NicolaeAchimescu ,. EDITURATEHNOPRESS Str.Zimbrului nr.17 ~ - -700047 I a ~ i1;e1./Fax:0232260092 t f:'.1 ' ISBN:973-8048-38-9 INDIA RELIGIE 51FIL050FIE ~ /\/Ie il LACoolei7 .......f!;';UiI vftf $/Oe;9- t.d. 1editura Tebiiopress I A ~ I w - LL o ~

~

. .. = --LLu a_ c( Z t/)#t ~.

"0 _ , -w U CJ ---/'-:::i:z w a: CUPRlNSII INTRODUCERE ....................................................................................... 9 L INDIA: o SCURTAISTORIEAUNUI SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL ~ I MULTIRELIGIOS ............................................................................................. 13 II. VEDISMUL ~ I POSlVEDISMUL ................................................................... 20 1. Literatura sacri ............................ :.................................................... 20 2. Divinititi ,i semnificatii .................................................................. 24 3. Cosmogonia ........................................................................................ 37 3.1. Cos11UJgonlargvedlc4 ..................................................... 37 3.2. Cosmogonla bra/I1tIIlJllc4 .............................................. 40 3.3. Cosmogonilz upanqadlcii ...................................... ;....... 43 4. Probleme de doctrinA ......................................................................... 46III 4.1. OmuL ElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe ............... 46 4.2. Mllntuirea ca e1lberare.lntre karman fI salllSD.ra .... 52 4.3. Mistica upanqadiclJ. U,Jirea cu Absolutul ............... 57 4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenFiat .... 59 4.3.2. Coincidenla contrariilor ................................ 61 4.3.3.Contemp/area lui Atman-Brallman ca lumina interioara ........................................ 65 5. Cultul ................................................................................................... 68 5.1. LocurJdecult .................................................................. 68 5.2. SacrljicUJe 11 sacerdo(iul..............................................71 5.3. RiturHe ............................................................................... 75 5.3.1. Riturile domestice (grihya) ............................ 75 5.3.2. RituriJe so/emne (srauta) ................................ 78 6. Eshatologia. Cultul mortilor ............................................................ 84 6.1. Esllatologia ...................................................................... 84 6.2. Rituri./ilnerare ................................................................ 87 III. HINDUISMUL SAU "COMPLEXULOPOZI'fIILOR" ........................... 89 1. Ce este hinduismul? ................................................................1.......... 89 2. Literatura sacri ...................................................................... :........... 92 3. Divinititi ,I semnificatii ....................~ .............................................. 97 3.1. Divinltil(i masculine ...................................................... 98 3.2. DiviniliJtlfemlnine ......................................................... 108 3.3. Fiin(e 1lfoT(esupranamrale ....................................... 109 3.4. Fitolatria, zooiatria... ; cultul"vacii" ...................... 110 3.5. Politeism, t'panteism" 1; t'monoteism IllternatJv" .. 113 , '! 67 India.ReUgieiftlosofieCuprins 4. Hinduismul cJasic. ................................................................................ 1186. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul.................................... 236 . 4.1. ............................................ 119 6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' ........................... 236 4.2. Legea kannJc4 saJflSllra ........................................... 126 6.2. Slkilismul ....................................................................... 238 4.2. 1. SaJIlfiira cosmicli .............. .......................... 134 6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ ................................... 238 4.3. Dltanna mokfa ......................................................... 141 6.2.2. Doctrina sikhistli .............................................. 240 4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) ................. :........ 148 6.2.3. Cultul ................................................................ 241 4.5. Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl! (darianas) .................... 157 6.2.4.Sikhismu/ intre trecut #vii/or. 4.5.1.VedAnta ............................................................ 158 .... ......................................243 - _ .."4.5.1.1.VedAntapreSankarianli ....................... 158 7. SincretismulNo. mi,cAri reformatoare ...... 244 4.5.1.2.VedAntasankarianli ............................ 161 7.1. Brlll,ma-SamJlJ................................................................ 245 4.5.2. Miinlirpsii ......................................................... 167 7.2.Arya-SamIl]........................................................................ 247 4.5.3. SiIqJkhya ........................................................... 171 7.3. Rllmakrisl,na-Mission .................................................... 249 4.5.4.Yoga .................................................................. 182 7.4. oS:Radl,akrlsl,nan ......................................................... 251 4.5.4.1. Origini$1 tipuri Yoga ........................... 182 8. Situatia actuall. Perspective. ......................................................... 252 4.5.4.2.Trepte/e Yoga ...................................... 185 IV. JAINISMUL .................................................................................................... 256 4.5.4.3.Eliberareaflnalli # 1.lstoriajainismului: Piriva $i Mahivira ....................................... 256 "puterile miraculoase" (siddhij.......1972. DoctrinA Ji moralA ............................................................................. 260 4.5.5.Vaiseshika .................................................... 2022.1. Perioadelecosmlce ...................................................... 260 4.5.6. Nyliya ................................................................ 2062.2. Compozllla universului .............................................. 261 4.6. Mlsdca bhakti ................................................................. 211 23. Sufletele Indivlduale substan(a karmlcli .............. 263 2.4. Eliberarea ..................................................................... 2665. Hinduismul post-ciasic. Sectehinduiste ................... 218 2.5. Ascezll moralli .......................................................... 2685.1. Saldlsm-tantrlsm ............................................................. 218 3. Situatia actuall ................................................................................ 2715.2.Vislmulsmulsiva/smul ............................................. 223 V.BUDISMUL ...................................................................................................... 2755.2.1. Secte vishnuiste ............................................... 224 I.Literatura sacrA ................................................................................ 2765.2.1.1. Bhligavata ................................................. 224 I.I.CanonulliinaylJnist ...................................................... 276 5.2.1.2. Piiiicariitra ................................................ 225 1.2. Canonul ma/'Ilyltnist ...................................................... 280 5.2.1.3. RiilnAnuja ................................................ 226 1.3. Literatura vajrayllnlstli ...............................................1. 282 5.2.1.4. Miidhva ...................................................... 228 2. Buddha: istorielegendii .............................................................. 282 5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha ............................ 2293. Budismul indian.! 5.2.1.6. Ramailii # krishnailii ............................ 230Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha ......................... 289 5.2.2. Secte sivaiste ................................................... 2314. Viataexistenta tn acceptiunea lui Buddha ............................... 295 5.2.2.1. P/iSupata .................................................... 2324.1. Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism? ....... 295 5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir ................................... 233 4.2. Efemeritatea lucrurilor ..........................................! ... 299 4.3. NOIl-eul (anattiJ) ............................................................ 3025.2.2.3. Saivasiddhiinta ........................................ 234 4.4. COIldiponismul absolut (pa(iccasamuppll.da) .......... 3075.2.2.4.Vi'aJaiva-#i sou lingliyat-ii .................. 235 "I 8India.Religieifilosofte 5.lIinayina ............................................................................................ 311 5.1. Non-teJsllUlll,inayllllist ................................................. 311 I'5.2. Cosmologio ...................;.............................................. 313 5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea .................................. 316 5.4. Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi ............. 321 INTRODUCERE6. Mahayana .............................................................................................. 325 6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:' S-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentruontologleII antlontologle........................................... 325 6.2. Credin(illl experlentiJ ................................................ 328Europa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, pe 6.3. Omul desiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 33 1careproiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" 6.4. NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut? .............. 335 care a exercitat 0mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene. 7. Comunitatea monahaUl $1laicatul ............................................... 342 Daca dorim sa rea1mente Orientul trebuie sa ill 8. Morall $i ascezi ............................................................................... 347 primul rand acest "Orientmisterios al vechiului mit occidental"? 9. Vajrayina ..........................................................................'............... 353 10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier ................................ 356 acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nupot fi con1:racafc1te prin 11. Budismul in Occident ................................................................... 358fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm BmLIOGRAFIE ..................................................................................... 361 cumai multa illdfujire de mit". 3 De prin secolul al XVI-leapana astazi, multi europeni de lnaltatinut.aspiritualr", in illCercarea de a intraill dialog cu unii ganditori din Indiadin Extremul Orient, au trait de fiecare data 0 experienfA foarte ciudata, avnd sentimentul ca, pursimplu, Ie "fuge II pamantuldesubpicioare",ca patrundintr-unspatiuabsolut necunoscut. De pild!, un carereprezentant al budismuluirea1mente acel sentiment chinuitorincomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - aa cum sublinia cineva - ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cunonle sau experienle se pulverizeazadispar, ca se cade de fapt intr-un abis0incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge dinnou laliman., se descoperainfapt straturimai profunde, mai adanci ale realitapi. Cat de aproape suntem i.nsasaunude adevarata existentanu se poate inca spune, intrucat apar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4 I,I 1.H.Cox,LichtausAsien:VerheissungundVersuchungostlicher Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p.124. 2. Ibidem, p. 185. 3.lbidem,p.190. 4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn,1965, p.17. 10 11 India.ReUgie fUosofie Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatlt sa recunoascaOrientul,daca filosofiaoccidentala este rea1mente disponibila sarecunoasca curentele de gfuldire orientala ca filosofie in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0istorie a filosofiei universale. L.a:finnfuId: "Filosofii manifesta aceatendinta fireasca,anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cuexistentaumanain sinede a condamna toate celelalte culturi ca apartin.nd treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres.Depitda,Hegel Marxs-auaratatchlarinteresa!ide descoperirea altor civiIi.zatii. incazul filosofilorcu tentapolitica, indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii puneH. Rombach lui Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta singurulloc al implinirii existentei6 Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consemneaza:Heideggerde metafizicii occidentale, darfac.e acest lucru doarpentru faptul cade1a premisa ca filosofia ar fiun produs al Occidentului; in contrast cu acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte occidentala cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientala (m principal budistA) ar trebui sa deschida0noua perspectiva, respectiv 0extensie filosofica, sa pomeasca dinspre trecut spre viitor",7 Referitor la intrebarea legatli de ceeace impiedicape filosofii Q9Cidentali sarecunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume Absolut ca pe 0filosofie autentica,nu exista inca un raspuns convingator. 0ipoteza arputea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz ar constaIn aceea cit, in OrientOccident, relatia dintre filosofie 5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21 6.Cr., H.Rombach,Phanomen%giedesgegenwartigenBewusstsefns, 1980,p.153. 7.Y. Tacheuchi,TheHearlofBuddhism.In search oftheTimless Spirit of Primitive Buddhism, New York,1983, p.77 '" Introducere religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentala s-a separat de religie abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un statut strict In dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca0"cale a transcendentei de sine a omului". Pentru "filosof', iubitorul de intelepciune, se pune intelepciuneaorierttalaarvizamai pulinrealitatea sauadevarul ultimo..-- .'--Deosebirea profundaintre modul oriental de gandirecel occidental se eviden-p,azl1mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit caal oricarei existente, ar reprezenta unconcept traditionalindispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schlmb, el este un principiu comun. Daca ideea de ''Nimic absolut" reprezinta 0notiune greu accesibili pentrupentru budist eaeste, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri. in Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca existentiia tuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva, de existenta nueste nimic altceva decat''Nimic-ul absolut" este ridicat inmod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta Primind, prin unnare, aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, ''N'rrnicul apsolut"devine, infapt, antiteza la invatatura care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu. T oti partenerii de dialog occidentali, in general, in special, constatii ca inbudismin Orient ingeneral "adevarul" nu are din punct de vedere valoric nici unpret. Existii 0aversiune evidenta 8.VeziJ.vanBragt,BegegnungvonOstundWest.Buddhismusund Christentum,in:H.WaIdenfels undTh.lmmoos,FernostlicheWeisheitund christlicherGlaube.Festgabe fiir H.JumoulinSJ zurVollendungdes80. Lebensjahres, Mainz,1985, pp. 274-275. 12 ".....:. India. Religie if"lIosoOe :;:.'M'fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei, exista 0opozitie fata de gandirea discursivadistinctie. India incearca, ingenere, sa-I transpunape omintr-un spatiu In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului... I. INDIA:0SCURTA ISTORIE Aceast! mentalitate propune sa descopere omului falsa iluzie pe A UNUI SPATID MULTIETNIC, care singur i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l, in MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL timp, sa Iupte progresiv chiar cu elpana ce vaadevarata "realitate" care-I guvemeaza. Dinacest punct de vedere,_SIMULTIRELIGIOS, ,existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul lupta, pe de 0parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata cosmos, iar pe de alta parte cusinecaparte integrantaformade lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, incare este obligatcontinent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic, satraiasca datorita cic1ului reincarnarilor.cateconomic, culturalreligios. PopulatiiIe autohtone din acest spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre, numeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct j' ..asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine delatluviul Sindhu, devenit in limbaveche iranianaHindhuin greacalndos. In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nuseincanimic sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se presupune, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala in Ceylon (Sri Lanka), arfipopulatiei celei mai vechi din aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii, care erau inI.ndiaincade prin mileniul al IV-lea i.d.Hr. erau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0mare lnflorire intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe,cele mai reprezentative exemple in acestIe constituie ruinele celebrelor centre urbane religioasede culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de Harappli,veche cetatedin teritoriul numitPunjab, de Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un I I model cultural !ii religios identic. In plus, se pare caaceste doua centre 1415India.ReUgieifllosofle trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta9 Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0citadeIa, ziduri; un sistem de salubritate avansat printre alte multe binefaceri ale unei vie? civilizate, un sistemde bai perfecponat Existau constructii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care sesA vad! temple invechile cetap. Singurele documente de care dispunem privind viatareligioasA preindo-europeana sau ariana invaleaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pildA, figurinele de 0 femeie aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului, un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapudupA vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oameniiimaginaufiinte supranaturale care locuiau inplantearbori un panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umanegravatepesigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe zeul indian demai tfuziuSivainpostumdesta.pan al animalelor. Jar faptul ca pe unele sigilli apareinfruntarea rituala a taurului, ca in Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorataicL multe dintre aceste elemente aveau safie absorbite mai tfuziu de1raditiile religioase indienepropriu-zise10. Sepresupune chiarca religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene11 9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleiorreligioase, volumul I, Editura $tiinpficA1981. p. 132. 10.ThomasJ.Hopkins,TheHinduReligiousTradition,Encino, Dickenson, 1971, p. 9. 11. A. L. Basham, TheWonder That Was India, New York, Grove Press. 1954, p. 25. India:0scurtl istorie PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in jurul aDl.lluiisootd.Hr.'asemenea cetAti,precumHarappiiMohenjo-daro,autar! aIAsa vreo deosebitA tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii.' Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya ..-in iimba veche iranian!iirya in sanscritA), au venit, dup! toate probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica, cultural!religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunta fi fost oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, viata ca agricultori crescatorideanimale.De asemenea,ei foartebine prelucrarea metalelor, roatacarul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDduse inpapeanordica a Indiei de astAzi. cum subliniaza indologii 12, societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti, rAzboiniciagricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, darin divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra VaruJ)asuntlegatedepreofi;lndraMarutsuntveneratede nlzboinici, iar zeiiAiviniSarasvatisunt cinstiti de agricultori. NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pelaanul450td.Hr.,adicaodatAeuaparitia jainismuluibudismului, autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincidecu extinderea dominapei persane asupra II p. Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indoeuropeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic,1997; idem, L 'ideo[ogie tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus,1958. 16 17 India.Religie l.fflosofie Punjabului, nu insaasupra regiunii nord-estice a Dat fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum inregiunea Gangelui, mai precis inregatul Magadha. Aici, noulva devenivaramane vreme de peste secole capitala imperiilor indiene cevorunna. Dupa0perioadamaidatoratAconducerii unei dinastii 1acamecompte, dardupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucitaera a pritnului mare imperiuindian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe

cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka (272-232 i.dRr.). eel mai ilustrureprezentant al dinastiei Mawya. Rege1eAsoka s-a convertit 1a budisma devenit un aparator energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugariin misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asiadin nordul Africiiin unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezintapentrubudismceeace pentrucre;;tinism ConstantincelMare- afostomenia,administratia internaabandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de meritele noH sale po litici astfel, sa devina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnacaelambitiile sale impetiale, darle-aadaptat eticii umanitare a budismului13. Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala 13. Cf. A. L. Basham, op.cit. p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society,1956. I' India:0scurta istorie Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni de catreregii greci din Bactriana14,de scip, parti, hunialtepopulatii nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0nouB. perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural, concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste catin plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr. sauI d.Hr.), care aextindadominatiaasupra iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul sall, cunoscut sub numele de ImperiulKUlIn, s-asub atacurile sassanizi. in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea mare imperiu indian, dupaMawya KU!fq.n, care se va numi Imperiul Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Guptain cursul catorva secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori, comparativcualteperioadeanterioare.Aceasta perioadaeste cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", avnd ca fundament aceea ce numesc sinteza brahmanica cristalizata. religieul... ..xdinI' .16CLW (1- socletate- ore po ltica. 14.UniicerceUitoriafirmlichiar cliuniidintreacetiregis-auconvertit la budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W.RhysDavids sustine cliadevenit budist clia r!mas inamintire pentru celebra sa conversatie cufilosoful-cliluglir budist Niigasena;cf.Th. W.Rhys Davids,trad.,TheQuestionsofKing Milinda,I-II,NewYork,1936.Louis Finot, in propria sa traducere a aceleiai lucrui. nuplirerea acestuia, ca altiautori;veziMilinda-Panha sauintrebarile Regelui Milinda,trad. rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, 1993, p. 21. 15.Noul stil creat in arta budistli li are numele de la acela al regiunii din nordvestullndiei,carecuprindeastAziAfganistanulde sud anumitep!rtidin Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!, atingandu-i apogeul lntre aniiI 30-150430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA prinreprezentareaideaIizatliachipuluiuman.Indecursulevolutieisalese remarcli printr-o spiritualizare progresiv!printr-o abstractizare formalli. Vezi Franz-KarlEhrhard IngridFischer-Schreiber(Hrsg.),DasLexikondes ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98. 16. ThomasJ. Hopkins, op.cit.,p. 82. .J:. t .. 18India.ReUgiei'fllosofie .. India:0scurta istorie19 incepandcuanul1000d.Hr.auaparutinIndiaarabiisecte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicainEanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc Indianord,,,tara msa ... .dinm: arlene cunon-.m;iene, a cele dinlntreguI subcontinent a c8zut sub conducereamusulmana!hinduisinul, 0 religle capabili sasatisfucA necestt!tilereligloase ale celel a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a'mai marlp8rtiapopulap.ei Indiei. Ulterior auaparut cele douamarltnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabarreligioase cuuncaracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor (1498)Ii continuat dupa fondarea companillor englezeolandezedouareligii Iafel de semnificative:jainismulbudismul. (injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa .:-:inprezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute inspatiul abia dupace India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel de- indian, trtiescadepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care al doilea mboi monilial, inanul1947, India obpnut independenta,musu1mani,mozaici, zOroastrieni. Deasemenea,maiunii astazi fiind 0republica federativa fonnata din21 de state.indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.). Astazi, India se prezintaca 0tara multietnica, multilingvisticii multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii de culoare neagra, alba saumongoli, carevorbesc 0multime de limbi dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane,indoariene. Ceamai mare parte a locuitorilor are ca limbamaterna fie 0 ," limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu, tami!,malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in care apare consemnata 0foarte bogata literatura religioasalaica. Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca .limbi literare limbi indo-centrale,pali prakp. Ele nu sunt 0evolutie ulterioarli asanscritei, ci iauorigineain anumite structuri lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel cusanscritaDinlimbileindo-cen1nlle dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijabi; I, gujarlitf, oriya. Dinpunct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat caleidoscop. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre religiaci despre religiile Indiei, intrucat fiecare etapa din evolutia religiei acestora s-a transfonnat intr-o altacu diferitele ei sisteme21Vedismul i postvedismulII II. VEDISMULPOSTVEDISMUL 1. Literatura sacra --..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna sacra"i este utilizata ca denumire genJnua pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologicoistoric, Veda poate fi descrisa ca0literatura vasta, care reflecta, pe de 0 parte, conceptille i trairile religioase ale primilor invadatori arieni inIndia i, pede altaparte,pe cele profesate de cAtre aceainveacurilel.llD.18toare. a fost scrisa in limba sanscritii i cuprinde Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita): $.gveda,Samaveda.Yajurveda i Atharvaveda; in sensul strict al cuvantului,Vedadesemneazaacestepatrucolectiidetexte;b) Briihmana; c) Aranyaka; d)e) textele Siitra. Ceamai veche i ceamai importantA din1re cele patru Vede este socotita.8gveda("Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028deimnuriredactate in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea i.d.Hr.limba in care a fost scrisa faranici lU1 fel de dubiu ca textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. LuatAin sine, culegereanu este 0lucrare unitara, scrisiide un singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp una de altaapoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea i cunoatereamitologieireligiei popoarelor indo-europene. Siimaveda ("Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din $.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in acest sensin cadrulactelor decult.Yajurveda("Vedaformulelor sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferitecuprlnde fonnulele ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catresacerdopi respectivi. In fine, Atharvaveda ("Veda vrlijilor") contine descantece, CuIegerea cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditrebrahman, preotul care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice. Brahmana(1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya i Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda sunt: Satapatha i Taittiriya. infond, elenusuntaltcevadecatsirnple anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede. Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 i.d.Hr. i conlin instructiunimedita:p.i pentru eremiti, pentru cei in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput inBriihmana, insensu!de actul ritual exterior i interiorizlhii sacrificiului. Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a exista intre ritual, macrocosmosmicrocosmos. Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a (800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului i se categoric de ritualismul acestuia, avand - cum 0 arma i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data astfel")17 - un caracter mistico-ezoteric. qintotalul de 108 'doar 14 17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenular putea fiinterpretatcadeservindunintregsistemdecorespondenfeprecisefritre componentelepersonalitafiiumane,elementele structurile universului fizic. VeziL.Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch. Maiamoud), Paris, Hemlann,1978, pp. 149-I 51; serrmificafia in sine a cuvantului este abordata. pelarg de P.Deussen,Filosofia upani$adelor,trad. rom.,Ed. Telmica,1994, pp. 23-26: ".4 t t t 22India.Religieimosofie ::;.,sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechimai importante dintre ,;,, acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-, " Blhadiirawaka-Taittnya-Upanishad... "< ta treiapatraSiimaveda, iar ultimeledoUa aparpn Yqjurveda 8. Literatura Siitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie dinmanuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli scurte legate de rituahniviata morala. Practic, existA doll! grope de izvoare siitra,anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice privindderulareamarilorsacrificii,Grihya-SiUa, careprezintaprescrippi referitoare la ceremonialurile private,Cele patruVeda,Brlihmana,Aranyakaadica Veda insensullarg al cuvantului, au ap8rut-inconceppaindienilor -Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie divrna.sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). literatura Siitra este de origine umana,ea este considerata. ca 0traditie cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul erei se deosebesc de Vede prin faptul cA fonnulele sacre cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. inplus, in vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati, inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra. Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat: "Brahmanii recita 0suta de mii de versete din mintea Ior!,,19.De 18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat ungrup de Briihmana,Aranyaka $iUpani$ade. 19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu niciodat!"."InIndiadenordnuseaft! niciunrnanuscrispecares!-lpot copia". Vezi Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H. Nakamura,Orient *iOccident:0istoriecomparatliaIdeilor,trad.rom., Humanitas, 1997, p.33. ''fr'ismul i postvedlsmul23 asernenea, cand savanp.i occidentali au inceput sa. publice pentru prirrk oarn editH critice din Vede, ei au consuItat "manuscrisele vii", adicA pe brahmani, a caror rnemorie era mult mm exact! dedit manuscrisele propriu-zise. to convingerea brahmanilor, scriereacopierea textelor ar fi putut damaila erori dec!t pastrareareproducerea acestora din memOlie. Chiar cea mai mica de asimilare a scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime 0situape similarain Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu Ceza?-, druizii "socotesc ca religia nu permite consemnarea in scris a I, Invataturii lor ...", pentru ca, inire altele, "cei mai multi, bizuindu-se pe scris, suntfu. general maiininvatareape numai acoma atenpe mernoriei'I.tot la feI, in vecheaJaponie, miturile ritualmile erautransmise generapiIor1.l11D8toareprinintennediul mernoriei de ciitre gruparile sacerdotale ereditare de pe langacurtea imperiala22 Astazi,Vedelenumaiprezintadecdt0importantA "arheologica". Scrise intr-o sanscrita. mai mult sau mai puPn arhaica, ceea ce Ie face accesibiIe doarunui numar limitat de brahmani erudip, elen-aufost niciodatatraduse Invreuna dintre limbile curente ale Indiei. Transmiterea lor traditionala oraIa, de la maestru la discipol sau din tata In fiu,se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani cu precAdere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul sacrificiu vedic pierdut mult din semnificapa sa de odinioara, ba chiar a capatat 0nota desueta, iarmarile divinit!p vedice au intrat intrun con de umbra. La drept vorbind, doar literatura vieactua1a, mai ales datorita comentariilor celebrului fiIosofSa:r;tkara (sec. al VIII-lea)23, intemeietorul sistemului Vedlmta.I 20. De Bello Gal/ico,VI,14; cf.versiunea rom.C.Iulius Caesar, Riizboiul galic.Riizboiul civil,Ed.1964, p.219.I 21.Cf.A.C.Bouquet(ed.),Radhakrishnan:ComparativeStudiesin Philosophy Presented in HonourofHis SixtiethBirthday,London,George Allen and Unwin,1951, p.155. 22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34.I 23. Vezi M. Hulin!j:i L. Kapani, Hinduismul. in: J. DeJurneau, Religiile lumii. Hurnanitas,1996, p. 336. 25India.RellgieifiJ,?sofie I2. Divinitatisemnificatii J...,',,;' ofDupa cum aratAtextele vedice, experientareligioasa a omului din acea vreme era centrata pe lumea de aici. ExistA 0stransa corelare Intre lumea naturii, cosmosviatacomunita.raa omului. Fenomenele natutale emueleinsele fie divinizate, fie st:rans legate, aproape Infiecare aspect, de, sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici, vantul, soarele, stelele erau realitati vii, ele alcatWau 0parte a vietii spirituale. Multe dintre imnurile vedice nu erau adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii sau unui zeu al focului etc., ci soarele,luna, focul sau chiar fulgerul cobonInd dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, ale numinosului. Pedealtaparte,inl].gveda.depiida,descoperim0 reprezentarc.'? antropomorfica a zeilor. similara altor divinitati indoeuropene, cum ar fi celeIi se atribuie cap, fata, ochi, brate, maini, picioarealte parp ale corpului omenesc. Formele zeilor sunt insadeseori neclare, iar anurnite membre saup&j:i ale lor sunt concepute II strict figurativ, pentru a Ie descrie actiunile. De exemplu, limba membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva declt fliicmile sale; bnqelezeului soarelui suntrazelesale, iarochiul saureprezintadiscul sola?4. Intre zeii care reprezintii. diferite fenomene ale naturii amintim, In primul rand, pe Dyauspitar, panntele cerului25, nurnit de multe ori parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr-o relatie foarte stransa cu zeitaPrthivimatar ("Mama-Parnant"). Dupa cum aramMircea E/iadi6, este cert ca atat zeul vedic Dyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, catzeul germanic Tyr-zio no sunt altceva dedit fOlme istorice evoluate ale unei divinitati uranie.p,e II 24. A.A.Macdonell, A History ofSanskrit Literature, New York,D.Apleton and Co., pp. 71n2. 25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ"Dyaus pita.{i' ("0, Tata Cer!"); vezi Sweda, VI, 51, 5 etc.. 26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas,79. Vedismul ,I postvedismul priIiiordiale, DiBis, comunetuturortriburilor arlene,caele dezviUuie, prin chiar numele lor, binomul originar "lumina (zi)"- "sacru,.27. Dyaus s-abucmat, desigur, c8ndva, deautonomia unei divinitap. reale, anumite urme in acest sens fiind consemnate in textele vedice: perechea "CerulPamantul" (Dyavaprthivl)28, invocatia adresata "Cerului Tata'.29, catre "Ceru1 care totul,,3o. De altfel, bierogamia, atotinta, creativitatea sunt atributele specifice unei autentice divinitap uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "natural.izea.za", elInceteazasamai exprime sacrul ceresc, de acum el nu va mai Indeplini functia unui zeu suprem ceresco oalta divinitatl:1 a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora, care a inspiratcareiaIi sunt consacrate multefrumoase imne din .8gveda. Imbracatain lumina, ea apare la rasarit, descopera gratiile alunga noaptea. Ea este 0dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina eitot ceea ce este viu la viat8., pasarlle zboara din cuiburile lor, iar oamenii 0pomesc dupa mancare. De asemenea, zeul Sirya, zeul soarelui, emprivit cao divinitate care treze$e oamenii,spre activitate. EI spioneaza intreaga umanitateobserva toate faptele bunerele ale oamenilor, tot lafel, alunga bolilevisele rele. Soarele moo enl; invocatsub numele Savitar ("Cel care imbarbateaza"). EI In carele sale de aurobserva toate creaturile. Asemenea lui Suya, eldimineata toate vietii.tile, iar seara 1rimite la oc:lihna toate animalelepe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el este implorat sa izgoneasca toate duhurile rele. Luna despre care se in anuniite imnuri ca despre unfenomen al naturii, nu Bpare in .8gveda ca0divinitate de sine stii.tatoare. Desigur, anumiti cercetatori au Incercat sa identifice diferite divinitati vedice cu zeullunii,unadintre teoriile lansatepanaacum n-a fostsuficient de conving8.toare. 27. Cf. in sanscritll div. - "a striiluci", "ri"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios,dies, deivos,divus;apudibidem. 2&,.flgveda, T,160. 2fhAJharvaveda, VI, 4, 3. 30. Ibidem, T,32,4. 27 ..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictulzei (cleva)amri. Acest conflict apare pe larg prezentatcomentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana. Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptuluicl Agni i-a abandonat pe din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale sau, intenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epocaac:tuam,la 0 "stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoriacrwn/elor #,.. ,I,p.209.. 43. Cf. J.?gveda, V, 85. cu pe cei De asemenea, el este un zeu

poate gandi sallvreo faptA taraa:fi observat de ciitre acest zeu. Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legeacosmica (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar oamenii, dar chiarzeii trebuie sa 0 respecte necondiponat44: ea este garantul intregii ordini cosmice, moraleliturgice. Cmle urmate in .... vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45.Pentru vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect46. Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI de maya47 Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in cazuI acestui zeu care este garantul ordinii cosmice. In $.gveda, maya semnifica 0schimbare cu caracter nociv a ordinii existente, schimbarea demonicailuzorie, dar in timp "stricareastricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima restabilirii unei ordini alterateschimbBrii in bine. De wei se poate trage 0concluzie foarte simpl!: ex.istli mayarelemiiya bune. Primele vizeazainmai ales cele detransfonnare demonica, ca in cazulV{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin excelenta, cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra.0 44.lJ.taafostuneoricomparatcuconceptulgreedespremoira icucel chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte notiuni (karma sau dharnip).Vezi T.W.Rbys Davids, Lectures on the Origin and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism, editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289. 45.lJ.gveda. IX,121.J; X37, 5. 46. coneepfie era de altfel,de vechii greci; vezi Platon, Opere I,Editura !Stiintificli,1974, p. 371. 47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape totidin rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/orI, p. 211.II 4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32,1954, p.142 sq. I ... ..&.t 1.30-"':'-OStvedismul , Tocmai de aceea, monoteismul in sensul de credintA intr-un Dumnezeu personaltranscendent, care creeaza lumea0 proniaza pamlaveacurilor, este prezenta doarin acele tradip.i religioase influentate de vechea credinfArevelata de Dlllnnezeul Israelului, adici1 inmozaism,i islam. 3. Cosmogonia 3.1.Cosmogonia rgvedica Imaginea arienilor vedici despre lume este simpla. In viziunea lor, lumea ar consta fie din dona parp: cerulliii pamantul, fie din trei componente: cerul, spapulatmosferic pamantul. Uneori, ei imaginau ca fiecare dintre aceste trei pi.\rf.i s-ar imparti la randullor in alte trei parp componente. Pamantul era inchlpuit ca 0 suprafala tetragonal a, iar mai tfuziu ca 0inconjurata de mare. In acest univers acponau, in credinta1or,cere divinizaticeilalli zei. Inplirtile mai vechl ale ]Jgvedei nu gasim nici un fel de mituri cosmogonice propriu-zise. Diferitele divinitali nu prezinta nici un fel de atribute privind ordinea cosmicacosmogonica. Antropogonia este prezentata in diferite feluri. Uneori, se spune ca oamenii ar fi opera zeilor, alteori caavea originea intr-un parinte primordial, in Manu, cum este numit primul barbat, sau in Yama, intaiul muritor, care mai tfuziu va deveni stapanul impar8.tiei moqilor. Abia in anumite Parti mai noi dinl.,8gveda, in cartea aX-a, descoperim diferite imnuri cu un caracter profund speculativ, care prin ideilecontinutullor fac aluzie la preocuparile cosmogonice ale ganditorilor din veacurile urmatoare, respectiv cei din perioadele brahmanicaupaniadica. Astfel, in Imnul creatiei65, universul in intregul sau apare dintr-un singur individ, din omulprimordial, din Purusha.primordial,Purusha,estereprezentatatatca 65. $gveda, X, 90. 3839 ,.t. t Iama.> .Religielftlos9fie totalitate cosmicA66,catca Fiin;A androginA. Aceasta inseamna cA, Purusha Energia creatoare sauPrincipiul creator feminin, 67Viraj,apoi este wcut de ea Creapa propriu-zisa este produsul unui sacri.ficiu cosmic. Zeii il sacri:ficA pePurilshii, "Omul": din...c sau tWat inbucap. se nasc animale, elemente liturgice, clasele sociale,> pamantul, cerul, zeii. Cele patru caste superioare care vor supravietui in India pana astazi nu sunt altceva decat c1asele sociale nascute din trupullui Punlsha: din gum sa se nasc brahmanii, preotii, din bratele sale secasta luptiitoruor, kshatriya, dincoapselevaiSya, iardinpicioarele lui castasclavilor, slujitorilor, sii:ira6 .' Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, inprofundul poem despre crealia datorata unui principiuprimordial nici existent, nici non-existent69 Ca atare, potrivit acestei teorii, la lnceput nu erau niciI, existentulnici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseam.na ca-l putem numi non-existent, fiindcA dinfiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista.. Realitatea ultimaabsoluta, ca fundament alintregU lumiexistente, nu poate fi defmitii nici ca existenti, nici ca non-existenti, pentru ca Ie transcende pe ambelepentru ca nu se poate spune cA nu a existat 66. Ibidem, X, 90,1-4. 67. Ibidem, X, 90,5; Viriij,ca principiu creator feminin, este un felde Sakt;, partenerul zeului Siva din hinduism. In IV, 2, 3, ea seeuPurusha. 68. Vezi lJgveda, X, 90,12: "Gura sa a devenit Brahman, din bratele lui s-a coapsele sale au"clatdin picioarele lui s-anascut Slujitorul". 69. Cf. ibidem, X, 129: "Atunci nu era nici nefiintll, nici flinta; nu era v!zduhul, nici cerul cel dep!rtat. Ce acoperea? Unde? Sub a cui ocrotire erau apele? Era oare un adAncfund? Atunci nu era moarte, nici nernurire; Semnul noptiial zilei (inc!) nu era. Liber sufIasufIare acest UnuI; mai presus de el nu rnai era nimic altceva". "Vedismul i' Dici un fel de entitate fenomenala sau nici 0acp.une70. Aici este vorba acel UnuTotul, mai presus deorice, acel nici-existent nfai-non-existent,carene aduce amintede "motorul , . (movens immobilis) allui Aristotel sau de acel principiu din filosofia chinezAa lui Lao zi, care estetuturor lucrurilor dinlume,,71 , care este "fara de forma dar deplin, care a existat inainte de Cer Pamant, ... :tara substanti, ... nesupus schililbarii, peste tot patrun.znd", acel .LNenumit", din care "s-au nascut CerulPm.nantul"n. In continuare, poemul vedic despre creape ca,la inceput, exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric",caacel''Toteraointindere de ape", .i ca Germenul asctmSinhaos, ''Unul'', "s-a nascut prinputereacildurii (tapas)"73. NopuneatX1S' mai inseaJ.nna "ascez!" reflectamareaconsideratiepecare indienii dinvecbimepaniastazi 0 acoroaautoritap.idisciplinei religioase.iron, stamitide cildura primordiala, a apirut "Dorintfl" (kama), care a fost "cea dintai emanape a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul kama are deseori in sanscritiisemnificatia de "dorinm sexuala""dragoste" , insi aici ea este 't", privitaintr-oacceppunemetafizica,caunprincipiufimdamentalinevolutie, ca 0emanape a spiritului, ca cea dintai smnantaa Conintei (manas). "Samantaceadintai", ca emanap.e a spiritului, a Conintei, s-a divizat 75apoi In "sus"')OS", intr-un principiu masculin unul feminin . Dar creap.a secuncIara, adica creatia fenomenala, ramfule 0enigma. Zeli s-au nascut dupii aceea76, deci ei nu pot fi socotip. autorii creatiei lumii. Dupa ce s-a avantat in astfel de speculap.i asupra originii lumii, autorul acestui frumos Poem al creapei da inapoi, speriat parca de 70. cr. Satapatha-Briihmana, X, 5,3,1. 71. Dao DeJ;ng, 4; A. Waley, TheWayandItsPower. A Study ofthe TaoTeChing andIts Place in Chinese Thought, New York, Grove Press Inc., 1958, p.146. 72. Dao De Jing, 25; ibidem, p. 174, 141. 73. $gveda, X, 129,3. 74. Ibidem, X, 129,4. 75. Cf. ibidem, X, 72,4. 76. Ibidem, X, 72, 6. 41 ,.01.I' :I.

. 4{}India;'Religie"j- filosofle propriasaindraznea1lL Nici zeii, spuneeLnucunosc originealumii, i:nt:n.lcat eisuntposteriori creatiei i probabil clin-ozeul celmai mare,carevegb.eazAdininaltulceruluiasupmintreguluiunivers.. ,._-,.,-..._ . '.,,,,.,Intr-un alt iron al creapei n, poetul 11caut!11 invoca pe zeul primordial, pe creatorullumii: "La inceput, el a apmut ca Embrionul de aur (hiranyagarbha). Ciind s-a nascut, el singur era stapiinullumii. El tinea pamantul i acest cer acolo sus. Cine este zeul pe care 1l'ebuie xl'..'fi.?" 9..1. _____,,_,_ Sa:,;,cmsttm. pnn sacnlClU ',._ ill urmatoare e versun sunt enumerate meritele acestui zeu, fiecare vers incheindu-se cu intrebarea: Cine este zeul?in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0 data mai t8rzie, in fine, raspunsul: zeul cautat este: Prajizpati. 3.2.Cosmogonia brahmanicli Zeul Prajiipati este, dupa cum am amintit, 0divinitate specificA epocii brahmanice. Maimult, eleste figura cen1l'ala a literaturii brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate supre.m3. Specu1atiile perioadei vedicevorevolua mai departe in perioada brahmanica. Figurile principiile cosmogonice revendicate in perioadele anterioare vor fi acum core1ateidentificatecu Prqjizpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitateaprimordiala" sau Purusha, "Omul" primordial. 1n1l'-un imn citat mai inainte din weda78, am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca principiu dosmogonic. DinBrizhmane a.flamcAPrqjiipati, carea creat cele trei lwni prin asceza (tapas). Un alt exemplu care ilustre82-A putereaascezeiil gasimintr-unmitcosmogonicdin Satapatha-B :.1_79fundam.ul.. din Dr.."da80 Ai.rUrtmana,entatpeImnamintitclsespune ca, laincepUt, acestpamantnu emnici ''fiinta'' (sat), nici ''nefiinta'' (asat); exista doar(manas), dorea Sa se manifeste ca ceva 77. Ibidem, X, 121. 78. J.?gveda, X, 129. 79. Satapatha-Briihmana, X, 5, 3. 80. J.?gveda, X, 129. ,,;.",. .. ,,,,',"......'-..edfsmul'fi'postvedismul concret, care cliutaun sine (atman) propriu, l!ji doreasaseindividualizeze. Astfel, a apelat la exercipul ascezeia cfipMat 0 fonnii din potenpalitate a devenitrealitate. Tot inSatapatha-Briihmana81 descoperim o reluarea conceppei rigvedice despre Embrionul de aur (hiranyagarbha). Potrivit textului brahmanic, 1ainceput,nu existadecit 0masiihaoticlideape. Eledoreau un singurlucru: sase inmulteasca. AureU$itindeplineascaaceasta doifufaprfuasceia(tapas), inUnna cArehi aapanit unou de aur. Anul nu exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste ape, dupa care din el s-a nascut'un om, Prajizpati. EI a destacut oul de aur, msa atunci nu existaincAnici 0portiune de uscatpe care sase Dupfiunan,Prajapati acautatsa vorbeasca aspus: "bhiih", prin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah ", jI aparand vazduhul, spapul atmosferic; in cele dinunna, a spus: "suvar", dupacareaaparutcerul82Acestetreicuvinterostitedeca1l'e Prajiipati, afinna.mai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci silabe. Din ele a Iacut Prajizpati cele cinci anotimpuri ale anului: primavara, vara, anotimpul ploios, toamnaiama. Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut cA astazi, infoarte multe locuri, oul esteadaugat la simbolurileemblemele reinnoirii naturiivegetatiei83, pentru ca toate aceste embleme ale vegetapeimai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un feI, mitul creapei periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri mitico-rituaIe, ideea 8] . Satapatha-Brahmana, XI,].6. 82.Motivulouluieosmogonienureprezintli0caraeteristieaexclusivl1a spiritualitlipi indiene, el fiind prezentin Polinezia, lndonezia, Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, laanumite populatii din Africa Occidental a., in America Central!pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune a aeestui mit trebuie cAutat, probabil, in India sau Indonezia.Vezi M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, p. 378. 83."J:)e pildli, brazii de Anul Nou sunt impodobiti, intre altele, eu oua sau eoji de.oul1.Vezi mai pe largibidem,. p. 378-379. 43 .t ,r 42 ....India.'ReHgie,iftlosofie de bazanu este '':n.ru?terea'' ca in cosmogonia brahmanica., cirepetarea ntl$terii exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei84 Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale ouluit care ihlstreaza faptUlca oul ganmteazaposibilitatea de a se repeta i actul cosmogonic primordial, crealia Amintim, mai intai, rolullui in ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pildli, pentru a facilita incollirea seminlelor plantelor, laranul ,...:.) finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului, sau sa un ou sub brazda. Estonieniiei ouain perioada aratului, iar suedezii arunca oua pe cfunpurile arate. D1nd seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau a!}eaza un ou pe camp, sau consuma oua cat line semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a pune in aratura oua sfinpte dela biserica8S Interesul pentru inlelegerea procesului crealiei in literatura brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa, autorii din aceasta perioada preiaudezvolta. mm departe, in general, speculatille cosmogonice rigvedice. Ei cautAunitateaexistentei, unitatea Cosmosuluimanifesm tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept principiul primordialunic. Cutoate acestea, linia aceasta nu devine predominanta Pentru foarte mulp autori, preponderentaramanejerifa: jertfa caforlo. creatoare, j erifa cafactor ce dinamizeazii fntreaga existen!ii, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu, desigur, Prajiipati este acel "Unul", prezent inca de la inceputchiar inainte de creape; dupa creape, el se identifica cu intregul universcu viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in ace1a!i'i timp creatorulcreapa, intr-o manier! absolut panteista sau panenteista. Totodata, dupa cum am vazut, el se identifica cu "anul", respectiv cu timpul (kala). cutrecutul, eu prezentul, darcu viitorul. insa, in opinia autori brahmanici. el este identic in acela!i'i timp cusacrificiul. Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacrificiul adusregulat, Prqjiipati redobandete unitateapoate continua, astfel, acpuneacreatoare. 84. Ibidem, p.379. ! 85. Ibidem, p. 380. i 1 I Vedlsmul fipostvedismul Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade86.remarca excelent faptul camitul imaginilesaletraduccosmogoniabmhmanicamtermeni biologici; in genere, dat fiind modullor propriu de a exista, lumea viala se epuizeaza, au unprin chiar durata lor. in caZul deSatapatha-Briihmana87 vizeaza tocmaiepuizarea lui Prajiipati: "Dupa cePrajiipati dasela iveala vietuitoarele,is-au destacut incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul,incheieturile sale suntcele doua ilnbinari ale zilei cu noaptea (adica auroraamurgul), luna plinaluna noua,precuminceputurile anotimpurilor. EI nu putea sta in picioare cu incheieturile destacute". in aceasta situalie, reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupul'ui sau cosmic, se va rea1iza prin sacrificiu, adicainalf.9,nd un altar sacrificial, pentru ca el se identificacuacest altarcu sacrificiul in sine88 Preopj 11 realcatuiesc pe Prajiipati, il "aduna" (saIJlSki) tocmai prin faptul cazidesc stratLp:ile de caramizi care constituie aharul. Concluziaeste foarte evidenta: fiecaresacrificiurepeto.actulcosmogonicprimordialh garanteazacontinuitatealumii pentruanulviitor.Prinaltarul reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, lumea pastreaza viata, armoniafertilitatea, cum le-a dobandit prin actul creapei., 3.3.Cosmogoniaupaniadica Speculaliile cosmogonice, incepute in J.?gvedacontinuate in Briihmane, gasesc forma finala in inaceste texte se ca expresie pentru princi piul suprem al existentei nopunea de Brahman89 Am intalnit acest termen in cosmogonia rigvedica cu semnificatia de forta misticpa care da putere cuvantului sacru, care eficientizeaza formula sacrificial!. inBriihmane, nopunea 0 86. M. Eliade, Istoria credinlelor # ideilor... , I, p. 240-241. 87. Satapatha-Briihmana, I,6, 3. 88. Ibidem, X, 4, 2./ 89.Cf.Bradiiraqyaka-Upanifad,II,I, 20: cum dep!na firul,cum dinfocse tllspfuldesc scfultei m!.runte,la feldin Sine (Brahman, n.n.) se tllspl:lndesc toate sufletele; toate Iwnile, top zeiitoate fiintele"; vezi ibidem, N, 1-2; Chiindogya-Upani'ad, ill, 18, 1-6; VIT,1; 1bitti'iya-Upani{lad, II, 6. I 45 ...&.44Indfa'; 'Reiigie "1i-i'UR$()fte. semnificaliemai importanta: princijpiul desemnat de ea devine perechea impersonaHl aunui Prajiipati personal. InBrahman este fO$ creatoarepurt:atoare de existenta.: "El este eel din care apar toate aceste fiinte; cel prin care ele traiesc dupa ce au aparut; celln care ele intrA cand mor; pe acesta trebuie saincerci sa-l acesta este Brahman,,9o. Prin urmare, Brahman este Totul, el este tot ceea ce sau am puteadupa cum tot el __,_este: acela care transcende orice forma decel care se plaseazA dincolo de limitele cuno*rii noastre91 Totin notiunea de litman, avand semnificapa de "Sine"reprezentand atat Sinele universal cat sinele individual. Cua1tecuvinte, existaun principiu unpicator universal, care daviatA Cosmosului in ansamblul sau, dar un sine al omului, al tuturor lucnuilordin aceast:alume, emanatdin litman-ul universal asemeneascfulteilor dinfoe. ."'''; auzind, aUD>; gfuldind, gand (manas). Acestea nu sunt decat nurnele actiunilor (karman) sale. Cel care mediteaza la unul cate unul din ele, acela nu Ci1d el este neintreg prin unul cate unul din ele. Sli mediteze la el ca "Sine" (iitman), cad to ate devin aid unul. Ceea ce trebuie unnarit in Totul este Sinele, caci prin el seTotul", 126.Ibidem,III,4,2:"ElesteSinele tauatotlauntric ...Nu-Ipotivedea pe va.zatorul vederii; nu-I poti auzi pe auzitorul auzirii; nu-l poti gfuldi pe sanditorul gatldirii; nu-Ipotipe cunoscatorul I,I. !I I, 1 1 " i 52India.--R-eligie",i' rBosofie ..Ved.ismuJ. i,postvedismul53 ,:.. ,i Acest lucru presupune caiitmanfji Brahman sunt identici. At1i1Un..ulIsimilara, C1UllVa, conservarii energiei fizice. Nu se poate pierde absolut pe care il poarta omul este identic cuprincipiul suprem al eXisten"tei,,'nirnic din ceea ce ne asu.rnam printr-un act savSrfjit; nuni se atribuie Cll Brahman: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este Brahman. ,nimic fma sa fi facutflm':i sameritmn131. Cu el rna voi contopi dupa moarte,,128. ",.".,Cei care mai multpe legeakannei sunt, indiscutabil, 1autoriiCand a fost intrebat despre destinul mortilor, 4.2. Mlintuirea ca eliberare. intre karman $i sa1flSIlra"Yajiiavalkya a raspuns interlocutorului sau: ia-rna de mana, draga ,II I.J'noi ,doi; nu aici In faJa lumii. , Datorita iluziei (maya), ornul confera valoare lumiiceldQl au stat de Yorba. De-au grmt despre ceva, in permanenta schimbare (anicca), in Ioc sa-fji concentreze atentia! asupra Sinelui vefjnicnepieritor. EI intr-o stare de ignoranta derivatadinnecunoafjtere(avidya) faceca atmansa ramana prizonieriniluzia experientei materiale1 9. Ca0consecintda ignorantei apare in plan spiritual un proces similar legii acpunii l]i reactiunii in lumea fizica, proces numit karman.1 InBriihmana, tennenul karma ("fapta") semnificli activitateaJ nurnai despre fapta (karman) augrait; l;i de-au prea.marit ceva, n1Ullai fapta auEreamarit-o. devii bunprin fapta bun! rauprin cearea" 32. Ornul este, in viziuneaprodusul propriilor sale fapte. Existenta sa se reflecta intocmai in calitatea acestora: "Se mai spune: relcirdislocatealeluiPrajapati,adicase 'reConStituieFiinta divina primordiala; adusajertftila inceputul creapei, pen1ru cadintrupul ei saaparalumea Funcpa principalaa sacrificiului . rtu eradecAt aceea de a pune dinnou laolalt! (samdhii) ceea ce fusese separat la ineeputuri. in timp, reconstituirea simbolicA a lui Prajapatipresupune unprocesdereintegrareinpersoana sacri:fiantului. Reunind ritualie membrele lui Prajapati; sacri:fiantul se ,""aduna" (saqJharan) unitatea adevaratului. sau Sine. Pe de alta parte, privit camijloc de reunificare, sacrifieiul bralnnanie demonstrea:zAaspiratia permanent! a spiritului indian spre transcenderea contrarlilor, spre concilierea acestora:;i spre ridicarea la nivelul unci rea1it!p totale. Acest lucrune explicA:;i de.ce indienii au refuzat intotdeauna sa acordevreovaloareistoriei,dece India 1radiponala n-a avut 0conintAistOrica.ln viziunea lor, ceea ce fnmod curent se fnte1ege pm istoriauniversa1ainraport curea1itatea total! nu este decat un moment particulara1 unei drame cosmice grandioase206 ,IngeneraI,'fiecareparinte de familie avea posibilitatea sa aducA elsacri:fieillezilnice, sau puteainvita un PJ;OOt safacalucrulacesta in locul sau. Oricum, sacrificiile publice nu puteau:fi aduse decat de, sacerdoti speeializati inacest sens. preop. preluau vietima de 1a . 204. TaiUirij1a-Samhitii, VI, 3.11,L 205. Vezi Talttirijla-Briihmana, III, 7, 5, 6. 206. M. Eliade, Mefuto/el,1 androginul, pp.cf. mw pe larg idem, lmagini # simboluri. Eseu despre simbolismul magico-reiigios, trad. rom., Humanitas, 1994, p. 83 sq."..;\.' .',-"",/ .3...... ..,i-postvedismulI 75 dr...'"L,,:.'. ' . fl'. cei0 Ie '. ...... ODo.rar. ).pe e, ViiGJ;. 4' .sauapr. Existau,p.t@scnptllfcarteexactepnvind valoareaonoranulw,. inumctie de felul sacrificiuluide rangul fiec!rui preot impli.cat in ..'.,..' adueereaacestuia: in literatura sacrA vedicApost-veclicAint4lnim :rl".patrucategorii prineipale de preop. specia1izati inaducereasacrificillor..It_.__!:?.eca sarcina sa u:,,?ce zeiiiH' din$gveda;nnnunspeciale .iJ.din Samaveda pentrU pregAtireasacrificlulUl; adhvaryu eraeel care I ttse ocupa de parteapracticAa aducerii sacri:ficiuluieel care murinura. diferiteYajurveda. Infine, responsabilulgeneral inlegatur! cuactulsacrifiCialrespectiverabrahmnul.Acestaaveaobligap.adea. supraveghea toate detaliile legate de sacrificiusa amendeze oriee abatere care ar :fi putut interveni. tn eVcmtualitateainCare ar fi apW:ut anumite gre:;eli legate de executia propriu-zisa a victimei, sau chiar de intonare a imnurilorrecitate, el trebuia sa intervina corectand abateri1e respective prinrostirea unorfonnulemagice specialedinAtharvaveda. Altfel, actu1propus. Tocmai de aceea, brahmanul primeajumiitate din onorarlul pUt.tit de eel care intrudittesponsabilitatsaemmultmaimarecomparativ cu ceaacelorlaIti preoti implica:ti in aducereasacrificiului. ,5.3.Riturile Acestea potfi.impaqiteindouamari categorii: domesticeWif!ya)I ''memoria',),I pe cand cele solemne inrevelatiadirecta (uauditiva",Sruh).. 5.3.1. domestice (grihya) I'..."ieste cond1;ls de cati'etatlllsaucl'a:unprofesor(guru), vat urmaanUmite 'thtre altele; dOO.p61W viat!sffinm, ,detiieata pe profesor mrandul eelorlalp disClpoli.din-partea profeserulyj,.;lV8purta numele de brahmaciirin. Ritualul -,esteasimilat unei apartmatori castelor superioare, dar in special celei a brah:rilanilof, sunt numiti deseori dvija ("eel de douAori nAscut"lo8.. Des.i,gur,. aceastA a douaera una pur confinnatde hteratura sacrA ultenoara. Astfel, confonnManavaDharma-$Qstra ("CarteaLegii luiManu,,)209, eel careninipazapenoul inVedtf.lor (ac;tica este considerat ca tatAIlU1ltl8.; mtre pruintebrahman, al dollea era adevm.tuI0; abiaa.cun?ll., Initierea religioasa. poate incepe pentru un copil din casta'I..., brahmanilor lavArsta de 8.ani, pen1ru nnul din casta razboinicilor. (kshatriya) IavArsta de 11 ani, iar pentru unul din casta negustorilor (vaiSya) la varsta de 12 anLinainte de orice, discipolul trebuie sa studieze Vedelesa cunoasca semnificatia tehnica ritualurilor. Pe tot parcursul perioadei de stndiu, el ttebuie sAtrAiasca in castitate, nu 'Ceremoniile propriu-zise consacrate(jatakarman) sesa vada nici 0femele goalA, sAnuse i'ID.baieze sanuconsmne, in.'interesul copiluluimscut deexemplu, tataI mcerespinqieartificialanou pentrua-i asiguraviap111ll1g! $llliinnnrnl.lt8.laurechediferite ,forTnulesacrepen1rua-istimulaJ.'8liunea. tJltimul ritual dinseriacelorlegate estecelprilejuitde "pmereanumelui" (nlimakarana). Copilul doui nume: unul oficialaltul secret, pe care il CtlllOSC doar pmintii. Numele secret11 vaprotejapecopilineventualita:teaunoractiuni magieecareit vizeaza. . a)Upanayana Pentru copiii din castele superioare, cel mai important rittial este cellegat de momentulm cafe acea sunt preluati deun, .207. Atharvaveda, XI. 5, 3. 208. Satapatha-Briihmana, X, 5, 4, 12-13; Atharvaveda, XIX, 17. 209.Miinava-Dharma-$ii.stra, II, 144. 210. I6idem, 11,146., 211. Ibidem, II .148; de altfel, aeeast! conceptie este pan-indian!e reluat! >, mai tarziu de budism. Potrivit acesteia, eel ce se iniliaz! t$i abandoneaz! numele defamilie devineun"tiualluiBuddha" (sakya-putto),pentrucael"5-a nascut intre sfinti" (ariya), cum spune, de pild!, Kassapa despre el"Fjul natural alCelui BineeuvAntat, nAscut din gum sa, ni1seutdin' dhamma, modelat dedhamma ...(Samyutta Nikaya,II, 221); apud M.Eliade, Nateri mistice, trad. rom., Humnaitas, 1995, pp. 71-72.' I " .......i" .....ul78 i 'ftlosofle-T' ""-"'T-.::uman 79 nici un fel de mancare condimentata sau sarat!. Nu exist!.JieiUn feli de; date precise priv:ind durata studiului, dar oricum este vorba despreI'" ,,''''', -,,', " 0 peri0adaperioada studiuin; ...urma unor ceremODU nruahce speclale, mtre care se mentlOneaza 0 baie ritualica, motiv pentru care initiatul poarta numele de sna.taka . ("cel care s-a imbaiat"). Dupa aceasta perioadA deinitiere, eel devenit, maturintelept se intoarce acasa, urrnfuld intemeieze 0 familie.;! b) Ritualul nunfii. __ .,.. "1Axe Ioc in casamiresii . Inprealabil, mireasa se imbaiazaini apli parfumatapune 0 naframa , ca simbol al fertilimtii.:l Dupa. ee s-a imbmataindeplinitanumite ceremonii, mirele este COndus:l de un grup de tinere la casa miresei. El ofera miresei 0 rochie0 Rudele incing mireasa cuUn cordon de lana, de culoare"I avand trei amulete purtatoare de noroc. in continuare se aduee un sacrificiusediferite acte ritualice pentru ca tinerii sa aiba noroc inviata intre altele, mirele sau preotul trebuie saincoqjoare cu mireasa focul sacrificial, iar apoi lase sa se pe 0 piatra. Dupa aceea, insotita de mire, mireasa va facespre nordest. La fiecare pas se rostea 0 fonnula magica. intimpul acestui ritual, se alunca apa pe capetele mirilor. Luandu-se de mana, mirii erauI in noua lor casa, unde era adusfocul nuptial. Pe parcursulI primelor trei nop?, sotii trebuiau sa traiasca in castitate. NoapteaI '\l'ebuiau sa doarma pe pamantnu aveau voie saaiba asupraI 10rl}ici un fel de alimente sarate sau condimentate. Unadintre celemail obligatii ale sOjului in calitatea sa de cap de familie erai aceea de a intretine focul nuptial. Acesta este acum focul din vatraII casei, locul unde se aduceaujertfele zilnice.!I 5.3.2. Riturile solemne (srauta)I lCaracteristiee pentru aceste ritualuri sunt, inprimul eele trei focuri sacrificiale sacre,pelocul sacrificial conform unor I prescrippi foarte exacte. Riturile soIemne erau de unul sau I i maicompetente bine delimitate in.aceastAprivinta Aceste ntun erau destinate,doar oamenilor bogap., pentru ea era nevoie defoarte pre.oli, macceslbile oamenilor de rilnd. Multe dintre astfel dentualunneceSItau pregatiri indelungate. Stlipanul victimelor ce unnauafi sacrificate1rebuia deseori saposteascasa parcurga 0 perioada de abstinent! sexuala; de asemenea, inmulte cazuri, elsopasaemuunor ritualuri de pUrificareconsacrare. a) Agnihotra Este vorba de un ritual iilnic, consacrat sacrificiului focului. Cu acest prilej, dimineataseam, se aducea lapte casacrificiu zeului Agni, zeulfocului212.Jertfa era adusa declitreun singur preot, adhvaryu. Comparativ curiturile solemne periodice, acest ritual era deosebit de simplu. b) Sacrificiile din zilele cu luna noualunapiina Acestea se extind pe parcursul a doua zile, fiind conduse de catre doi preoti. in prima zi se fac pregatirile necesare: cel ce ofera .sacrificiul trebuie sase abfina de la consumul oricarui fel de carnesa :vite orice act sexual, radaparuI capuluibarbasa nu minm. In ziua urmlitoare, preglitirile se continua imediat dupa incheierea ritualului agnihotra.lntre altele, se sfintesc vasele ce vorfi folosite in cadrulactuluisacrificial,se diferiteritual uripentru indepllrtarea demonilor, se coc prajiturile ce vor fi adusese inalta altaru1 (vedl), se lemnuliarba care vor fi mistuite de focul sacrificial, seprajiturilepe altar etc. Incele din unneazasacrificiul insine: dupa ce seaprinde focul, sunt invitap zeii sa ia loc pe altar, Ii se aduc ca sacrificiu untprajituri, iar participanpi primescei partea lor dincele sacrificate. c) Soma Cel mai semnificativ dintre ritualurile vedice este cel al bauturii sacre- soma.Aceastabauturareprezinmelementulesentialal 21L.Cf. Satapatha-Briimana, II, 6. 3. 7. 81 ' , "#89India. Religie 'Ii, filosofie "--#--"" "sacrificiu-soma", de altfel 0denumire valabila pentru 0 Jserie intreaga de ritualuri, dupi1 cum vom vedeamai departe. Sacrificiul

in sine necesita prega.tiriceremonii preliminare deosebiteera foarte 'complicat. cum"se inenlioneaza in literatura vedica, la acest sacrificiu participau 16 Preoli Bautura sacrificiala se obpnea din planta cunume, soma, 0plant!de culoare galbenB.. Pregruirea bauturii, care se constituia intr-un element important al sacrificiului propriu-zis, se realiza prin tescuirea plantei cu ajutorul unor pietre. Sucul obtinut era strecurat I intr-un vas de lemn, unde dupa aceea se adauga apalapte. Uneori se adaugalapte aemorez. Se afinna despre aceasta bautura ca ar fi fost foarte alcoolica. eu toate acestea, intruclit ea era produsa conswnata ineste de presupus ca procentul de alcool nu era de ridicat, fermentatia fiind foarte scurta. Tocmai de aeeea este foarte probabil ca sucul obtinut sa ficontinut vreo substanta otravitoare, care sa fi provocat 0stare de surescitare, de halucinape. cum subliniaza textele vedice, bautura conferea putere in lupta lor impotriva demoniIor, daroamenilor participanti la ritual, inducandu-le 0stare de extaz. De asemenea, prin consumul acestei bauturi, se restabilea legatura intre zeioameni,din urma din binefaeerile nemuririi (amritaiI3 Dupacumspuneam,exista0seriedeaiteritual uri complementare, legate direct de soma. Primul dintre acestea era agnistoma, avand loc in fiecare primava:ra Eracunoscutsub numele de ekiiha ("durata unei zile''). Aceasta presupune caritualul respectiv, inclusivtescuireaplantei, pep31'CU1'Slll unei singurezile. Existau insa diferite eeremoniahni premergatoare, care se derulau timp de mai multe zile. Cu acest prilej se sacrificau nu mai pupnde trei animale. Un alt ritual asociat sacrificiului soma, e adevarat facultativ, este agnicayana, "stivuirea (caramizilor pentru altarul) focu1ui". Dupa , 213.lk;veda, VIII, 48: "Am Mutacum soma, am devenitnemuritori; am fost iluminap, i-am gru.it pe zei". II postvedismul cum menponeazaMirceaEliadi14, pe baza textelorvediee, eu acest prilej erau sacrificate cinei victime, intre care l1i un barbat. Capetele acestora erau apoi incastrate in primul rand de caramizi. Pregatirile in acest sens se extindeau peperioada unui an de zile. Altarul, ridicatdin 10800 de caramizi zidite pe cinci randuri, capata fonna unei simboliznd ascensiunea mistica a sacrificantului la cer. Inacceptiunea cercetatoriloravizati, sacrificiul unui barbatreactualizaautosacrificiullui -Prajapati, iar const:ructia altarului sacrificial simbolizarecrearea lumii, 5innoireaactului cosmogonic21 , Incontext, teXteIe vediee consemneaza un alt ritual dlk{iii, caruia trebuia sa fie supus orieine se pregatea pentru sacrificiul soma.rutualul avea rostul de a-I intoarce pe respectivul ad originem, la stadiul fetal. Potrivit unei rnenpuni dinAtharvavedcll6, in cadrul acestui ritual, novicele este asimilat celui in curs de pentru a deveniapt sa execute sacrificiul soma. Acest sacrifieiu presupune 0sanctifieare prealabila a sacrificatorului, in sensul unui regressusad uterum.Prinacestritualpreliminar,sacerdotiiil transfonna din nou in embrion pe eel pe care il initiaza21'. MaitriiyaniSamhitii218 afirma ca inipatuldupa aceea lwnea aceasta "sein lumea zeilor". intruclit adevarata sa se realizeaza prin sacrificiu219;este vorba de sa spirituala220,cand elanuleaza propria existenta biologica, cfuld el revine intr-o siruatie care este, in timp,primordiala, adica virtuaIitatepura221 ," 214. Cf. M. Eliade, Istaria credinlelor.# Meilor... I, pp. 228-229. 215. Cf. IJgveda, X, 90; Satapatha-Briihmana, 1,6.3,35-36; X, 4,2,2. 216. AthClMlaveda, XI, 5, 6. 217. Aitareya-Brlimana, I,cf. Taittii"iya-Samhitli, 1,3,2; VI, 2,5,5. 2 I 8. MaltriiyanJ..Samhitii, III, 6,1. 219 . Ibidem, III, 6, 7. 220. Ibidem, III, 6,I. 22 I. Mai pe Jarg, M. Eliade, Naileri mistice, pp. 72-75; idem, Sacrul# profanul, pp.171-175; M.Mauss, H. Hubert, op.cil.pp. 64-67. 82 ReHgie-lfilosuDe

d) Rajasiiya Acest ceremonial al "incoronarii regelui" nu emunritualihexc1usivitate cu prilejul preluarii tronului. EI se repeta periodicl1?e parcursul domniei. Inipal, ceremonialul erarepetat anual, avihld scophi de a consolida regalitatea, de a asigura fertilitateade a restabili ordinea cosmica.. Este foarte probabil ca rajasiiya sa fi constituit 0varianta prescurtata a unei serH de ceremonii anuale menite sa restaureze Universul.Regeleocupaunloccentral,intrucat,asemenea sacrificantului, elintruchipa oarecum cosmosu1222 Cele trei etape principale ale ritualului semnificau, intr-adevar, succesiv revenirea viitorului suveran la starea embrionars., gestapa sa timp de un an sa mistica in calitate de cosmocrator, el fiind identificat intimp cu Prajapaticu cosmosuL Prima faza a acestei caIatorii mistice - reintoarcerea la stadiul prenatal avea semnificatiaaneantizmii individului. Inceade-adouaetapasenstituia noul trup al suveranului; in a treiaregele dobandea su:h:tatea asqpra eelortrei lumi, adicaine&na cosmosuldevenea stapan allumii. Inmomentul ungerii sale, el stateapetron, cu brateleridicate, ca un simbol al axei cosmice (axis mundl) care lega eerul pamantul. Devenea un fel de centru allumii, in sensu! ca: dobandeasuvemnitateaasuprauniversului spapo-temporalin ansamblul sau223. e) Asvamedha "Sacrificiul calului" este, in fapt, eel mai complex dintre riturile vediee, numit de altfel"regele riturilor". Nuputeafi organizat decat de catre un rege incununat de victorii. Festivitatea em organizatliprimavam, clndrespectivul rege invitala tIDprfutzritualicpesacerdotii care se ocupau 222. J .C. Heestennan, The Ancient Indian Ro/al Consecration,Haga,1957, p.7;cf.A.M. Hocart, Kingship,Oxford,1972, p.189 sq.; apud M. Eliade, Meflstofel $I androginul. pp.145-146. 223. J. C. Heesterman, op.cit., p.101sq.; M. Eliade, Meflstofel androginul, pp.146-147; cf. idem, lmagini $I simboluri, pp. 33-69; J. Auboyer, Le tfone et son symbolisme dans I 'lnde ancienne, Paris,1949, p. 79 sq. 83 desaclificiu, prnz ce constadintr-o mancarepregBtitain patru feluri din orez fiert in ape.. Seam, dupa ritualul agnihotra, regele se lang! sopasapreferatAin fata focului sacrificial, underam.aneauimpreunB.toot! noaptea, tarasa intrelinArelatii sexuale. in ziua utrna.toare em adus un aJ.lll3sarcare urma sa fie pregatitpen1rusacrificiu. Inurma unorceremonli ritualiee, acesta em eliberatin directianord-est, fiindinsopt de alti 100 de cai batr8ni sau castrap. Un numar de 400 de tineri primeau insarcinarea deasupraveghea arrn8sarul pedurata unui anintreg, pentru ca acesta sa nu se expun! vreunui pericol, sanu intre in contact cu vreo iapa sau cu vreo apaconsiderataim.pura caD.dperioadadeun an s-ascurs, arm8saru.l este adus inapoi. Sacrificiulin sine dureaza trei zile. inziua a doUB.; dup8. anumite ceremonii speciale, se jertfesc diferite animale domestice. Dupa aceea, annBsarul, care11 reprezi.ntapePrajapati, pregatit pentrusacrificiu, este sugrumat Cele pa1ru regine ocolesc cadavrul, iar sotia principaIa se intinde aJAturi de acesta; peste ei se 0mantie, iar regina simuleaza un act sexual. in acest timp, preotiifemeile prezente fae schimb de cuvinte obscene. Cand regina se scoals., armasaruI este tWat in bucap, sangeleeste fiert carnea fripta..Ziua a treia se incheie eu 0' baie purificatoarecu alte ceremoniiritualice complementare.I xLr:El'A 224I,dha.. DUpa cum arata J,Y..t.lrcealaue, asvameare 0ongme indo-europeans., intrucat anumite reminiscente ale acestui sacrificiu se g8.sesc la gennani, iranieni, greci, romani, anneni, dalmap etc. Esteposibil ca, initial, acestritual safi fosto sarbaroare deprimavara, un rit eelebrat Cll ocazia Anului NOll.Sacrificiul calului, identificat cu cosmosulPrajiipati, reactualiz.eaz.aaetul cosmo gonic. Intimp, aSvamedha constituie un ''mister'' de tip ezoteric225. El estemenit saregenereze intreg cosmosul, sarestabileasca toate clasele socialevocapne126 224. Vezi M. Eliade, lstoria credinlelor ... , I, pp.229-230. 225. Vezi Satapatha-Briihmana, XIII,4,2, eel care, brahman fund, nude aSvamedha, absolutnirnic, nu este un bralunan merita sli fie pmdaf'. Vajasaneyi-Samhita, XXII, 22; M. Eliade, lstoria credinlelor ... , I, p. 230ndem, Meflstofel i androginul, p.145. -Vedi8mul i postvedismul 84Indta.,Religie,,"imQsofie t) PurU$amedha InSraitta-Siitrasse vorbetechiardeun"sacrificiual bm-batului"(puru{lamedha).tn muite puncte,acesta era similar "sacrificiului calului" (atvamedha), fiindconceput ca un felde completare a acestuia, in sensul ca el putea conferi sacri:fiantului in plus totceea ce as-vamedha nu reuise.eu toateacestea,multi cercetatoripenduleaza intreceledouaipotezepotrivitcm-ora puru{lamedhaarreprezentafieun prototipdispwt in timpal "sru..'Iificiului ca1ului", fie 0simpl!imitatieteoreticaaacestuia. Mircea Eliade227 ii expune propria convingere pornind de la faptul ca in timpulera recitat cunoscutul imn cosmogonic Puru{lasukta8. In opinia sa, identificarea victimei cu Purusha-Prajiipati presupune identificarea dintre sacrifiant i Prajiipati.Peaceeailinie,eldemonstreazacasacrificiul purutmledha ii gasete 0paralela concludentainmitologia germanica. Ranit de lance i atAmat de '''Arborele lumii" (Yggdrasill)229 timp de nollA nopp-, zeul Odin se autosacrifica pentru a dobandi inte1epciunea i a stapam altamagiei230 Sacrificiul zeului se reactua1iza dupa fiecare nona ani prin spanzurarea a nona oameni 1a UppsaJa i prinalte victime animale.LucrulacestailfacepeMirceaEliadesacreadaea puru{lamedha se sav8rea efeetiv. 6. Eshatologia. Cultul mortilor 6.1.Eshat%gia .8gvedanu aminte!?te nimic despre 0transmigrape a sufletului dupa moarte, ei doar despre 0post-existent! a celor buni printre zei sub indrumarea lui Yamadespre 0c8.latorie a celor rai intr-o regiune 227. M. Eliade, Istoria credinleior ... I. p. 231. 228 . .&veda, X, 90. 229. C N. Achimescu, op. cit., pp.431,436. 230. Havamal, 138. '!It-.-V-edismulipostvedismUl 8S subterestra, Ia care se face lnsa numai obscur aluzie.referiri Ie gasim i inAtharvaveda i in Brahmane. Fapteleii primesc rasplata sau pedeapsa doar in lumea de dincolo, pentru ca in Upani$ade ele sa aqioneze automat ehlar in earele savate!?te. In .8.gveda nu exista nici 0noliune care ar putea fi tradus! prin Cllvantul "suflet". Exista, totui, anllinite expresii care ar putea fi iedate printr-un'substitut a eeea ce se'iritelege inmod curent prin . tsl11et: manas ("gand", "COTItiint!"), am ("viafA"), iitman ("suflu", "Viata") i tanu("personalitate", "sine"). Abia la s:tlritul perioadei vedice se ajunge la conceppa despre un "sufiet". in1Jgveda, descoperim eredinta potrivit eareia eel decedat va trlti mai departe avandchip ca i in viata pamanteasca. Tocmai de aeeea, in nenUIIlW:ate imnuri rigvedice, folosite in cadrul rituaIurilorde incinerare a cadavrului celui decedat, era invocat zeul focu1ui, Agni, pentru a nu vatama cumva trupul decedatului231. '.' '"..In plus, in literatura brahmanicli, se insista serios asupra modului incare, dupa ineinerare, diferitele componente ale decedatului se contopesc cu antunite elemente din natura lji asupra felului incare IIaceste elemente transfera eelui deeedat in eeruri eeea ee au preluat; ehiar intr-un imn de inmormantare din.8gveda232 se eonsemneaza acest fapt: "Ochiul vamerge spre soare,' iar sufletul spre vant". Post-existenta printre zei este mentionata in muite dintre imnurile mai vechi din 1Jgvedaca0grape,special!din partea zeilor, in fld'. A.233IJ2341,1;- TJ'235acestsensnnmvocatlgmJ.Y1aru!1l,mltra- yaruJ)a, Soma236 altizei.Ulterior,Yama apare in ipostaza celui care a 231. Cf. Atharvaveda, IV, 34, in care zeulAgni este invocat sli nu ardli organele sexuale ale decedatului, tntrucat multe femei Ie in ceruri. 232 . .lj.gveda, X,16. 233. Ibidem, I, 31, 7. 234. Ibidem, V, 55, 4. 235. Ibidem,V, 63,2. 236. ibidem, I, 91,1. 86". ReUgie 'i 'filosofie descoperit ca1easpre inaltimile luminoase ale eerului, el trone.a:z1f:tWolo ti aduna pe top. eei deeedati237." Pentru a accede in imparapalui Yama, "sufletu1" celui decedat trebuia sa. treaea. eu bine pe IAnga cei doi eaini pestrip, eu cate patru oehieu nasullat aparp.nAnd lui yama238. Ei aveau indatorirea de a pazi intrarea in lumea eeruluinu permiteau aecesul orieui, de unde rezuWi ea,dupamoarte avea loe 0judeeataa eelui deeedat. e1tronaundeva..

petrec8ndcuzeii de cJefbnctf42. De:fi.m.q:ii continuausatraiasca mrademoarteinjmullui Yama,avndpartedeobucuriepetma.neD1:l1''1amasa desad::moare" a:zeilol43.lmpampalui Yamaestedesllsain:fi.mcPedepercep1ia autorilorvedici.Pedeoparte,eaesteprezentatacamfeldelocalimbuibarii de tip epieurian244, iarpe de alta parte cao stare cao stm:eincarefiecaredefunctestepatnmsdeostaredebea1itudineinterioara, de IDupiiewn aminteam, Q.gveda facedoarreferiri aluzivelasoarta celorrai dupa moarte. Ei sunt imbnmeip de catre zeii lndra Somailp, (vavra), intr-un intunerie nelimitat, intr-o bezna totala 46. Eshatologia rigvediea este preluatadezvoltatain imnurile din Atharvavedain Brahmane. Multmai detaliat, anumite versete dinAtharvaveda247 descriu situapa celor rW. cape unainimaginabila, datorita pedepselor grele eare-ipe dupa moarte: 237. Ibidem, X, 14,L 238. Ibidem, X,14, 10. 239. Ibidem, X,14, 14. 240. Atharvaveda, XVIII, 2,48. 241. .8gveda, IX,113, 7. 242. Ibidem, X, 135,1; X. 14,7. 243. Ibidem, X, 14, 10; Atharvaveda, XV111, 4, 10 sq. 244. Atharvaveda, IV, 34. 245. Cf .8gveda, IX, 113,7. 246. Ibidem, VII,104,3; X,152, 4; IV, 5,5. 247. Atharvaveda, V,19,3. F" postv.edismul 87 "Aeeiaaeolo in baJple de sAnge, Plirul propriu eahranamorfolind. Varsatele lacrimi "Ale jeluitorului, ehinuitului, pe care " Le au zeii ea apa. de baut, Chinuitorule de brahmani, tti sunt tie hotarate". IIBrahmanele seocu.pamaimult de sitLJatiacelorbuni dupamoarte. J .iJ.. __ .. eu :ttrup eu care au decedat; acest trup va fl, msa, unul transfigurat. In confonnitatecu saetificiile viataactuala,mulpoamenise vor lU'8ni in lumea de dincolo doar 0data la paisprezece zile, lapatru luni, ladouasprezeceluni, lao sutadeani, sau ehiarnumai au nevoie de hrana249 Ei vor avea posibilitatea de a t:rai intr-o comuniune eu zeii, sau ehiareuAbsolutul impersonal, cuBrahman2SO .. ''"c,-.Riturifunerare. -Aeestea vizeaza atatsituafia eelui decedat in drumul sau spre lwnea dincolo catproteepa celor apropiap. aeestuia, eaunnare a contaetului lor eu el. De eele mai multe ori, cadavrulera ineinerat; se practica, inhumarea, cum ar fi in cazul eopiilor decedati sub vfu:sta de doi ani, daca nu cumva emu abandonaji, pursimplu, undeva intr-o padure. Ritualurile legate de ineinerare sau inhurnare erau savariiite de 0ruda a deeedatului sau de un preot adhvaryu. Inainte de preluarea eadavruiui din familie se anumitepregatiri preliminare. intre altele, trebuiau aduse sacrifieii stapAnului morplor, Yama, boeitoarele se loveau In pieptpeste coapse, iar deeedatul era sproat, 1mbrlicatin haine noilmpodobit eu flori. Cortegiul fimerar 248. Cf. Satapatha-Briihmana, lV, 6,1,1; XI, 1, 8, 6; XII, 8, 3, 31. 249. Ibidem, X,1,5,4. 250.. Cf.Aitareya-Briihmana,III,44;Taittii'iya-Briihmana,III,10,9,II; Satapl:Jtha-Briihmana, II, 6,4, 8; Ibidem, XI, 4, 4, 2.I 88 -*-.. India.Religie filosofie se deplasa spre sud, in direcpa locului incinerarii. Nici unparticipant nu avea voie priveasca. inapoi. tn mmaunor ceremonialuri speciale, cadavrulera perugulamplasatacolo,dup! caresotia decedatului se in partea dreaptA a acestuia lnaintede a:fi aprins focul, sofia era invitata, prin recitarea unui text din J.?gveda251 , sa se mai ridice 0data, un text care mai tarziu va fi utilizat ca argument impotrivaincinernrii sop-ilor aUituri de sopi decedap. Participantii la incinerare erau obligati sa. se supuna unor ritualuri speciale de purificare, in cadrul caroraerau utilizate diferite formule magice, fumflori. Rudele celui decedat erau privite timp de cateva zile ca fiind impure. tn aceasta ele nu aveau voie sa manance, atinga. apasa. studieze Vedele. tnplus, fiii celui decedat erau obligafi la tirnp de un an de zile, sau cel putin doua.sprezece zile, iar trebuiatot restul vietii in castitate. Dupacatevazile, restul locul de incinerare dupa stingerea focului erau adunateinhumate. Multa vreme aceea, rudele aveau indatorirea de a aduce jertfe regulat pentru cel decedat. Aceste jertfe speciale erau deosebit de importante, intrucat mai trebuia samai treaca. untimp pam ce decedatul intra realmente in "lumea parintilor" (pip-Ioka), adica atnainte de aceasta, el va rataci injurul celorin viataca un fel de "fantoma" (preta). Ulterior,decedatul nu se va mai bucura de sacrificii speciale, el mulpnnindu-se cu acelea aduse in mod tuturorin randul carora dej a a intrat. 251.Vezi J.?gvedaX,18:"ridieli-te, femeie,spre lumea eel or vii;tu stai ala.turideun neinsufletit, vino!".

I",i ! _."'-_-:'J" C .... ....", .... - _'. ,'1"Ill. HINDIDSMUL SAU"COMPLEXUL OPOZITIILOR" ._ i este hinduismul?"",.'_._____.r',. Seria lunga de curente religioase, care se profileaza. dupa perioada Vedelor, este cunoscuta sub numele de hinduism. Trecerea de lareligia vedica lahinduismnureprezinta nici pe departe rezultatul unei evolujii ulterioare a vedismului. Dealtfel, religia in sine nu ne ofera 0imagine corecta a realitap.lor religioase inansamblullor din perioada vedica.. Literatura vediclilust:reaza inprimul rand religia clasei superioare ariene, oferindu-ne in schimb putine date despre religia claselor ariene inferioareabsolut nimic despre cea a populatiilor autohtone, cucerite de catre arieni. Multe vestigii tipice pentru religia preariana, descoperite in urma arheologice, Ie gasim in hinduism: statui de zei, cinstireazeitei lunii, a diferitelor animale a unor demoni cuchip deetc. Pe de alta. parte, miturilevedice supravietllesc, intr-o fonnasau alta, prinhinduism. Ambele cea cea autohtona,au convietuitlaolalta. pe maideparte, influentfuldu-se recipmc. Este evident cahinduismul nueste altceva decat rezultatul convietuiriisimbioza acestor dona cultmi, esteprodusutvietti spirituale materiale caracteristice ambelor cu1tmi252 Hinduismul nu se prezinta. ca0religie unitara, cu 0fizionomie distincta, ci ca 0structura religioasa foarte complexa, constituita din diverse religii sau elemente religioase suprapuse. In acest complex, elementelemai vechi n-aufost aboli te, ci supravietuiesc in continuare 252. Cf.J.Gonda,Les religiqns de l'lnde, I,Vedisme et hindouisme ancien, Paris,1962, p. 263. 'f" 90India.Religie f"ll,Qsofie-tHinduismul sau "eomplexul opozitiilor"91--------------------=:....-..:..----"....--- I impreuna cu elemente mw noi, intr-o simbioza perfecta. inIacest lucru conducfuld la 0ampUl diversificare a sa. De altfe1, inainte au patronsse regasese i astazi laolaltrlreligia preariana,,de secolul al XIX-lea, termenul de "hinduism" nici nu exista, atunci religia indo-europeanA, ritualismul btabmanic, mistica vorbindu-se doar de "religiiobiceiuri din India", incluziind desigur tehnicaYoga,elernentededoctrina jainistA budista;' .. ,ceea' ce noi numim astazi "hinduism". Lainceputul secoltilui al hinduismul insumeaza experiente religioase acumulate pe parcursul alea (1830), un hindus, de altrninteri apropiat de islam aproximativ cinci milenii de viatAreligioasa. Din aceasta perspectiva,Ram Mohan Roy (1772-1833), a recurs la inventarea acestui termen, hiI).duismul este 0excelentAsintezade elemente dintre cele mai