1

Nr.__________din _________ Formular USAMV 0202010110

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca

1.2. Facultatea Horticultură

1.3. Departamentul Horticultură şi Peisagistică

1.4.Domeniul de studii Horticultură

1.5.Ciclul de studii1)

Licenţă

1.6.Specializarea/ Programul de studii Peisagistică

1.7. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Istoria parcurilor şi grădinilor 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucr. dr. Erzsebet BUTA

2.3. Titularul activităţilor de seminar/ laborator/ proiect Şef lucr. dr. Erzsebet BUTA

2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de

evaluare Sumativă

2.7. Regimul

disciplinei

Continut2 DS

Obligativitate3 DI

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Nu este cazul.

4.2. de competenţe Studentul trebuie sa aibă cunoştinţe referitoare la cadrul cultural-istoric în care au apărut

parcurile şi grădinile, elementele compoziţionale ale acestora şi particularităţile lor.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Predarea cursului de Istoria parcurilor şi grădinilor este interactivă, ilustrată de

numeroase poze sugestive prezentate în Powerpoint. În cadrul acestui curs studenţii

pot adresa întrebări referitoare la conţinutul expunerii. Disciplina universitară

impune respectarea orei de începere şi terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un

fel de alte activităţi pe durata prelegerii; telefoanele mobile trebuie să fie închise.

5.2. de desfăşurare a seminarului La seminar sunt prezentate parcurile din Cluj-Napoca. Se fac deplasări la faţa

locului şi se prezintă istoricul fiecăruia. De asemenea, se discuta despre toate

parcurile din România şi despre parcurile cele mai celebre din străinătate.

Activitatea individuală a studentului, la seminar, constă în realizarea unei

prezentări ample despre un parc sau grădină, din ţara noastră sau străinătate.

Disciplina academică este obligatorie pe toata durata de desfăşurare a lucrărilor.

6. Competenţe specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoaşterea limbajului specific şi a noţiunilor caracteristice pentru disciplina Istoria parcurilor şi grădinilor;

Explicarea clasificării şi caracterizării particularităţilor parcurilor şi grădinilor;

Recunoaşterea parcurilor şi grădinilor în funcţie de elementele compoziţionale;

Analiza parcurilor şi grădinilor în funcţie de contextul istoric şi cultural;

Interpretarea informaţiilor de specialitate prin perspectiva principiilor de organizare şi grupare a parcurilor şi

grădinilor;

3.1. Număr de ore pe săptămână–

forma cu frecvenţă 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar 2

3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. seminar 28

Distribuţia fondului de timp ore

3.4.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35

3.4.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28

3.4.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 35

3.4.4.Tutoriala 14

3.4.5.Examinări 8

3.4.6. Alte activităţi 4

3.7. Total ore studiu individual 124

3.8. Total ore pe semestru 180

3.9. Numărul de credite4 6

2

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Înţelegerea teoriilor şi conceptelor caracteristice disciplinei IPG;

Utilizarea cunoştinţelor acumulate pentru analiza şi descrierea parcurilor şi grădinilor;

Colaborarea în echipă şi executarea sarcinilor profesionale în condiţii de asistenţă calificată;

Însuşirea metodelor folosite la clasificarea şi caracterizarea grădinilor şi parcurilor;

Capacitatea de a stabili stilul dominant dintr-o grădină sau un parc pe baza cunoştinţelor acumulate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea evoluţiei concepţiilor în arta grădinilor din cele mai vechi timpuri

până în prezent, punând accent pe trăsăturile compoziţionale generale ale

diferitelor stiluri, în contextul condiţiilor geografice, istorice, economice, sociale

şi culturale specifice.

7.2. Obiectivele specifice Constau în:

- identificarea parcurilor şi grădinilor în funcţie de stilurile şi tipurile

arhitectonice;

- analiza grădinilor şi parcurilor în funcţie de elementele compoziţionale;

- descrierea şi explicarea termenilor specifici utilizaţi în tematica abordată.

8. Conţinuturi

8.1. CURS

Număr de ore – 28

Importanţa studierii istoriei parcurilor şi grădinilor

Prezentarea pe scurt a evoluţiei concepţiilor în arta

grădinilor.

Grădinile antichităţii

Grădinile din Mesopotamia. Grădinile Egiptului antic.

Grădinile Persiei antice. Grădinile Greciei antice. Grădinile

Romei antice

Arta grădinilor în Evul Mediu

Grădinile bizantine. Grădinile medievale ale Europei.

Grădinile islamice. Grădinile arabe din Spania

Grădinile Extremului Orient

Grădinile chinezeşti. Grădinile japoneze

Arta grădinilor în perioada Renaşterii şi Barocului

Grădinile italiene ale Renaşterii. Grădinile baroce în Italia

Influenţa italiană în grădinile europene. Grădinile şi

parcurile baroce franceze. Influenţa franceză în lume

Grădinile clasice în Europa

Grădinile peisagere

Grădinile engleze din secolul XVIII şi crearea stilului

peisager

Trăsăturile compoziţionale ale stilului peisager comparativ

cu cele ale stilului arhitectural

Stilul mixt în arta grădinilor

Concepţii contemporane în arta grădinilor

Grădinile şi parcurile din România

Grădinile din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova

până în secolul XIX

Grădinile în secolul XIX şi începutul secolului XX

(Timişoara, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sinaia, Sibiu, Cluj,

Bucureşti)

Grădinile şi parcurile din România după al II-lea

Război Mondial

Tendinţe moderne universale în amenajarea spaţiilor verzi

Metode de predare

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Prelegere

Observaţii

1 prelegere

2 prelegeri

2 prelegeri

1 prelegere

2 prelegeri

2 prelegeri

2 prelegeri

2 prelegeri

8.2. LUCRĂRI PRACTICE

Număr de ore – 28

Prezentarea parcurilor: Feroviarilor, Rozelor, Iuliu

Haţieganu şi Simion Bărnuţiu din Cluj Napoca

Prezentarea parcurilor: Herăstrău şi Cişmigiu din Bucureşti

Descrierea parcurilor: Romanescu şi Tineretului din Craiova

Prezentarea grădinilor botanice din Cluj-Napoca, Iaşi,

Bucureşti şi Jibou

Prezentare parcurilor: Keukenhof – Olanda, Güell – Spania,

Minimundus - Austria

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactiv

1 lucrare laborator

1 lucrare laborator

1 lucrare laborator

1 lucrare laborator

Gr6dinile Balboa - San Diego (California), Tiergarten qiCharlotenburg GermaniaGrddini gi parcuri celebre din Italia: Boboli, Tivoli, VillaGamberaia, Villa Reale di MarliaGrddini qi parcuri celebre din India: grddina Taj Mahal, JalMahal Deeg, Shalimar BaghGrSdini gi parcuri celebre din Fran{a: Versailles, ClaudeMonet, Bagatelle, TuileriesGrddini gi parcuri celebre din Austria: Mirabell,Schdnbrunn, BelvedereGrddinile castelului de la Balcic (Bulgaria), Peterhof(Rusia), Sansouci (Germania)Grddinile: Teoriei specula{iei cosmice qi ArtlandGdrdini qi parcuri asiatice: Ritsurin din Takamasu, Ryoanji- Kyoto, Shinjuku - TokyoVerifi carea cunogtin{elor prin colocviu

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactiv

Studiu interactivStudiu interactivTestare

1 lucrare laborator

I lucrare laborator

I lucrare laborator

1 lucrare laborator

I lucrare laborator

I lucrare laborator

I lucrare laborator

I lucrare laboratorI lucrare laborator

Bibliog rafie obligatoie:1. Constantinescu, S. Vioica, 1992, Afta gredinii, Editura Meridiane, Bucuregti2. Marcus R., 1958, Parcuri gi grtdini din Romdnia, Editura Tehnica, Bucuregti.3. lliescu Ana-Felicia, 2003, Arhitectura Peisaoerd (cap.l-3), Editura CERES, Bucuresti.Bibl iog rafie facultativE :1. Floincescu Adiana, 1999, Arhitectura peisajului, Ed. Divya, Cluj-Napoca.2. Sonea V., L. Palade, Ana-Felicia lliescu, 1979, Arboriculturd ornamentatd gi arhitectura peisagerd, EDP, Bucuregti.3. Boufts Elizabeth and Chip Sullivan, 2010, lttustrated history of tandscape design, WIey, uSA.4. Tumer 7., 2005, Garden history, Phylosophy and design 2000 BC - 2000 AD, Spon press, Oxon, UK.5. lnaii Toshiro, 1998, The garden as architecture, Form and spirit in the gardens of Japan, China and Korea, Kodansha Ameica tnc.6. Radian H. R., 1981, Caftea proportiilor, Ed. Meridiane, Bucuregti.7. Kuckeft Ehrenfied, 2005, European Garden Design, Tandem Vertag, K'nemann.8. Sea/e W., 1996, The White House Garden, Archetype Presg /NC., Washington DC.9. Nitschke Gilnter, 2007, Japanese Gardens, Taschen, K6ln - Gemany.10. Simonds Ormsbee John, 1967, Arhitectura peisajului, Ed. Tehnicd, Bucuregti.*- Colec{ia de reviste: Grtdina mea de vis gi Casa gi gredina*- Cgleqia de documentare (10 episoade) Around the world in 80 Gardens.

9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu agteptirile reprezentantilor comunitifilor epistemice,asociafilor profesionale qi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Informatiile din prezentul curs sunt permanent imbundtd{ite gi actualizate prin studierea literaturii de specialitate.

10. Evaluare

Tip aqtivitate 10. I . Criterii de evaluare t0.2. Metode de evaluare10.3 .

Pondere dinnota finald

10.4. Curs Rezolvarea subiectelor stabilite laexamenul scrisActivitatea la disciplin6 pe parcursulsemestruluiElaborarea unor teme suolimentare

Examen scris70o/o

10.5. Seminar Recunoaqterea qi descrierea grddinilorgi parcurilor studiateElaborarea unui referat dedocumentare privind analiza unuiDarc sau erddind

Sunt prevdzute 2 verificdri peparcurs

30%

10.6. Standard minim de performantiStdpAnirea informafiei gtiinlifice transmisb prin prelegeri gi lucrdri practice la nivel acceptabil. Ob{inerea notei de trecerela verificSrile pe parcurs este conditie de participare la examenul final.

Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta./Master/Doctorat-. .. Regimul.disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF (disciplina fundamentala), DD

.( disciplina din domenr'u), DS ( disciplina de specialitate), DC (disciplina complementara).

^_ ngeiluJ disciplinei (obligativitate)- se alege una din variantele - DI (disciplina obligatorie) DO (disciplina optionala)DFac ( disciplina lacultativa).- Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).

Data completdrii23.10.2013

Data avizdrii indepartament22.11.2013

Titular curs Titular lucrdri laborator/seminarii