Isabol AllondeCasa spiritolor

Traducere din spanioli de

coRNELTA nAour-sscu

H U/T,TAN I TA S

Ii ctinr*-.

Cwprins

I. Rosa cea frumoasd . . .

II. Las Tres Marias . . . .

Itt. Clara, clarvdzdtoareaIV. Vremea spiritelorV. Amanqii

VI. Rdzbunarea .

VII. FraqiiVIII. Contele

IX. Fetiqa Alba .

x. Timpul deterioririi . . . .

XI.Trezirea....XII. Conspiratia .

XIII. TeroareaXIV. Ora adevirului

Epilog

48

81

t1,'J,

150

184

217

254

270

300

327

349

375

413

430

in definitizt, ckpi ani trdie;te omwl?Trdie;te o mie de ani saw wnul singwr?Trdie;te o sdptdmhnd sau ci.teva secole ?

$i pentru ckt timp fti,oAre omul?Ce qtrea sd spwnd pentrw totdeauna?

PABLO NERUDA

t. Rosa cea frumoasd

Banabds a ajuns la noi in familie pe calea mirii, a notatfetiga Clara cu delicata ei caligrafie. inci de pe atunci aveaobiceiul si scrie lucrurile importante si, mai tdrziu, cind a

rimas muti, scria gi lucrurile banale, fdrl, s5, binuiascd vre-odatd cd, dupi cincizeci de ani, caietele ei imi vor servi pentrua salva memoria trecutului si pentru a supraviequi proprieimele spaime. Ziua in care a ajuns Barrab,is era Joia Mare.inchis intr-o cugci nenor ocitd., eraacoperit de sus pini josde propriile-i excremente gi de urini; avea o privire riti-citi de prizonier amdrit si lipsit de apdrare, dar se ghiceade pe atunci - din qinuta imperiali a capului si mirimeascheletului - legendarul uriag ce ayea sd, fie. Ziua aceea erauna plicticoasi de toamni., nu anunla prin nimic evenimen-tele pe care f.etiga le-a notat pentru a fi qinute minte si cares-au produs in timpul slujbei de la miezul zilei,in parohiaSan Sebastiin,la care a asistat impreuni cu toati familia.itt semn de doliu, sfinqii erau acoperigi cu cdrpe negre, pe caremiicuqele le scuturau de praf o datd,pe an, scoqindu-le dindulapul sacristiei, iar sub ceargafurile indoliate toati aceas-ti curte cereasci pirea o ingrimideali de mobili agteptAndsi fie mutate,, {Are. ca luminirile, timlia sau gemetele orgiisi reugeasci sd. anuleze acest efect jalnic. Se inilqau ca nigteameninqitoare colete intunecate in locul sfinqilor in mirimenaturald,, ale cdror chipuri afigau aceeasi expresie constipati,cu perucile lor ficute din pir de mort, cu rubinele, perlelegi smaraldele de sticli vopsiti 9i vegmintele lor de nobili flo-rentini. Singurul avantajat de doliu era patronul bisericii,

Sfintul Sebasti6n, gi asta pentru ci in Siptimina Mare ii scutea

pe credinciogi de spectacolul corpului siu risucit intr-o pos-turi indecenti, sffipuns de o jumitate de dnzinl,de sigeqi,

giroind de singe gi de lacrimi, ca un homosexual in suferinqi,gi ale cirui rini, mereu proaspete in mod miraculos, gra\iepenelului pirintelui Restrepo, o {dceau pe Clara si se cu-tremure de greaqi.

Era o sdptdmdni lungi de penitengi gi post, nu se jucaucirqi, nu se ficea muzicd meniti si indemne la desfriu sau

la uitare gi, in misura posibilului, se pistra cdt mai multitristele gi castitate, degi exact in zilele alea impunsdtura dia-volului ispitea mai abitir slaba carne catolici. Posd constain plicinte ugoare cu foi, gustoase minciruri cu verdeaqi,tortillas pufoase si mari roqi de brdnzd, aduse delaqard, cucare familiile igi aminteau de patimile Domnului, ferindu-sesi puni gura pe vreo buciqici de carne sau pegte, sub ame-nintarcaexcomunicirii, dupi cum tot repetapirintele Res-

trepo. Nimeni nu ar fi indrdznitsi nu-l asculte. Preotul era

doiat cu un lung deget incriminator pentru a-i qintui pe pi-cdtogi in public gi cu o limb; bine antrenati pentru a tul-bura sentimentele.

-Tu, hoqule, care ai furat banii bisericiil - gipa el dinamvon, ardtdnd spre un domn care se pre{dcea foarte pre-ocupat de o scami de pe rever pentru a nu a-l privi in faqd.

Tu, neruginato, care te prostituezi pe chei! - gi arita spredofra Ester Trueba, invalidi drncauza artritei gi ficind partedin ordinul Fecioarei del Carmen, care deschidea ochii mi-rati, necunoscind sensul acelui cuvint gi negtiind unde eracheiul. Ciigi-vi, picitogilor, hoituri netrebnice, nevrednicide sacrificiul Domnului Nostru ! Postiqi ! Facegi penitenqi !

Purtat de entuziasmul zelului siu vocaqional, preotul tre-buia si se sdpaneasci pentru a nu intra in dezacord deschiscu instrucqiunile superiorilor ecleziastici, care se opuneauciliciului gi flagelerii, sub influenqa vintului modernismu-lui. El era adeptul vindecirii slibiciunilor sufletegti printr-obiciuire sinitoasi a cirnii. Era celebru pentru oratoria sa nein-

8

{rdnatd. Credinciogii devota,ti lui il urmau din parohie in pa-rohie gi transpirau ascultindu-l cum descria chinurile pi-citogilor din iad, cirnurile sfdgiate de aparate de torturiingenioase, focul vegnic, cirligele care stripungeau mem-brele virile, reptilele scArboase care intrau in orificiile fe-minine gi alte numeroase suplicii cu care igi asezona fiecarepredici pentru a semina frica de Dumnezeu. Chiar si Satana

era descris pini in cele mai intirne anomalii, cu accentul deGalicia al preotului, a cirui misiune pe lumea astaera si scu-ture conqtiinqa indolenqilor creoli.

Severo Del Valle era^teu gi mason, dar aveaambiqii po-litice gi nu-gi putea permite luxul de a lipsi de la slujba cea

mai importanti din fiecare duminici gi din sirbitorile mari,trebuia si fie vizut de toati lumea. Soqia sa Nivea preferasi se inqeleagi cu Dumnezeufilreintermediari, avea o pro-fundi neincredere in sutane si o plictiseau descrierile raiului,purgatoriului gi iadului, dar igi insoqea berbatul in ambiqi-ile lui parlamentare, sperind cd,, dacd, el va ocupa un loc inCongres, ea va putea obqine dreptul de vot pentru femei,pentnr care lupta de zece ani, fare, ca multele sarcini si o fidescurajat. itr

"""" Joie Mare, pirintele Restrepo igi adu-sese publicul la limitele rezistenqei cu viziunile lui apoca-liptice gi Nivea incepuse si simti ameqeli. S-a intrebat dacinu cumva iar era gravidd,. Cu toate spiliturile cu otet gi bu-reqii cu gheaqi, niscuse cincisprezece copii, din care unspre-zece trdiau, si avea motive si creadi ci ajunsese deja la ovirsti, cici fiica cea mici, Clara, avea de-acum zece ani. Pi-rea cd fertilitatea ei uimitoare se potolise in sfirgit. A in-cercat si puni starea de rdu pe seama momentului in care

pirintele Restrepo, in predica lui, o aritase cu degetul pen-tru a se referi la fariseii care ayea:u pretenlia sdlegalizezebasrarzii gi cisitoria civili, f;cand qnndnri familia, patria,proprietatea gi Biserica, d6nd femeilor acela;i rol ca albar-baqilor, intr-o sfidare clari,alegii lui Dumnezu, care in pri-vinqa asta era foarte dxacti. Nivea gi Severo ocupau, impreunicu copiii lor, tot rindul al treilea. Clara stitea l6ngi maici-sa,

care o strangea de mAni neribditoare atunci cdnd discursulpreotului ?ntirziaprea mult pe picatele cirnii, pentru ci gtia

cd asta o {dcea pe copili s5, vizualizeze niqte aberagii caredepigeau cu mult realitatea, dupi cum se videa din intre-b;rile pe care le punea gi la care nimeni nu gtia si-i rispundi.Clara era foarte precoce 9i avea imagin agia debordanti pe care

au mo;tenit-o toate femeile din familie pe cale materni. Tem-peratura urcase in biserici gi mirosul pitrunzdtor al 1um6-

nirilor, al timiiei gi al mulfmii inghesuite o ficeau pe Niveasi se simti gi mai obositi. igi dorea ca ceremonia si se ter-mine odad, si se intoarci in casa ei ricoroasi, si se ageze

in coridorul cu iederi si si se delecteze cu cana de lapte demigdale pe care Dddaca o prepara in zilele de sdrbitoare.

$i-a privit copiii; cei mici dideau semne de oboseali, gepeni

in hainele de duminici, cei mari incepeau si nu mai fie atenqi.

$i-a oprit ochii pe Rosa, cea mai mare dintre fetele rimasein viaqi, gi, ca de fiecare datd, a rimas uimiti. Frumuseqeaei stranie avea darul de a o tulbura chiar gi pe maici-sa, pi-rea fl"cutl, dintr-un material diferit de cel al rasei umane.Nivea gi-a dat seama cd nu ginea de lumea asta inci dinaintede a o nagte, pentru c5, a zdrit-o in vis, de aceea nu a fostsurprinsd de srigitul pe care l-a scos moata cind avdzut-o.La nagtere Rosa era albi, neted;, farl, zbdrcituri, ca o pi,-pugi de porqelan, cu pirul verde 9i ochii galbeni, fdpturacea mai frumoasi care se niscuse pe pimdn din timpurilepicatului originar, cum a spus moasa inchinindu-se. De laprima baie, Didaca i-a spilat pirul cu o infuzie de muge-tel, care a av:ut darul de a potoli culoarea, dAndu-i o nuanledebronz vechi, si o lisa goali la soare, ca si i se intdreas-cd pielea, transparenti in zonele delicate de la pintece gi axile,unde se ghiceau venele gi textura secreti a mugchilor. Cutoate acestea, trucurile astea de tiganci nu au fost suficien-te ;i in curAnd s-a rispAndit vestea ci li se niscuse un inger.Nivea a sperat ca etapele ingrate ale cregterii si-i aduci fiici-siiniscaiva defecte, dar nu s-a intimplat nimic, dimpotrivi, laoptsprezece ani Rosa nu se ingrdgase gi nu-i iegiseri coguri,

10

iar gragia ei marini era gi mai accentuati. Nuanqa pielii, cusuave reflexe albistrii, ;i a pirului, lentoarea migcirilor gi

firea ei linigtitn evocau o fipruri a apei. Avea ceva de pegte

gi dac-ar fi avut gi o coadi acoperitl, cu solzi, ar fi fost sire-ni de-a binelea, dar picioarele ei o situau la limita impre-cisi intre fiinti omeneasci ;i fF'po,xi,mitologici. Totugi, fataavusese o viatd aproape normali, avea un logodnic cu care

urma si se mdrite intr-o bunl,zi,gi-atunci rispunderea pen-tru frumuseqea ei avea si treaci in alte mAini. Rosa gi-a in-clinat capul gi o razd. de soare s-a filtrat printre vitraliilegotice ale bisericii, inviluindu-i profilul intr-un halou de

lumini. C6teva persoane s-au intors ca s-o priveasci gi au

gopociit, cum se intimpla adesea cdnd o intAlneau, dar Rosapdrea cd nu-9i di seama de nimic, era imuni la ingAmfaregi in ziua aceea era gi mai absenti ca de obicei, isi imaginaalte animale pe care si le brodez e pe faga ei de masi, jumitatepisiri-jumitate mamifere, acoperite de pene strilucitoaregi previzute cu coarne ;i copite, atdt de grase 9i cu aripi atdtde scurte, incit sfidau legile biologiei gi ale aerodinamicii.Se gAndea arareorila logodnicul ei Esteban Trueba, gi nu pen-tru cd. nu l-ar fi iubit, ci din cauza temperamentului ei uitucsi oentru ci doi ani de absenti inseamni mult. El lucra la

-in.l. din nord. ii scria metodic si uneori Rosa ii rispun-dea, trimigAndu-i versuri copiate 9i flori desenate in tug pepergament. Prin intermediul acestei coresponden{e, pe care

Nivea o viola in mod regulat, a aflat de spaimele si neca-zwrle meseriei de miner, ameninqati tot timpul de prdbu-siri, urmirind filoane care dispireau, cerind credite inbazanorocului viitor, increzdtorin aparigiaunui filon de aur mi-raculos c3re si-l facd sd se imbogiqeasci rapid gi si o ducipe Rosa de braq la altar, devenind asdel b;rbatul cel mai fe-ricit din univers, cum spunea mereu la sfdrgitul scrisorilor.Dar Rosa nu era grFrbitd" si se mirite, aproape ci uitase sin-gurul sirut pe care il schimbaseri la despdrqire gi nici mi-car nu-gi amintea culoarea ochilor acestui logodnic tenace.Influengati de lecturile romantice, romanele fiind singura

t1

ei lecturi, ii plicea si gi-l imaginezeincdlgatin cizme cu tal-pi de piele, cu pielea arsi de vinturile degertului, scurmnndpimdntul in cdutareaunor comori ale piraqilor, dubloni spa-

nioli 9i bijuterii incage, gi degeaba ii spunea Nivea ci bo-gadile minelor erau ascunse in pietre, cici Rosei i se pireaimposibil ca Esteban Trueba si adune tone de bolovani insperanqa ci, supuse unor nedrepte procese de cremagie, ar

siuipa vreun gram de aur. itttre timp, il agtepta firi a se plic-tisi, imperturbabil; in gigantica sarcini pe care gi-o impu-sese: si brodeze cea mai mare faqd, de masi din lume. Ainceput cu cdini, pisici gi fluturi, dar foarte repede fanteziaa pus stipanire pe munca ei gi aga a iegit la iveald un paradis

de animale imposibile, pe care acul le zdmislea sub priviri-le nelinigtite ale tatilui ei. Severo era de pdrere ci venise vre-mea ca fiici-sa si se scuture de buimic eala asta gi si coboarecu picioarele pe pimint, si invege cdteva treburi casnice gi

si se pregdteasci pentru miritig, dar Nivea nu-i impirtigeaaceastd preocupare. Prefera si nu o chinuie pe fati' cu exi-gen\e atat de terestre, presimqind ci Rosa era o fipturi ce-

lesti, ci nu era ficuti si diinuie prea mult in comerqulgrosolan al acestei lumi, drept care o lisa in pace cu fireleei de broderie gi nu obiecta impotriva acelei zoologii cog-

mare$ti.O baleni din corset s-a rupt gi i s-a infipt in coasti. Nivea

a simgit ci se sufoci in rochia de catlfea albastri, cu gulerulde danteli prea inalt, minecile prea strimte gi talia atdt de

ajustatd.pe corp incit, dupi ce se dezbrd.ca,burtaii bolbo-rosea jumitate de ceas pini ce miruntaiele se reagezau lalocul lor. Discutase subiectul de multe ori cu prietenele eisufragete ;i ajunseseri la concluzia c5" atdt timp cdt femeilenu-gi vor scurta fustele gi pnrul gi nu vor renunla la corsete,degeaba vor avea dreptul si studieze medicina sau si votezeci tot n-ar fi avut energie s-o facl, dar nici ea nu avea cu-rajul si fie prima care si renunqe la modi. $i-a dat seama ciaccentul de Galicia incetase si-i ciocineasci creierii. Se gn-

seau intr-una dinpauzele lungi pe care preotul, bun cunos-

t2

cdtor alefectului unei ticeri incomode, lefdceain mod frec-vent in predicile sale. Ochii lui arzdtori foloseau momen-rul pentru a-i qintui pe credinciosi unul cAte unul. Nivea alisat m6na Clarei gi a scos o batisti din mAneci penrru a se

tterge de transpiragia care i se scurgea pe git. Td"cereadevenigrea, timpul pdrea ci se oprise in biserici, dar nimeni nuindrdzneasi tugeasci sau si-gi schimbe pozigiapenrru a nuatrage atenqia pirintelui Restrepo. Ultimele lui cuvinte incivibrau printre coloane.

In clipa aceea, cum avea si-gi aminteasci Nivea dupimulgi ani, in mijlocul tensiunii ;i ticerii s-a auzitfoarte lim-pede glasul micuqei Clara.

- Pst, pirinte Restrepo ! DacE povesrea cu iadul e vri-jeald, a,xatd,! mare plictiseali pe noi...

Degetul ardtdtor al iezuitului, care era deja in aer pen-ru a indica noi suplicii, a rdmas suspendat ca un paratris-net deasupra capului siu. Lumea a incetat si respire, iar ceicare dormitau s-au trezit brusc. Soqii Del Valle au reactio-nat primii, cupringi de panici si vizdndu-i pe copii ci incepsi se agite nervosi. Severo a priceput ci trebuia si acqionezeinainte de a se dezlinqui rAsul general sau vreun cataclismceresc. $i-a luat soqia de braq 9i pe Clara de ceafi si a plecatcu pagi mari, tirdndu-le dupi el, urmar de ceilalgi copii, cares-au bulucit spre ugi. Au apucat si iasd inainte ca preotulsd poati invoca trisnetul menit si-i transforme in stane depiitrd,, dar din prag i-au auzit glasul teribil, de arhanghelrevoltat.

- lndriciti ! infumurati indriciti !

Aceste cuvinte ale pirintelui Restrepo au rimas in me-moria familiei cu gravitatea unui diagnostic ;i, in anii ce auurmat, au fost dese ocaziile de a fi reamintite. Singura carenu s-a mai gindit nicicum la ele a fost chiar Clara, care s-amulgumit sd le noteze in jurnal gi-apoi le-a uitat. in schimb,pnrinlii ei nu le puteau ignora, degi erau de acord ci stipA-nirea diavolului gi infumurarea erau nigte picate prea maripentru o fetiqi atdt de micd. Se temeau de blestemele oa-menilor gi de fanatismul pirintelui Restrepo. Pini in ziua

13

aceea nu diduseri nume ciudiqeniilor mezinei gi nici nu lepuseseri in legituri cu influenqele satanice. Le luau ca pe

o trisituri caracteristicF' afetigei, aga cum Luis era gchiop

sau Rosa frumoasi. Puterile mentale ale Clarei nu supiraupe nimeni gi nu deranj au prea mult; se manifestau in gene-

ral in chestiuni de importangi minori gi in stricta intimi-tate a cdminului. Uneori, la masi, cAnd erau a;eza\i cu to{iiin sufrageria cea mare, in ordinea stricti a importanqei 9i a

rolului fieciruia, solniqa incepea si vibreze gi deodati prin-dea si se deplaseze pe masi, printre pahare;i farfurii, firivreo sursi cunoscuti de energie sau vreun truc de iluzio-nist. Nivea o trigea de coad; pe Clara gi cu sistemul istaobginea ca fiici-sa si-gi abandoneze distracgialunaticdgi sol-niqa si redevini un obiect normal gi nemigcitor. Fraqii se

organizaseri pentru cazul in care aveart musafiri: cel care

se afla mai aproape oprea cu mAna ceea ce se migca pe masi,inainte ca s;;inii sn prindn de veste gi si se sperie. Familiacontinua si minAnce firi comentarii. Se obignuiseri 9i cu

previziunile mezinei. Ea anunta cutremurele cu anticipa-

fie, cee" ce era foarte bine in aceastl" taritbdntuiti de catas-

ffofe, cici familia avea timp si puni la adipost vesela gi sd

pregdteascddin timp incilgirile pentru iegit repede in noap-

te. Cind avea gase ani, Clara a prezis ci Luis va ft aruncatde pe cal, el nu a bigat-o in seami 9i de atunci a rimas cu

un qold deplasat. Cu timpul, piciorul stdng i s-a scurtat 9ia trebuit si incalqe un pantof special, cu platformd, pe care

gi-l fabrica el insugi. Atunci Nivea chiar s-a nelinigtit, dar

Dddacaa calmat-o spunAndu-i ci sunt mulqi copii carezboa-ri precum mugtele, care ghicesc visele gi vorbesc cu sufle-

tele, dar toate trec in momentul pierderii inocenqei.

- Nici unul nu ajunge mare in starea asta, i-a explicatea. Agteptaqi si-i vini fetei menstrualia gi-o si vedegi ci numai migci mobilele gi nu mai anunqe nenorociri.

Clara era preferata Didacei. O ajutase si vini pe lume

;i era singura care inqelegea cu adevdrat natura fantastd a

fetiqei. Cind Clara a iegit din pdntecele maici-sii, Dddaca

t4

alegdnat-o, a spilat-o gi din clipa aceea a iubit-o cu dispe-rare pe creatrra aceea fraglli, cu plimdnii plini de flegmi,mereu pe punctul de a-gi pierde respiratia gi de a se invi-neqi, pe care trebuise s-o readuci de multe oilaviagd,,cu cil-dura sAnilor ei mari, c6nd ii lipsea aerul: gda cd acela erasingurul leac pentru astm, mult mai bun decit siropurilespirtoase ale doctorului Cuevas.

i.r acea Joie Mare Severo se plimba prin salon preocu-pat de scandalul pe care il iscase fiici-sa la slujbi. Spuneaci numai un fanatic ca pdrintele Restrepo putea crede in de-monizagiin plin secol douizeci, secolul luminilor, al ;tiinqei;i al tehnicii, in care diavolul igi pierduse definitiv presti-giul. Nivea l-a intrerupt, spunAndu-i ci nu asta eraproble-ma. Grav era cd" isprivile fetei puteau iegi dintre pereriiacestei case gi, daci preotul incepea si facd cercetdri, aveasi afle toati lumea.

- O si vini lumea si se uite ca la urs, a spus Nivea.

-Iar Partidul Liberal o sd se duci dracului, a adiugatSevero, careintrezdrea paglba pe carefaprul de a avea o vrd-jitoare in familie il putea produce carierei sale politice.

Asa stiteau lucrurile cind a intratDidaca, tArindu-gi pa-pucii gi f6gdindu-gi jupoanele scrobire, penrru a le spune ciin curte niste oameni descircau un mort. Asa era. Veniserdcu o ciruqi trasi de paftu cai, ocupdnd cu torul prrmulpatio,cilcdnd cameliile gi murdirind cu baligi. pardoseala strilu-citoare, intr-un vdrtej de praf, nechezat de cal gi ociri debarbagi supersdqiogi, care fi.ceau gesturi ca si se apere dedeochi. Aduceau cadavrul unchiului Marcos, impreuni cutoate bagajele lui. Toati nebunia era condusi de un omuleqmieros, imbricat in negru, cu o redingori gi o pilirie preamare, cate a inceput un discurs solemn, prin care a vrut siexplice imprejuririle eveni,mentului, dar a fost intrerupr cubrutalitate de Nivea, care s-a repezitla cogciugul prdfuit carecontinea rimigiqele fratelui ei cel mai iubit. Nivea gipa sise deschidi capacul, ca si-l vadd cu ochii ei. il mai ingro-paseri o datd,a;a cd poate nici acum nu era vorba de o moarte

15

definitivi. Strigitele ei au atras mulqimea de servitori dincasd gi pe toqi copiii, c^re auvenit in fuga mare, auzind nu-mele unchiului lor pronun{at in bocete de doliu.

Clara nu-l vdzusepe unchiul Marcos de cigiva ani, dar

gi-l amintea foarte limpede. Era singura imagine perfect claridin copiliria ei gi, pentnr a-gi aminti de el, nu avea nevoie

si se duci la dagherotipul din salon, in care apdreain cos-

tum de explorator, sprijinit de o pugci cu doui qevi de mo-del vechi; cu piciorul drept pe gitul unui tigru din Malaiezia,

in aceea;i atitudine triumfdtoare Pe care o constatase la Fe-

cioaradin altarul cel mare, cilcind pe diavolul invins prin-tre nori de ipsos gi ingeri palizi. ii era suficient Clarei siinchidi ochii pentru ca unchiul ei si-i apardin fagd"in car-

ne gi oase, piriolit de asprimea climei de pe tot globul, slab,

cu muste{i de pirat, sub care se iqea un zdmbet ciudat cu

dinqi de rechin. Era imposibil si se giseasci in cutia asta nea-

gri din mijlocul curqii.De fiecare datF," cdnd Marcos o vizita pe sord-sa Nivea,

rdminea cdtevaluni, producind o mare bucurie nepoqilor,

in special Clarei, precum gi o adevirati furtuni cate dedea

p"ri. c"p ordinea domestici. Casa se umplea de cufere, ani-

male imbils dmate,linci de indieni gi bagaje mariniregti. Pre-

tutindeni, oamenii se izbeau de tot felul de troace ciudate,

apilreaulighioane nemaivdzute, aduse de pe tirAmuri inde-patarc gi care-gi giseau sfirgitul strivite de mltura impla-cabili a Didacei prin cotloanele casei. Severo susfinea ciunchiul Marcos avea purtiri de canibal. igi petrecea noaP-

rcafecdnd nigte migciri de neinqeles in salon, majtdrziu s-a

aflat cderau exercitii menite si perfecfoneze controlul mingii

asupra corpului gi si imbundtdgeascd digestia. Ficea expe-

rienqe de alchimie in bucitirie, umplAnd casa de o fumira-ie impuqiti gi stricAnd oalele cu o substanqi solidi, care nur" n "i dezlipea de pe fund. in timp ce restul casei incerca

sI doarmi, igi tira vahzelepe coridoare' scotea sunete ascu-

qite din nigte instrumente silbatice gi incerca si-l invele spa-

niolegte pe un papagal a cdruilimbi materne era de origine

t6

amaz o niand". Ziua dormea intr-un hamac p e care- I intindeaintre doui coloane ale coridorului, acoperit doar cu un felde gorq scurt care-l enerva nespus pe Severo, dar pe careNfvea il scuza, pentru ci Marcos o asigurase cd aqapredicaNazarineanul. Degi pe atunci erafoarte mici, Clara igi amin-tea perfect de prima sosire acasd a unchiului Marcos la ca-pitul unei cilitorii de-ale lui. Se instalase de parci ar fi vrutsi rimdni acolo definitiv. in scurt timp, plicdsit si tot iapartelaseratele de domnigoare in timpul cdrora stipdna casei

cdntala pian, sI joace cdrqi 9i si evite pisdlogelile rudelorcare il indemnau si se potoleasci gi si inceapi sd,lucreze ca

asistent la biroul de avocaturd alui Severo Del Valle, gi-acumpirat o flagneti si a inceput si bati strizile, cu intengiade a o seduce pe vari-sa Antonieta si, in plus, de a inveselipublicul cu muzicaprodusi de invlrtirea manivelei. Insta-lagia nu era decdt o cutie rdpdnoasd, prevdzutS, cu ro!i, darel a pictat-o cu motive marindresti si i-a adiugat un fel de

cog de vapor. A iegit ceva ca o sobd cu cirbuni. Flagnetacdnta alternativ un mars militar gi un vals, iar in pauze pa-pagalul, care invdgase spaniola, degi igi pistrase accentulstriin, atrd,gea lumea prin qipetele lui ascugite. Mai scoteacu ciocul si nigte bileqele dintr-o cutie, pentru ca cei curiogisi-gi ghiceasci norocul. Bileqelele roz,verzi si albastre erauatdt de ingenioase, incit nimereau fdrd, greg doringele celemai secrete ale clienqilor.ln afarl, de bilete, mai vindea gi

mingiule de rumegug pentru a-i distra pe copii 9i prafuriimpotriva impotentei, pe care le comercializa cu voce sci-zutd,trecatorilor afectaqi de aceasti boah. Ideea cu flagnetai-a venit ca o ultimi gi disperati soluqie pentru a o atragepe verigoara Antonieta, dupd ce alte forme mai convenqio-nale de a o curta diduseri greg. S-a gAndit ci nici o femeiezdravdnd,la minte nu putea rimdne indiferenti dupi o se-renadd,la flagneti. Asta a ficut. S-a instalat sub fereastra eipe seari ca si-i cante margul militar 9i valsul, in timp ce ea

lua ceaiul cu cdteva prietene. Antonieta nu s-a simgit vizatd.pini ce papagalul n-a inceput sd o strige pe nume gi atunci

l7

a iegit la geam. Reacqia nu a fost cea pe care o agtepta curte-zanll ei. Amicele s-au apucat si imprigtie vestea prin toatesaloanele din orag, drept care in ziua urmitoare lumea a in-ceput si se plimbe prin centru, sperind sd-l vadi cu ochiiei pe cumnatul lui Severo Del Valle care cdnta la flasneti gi

vindea mingiuqe de rumegug cu ajutorul unui papagal pndu-chios, pur gi simplu din plicerea de a constat a cd pdnl' si cele

mai bune familii aveau motive intemeiate si se rugineze. Ru-ginea familiei l-a obligat pe Marcos si abandon eze flagnetagi si aleagd metode mai puqin vizibile pentru a o atrage pe

verisoara Antonieta, cici nu a renuntat si o asedieze. Ori-cum, in cele din urmi n-a avut succes : fata s-a mdritat penepusi masi cu un diplomat cu douizeci de ani mai in vir-sti decAt ea) care a dus-o intr-o tard tropicali de-al cireinume nu-gi mai amintea nimeni, dar care sugera negri mulqi,palmieri gi banane, si aici a reugit ea si scape de amintireapretendenfului care i-a stricat cei gaisprezece ani ai ei cu mar-gul militar gi valsul. Marcos a fost deprimat doui-trei zile,apoi a anun{at ci nu se va cdsitori niciodatd ;i ci va pleca

sd" facd" inconjurul lumii. A vAndut flagneta unui orb gi pa-pagalul l-aldsat Clarei, dar DEdacal-a otrdvit. pe ascuns cu

o supradozi de unturi de pe;te, neputand suporta privi-rile lui lascive, puricii 9i lipetele c1r care ofereaplanete, min-giuqe gi prafuri pentru impotengi.

Aceasta a fost cilitoria cea mai lungi a lui Marcos. S-a

intors cu o incircituri de ldzruriaqe care au fost depozi-tate in ultimul patio, intre cotegul giinilor gi magazia de

lemne, pdnl,la sfArgitul iernii. La venirea primiverii, le-atransportat in Parque de los Desfiles, un cAmp enorm, pe

care se aduna lumea si priveasci parada de sirbitoarea na-qionali a militarilor care mirsiluiau cu pasul de defilare pe

care-l copiaseri de la prusaci. CAnd s-au deschis hzile, s-a

vdzut cd. erau pline cu buciqi de lemn, de metal gi de pdn-zd vopsiti. Lui Marcos i-au trebuit doui siptimAni si asam-

bleze pirqile cu ajutorul instrucqiunilor dintr-un manualscris in englezd,,pe care l-a descifrat cu imaginaqia sa invin-

18

cibile gi cu un mic dicqionar. CAnd treaba a fost gata, a apd.-

rut o pasire de dimensiuni preistorice) cu un chip de vul-tur furios pictat pepartea dinfagd,, cu aripi mobile gi o elicepe spate. Emogia a fost mare. Familiile din oligarhie au uitatde flagneti si Marcos a ajuns noutatea sezonului. Lumea ve-nea duminica in plimbare si vadi pasirea gi vAnzitorii de

dulciuri, iar fotografii ambulanqi si-au ficut plinul. Cindinteresul publicului a inceput si scadi, Marcos a anun1;at

c5., de cum se indrepta timpul, avea de gind si se ridice cupasdrea si si traverseze Cordilierii. Vestea s-a rispAndit incdteva ore gi a ajuns si fie evenimentul cel mai comentat al

anului. Maginiria zdcea cu burta pe pimdnt, greoaie gi im-piedicati, seminAnd mai mult cu o ragdrdnitl,decdt cu acele

aeroplane moderne care incepeau si se produci in Americade Nord. Nimic din aspectul ei nu lisa si se creadi ci s-arfi putut migca, gi cu atdt mai puqin ci s-ar fi putut ridica si

traversa munqii inzdpezigi.Ziariqtii gi curiogii au ndvilit gri-madd.. Marcos zdmbeaimperturbabil in faqa avalangei de in-trebdri gi p oza fotografilor fdrl, a davreo explicaqie tehnicdsau gtiinqifici asupra modului in care avea de gAnd si faciisprava. Au fost oameni care au venit din provincie ca sd

asiste la spectacol. Patruzecide ani maitdrziu,nepotul meu,

Nicol6s, pe care Marcos n-a apucat si-l cunoascd, a dez-gropat inigiativa zborului care afost mereu prezentainbdr-bagii neamului siu. Nicol6s a avut ideea si o facl,in scopuricomerciale, intr-un cdrnat uriag, plin cu aer cald, care sipoarte o reclami pentru biururi carbogazoase. Dar, pe vre-mea cind Marcos i;i anunqa voiajul cu aeroplanul, nimeninu binuia cd aceastd. invenqie ar ptte^ sluji la ceva udl. Elo fi"cea din spirit de aventuri . Ziua fixati pentru zbor a in-ceput prin a fi innorati, dar neribdarea era atdt de mare, cE

Marcos nu a vrut si amine. A ajuns la timp gi nici nu s-a

uftatla cerul care se umplea de nori cenugii. Lumea uimitia umplut toate strdzlle adiacente, s-a cdgdratpe acoperiguri-le gi balcoanele caselor din apropiere si s-a inghesuit in ma-rele parc. Nici un miting politic nu reugise si adune atita

t9