-rylF.w-

Adrian Eugen Cristea

Marius Marinescu

Mihai Mitran

INVAZIA SPION!LOR

T

tfitura rdedi

BIBLIOGRAFIE

- Cristea Adrian Eugen, Marius Marinescu gi Mihai Mitran,Cartierul interzis, Editura Rao, 2015;

- Cristea Adrian Eugen, Marius Marinescu gi Mihai Mitran,D o cum e nt dr i p er s on al e ;

- Adevdrul gi Adevdrul Weekend, aparifii pdni in 2015;

- Congresul al lX-lea al PCR, Editura Politice, 1965;

- Congresul al X-lea al PCR, Editura Politici, 1969;

- Lavinia Betea, Pove;ti din Cartierul Primdverii, Editura CurteaVeche,2010;

- Lavinia Betea, Fiul Poporului,Edit:ura Adevirul, 2014;

- Cristea Adrian Eugen, Familia Ceau;escu ;i Direclia a V-a,

Editura Paco, 2006;

- Cristea Adrian Eugen, Afi sau a ayeA, Editura Paco, 2008;

- Cristea Adrian Eugen, Cdderea hotdrhtd, Editura Paco, 2008;

- Cristea Adrian Eugen, Dinastie informare, Editura Paco,2014;

- Iurnalul Na{ional, diferite numere pani in 2015;

- Libertatea, diferite numere.

CU PRI NS

442 443

Adrian Eugen Cristea . Marius Marinescu. Mihai Mitran

CAPITOLUL IVInterese striine gi executanli in Securitatea unei firi........ ..............247

Teohari Georgescu ..........255

Alexandru Drlghici....... ........'.......'.'.....260

Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko zis Pantiuga) ...................267

Alexandru Sergheevici Nicolschi (Boris Griinberg)...........'...........'282Ion Vidragcu (Ivan Didenko-Vania).......... .................287

Vladimir Mazuru (Vladimir Mazurov)...... ..............'.293

Serghei Nicolau (Serghei Niconov)...... .................-.....295

Valeriu Bucicov......... .......302

Petre Petrescu (Petea Goncearuc) .. ..... 311

Migu Dulgheru (Moise Dulberger)... ..........................315

CAPITOLULVActivitatea de propagande..................... .......................323

Iosif Chiginevschi (Jakob Roitman-Iogca) .......................................326

Leonte Rlutu (Lev Oigenstein) ............334

Sorin Toma (Sorin Moscovicr).................. ..................342

Silviu Brucan (Saul Bruckner)................. .................'.' 350

Leonte Tismineanu. ........364

Mihail Ro11er............ ........370

Iosif Ardeleanu (Adler Dome).......... ...........................376

Ofelia Manole (Ofelia Zeidman)..... .....380

Zina BrAncu (Haia Grinberg)................. .....................384

Gheorghe Stoica (Moscu Cohn)........ ..........................389

Liuba Chiginevschi (Liube Kiginevskaia, Liubocica).......................394

Ghizela Vass............... ......398

Natalia Riutu (Hermina Marcusohn) .................. .'....401

Ana Toma (Ana Grossman sau Grossmann)....................................405Nicolae Moraru (Iuliu $ofran) ..............410

Gheorghe Vasilichi....... ..........................412

CAPITOLULVICoruplia in epoca fanarioti....... ...........430

La sfhrqit de carte......... ...........................437

Cdteva explicalii .............x..1...........-.-.....439

ABREVIERL ...........................440

BIBLIOGRAFIE................. ...........................442

biblioteca rao

NONFICTIUNE

ISTORIE, SOCIOLOGIE, POLITICA, GEOGRAFIE,RELIGIE, ARTABenedict alXVl-lea .......IsusdinNazaretGigore Arborc . . . Libertatea IEri democralie gi ,,glonful de aur..

StefanAast ..... ComplexulBaader-Meinhoff

RichardBassett . . Spionul-gbfal lui HitlerAntonlt Beevor .. . . Berlin: Clderea 1945

Mark Benecke . . . Pe urmele crimelor

DieterBreuers ...Oistoriepulinaltfelawdjitoarelorqi a prigonirii lor

Jean-Loais Braguire ........Ceeacen-ampututspune. 30deanideluptdimpotriva terorismului

LeoButnaril ....RuletaromineascEVal Butnaru . . . . Cartea nomazilor din B

Augastin Buzura . Nici vii, nici morliMareas Tallias Ciaro .. .,. Cumseconduce olard

$erban Filip Ciocalesca . . . . Viitorul nu ia prizonieri

BillClinton .....ArtadeaddruiAlexandra Cristian . ..,...intreelefant,urs qi dragon

Vasile Ddnca . . . . Patrie de unicd folosinli o Mitologii, fantasme si

idolatrie

NormanDaaies .. Varqovia

IoanDnigan .... Comunicarea

WronicaDatnitrascu . .. . . Frontiere gi civilizaliiMohamedElbaradei .... ..Epoca dezamdgiiiRiehard/.Evans .. .......A1TreileaReich(2volume)Niall Ferguson . . . Rlzboiul lumii - Epoca uriiBogdan Ficeac . . . De ce se ucid oamenii

John Lrutis Gaddis.. ......RdzboiulReceCrisnphu Hab .. Cruciada lui Himmler

JonathanHarr ... Tabloulpierdut

JoelF. Hmringtor, ...... .. Cdl5ulcredincios

&.

$rs

$'trt*s..F

444

Explicafie

lnci din timpul existenfei comunismului in Rominia se ajunsese

lr concluzia nedeclarati ci in perioada 1944-1958 tofi cei care au

condus activitifile politice, atit in ilegalitatea PCR, cit gi pini citrel95tt, cAnd Armata Rogie a fost retrasi, s-au supus fbri rezerve

dlrectivelor venite de la Moscova.

lntre anii t944-L958, datoriti condiliilor existente impuse prinforla de ocupafie sovietici, nimic nu se putea incepe qi realiza fhritprobiri date de reprezentanfii Moscovei. Activigtii principali prinClre se realizau toate programele puterii sovietice in Rominia erau

numti dupi primirea unei indicafii. Acest aspect este qi mai mult

htlrit de faptul ci in vdrful puterii politice au fost impugi agenfi

I refelei de informafii sovietice, recrutafi din rindul celor care, cu

nai mu\i ani inainte de 1944, fugiseri din Rominia in URSS.

Tofi acegti agenfi au fost transformafi in oameni politiciaonducitori la vdrful PCR. Pe parcursul anilor care au trecut,

tln[ citre 1953, mai mult de jumitate din ei au demonstratde cunoqtinfe politice qi profesionale, dar gi faptul ci erau

ianalfabefi. Tocmai aceasti stare precari a pregitirii lor i-a flcutfie executanfi fideli ai tuturor indicafiilor pe care le primeau.

Cei mai mulli dintre acegti agenfi ai puterii sovietice au fost

i in CC al PCR mai ales in secfiile de propagandi gi cadre,

gi in Securitatea Poporului gi Ministerul Forlelor Armate.pozifiile pe care le ocupau puteau conduce gi coordona noua

17

Adrian Eugen Cristea. Marius Marinescu'Mihai Mitran

putere comuniste instalati, in spatele lor gisindu-se, Permanent,consilierii sovietici.

Rolul agenlilor-activigti, cit gi al celorlalli conducitori ai

PCR, care se incadrau intocmai in politicile 9i directivele PCUS,

s-a transformat in doar citeva luni. in anul 1957, conducitorul

de atunci al PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, sprijinit de cilivaapropiafi, gi-a schimbat parlial atitudinea de executant fidel al

directivelor sovietice gi a inceput si propage sentimentele patriotice

acceptate de populalie.

AceastiL noui gindire s-a remarcat in punctele de vedere ale luiGheorghe Gheorghiu-Dej inci din 1953, imediat dupilui Stalin, insi nu gi-a putut-o afirma din cauza stirii de

a Rominiei de citre Armata Roqie pini in 1958. Aceasta era una

dintre explicafiile date de cercul de cunoqtinfe in care avea i

Schimbirile de vederi vor cunoa$te evolu[ii accentuate in anii

care vor veni. Se urmirea o independente politice fafi de.Moscova,

tot in cadrul comunismului, din care nu se dorea si se ias[.

conducitorii politici ai PCR,stiau foarte bine ci orice forfare de

obline o independenfi a firii, flri un consim{imint al URSS,

se putea rcaliza, intrucit exista infelegerea de Ia Ialta, Crimeea,

1945 intre marile puteri ale lumii.in acei ani, ca gi in toati perioada comunisti, rezulta un

clar: actMqtii incercau si-gi construiasci un carierism politic.

Datoriti acestei dorinfe, erau determinafi si se ataqeze de

considerat ci: era la virfirl puterii. Iati una dintre caazele

care l-au susfinut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej in schimbarea

atitudine, care trebuia infeleasi ci aparfinea intregului partid.

Odati cu aceasti preschimbare au inceput s[ apari pireriintrebdri:

- de unde atdta patriotism sau nalionalism cA.nd,

atunci, se dovedise ci interesele URSS erau singurele

in atenfie?

18 19

INVAZIA SPIONILOR

- schimbarea atitudinii era legati de men{inerea funcfiilorpe care le delineau chiar gi cei cunosculi ci erau agenfi ai

KGB?

- s-au produs schimbiri de moment in dirijarea spionilordin refeaua KGB pentru cd o impotrivire fafi de noua

concep{ie patronati de Gheorghe Gheorghiu-Dej ar fi dus

la scoaterea lor din funcfii gi astfel se pierdeau posibilitililede informare gi chiar de intervenlie la un anumit moment

oportun?

Irrteresant mai era gi faptul ci noua atitudine era sprijiniti de

uarueni de mare incredere ai sistemului politic dirijat de Moscova.

Itrrnlre acegtia ap[reau ca deosebit de activi Emil Bodn1raq,

Ak'xandru BArlideanu gi Gheorghe Ridulescu. Fiecare dintre ei

rr,r purtitor de secrete gi nu se gtia cum gi in ce moment puteau

It invinovilifi de relafii cu PCUS. A9a cum se intimplase cu Ana

I'urker, Vasile Luca, Teohari Georgescu gi a\ii, dupi 1950.

I)in descrierea personajelor care au jucat roluri importante

Irr conducerea PCR, provenite din rindul celor adugi in mare

grrrlri in L944 din URSS, se va observa ci aproape toate s-au feritri aibi rela[ii apropiate, in afara celor de serviciu, cu conducitorirornuniqti care nu fuseseri in URSS. N-au fost doar ciliva. Cei

nrenfinufi in funclii vor continua si pistreze distanfa in relafii qi

rtt Nicolae Ceaugescu. Cazul lui Petre Borili, care era qi cuscru cu

Nicolae Ceauqescu, este cel mai relevant.

Conducitorul PCUS qi aI URSS in perioada 1953-1964, NikitaIlru$ciorr, gi-a dat se,una, inbazainformafiilor definute, ci evolufia

lltuafiei politice &n RomAnia, alimentati politic de importantele

rlutc ale lumii occidentale, avea tendinfa de a produce undez,echilibru in zona de risirit aflati sub control sovietic. $antajulestc adus in atenfie ca o sperietoare cu scopul precis de a se renunta

le orice cerere cu confinut de independenf[ chiar gi relativi.

Adrian Eugen Cristea. Marius Marinescu . Mihai Mitran

in replici fap de ameninfirile sovietice care circulau

diferite medii de comunicare, conducitorii PCR incep incl1962 sL aibi o activitate politici gi mai activ6.

Paralel cu misurile de control asuPra tuturor celor cunoscufi

activitifi qi atitudini prosovietice, organele informative

extind activitatea de depistare gi a altor necunoscufi pAni

Ca urmare, potenfialul informativ sovietic scade. Dar in func1ii

importante din conducerea PCR se aflau destui cunoscu{i

ataqamente puternice fali de PCUS.

in lg62,inceteazlorice fel de trimiteri in URSS de ofi(eri pent

a se specializa in domeniul informaliilor. Ca qi in alte domenii.

in aten{ie tofi cei suspectafi ci aveau relafii cu securitatea

Daci in perioada 1944-1958 astfel de relafii erau apreciate ca

carte de viziti valoroasi pentru ocuparea unei funcfii importan

de acum incep si apari multe rezerve, dar qi deciderea.

Aceast[ noui situafie se amplifici gi mai mult dupi ce

conducerea PCR vine, in 1965, Nicolae Ceauqescu. Ca uin 1968 ac(iunea de eliminare din treburile importante ale

gi ale statului a celor suspecti era aproaPe terminatiL. Nu s-au

niciodati explicafii, mai ales pe timpul conducerii de citre NiCeauqescu, de ce erau menfinute, inci, persoane inpartidului despre care existau date ci fuseser[ in relafii

strinse cu KGB. O infelegere mai mult politici deriva din faptul

nu se dorea deteriorarea qi mai mult a relatiilor cu URSS.

incepAnd cu 1963, limba rus[, care era obligatorie in c

V-IX, devine facultativi qi in locul ei sunt introduse, la

Iiteratura germani, englezd Ei francezi. Lllterior, Institutul de limba

literatura rusi ,,Maxim Gorki" este unificat cu Institutul de lim

Ei literaturi streine. Drspar qi cursurile de istorie, geografie, fizi

qi economie a URSS, precum gi cele de literaturi sovieticl.Tot in anul 1963 incepe punerea in libertate a delinutilor politi

aflafi in colonii de munci gi inchisori, ac[iune incheiati in 1

Aceastl mSsuri se incadra in noile vederi ale conducitorilor PCR

20 2'l

INVAZIA SPIONILOR

Irrlrtria infeleasi de citre cei interesafi, care pireau ci erau stnpinifirL, . rrriozitate, ci nu fusese o m[suri luati sub presiunea altorarllrr .rllra firii, mai precis, de forfa politici dominanti gi dirijatl de

r orrsilicrii sovietici in pozifia de executanfi.

l'unerea in libertate a acestor definufi s-a desfbqurat, din ce

r u putut cunoaqte, flri reacfii din partea celor de la Moscova. Nure t'xclude ci la nivelul conducitorilor celor doud state, URSS qi

lkrrrrinia, si fi existat qi aqa ceva.

l'rin eliberarea definufilor politici s-a urmirit gi producerea uneirli'lri rle spirit favorabile in rindul familiilor gi cunogtinlelor celor inr arrzi. In plus, cel mai mult se aveau in vedere reacfiile cercurilor

l,olitice radicale din politica romineasci. Ceea ce s-a gi intdmplat.( )are a fost totugi motivul pentru care Gheorghe Gheorghiu-

llci gi apropiafii lui au susfinut schimbarea cursului relafiilor cur urrtlucltorii de la Moscova? Unele explicafii date dupi 1989 de

, illt' fbgti oameni politici comunigti nu au avut un confinut credibil,

rcntru ci nici ei n-au cunoscut tot ce s-a intdmplat.ln ultimii 8-9 ani, cit s-a aflat Ia conducerea PCR, Gheorghe

( ihcorghiu-Dej s-a remarcat gi prin citeva activitifi pe care le-a

nrgunizat, dovedind o inteligenfi politici aparte, cu efecte benefice

lrcnlru RomAnia. O astfel de situafie s-a petrecut in perioada 24-25Iurric 1963, cind a avut loc in Rominia vizita oficiall a lui Nikitallrugciov, conducitorul PCUS. in astfel de imprejuriri conducitoriirle partid se pregi'teau foarte atent in vederea discufiilor pe care

runniru si le aibl. Atunci delegafia sovietici, destul de numeroasi,

r lost cazati la vilele din pidurea Scroviqtea. Tot acolo au avut locpt tliscufiile.

Nikita Hrugciov a fost de acord cu propunerea lui Gheorghet ilrcorghiu-Dej ca la discufii si fie prezenfi qi membri ai Birourilorpolitice ale celor doui partide, PCUS gi PCR. O asemenea

prczenfl numeroasi trebuia si aib[ qi o semnificafie de acceptare a

r onfinutului problemelor ce urmau si fie dezbitute. RomAnii doreau

Adrian Eugen Cristea. Marius Marinescu . Mihai Mitran

ca se se inleleag[ ce tot ce gdndea gi fhcea Gheorghe Gheorghiu-

se incadra intr-un mod unic al activitilii colective.

in acel an, Nikita Hruqciov avea 72 de ani. Situalia firilorrisiritul Europei, aflati sub dominafia sovietici, incepuse sideterioreze, mai ales sub aspectul social, dup[ revolu]ia de la

Cehoslovacia, produsl in 1968. Se schimbaserl qi atitudinilemai tuturor conduc[torilor partidelor comuniste, mai pufin ale

Todor |ivkov din Bulgaria. Iegirea de sub controlul politiciiera in atenfia tuturor.

Pentru aceasti intilnire s-au stabilit gi participan[ii. DinromAnd au fost prezenfi Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion

Maurer, Emil Bodnirag, Chivu Stoica, AlexandruLeonte Riutu gi Gaston Marin. Patru din aceasti delega|

cei subliniafi, fuseseri refugiali in URSS gi pregiti[i acolo ca

fie folositori, prin influenlele pe care le vor exercita, dar qi p

informafiile pe care Ie vor obline in tofi anii urmitori. Au mai

prezenli qi alfii in delegalia romini compusi din 14 persoane.

patru cuno$teau foarte bine limba rusi.Problemele care urmau si fie expuse intr-un mod desch

fbri ocoliquri qi menajamente, trebuiau si clarifice multe

ale relaliilor bilaterale care erau socotite piedici in dezvolt

politicilor comuniste gi sociale ale acelor ani.

Nikita Hrugciov era informat despre fiecare participant.

relinuse foarte bine qi pe Emil Bodniraq, care, la o altl intilnbilaterali din 1958, ii ceruse si aprobe ca trupele rusegti siretrase din Rominia.

Discu{iile s-au referit la necesitatea unei relaxlri qi a necesit

independenfei partidelor politice in cadrul sistemului comun

condus de la Moscova. Exista impresia ci int6.Llnirea se

pe un model clasic dintre un proprietar qi slujitorii lui. De d

asta slujitorii igi revendicau o independenfi, micar gi parfiali,partea celui puternic care dirija destinele sistemului comunist

cum voia el.

22 23

INVAZIA SPIONILOR

S(' pare cd urmirile acestei intilniri, ca qi alte misuri luate deNtkita Hrugciov, care nu se incadrau intocmai in dogmatismulp,litic stalinist, i-au fhcut pe ceilalli conducitori ai PCUS siIrrtt'rvini pentru a scipa de acest politician nizdrivan. Un an maildrriu, in 1964, Nikita Hrugciov este sechestrat intr-o pidure delilrr;.1ii Moscova de tovariqii lui de activitate. A avut noroc c[ nu afrrrt trimis intr-o altilume.

Schimbirile de atitudine ale celor suspectafi ci deveniseri derrrrrlli ani oameni de incredere ai puterii sovietice in Romdnia,rrr lost determinate de judecifi normale sau de noile interese ale

rlr viciilor speciale de informafii ale URSS?

Irr clescrierea fiecirui activist prezentat in aceasti carte am adusql .rlgumente din care si se ajungi gi la concluzia cL prezenla lorIn posturile de conducere in care s-au gisit nu a avut legituri cuIrrlcrcsul major al Romtniei in primii 11-12 ani.

Accst capitol se referi Ia 16 persoane care au fbcut parte dinr onrlucerea CC al PCR. Allii, mentiona{i in celelalte capitole, s-augisit in aceeagi situafie, dar din cauza activitilii loa timp de mairlrrlli ani, au fost tratafi separat.

l'crrtru a contribui la o edificare gi mai buni despre acegti 16

ltliviqti importanfi, se impune si se mai fini seama de citevalrlrt'e te:

- virsta acestora in 1944:

- patru aveau peste 50 de ani;

- doi, aproximativ 45 de ani;

- patru nu depigeau 40 de ani;

- gase, aproximativ 35 de ani.

- pregitirea gcolari:

- gapte cu 4 clase elementare;

- doi cu 4 clase de liceu;

- unul cu liceul terminat;