` jum`t`]ii pedep-sei, \ns` aceasta nu poate dep`[i dou` treimidin pedeapsa la care inculpatul a fost condam-nat (maxima prev`zut` de lege).

Tribunalul responsabil cu gestiunea execu-t`rii pedepselor este competent (la solicitareacondamnatului, a procurorului sau a judec`-torului) s` anuleze, par]ial sau total, perioadade siguran]` \n cazul \n care exist` garan]iiserioase (reale) \n privin]a readapt`rii sociale.De asemenea, se poate suspenda executareapedepsei din motive grave de s`n`tate, atuncicând condamnatul necesit` o \ngrijire perma-nent` [i special`, sufer` de o boal` incurabil`sau este bolnav \n faz` terminal`, mai pu]indac` exist` un risc ridicat de recidiv`.

|n ceea ce prive[te perioada de prob`, ea re-prezint` automat jumatate din pedeapsa apli-cat`, mai pu]in dac` cel condamnat este recidi-vist.

Perioada de siguran]` de 30 ani (\n cazuriexcep]ionale) a fost instaurat` din 1 februarie1994, la ini]iativa ministrului de Justi]ie de-atunci, Pierre Méhaignerie din Guvernul Ba-lladur, \ntr-un context special, când recidivacriminal` \n Fran]a c`p`tase propor]ii \ngrijor`-toare.

|n martie 2011 a fost inclus` [i \n cazul infan-

Justi]ia francez` [i \nchisoarea pe via]`

Credit foto: Corbis.com

ticidelor (precedate de viol [i acte barbare), prinlegea „Loppsi 2“, la ini]iativa fostului pre[edinteSarkozy, fiind extins` ulterior [i \n cazul crimelorcomise contra persoanelor cu func]ii publice,dac` au fost premeditate sau comise cu preme-ditare. Astfel, atunci când victima este un minoriar omorul este precedat de viol, tortur`, actebarbare sau victima este un magistrat, un fun-c]ionar al Poli]iei Na]ionale, al Administra]ieiPenitenciare, al Statului sau orice persoan` re-prezentând autoritatea public` (\n timpul servi-ciului), printr-o decizie special` a Cur]ii, perioa-da de siguran]` poate fi extins` la 30 de ani sauchiar s` nu se aplice.

Atunci când Curtea cu Jura]i (Juriul Popular)decide ca perioada de siguran]` s` fie de 30 deani, tribunalul nu o poate reduce (sau s` osuspende) dup` ce condamnatul a fost \ncar-cerat cel pu]in 20 de ani, iar aceast` decizie nupoate fi pronun]at` decât dup` realizarea uneiexpertize a unui colegiu de trei medici-exper]i,\nscri[i pe lista exper]ilor agrea]i de Curtea deCasa]ie, care se vor pronun]a asupra st`rii depericulozitate a condamnatului.

|n Fran]a au existat trei cazuri \n care justi]iaa decis s` aplice condamn`ri de 30 de ani:

1. Pierre Bodein, cunoscut [i sub numele de„Pierrot le fou“, n`scut pe 30 decembrie 1947la Obernai (Departamentul Bas Rhin, Alsacia).Din cazierul lui reiese c` a avut [apte con-damn`ri (din care trei pentru viol cu violen]`).|n 1994 este condamnat la 30 de ani de deten-]ie (rejudecat \n februarie 1996 [i sanc]ionat cu

28 de ani de \nchisoare, Curtea de Casa]ie îi re-duce pedeapsa la 20 de ani), ca mai apoi, pe 14martie 2004 s` fie eliberat sub control judiciar.La patru luni de la eliberare este acuzat der`pirea, violarea [i uciderea lui Jeanne-MarieKegelin, 10 ani, Julie Scharsch, 14 ani [iHedwige Vallée, 38 ani. Procesul se deschide laStrasbourg (Alsacia), pe 11 aprilie 2007, iar pe4 iulie 2007, avocatul general al acuz`rii solicit`pedeapsa maxim` - deten]ie pe via]`. Este pri-mul condamnat \n Fran]a la o astfel de pedeaps`.

|n urma contest`rii deciziei, pe 2 octombrie2008, Juriul Popular de la Colmar îi confirm`pedeapsa.

2. Christian Beaulieu (n`scut \n 1951) a abu-zat sexual [ase copii \ntre anii 1982-1988 [i afost condamnat \n 2007 de Juriul Popular de laNevers (Departamentul Nièvre, RegiuneaBourgogne) la \nchisoare pe via]`, pentru vio-larea [i uciderea unui copil de patru ani.

3. Michel Fourniret, n`scut pe 4 aprilie 1942la Sedan [i cunoscut sub numele de „P`duraruldin Ardennes“. |ncarcerat pe 25 martie 1984pentru mai multe agresiuni sexuale [i violuriasupra minorilor, este condamnat pe 26 iunie1987 la [apte ani de \nchisoare, din care cinciani cu executare [i trei ani de prob` dup` eli-berare.

La pu]in timp dup` eliberare (\n octombrie1987) se c`s`tore[te cu Monique Olivier (pecare o cunoscuse prin coresponden]`, pe cândse afla \n \nchisoare), cu care va comite – \ncomplicitate – mai multe violuri [i omoruri.

19POLI}IA CAPITALEI - Iunie

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com

20 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Arestat pe 26 iunie 2003, este condamnat pe28 mai 2008, la \nchisoare pe via]`.

|n schimb, sentin]ele de \nchisoare pe via]`,cu o perioad` de siguran]` (excep]ional`)cuprins` \ntre 23-30 de ani (având \n vedere c`22 de ani este perioada de siguran]` maxim`prev`zut` de lege), au fost acordate mai multorcriminali: Monique Olivier (2008 - 28 de ani);Christian Beaulieu (2008 - 30 de ani); DenisWaxin (2000 - 30 de ani, redus` la 29 de anipentru uciderea mai multor feti]e, cea mai mic`având doar [ase ani); Peter Frantz (1999 - 30de ani, pentru violarea [i asasinarea unei feti]egermane \n vârst` de 9 ani, aflat` \n vacan]` \nFran]a); Patrick Tissier (1998 - 30 de ani, pentrur`pirea, violarea [i uciderea la 13 septembrie1993 a unei feti]e de opt ani, aruncat` apoi\ntr-un pu]); Christian Van Geloven (1994 - 30de ani, pentru violarea [i uciderea a doi copii);Didier Gentil (1992 - 28 de ani, pentru violarea[i uciderea unui copil de 7 ani); Gérard Lebourg(1992 - 30 de ani); Thierry El Borgi [i PhilippeSiauve, para[uti[ti (1991 - 30 de ani, implica]i\n violarea [i uciderea a patru tinere, dintre careuna minor`).

|n justi]ia francez`, procesele penale sunt\mp`r]ite \n dou` mari categorii:

a) PPrroocceessee CCoorreecc]]iioonnaallee - infrac]iuni numiteDELICTE, ca: ultrajul, vandalismul, v`t`mareacorporal`, accidentele rutiere, falsul [i uzul defals, furtul, tâlh`ria, \n[el`ciunea, agresiuneasexual`, consumul [i traficul de droguri u[oare,frauda fiscal`, prostitu]ia, etc. Acestea sunt ju-decate de Tribunalele Corec]ionale (având \ncomponen]` un complet de judecat` compusdin trei magistra]i), care pronun]` sentin]e cusanc]iuni \ncepând cu amenda penal` [i pân`

la cinci ani de \nchisoare (cu executare), excep-tând cazurile de recidiv`;

b) PPrroocceessee CCrriimmiinnaallee - infrac]iuni grave [ifoarte grave ca omuciderile din culp` sau cupremeditare, tentativa de omucidere, asasinate,otr`vire, trafic de droguri de mare risc, falsificarede bani [i punere \n circula]ie de bancnote fal-se, viol, jaf armat, evaziune fiscal` cu prejudiciifoarte mari, r`pire [i sechestrare de persoane,acte de tortur` [i practici sado-masochiste,atentate, terorism, spionaj. Aceste cazuri suntjudecate de un tribunal compus din 12 membri(trei magistra]i [i [ase, respectiv nou` jura]i \nprima instan]` [i \n recurs, ale[i arbitrar de pelistele electorale).

|n Fran]a, toate sentin]ele de \nchisoare pevia]` (cu perioad` de siguran]` sau perioad` deprob`) sunt pronun]ate de o Curte cu Jura]i, for-mat` dintr-un Juriu Popular. Codul de Proce-dur` Penal` francez (art.13-1-1, din Noul CodPenal) face distinc]ie \ntre „deten]ie criminal`“,care variaz` de la 10 ani [i \nchisoare pe via]`,respectiv, „recluziune criminal`“, care variaz`\ntre 15 ani [i \nchisoare pe via]`. |n practic`,\ns`, cele dou` sanc]iuni sunt considerate sino-nime de aparatul de justi]ie.

Justi]ia modern` apare \n Fran]a odat` cu Re-volu]ia francez` (1789-1799), când se \nfiin]ea-z` Tribunalul Criminal Departamental, care, din1810, devine Curte cu Jura]i (Juriu Popular),compus din magistra]i [i un juriu compus dincet`]eni ai departamentului. Pân` \n 1942, roluljuriului (compus din 12 membri), care decideculpabilitatea inculpatului [i cel al magistra]ilor(care fixeaz` sanc]iunea penal` a condamnatu-lui) sunt separate.

Acuzarea este asigurat` de Avocatul General,un magistrat al Parchetului, reprezentând Minis-terul Public. To]i membrii Juriului Popular tre-buie s` aib` cel pu]in vârsta de 23 de ani, s`[tie s` scrie [i s` citeasc` \n limba francez` [i s`dispun` de toate drepturile politice, civice [ifamiliale, f`r` a fi \ntr-o stare de incompatibili-tate listat` la art. 257 din Codul de Procedur`Penal` (membru al Guvernului, parlamentar,magistrat, func]ionar de poli]ie, jandarm, con-damnat, \n libertate sub control judiciar, etc.).

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

- va urma -

Credit foto: Corbis.com

22 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudiniConsecin]ele proceselor organizante au f`cut

posibile con[tientiz`ri despre posibilitatea ca orga-niz`rile sociale s` fie tot mai mult prinse în re-]ele de conexiuni la nivel global, ca [i despreposibilitatea ca situa]ia lor s` fie tot mai multparticularizat` de caracteristicile acestor re]ele, dar[i de starea lor în anumite spa]io-temporalit`]i.

Acest proces poate fi numit un proces globali-zant. Pe m`sur` ce este con[tientizat, procesulglobalizant face obiectul unor diagnostic`riexacte pentru a evalua pertinent provoc`riledeschise de noile presiuni sociale [i depinde totmai mult de atitudinile pe care oamenii [i, prinintermediul lor, organiz`rile sociale le adopt`fa]` de el.

În condi]iile men]ionate, procesul pe care îlsemnal`m este unul complicat [i parazitat dediversele direc]ii [i interpret`ri care decurg dinsituarea multor organiz`ri, inclusiv politice [i ad-ministrative, pe pozi]ii sociale de procesare ainforma]iilor divergente, în special ideologice [ireligioase. În condi]iile în care procesele globa-lizante sunt parazitate [i se manifest` în moda-lit`]i afectate de limite ale proces`rilor sociale(ale capacit`]ilor sociale de interpretare), se dez-volt` necesitatea de interogare a problematiciiîntru ob]inerea interpret`rii satisf`c`toare, c`cinumai prin în]elegerea corect` [i cuprinz`toarea problematicii globaliz`rii se poate ajunge laacea globalizare care se poate dovedi a fi fruc-tuoas` pentru procesualitatea social`.

Întrucât prin globalizare spore[te dependen]atuturor organiz`rilor sociale de caracteristicile [istarea „întregului“, este important ca tot mai

mul]i participan]i la proces s` se situeze pe po-zi]ii care s` descurajeze eventuale evolu]ii cuconsecin]e disfunc]ionale.

Dar, în lipsa interpret`rii satisf`c`toare gene-rate de situarea conservatoare pe pozi]ii ideolo-gice [i religioase, consensul, colaborarea [i coo-perarea sunt pu]in probabile, ceea ce face capozi]iile divergente, nefavorabile s` fie inevita-bile. Aceasta este ra]iunea pentru care conside-r`m c` analiza pe baza reperelor teoretice per-tinente a globaliz`rii este necesar`; ea trebuies` fie suficient de nuan]at` încât s` poat` s`fundamenteze investiga]ii sistematice [i satisf`-c`toare ale proceselor de globalizare.

Interpret`ri privind globalizarea

Se pare c` termenul de globalizare, ini]ial subdenumirea de mondializare, care reprezentatema principal` a discursurilor politice privind„noua ordine mondial`“, se impune pe la mijlo-cul anilor '90, perioad` în care se configura onou` ordine a economiei mondiale, a rela]iilorinterna]ionale prin eliminarea ideologiei comu-niste care împânzise lumea.

Dar noua ordine promovat` este, de fapt, a-panajul unei noi forme de dezordini instaurateîntre state, între na]iuni, între organiza]ii, întresocio-organiz`ri specializate [i între oameni, r`-d`cinile istorice ale mondializ`rii putând fi iden-tificate în procesul european de colonialism [iîn dinamica expansionist` a îns`[i capitalismu-lui, dup` cum o va releva [i argumentele ce vorfi aduse în aten]ie pe parcursul studiului.

Exist` ast`zi un concept al globaliz`rii din carefiecare se inspir`, în func]ie de propriileorient`ri ideologice, religioase, de criteriile [ireperele de analiz` adoptate, de interesele [iobiectivele urm`rite.

A[adar, ne confrunt`m cu o multitudine de sem-nifica]ii eclectice [i divergente, care desemnea-z` pentru diferitele domenii ale existen]ei so-ciale fie interna]ionalizarea produc]iei [i a schim-burilor, triumful pie]elor financiare [i a liberuluischimb, fie era re]elelor interna]ionale de infor-ma]ie [i comunicare, ori efectul nivelator al in-dustriilor culturale transna]ionale, dar [i presu-pusa victorie a concernelor mondiale asupra gu-

Credit foto: Corbis.com

REPERE

23POLI}IA CAPITALEI - Iunie

vernelor sau chiar pierderea identit`]ii [i suve-ranit`]ii na]ionale.

Care este oare sensul normal [i satisf`c`tor alprocesului de globalizare? Care sunt princi-palele direc]ii conturate? Care sunt obiectivelefinale ale acestui proces des uzitat de deciden]i,de[i neexplicitat clar?

Nu s-a conturat înc` o definire a globaliz`riiîntr-o form` universal acceptat`, motivul princi-pal îl constituie faptul c` globalizarea subinclu-de o multitudine de procese complexe cu odinamic` variabil`, atingând toate domeniileexisten]ei sociale pe care capacitatea social` deprocesare a informa]iilor nu o poate înc` deli-mita satisf`c`tor în modalit`]i scientizate [i nureduc]ioniste, ideologice ori religioase.

Conceptelor de „globalizare“ [i „interdepen-den]`“ se contrapune fragmentarea statelor [ibalcanizarea lumii. De fapt, prin rena[terea pu-terilor învinse în al Doilea R`zboi Mondial, isto-ria se repet` extrapolat` pe alte dimensiuni, c`doar suntem în secolul XXI, dar marcat` în fondde acelea[i interese; politica interna]ional` parea fi dominat` de convingerea c` „vechii demonivor reîncepe s` danseze pe vechile lor mor-minte“.

Victoria Occidentului în r`zboiul rece a avut,în final, un gust amar. Practic, prin aceast` a[a-zis` victorie, ia sfâr[it epoca de pace gestiona-bil` în mod „pa[nic“, în care toate conflictelepresupuneau raportarea la dimensiunea Est-Vest, dominant`. Acum devin dominante dou`riscuri majore: descurajarea nuclear` [i prolife-rarea incontrolabil` a terorismului interna]ional.Dup` terminarea r`zboiului rece este reluat`competi]ia pentru spa]iu [i pentru recreareazonelor de influen]`. A fost recuperat` dimensi-unea na]ional`, în timp ce nu dispar marile ide-ologii globale.

Geopolitica se întoarce la statutul de subiect aldezbaterilor publice. Dou` for]e domin` viitorullumii: progresul economic enorm al Chinei [i alSud-Estului Asiei [i explozia demografic` a lumiia treia, în compara]ie cu lumea industrializat` [i,de aici, nelini[tea [i preocuparea fa]` de escala-darea integralismului, a terorismului interna]io-nal [i proliferarea nuclear`. Scenariile lupteiîntre civiliza]ia Nordului împotriva unei alian]econfucio-islamic` au luat locul celor care prezi-ceau „sfâr[itul istoriei“, „victoria democra]iei [iliberalismului“ sau al celei privind „noua ordine

mondial`“, teorie preluat` cu mare tam-tamideologic [i de unii fo[ti lideri ai ]`rilor din blo-cul sovietic, în care rolul „dinamizator“ [i chiarconduc`tor în „noua ordine mondial`“ bineîn-]eles c` trebuia s` revin` ]`rilor socialiste, singu-rele purt`toare de progres social. În compara]iecu ceea ce a fost înainte de c`derea zidului Ber-linului, situa]ia este schimbat`.

Procesul de cunoa[tere [i explozia informa-]iilor au devenit „dimensiuni critice“, atât în stra-tegie, cât [i în economie [i, ca urmare în geo-politic`. For]a militar` (mai pu]in cea a S.U.A.,Chinei [i, relativ, a Rusiei) a devenit mai pu]incentral` în definirea ierarhiei între state. Geo-economia a înlocuit în mare parte geostrategia,ca instrument al geopoliticii.

Unii cercet`tori, precum Serge Cordellier, sus]inc` globalizarea ar reprezenta „uniformizarea [idiluarea culturilor na]ionale sau locale într-unmare tot str`b`tut de fluxuri [i re]ele de comu-nicare“, fiind apanajul unor chestiuni politice [iideologice. Serge Cordellier afirma: „con-frunt`rile politice având ca obiect Organiza]iaMondial` a Comer]ului (World Trade Organiza-tion, WTO), criticile emise în interiorul, precum[i în afara, institu]iilor de la Bretton Woods -Fondul Monetar Interna]ional (Fonds MonetaireInternational, FMI), Banca Mondial` (BanqueMondiale), mobiliz`rile asocia]iilor cu ocaziaconferin]elor interna]ionale de la ONU (climat,biosecuritate, drepturile omului etc.), divergen-]ele de proiecte exprimate în sânul organiza]ii-lor regionale (în Uniunea European`, de exem-plu) contureaz` op]iuni politice.“ Iar politicul nueste altceva decât o consecin]` a organiz`rii ne-satisf`c`toare a umanit`]ii în modalit`]i pirami-dale, de control total al deciziilor sociale, careofer` posibilitatea unei gestion`ri ideologice apatrimoniului comun al omenirii.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

Credit foto: Corbis.com

- va urma -

24 Iunie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

AA II

NNDD

IICCAA

}IG

L~

PA

RA

DIS

PU

I D

EO

AIE

FA

N-

TE

ZIS

T

CÂ

NT

EC

DE

LEA

G~

NC

UC

~ !

IUB

IT~

ALE

AN

|N S

PIC

!

PE

RE

MMOO

NNSS

TTRR

UU

{{EE

FF

{E

F

DA

RE

CO

PA

C

VR

~JI

TO

R

BIR

!

E L

IN D

AR

AIU

RE

A

|N S

AL~

!

IAR

BAD

RAC

ULU

I

DE

OS

EB

ITD

E D

ES

MA

S-

CU

LUL

CA

PR

EI

MO

MIT

VVOO

PPSS

IITT~~

((ppoopp

..))

AADD

EEVV

~~-

RRAA

TT~~

INT

ER

VA

LD

E T

IMP

GR

~D

INA

PU

BLI

C~

PO

DR

UP

T !

PO

VE

ST

IT

PR

EZ

EN

T

RÂ

U |

ND

E{

ER

T

VU

LCA

NS

ICIL

IAN

|N T

EB

A|N

AE

R

|N B

AIE

!

TEA

M~

SC

LAV

PR

OS

T

T~I{

|N A

GA

T !

JELI

T

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

{EFI

11112222

88883333

Do

i p

rie

ten

is

e

\ntâ

lne

sc

,d

up

`

o

vre

me

,la

o b

ere

.-

Ce

ma

i fa

cea

mic

ul

no

str

u,

Co

stic

` ?

- S

-aa

aju

ns.

Are

p

es

te

tre

isu

te

de

o

am

en

isu

b e

l ..

.-

Da

r ce

fa

ce?

- T

un

de

...

- r`

spun

sul

(3 c

uv)

pe li

nia

8 -

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Respectând tradi]ia dobândit` \n anide activitate profesional`, IPA Reg. 4Bucure[ti POLCAP, \n colaborare cu Di-rec]ia General` de Poli]ie a Municipiu-lui Bucure[ti a organizat „Cupa Poli]ieiCapitalei la Tir 2012“.

Concursul a fost g`zduit de poligo-nul {colii de Aplica]ie pentru Ofi]eri aJandarmeriei Române, bucurându-nede ospitalitatea unui mare pasionat detir, gen. maior dr. Gavril` Pop.

Pe aliniamentul de tragere s-au re-g`sit cei mai talenta]i tr`g`tori, b`rba]i[i femei din cadrul Poli]iei Capitalei,membri IPA. Al`turi de poli]i[tii în acti-vitate s-au aflat [i „veteranii de arme“,membri IPA pensionari. Emo]iile con-cursului [i determinarea concuren]ilorau avut ca rezultat o competi]ie strân-s`, în care câ[tig`torii au ob]inut lauriivictoriei, punctele acumulate fiinddintr-un total de 100.

LLaa ccaatteeggoorriiaa bb`̀rrbbaa]]ii aauu ccââ[[ttiiggaatt::Locul I: Daniel Ghe]u - 94 pct.Locul II: Dan Petrila - 91 pct.Locul III: Alexandru Oproiu - 90 pct.

LLaa ccaatteeggoorriiaa ffeemmeeii::Locul I: Aura Hurmuz - 91 pct.Locul II: Ecaterina Ta[c` - 91 pct.Locul III: Livia Brate[ - 89 pct.

Câ[tig`torii au primit diplome [ipremii oferite cu generozitate de IPAReg. 4 Bucure[ti POLCAP, cu sprijinul„Vodafone“. „Cupa Poli]iei Capitalei laTir 2012“ s-a constituit [i în preselec]iacelor mai buni tr`g`tori, care au repre-zentat apoi Poli]ia Capitalei la etapafinal` a Campionatului de Tir al Mi-nisterului Administra]iei [i Internelor,organizat în perioada 8-11 mai, laSuceava. Excelenta organizare a cam-pionatului pe plaiurile minunatei Mol-dove, cât [i primirea c`lduroas` a oa-menilor locului au poten]at calit`]ilede trag`tori, fapt oglindit în rezultateleob]inute în cele dou` man[e.

CCllaassaammeenntt ppee eecchhiippee::Locul I: Direc]ia General` de Poli]iea Municipiului Bucure[ti 2;

Locul II: Inspectoratul General alPoli]iei Române 1;

Locul III: Academia de Poli]ie 1.

CCllaassaammeenntt iinnddiivviidduuaall bb`̀rrbbaa]]ii::Locul I: Alexandru Oproiu - D.G.P.M.B.;Locul II: Ionel Postelnicu - I.G.J.R.;Locul III: Drago[ Duia - Academia

de Poli]ie.

CCllaassaammeenntt iinnddiivviidduuaall ffeemmeeii::Locul I: Corina Moraru - I.G.P.F;Locul II: Florentina Petrila - Acade-mia de Poli]ie;

Locul III: Livia Brate[ - D.G.P.M.B.

Premian]ii Poli]ieiCapitalei la Tir 2012

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21