BILL CLINTON, C H IN A $ L . CLAUZA

Preşedintele Cili Clinton a anunţat reînnoirea do către Statele Unlle a clauzei naţiunii celei «nai -favorizate pentru China men- ţ.nind totuşi anumile restricţii m special interdicţia privind exportul d« arme ţi munlţi» americano. ŞeM cxecStWului american a subliniat hi r-o declaraţie la Casa Albă că. a hotărît sa disocieze acordarea acestor fcentficii comercialc, examinate în fiecare an, de condiţiile^ puse anterior de Washington privind respectarea drepturilor omului In China. China este una .din economiile a d l & ^ f d o t i ă ţări ° ! api(iC“ “ n° tat Pre?cdintclc C11,,lon P«HÎnd astfel in valoare importanţa raporturilorcconomice

IS U M A R j

• Agenda/2

• . Roza vînfuriIor/3• Cultura/4

• _ Viafa politica''5• biverse/6-7

• Publicitate/8-11

• Sport/12ISSN 1220-3203

ANUL VI NR. 1145MARŢI

.31 MAI 199412 PAGINI 100 LEI

Vreme răcoroasă. Cerul >a fi temporar noros şi, trecă­tor, :este posibil să -plouă. - Vîntul va sufla tn general slab. Maxima zilei va urca pînă în jur de 17 grade. Ieri, la ora 12, la ClujrNapoca erau 17 grade iar presiunea 'atmosferică măsura. 734 mm Hg, In uşoară creştere. (Claudiu Herman, •meteorolog

■ de serviciu). .- . . ;

PARTIDUL STATULUI, PARTIDUL INDIVIDULUI

Vaier CHIOREANU■ ideruIPL *93, Dinu Patriciu, n formulat la ,o recentă con- I ' ferinţă de presa juna dintre cele mal interesante fraze din ■“ ultima-vrems. Probabil, plictisit de irieficienţa propagan-

dci'cu tm pronunţat (totuşi) caracter ofopsiv pe care o duce par­tidul său, Dinu Particiu a ajuns la următoarea concluzie; parti­dul de guvernămint este ui» partid al statului, iar PL 93 — unul al individului. Sigur, unii adversari politici vor spune că Dinu Patriciu a vrut să fie din nou teribilist şi ;că liderul unui partid care a cerut arestarea prmului ministru al ţării pentru că nu a prezentat la timp proiectul Legii bugetului, ei bine, acest lider nu se dezminte, formulînd o enormitate, cum este cea de mal sus., Ciudat este însă că d-1 Patriciu are, Intr-o oarecare măsură, dreptate. Intr-adevăr, partidul de guvernămint. ar putea fi con­siderat unul al statului. Dar nu în Ideea susţinută de Dinu Pa­triciu, carc spune că PDSR propagă imixtiunea statului in eco­nomie din cine ştie ce considerente. Ci ; în aceea că guvernul sus­ţinut de acest partid este considerat de majoritatea sindicatelor ca, tm ■ patron carer trebuie să -le.-, satisfacă toate .cerinţele?. 'alttel blochează economia naţională pe segmentele sale celo^ mai im­portante. împotriva guvernului, deci, a partidului care îl susţine, protestează minerii cind merg la Bucureşti ori nu intră în mină. împotriva guvernului este îndreptată acţiunea mecanicilor de lo­comotivă — acelaşi guvern fiind somat să le satisfacă o serie ;de' cerinţe,* uneori absurde. Şi ce înseamnă, aceste cerinţe? Bani în plus, luaţi de la'buget. Deci, aceste sectoare alo economiei, sub­venţionate oricum de stat, prin intermediul guvernului, somează acelaşi guvern să le mărească subvenţiile. De la buget, evident. Iar bugetul este ai statului, nu al minerilor sau. al SNCFR-uIui.- în virtutea acestei situaţii concrete, partidul de guvernămint de-/ • ' (Continuare în pag. 5)

"ROMANIA Şl ROMANII IN ŞTIINŢA CONTEMPORANA^

„Perspectivele cercetării; ştiin­ţifice în România" a fost tema forumului diri 26 mai, Jrt - ulti- • ma zi a conferinţei, forum la ca­re au participat personalităţi din

; cadrul ONU, a l; Comisiei Cfniu-' ‘ nilor- Europene, UNESCO — CE- PES, - UNESCO - —- ROSŢE,, U- ' NESCO —„ CNR, ambaşada Fran­ţei la Bucureştii Ministerul Cer-,

.'cotării şi Tehnologiei din“ Româ­nia; Domnul Bernard Fery, re­prezentant al programului. TOK- TEN—PNUD, > a referit' la p i - .

oetraţia acestei forme de cbla- :■ borare în România, prin. partici­parea unor invitaţi' din diaspo- ra ;românească lâ ■ sprijinireacer-

tru îmbunătăţirea condiţiilor fi­nanciare. Doamna' Karen Fqgg. şefa misiunii Uniunii. Europe-r*.e la Bucureşti, a prezentat - pro­gramele in care eîte inclusă-Ro­mânia, 1' specifice pentru ţările din cţntrul şi estul Europei. Doamna ' Carin . Berg, director

cetării, ştiinţifice din Romania. lUNESCO—CEPES> a subliniatApreciind- - că - una din : frlnele - că tşte necesară şi se impuneprogramului TOKTEN—PNUD •'este insuficienţa fondurilor,- ' re­prezentantul PNUD a făcut un apel eâtre pasibilii donatori pen

Demostene ,Ş01-’ tC<\N

• (Continuate'îrt pag. 1)

® Azi: .Sf. Ap. Ermie; Sf. Mc. Ermi-'i, Eusebie şi Ilara- Iambie.

9 Mîine: Sf. Mc. Iustin Martirul şi Filosoful; Sf. Ius­tin şi Firm,

Il felicităm pe: toţi cei ca­re, împărtăşind taina Botezu­lui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

Iri- perioada 26—29 mai, Pa!a- scenariu- l-ai-,Onoriu Felea, -Pre-- Iul elevilor şi copiilor din Cluj- ' m iu l, «p.ecial ; al- juriului proie-. Napoca a organizat-, o- nouă edi- soaref Angola .Iireghie. pentruţie a festivalului; interjudeţeană revigorarea ^ activităţii ' ciriecip-al cinecluburilor elevilor „Băi- bului;? cineclubul- „Olimp" Brâ-şoara *94“ "(evident,' la cabana ila: premiul' III pentru „Un micBăişoara, unde ' totul a fost ex - ' prieten ' Util — aparatul ’ de to-celent pregătit dc către gazde-).' tografiat"; circeclubul „Iris" Cls-’S-ău prezentat numeroase filme nădie: premiul I — „Lecţia devideo şi unul pd 16 mm, la sec- .pictură" şi „Arsuri1',. premiul IIţiunjle ficţiune, documentar, e- ,, — jo ia n a . soarelui"; PremiuJseu poetic,; didactic, metadie, et- peiltrU regie lui Âurcliari Popa;.nografic. S-au acordat urţnă- Cineclubul „Cetăţuia" Cluj-Na-toarele premii: Cineclubul „Te-- . poca :, premiul 1 — „Contraste",merarii** Arad: premiul I pentru „Valea. Remeţului11, ' „Lumea„Lovc' story'V premiui- II pcnlru cactuşilor1'; Premiul pentru ima-Eminosciana» Premiul Dentru : Sine lui Cristian Munteanu, Pre- „Lmincsciana , i rcmiui pentru mh]1 pentru comentariu Roma-,

"* . nej Gareja, Nieolelei~ Popa : şt.- Miiiaeiei Costea;,cineclubui „Me-

diensis“ Mediaş: premiul It —

AM IM PRESIA CA SE APROPIE CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL;

P r e m i i p e n t r u e l e V i i o l i iT i p i c iConsiliul local al municipiului Cluj-Napoca, primarul Gheor­

ghe Funar, invită miercuri ) iunie a.c.,orele 11,00 la sala mare pe toţi ciştigătorii etapei naţionale — mat ile 1991 — la concursu­rile şcolare pc discipline, pentru premiere."

Sînt invitate să participe la aceasta festivitate >i cadrele di­dactice care au pregătit elevii olimpici şi care merită cu priso­sinţă felicită: ile şi recunoştinţa noastră.

, .. BIROUL DE PRESA

„Trepte de istorie"; cineclubul „Cibinium1* Sibiu; premiul I — „Noi despre noi1'. ; -

O YEMEN. Forţele , nordiste au distrus patru nave de război sudiste în largul provinciei Aby- ane (la, est de Aden) şi au doborît patru avioane de luptă — a afirmat un purtător de cuvînt mi­litar la Sana.

Q RUANDA, o parte din membrii. guvernului interimar ruandez aii fugit din oraşul GUarama (la 54 km sud-vest de Kigali) datorită înaintării rebelilor tutsl.

©BOSNIA,. Forţele sîrbo-bosniace au bombardat oraşele Rugolno şl Travnic (în vestul Bosniei cen­trale). In replică, artileria armatei bosniace mu­sulmane a deschis focul, în două rpprizet . im-

• potriva oraşului Dobuj (în nordul Bosniei), aflat sub control sîrbesc, rănind „un mare număr de persoane" anunţă agenţia locală SltNA.

9 UNGARIA. Partidul Socialist Ungar (MSZP), fost comunist, reformator) a obţinut majoritatea absolută a locurilor în parnlcmnt in urma celui

de-al doilea tur al alegerilor legislative, cu 209 mandate din totalul de' 386..

©IRAK. Preşedintele, irakian Saddan Ilussein a demis guvernul ’ premierului Alimad Ilussein Al-Kliodair şl a preluat personal conducerea no­ului cabinet pentru a faco faţă crizei economice din ţara sa.

@ COREEA. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a respins o propunere formulată în mal multe rînduri de Phenian de a păstra la Ioc sigur şi sub sigiliu, barele do combustibil iradiat provenind de Ia rcactorul experimental de Ia Yongbyun (Corcea de Nord), In , vederea unor inspecţii ulterioare.

% CHILE. Fostul şef al statului şi partidului comunist est-germon, Ericli Ilonerker, cu azil politic în Chile, a murit la virsta do 81 de . ani la Santiago do Chile, ca urmare a unul . cancer la ficat. Corpul neînsufleţit a fost incinerat. Do­rinţa răposatului a fost ca cenuşa să fio- râspîn- dită peste teritoriitl Germaniei,

IfCREDIiSL; !* ’ . *

PRIN STAR OIL TRANS DEPOZITUL ZOM&L CLUJ

1900 L +TVA

SUDAŢI ACUŞVI !064/122022; FAX: 12476S

(280604)

5I5UOTECA \M K h ik u w v ; j

ADEVARUL DE CLUJ ■MARTI,' 31 MAI, PAG. 2

CÎŞTIGATORII concursului de in fo r m a tic a

-Faza judeţeană a concursului de informatică şi-a desemnat câş­tigătorii. lată-i: clasa a in -a — .. Mircea Gligan {Cîmpia Turzii) şi Mihai Chendrean (Dej); clasa a IV-a — Lucian Udrescu (Dej) si Andrei. Suciu' (Dej); clasa a V-a loan Oprea (Dej),_ Adrian Bucur ş i M ih a i Pentiş (Cluj-Napoca), clasa a Vl-a — Florian Măgurean (Cluj-Napoca), Daniel Dodor (Dej) şi Bukks Tibor (Turda); clasa Vll-a Laurenţiu Turcu (Turda), Alexandru Zincu (Cluj-Napoca), Adrian Joldiş (Cimpia Turzii); clasa a VUI-a — Sorin Suciu (Cluj- Napoca), Felician Balint (Dej). Mircea Miron (Cîmpia Turzii), clasa a IX-a — Radu Şoptelean (Cîmpia Turzii), Tentsch Aron (Gherla) şi Andrei Ciura (Dej); clasa a X-a -— Mihai Cădariu (Dej) şi Cris­tian Cesoni (Turda). Pe categorii de vîrstă urmează să se participe la concursul interjudeţean, respectiv la faza naţională â Marelui premiu al Ministerului învăţămîntului. (R.V.) . ' ' ■

" DOCTOR HONORIS CAUSAAstăzi ,31 mai a.c., de la ora

15,00, în Aula Universităţii Teh­nice din Cluj-Napoca se va des-’, făşura ceremonia de decernare a titlului de „Doctor Honoris Causa" alT Universităţii Tehnice domnului prof. TOMA DORDEA, membru corespondent al Aca­demiei Române, de la Univer­sitatea Tehnică din Timişoara. Cuvîntul de deschidere va fi rostit' de - prof. 'dr. ing, - Viorel Haridra-Luca, rectorul Universi­tăţii Tehnice din Cluj-Napoca. iaudatio la adresa profesorului Tom a Dordea va fi prezentată âc către prof. dr. ing. Radu Munteanu, decanul Facultăţii de Electrotehnică, iar hntărirea Se­natului Universităţii Tehnice

- privind acordarea titlului va fi adusă la cunoştinţa auditoriului de. către prof; dr. ing. loan Adrian Viorel, secretar ştiinţi­fic al Senatului. (M.B.),

ORARUL MEDICILOR LA POLICLINICA FARĂ PLATA

„FAMILIA SFSNTA"•— săptămînă 31 mai — 6-iunie —' Medicina' internă: , dr. lăncii; 31- (11—13); dr. Szakacs; 1 (14— -1*3); dr. Szakacs: 4 (8—12); dr. Uza; -6 (12—14); dr. Negrean:; 6 .(14—1G); Medicină generală:, dr Man: 31 (14—16); dr. lovită;8'(12—14); dr. Boilă: 1 (16—18);'.; dr. Boilă- 2 (10—12); dr. Boilă;3 (10—12);PeJiătrie: dr. Toma: ,31 (10—12); dr. Mitea; 31 (13— 15)'; dr. Oltean; 31 (16—18); dr. ' Sticiu; 1 (10—12); dr. Balint:3 (10—12); dr. Baciu 6 (10— 12); Reumatologie: dr. Parasca: 1 (15-^16); dr. Bayrakadar: 2 (12 —14); dr, Bayrakadar 6 (10—12); -. Ginecologie: dr. Fodor; 31 (10— ' 12); dr. Fodor: 2 (10—12); dr. Roşea: 2 (13—15); Neurologe: conf, dr; Kory (13—15); dr: Ba- nias: 31 (13—15); EKG: dr. Gherman: <> (’ 7—18); Alergologie: dr. Ttu: 1 (10—11,30): Chirur­gie: dr. pitea; 2 (10—-10,45); dr. Cosma; 2 (11—12); dr, Cosma:6 (10—12); dr. Sicoe: 3 (16—13).

'IN ATENŢIA ORGANIZAŢIILOR

■ . NEGUVERNAMENTALEOrganizaţiile neguvernamenta-;.

le care îşi desfăşoară activita­tea într-unul -din domeniile: medical, ' psihologic, educativ^ social (sau variante şi combin"- -ţii ale acestora' şi care doresc sâ fie menţionate în GHIDUL SOCIAL — In curs de elaborare la Secţia de Asistenţă Socială 1o Facultăţii de Istorie şi Filo- «ofie, slnt rugate să-i contacte­ze pe realizatorii Ghidului la . sediul. Universităţii „Babeş-Bo- Jyai", str M, Kogălniceanu nr.1, zilnic între orele 8—14 sau Ja telefon 11-61-01, int. 155, zil­nic Intre orela 8—14. (M.B.)

CONCURS DE DESENE „EROII CĂRŢILOR CITITE"

Miercuri, I iunie ora 13, cu prilejul Zilei Mondiale. a copilului, la Biblioteca Ju­deţeană „O. Goga" va avea loc vernisarea şi premierea desenelor care au participat la concurs:

Sînt aşteptaţi toţi cop'il cara 'au realizat desene şi de asemenea, profesorii de de­sen şl părinţii c&re au spri­jinit această manifestare.

'.'Biblioteca' Judeţeană■ ‘ „Octavian Goga" Cluj

Simpozion:

„PRIVATIZAREA ŞI TRANZIŢIA IN ROMÂNIA"

. Asociaţia Generală a Eco­nomiştilor din România, îm­preună cu Asociaţia Genera­lă a Inginerilor din România Filiala Cluj, organizează un simpozion cu tema „Privati­zarea şl tranziţia.in România".

Manifestarea ştiinţifică va avea Ioc în data de 2 iunie a..c„ în sala mare a Biblio­tecii Universitare „Lucian Blaga1*, cu începere de la ora 9,30. -

Printre participanţi — u- niversitari,. cercetători, agenţi economici, funcţionari din

vFPS, din' Bucureşti, Craiova, Cluj, etc..

SIMPOZION JOŞB MARTI .

Asociaţia, de prietenie Româ­nia — Cuba organizează vineri,3 iunie a.c., oră 13,00, Ja Sasa de, Cultură .Studenţească din Cluj-Napoca, (sala Club A), un simpozion dedicat marelui - re-- voluţionar cubanez Jose Marti. A îost anunţată prezenţa la simpozion a Excelenţei Sale, domnul Eulogio Rodigues Mil- laras, Ambasadorul -Republicii

-Cuba la Bucureşti. (M.B.) . .

FINTÎNA LUI BARNUŢIU — IZVOR AL DEMNlTATII .

ARDELENE - :

Cultura, Biserica şi Oştirea Română au fost reprezentate festiv în 29 mai lâ Fîntîna lui

' Bărnuţiu (Sinmihaiu-Almâşului) omagiind memoria „ardeleanu­lui de fier", născut la 1808, în : Bocşa Sălajului. Duminică, 29

. mai, s-au comemorat ; 130; de ' ani de cînd autorul „Dreptului

Public al Românilor" a trecut In împărăţia liniştii cereşti;. Am­ploarea şi vibraţia amtintitei

. sărbători au confirmat ideea lui Coşbuc despre vitejii neamului: „El nu e mort, trăieşte-n veci / E,,numai dus". Manifestarea s-a desfăşurat sub aspiciile Uniunii „Vatra Românească14 (Cluj; şi Sălaj) şî ale Societăţii „Silvâniă Rediviva1*. Suporterul financiar al manifestării a fost Banca „Dacia Feiix". , ■ - ;

.. . Aurelia PETRULE

V----- ---- ----------------------- -

•' C & -■■■ m

m a r ş u l f a c t o r i l o r p o ş t a l i .

Astăzi, începînd cu ora10,00 pe traseu] . Cabana Sfintui loan — Pădurea Fă-, get se va desfăşura tradiţio­nalul concurs al fazei ju­deţene „Marşul factorilor poştali». Poştaşii cei m ai... , ’ P' i lor Sşi vor disputa Intîietatea, pentru desemnarea participanţilor la fazele su­perioare ale concursului.

• PREFECTURA, - CONSILIUL• JUDEŢEAN: 11-64-16;

o PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-S0-30; PRIMĂRIA - DEJ: 21-17-SO; .PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 33-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-23.© POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si 11 *15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13*49-76; POLIŢIA DEJ: 21-21-21;POLIŢIA TURDA: 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 3S-S2-22;Po liţia hued in : 25-15-33;-POUŢiA GHERLA: 24-12*24. o POMPIERI: 981 o APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11*24*7.1 '« SALVAREA: 951; SALVAREA ‘ C.F.R.: 11-85*91 « INTERNAŢIONAL: 971,’ INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 921; ' ORA EXACTĂ: 958 o REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE, - DISPECERAT: 11-87*48; REGIA AUTONOMĂ

■ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT: 11-63-02;S.C 'SALPRESr S A. - DISPEGERAT: ■ ■ 11-29-63; COMENZI SPECIALE PENTRU. TRANSPORT REZIDUURI:11*10-12, interior 132. • GARA - INFORMAŢII: 852; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. - INFORMAŢII: 11-22-12 (intern); 11*24-75 (interjia}ionalji

CURSE INTERJUDEŢENE: vdin Autogara I - Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circule duminica);din Autogara fl: Cluj-Napoca - Abrud: 6,00;Cluj-Napoca- Zalău:6,30 (nu circulă duminica);

' Cluj-Napoca-Gîrbău-Zalău: 6,40, Cluj-Napoca * Jibou: 7,00; Cluj- Napoca • Şimleu Silvaniei: 8,30.

CURSE INTERNAŢIONALE:

din Autogara II:

•Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, Joi şi vineri, la ora 7,00 şi 'înapoierea din Budapesta fn zilele de marţi, vineri şi sîmbălă, la ora 11,00.

INFORMAŢII: Autogara 1:14*24*26;Autogara II: 13-44-88.

DECOLĂRI DIN CLUJ- NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

«8,45; 13,10; 20. PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:

o 7,10; 11,30; 18,30.• Cursele de 8,45 şl 13,10 * circulă şi sîmbătă; cursa de ora 20: circulâ de luni pînă vineri.• Tariful: 15.600 lei.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

31.05.109114.30 Serial .— Canale 515,30- — Seriale — RETE 418,00 Desene animate — Cartoon

. Network 121.30 Afaceri de familie —

RETE 4.

A *m . 7fc

PROGRAMUL FILMELOR 27 M A1-2 IUNIE

IN CLUJ-NAPOCAREPUBLICA — Dă lovitura

şl fugit — SUA :— 'Premieră — Cu: Kim Basinger. Alee Bald- win, James Woods (9; II; 13,15; 15,30; 17,45; 20) • VICTORIA— Instinct fatal — SUA — CU: Armând Assante, Kate Nelli- gan (9; 11; 13; 15; 17; 19) • ARTA — 27-29 mal — Seeres- traţi în larg — SUA — Cu: Ste- veiv Seagal, Tommy Lee Jones, Gary Busey (11; 13; 15; 17; 19); 30 mai-2 iunie — Pasiune fără limite — SUA — Cu; Gary El- wes (11; 13; 15; 17; 19) o MA- RÂŞTI — SALA A . — D-na Doubtfire, tăticul nostru trăznit— SUA — „Globul de aur'! pen­tru: cel jriai bun film, cel mai bun actor, Robin Williams (11; 13,15; 15,30; 17,45; 20); SALA .13— Oameni de onoare — SUA —

; Cu: Tom ’ Cruise, ’ Denii Moore, Kevin Pollak (14; 16,30 19) ® DACIA — SALA A — 27-30 mai Robin Hood-Bărbaţi în izmene — SUA — Cu: Cary El- wes (15; 17; 19); 30 mai-2 iunie— Lady Dragon — Indonezia — Cu: Cynthia Rothrock, Robert Ginty (15; 17; 19) ® FAVORIT— MAESTRUL MEU, CHUCK NORRIS — SUA — Cu: Chuck Norris ( l i ; 13;’ 15; J7; 19) © APOI.1,0 — 27-29 mai — Juras- sic Park — SUA (16; 18); 30-31 mai — Ei trăiesc — SU A , (16; 18); 1-2 iunie — Mînt de oţel— SUA (16; 18).fN JUDEŢTURDA -

TINERETULUI — SALA A — Fiul cel bun — SUA — Premie­ră — Cu: Macauiay Culkin, SA­LA B — Lista lui Schindler — SUA ~ Premieră — 7 premii Oscar, 1994; tn bătaia puştii — SUA — Premieră — Cu: Clint Enstwood o FOX ~ Uite , cine vorbeşte arum — SUA : — Pre mieră — Cu: John Tra volta, Kristie Alley, ;C- TURZII ^

MUNCITORESC — Evadatul —SUA — Premieră — Cu: Har-

rison Ford, Tommy 'Lee .Jones, premiat cu ■ Oscar," 1994 pentru cej mai bun actor într-un rol secundar; . Mocofanii de la Bcr verly Hiils — SUA — Premieră— Cu: -Dabney Coleman, Buddy Ebsen.DEJ

ARTA — Mocofanii de la Be­verly Hilis — SUA — Premieră— Cu: Dabney Goleman, Buddy Ebsen,G{!EKLA

PACEA — Vînătoare de oa­meni — SUA — Premieră — Cu: Jean-Claude Van Damme; Răzbunarea — SUA — Premie­ră —Cu: Kevin Costner, An- thony Quinn.

■ Farmacii cu serviciu perma- 'nent: Farmacia „COHAFAHM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr. 2 „PERLA1*, str. GU. Doja nr. 37, telefon 13-69 60, orar20—8.

Programul 1: 8,00 Actualităţi;8,05 Calendar; 8,30 Video-sate- lit; 8,45 Desene animate; 9,10 Film serial: „Vlaşinii"; 10,20 Limbi străine: franceză — en­gleză; 11,20 Film serial: „Sal­vaţi de clopoţel" (r); .11,45 Cu­lorile Franţei; 12,15 Film se­rial: „Răzbunătoare»" -13,05 — 1001 Audiţii; 14,00 Actualităţi;14.10 TVR laşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!;: 17,00 Convieţuiri;18.00 - Sfinx; 18,30 Film V serial: „Salvaţi de clopoţel"; 19,00 Clio;19.30 Desene animate; 20 )0 Ac­tualităţi; 20,45 Teleciftemateca: „O viată furată'*; 22,35 Reflec­tor; 23,05 Video-art top; 23,30 Actualităţi; 23,50 Gong! 0,20 - Meridianele dansului.

Programul 2; 14,00 Actualităţi;34.10 Film documentar: „Thalas- sa“ ; 14,40 Expediţii In noi aca­să; 15,00 Cantautori în recital;15.30 Limbi străine:' Iranceză- engleză; 16,30' Film serial: „Tî­năra stăpînă"; 17,00' — 23 de milioane; 18,30 Lumea sînt eu!;19.10 Film serial: „Răzbunătoa- rea“ ; 20,00 Actualităţi; .20,40 Animalele — prietenii- copiilor;21.00 TVM. Mesager. 21,30 Tri­buna non-conformiştilor; , 22,00. T.V5 Europe; ■ 22,30 Credo.

TVR CLUJ-NAPOCA: 7,00 Panoramic- + , Clip;- 7,15 Viaţa de toate zilele: Romgaz — am­biţii şi posibilităţi (85 de ani de exploatare); 7,30 Emisiune în limba germană; 15,05—16,00 Actualitatea în. limba maghiară: Periscop. zile studenţeşti clu­jene..

Redacţia nu îşi asîtmă. res­ponsabilitatea In legătură cu eventualele modificări interve­nite în programul anunţat.

SALATA CA LA PITEŞTI

Alimente şi cantităţi necesare:6 cartofi, 6 morcovi, 4 mere,3 castraveţi muraţi, 200 g jam­bon, 100 g brinză. .telemea, sare, piper, pătrunjel verde,-- 2 roşii,1 liBgură muştar,: 6 linguri ma-- ioneză.

Mod de pregăiire: Cartofii' e fierb în coajă. Morcovii fierţi, ^ merele, castraveţii, jambonul, brînza 'şi •carlfjfii- se taie apoi cubuleţe i se a nestecă cu ma­ioneza, muştarul, sarea şi pipe­rul. Se decorează cu-roşii1 şi pă; trunjel verde. Vă dorim pofta bună!, ; . •'' ■

POLICLINICATNTERSERVISAN"

Str Psscaty nr. 5, cart Gneorgnem

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE. - PSIHIATRIE

, - ENOOCRINOLOGIE’ - REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE- OERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEOIE- O R.L.- OFTALMOLOGIE

* GINECOLOGIE - ONCOLOGIE , * PEOlATRIE - UROLOGIE

• * ACUPUNCTURA ; -.LABORATOR

(Siochimlo-Bactertologle■ Imwnoiogie - Para/ltologla

* Teste SlOA) ZILNIC, Inclusiv DUMINICA..

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21*7

Rezervare consultaţii^ la 19*39*39. ^

m a rţi, î i ma», pag, 3 ADEVARUL DE CLUJ

E R Q Z ^ c tW I N T ;

Rusia şi NATO ince® o nouă bâ iă iie pentru putere şi influenţă

(REUfEft)Doar cu cîţiva ani ln urmă,• Moscova şi NATO

erau pregătite ’ sâ se înfrunte cu ajutorul celor mai sofisticate arme. Acum, cei doi giganţi de care depinde securitatea europeană au început un alt fel de înfruntare.- lupta pentru putere şi influenţă intr-o lume din ce in ce mai turbulentă. La întîlnirea miniştrilor apărării ai -ţărilor mem­bre ale NATO cu omologii lor din Europa de est şi din- fosta;,Uniune Sovietică, care a avut loe la 25 mai, a devenit clar făptui că fronturile au fost_deja trasate. După dezacordurile pe care cele două părţi le-au avut în probleme cum ar fi si­tuaţia din Bdfsnip controlul armamentului sl ex­tinderea Alianţei nord-atlantice în Europa de est aut NATO cît şi Rusia şi-au dat seama că „luna lor Ue miere". — perioada de cooperare de după încheierea războiului rece — nu putea dura. Di­plomaţii afirmă că ei încearcă acum să-şi stabi­lească .o relaţie pragmatică, bazată , pe interesele proprii fiecărei părţi; - '

Pe de-o parte, Rusia doreşte o relaţie specială cu alianţa occidentală pentru a-şi recăpăta tn parte privilegiile de caro se bucura înainte do destrămarea Uniunii Sovietice, şi' să influenţeze astfel politica NATO In Europa de Est. In cursul reuniunii, ministru rus al apărării, Pavel Graciov, şi-a expus In mod explicit ideile referitoare la modul în care trebuie să decurgă aceste relaţii, dar a acceptat ln acelaşi timp un compromis, ga- rantînd semnarea de către tara sa ,a Parteneria- tului pentru pace.

Pe de altă parte, NATO doreşte să atragă Rusia mai aproape de Occident şi să se asigure căV *

această ţară continuă calea reformelor, .astfel îneît să nu existe posibilitatea revenirii tensiu-

, nilor din perioada războiului rece—- dar toate, acestea fără să acorde Moscovei prea multe avan­taje. „Primele focuri au fost trase deja. Va fi o. luptă îndelungată- , a apreciat unul dintre parti­cipanţii la reuniune.

Pavel Graciov a avut grijă să nu expună pre­tenţiile Moscovei. într-un mod prea imperativ-şi să nu le formuleze prea amănunţit. El a . vorbit in prezenţa miniştrilor apărării din ţările est-euro- pene pentru a demonstra că temerilor lor în le­gătură cu intenţia Moscovei de a realiza un a- cord exclusiv şl secret cu NATO sint nefondate. El a asigurat că Rusia se va Implica total îri pro­gramul Parteneriatului pentru pace, spre satis­facţia membrilor Alianţei nord-atlantice, care se temeau că absenţa Rusiei va compromite întreaga strategie. Fără să intre în detalii, P. Graciov a declarat , că ţara sa doreşte crearea unul cadru în care Rusia să poată avea consultări politice re­gulate cu NATO în probleme vizînd securitatea europeană şi mondială. Deşi a afirmat că Moscova

• nu impune condiţii pentru aderarea la Partene­riatul pentrU pace, el a subliniat că această pro- blemă trebuie rezolvată înainte 'ca Rusia să sem- neze tratatul. , , -

Răspunsul alianţei a fost prudent. „Statutul de mare putere al Rusiei poate fi xeflectat în dez­voltarea treptată a unor relaţii puternice bazate pe dialog şi cooperare între NATO şl Rusia", a de­clarat reporterilor adjunctul secretarului general

‘ al NATO, Sergio Balanzino. Insă hotărîrea NATO, de a sprijini guvernul preşedintelui Boris Elţîn a fost temperată în urma acuzaţiilor că alianţa ar putea ceda în faţa veto-ului Rusiei faţă de unele din proiectele sale. Statele din Europa de est —■ în special Polonia şl Ungaria — prinse. în mij­locul acestui conflict, sint hotărîte să> adere, la NATO şi-ştiu că Moscova se opune extinderii a- lianţei. Sergio Balanzino a afirmat că relaţiile cu Rusia nu pot fi ţinute în secret faţă de ceilalţi semnatari ai tratatului de parteneriat şi că ele nii vor include un acord oficial tiv forma unui protocol sau tratat pentru drepturi speciale.

' „NATO nu este pregătită şi nici dispusă să acorde cuiva drept de control sau de veto .asupra acţiu­nilor sale. Nu va exista niciodată o clauză care să permită intervenţia.Rusiei ln activitatea alian­ţei", a declarat eL ’

Conferinţa pentru stabilitate !n EuropatE. BALLADUR INSISTA PENTRU ÎNCHEIEREA UNUI PACT CARE V EVITE O NOUA IUGOSLAVIE (Reuter, AFP)

In condiţiile ln care conflictele etnice s-au dezlănţuit ln Iugo- . slavia şi in mal multe foste re­publici sovietice, miniştrii de externe europeni s-au reunit la . Paris, la 2G mal, ln încercarea de a preveni Izbucnirea unor noi războaie U\ alte potenţiale zone de conflict din Europa de

. răsărit. Primul ministru fran­cez, Edouard Balladur, care a iniţiat Conferinţa pentru Sta­bilitate în Europa, ce se desfă-, şoară sub patronajul Uniunii Europene, a făcut apel în se­siunea de deschidere' la folo­sirea „diplomaţiei preventive" pentru a evita ca . problemele legate de frontiere şi de mino- rităţl să se transforme într-o - nouă Iugoslavie. „Fosta Iugo­slavie este ' o adevărată lecţie despre ceea ce nu trebuie să mai tolerăm niciodată . . . Pro­blemele cu care sîntem con­fruntaţi de luni întregi, exact din cauză că violenţa a erupt deja acolo, reprezintă princi­pala justificare pentru exerci­ţiul pe care 51 lansăm astăzi11, •a spus eL1 Balladur a subliniat că o astfel de „metodă diplomatică ■pragmatică şi . preventivă" este opusă marilor manevre sau a- ranjamente instituţionale care au adesea caracter efemer". Ei a amintit in legătură cu aceas-- .ta „Pactul Briand-îCellog", *n' cheiat după primul război mon- dlal pentru „a scoate războiul în afara legii", sau „dispozitivul foarte complet pus în funcţiune de Societatea , Naţiunilor ... în

aceeaşi epocă pentru a trata, fără succes însă, problemele mi­norităţilor". -

Balladur a pledat pentru „o altă societate europeană”, adă-i- gînd că ar trebui „început prin a rezolva vechile conflicte şl prin a destrăma vcchile temeri*. El a subliniat oă în cadrul a- cestor dezbateri „nimeni nu va fi antrenat într.-o direcţie în care nu vrea să meargă", res- plngînd astfel, implicit, criticile conform cărora Pactul de secu­ritate ar putea redeschide vechi contencioase în Europa de est. Premierul francez a reamintit' principiul „integrităţii teritoriale şl inviolabilităţii frontierelor". Pentru minorităţile - naţionale, etnice şi religioase,, drepturile indivizilor trebuie să fie Înso­ţite-de „o datorie do loialitate11 faţă de ţara ai cărei celăţcni sînt. '

Balladur a subliniat-că pro­iectul Pactului de stabilitate care urmează a fi negreiat în următoarele 12 luni nu vizează marginalizarea Rusiei. Moscova a fost mult timp reticentă faţâ de această acţiune. Dorinţa nu­meroaselor ţări din Europa cen^ trală şi de est dc a adera ţa UE trebuie să meargă in pa* ralel cu dezvoltarea, unor. „re­laţii foarte' strlnse cu Rusia", a spus el, adăugînd eă „viitoa-, rea mace. Europfâv trebuie , sâ întreţină cu Moscova „relaţii d e : parteneriat privilegiate*. !■ '

încheierea fără succes a negocierilor „Grupului ds contact"(AFP)

. « v'-Noua: Ycsesiui». de convorbiri între marile puteri şi beîlge- ■ ranţii bosniaci nu a dat rezul­tate concludente, după doua zile de discuţii Cu uşile închise la

: ţfalloirc (în Alpil francezi), s-a estimat la sflrşitul lucrărilor, La_ invitaţia Franţei, primtil mi-

■ nistru bosniac Hăris Silaldjici, însoţit de vicepreşedintele, Bos- niei-Herţegovlna, Ejup Ganici, şi de şeful comunităţii croate, Kresîmir Zubak; s-a întîiriit cu reprezentantul sîrb bosniac. Momcilo Krajisnik, preşedinte al parlamentului autoproclamat, pe malul lacului Annacy, pen- ; tru noi discuţii cu r grupul de

. 4 contact' care cuprinde Statele Ă . Uîiite. Ruslft, Uniunea ■ Europea­

nă şi ONU.Reuniunea nu a atins nici

una din cele două obiective pe: care,şlle-au fixat ţările din gru-

privind Bosniapul dc contact,, şi anume '.sâ'- convingă părţile să accepte o încetare a focului generalizată de - cei : puţin patru luni şi să definească .teritoriile celor trei; comunităţi bosniace. Potrivit: U- nor surse croate, Zubak a arătat negociatorilor că responsabilii musulmani' ş i croaţi sînt - dispuşi în viitor: să ceară mai puţin, de. 58 la sută 'din teritoriul Bosniiei- Herţegovînă, contrar celor spe­cificate in Acordul de la Viena referitor Ia crearea unei fede­raţii proatb-înuşulmane. „în in­teresul păcii, noi sîntem gata să negociem o; împărţire tliai apropiată de 51 -la sută decit de 58 l a . sută1*, a declarat Zubak, potrivit acestor surse. . Pianul. de pace european, susţinut de

Statele Unite' şi âe Rusia, pre­vede să se acorde viitoarei Fe­

deraţii croata-musulmans 51 la sutâ din teritoriul Bosnieî-Her* ţegovina şi 49 lă - sutâ sîrbilor (care controlează Sn prezent 70 la sută).

Revenit la Geneva, unul din membrii delegaţiei sîrbe, Alfik- sa Buha, „ministrul afacerilor ' externe" al republicii sîrbe au- ţoproclamate; nu a ezitat însă ,să vorbească despre „succesul" reuniunii.- „Eu cred, a artătat el, că grupul de contact‘a ac­ceptat părerea, noastră cu pri­vire la problemele delimitării _ teritoriale: nu trebuie să ne blocăm la procentaje abstracte. Trebuie' sâ- avem în -vedefe bo­găţia, calitatea şi viabilitatea \

teritoriilor". în faţa rezultatelor slabe şi temîndu-ss de o blocare a discuţiilor, ţările grupului de contact, reprezentate Ia reuniu­ne de experţi, ra trebui să so gîndească să impună propriul decupaj teritorial, potrivit unei surse diplomatice care- a parti-

vclpat ia negocieri. Grupul de contact' poate invoca mai multe argumente, printre care retra­gerea pînă la sflrşitul anului a

'căştilor, albastre franceze şi britanice — cele mâl numeroase pe teren —; dacă" nu se va ob­ţine nici Un progres pe'plan-, di­plomatic pînă la - acea dată. A- ceastă retragere ,ar avea! drept . consecinţă declanşarea în întrea­gă Bosnie de noi lupte cU con -. secinţe Incerte, chiar şi îft ipo­teza — puţin probabilă >— a ri­dicării embargoului asupra ar­melor de către Consiliul de Se­curitate ai ONU. Ministrul fran­

ce*: al apărării, Froncoia Lep* tard, şi ministrul de externe britanic ,Dpugia« Hurd, au re; amintit opoziţia' Iot fermă faţă de ridicarea embargoului asu­pra armelor în Bosnia. Preşedin^ tele Bill Glintorr a respins îa rîndul său cu fermitate apelu­rile în favoarea ridicării unila­terale de către Statele Unite a embargoului asupra armelor ou destinaţie în Bosnia, ;

O nouă reuniune de lueni'este propusă peste ci rea 10 zile, probabil tot la Talloire, unde grupul de contact urmează s5 definitiveze propunerile sale cU privire J a viitorul constituţional al Bosniei Herţegovina,, , ţlnînd ; seama-de noua federaţie croat©» ; musulmană. Abordarea: comună în viitor a problemei bosniace

"de către ţările membre' ale gru­pului de contact ar urma să

' faciliteze căutarea unei -soluţii durabile, estimează unele' surso diplomatice, subliniind Urgenţa »

, tot mai mare a acestei soluţia-' nări.

fainh)3w>a lui Soljetiiţin provoacă in Rusia

si controverse(Al*) . ' '

Revenirea lui Alexanclr Soljeniţîn îri ţara sa natală a provocat confuzii şl controverse în rîndul co-naţlo- nalilor săi, Se pune mai ales întrebarea dacă venirea • «a va putea Influenţa în vreun fel situaţia dificilă din ţară. Plecarea sa, miercurea trecută din locuinţa sa 'si­gură din Vermont, spre „sălbăticia'1 din Eusla post-co- munistăj a fost salutată de reformatori, întîmplnatâ cu dispreţ de cei care nutresc nostalgii sovietice şl ignorată de o mare parte a populaţiei.

„Este o-fericire pentru ţară, pentru noi toţi, cu Alek- şandr Isaiev'lcl se reîntoarce . . . Esle un eveniment co­losal în istoria ţării", a declarat ziarului „Komsomols- kaia Prâvda" Ghenadi Burbulis, fost consilier -al pre­şedintelui Boris Elţîn. In opinia unora, revenirea au-

I torului are Ioc prea tîrzlu pentru a mai putea Influ- tnţa soarta iubitei sal? patrii. „Nu mă .aştept la nlmlo. U vine cu o întirziere de cel puţin trei ani", afirmă ierghei Baburin, membru procorounist în parlamentul

Fizicianul disident Andrei Saliarov a lost ales tn

. pariumentul sovietic şi s-a străduit să impună refor­mele în ţară în perioada politicii ds perestrolka, tna- intea morţii sale, în 1989. tn tot acest tlmp SoljeniţŞn şi-a continuat activitatea de scriitor. In Americă. „Mi 'sp pare că timpul Iul Soljeniţîn "« trecut. Tot co a făcut el pentru ţară a rămas in trecut. Poporul- rus nu mai are .acum"timp: pentru el“, a precizat Oleg Kalugliin, fost ofiţer KGB. v. In timpul celor 20 de ani de exil — mai întîi în Europa şi apoi, timp de 18 ani, într-o, mică localitate din Vermont ~ Soljeniţîn intenţiona şă revină In Rusia. „Sper eâ voi putea -aduce alinare chinuitului meu popor, deşi este imposibil de apreciat, acum în ce măsură. voi reuşi", a ; declarat Soljeniţîn în mesajul de rămas bun adresat locuitorilor din ©avendish, Ver­mont. .

Rezultatele unul sondajele opinie, in Rusia, date pu- Wicilfiţii, relevâ câ 40 la sută dintre cel intervievaţi consideră că revenirea sa este importantă atit pe plan politic, cît' şi cultural. Toluşi, din sondajul efectuat d? Centrul pentru studierea opiniei publice din Rusia, reiese că 28 la sută din subiecţi au răspuns că este greu de apreciat importanţa lui Soljeniţîn pe plan po­litic şl cultural. Sondajul de'opinie, comandat .de Asso­ciated. Press, a IncIU9 I.G04 persoane din 24 de oraşe şi s-a desfăşurat în perioada 14—18 mai. Marja de eroare este do plus sau minus 1,5 la sută.

In provincie, unde Soljeniţîn şi-a petrecut o maro parte din viaţa şi a scris multe dintre romanele care constituie o eronică a vieţii în ®ulagiil stalintst, oa­menii nu sînt prea siguri la ce se pot aştepta din par­tea ceUiî mai mare înţelept In viaţă ai Rusiei. „Est*

dreptul lui să vină înapoi. Dar timpul său a:: Ireout. ; El şi-a făcut datoria” , a afirmat Taliana Varnaslcală,

■ directorul Liccului nr; 2 din Riazan, unde Soljeniţîn a predat fizica. Ea a spus că elevii săi nu pot sâ par- curgă „Roata roşie" -— un roman istorie de 5.000 dţ

- pagini al lui Soljeniţin, ia care a Jucrat 20 de sni şi- pe care îl consideră capodopera sa. f

Cele mai cunoscute _ lucrări, ale sale sînt „O. zi dt« ' viaţa lui Ivan Denisovici",, „Primul cerş“ şi „Artilpft'. . lagul Gulag", în care a expus teroarea care domnea în timpul lui, Stalin şi i-a condamnat pe contemporanU săi-pentru tăcerea lor. El a obţinut premiul Nobel pen­tru literatură in 1970. Gu patru ani mai tîrzlu a fost exilat în urma acuzaţiei de înaltă trădare. Soljeniţîn şi-a apărat ferm dreptul de a avea o viată partlau-lairă. După lunga călătorie-de-a lungul Rusiei intenţio­nează să se stabilească' într*o locuinţă bine apărata, în suburbia, moscovită Troiţe-Likovo. Muncitorii, car»

'lucrează la renovarea acesteia afirm ă că ruşii au în- ceput deja să întreprindă pelerinaje acolo. Diferita partide politice, 5n special grupările naţionaliste care împărtăşesc viziunea sa privind marea Rusiei speră să-l' convingă să adere. Dar poziţia sa dură împotriva comunismului ar putea să-i provoace probleme fn noua Rusie, unde oamenii trebuie să facă faţâ Inflaţiei, şo­majului şi haosului economic şi nutresc nostalgie faţfl de trecut. „Foarte probabil ,acest eveniment va genen interes într-un cero limitat de oameni, mal ales ln rîndul intelectualilor", a declarat sociologul Valerl Mnn- surov Agenţiei ITAR-TASS. „Din păcate, o m are paria a-populaţiei este preocupată de problema supravie­ţuirii". .

adevărul DE CLUJ MARJI, 31 MAI, PAG. 4

Din istoria Teatrului Naţional clujean (1), încă de lu prima stagiune.s-a dorit o diversificare a repertoriului

teatral, atfcrnind astfel mari succese ale vremii, cum ar fi „Păpu­şile" de Pierre Wolf. „Brânduşa" de O. Brieux, „Cinematograful", prelucrare de Paul Gusty, melodrama „Doi sergenţi" de C. Rotti,

„cu mari opere ale literaturii universale .şi româneşti:-„Avarul" de Moliere, „Revizorul" (de N.V. Gogol, „O scrisoare pierdută" de I.L.

: .Caragiale, „Ovicliu" de V. Alecsandri. A fost un, început de bun augur, deoarece în anii care au urmat la Teatrul Naţional din Cluj s-;> promovat un repertoriu dominat de valori, conceput cu respon­sabilitate educativă, cu respect pentru operele consacrate, creaţii (ic structură ale literaturii şi cu disponibilitate pentru nou.■ Acest avînt ■ i se' datorează • In cea mai mare, parte animatorului Za).ar ia Bârsan.' care s-a aflat. la' conducerea acestui teatru mai mult de un deceniu, dar şi celorlalţi directori care au fost: Victor

1 vii ■ Zaharia Bârsan i se datorează inccputul şi închegarea unui valoros colectiv,'cu1 actori talentaţi din diferite centre ale ţării, ca-'-

tu ,:ră*pims '„prezent" la • solicitarea celui pe care-1 preţuiau ca .dramaturg, ca actor şi ca om. . -. ■_ . — ;

’ Astfel' şi-au înscris notabil activitatea: N. Neâmtu Ottonel, I. •SiăîK’scîi-Popa, ■ ATire] Athanasescu,' Al. I.' Ghibericon, Dem. Mihăi- lescu Brăila G. Mihăe.scu, O. Bârsan, S. Sonia (Sonia: Cluceru);

• Haric leea-Faliero, Apriliana Medianu; şi alţii. Ca regizor' a funcţio- . -nat-înfre. atiii 1919—1927; Sică Alexandrescu, iar: direcţia de sccnă

a aparţinut în această perioadă lui Z; Bârsan, 1. Stănescu-Popa, •Gogu -Mihailescu etc, Este ,de. observat faptul că, înafara spectaco­lelor montate de S, Alexandrescu, a citorva :spectacole montate Victor Bumbcşti şi ale unor încercări .datorate unor directori ai teatrului, direcţia de scenă a .aparţinut vîrfurilor actoriceşti::I. Stă-

-nescu Popa, Şt. Bntborescti, ' N. Neamţu Ottonel, Virgil Vasilcscu^ Emil Bobescu. -

Spre sfîrşitul perioadei ;interbelicc. încep să monteze piese regi* Czorii Vintilă Rădulescu şi Emi], Josan, iar. direcţia dc scenă le va

aparţine mai tinerilor’ tonei Oltcanu şi Ion Dinescu. . f'-,'. ■

Emil Mircea NIÎŞIÎJ

*t+A(

LScenă‘ din „T)J :?S" de Charles• 'Berlin, cu Miriatn Cuibus şi

Marius UodochiFotografia:. Radu SAXTE.lUDEAN

Priorifăti si programe:;;(Urmate (tiu pag.' li -

colaborarea bilaterală între ţari. UNESCO doreşte să creeze . ca­drul , de cqoperare între univer­sităţi prin programul - special UNIT WIN. Introducerea prof. dr. Emil Constantinescu, recto­rul Universităţii bucureştene, a fost penibilă: „Voi cei care aţi revenit sînteţi cei care aţi fost; adevăraţii ambasadori ai ştiinţei româneşti în lume", negînd prin- tr-o singură .frază, tot ce. au rea­lizat cei rămaşi, cu alte cuvinte, negîndu-se şi pe sine! O singură’ frază inteligibilă în tot discursul domnului profesor-, „Nu existăo criză de competenţă ştiinţifică în Rcmănia, el o criză a mana-. momentului cercetării ştiinţifice".' Apreciind că România face par­te din puterile ştiinţifice carc contează pentru franţa, . dom­nul Vielie a precizat că Româ­nia trebuie să treacă peste di­ficultăţile instituţionale şl să pu­nă la punct mecanisme de coo-' perare In domeniul ştlinţlfld a-

. semănătoare structurilor pe ea- re Franţa le-a stabilit cu Statele Unite, Germania sau Marea Brl-

tanie. Lâ obiect şi ferm a fost domnul Adrian Toia, dircctor general în Ministerul Cercetării şi Tehnologiei .care a prezentat

, dileme, opţiuni şi soluţii pe ter- , men scurt, mediu şi lung în ve- -derca dezvoltării . ştiinţifice _şi o

celei tehnico-aplicative: „Româ- , nia încotro?": „Criteriile soluţii­

lor", „Cercetarea ştiinţifică-loco- motivă sau vagon?", „Mărimea institutelor" Discuţiile care au urmat au fost axate pe ur­genţele şi accentele care trebuie

.puie în, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi măsurile care tre -. buie’ luate de către forumurile academice de* decizie: organiza-

' rea unor ateliere internaţionale în România, realizarea unor cen­tre ştiinţifice bine dotate, dez­voltarea unor programe noi, de­ficitare în România, . cum est» proiectul „Rezonanţa magnetică nucleară", existenţa unor pro-, grame comune de învăţămînt u- niversitar, includerea specialiş­tilor străini în evaluarea con­tractelor de cercetare româneşti, selecţie atentă în rîndurile celor ce beneficiază de burse, majo­ritatea bursierilor preferind . . .

Muzeul" : Naţional . de Artă Cluj a devenit — prin timp ■ ~-— spaţiul adecvat şi benefic pentru . dimensionarea reală a contribuţiilor specifice aduse de creatori - aparţinînd diverselor generaţii şi etnii la îmbogăţirea patrimoniului artistio naţional. Recent,: prin efortul lăudabil şi competent al d-nei dr. Alexan­dra Rus, s-a organizat o amplă' retrospectivă .Soo Zold-M ârgit (născută la Cluj în 1931, absol­ventă, In 1956, a secţiei de piq-

'tură a Institutului clujean de arte plastice). Cu o tenacitate demnă de admirat, s-a păstrai permanent în cîmpul creaţiei 0 - riginale, manlfestîndu-se cu 0 - gală pasiune şi Izbindă în do­meniul grafie şi pictural. Drept urmare, v a 'f i întîjnită constant între expozanţii anualelor Clu­jene de artă plastică, în mani­festări de grup cu-prilejul par­ticipării la tabere de vară sau Iri expoziţii personale, afirmîn- • du-se în acelaşi timp. ca un re­marcabil ilustrator de carte, au­tor a 40 de volume publicate în intervalul 1958—1994 la editurile., „Ion ' Creangă", „Kriterion", „Da-, cia“, „Editura Didactică şi Pe­dagogică". Prestigioasă a fost,

rde asemenea, colaborarea în ca­litate de redactor ■ la revista „Nepsugar" (1957—1990),■ .căreia* i-a asigurat o mult apreciată con- diţie grafică. „

Ceea ce expune în actuala re­

trospectivă (peste 80 de lucrări în ulei, tempera, pastel şi tuş) reprezintă fit esc o selecţie din­tr-o prodigioasă operă, cu accent pe realizările din ultimii ani. începuturile creaţiei înregistrea-; ză păstrarea viziunii în sfera u- nui figurativ de sorginte tradi­ţională, cu respect pentru ar­monizările ■ sobre, în acord cu vibraţiile rusticului. transilvan, . verificat In transpuneri pictura-

EXPOZITIERETROSPECTIVA

SOO ZOLD MÂRGITle cu un autentic simţ al mo­mentului. -Tot mai frecventele solicitări în domeniul ilustraţiei antrenează limbajul spre com- punerf diversificate, eu preocupa­re pehtru un stil mai lapidar, alert, sintetic. .Caligrafierile în tuş încep să definească mobili­tatea unei • imaginaţii; incitată de misterul eternei deveniri uni­versale, animată de intîmplări propulsate în spaţiul unor enig­matice simbolizări. Soo Zold Mârgit evită naraţiunea comodă,- desuetă, .pentru a conferi texte- ; lor profunde încărcături spiritu­ale, în care raţionalitatea gestu­rilor si atitudinilor devine di­

recţie ' esenţială a evocării. Ra. porturile dintre alb şi negru de. vin tot mai degajate, tensiunile; cu tentă expresionistă luindu-i; locul treptat limpezimile unor suprafeţe tot 'mai aerate, cu des. cinderi către absolutul ' unul timp etern.

- De măi bine de -un decenis Soo Zold Mărgit s-a? lăsat cuc?, rită de bogăţia infinită a trans­punerilor în pastel, care ope­rează atît cu . rezonanţe cronia. tice, dar şi cu traiecte line;;j ce imprimă imaginii ritm, ne:y şi rigoare. Cu o frenezie carat, teristică tuturor, celor care ai) scăpat de obsesia canoanelor, ar. tlsta devine rapsodul .dezinvolt şi vivace al specificităţii spaţiului transilvan, surprins în toati splendoarea luminilor şi ritmi, cităţii sale. Aspecte ' rustice saii urbane devin subiecte ale unor tulburătoare rememorări, fixa;» sub vraja1,unui timp incert, a. desca la vreme^' inserărilor, cînd contrastele dispar: pentru a fad loc ingeminărilor surdinizate tonalităţi pline de farmec. ţi mister. ’ ■ , t .' .'..' La vîrstă deplinei ^maturitiSţi creatoare Soo M d Mărgit ni se mărturiseşte ca autoare a unui univers creator-închegat, bogat

. în semnificaţii ideatice /şi afec­tive, particularizînd o viziune, şi un stil intr-un amplu- context-, cultural. ' ' • •

Negoiţă,, LAPXOIU

l e c t u r i CATEDRALELE LUI TEOHAR MIH40ASAflat acum la o . vîrstă ;' fru- ■

moaşă, uşor căruntă, cu o vi­goare, ieşită din comurţ, scriito-

, rul -Teohar Mihadaş, fost deţinut politic, un om cu o viaţă plină de necazuri, dar rezistent în fa­ţa oricărui pumn al sorţii, îşi continuă, asemeni lui Ulise, în­toarcerea acasă.'Şi casa sa este» scrierea, scormonirea frumosu- lui, din toate urîciiinile pe care' le-a trăit. Rămîne," în esenţele sale intime, un poet, iar roma­nele,' stînd, pe muchia dintre realitate, şi ficţiune, nu fac de­cit să confirme poetul. CHE-;

, PUSCULARELE VITRALII, vo­lum de poeme scos la editura „Clusium", poate şă rămînă încă- un memento în poezia romă- , neaşcă. Teohar Mihadaş reuşeşte şi de data aceasta să nu trădeze riesfîrşitul vers, tors mereu din- tr-o stea 'ce-i aparţine. Aflat în puşcărie sau umilit de. noile au- . torităţi comuniste, se putea în­china la zeii săi, ascunşi în is­toria macedo-românilor! ' POE­ZIA era catedrala sufletului nea- ■ mului său. Poetul a avut noro­cul' de a fi un „melodie" şi un

occidentul, premii de încurajare elementelor valoroase din dome­niile cultură, ştiinţă, artă, pro­fesorii să vizeze calitatea totală in domeniul cercetării şi tehno­logiei, formarea tinerei genera­ţii de cercetători dar şi sprijini­rea femeilor în cercetarea ştiin­ţifică.

Lucrările conferinţei interna­ţionale au fost încheiate prin cî­teva luări de cuvînt, cea rele­vantă fiind cea a_prof.'-'dr. Gcor- ge Emil PALADE: „Această con­ferinţă ă fost un eveniment unic pentru că locul în care s-a des­făşurat este unic. Rămîne de vă­zut ce surse Vor mobiliza româ­nii din diasporă pentru a reuşi să-i ’ ajute pe oamenii de ştiinţă din ţară şl ce resurse vor mo­biliza guyemul pentru a. partici­pa la elanul cercetări)' ştiinţifice din România". . ■

întrebări la care vom. , primi răspunsuri de acum înainte.

.Din partea „Adevărului de Cluj“, felicitări Fundaţiei Cultu­rale Române, felicitări Acade­miei Române, mulţumiri pentru invitaţia făcută. Prin „România şî românii în ştiinţa contempo­rană" ne-am aflat în faţa ’ unei reuşite depline.

extraordinar, mînuitor al ver­sului, fără mode, trecîrid prin timp asemeni lui Ion Barbu. A- cela ce-şi scotea versurile „par­nasiene" din lada de campanie, după ce se’ întorcea dintr-un război în care fusese credincios patriei şi artei sale.1 In aeest sens Teohar Mihadaş rămîne un ciudat melancolic exilat în 'liri­ca interbelică şi. uh foarte bun matematician al sferelor poe­ziei. Naturism, cosmos, durere şi înflăcărare: melancolică, privire adîncă în sufletul stelelor, o lip­să totală de fals intelectualism, iată etîeva dintre „trăsăturile" vitraliilor lui Teohar Mihadaş.

Ce e ciudat în poezia sa: aura mistică, luminoasă, caldă, de un dinamism vital, irepetabil este perfect ordonată de o rară ştiinţă a poeziei. Nici 6 clipă poetului nu i se permite sâ gre­cească. Disciplina interioară a constructorului de poezie amin­teşte de acei anonimi dăltuitori ;

' de catedrale. Forma este pretex­tul, dar şi viaţa poemului. Iar. ceea, ce domină este sentimentul ‘ singurătăţii, „recitat" ca o obse-

‘ sie nemiloasă, asemeni îngerilor - din pragurile cunoaşterii invo­caţi . de Rilke.,. Dacă s-ar putea vorbi despre o culoare în poezia vitraliilor lui Teohar- Mihadaş ■, am putea rosti cu uşurinţă:. AL­BUL. Numai câ albul, asemeni negrului nu sînt culori, ele si-it

sentimente de -neclintit. Orice pictor ştie ăsta! Numai că acest modesta constructor de catedrale poetice cunoaşte secretul limpe­

z ir i i vitraliilor,-şi de aceea ori­care dintre privirile sale, prin vitraliu este încă o intrare ne­miloasă în real. „Ultima retra­gere", şi asta numai ca un sim­plu exempluj dezvăluie: mantia unui cavaler îritîrziat. între dra­goste şi răceala ; puterii de a -o descrie! Să nu uităm c-ă Teohat Mihadaş a rămas un mare în­drăgostit de femeie şi cer, dar că nu şi-a uitat vocaţia. Dovada este tot în „Ultima: retragere* sau frumosul, tristul, epitaf, a- minţind de marele Leonidas, re­ge neînfrînt,, : în ‘ memorie, al Spartei. ^

Teohar MiHadaş nu-şi "uită nici menirea, nici neamul şi nici Istoria: „Aici trecătorule, nimeni nu zace / Nici- pas nu opri, / Nici alt semn nu-ţi face. / Cei re-a- fost e şi acum, / Şi-iv pus­tie aşteaptă / Mai’naltă întru­pare, / Pe o altă / Galactică treaptă". (Epitaf)

Am citat această poezie pentru că versul luj Teohar Mihadaş nu se va sfîrşi niciodată, El este intrarea şi ieşirea din catedrală. Fiqcare voltim înseamnă un cu- vînt simplu, caligrafiat- de fie­care copil: mamă, viaţă, iubire.

Dorin SERGU1B

SECOLUL AV AN G AR D ISM U LU I ÎN EUROPA CENTRALA SI DE EST

Prima şi cea-m ai cuprinză­toare expoziţie referitoare ia arta Europei Centrale şi de Est, deschisă săptămîna trecută în Forumul de la „Kunst und Austellungshalle1* din Bonn (R. F. Germania), reprezintă o parte, a unui proiect elaborai sub egida Fundaţiei pentru Artă şi Cultură a Landului Nordhein- Westfalia, Scopul organizării ex­poziţiei este -să înfăţişeze con­tribuţia excepţională a aproxi­mativ 200 de artişti din regiu­nea amintită, selectaţi în func­ţie de calitatea artei avangardis­te promovate de aceştia: Expo-. ziţia va rămîne deschisă pînă în 16 octombrie a.c. şl concen­trează lucrări aparţinînd unor artişti care au influenţat - în mod decisiv arta secolului XX

Structura cronologică a ex­poziţiei debutează prin prezen­tarea’ pionierilor avangardei şi

ajunge pină la lucrări ale artei contemporane, depăşind pers-

■ pectiva “'unilaterală - vest-eura- peano/americană, prin ilustra­rea contribuţiei concrete a ar­tiştilor aparţinînd spaţiului ge°: grafic şi spiritual al Europei Centrale şi de Est la dezvoltarea cubismului, ca să dăm un sin­gur exemplu. O importantă sec­ţiune este rezervată în expozi­ţie prezentării. artei de dupâ i915, cu acent po . „expresie şi intuiţie", „tendinţe'" sistematice"şi „aspecte tranzitorii".

•Proiectul general include Ş> abordarea unor aspecte de in­terferenţă a artelor (literatură, teatru, film şi i.iuzică), acestea îmbogăţind şi completînd expo­ziţia cu programe culturale, un festival al filmului însoţit de un simpozion- internaţional f‘ discuţii deschise între partici­panţi. M. BOCU

MARŢI, 31 MAI, PAG. 5 ADEVARUL DE CLUJ

- : "PARTIDUL ■ STATULUI,y partidul . « vidului m

(titiiure rlin pag. 1) , ' v:vine, automat, unul al statului. Un guvern cnre conduce ţara, în perioada atlunlă nu poale să nu so amestece în ccotiomia aces­teia. Pentru simplu motiv să majoritatea sectoarelor economico românpţU nu au mijloace să se privatizeze şi preferă jsă stea.sub tutela statului, deci n guvernului.• Interesant este că PI» ’M, caro acuză PDSR că eslo un partid

al statului, se situează dc regulă de partea greviţlllor care, la rîndul lor, nu fac altceva decit să valideze Imixtiunea guvermi- lui îo economie, silit să mărească salariile. dincolo de veniturile realizate. . .

Cît despre celălalt partid; al individului, care, fn viziunea d-lul l'atrifiu, este propria formaţiune politică, lucrurile par n Ii mult mai simple. Kenvînd nici o responsabilitate în gestiunea economi­că a stalului, PL *03 iwate, prin liderii săi, să Ignore-rcalilateo coiKTflă a economiei iKirâncşti şi să se declare un partid al In­dividului. Adiră, un partid care urmăreşt» bunăstarea indivi­dului De parcil rezolvarea t erorilor firevlşillor din sectoarele sub* vintionate are un alt rcniltat decit bunăstarea unor categorii de Indivizi. Ar'itifll trehtii lămurilă o problemă. AI efirui individ este PI, ’93>. Sigur, al d-lui Dinu Patriciu ţi nl celor apropiaţi lui. Est'!, singurul partid caro n-a cunoscut disensiuni majore şl care şi-a mării numărul de membri cu dezertorii din alto formaţiuni politice. Ceva ii alrage [icun ii politicieni la acest partid. Pro. br,l)iî. ou doctrina, penirir că. daca ar fi, aşa, şefii PNŢCO, PAC, I’NrL.. P.SOU şi' nl ailor formaţiuni politice -din opoziţie ar trebui s'j recunoască faptul câ doctrina acestor partide ; este proastă şl ar Irece. toţi la' PL '93. Ceea ce nti se va înlîmpla. Şl dacă iuV doctrina este punctul de atracţie, ce altceva îi determina pe dezertorii din alte partide să se îndrepte spre Pt. ’93? '

Ultima propunere a PL *93 este foarte Interesantă şi reflectă foarte clar dorinţa accstui partid de a fi purtătorul de cuvînt ,al Ppoziţiei, pe rare ar dori-o transformată într-un .singur partid, condus, probabil, de cel care vin cu o asemenea-propunere. Prac­tic, I'L '53 ar dorî s3 vadă Convenţia Democratică trnnstormîu- du-se într-un mtrtld politic. Sigur,. la fel ca în cazul docirincî Bnice, nîcî partidul ,uuic nu cst<î ,posibil.

0. Frunza reprezintă Opoziţia' Despre ceea ce a făcut G. Frunda la, reuniunea da-la Var-

' şovia; a unoţ,' comisii ala Gon- sillulul Europei s-au scri3 muU

-te lucruri. Ce nu s-a ştiut pînă acum este faptul că -senatorul UDMR s-au outoproclamat drept

, reprezentant al Opoziţiei*. , tn

inte do a veni în România. - Fie că- s-a oj5rit, fie că nu

s-a oprit la Budapesta, cererea lui -G. Frunda do n fi pedep­sită România, mai ales prin reducerea numărului de mem­bri ai delegaţiei la Consiliul Europei, este/ de inspiraţie " bu-

încercârea de a demonstra- că dapestană. Se ştje, datorită-,fap-Româriia trebuie să fie pedep- tului câ România are o popu-sltă pentru că n -ar 'fi tndeplinit; laţle mal - numeroasă decit Un-

' obligaţiile impuse el de Consl-, garia, şi numărul celor ce al-: llul Europei. Pentru mal buna cătuiesc delegaţia sa la Conslll-; înţelegere a situaţiei, sâ reca- ul* Europei este, mal mare decitpitulăm,' totuşi faptele. Aşa- • al Ungariei. Aşa stînd lucru-dar, la Varşovia urma să , fie- rlle.. - delegaţia română dispune

•rdiscutat, in comisiile politică de mai multe voturL fapt ce'ş l juridică ale drepturilor o- poate determina, in anumite ! mului, raportul alcătuit, tn ' urma unor Inspecţii In Romă»-

nla, de domnii Konig şl Jan

P.S.M.Mre „trandafiri” şisecera si ciocan

sson. Se ştie, discutarea a fost : amînată în urma cererii ex­p rese a d-lui Frunda. La ' In-. ;. toarcerea fn ţară, G. Frunda

a Încercat sâ explice gestul său.

circumstanţe, adoptarea de că­tre organismul european a u- nor măsuri neeonvenabile Un­gariei. sau respingerea altora, cerute de Ungaria. Or, prin reducerea numărului delegaţilor români s-ar micşora şi şansele României' de '■ a influenţa hotă-

Explicaţi din care nm înţeles: rîrile acestui organism, erescâ senatorul UDMR a ajuns la cînd în schimb cele ale UngaVarşovia cu trei zile Intîrzlere riei. ^cesla este secretul rîe-

j faţă de delegaţia română. Ast*. mersurilor senatorului G.^Frun-' fel că n-a putut afla In timp da, de aici toată povestea cu: util răspunsul pregătit de de- ^raportul. Konig — Janşson şi

legaţia noastră la raport. Este răspunsul delegaţiei Românieiposibil să nu fl ştiut conţinutul’ la el. In spatele acestei agita-

: răspunsului, Dar_ asta nu justi- ţii so află dorinţa şî acţiunca ■ fică atitudinea sa.-N u ştim e- ' -Budapestei ,de a f crea un han

vaM* r*r> TI- .'Primrln fn ‘ dicap TîrtmSntai > în rie7bAteril(xact‘ ce a făcut G; Frunda tn cele trei zile de întîrziere;. Poa­te s-a oprit lă Budapesta, aşa cum au făcut, potrivit'opiniei d-lui Gheorghe Fiinar, şi -L ra­portorii Konig -şi Janşson îna-

Vinerj şi slmbâtS 8 fost prezent ia Cluj-Napoca dom­nul Hoop Scheffer, reprezen­tat i*l înatlnlul comisfU' pentru minorităţile naţionaleli CSCE- Domnul Scheffer s- a înlîlnll, tn prima « a v r ­iile) sale, cu reprezentanţi ai Prefecturii şl Consiliului ju ­deţean, Iar a doua îl.-la se- m filialei; clujene o UDMR, cu lideri nî acestei uniuni ţi 7i(ioi cu domnii GhcorgUe Fanar, preşedintele \ PUNR, primar al municipiului Cluj- Napoca. §5 Milml ^Greabu. t'icepritnctr. ştiind că in ge- wal olnndeîli nu sînt; ta- roralnli lîoniânlei, flm .. în- KreM, în cachul unol confe­rinţe de presă ce a avut toc iupă intîlnirea de la . Pri­mărie, sâ aflăm pr>rerile doni ri'jlui ScJieffer . în 'problema tare l-a interesat. /

Un olandez pedestru în Roniântagina oblectlvfi. J^u fac acum e- | tră câ în România toate mino- valuări pentru că cerinţele ' rităţile au drepturi şl libertăţi? UDMR sînt particulare. Aseară "{vineri seara) l-om ru-

— Raportul. ;D v ., va influenţa gat sâ ne dea un'exem plu de discuţla_ asupra ^raportului Ko- V drept al minorilăţHor - ineăleat

în România. NTtr a 'putut să ne ofere aşa ceva. A - relatat- însă câ există în Olanda o puterni­că minoritate venită, din Suri- nam. Membrii acesteia sînt o- bligaţi să înveţe limba oiande-

. , , . . ză. ei hu sărbătoresc Ziua. na-în. România o îhiăicare a drep- lională "şi nu arborează drape-: turilor minorităţilor naţionale? : lul -Surinamului în manifestările'

—-N Sînt în vizită particulară: ‘ organizate de ei în’ Olanda- Gît mi exprim nici o -opinie, dar /despre Legea , mlnorităţDor din

& dte- ’RnmnnÎA artv .iwt%nt. nm .

nig —- Janssoh in Conciliu! Eu­ropei? . ' - , ; : ,_r. ; ,. '. - '

— Esţe vorba de dcuă lucruri diferite, fără nici-o legătură în­tre ele. ■'’ .

— D in ' aprecierile pe. care; le puteţi face, credeţi 'c ă ; există

l«(H{MAUKA 'MEA NU AKE fc face c u r a p o r t u l k o -»iC-!ANSSO,V^ Sînt - într-un lurneu, de ru- sâ:ca reprezentant al unei ibd.iţii penfrii probleme etni- î din Olanda şl al înaltului ««ar pentru minorităţile na- Wtale al CSCE. Vizita este de dentare şi -are ca seop întop-

unui raport asupra acti- 'flţii Consiliului pentru mino* 'iilile naţionale din -România.

V-aţi întîlnit cu reprezsn-

opinia mea. este bazată pe dis­cuţiile. purtate aici.«OUN'il KONIG ŞI 'JaNSSOX

AU FĂCUT O ESCALA LA BUDAPESTA

Ambasadorul Hoop Schcffer a cvntat orice precizări, eu toate

România, afn precizat că pro­blema este-pusă în mod. ero­nat, pentru că ea vizează 'obţi­nerea. unor privilegii pentru minoritatea maghiară. ■ : ^

Mihai Greabu; Am amintit poziţia ambasadorului > Franţei,

insistenţele noastre. De - aceea - care a precizat, în cadrul unei ne-am adresat don\nuiui Ghe- vizite la Cluj-Napoca, faptul

> orghe Funar şi domnului Mihai că toţi c.elăţenii ţării sînt egali Groabu pentru amănunte. - în drepturi şi-au 'obligaţia de

Gh. Funar;‘ Afn abordat pro- ; a fl loiali statului. Ambasadorul j blemele minorităţilor din - Ro- Scheffer ne-a întrebat dacă este ’ mânia şi Olanda. încercînd să posibil. Un conflict între mino-

facem un schimb dc idei cu ~pri- . rltatea maghiară şi majorita- ; vire. la această problemă. . M|> tea. I-am spus că nu meşte ca-

s-a părut că domnul ambasador zul,'deoarece la noi nu există este de acord cu. părerea noas- un conflict real între' cctăţeni.

. La Ieşirea domnului Sclteîfer de la 'intîlnirea cu primarul şi vi-ai UDMR şi aî Asociaţiei... .cepriniarul Clujului, în camera secrelariatului, ambasadorul Scbe-

H(\i- dialog interel.inc, in ge- . fer o fost abordat tic domnul Vincze Jozscf, care duien să-i dez- %al ostilă domnului Gh... Fu- vătule_condiţiile; grele în care' locuieşte împreună cu .familia. Dom­

nul Scheffer î-a precizai că a sosit în România ou alte probleme. Şi dacâ la început domnul Vîncze Jozsef dorea sa imprime cererii safe şl un înţeles interetnic,' în cele din urmfi dînsul a fost de acord că este o problemă de administraţie. rEsto adevărat, locuinţa domnului Vincze este lnvaliibră, fapt care puica .vă ducă la îmbol­năvirea coniluliîi său aflat în ultimele zitu în spital cu o afecţiune pulmonară.

^ din biroul căruia .' tocmai ieşit Ce incriminări au . fost

*l«it preşedintelul -PUNR?- Nu s-au adus, incriminări, * convorbirile noastre .au y ' informării i ielc- profesio-

;i)iitindu-mă să am.o ima-

României în dezbaterile din Consilitil Europei.

Aşa stind lucrurile, rămîne de văzut în ce măsură partide-, le din .Opoziţie acceptă" ca'-JG . Frţ.mdâ să le fie purtător de cuvînt într-o chestiune cu im substrat orientat evident îm­potriva României. Probabil ar trebui să comenteze; situaţia măcar • dotnnii Gabrielescu - şl Severin, membri ai. delegaţiei române ta Consiliul Europei. Nu . ştiu dacă,' în. numele prin* cipiului: opunerii : la acţiunile

, celor despre: care ei spun , că reprezintă partidul de " guver- nâriilntr şK nu,ţara; ‘ îşi - permită să accepte o poziţie direct 'tn* dreptafă împotriva României. exprimată limpede de un r par­lamentar coleg de, opoziţie cu cei doi amintiţi mai sus-

Vaier CniOREANU

ÎNTFLNÎRS CU PREFECTUL G R IG O R E Z A N C

Organizaţia PDSR, cartier Zo­rilor,"’ invită pe toţi cei interesaţi la o Intîlnire cit prof. dr- Grigo­re Zanc, prefectul judeţului Gluj, membru în Biroul Executiv Cen­tral al partidului, preşedintele or­ganizaţiei judeţene Cluj. Dialogul pe probleme politice, economice si sociale are loc astăzi la orai8, la Şcoala nr. 10, str. Zorilor nr. 27. '

AD U N ARE DE ALEGERI- ÎN P.L.-93 CLUJ

.- în urma suspendării din func­ţia de preşedinte al filialei Cluj ă d-lui Sorin Albăcan se convoa­că Adunarea Generală a partidu­lui Printr-un comunicat primit la redacţie, membrii PL-93 sint invitaţi la sediul partidului, str. Molilor nr. IU, în ziua de vineri,10 iunie, la ora 1G. pentru discu­tarea problemelor curente şi des­făşurarea alegerilor judeţene şl municipale. Comunicatul este semnat de preşedintele ad-inte- rim Scichei Gheorghe. "

Preşedintele Partidului. So- tKtl Democrat Român, Sergiu «Hiescij, a anunţat că în luna

va fi încheiată elabora- ^ Legii organizării şi finan- '"fii p a r t id e lo r -p o lit ic e c a -

în opinia sa, va crea1 eon- J1!'1' şi facilităţi pentru buna dicţionare a acestora. •' Este - ’ lege foarte Importantă, care ,Cleşte ■ criterii şl : platforme ^ise care vor sta la baza fi­inţării partidelor, astfel -'Incit ^tea să se poată dezvolta, 1:5 a se transforma insă, tn

SERGIU CU N E SC ’J ÎMPARTE PART7DELE fN ST IN G Ă SI IM DREAPTA

grupuri de interese a precizat liderul PSDR. -

In cadrul întîlnirii săptăml- nale de vineri, cu presa, Sert. giu Cilnescu a prezentat ş i ’ ’ punctul de vedere al partidu­lui pe care îl conduce cu pri­vire la stuctiirarca vieţii politi­ce româneşti, la ora actuală, în opinia liderului PSDR, în România nu se poate vorbi Ac6 orientare strictă — dreapta sau stînga •— a partidelor,- el

mai degrabă despre p .„direcţie spro. stînga şi o alta spre dreapta"- Sergiu Gunescu a prezentat o schemă, în cadrul căreia PNŢGD este situat la centru, > PSDR la stînga aces­tuia, după care — spre dreap-; ta — se află partidele liberale PL '03, PAG şi PNL GD, ■Extrema stingă este ocupa­

tă —în viziunea preşedintelui PSDR — de PRM şl. PSM şl tntr-o zonă apropiată do stin­

gă se -găseşte’ • partidul de g u -. vernămint.' PUNR ocupă spaţiul rezer­vat partidelor naţionaliste, împreună cu o parte din UDMR, Cealaltă parte a UDMR a fpst situată de Sergiu Gu­nescu în zona liberalilor. In ceea ca priveşte PD (FSN), acestuia i-a fost jezervata po­ziţia social-democraţilor — centru stînga., ' N

»

Două camere’ întunecate in B-dul Unirii formează sediul PSM : din Cluj !n încăperea din fund, la perete se află o canapea. Cuvertura care . 0 a- coperă are brodată vechea ste­mă ~a PCR „secera şi cioca­nul". în imediata apropiere, pe' un panou, e afişat decalo­gul socialist. Cele zece po­runci ale socialiştilor vorbesc de' economia de piaţă, pluri partidism şl condamnă tota­litarismul comunist.- Laolaltă, însemnele unul trecut de care numeroşi membri nu au 'cum să se măi despartă, lingă pre vederile ideologice . moderne pe care, formal, partidul le promovează. Sînt proiecţiile exterioare vie contradicţiilor în care se zbate PSM -în momen­tul de .fată.

După aproape trei ani de la înfiinţare, diferendele din par­tid ies la suprafaţă. Liderii organizaţiei tineretului socia­list din Cluj (UTS) s-au de­clarat deschis. *,în dizidentă", în cadrul unei conferinţe de presă; care a 'avut loc vineri, Alina' Ghebrghiţă, Marius La­zăr şi Ilangan Dorel au schi­ţat un :tablou extrem de cri­tic al activităţii din PSM, *- „Acelaşi . lim baj; de lemn, osificat,-rigid, acelaşi stil de plenare, .de. organizare. Ne-am săturat**, afirmă 'Marius La­zăr, preşedintele UTS Cluj şi

' membru în Biroul Executiv al filialei., Tinerii, socialişti... Si

''condamnă pe .’.bdşorogiî- care biologia slnt depăşiţi" şi Ie

. recomandă să pîoce din . par­tid.” în . organizaţia din Cluj, ca şi la Bucureşti, sînt oa­meni care; îşi exprimă la su-; prafaţă acordul: pentai demo­craţie, pentru stalul de.-drepî. pentru libertăţile fundamenta­le ale omului, dar nu cred în toate aceste lucruri",\- declară Marius Lazăr..

în afara -diferenţeior . cvi- ’ dente : de , mentalitate, motivul principal pentru care - socialij- tiî; tineri din C lu j: au ifişîl, la bătaie este- în legătură cil re­

înfiinţarea ; PCR-. ..Membri marcanţi ai filialei, inclusiv din'Biroul Executiv,' aii afini­tate pentru Partidul Comunist" s-a precizat în conferinţa de presă. Potrivit unei estimări a Iul Marius Lazăr, „a? fi bu­curos dacă jumătate din mem­bri PSM s-ar opune unei a- lianţe cu PCR“. Împotriva fl- cestei stări de fapt organiza­ţia de tineret protestează - ve­hement.

Acţiunea tinerilor- socialişti clujeni s-a făcut după înştiin­ţarea, în prealabil, a lui Tu­dor ' Mohora. Cristalizarea a două tabere in PSM devine tot mai evidentă. Datorită’ izolă-

.r li sale în partid, aripa re­formatoare, ,(care gîndeşte",

.după cvim s-a 'afirmat la con­ferinţa de presă, se simte tot

, mai - atrasă' de PDSR. Marius Lazăr a fos’t deja numit con-

. siîier de presă it\ Prefectura din Gluj. La Bucureşti există de asemenea contacte. In con­diţiile în care aşa-numiţlî re­formator] vor pleca, partidul va vira categorie către PGlt, Clarificările în Interiorul PSM devin stringent n^ccsare, In joc fiind [dcntitnea partidului,

Caius CHIOREAN

BDFYABUL DE CLUJ c*~

MARjl, 31 MAI, PAG. 6

SĂ PUNEM RĂUL TN FAŢA...Cum ar fi? Groaznic. Dacă

barajele din amonte . de pe . Someş s-ar rupe d intr-o, cau­ză oarecare. - toate apele şi-ar revărsa furia .asupra urbei. Cetatea noastră de orgoliu,. ; continua noastră sursă-de. cap­tivitate . sufletească, ' oaza noas­tră pentru disponibilităţi li­rice ' nelimitate s-ar vedea spulberată de viituri îngrozi- toare, sutele de tone de apă spulberind, în cîteva. minute, tot ce ar întilni în cale.

Aceste rînduri le scriu în- .. că sub imperiul' neliniştii ' pro­vocate de gindul . dezastrului. ■ Scriu, deci — iertaţi-mă, voi, ,

'concitadini, care aţi înjurat .în seara de sbnbâtfi, pe la o- rcle 22,00, — numai- pentru a- înţelege,. Este, ■ absolut . firesc să încercăm să ne apărăm de rele, . să ,nu acceptăm cu uşu­rinţă u n d e c o r răvăşit, pe care ni, l-ar propune un 'ase­menea dezastru^

• .Compania dei'Apăraro- civilă V a Jiotărit „scenariuL''. , Toată : lumea s-a aliniat 'sub coman-: da' domnului locotenent colonel Ioan Savin şi .o zi plină .-şi-a., arătat dimineaţa limpecle. S-au inspectat■ adăposturi, s-au. .a--

iertat oameni din , întreprinderi unităţi economice de stat şi. private, s-au gîndit modalităţi de salvare a bunurilor şj vie-

CLUJUL SUB APÂ !ţilor, s-au stnbiliţ. responsabi­lităţi. .Seai£, ^respqnsabiii: din. Prefectură, Primărie, Poliţie, Jandarmerie, • Pompieri, RE- NEL, Telecomunicaţii ş.a. au urcat la etajul. V al Hotelului „Transilvania!- pentru: a tra­ge învăţăminte. Sirenele, au început să sfîşie cerul înnorat— un urlet, de animal rănit în noapte — lumina s-a stins peste tot şi • dintr-o ,daţă - m in- dra noastră;, urbe - s-a scufun­dat- în bezna cea dătătoare .dc fiori. Astă pentru că era- les­ne de ..închipuit că .„viitura" este, aşteptată nu numai • în cea mai mare linişte, ci şi fn

-"deplinâ -'siguranţă» - . •

Sigur mai sînt multe da făcut (de acest lucru ne-aU convins domnii Gheorghe Fa­nar' şi Victor Goristantinescu), poliţiştii. şi-au făcut, datoria, „personajele" implicate în scenariu au fost pe fază, NU- m ai, populaţia — cea mal 'in­fectată în cazul unei calami­tăţi.', — s-a .'comportat dife­rit. • Unii nepăsători, alţii re-

‘ voi taţi că cineva le -conturbă liniştea:;' Acel clnevtf însă, „A-

. părarea Civilă11, veghează, pen­tru ca. Doamne fereşte! în caz , de!nevoie; lumea , să fie pre-' gătită iar pierderile să fio cît mai mici;- Cînd, după: bezna totală a; oraşului, au - început să . se . a- prindă luminiţele de sub cu­pola . Catedralei - Ortodoxe, , a- sistenţa' şl-a dat seama ca, res­ponsabilitatea . pentru fiecare sector în caz de evenimente

■ este deosebită. Şi au - hotărit• ,să' facă şi .mai’ mult'..': pentru

ca-viitoarele exerciţii de y'a- . larniare să - atingă perfecţiu-,

nea. Astfel, la necaz,; pierderi­le ar fi .colosale.. Şi- durerea

.■nemărginită,.' ■ . . . ..- ■■

, . T Rada VIDA

PUNCT. Ş! FĂRĂ S-O MAI LUAM DE LA CAPĂTO dialog cu doamna prof. dr. Maria CONDOR ®

ASTĂZI, 31 MAI 1994

;1 UM MONDIALA ;f AfiA' TLlliNDeşi toată lumea - este convinsă de efectele dezastruoase ale fu-'

maţului asupra- sănătăţii;. puţini fumători, sînt. conştienţi de; peri­colul ce-i pîndeşte. şi foarte puţini sînt dispuşi să renunţe la acest viciu; ce le imprimă atributul de toxicoman. în plus, fumătorul re­prezintă un pericol şi '.pentru' mediul în care munceşte şi'trăieşte, poluînd atmosfera ambiantă şi obligînd persoanele .nefumătoare, să inspire fumul de ţigară'şi să devină fumători pasivi. :

Printre măsurile de combatere a tabagismului,- OMS a 'declarat: ziua de 3 1 'mai „Ziua mondială fără tutun". 'Mesajul^ se constituie într-un „memento"' si reprezintă o, invitaţie' adresată tuturor' fur mătorilor să se abţinu de la fumat - r cel puţin pentru-o zi — in speranţa că această zi va marca o schimbare radicală în r viaţa lor, şi, de ce nuîţ hotărîrea de a abandona definitiv dependenţa de un

. drog care lev, distruge sănătatea, ‘Avantajele-abandonării fumatului ar fi extraordinare.' Jntîi, fu­

mătorul ar scăpa -de calvarul, dependenţei de nicotină, care îl han»dicapează atît psihologic cit şi Tfizic. . In al doilea rînd, subiectulşl-ar recîstiga condiţia fizică -şi,, vigoarea biologică-.normală.. !

; Facem un apel călduros către toţi fumătorii să mediteze asupra, pericolului acestui, flagel şi să. încerce să se abţină de la fumat in această zi. Ar fi primul pas şi o speranţă că: raţiunea de a fi să­nătoşi îi va determina să abandoneze definitiv; fumatul.. /Trebuie să ştie toată, lumea că fumatul este,, considerat primul şi cel măi important factor de risc evitabil,-care subminează sănătatea in mod sistematic'şi dezastruos. Mesajul nostru nu poate avea o în-; ■ cheiere mai bună decît prin aforismul ce face parte din strategia - luptei antitabagice: „Cine gîr.deşte, nu. fumează; Cine fumează . . . hu . gîndeste". ■ : ' . -

«Ir. lustinian IVAXClUC :. Liga Contra Tabagismului

DUPA MIROSUL . . . v , ZARZAVATULUI

Mulţi hoţi, în „acţiunile" lor se orientează nu numai după . "mirosul banilor, ci şi al unor produse, care aduc... bani. Aşa au procedat şi doi tineri din comuna Cămăraş, care în -loc să cultive în grădinile lor pro­prii — dacă au — zarzavaturi, s-au dus la Cluj-Napoca, ■ unde au cutreierat străzile şi pieţele, pînă cind : au dat de. o ; unitate Legume-Fructe. Fiindcă era în , •toiul .nopţii, nu au văzut marfa _ din .vitrină şi. .s-au' gîndit să facă. Un ,',control" mai amănun­ţit în interiorul magazinului.! Cei doi tineri înfometaţi de Verdeţuri — Gheorghe .. Moldo­van- şi Ludovic Carcl Paul — : au sustras ‘ din aprozarul nr. 18 mai multe bunuri. Primul, fi­ind şi recidivist., a avut expe­rienţa furturilor din prăvălii. De astă dată au fost prinşi şi • duşi direct la Penitenciar- Aco­lo, vor mînca ma] puţin ver­deţuri, dar-milltă-multă fasols şi varză. . -

Probabil, cei doi tineri} , . au , căutat să mai diversifice puţin meniul de-acasă. . ., y SZ. Cs.

— S-a scris mult despre schimbarea dv. diri funcţia de. di­rector al Spitalului de Copii. Mi s-ăr părea nedrept să înche­iem acest „cepitol" fără a vă oferi posibilitatea şă vă spuneţi Punctul de vedere in privinţa motivelor caro ,au fost invocate dc Direcţia Sanitară în Iiţârea acestei decizii şl totodată asupra a- cuzaţiilor care vi s-au adus. / :r Nu dpresci s.ă‘ intru |n polemică cu- nimeni, dar accept dia­logul propus de dy. pentru , cei care nu mă cunosc decît din pre­să „şi în special pentru faptul că una dintre acuzele adiise afec­tează, pe cei care asigură asistenţa medico-sanitară a ; copilului. Este-vorba de mortalitatea infantilă din- municipiu, pentru a'că­rei: reducere personalul mcdlco-sanitar, cu profil pediatric a de­pus şi. depune un . efort deosebit, în condiţii; grele. Corjcret, “faţă

■ de cele afirmate doresc să precizez ■ că mortalitatea; infantilă (de­cese copil 0—1 an) în anul 1993 â fost de 14 la mie faţă de me­dia pe ţară de 24-la-mie, cu două decese, Ia domiciliu ale unor. copii cu b o li; severe ş i . malformaţii grave. Pentru primele;4 luni ale anului 1994 mi s-a reproşat 6 mortalitate .infantilă .de 15 la mie. In realitate, este ,12,1 la mie, ceta ce înseamnă 11 copii de­cedaţi,. din care: .6 nou-născuţi, în maternităţi (care nu aparţin Spitalului de Copii), 1 copil de, trei zile polimalfprmatjiidecedat în-secţia de Chirurgie Infantilă, un copil- cu boală; gravă care nui-a pennis--dezvoltarea,, crescut în secţia de . distrofici, răminhu} În-fcluî acesta 3 copii care au fost supravegheaţi :îri .dispensare ^ care au -decedat, urmare unor afecţiuni- grave( .fn. clinicile . din Cluj.:'. BecWn' -4994,. pînă- în- prezeHt-(nu->-a--.înregistrai^ni^i;Mn dc-

.Ces- la--domiciliu. - ..— S-a .afirmat ,c3 i3|i iost .schimbată din funcţie Jn urina imor

controale repetate tu ora?i:'. cărora s-au constatat diverse ne.re- guli . ..' -'.y.;: — A fost un singur control al. Direcţiei Sanitare;’ făcut cu pa­tru zile înainte de, destituire, la.care mi s-a reproşat lipsa unor planuri de muncă, a unor rapoarte de analiză,-caiet de sarcini. Au fost refuzate orice discuţii pe teme medicale.' Cit despre a- firmaţia -că nu ani fost- interesată de o buhăr, conducere, a-Spjta- lului, aş; dori şă susţin contrariul. Am preluat Spitalul de’ Copii in condiţii grele, cu multe schimbări inclusiv de mentalitate,V*i ne-am străduit, cu întreg colectivul de conducere,' să rezol\ărn pe cit â fost posibil problemele administrative şl medicalevfidi- caţe. Mai inult, am încercat să ridicăm nivelul de pregatire/ţjro- fesională in ideea unei alinieri la? conduita actuală impusa în multe sistemş de , sănătate din lume. Am‘ considerat că reforina nu înseamnă numai -simple modificări . în: organigrama-unei uni­tăţi. ‘ , ' - , ■ " ' ’ ; ’ ’r * - - ■

S-a afirmat la un moment dat că, ar, fi „o crimă" să ,nu-avem în Cluj centrul de'diagnostic şi- tratament ; propus de investitori străini Consider că se folosesc cuvinte pr-ea mari . După cuir. aţi marcat la momentul respectiv, -nici unul dintre noi nu s-a opus acestei -idei. Sînt contrariată. însă cjă nimeni nu consideră „o crimă'1 faptul că în municipiul şi judeţul Cluj nu există o bază de .fizioterapie pentru copilul handicapat motor.' bază .pe. care am propus-o în scris şi verbal .Direcţiei. -Sanitare Cluj de luni de 7ile, fără a primi nici un răspuns.

— O ultimă întrebare (cu CSro sper să punem punct, problemei schimbării dumneavoastră din funcţie):. Faceli parte din■ vri*un partid politic? -• — Xu. ■ V -

M. TRIPON

REPARTITM DE LOCUINTf

Primăria mmiicipiului Cluj-. ,'vnpoca invită reprezentanţii ur­mătoarelor unităţi : economice sa ridice repartiţiile 'd e locuinţe fond de stat;, SG Flacăra SA; Complex CFR; HADP; DRDP: Curtea de Apel, SG Sanex SA;;SC. Carpimez-.SA: Corpul. Gardienilor Publici; Di­recţia de Postă; SC Carbochim SA | SC Sticla' l.uxil SA; SC Farmec SA; ‘Oficiul Judeţean de

-Tinerel şi Sport; Studioul Uadio- TV.: Institutul de Tehnologie Izo- topi;:â şi Moleculară; UM 01930; Institutul, do Arheologie şi Is­toria Artei; SC Napolr.ct SA; HA, Didactică' şi-'-.Experimentală;. Poliţia, Universitatea Babeş-Bo-1 yaJ; UM- 05285 j SC Napoca SA : SC PSA GUG SA; SC. Salprest SA; Teatrul de Păpuşi „Puck1'; Spitalul Clinio Judeţean; Drago- nici Ileana — pensionar; Pavel Teefil — handicapat; Kovacs Zoltan — pensionar; IIoka Olim­piu —■ pensionar; Vădan Ioan — pensionar; Banyaszy Elisabeta - handicapat; Gorog t-rancisc — pensionar; Gtvo.s Maria — Pcn* Nionar, Abrudan Rodica — pen­sionar, Cipcigan Maria pen­sionar; Predica ilavin — handl-i-apat; Simon Gheorgîie — Pen' hionar; Imprimeria „Ardealul".

Milioane de dolari pentru ciupercile din Ardealv - ■ - • PRIMA LICITAŢIE FĂCUT

- 'in .privinţa'dreptului-de a recolta ciuperci din llorn spontană există, dej a, o stare litigioasă, Mi­nistru mediului a fost interpelat in Parlament pen­tru intenţia de vînzare,-prin licitaţie, a ciuperci­lor. Răspunsul,, spun directorii de filiale, a fost următorul; Pînă acum ciupercile s-au furat, de a- cum se vînd. Istoria postrevoluţionară a ciuperci­lor româneşti a fost simplă. De ciuperci s-au ocu­pat filialele Romsilva şi Regia Autonomă a Pă­durilor Statului, fără ca rezultatele financiare să fie strălucite. In 1993, după declaraţiile directo­rilor de filiale, s-a lucrat în pierdere. Filialele' au luat credite din bănci pentru a plăti mîna de lu­cru, la recoltatul ciupercilor. Trebuie menţionat că, pe piaţa străină, cunoscători, apreciază în mod deosebit calitatea ciupercilor româneşti, pentru gustui lor aparte. Din păcate, calitatea ciupercilor este compromisă de lipsa de calitate a saramurii, care este inferioară celei chinezeşti. Să revenim 'la anul 1993. Pentru creditele luate de filiale s-au plătit dobinzi'consistente. Marfa recoltată s-a vîn- ciut greu, existînd o „concurenţă'1 acerbă din par­tea particularilor clandestini care strîngeau ciu­perci şi le vindeau direct italienilor (mari consu­matori do- ciuperci româneşti). Aceştia se foloseau de diverse SUL-uri autohtone pentru a scoale- marfa din ţară ori, pur şi simplu, treceau marfa nevămuită peste graniţă. In final, filialele „Rom­silva'1 s-au trezit cu venituri inferioare creditelor. Directorul de la filiala Alba ne-ă declarat că are, acuma 10 tone de ciuperci în saramură iar clu­jenii „abia au .scăpat de ele". Cel mai bun preţ obţinut de „pădurarii din Alba a fost 1,5 dolari pe kg dc ciuperci. Ceea. ce-ar fi însemnat apro-

A DB FILIALELE „ROMSILVA" ®ximativ 2475 de lei,’ Itr condiţiile în carc; îri’vjude- ' ţul Arad, un kg de ciuperci se vinde cu 10—14 ’ mii "de lei!

Să revenim la chestiunea licitaţiei. Iniţiativa or­ganizării unei licitaţii pentru dreptul de a culege ciuperci în pădurile statului aparţine .provincic-i. Mai precis directorilor din 9 filiale transilvănene, între care: Cluj, Alba, Bihor, Sălaj, Covasna, Mu-, reş ş.a, Se zice că R.A.P.S. n-a fost îneîntată de idee, dar hu s-a putut opune. Drept urmare, şt-a dat acordul pentru organizarea licitaţiei şi a tri­mis la Cluj-Napoca, locul unde vineri, 27 mai, s-aii inliliiit 9 directori ai filialelor, doi oameni d" la regie, dintre care unul pe post de preşedinte ai comisiei de licitaţie. După anunţarea publică.a li citaţiei, foarte multe firme au dorit să ia infor maţii de la filialele „Romsilva". La licitaţia pro- priu-zisă s-au prezentat doar şase firme, dintre f’are două au picat, rteîntrunind condiţiile impuse l.icitaţia, care în prima fază a fost gîndită sa se desfăşoare global (una singură pentru toate jude­ţele) s-a ţ|nut pentru fiecare Judeţ în, parte. -Au licitat firmele „Metcora" Cluj, Romagricosemi" O-• râdea ,;Fungexport“ Tirt>u-Jiu şi»„Romfungi“ Arad • Cu -excepţia firmei „Meteora", fiecare din cele­lalte firme a cîştigat unul sau mai multe judeţe Preţul, de strigare a pornit de la 1,7, 1,2 şl 0,5 do­lari pentru fiecare kg de hribi, respectivi «albiori şi ghebe. După licitare, preţurile au fost fixate între 3,5 dolari şl 10,7 dolari (kg de hribi). După un calcul sumar, judeţul Gluj poate obţine, in a- cest', an peste un milion de dolari, din vînzarea dreptului de a culege ciuperci. Alte amănunte tn

pagina economică de mîine.' M. SANGEOUZAN

ATENŢIONARE - PENTRU FOMICULTOlll

LABORATORUL DE PROC NOZA ŞI AVERTIZARE di

, cadrul. inspectoralului de ps tccţia plantelor . şi carantiii fitosanitară Cluj, atenţioneas deţinătorii d e : livezi că în rioada 28 mai 2 iunie este #

, cesar â se efectua IratamcriS la cireşi. pentru a combait musca cireşelor, afiile, gărgi riţe, minatori, antracnoji ciuruire.

Ca produse se recomamll Fastac 0,008 la sută sau V cis 0,025 la sută sau Ekai 0,075 la sută -j- Turdacupt»0,3.1a sulă sau Capiadin 0? Ia sută 4 - Aracet 0,15 la *' tă.

Timp do pauză pî”5 /a <■ coltare 7 zile în cazul pro# selor Fastac şi Decis, U în cazul produsului Ekalux

La soiurile de cireşi W] -(ratamentul se repetă dtf

8—10 zile de Ia primul.La, viţa de vie pentru i*

- nă şi acarleni sc va eterf un tratament dc «iguraf înainte de înflorii, folosi» unul din următoarele pre>; sc; Turdacupra! 0,6 Ia (6 kg/ha), sau Rhlomil M la sută sau Captării” 0,25 sută 4 - Neoron 0,03 nînii1 la sulă -j- Aracet 0 ,15 '

. sută, .

Lipsesc parlamentariiIn cadrul unej întîlniri. tu

liderii sindicali, organizata d e CNŞRL-Frăţia, dl. Victor Rom ulus; Constantinescu, pre­şedintele- Consiliului- , jude­ţean Cluj a remarcat faptul că din 15 parlamentari ciţi are judeţul. Cluj, la întîlniri- le pe care consiliul le orga­nizează în fiecare sîmbătă, la ora 10, nu vin decît doi- trei.-.In urina deplasărilor realizate la consiliile orăşe­neşti şl comunale, CJ are un tezaur :d c date care ar putea î i utilizat. La rîndul lor, li­derii sindicali .şl-âu manlfcs tat dorinţa de a amenda a- numite Jcgî, de - a-ji spune păsul celor ce «induc desti­nele ţării. M.S

După ce m luna mai Zsig- rnond Ştefan sărea de la 30 de metri de pe barajul lacu­lui do acumulare': de la Mâ- rişelu, de la puţin .mai mult de atît vrea să, sară Marius Marc. fost săritor în apă. A- . cesta' din urmă l-a contactat pe recordman, cerîndu-i unele lămuriri asupra tehnicii de. grupare a săriturii, lămuriri' ce l-au fost refuzate şi pe care s-ar putea ca nici- Zsig- mond Ştefan să .nu lc: cunoas­că. De ce spunem asta? La săritura din luna mal, unde el. trebuia să; pătrundă ca o ; săgeată în apă şi să iasădu pă cltev'a- secunde abia, s-a izbit cu pîntecele de luciul lacului ca/O bucată de plastilină a - , runcată violent într-un _ zid,

PE 5 IUNIE, RECORDUL A U T O H T O N DE ÎNĂLŢIM E

LA SĂRITURA ÎN A P A V A FI D O B O R IT (?)

reapărînd la suprafaţă ' intr-o fracţiune de secundă. Spre- u- şurarea noastră, a asistenţei,., nu a păţit nimic. După reve- ■ nirea din şocul respirator, el a declarat că următoarea să­ritură o va face do la 40 me­tri şi că treptat va dobori re­cordul , mondial de 50 de me­tri. Va trebui însă să se an­treneze intens, pentru» că, voi- . ba unui, ţapinar din publicul : de la Mărişelu, „dacă pici- pe • burtă de la înălţimea aia, apă i • post niortcm eşti".

In plus, a mai apărut ţi Ma- ; rius Marc; zicînd că va sări

tot timpul 'cu puţin 'mai mult decît. campionul -’ şî declarîr.-

.‘du-se ehalangerul ; său. . - Se pare că în scurt/ timp

baraju de la Mărişelu. v.iv deveni un 'Cape 'Canaveral sui generis, de pe care se • lansea­ză nu navete spaţiale spre înălţimile. cerUlui, ca la ame­ricani, ci torpile umane spre

, profunzimile apei, . proiectate , cu capul în jos de acceleraţia

gravitaţională. Pină. unde,-, va putea evolua spectaculosul în cazul . acestei corcituri . între alpinism şi nataţie, care este

săritura de la mare inâlţiute în apă? Fizic, există o limita de înălţime, deoarece la anu-- mite valori ale forţei de im­pact între săritor şi suprafaţa apei, izbitura ar avea efectul unei bare de fier aplicate Cli putere in ţeasta cutezătorului temerar. ;

' Ca soluţie 'dc mărire a spectaculozităţii ./ar fi posibilă atunci micşorarea progresivă a cantităţii de apă in care se sare- Astfel, in extremis, am pufea să vedem pe din ce în ce mai curajoşii săritori plon-

.jînd într-o, găleata cu apă, o- eprubetă sau chiar numai pe-o eîrpă udă; . • :

Alin TOI)EA.

PROTEGUIREA JURIDICA A MEDIULUI A M B IA N T

Municipalitatea clujeană a făcut şi continuă' să facă efor­turi însemnate pentru, diminu­area poluării, asigurarea unor

. condiţii de confort şi recreere;> se asfaltează străzile, se sădesc

flori în [grădini şi parcuri, . se curăţă zonele încărcate de tot felul de gunoaie. In ciuda a- cestor eforturi, . semeni de-ai noştri, unii " agenţi'. economici, .manifestă ", totală T, nepăsare 'sau comit cu bună ştiinţă acţe de

; '.distrugere, ,; incompatibile - cu ' normele. .de~ convieţuire socială. Nu o datâ ne î întrebăm dacă şi de ce nu se iau măsuri." de

" sancţionare ■ a . acestora. Iată câ■ “recent, -prin .Hotărîrea Guver­

nului nr. 127/1994, s-au stabilit şi prevăzut, sancţiuni ' pentru

-contravenţiile la normele pen­tru protecţia' mediului încon­jurător. 'Şe aplică. amenzi, 'dacă faptele'. •^triyit'4egii;'-.;p6nale J.nu'. sînt considerate,'infracţiuni, cum ar fi, de exemplu, neluarea. de către'■'•..-administratorii- pieţelor agroaîimentare, a măsurilor de salubrizare şi'.igienizare în pe­rimetrul acestora, .precum - şi neluarea,, de către serviciile pu­blice; şi agenţii economici res­ponsabili, ,a măsurilor de salu­brizare ■ stradală, de întreţinere şi gospodărire a ^spaţiilor verzi, a pieţelor şi parcurilor publi­ce. Asemenea fapte, considera­te contravenţii, sînt sancţiona­te cu amenzi între 50.000 şi100.000 ■ lei pentru persoane fi-

1 zice şi de la . 100.000 la 250.000 ^-fei pentru persoane juridice.

Tot' cu .asemenea amenzi sînt sancţionate şi aruncările sau depozitările do# deşeuri mena­jere şi stradale în aîara am­plasamentelor ; autorizate, câ şi neluarea, de către adminis­tratorii legali, ă ' măsurilor de interzicere a accesului vehicu-

■ lelor cu tracţiune mecanică sau animală în perimetrul 'parcu­rilor publice,., de. .odihnă şi tra­tament, precum' şi în' perime­trul zonelor,;,cu , regim dc. pro­tecţie, cu excepţia celor.' . care deservesc gospodărirea ‘ aces­tora. ."■

O bună: măsură este şi amen­darea, tot. destul de aspră, pen­tru capturarea sau , recoltarea în scopul comercializării şi chiar comercializarea, inclusiv la export, de către persoane neautorizate, a plantelor şi a- nimalelor din flora şi fauna a- utohtonă, ca de exemplu: pu­teţi şi muguri de răşinoasu, fiori de nufăr, friicte şi ciu­perci de pădure, ramuri de vise, peşti, raci, broaşte, melci, scoici, lipitori, păsări şi ouă-, Păsări mici cîntătoare şi , alte asemenea • specii. de plante ' şi

■ animale .sălbatice sau ' părţi ale acestora,, cu excepţia speciilor de 'interes vinătoresc, care se sancţionează .potrivit altor acte normative. ■ • ', Jurist for. GUERCIOlU

R ./I.J.IJ.C C lu j-N a p o c a , S e r v ic iu l E j | ) i o a l a r tPROPUNERI Dlî DEVIERE A .CIRCULAŢIEI l‘E LINIII.E 'AFECTATE DE POZARIA CONDUC- . TEI DE AV:\ 0 1400 PE STR. DRAGALINA

■ # Cu începere din 02.06. 1091 ® ■

Linii sfeclite: 26, .27, 28, 37, 38 şi 4,1 v• LINIA 26: CART. GRIGORESCU — B-OLL

MUNCII . • .... - - ; . . ;■■. -■„La ducere: de pe, str. losza Bella (in loc de

str. Dragalina) se vă circula deviat pe pod So - meş Napoca. — aleea Tiriertului — str. Gh. Ba- riţia — pod Someş Horea — Horea — piaţa Gă-/ r i i ,— str. Căii Ferate v - str. Oaşului. , • - .

I a întoarcere: diri;'sţr!- Rari Marx — ^pod So­meş Traian ‘■^'piaţa^M; Viteazul N ord'(cu staţie, de. călători irC.actuala, staţie a liniilor 1, 9, .29) ~ str. 'Gh,; Bariţiu — aleea Tineretului — - pod Napoca s f îri continuare pe traseul actuaL*

LINIA 27: CART. GRIGORESCU — /-p i a ­ţ a g ă r ii

La ducere: în loc: cie str. Dragalina se va r ir- cula deviat pe: pod Someş Napoca — aleea T i­neretului str.; Gh; Bariţu — pod''..Someş — ’ . Horea ■ piaţa Gării. . ‘ ' ■ ;. ■:

La întoarcere:- piaţa Gării — str, Decebal — str, Kiirl Marx ?— pod Traian piaţa* M. Vitca-;'; zui Nord — str. Gh. Bariţiu '.r— aleea Tineretului'

pod Someş . Napoca şi in continuare' pe tra - seul actual , • , \ . ' .

CIN EVA S -A G ÎN D IT Şî LA BATR1NI

Din. localitatea germană^Forcheim, :gherlenii âu avut, după decembrie 1989,- multe semne de prio-‘ tenie şi ajutor. Nemţii au redeschis Cantină sărs- cilor, tot ei au sprijinit lucrările de modernizare a Căminului de preşcolari din centrul oraşului.. Dotarea excelentă a acestei unităţi preşcolare, tet. mulţumită lor s-a realizat. Dar nu numai la copii s-au gîndit reprezentinţii Crucii Roşii germane din

i localitatea' Porchelra.. Dintr-o discuţie.'purtată '"cir.a s E : „ ; . r'r >

# LIM A 23: CAKT. GRIGORESCU — PIAŢA M. VITEAZUL -i - -J .. •* ;. La,ducere: din piaţa. 14.Iulie - -r str. GaribaidL •— pod Someş' '— aleea T in e r e t u lu is t r . Gii.

; Bariţiu piaţâ'; .â-fţ Viteazul ■ Sud../ ' , , .■ La întoarcere: .fîîaţă; M. .- Viteazul, Sud str..

I.P. Voineşti — piaţa Î.I.. Viteazul Nord — str .Gh. Bariţiu! —- pod-Someş 'Napoca şi în conţinu-’ are-pe traseul actual. ’ . : ' ’ .

® LINIA Hv CART. GRIGORESCU — PIAŢA 1 MAI :: ■-' '■

I.a ducere: dia piaţa: .14 .iulie str., -Garibalv.i —■ pod Someş' — aleea Tineretului- - —’- str. '.Gh.; Bariţiu — .piaţa,î.î. Viteazul Sud1 — . str; ,I.P.. Voi-,' ncf.ti — pod Şymeţ,, ,— ... str. Traian, şî în, .conti-

' nuare pe traseul actual.' 'La întoarcere: din str. Traian — pod Sjomeş

. piuţa M. .Viteazul Nord — ;Gh. ,B:u-jţiu -rr.''aleea . Tinemtului — pod Someş .Napoca str. .Toszo Bella'şi îri continuare pe traseul actual. . ,:

9 LINIILE 37 ŞI 38: STR. ÎSlASlNlSTlLOR —. PIAŢA MIHAI VITEAZUL Ş l , CARTIERUL GRUA — PIAŢA >!> VITEAZUL. , . ; . .'r

De la intersecţia:’ u 7 străzi (In loc de s‘tr. E; Hăcoviţă—- str. Drăgăîina: — str. Dacia. — 'p.-ki -Someş Traian — . Piaţa ivî.; :Vitefţzul — -str. J l-\. Voincşţi; pe. str, Crişan — str.. Horea —■ Piaţa >M. Viteazul Suu — str. Î .P . 'V o in e ş ţ iP ia ţa . M. .Vi ; tc-azul Nord .— pod Someş —" strv Horea — str. Crişan — - intersecţia .eu 7 străzi şi în "conUnţţare traseul actual. ’ ' ' , , '

: domnul profesor Vasile - Bondor, 'directorul "Cămi- nului de'pensionari 'Gherla, am aflat-'câ în cursul

. acestui an, tot" cu ajutorul, lor, vor,demara ample -lucrări de'refacere, şi’ modernizare ij. clădirii'şi .1-

netelor gospodăreşti la această instituţie socială, clădire 'care în anii trecuţi va fost mereu „cîrpilâ'U dar niciodată; nu s-au făcut lucrări de amploare.; Ar fi îri beneficiul locatarilor, care după'Revolu­ţie vaubYKUvat de mai multe ori do • binefacerii»'

■Acestui inimos grup de- germani. . ■

DISCRIM INARE

■. - în cadrul' ■ cortipler-cului'' „Mcr- ; cur1’ din • cartierul Gheorgheni ?. există 'şi. uii ateiier„,:ie reparat * aparate de radio, de mare uti- ; litate . pentru locuitprii din -zo- (■. nu. . . ' . . . ...' ' ':.■,■

Recent;, un cctăţcan s-ii pre­zentat la amintitul- atelier ■ cu un .aparat de - radio defect. în- -tlmpinat cu răceală şi,: indife­renţă, > eu o totală lipsă, de so­licitudine, ^cetăţeanul . a: ; sperat,: totuşi, / să plece acasă cu apa-, ratui în stare de , funcţiune. Meşterul a privit marca, apa -; râtului. şi a . decis, fără , drept de apel: „Nu reparăm aparate ruseşti!1' ' Nici "o • replică -nu a' mai fost posibilă, iar solicitan-.^' tul nu a putut să .spună nici , -măcar ..mulţumesc"; * Şi măi vo­ia, să - spună ceva: aparatul era, de- fapt, sovietic; fiind fabricat; prin anii . ’80. ■ Oare' ce ' âtitudi-' ne a r ;i i avut meşterul, aflîiid: acest amănunt? (I.R.)

INCEST

Balaş ' ioan diri Livada este cunoscut ca ' om, violent. Alcoo-, Iul i-a pricinuit multe neca-'. zuri. A divorţat, âu rămas' doi- copii fără tată. . . Apoi âlcoo- lul a fâcut alte r-avagii. ' Nu; numai: pe chipul acestui nefe­ricit, ci şi în comportare. Lu­cra sporadic; era ocolit mai de toţi semenii- într-o seara s-a îmbătat şl s-a dat la mama lui. La propria I u l ‘mamă!- Fe-: rneia a reuşit să scape de furii-, le animalice ale fiului, dat- l-:v reclamat. - - -• 'Tentativă de vI6ft '

^ T in e ri arheo log i-• dicilog cu dl. Dorin ALICU, dircctor al Muzeului

Naficnal de Istorie a Transilvaniei •

•— Şiîm-câ do cucirid s-ii înfiinţat Cercul de „Tineri arheologi" pu lingă Muzeul Naţional • dc Isţoiie a Transilvaniei; In ce constă ac­tivitatea acestui terc? ; - :

— Cercul de „Tineri arheologi" funcţionează'în cadrul. Asociaţiei „Prietenii Muzeului" şi a fost creat îri scopul pregătirii-tinerilor, pentru săpături arheologice, restaurare şi conservare, de material ar­heologic,' evidenţă’ şi prelucrare modernă a informaţiei arheologice,I.a înfiinţarea cercului s-au înscris circa'. 400 de, elevi din clasele

;IX—XII de, la diverse licee din municipiul Cluj-Napoca. Cercul are mai multe secţiuni, fiecare din ele coordonată de un cercctător oti experienţă din iancu. Secţiunile sînt. neolitic, epoca, metalelor, e. poca dacică, .epoca romană, epoca medievală, restaurare şi conser­vare, arheometrie şi Informatică aplicată în .arheologie. Fiecare elîV1 la înscrierc, ar posibilitatea să, opteze.pentru una\sau două secţiunj.

— Care sînt «trlbuliile membrilor cercului? - ’— Pe lingă drepturile, pe care le aut ca de exemplu de a pari i

eipa Ia sesiunile de comunicări ştiinţifice lunare organizate de .mu­zeu, de a vizila gratuit toate expoziţiile muzeului, dc a participa la proiecţii video şi de-film organizate de muzeu, au şi obligaţii: s$ informeze conducerca. muzeului asupra descoperirilor arheologic»

• îniimplătoarc, asupra, comerţului ilegal- de piese arheologice, săpa­turilor ilegale din judeţ, şi mai ales ,să întreţină parcurile.-şi. mo­numentele arheologice dinXluj-Napoca şi împrejurimi. •

— tn ce s-a ccncrc(izat, • pînă. in prezenl, activitatea 'ccrculul'j; '— In vacanţa de primăvară un număr insemnât de membri : . i ,

Cercului „Tineri arheologi" au participat la activităţi specifice, cr.;

^ . SZEKELY Csib;f: m ai mm csea-cssa ssa mm m m ssm m am ssszs ssst m

săpături arliedtdgice în .municipiul Cluj-Napoca;' la Ulpia Traiana: SarmiKegetusa şi la iclod. Au participat la inventarierea şi; catalo­garea materialului arheologie din. centrul: roman de olârie de la Mi- căsasa, ,1a măsurători de reziîtiviiate în situri arheologice- din Cluj- Napoca şi iclod, âu început Introducerea'pe calculator a materialu­lui arheologic aflat în, depozitele muzeului^ din Cluj-Napoca; La pro­punerea lor şi cu ajutorul lor intenţionăm - să edităm o revistă -a cercului în care-să fie evidenţiată activitatea din cadrul secţiuni­lor, sa publicăm, lucrări pe teme de arheologie sie elevilor şl infor­maţii privind cercetarea arheologică românească. Desigur, în acest moment sîntem in căutarea unor’ sponsori pentru editarea acestei' reviste. .- " -, ,

— Cum apreciaţi munca efectuată de tinerii arheologi în acest sc.irt timp care a trecut de la infiinţarea ccrcului?.. - Experienţa-din vacanţa de primăvară a demonstrat că cei mai: ' mulţi dintre elevi au . calităţi deosebite., calităţi pe care noi avem obligaţia. sâ ie exploatăm şi să lo .dirijăm' spre cercetare şi inter­pretare corectă si •ştiinţifică ;k fenomenului istoric'- Numărul nv.irt de participanţi In acest cen-; ne-a surprins iniţial, mai , ales că c- k’vii, nu au fost aduşi de pi^teorii lor din. şcoli ci au venit -din proprie iniţiativă. ".Cu părere do rău trebuie' să afirm că toate faci­lităţile create tle mu.;eujjro.l'esorilor de istorie pentru desfăşurarea unui proces, cducaţienal opt in? nu-au fost luate ;în seamă de aceştia, dar ne bucurăm că elevii, .singuri s-au angrenat într-o activitate ex- tmş"olarâ neobligatorie. Un lucru surprinzător-şi nemaiînlilnit pînă anim în istorh muzeului din Cluj l-a relevat statistica vizitatorilor din anul ' 1903. Pentru prima oară vizitatorii adulţi au depăşit, cu mult ca număr vizitatorii cuprinşi in sistemul de 'învăţămînt, .Este incredibil, dar numai 2119 elevi, au vizitat în 19D3- muzeul, ceea ce demonstrează o carenţă gravă In activitatea educaţională desfăşu­rată în şcolile din municipiul si judeţul' nostru. Asociaţia „Prietenii Muzeului" şi Cercul „Tinerii arheologi'’ răinîn deschise tuturor e- levilor interesati şi sperăm că vom Ti ajutaţi în activităţile noastre şi de profesorii de istoric. M.,TUIPOM

ADEVĂRUL de cluj MARJI, 31 MAI.' r-MV*.

: în baza Legii nr.66/1993 şî a Normelor metodologice de aplicare publicate i : . v Monitorul Oficial al României nr,54 din 2,03,1994.

■; s .c . "a g r o c o m s u in " s .a .■cu sediul în Bon|ida nr.834, din judeţul Cluj, tel. 134727 -şi 212983, tel/fac 064/194268, aduce la conoştihţa. persoanelor fizice şi juridice interesata/cererea de ofertă pentru organizarea, la data de 6 iulie 1S34 ora 10, la"

' t , sediul societăţii, a concursuîul de selecţie pentru ccuşsrea pcstuîui ds . - ! ,

.Candidaţii vor depune oferte în plic închis cu,îndeplinirea condiţiilor prevăzute în actele normative menţ^naie mai sus şi a normelor elaborate de F.P.S., pînă la data de 4 iu lie anul c u re n t

Candidâţil vor putea consulta documentele de prezentare a Societăţii prevăzute la art.5 din Normele Motcriologica ‘ şi vor obţine orice informaţii referitoare ia condiţiile de participare la concurs,

începînd cu dată de 4 iunie 1934, la sediul Societăţii. (289610)

1MAŢ1 CONSUMATORI DE LAPTE Şl PRODUSE LACTATE !

's c. N A P O U C T s a . (industria Laptefai) achiziţionează ZILNIC prin magazinele sale deprezenţare din . ^CLUJ-NAPOCA, P-ţa Mihai Viteazul nr.7-9, calea Floreşti nr.81, str. Fabricii nr,9-ţf, din fURDA str.Ecaterina yarga rir.5,'Caisa Victoriei nr.3-5, din DEJ str. Dumbrava.Roşie nr,4, din HUEDIN str, Horea nr.1* la preţurile

de140 lei/bucată sticle lapte 1/1 şi 75 lei/bucată sticle sana şi borcane de iaurt 200 mt. / Magazinele specializate în vînzarea laptelui şi a produselor lactate situate în Cluj-Napoca ale societăţii comerciale

Alimentara şi Flora ia unitatea Fortuna, Floria, unitatea 401 din str. jBunării, cele din Dej, Huedin, Turda şl Cîmpia Turzii achiziţionează de asemenea ambalaje utilizate de Industria Laptelui în condiţiile stabilite ds

• Societăţile Comerciale Alimentara şî Flora. - " ' " / , ^Prin desfăşurarea corespunzătoare a circuitului ambalajelor specifice Industriei Laptelui vâ veţi descongestiona

cămările Dvs. ds aceste ambalaje, veţi realiza veniturile aferente valorificării lor, iar noi vom putea realiza program JjiS . , v de aproveionare a populaţiei cu toată gama de produse lactate. ' 1

- ■■■■>. Vă mulţumimpentru înţelegere $i colaborare. f762064)

m ţ i U M P O T f m m ^ REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE V t COMUNALĂ Şl LOCATIVÂ GHERLA/ ^■ ■ ' * V cu sediul în strada Mihai Eminescu nr.10. • :

"arHinţâ organizarea unei licitaţii publice fără preselecţie în vederâa.execytâfii lucrărilor da ;TRANSFORMARE A PUNCTULUI TERMIC NR.4 din GHERLA,

;Slr, Clujului, ÎN CENTRALĂ TERMICĂ" funcţionînd cu combustibil lichid uşor.' ■ 'V; f Depunerea ofertelor se va face pînă la data de 24 iunie, a.c,'orele'14, îa sediul Regiei. - v ~ j Deschiderea ofertelor va avea loc ladata de-27 IUNIE a.c., orele 10, la sediul unităţii, data propriu-zisă a licitaţiei,

informaţii se poî obţine ZILNIC la sediul Regiei sau la tel. 241832, (îng.Neaţu Lucian) de unde se pot cumpăra ;şi documentele licitaţiei la preţul de 931.000 Iei, in care este inclus şiXVA ul. , •

Ofertanţilor li se cere o garanţie de participare la licitaţie în valoare de 2.000.000 lei, sumă ce va fi depusă în contul nr. 64276,83900209 deschis la 8.R.D. GHERLA, iar ofertantul cîştigător va depune şi o garanţie de■ buna execuţie de 5% dm valoarea adjudecată a ofeitei. f ^

VizUarea amplasamentului investiţiei se p(>ate face tn data de 10 IUNIE 1994. jŞj

SSBSM3SSBRB

R E G IA A U T O N O M Ă J U D E Ţ E ^ A P A - C A N A L C L U J

I Com unică: .: v - - : /fncepînd cu data de JOI 2 iunie 1994 pînă in data de 1.08. a.c. se va întrerupe total circulaţia

rutieră pe strada Oragalina din intersecţia cu strada Mamaia pîni in dreptul Hotelului Astoria,

. în vederea executaţii lucrărilor la conducta, de ./ echijibrare presiune apă Dn 1.400 mm :

; (289612) ./ ..

REOITHA APEIyOR MînERALB

ASIQURA st TRANSPORTUL LA BENEFICIARI, Comenzile se primesc la . AV»

telefon: 1 8 4 3 4 4 / 1 8 7 6 7 7 ^

tr. Pietroasa 57143234telefon

Importator direct vînd© uleiuri CARRîER toate tipurile, U cele mai mici preturi.Vind* 4© buc. EUHOPALETI.

1 • U 39609)

vâ aşteaptă ilO fi 5TGP ia , telefoanele: ; "

19-11-44 si 19-1145

s;C . ELMET s.a. )cu se d iu l în C lu j-N ap o ca . str. Fabricii. n r.118. o rg a n iz e a z ă in co n fo rm ita te cu

d e se le cţie pentru, ocuparea postului de

MANAGER al s o t i e t â ţ i i .v . . . ' ■ ‘ ; i Candidaţii vor depune ofertele in plic închis, cu îndeplinirea condiţiilor legale pm o la data de 1994 ora 14.

. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la .telefon 064 / 141027 ..

int.121

s.c. TURISM TRANSILVANIA s.a. Cluj, COMPLEX TRANSILVANIA

' anunţă redeschiderea

: PISCINEIrenovare completă, ambianţi deosebită,

servicii ireproşabile• ' .. SAUNĂ ' ' .

M A S AJ . . ŞALÂ D E G IM N A S T IC A (cu aparatură ^

com pletă) *... 3 Se asigură rezervări şl abonamente individuale:

S.C. GALAX S,A.-UNIC DISTRIBUITOR al margarinei L IN G O în

Cluj-Napoca. Vâ Invită la noul sediu din Cluj-Napoca. $tr. Dunării nr.22, tel, 155177, unde mal puteţi gâsi:

• ciocolată din gama STOLLWERCK * Ungaria• conserve de carne, producţie Germania

• alte specialităţi de ciocolata.Vâ aşteptăm!

• (289617) • ; v :

ÎNCEp Nd cu dATA Ăt 1 IUNIE 1994 SE REDESCHIDEMAGAZINULn e v O NOVA WÂTÎŞARe.

Vâ oIlrA ARTteok dt CAMPING si TURISM

i!Ndic,fNE şi iMpORi; artîcoIe dp PESCUIT pitoduSE dc fiRMedF MAft Rf NU.Vtf; ARliCOlf dt PLAJÂ; EchipAMtMTE şi obiccie spourivE (mincJ, paIete, itAchne tic.) PRECUM şi aIie ariîcoIe dE spont şi AGREMENT,

c u o . d e s e r v i r e ______ excelentapropune sâ fie prietenul tuturor care îl vizitează.

vă stâ la dispoziţie_________ pt. vânzări EN-GROS

si cu amaQuntul ZILNIC fntre orele 9-19 iar SIMBATA între orele 9-13

PRETURI CU ADKVÂOAT - . AVANTA.IOA6 f:

MARTI, 31 MAI, PÂG. 9 ADEVARUL Ofc-UOj

oferâ din stocurile disponibile următoarele materiale;

U bare oţel AUT 12 H 12 pneumatice '■ Jeavă OLT 36 ■ distribuitoare* bandă BLR OL 37 ■ rulmenţi■ bandă oţel arc ■ curele trapezoldale■ cornler ■ cuţite strung .■ făină cuarţ ■ piese schimb '« p ie tre polizor strung■ sulflt sodiu ■ alezoare■ aluminiu bloc ■ freze■ zinc R2 ■ tarozl, burghie■ ferocrom ■ filiere■ elemente ■ piese electricei

pneumatice ■ filtre ulei■ filtre pneumatice ■ cleme ştr■ regulatoare ■. mlcroreleu

presiune şl temperatura

informai» la sediul S.C. SINTEROM S.A. Cluj-Napoca.B-dul Muncii nr.12: -

tel. 142637,146088, Int. 290, fax: 144577, telex: 31259,

- (289618)

t.

PENTRU AGENŢI ECONOMIC*'. CU CAPITAL DE STAT Şl PRIVAT

Societatea INTEROIL S.A,ORADEA1,

în urma contractului cu nr.înreg.2006 din 25.05.1994, acordă exclusivitate pentru

distribuirea uleiului comestibil S.C. RINEX S.R.L., pentrujud. CLUJ-MUREŞ-HARGHITA •

•" BISTRIŢA, tn perioada 1 -10.06.1994 so vor încheia CONTRACTE pe perioada anului 1994 la

sediul firmei Str. RACOVIŢĂ nr.47.Uleiul poate fi ridicat din depozitele capitalelor de judeţ cu mijloacele de transport ale clientului sau

î- distribuite după preferinţa. " Livrarea se face la schimb de ambalaj.

Pentru Informaţii suplimentare putem fi contactaţi latei: 136719; 132732; 194263/

^ (762062)

s.c. M A F IR s*a.cu sediul în Cluj-Napoca, B:duî Muncii nr.12,

. . organizează în conformitate cu prevederile Legii • nr.66/1993 şi Normele Metodologice elaborate de F.P.S. şl F.P.P. şi publicate în M.O. nr.54/2.03.1994 CONCURS de selecţie pentru ocuparea postului de -

MANAGER al societăţii*, Criteriile de selecţie sînt cele cuprinse în art.14 din

. ' Normele Metodologice.Candidaţii vor depune ofertele în plic închis, cu .

îndeplinirea condiţiilor legale pină în data de 30.06.1994.* informaţii suplimentaro pot fi obţinute la ’

tel. 152525, lnt.201, (289615)

sc "TURDEANA" S.a -TURDA, organizează licitaţie publică în data

de 1Q IUNIE 1994, ora 12, pentru :

* vînzare vechime

autoturism DACIA 130 7 ani, preţ începere licitaţiei

1.000.000 lei şi piese schimb autt| disponibilizate. /

in caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în datele v . de 17 IUNIE, 24 IUNIE, 1 IULIE. .

. — . Informaţii Biroul Mecano Energetic’ •;' • • : tel. 064/314760 int. 177. (305517)

;.DEIIC0M Slr. VTtwforilof I7-.I9 Tel/fax: 194476

vmderEN-GROS

ciocolată 3350 lei/kg +TVA / vanilie, cocos, olune = 3200 lei/kg+TVA

V: zmeură, căpşuni, kiwi, lămlie, piersici,. ananas =. 2850 lei/kg+TYA

ACIDCITRICIMPORT(7«M 3I 3300 leiAg * TVA

S.C. GRUP 4 INSTALAŢII S.A.cu sediul în Cluj-Napoca, str, Deva nr.1-7,

■tel. 196168, .organizează CONCURS pentru ocuparea :

postului de MANAGER şl încheierea contractului de management,

în condi|iile Legii 66/1993 şi ale Normelorm e to d d o !og icen r .i/l9 9 4 a )eF .P .S . .

Perioada de înscriere este 1.06. • 30.06.1994, iar concursul va avea loc pe data de 8.07.1994,• orele 10, la sediu! societăţii. (289539)

Vînd SPAŢIU COMERCIAL compus din 8 încăperi, terasă, anexe, * finisat, ultracentral în TURDA,

P-ţa 1 Decembrie 1918, nr.7 (orele 13 - 15).

Tel.: 194362 şl 196560.: . (269569) , r

r 1 jrr - 1,1 ' , r ' J ■s.c. "IAMI" s.r.l. DEPOZIT EN-GROS

- Str. Someşului 19.LUNI-VINERI 7-17; SÎMBĂTĂ 8-15,

.vinde BĂUTURI ALCOOLICE, CAFEA < DULCIURI,ŢIGĂRI» SUC.

NOU! NOU 1 NOU ! ■NU ŞEPOATE FĂRĂ BEREl

* Asigurăm BERE PENTRU NUNŢI şl MESE FESTIVE. ' V ■ ■ ?

* ACHIZIŢIONĂM STICLE 1/2, 1/4 şl CASETE 1/24,1/18,1/20, 1/25. .. . '

- Telefon 147338, orele 19-21.(289585)- JS.C. SIL RAL; angajează ^ ;

Z I D A R I , D U L G H E R I , F A 1 A N T A R I s t N E C A U F tC A T l -

pentru care asigură condiţii 3e calificare. . Relaţii la adresa: str. Gheorgheni nr.98.

(289605)

Închirieri• închiriez apartament

tnimas cart Gheorgheni 2 tamere, telefon, mobilat, tv cablu. Tel 14-11-38, seara.

IJ270875) V ' ■ ■• Studentă româncă caută

M ă- Telefon 11-77-39. C36164) ■■■■■■•■

i Caut de închiriat casă Particulară cu .telefon inter­zonal. minim 4 camere, pieton 13-51-13. (282227)

I Caut dc închiriat garso­n ie ră cu telefon. Telefon 14- «07. (282505)_____________■

• Caut pentru închiriat pe Ifraicn lung garsonieră sau

nemobilată cu plata chi- |'*l lunar sau trimestrial- Te- y'on 14-73-18 Intro orele 19-^L(282520)

k ' Dau în chirîo garsonieră16-60-68. (270897)

• Închiriez casă pentru pri »tizare compusă din 2 camere, Mârie, baie plus dependinţe11 16-44-75. (2 7 0 0 00 )

• Dau în chirie locuinţă. 19- 57-15. (295772)’ • Dau în chirie apartament 2 camere, semimobilat, pe termen

. lung, plata anticipat, ‘ Gheor­gheni- Tel 16-44-44. (296200)■ • închiriez .rochii de , mirea-

.să, import modele unicate. Tei18-10-20. (296225)

• Dau în chirie . garsonieră mobilată lîngă Minerva. Tel. 16- 26-24. (296239)

• Caut chirie locuinţă 19-57-10. (295770)■ • Caut chirie garsonieră, apar­

tament, spaţiu privatizare. 11- 22-04. (296220) . , '

• închiriez apartament 3 ca­mere, 2 băl, mobilat, ultrafini- sat, TV cablu, televizor color, zona Grădini. Mănăştur. Plata anticipat în valută minim' trei luni- Informaţii marţi, mier­curi, joi la telefon 16-14-80 în­tre orele 17-20. (282293)

• Dau în chirie 2 camere con­fort, telefon, frigider, cartier Gncorgheni. Plata anticipat. Tel15-56-17 sau 15-17r65 după ma sa. (282443)

• Dau în chirie apartament cu două camere nemobilat, pe va­lută, cart' iSoplor, Tel, 13-49-50 (282513)

• Dau in chirie locuinţă. Tel19-57-15. (296216) :

• Cetăţean suedez, caut pentru închiriat garsonieră sau aparta­ment ..cu două camere mobilate, cu, telefon, pe termen de un an. Tel 17-14-41 seara- (296228) “

• Studenţi greci, căutăm-pen­tru închiriat apartament cu 3. sau4 camere, cu telefon, . frigider şi mobilat. Tel. 14-03-33. (202357)

• Dau îri' chirie apartament 3 camere mobilate, telefon, frigi­der, în . Grigorescu Tel 17-0G-1G;.15-84-28. (270918) .

O Caut de închiriat apâria-'- ment 2 camere zona Mărăşti- Pata. Tel. 13 80-34. (270907)

• Caut de închiriat aparta­ment 2 camere triobilat, telefon în zona Fabricii de Bere, Plopi­lor. Tel' 16-80-06' (270924)

« Dau în chirie apartament 2 camere în Zorilor pe termen lung. Piaţa tn valută.-Tel 10-P3 79 după ora 18: (282530)

• Dau 5n chirio apartament, zonă bună Plata anticipat Tel ■18-31-16. (282531) ;

• Dau în, chirie apartament cu trei camere,-cu telefon pentru locuit sau firmă. Telefon 17l34-,16- (296248)

• Dau în chirie garsonieră mobilată Mănăştur Tel 15-07-59 intre 15-21. (296246) •

• Dau în chirie casă cartier Gruia, şi apartament ultra ceh- tral numai la persoane serioa­se. Tel 17-41-62. (296257)

• Dau în chirie 50 mp spaţiu pentru producţie, curent trifa-' zic. Tel 13-51-37 strada Breaza 9. (296271)

• închiriez apartament 4 ca mere zona Pata. Tel 14-94-CQ- (296293) > ' *

• Tînără’ serioasă caut gar­sonieră de închiriat. Inf. la tel17-01-22. (296249)

• 'Tineri căsătoriţi, studenţi, căutăm garsonieră, chiria lunar Tel 16-57-55- (296253), -■ • Caut pentru închiriat spa­ţiu comercial ultracentral. ,Te)17-36-46. (290*294)

SchimburiSchimb garsonieră con­

fort mărit Bucureşti cu simi­lar Cluj. Tel 17-72-90 după ora 16-. (282553) . '

• Schimb apartament 2 came­re' decomandate Cltij cu similar Bucureşti. Inf. str. Tulcea 29 bl. K6 sc- 4 ap. 51. (270905) •

• Schimb urgent locuinţă. 19- 57-15. (296212)

• Schimb apartament 2 came­re confort II Oradea - cu similar în Cluj-Napoca. Tel 059-12-65-- 93. (282274) ■

• Ofer Dacia 1310-L 4500 km, gri metalizat, 1993, pentru gar­sonieră confort I. Diferenţa în valută. Tel 16-01-70 după orele17- (282420) ‘ : ’

• Schimb apartament 4 came­re Mănăştur cu 2 camere plus6 milioane negociabil. -Tel. 17-

.41-22. (282337)'. ■ /• -Schimb locuinţă ICRAL3-2

camere contrai (cu posibilităţi privatizare) cu apartament cum* părabil- Prefer Mănăştur. Te)16-80-78 după orele- 18. (282542)

• Schimb apartament 2 ca­mere, dependinţe, casă naţiona­lizată, centru cu apartament 3--J camere. Te) 15-17-90 ! (296277)

• Schimb apartament 4 came­rc Gheorgheni micro 1 cu apar­tament 2:, camere Gheorgheni sau Pata plus garsonieră sau diferenţă. Tel 14-04 81 orele 15- 21. (270925)

ADEVARUl DE CIUJ MARŢI, 31 MAI, PAG. 10

Societatea comercială

"TURISM TRANSILVANIA" S.A,Prifv '

•• Adsnţiia de turism' 'KM O’■;\ o f e r f ■■/_/

L i T O f l A L 1 Ş 9 4 -NEPTUN, MANGALIA, MAMAIA, VENUS,

EFORIE NORD, EFORIE SUD, OUMP* P!ata serviciilor se poate efectua în 5 rate.* Comisionul agenţiei de turism: negociabil,Informaţii: Cluj-Nlapoca, Piaţa Unirii nr. 10 (fostă libertăţii)

fe l. 196557,191114,(289583)

-»#r«

inu

S . C . R E M A R U L " 1 6 ' F e b r t i a r i e !C'uj-Napoca,

’ . : . str. tudor Vlaâimirescu 2-4 . ■. ; ’ ■ -

VÎNDE CIMENT P A 35 în s a c i a SO kg/sas, îa preţul de 5300 îei/sae.

’ RsîaţiUâ telefon: 1 3 8 6 4 $ , .1 3 0 4 7 7 /151. ' v ; '■ (289622)

: FIRMĂ MULTiCONT oîeră agoniilor economici CONDUCEREA EVIDENŢEI CONTABILE. Servicii prompte, precise, de înaltă calitate,

Ciuj, str. Memorandumului nt.1, UUi.TlCONÎ tel. 064 -194030,116480. (289KM)

: V t o î i

M H w C i B m p ă r ă r i

• Vînd apartament 2 camere confort mărit, zona Pata şi apar-

. tament 4 camere Mănăştur. Tel. t5-'G0-66. (282524) - , '

. • Vînd dubă izotermă. Dacia 1S00, Renault 9, Renault U D . .plicit, Peugeot’ 305. Tel 16-45-

' Î2 ; iC-45'Ţ0. (282432)• Vînd motor şi diferite piese

de schimb pentru Citroen 8 X 10 TRS. Teî. 17-63-72. (282481)

• Vind Audi 60, an fabricaţi?. 1980 preţ avantajos. (Tel. iS-S'J- 32. pină Ia ora 18 (282512)

• Vind talon Renault 25 şi . piese din dezmembrare Tel 14-

25-98. (282515)• Vînd convenabil fr ig id er

Tei i0-09-13. (282495)• Vind şlaif şl . presă timplă-

rie. T e l 24-18-60. (232419), • Desfiinţat videotecă. Vînd ieftin casele video Te!. 14-21-78. i (282 2G(S)

• Vînd injecţii-Zcel. Tel- 18- 7 M l (282460) .

• Cumpăr apartament 2 came­re. T ei 18 01 61 după orele 14.- (?709i<9) . "

• V'înd garsonieră Mărăşti. Tel 18-06-22 după ora 18.(27!)BU)■■ • Vind s;u) schimb, casă mică (posibilitate construcţie» plus grădină cu locuinţă, variante. Tel 12-71-34. (270013)

• Vînd vilă compusa - din 2 apartamente a cîte 7 camere, în curs de cxecuţie pe str 'Crişan 3a. Plata tn rate pe parcurs».»! execuţiei. Tel (3 41-67 orele .9- 1?. (270017) ' :

/ • Vînd apartament; 3 ramere decomandate str. Pata. după ora 18.,Telefon 16-58-91. (270020)/..

• Vînd urgent talon şi maşină : Opel Kadett.an 1908 pentru pie­

se- Inf. telefon 13-13-70 orele 3-15. (270912) - /

•/ * Vînd electromotor şi cutie de viteze Renault 9 si joc Nin-

- tehdo. Teî 12-71-34" (270914)® V’ înd Dacia 1310 verde ■ me­

talizat 9000 km, preţ 4.800.000 negociabil, remorcă nouă Rusia neînmatriculată, pret 300.000 lei- Teiefon XB-21-77. (270915)

• Vind cuier cu ' ladă nou,. 60.000 lei. Tel 15-81-28. (270919) ,

• .Vînd apartament 2 camere' în cart. Gheorgheni informaţii îa telefon i5'3/-7fi după om 10. (232539) --V VÎnd sau schimb casâ+cur-

' te sl grădină, cart. Gheorgheni, cu apartament plus diferenţa

‘ Telefon 32-39-51 dupa orele 20. (282544), ; - '

• Ofer 8-10 milioane pentru apartament 2 camere cu telefon, tolar nefinisat, în funcţie de zo­nă. exclus Mănăştur. Telefon - 13- .43-20-, (282554)

• Vînd 12 buc. pereţi . apar­tament bloc'şi bîrne pentru ca - ‘ bane. Tel 15-08-33 după ora 19. (202563)

• Vînd-urgent Renault 25 preţ fix 4.300 DM, televizor color 200 DM, faruri Audi 80. Te 11-01!- -79. (282541)

• Vînd Mercedes IfloE ieftin la chilipir. Tel. 18-96-0-1. (:r.i‘j43)‘

• V'înd autocamioane 5t SH06135 O si Srîll-1, ARO 2131), elevator. Inf. lei. 14-29-17. (2E254G) . -

• Vind magnetofon Kaslitan nou. Tel 17-04 18 sau 15-42-69.<282561)

19.5J.1S’€ v m M - ¥ m & $ € m mGARSONIERĂ, APAHTAMm CASÂ, TSREH; CONTRACT 1

S jM L S a s s s r• Vînd 2 reccver satelit, con­

vertor dublu si parabolică fibra de sticlă. Telefon 13-15-19. -i. (282533) , - -. b Vîntl AT28G/20-HDD 12 MB FDD3 - 1 / 2 5 1 /2 , IMBBAM SVGA color 512K, mouse, filtru imprimantă LC20 puţin folosit- Tel 13-43-26. (282555) .

9 Vînd rechii' tle mireasă ' şi cape, butelie mare plină ruseas­că. Telefon 11-09-16. (282517)

0 Vînd 5800 mp,teren cons-- trucţii posibilităţi gaz,, canaliza­re, apă, Flore^ti, 8000 mp teren zonă deosebită Făget şi 2U00 mp teren Donath, preţuri deosebite. • Telefon 18-50-72- (296295)

• Vînd casă cartierul Gruia, ' 2. camere, gaz, apă, telefon, gră-

. dină, poziţie deosebită 50.000.000 lei; apartament' ultra central zo­na Piaţa Muzeului în casă pro­prietate, 20 000 000 lei. Tel 17- 41-62. (290250) .

Casă de vînzare- Plevnei 108 Cluj. .(296258).- ... V

« Cumpăr, apartament 2-3 ca- mere Grigorescu, Mărăşti.' Tel 17-90-00 (29G2G2) ^ 1 '

• Vînd apartament 3 camere Gheorgheni. Tel 14-75-90 orele 16-21, (296270) - . / . . . - ■

• Vînd sau caut partener pen­tru bar-restaurant cu terasă, complet amenajat. Tel 15-17-90.

. (290279) ‘.. * Vînd apartament 2 camere -;

decomandate- Calea Floreştl, Ford Tranzit, Ford Eseort, du-

; bite. Tel 23-21-59. (296280) -• Vînd apartament Una ca­

meră ultra finisat Dorobanţilor 90 se. 1. et. 1 ap- ,8 vizibil marţi,

- vineri şi sîmbătă orele 16-19. (29288) -

• . Vind garsonieră I Glwor- ' glîeni 7.500-000 negociabil. Tele­

fon 17-18-53 , orele 18-20. (296287)• Vînd Fiat Hegata din 85 ne-

inmatriculabil. Tel J1-77-12. (296250) -

• Vind VW'Passat,combi dle- . sel model intermediar 1983, sta­

re bună 2200 DM; du'oiţă Re­nault Trafic- motorul necesită reparaţii, 3000, DM; .camioneta frumoasă americană 3,5 lo »« in rodaj. 2800 km,. 16-000.000 lei;- BMW 324 diesel 1988, computer la bord, 9300 DM. Tel. 17-41-62. (2062?2) ' ■ ' '

• Vînd; Opel Kadett an. J.385 proţ negociabil. Tel I6-C4-I3. (296261) - ' - - ; . .

• STOP! Vînd urgent ieftin,, maşină de spălat Bosh automa­tic,’ remorcă 0,5 t, frigider Bosh, Mercedes 307 D, fabricaţie 198 . Tel 13-08-40 (290265) /

• Vînd BMW 320 10£U \«ma- iricuiat, staro foarte bună. uel lB-94-53. (296208) . , ■' •

• Vînd. Dacia break 1400 an 1987 4;ăcută lă comandă. Tel lu- 13-26) 290269) : ' . , . ,

• Vînd Audi 80 neînmatucu- labil preţ 1350 DM. Tel ,17-2j - 24. (2W270Î ; , ' . .

• Vînd Ford Scorpio an 86. stare excepţională, prej conve­nabil. Tel 15-17-00 (206-/8) _

• Vind mobilă Bobiina şj D- cia 1300 din 1980- •lcl. ^-81-3-, între orele 18—21.

• Vind instalaţie sifon com plelă, TV alb-negru, camion 3,o t. Tel 13-55-76 orele 17-2-.

(2 # 29Vînc1TV color ITT cu te­lecomandă 200.000 lei Si fn fi- der Bosl) I00 . l7no00( le.- N. U- tuîescu nr.-6 ap, 8 (.96^44)

• Vind masnetiifon Itostov. boxe. benzi. Te! 16-10-90.(^16281) '

• Vînd* cameră Sony. .Citroen BX 19. Dacia 1310-30. Tel 14-09-22 (2002881,

• Vînd maşini spălat vase, consclaPor. Tei 17-45-56. (291.290)

•Vind urgent birou (mobili­er), bibliotecă pliantă si saltea Relaxa. Telefon 14-66-84' (282356)

• Cumpăr combină pentru recoltat pSlcme. T e l . 13-00-13 ora 17-21. (296272)

• Vind piscuiţi de rasă sia­mezi. Tel 14-09-58. (296245)

• Cumpărăm obiecte antice: mobile, bijuterii sticlărie, pic­turi, alte curiozităţi- Strada Ho­rea-nr. 22. Tel 1M5-20. (2925Î)

3

SOCIETATE COMERCIALA i FINANCIARĂ pe ăctiuni, oleră !

posibilitatea persoanelor fizice si investească pe baza de

CONTRACT in AFACERI SIGURE Se oferă 20% dobinda pe lună la

investiţiile ih lei, in valută se ■ oferă 10% pe lună investiţie

minimă 5 milioane lei sau 3000 USD sau 5000 DM Relaţii la tel. 13-51-13. zilnic orele 10-18

(P89526. Ti _}

GiuJ-Napoca, str.Bulgarilor j nr.10, tel. 1 4 6 7 ^ .- Intre orele 8-16

EXECUTĂM:O TIMPURIE METAUCĂ ,□ MOBILIER METALIC tJCOBERE f i SPOIUERE AUTO ; Io PORŢI RABATABILE sau

GLISANTE □TAVANE FALS€ )l PEREŢI

DESPÂRUÎORJ, DiN IPSOS

VINDEM EN-GROS^io ^

f i CORNIER 14x14 3 ^16x16

ASIGURAM SERVICII Dfc ÎNALTA CAUTATE Şl .

PROMPTITUDINE DEOSEBITA 1

• Şcoala de îoferl MIKO 120.000 iei cu plata în rate str. Fîntînele nr. 7. Tel 18- Gî-m (296172)

• Angajez vînzător comtr stradal- Inf. str. Petrila nr. 4! ap. 2 (zona Clujana) în 01.06 du- pâ 19. (282559) ,

o Şcoala Bonţida anunţă or ganizarea licitaţiei în vedere închirierii spaţiului şcolii veche l.icitaţla va avea loc îrt 8 iunk 1994 ora 14- UolaţU la Conduct rea Şcolii, (296275) ./■ . . /

» -A ş dori împrumut 2500'Dsţ. pe doiiă luni, dobîndă 40 la .su-* lă. Rog sunaţi la numărul tfc' telefon 12-33-10. (296269)

• Angajez persoană . pricepui la tranşarea cărnii şi un bărbi! cu carnet de- şofer pentru apru- vizionare. Ţel 12-35-85- (29247j

O Pensionară Sngrijez copi; •nlic. Muncitorilor 14 ap. 25.

» Caut două tinere prcs«titati le pentru contract 3 luni G-r mania (ospătar) Iîizuşa 6, zp. 1!. după ora 20. Se asigură viză,'ca-

.zare, masă. (296292) - ;• Vindem -făină -albă^şl tărî-

ţe. Informaţii la telefon 15-09- 90 sau 16-74-24 între orele 19-?’ (296251) . ,. ■ . .. .

• Caut do lucru ca şl cosmeti- ciană- Tel 16-75-44 orele 9-13

O Ofer gratuit formulare rule­tă Austria str. Fabricii- nr. 5 bl B5, sc. II, ap 32. (270927)

• Intocmcsc proiecte pentrj autorizaţie de constructiv. Tei! 15-81-28 (270920) ;

• Societate Comercială, vinde1 dozatoare Siemens 3 capete^L unul pentru sifon, garanţie, ÎOÎHJ

•dolari. Tel - 13-10-75- (270928)• Angajez lucrări zidărie, te-j

rasit, zugrăveli şi pentru preten­ţioşi. Tel 11-28-77, (296274)

• Firmă de construcţii oferi pentru contractare apartament* cu 3 şi o cameră într-un , bloc In curs de execuţie în carticmf Giieorgheni. Tel 13-41-07 ore!» 9-!6. (270872) -•/;

• Angajez 3 barmani şi l os- pătar fată. miercuri ora -9 str. Republicii nr; 110 complex Sa­turn la etaj. (270881)

• SC Kimstar Com Impex Sltt vinde ciment şi materiale do construcţii la coîe mai avanta­joase preţuri. Str- Traian Vuia nr. 66. .(270893)

• Firma Mauro SRL angaiei- ză 2 fete pentru meseria de bar­man,- ospătar . cunoscătoare d* limba italiană, engleză. Relaţii la bar Mauro." P-tă ,M. Vitesiu nr. 9 (270901) - • ’ : •

• Ţin evidenţă contabilă fir­me particuIare-Mănăştur-condiţii avantajoase.' Tel 17-28-54 între orele 17-22. (29617J)

• SG DMROX'SriL anunţă majorarea adaosului înlre 0-200 la sută îneepînd cu 1 iulie.,/ 0 Angajăm mecanic auto cu experienţă. Tel 13-31-26 orele 10-14. (296226)

• Angajăm zidari, Umplari, dulgheri Str- Fabricii nr. 2 ti V3 sc 2 ap; 53, T el 19-32-32 sau 14-12-59. (296236)

• OPTICA PREŢURI ACCE­SIBILE. STR. ' MKMORANDU- M Ul.lîl NR 1 IN CURTF.. (28172-1). • Firmă particulară, angajea­

ză de urgenţă 3 vînzăţoare şl u» gestionar. Informaţii com Flo- resti, str. A. Iancu nr. 306. după ora 19. (232500)

• SC „UNIC" SRL majorează adaosul comercial din data de 01-06.1991 de la 0 la 000 Ia sulă. ("02523»

• Vînd service auto, ‘ depozit, spatii producţie. Tel. 15-60-66. (2B2525)

• Ofer 15 la sută dobîtvlâ pentru împrumut valuta/lei pen­tru 45 zile. Garantez cu două case în Aiud. Tel Aiud 86-23- 95. după ora 16. (282534)

• Executăm lucrări de zugră­vit, preţ avantajos Tel 13-43-89. (282538)

o Vindem societate miNtă ro- mâno-germană înfiinţată 1.9.93. Inf. miorcuri-joi între 9-13, str. Universităţii nr. 2, ap- 3, lei 11-

.25-48. (282540)• Reparaţii molorele. Tel 16-

93 92 zilnic înlre orele 17-20. (282552)

Pierderir.m ■■'

• Pierdut carnet de' studer pe mimate Gherasim Cosmin. I declar nul. (270870) .

• - Pierdut carnet de sănătati Ijc numele; larai Ştefan Chesâvl 11 declar nul (270876) _

• Pierdut' Schnauzer Uriaş si» tratament. -Găsitonilui reconv] pensă. Tel- 11-21-51. (270686)

• Pierdut legitimaţie de ser­viciu pe numel<* Rotar Florea eliberată de RATUC. O deda/ nulă. (296235) /

• Pierdut certificat înmatri­culare pe SC TRANS Prod Coffi Fortuna Somcsană P*4 SRL Dej nr, 10255 din 02-07.1991. (290241'

• Pierdut carnet de sludert pe numele Tamasf iîsolt. II de­dai- nul. 282497)

• Pierdut carnet student (* numele Vldlcan Bogdan. II de­clar nul. (282503)

0 Pierdut legitimaţie de vetr ran de război' pe numele Sarrv» )ă Teofil. O clcclir nulă (282516)

• Pierdut carnet student ţx numele de Iudean Titus Laurw ţiu. tl declar nul. (282528)

• Pierdut carnet de studef»' p c numele Blndea Marinela. 1 declar nul (282545)

• Pierdut carnet de studeo po numele Griu Elena. 11 decU nul. (282548)' '

0 Pierdut Index pe numfl Asorronie Aurora. II declar n-J (270938)

• Pierdut carnet student ii numele Moldovan Felix U A dar > nul. (270921) •

MARŢI, 31 M A I, PAG. 11 ADEVARUL DE CLUJ

VlnzatlB ^ s C u m p â r â r i

s ,C . R IM tN I VINDE

COMPLEX TURISTIC format din;

•Hotel 8 camere -

«Restaurant 40 locuri

•Bar d e z l- 16 locuri

«Terasă deosebită '70 locuri

Grădină do vară+teren 1000 mp

Amplasat în spatele campusului

V universitar Observator.

Tel. 114814,124387 (289619),

l

pentru AUTOVEHICULE. în irc^

8-17, C O M A UTO srl.vă oferă:

* transcrieri-traduceri acte

• suport numere 8000 lei

perechea, p t maşinile transcrise

de firmă 65®0 lei.

Str. Miron COsiin 2, Cart. Gruia

(spre Hoiel Transilvania),

ICI. 139726. (3 5 7 0 ) j w . --- • ------- —

Str; I.C.Ff!mu 28, tel/fax: 095/192216

(co!] cu «tr. Bucureşti)Unic distribuitor în România a

ptodusaicr firmei italiene ALMA, ViiffiE fcîOCHcTTÂ'de diferita «puri şi culori, pt amonajarsa locuinţelor, birourilor. megozinslor. băncilor.

1 restaurantelor etc "CONFECŢIONĂM pentru orie©

lip de «Jtcturism preşuri, precum şi

saturi do covoare pt bssîs.Rida EN-GROS produse din Import:

FGîMOARE METALICE da dlfsrîîs tajtel o! culori, BUTONIRAFIZi,

NASTURI fi CATARAME '--V ^ Prcjurilo noastre sfidează etice "

- concurenţă y

Vâ aataptăm ZILNIC 8-t?. j

• Vînd urgent apartament3 . camerc ultrafinisat, parter, cart. Gheorglienl. Telefon 15- 45-85- (282519) -

O Vînd apartament patru camere confort I, cart, Mă­răşti.-Toi. 11-30-19 după ora 1!). (282562)

O Vind în valută , aparta­ment cu. o cameră, telefon, 37'mp, central,-vis a vis de tribunal, str. Rcşiţel nr. 1, et- I. Toi. 13-67-56. (282581)

• Vind maşină tricotat Brothcr japoneză nouă, cu cartelă. Tel. 18-18-91 şi 13-45- 1!). (282532)

• Cumpăr garsonieră Sn cartier Zorilor.' Tel 12-33-02 după ora 13 .(290263)

• Vînd aerotermă indus­trială pentru aer cald, preţ convenabil- Informaţii la te­lefon 12-48-77 sau 12-41-58 după orele 19. (282504)

• Vînd 5.000 mp în zona Gheorgheni Borhanci, pveţ informativ 7-000/mp. Tele'fon18-08-31 orele 18-22. (2981755

© Vînd fermă zootehnică urgent şi avantajjs. Telefon18-71-13. (296055)

• Vind garsonieră conîortI po strada Oaşului la preţul 4300 DM, sau lei, negociabil. Informaţii strada Horea nr. 108 ap.' 1. (296231) .

• Vînd familii de albine,' miere do albine la cel irial scăzut preţ, motoretă' Mobrii. Tel 15-10-95- (2S6229) •

© Vînd jacuri electronice Poker noi cu garanţie - şase lunî; Preturi foarte avanta­joase. Tel lt-42-13. (295S35)

@ Cumpărăm maşini de cu sut .ileana si Singer. Telefon17-09-35. (236184)

o Cumpăr - certificate'-dc proprietate. Tel 15-14-fiC)-

• Vind 2700 mp teren varîan- ® Mănăştur, -Zorilor, la şosea, lei 17-12-14' după ora -16. . •

• De vînzare la. Gilău teren> 283 mp, magazie ,cu pivniţă 'i gia]d aproape de şosea natio-

Tel 11-92-30 seara. (296234)• Vînd apartament cu 3 ca-

parter, cartier Grigorescu, fcţ negociabil- Informaţii la 118 07-67-, după ora 17. (295992) ,• Vind apartament 3 camere ' fEiraj Mârăşti. Tel zilnic 14- ^ după ora ,18 (295995)

• Vind apartament 3 camereMărăşti. Tel 11-12-61 ora sau str. Ovidiu nr- 38.

,% )

• Vînd urgent apartament 2:ere, confort 'sporit, cartierul

Tel 19-37-88 orele 9 17

) Vlnd jn 20 km de Cluj ca- teren Tel , 16,39-85 orele(296129) .

1 Vind apartament 4 camere «dpa. Tel 0 9/16-51-53 ore-

1 '-20, (296147)

*, Vind urgent apartament 3 (,0 mp, preţ foarte con­

ţii. Inf. telefon 17-12-16 ? W5. (296151)-

e Vînd vilă nou construită neleeuilă, 3 nivele, 6 camere, ultrafinişatr arhitectură occi­dentală,- paralel, cu Pata.'.Tel14-84-69: sau 13-31-06. (27033'i)

e Vînd cărămidă mijlocic, ţiglă format mare şi alte ma­teriale de construcţie. Tel 12- 43-47. (282378)__ _ . -

Cumpăr certificate de proprietate. Tel 17-88-86. (282416)

O Cumpăr sticle cu €0 -lei/ buc. Str. A-. Şaguna nr. 28- 30. Telefon 13-66-10 între orele 7,30-16. (282187) -

© Vînd caroserie Audi 80/ 83, genţi magneziu, - motor- 5S. cutie 5V,' servo direcţie; alte piese. Tel. 14-41-70. , £70889) -:"-"-"y y" :':V

O Vînd compres-ir stomac' tologic,- bicicletă damă, ca-j zan cupru baie- Tel l-t-11-3'5, seara. 270374)

• Cumpăr teren pentry constnîctii. Tel. 14-29-07. .(2825*13) • ' - . *

® Vînd casă din bîrne nouă demontabilă, 2 camere, că­mară, convenabil. Sat Mun tele, Băişoril nr. 5., (282355)

@ Vind apartament 3 ca­mere, et- I cu telefon, lîngă Flora. Tel 17-36-67. (282472)

@ Vînd apartament 2 ca­mere, cart. între .Lacuri, par­ter, preţ 8.5'milioane lei.‘ Tel14-12-26. (282506) . . ’ i

.

© Vind apartament 1 ca­meră cartier' Mărăşti (lîngă Biserica Sf. Petru) Preţ: 7,5 milioane Te) 14-29.07 (282507)

• Cumpăr garsonieră. Tel14-29 07. (282509)

O Cumpăr ‘apartament. Tel14-29 07. (282510)

O Vind talon şi piese iVîcr- cedcs. Tel. 11-91 03. (?S2517)

a Vînd Peugeot 205 GUI' 1985 IVI 11 -14 97 între ore­le 15-18. (2R2SI8)

a Vîrid Volvo 215 benzină, inerţie cu sau fără talon Van pentru piese-!-Volvo 115 auto­matic pentru piese. Tii 11- 73-lS după 19. (282521J _ _

O De vînzare -frigider Arc­tic nou. Telefon 17-71-13.(282351) _ ______

vO Ctiriipăr automat stradal pontru ingiieţătă. Tel 15-09- 28. (282173)

• Vînd casă (2 camere) 875 .mp, apă,.gaz, curent,trifazic co­muna floreşti str. Avram lancu

- nr. 140. (296J82) - , '• Vînd apartament 2 camere

-{-aragaz. 2 ochiuri- Inf. str. Ol­tului nr. 73 bl. VI sc. 2 ap. 27 după ora 18. (2S61S6)

• Vind apartament 2 camere confort 1, vizibil la adresa str. Aurel Vlaicu nr- 3 sc. 8 ap. 253 et. 11. (296198)

e Vînd urgent locuinţă, TI 11- ■i 22-04. (296204) ■ v

9 Cumpăr -urgent locuinţă. Tel11-22-04. (296208) ;

, , © Două case ,de vînzare pe strada Năduşcl nr- 16-17, cu gră-- dină mare. (296230) -

T « Vînd apartament. Te). 17- 34-07. (296237) ,

® Vînd apartament 2 cameră ; confort 2 cartier Alverna, cu

parchet, TV Cabla Tel 15-55-04,15-17-68 între orele 17-22. (296238)

• V lnd . garsonieră mare, 36: mp, pret convenabil. Tel 15-39--- 45. (296240) ~ : 1

0 Cumpăr' talon BMW 3181.: T e l 16-06-35. (295996)

, • ' Vînd Renault .18 în. stare.. de funcţionare; neînmatriculabil,

700 DM.' Str. Mănăştur 76 ap. . . 9 orele 17-20- <290121}

• Vînd înscrieri Dacie rid; - cabile imediat 25 mai 1994 tele­fon 13-57-54. (296159) - "■ © Vînd VW Passat Automa­tic an 1982 staro perfectă şi VW Transportor, marfă an 1980. Tel .14-81-15- (290174) ■ ' ,

« Vind Citroen XM, 199» dte-. .sel * 12S, 87000 kw, s'dpcr, acce- sorizat.- Informaţii, la tel JJ-45-35.. (296137) - ‘ T-

• .Vînd Dacie 1310 break. Tel13-65-36 ~ (296203)

• Vlnd Dacie 1100, dulap 3; uşi. canapea, toate pret ncgccia-

• bil. Tel tC-8fi-98. (296227) -® Vînd Dacia brealc an fabri­

caţie' 1989 37i000 km, . preţ con­venabil. Tel 17-30-59 între ore­le 19-22. (296232)

© Vînd tractor U445 cu acce­sorii, fabricaţie 90- Tel 16-9G-.91. (230150)" -

• Vînd Smoking Bolero. nou nr. 52 I. Tel 16-58-01 orele 19- •21. (296137) ' : ;

e Vînd mobilă nuc. Tel 14- 25-19 înainte de 8 sau după ora 23.- (290)93) y

O Vînd 6 cuburi, tip . fotoliu pat noi, 78 090, bibliotecă mare, stare bună. Str. Mănăsturu 70 bl E5 ap.,CO. (206202) ' ,

O Vind casă singtsră în curte sau o dau în chirie pontru depo­zit. Tel 18-39-97. (2708(7)

• Vlnd casă cu 2 caw r» plus dependinţe, garaj şi tel*.fon str- lon Mincu -nr. 5 Tnformaţii str. Bisericii Ortodoxe nr." 26 Â. (270880) :

• Vînd casă deosebită pentru pretenţioşi, garaj, anexe şl gră­dină mare com Gilău nr. 538- Tel., 232 (270884) "

® Vînd apartament 2 camere finisat Mărăşti A. 'Vlaicu 27 bl. V17 ap- 46. (270885)

® Vînd apartament cu 3 ''ca­mere Brîncoveanu nr. 56 ap. 50. (270891) ' ” '

« Vînd apartament confort mărit 2 ‘camere Pata. Tel. 14- 75-61 (270903)

• Vind apartament 2 camere decomandate informaţii str- Tul- cea 2S* 1)1. K6 sc 4 ap. 51. (27HÎ01) - ' ; • -

® Vînd autocamion Roman. 19280 cu remorcă, an fabricaţie1991, agreat pentru trat sp-.vt intemaţion»!. Ri'btui suplims>nta- rp la telef'n ■ 19-32-90 orele 8 16 şi 2521-00 orele 16-21,. (27uţlj8t

© Vîr'd' ARO 320 L25 camio­netă nouă. Tel. 15-87-37 str. 'Mă­linului -29.' (270871)- . © Vind Skoda S100 cu. multe' piese de schimb în stare perfec­tă. Telefon 16-21-03. (270870)

o Vînd Dacia 1300 necesită mici reparaţii preţ - 1.300.000 lei negociabil. Tel 16-29-23- (270882)’ ® Cumpăr Renault 11, Peu­geot, Fiat Hegata,, Ford Escort, neinrnatriculabile. Tel- 14-77-93, stare bună. (270894),

• Vînd paturi, dulap cu 2 uşi toaletă, reşou de ga2 2 ochi­uri, cării de drept. Tel 13-05-7.4. (2708-15) ' •

• Vînd. mobilă sufragerie- la preţ convenabil. Str- Pata 12 sc.5 ap. *49.' (270887)

• Vînd dulap, biblioetecă, mă­suţă cu 2 fotolii, birou, comodă. Tel J 5-68-78.- (270890).

• Vînd dulapuri, masă cu scaune, vitrine. Tel 13-97-70-(270895) ' -. ® Vînd - mobilă sufragerie- şi seîndură uscată de brad. Str. Venus nr. 25 âp. 32.: (270898)

• Vînd Mountainebike Sporî- man în, 'tare excepţională- Tel.13-31-55. (270902)

• Vlnd 2.000 mp teren cons­trucţii str. V. Cârlova colţ cih str. Maşiniştilor. Tel 11-76-17 orele 8-20 sau 16-48-25 , orele 20- 22-' (282486)

® Vînd,pentru privatizare 100 mp central. Tel 19-39-41. (282522)

• Vînd casă compusă din 4 camere, 2 holuri, baie, grădină.1 Str. Iris nr. 8. (28231-7)

9 Vînd în cartierul Gheor­gheni, str- tJniriiY, apartameist confort 4 camere, et. 1, din că­rămidă, cu parchet, .gresie, fa­ianţă,y Tv cablu sau schimb cu .2 camere^-ditoenţa în -acela: cartier. - Telefon .14-28-36 oreie .18-21.M232380). .’. • Vînd grajd cu anexe şi-1 ; ha teren, intabulate, la 25 km dt-. Cluj. Preţ 10-15.000.000 lei, negociabil. Tel. 17-26-18, după ora 15. (282427)

9 Vînd apartament 2 cameic 'cartier Mănăştur;' Tcd lg-92-13. (282448)- ’. . ' y ; :

® De vînzare - apartament 3 camcre confort I, etaj II, Dej

..Informaţii la telefon 21:48-34. (282493) ' :

e Vindynpnrtament 3 câînere f cnfori Str Horea : nr- -4, ap. 24 :— Crainic. (282511).

o Vînd urgent 3 camere cur-.. te, grădină. Str;,-1. Măcelaru nr. - '23 (282519) f - : v .

« Vind Fiat Ârgcnta. Tei. 18-17-81- ,(282468; - ' ' , . • '

Decese ea Comemorări

Mulţumesc d in . Inimă părinţii r, rudelor, prieteni­lor, vecinilor, coh-giîor ţlo Ia Universitate şi y Termotoro, care au fost Iîngfl mine jl fe- tiţisfe mele cînd î-an» condus pc iubitul nostru soţ şl tătic POP RADU IOAN, de 35 ani, pc ultimul- lui drum! Dum­nezeu să-l odihnească în pa­ce! Soţîa Iuliana şi fetiţele lulia-Ana şl. Cristina,(282536) ■' \

• Salariaţii SC CEHOC SA Cluj sînt alături «ic *?<imnca- voastrâ d-Ie Dircctor ing- IonI-“iiil)oiu, în aceste clip* grele cauzale de moartea fratelui drag- Vă transmitem sincere condoleanţe d-voastră şî. fa­miliei. (296283)

• Sîntem alături de Au­gusta şi Tiberiu . Furda în marna lor durere. ComtinKn tea Icrcmia Valahul. (270922)

© S-a stins din ,viaţS GO Iiri DE.VFS, om de aleasă omenie, harnic şi bun n-icio- riaţ. Tiansmilem sihiere con­doleanţe familiei. Sâ-f ierte Dumnezeu. Locatarii din De- tunala nr. II . (298233i

© Sincere condoleanţe fa­miliei Dumitraş Conslantfn Ia pierderea tatălui drag-' Fam. PISiaim. (2!K1242) .

• Un gînd ' curat In şase, ani de la decesul prietenului meu din adolescenţă "dr HRDTUS MUNTEANU. IoanO rdoş. (296213)

• întreaga noastră compa­siune ^colegului nostru I)r. Ion Xegoescu la ,trecerea , in nefiinţă a tatălui drag- Sin­cere ’ condoleanţe, ţamîltcl. Conducerea şi colectivul Ins­pectoratului. do Polîţlfe Sani­tară şi Medicină preventivă-(270896)

; ® Sîntem alături de fami­lia Ştefan Stan la Irccerea in nefiinţă a tatălui drag. Aso­ciata dp locatari I> irabanţi- lor 9C. (V.M ) -.

© Sin tem atătur) dp colega noastră Srhnapsme.eidcrs Jjli»- na în acesie moment» gr»Ic pricinuite de treceien în n<*- fiinţă » soiului drag. Birou FlniincJar-ContaMlliale RA- TUC Cluj (282529)

« Cu adinră durere anun­ţăm în< ttarea din viată duţ ăO lungă ţi «rea suferinţâ et celui itî.ti iubit ■ soţ,. ta(3, bu­nic şi socru dr. , LOlUNC/1 FEIÎEN’C, ho'tiinist, în vîrstă de . 70 do ani-■ Cerfimonii» fu- .npînră \a avea toc. luarţi, 31 nuii orele 13 de la Coiii-ti Ma­re n Clmltlriiltfî Cent»;'). Fa­milia inrlollatS. (29626-0

o Initvaga npo'tiă cora- pasinm* ri sliir«»ic <fin<I>)l<,o i ţo farnill.' ins Io» FlliP'.i'l. IU deri-T.» frn'i**ni il«ag. Co­lectiv*.! Cvnoloie I'i!,ieifi'**> CI.KOC Ciu;-N»p<na. (2'jr,:R2,

© După o lungă' şi grea suferinţă s-a stins din viaţă iubitul n istru soţ, tată, bunic şi socru TRIF GHEOItGIIE, din Relîş. Vom îngenunchea cu ochii plini de lacrini» în faţa mormîntului marţi 31 mai, ora 12,30. Dumnezeu s&l odihnească în pifeî .Fainilij îndurerată.- '(282499)'..';. •

© Cu adfncfc durere ţanuis- ţăm .Incefarea din viaţâ a scumpei noa?tre~ mamă şi btî- nică SABAU VERONICA, în vîrstă de. S7 ani, Valof şi £a- mlila- (28251 îî V/: . ;

• Cu durere anunţâra stisV- gereă din .viaţă a celei car? a fost SABAU, VEItONICA, maniă şi bunică, In vîrstă de 87~anj, Serviciul de înreor- mîntare va avea toc îh. data de 31.05.1994, orele 14, în sa­tul -Cam.' Familia îndurerată. (232526)

» ' Suntem . alături- do fam. Glierman în marea durere pricinuită de dispariţia ma­mei dragi- Sincere condolean­ţe! Asociaţia' de locatari' str. Mestecenilor, nr. 2.: (2S362?) .

. © Siniem alături d«j colcg.i noastră Şorban. GahrSi*la in marea şi nemărginit* pier­dere a mnnipl dragi. Inv îţi toarcă şi colectivul tiv* IV-C, Liceul nr. ■!. (2825a'tj

® Pionsă *<li*ceie aminie memoilci colegt-i. rio»&tre IGNAT OIIIVM'IA f l'U ) , Ia împlinirea a şase lun i'de la dpces- Colegii dc -birou.(282502)

- « Mulţumim tuturor celor ca­re nu fost-alături O» noi în noa- re» 'ourut'o pr;- in uită do moar­tea .«cu'!.; t.Iuî n-.iVtrti' soţ, taul, bunic' C»UT.\ lOAJî, di-;prtr.i1 din ir i j . i ' ‘ >l ^o^!lU 1» vlr»*a de’ 69 fliii \’n te vn'.-i \.i\-) niri>.da- tâ* Fanuu» JnduirorTii. (232105)

V

ADEVARUL OE CLUJ

F.C. ARGEŞ DACIA PITEŞTI SI F.C. MARAMUREŞ BAIA MARE PROMOVEAZĂ ÎN DIVIZIA NAŢIONALA, FORES- TA FĂLTICENI SI CONSTRUCTORUL IAŞI, RESPECTIV METALUL BOCŞĂ SAU PHOENIX BAIA MARE SI F.C.

DROBETA TR. SEVERIN RETROGRADEAZA TN B

i ^ SERIA I: Ultima etapă •s-a încheiat cu rezultate nor­male, soldate: cu retrogradarea', echipelor prevăzute îtv .această ipostază: Foresta Fălticeni şi Constructorul Iaşi. ASA Tg. Mu­reş şi-â apărat şansele în mod corect şi a con'tribuiţ'la salya- rea._echipelor care au realizat 31 'de puncte. FC Argeş Dacia Pi-" teşti ■ şi-a. încheiat evoluţia - in divizia A printr-o victorie In Ultima clasată, retrogradata Constructorul. Piteştenii au do­minat campionatul, de la un capăt la altul, ajungînd sâ-1 în­cheie cu un avans do 17 punc­te. Sincere felicitări fostei e- chipe. a lui Dobrin şi o cît mai bună evoluţie în ' Divizia Naţio­nală. ,Sub aşteptări, au înche­ia t acest campionat,, ’ echipele FC Selena, Chimia , şi 7 Gloria Buzău .care ,"Inediţiile anteri­oare se băteau pentru promo­vare sau evoluau .chiar pe pri­ma scenă a fotbalului nostru. Rezultatele, ultimei, etape: Cal­latis Mangalia — Portul Cons­tanţa 1-1, Gloria. CFR Galaţi"' t- Chimia Riri; Vîlcea 3-0, RO­CAR Bucureşti ? — Politehnica Iaşi -3-1, Steaua Mizil — Faur Bucureşti 2-0, Gloria ■ Buzău — FC Acord Focşani 1-0, Cons­tructorul Iaşi — FC Argeş Da­

cia Piteşti' 0-2; ASA Tg. Mureş — Foresta Fălticeni 4-0; FC Se­lena Bacău — -FC Bucovina Su­ceava 3-0, Metalul Plopeni- ‘ — Flacăra’ Moreni 1-0.

c l a s a m e n t : SERIA I

1. FC Argeş 2- Mizil.:-'3. „Poli" Iaşi4. FC Acord5. ASA :6. Plopeni ' .7. FC Selena

. 8. Moreni9. Chimia ,

• 10. Faur • ■,-••■11. Buzău12. Portul ‘13. Callatis14. Glor. CFR15. Bucovina16. ROCAR :

.17. Foresta18. Constr.

FINAL

34 22 11;34 16 34 17 3416 34 15 34 15 3415- 3414 34 13 34 13 34 13 5 34 10,113412 7 34 13 5 34 12 7 3410 113413 3 3410 0

1 65-21 5312 41-31 33 .14 56-26 37 14 57-43 3613 43-36 3613 30-32 3614 56-46 3515 44-50 3314 45-54 33 1542-433216 36-39 31 13 38-413115 45-57 31 1G 46-57 31 15 45-58 31 1334-47 31 18 47-66 29 18 32-62 26

liune echipe ale noastre, Ulti: raa etapă s-a încheiat fără â

^provoca „cataclisme" în pri­vinţa ; retrogradării, Metalul Boc­şa, va susţine un baraj cu Plioe- hix Baia-Mare, FC Drobeta Tr- Severin .nereuşind să-şi' schimbe' soarta de-a evolua în sezonul Viitor In divizia B,., Caracteris­tice pentru ultima etapă au fost scorurile . mari, printre , care şl cel al campionatului realizat de Metrom! în faţa lui .FC , Bihor. Rezultatele ultimei etape: CFR Timişoara — Phoenix Baia Mă-, re 3-1, Metalul Bocşa — ICIM

\Braşov 4-0, Armătura Zalău —- 'Gloria Reşiţa 6-2, FC- Maramu­reş Baia Mare — CFR Cluj-Na­poca 4-2, ■ Metrom Braşov — FC Bihor Oradea 8-0, .CSM Reşiţa —; Jiul IELIF ‘Craiova 0-0, Cor- vinur Hunedoara — Unirea Al­ba Iulia 4-2, Gaz. Metan ^Mediaş ~ Jiul Petroşani 1-0, Tractorul Braşov — FC Drobeta Tr. Se- verin -7-1. .

CLASAMENT FINAI,

SERIA 'A II-A •

0 SERIA A II-A: Băimărenii de la FC Maramureş au reuşit promovarea în Divizia Naţiona­lă ca urmare a evoluţiei deose­bite din retur, cînd nu au pier­dut decît trei puncte,' prin cele trei egal uri realizate In ‘ depla­sare. Sincere, felicitări şi multe succese în compania celor mai

l. Maram.\ 2. Unirea3. CSM4. Tractorul5. FC Bihor

, 6. Metrom7. Gaz Metan8. Gloria9. Corvinul

10. CFR T.11. ICIM12. CFR Cj-N.13. Petroşani

: 14. Jiul ..IELIF15. Armătura16. Phoenix • -17. Metalul18. FC Drobeta

34 26 6 3 94-42 56 34 217 6 70-34 49 34 19 3 13 52-46 40 3417 215 51-4136 34 15 6 13 51-45 36 34 14 614 44-3134 34 14 6 14 41-37 34 34 13 8 13 50-47 34 34 15 3 16 56-50 33 34 12 8 14 35-52 323412 715 44-55 31 .34 .12 6 16 53-57 3U3413 417 47-55 3Q 3413 417 42-57 30 34 12 5 17 42-57 29 3412 319 35-5027 34 10 7 17 31-53 27 3410 4 20 37-74 21

Eugen HANG

~4k*Jaatf&ts

FOTBAL-TENiS: DUPĂ ETAPA A IV -A , CLUJUL■ S-a'disputat, la Bucureşti, în organizarea cchi- pei „Doi cocoşi1'; etapa a IV-a - din campionatul naţional de fotbal — tenis.-Rezultatele echipelor clujene sînt Următoarele: CHIP ELECTRONICS (patron Kun Adrian): locul I la dublu (2-0 In finală cu LSM Valea Jiului, pe banca tehnică a minerilor aflîndu-se. . . Miron Cosma) şi locul II în proba de triplu (0-2 in finală cu CIBCO Bucureşti), echipa clujeană evoluînd îri formula Purice/Săsărman — la dublu i şl Purice/Săsărman/ Horea Dorel — la triplu.. Echipa Carbcchim Cluj nu a "trecut de faza' grupelor. A r fi putut trece in proba de dublu, înfrintă însă de golaveraj de

aranjamentele bucurcştenilorl In clasamentul ge­neral pe: locul I — Vest Petrom Pecica Arad, 2 — CIBCO Bucureşti, 3 — CHIP ELECTRONICS CLUJ. Sponsorii echipelor clujene au fost Chip

. Electronics. Carbochim SA şi Vest Conex Cluj.. In perioada 10 — 12 iunie se va desfăşura la Cluj-Napoca etapa a V-a,' cu meciuri la baza sportivă „Constructorul!* din cartieul Gheorgheni. ■ Toţi cei interesaţi 'să sponsorizeze se .pot adresa domnilor Iuliu Ciucă — telefon 15-25-16 şi Da­niel Săsârman, telefon 15-60-26, în ambele ca­zuri după ora 17.

Detn. ŞOFRON

Societate specializată în încheierea de asigurări în domeniul agriculturi»

în aceste zile contracte de asîgurărf pentru culturile de cîmp, rodul viilor şi al livezilor - pe anul 1994 sau pe

? mai mulţi ani.Rela|ii la sediul P.D.A.R., Cluj-Napoca, P-}a Avram lancu/?csta

- v , Victoriei) nr. 15, camera 1,-

telefon: 194361,

INVITAŢIE LA O T R A D IŢ IO N A L A ÎNTRECERE DE N A V O M O D E L 1S M

Cercul de navbmodellsm „Nau- til Cluba ’de pe lîngă Palatul Copiilor Cluj ne-a obişnuit, Jn ultimii ani, cu plăcuta surpriză de a fi organizatorul unor pal­pitante şi reuşite concursuri de navomodele cu. caracter jude­ţean. Asta ca o răsplată a acti­vităţii rodnice desfăşurată în ca­drul clubului clujean amintit, unde, sub Conducerea prof., I. Chioreanu, elevii pătrund taine­le acestei [ frumoase şi atractive discipline sportive. . v ,'

Faza Judeţeană diri acest an

a canfcursului- naţional da nat! modelisni va avea loc simbăS iunie, pe lacul Someşul Cald, apropiere de baraj- (mal pre unde' era vechiul drum car? cum . . . coboară în lacul de cumulare). Clasa de concurse cea a navomodelelor velierc leghidate. Un concurs, care t rită văzut, respectiv de adiat măiestria micilor, constructori

FOTBAL: STICLA ARIEŞUL TURDA A P R O M O V A T ÎN B

„Sticlarii" turdeni au susţinut partida de baraj "retur pentru promovarea în Divizia B, în compania contracandidatei Mi­nerul Ştei. După cum se ştie,; în primul joc, disputat în de­plasare, Sticla Arieşul a ter­minat nedeciş, 0-0. Partida . re­tur a fost viu-disputată, fotba­liştii de la Minerul Ştei încer- cînd imposibilul pentru reciş- tigarea punctului pierdut aca­să. A cîştigat la limită cu 3-2. Sticla Arieşul Turda, promo-, 'vînd in divizia B. Felicitări.

RUGBY: VICTORIE PRIN REPREZENTARE

Ne apropiem de final şi Ă 2. „U"-16 Februarie Cluj cîştigat. pe teren propriu 4-0 Intîlnirea cu CFR . Braţe victorie obţinută prin nepri tarea oaspeţilorl Lipsă de riozitate, lipsă de bani... i te ar fi întrebările acestei t prezentări. .. /: .'

- Corectura aceştul nuntii o fost f*a fiîa fo d*

V ictoria PETRUŞ Cristian BARA " M ih a i H O SSU Rcm onâ M O R E A

CAMPIONATUL MONDIAL

DE FOTBALSerial de Victor MOREA

- - , 5 3 - . \ -In episoadele publicata pînă în prezent ain parcurs

12 din cele 14 ediţii, ale CAMPIONATULUI MONDIAL . DE FOTBAL, competiţie, care în 17; iunie, cînd debu­tează-cea de a 15-a ediţie, împlineşte. 64 ani de exis­tentă. Interesul faţă de balonul rotund şi mai . ales faţă de această competiţie mondială a crescut enorm de la ediţia inaugurală-din .1930 şi pînă în prezent. Dovada, Cea mai elocventă faptul că începînd cu edi­ţia- 1982 numărul participantelor la turneul final a crescut la 24 şi că pentru ediţia 1998 se va ridica la cifra de 32 de ţări. In altă ordine de idei, în cele 52 de episoade publicate pînă acuma v-aui- prezentat, chiar şi la modul scurtat, unele detalii semnificative. Ţinînd însă cont că ediţiile 1986 şi 1990 sînt apropiate

Jn timp de ziua de azi, despărţindu-ne doar 8, respec-Uv 4 'anT^ a"supra"lo7’ vori?ăbovr ceva mai pe jscurt, , spectator mexican; Paraguay — Irak 1-0 (0-0), Mexic considerind că amintirile sînt încă proaspete, iar ama-' — Paraguay 1-1 (1-0), Belgia — Irak 2-1 (2-0), Mexic

1 cgyapegBBflMi ,

ZSSS85-.

Autorizată pr,ln,S.C. nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la OtlcJuJ Registrului

Comerţului judeţului Cluj, sub nr.

J/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACJIE:ILIECSUAN (redactor şeO; DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SANQEORZAN; RADU VIDA.

— Irak 1-0 (0-0) şi Belgia — Paraguay 2-2 (1-0). C samentul grupei: Mexic 5, Paraguay 4, Belgia 3 Irak 0 puncte. -Calificate; pentru optimi ,Mexic, F< guay şi Belgia (ultima deşi pornise ca : mare, fave. s-a calificat „la mustaţă"). • - , -

® GRUPA C (Franţa, U.R.S.S., Ungaria, Cam Grupă dominată cu autoritate de sovietici şi frânt net superiori celorlalţi parteneri, dovadă şi rezulţi înregistrate: Franţa— Canada 1-0 (0-0), U.R.SŞ Ungaria 6-0 (3-0) — una din cele mai aspre _înfriit; suferite d e „ l l “-ele maghiar de-a lungul ediţiilor care a participat; Franţa — U.R.S.S. 1-1 (0-0), W ,— Canada 2-0 (1-0); Franţa Ungaria 3-0 (1-0) şi ®*— Canada 2-0 (0-0). Clasamentul grupei: U.RSi (golaveraj 9-1), Franţa- 5 (golaveraj 5-1). Ungaria ‘ Canada 0 puncte. Calificate pentru i optimi VSP* Franţa. ■ - .

® GRUPA D (Brazilia, Spania, Algeria şi ^ de Nord). Grupă dominată de tripla campioană / ' dială Brazilia şi Spania,, apreciere confirmată 51 rezultatele înregistrate: Brazilia — Spania 1-® Algeria — , Irlanda de Nord _ 1-1 (1-0), Brazilia -geria 1-0 (0-0), Spania-- Irlanda de Nord 2-1 IBrazilia — Irlanda de Nord 3-0 (2-0) şi Spania geria 3-0 (1-0). Clasamentul grupei: Brazilia 6 Pu' Spania 4, Irlanda de Nord şi Algeria cîte un F' Calificate pentru optimi Brazilia şi Spania

(va urma) -

IFîDACJIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16. te le fo a n e : 11.1 o.J redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie:

1. .74.18 şl 11.74.90 {redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabil

2 aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28,28. Mica publicitate se primeşte zilnic între orele 8-16, str. Napoca nr.16 (la p« rter). Sîmbata si duminica închişi Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22

torii de date statistice-sînt convins că sînt .,1a zi“ cu ele; Deci ,pe scurt, popas asupra ediţiilor 13 şi 14.

1986 — DIN NOU GAZDA MEXICULCele 24 de finaliste ău fost împărţite în 6 grupe a

cite 4 echipe. Să parcurgem rezultatele celei de-a 13-a ediţii- ' • . ■ •

% GRUPA A (Itdlia, Argentina, Bulgaria, Coreea de sud). O grupă dominată de Italia (triplă campioană mondială, prin. titlurile cucerite la ediţiile 1934, 1938 şi 1982) şi Argentina (campioană mondială a > ediţiei 1978). Rezultatele înregistrate: Italia — Bulgaria ,1-1 (1-0), Argentina — Coreea de Sud 3-1 (2-0), Italia —. Argentina 1-1- (1-1), Bulgaria — Coreea de Sud 1-1 (1-0), Argentina — Bulgaria 2-0 (1-0) şi Italia — Co­reea de Sud 3-2 (1-0). Ca şi. în ediţia-spaniolă, Italia a început mai greu turneul final, dovadă „remiza" cu Bulgaria şi victoria'muncită'cu Coreea de Sud. Argen­tinienii, îrt schimb, chiar din start au arătat că sînt puşi pe fapte mari iar finalul turneului o va demons­tra. Clasamentul grupei: Argentina 5 puncte, Italia 4, Bulgaria 2 ş i' Coreea de Sud un punct. Calificate pen­tru optimi Argentina şi Italia. , .

© GRUPA B (Belgia. Mexic, Paraguay şt Irak). O grupă echilibrfată cu excepţia Irakului. Rezultatele în­registrate: Mexic — Belgia 2-1 (2-1) — sau cît de mult a. contat .avantajul terenului şi ambianţa publicului