Embed Size (px)
Citation preview
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-06 12:03:19
Interviu cu Valerian Cioclei, profesor al Facultații de Drept din București și
Partener of counsel al ZRP: Combaterea corupției trebuie sa ramâna o prioritate, iar
legislația anticorupție trebuie sa fie clara și eficienta
Combaterea corupției trebuie sa ramâna o prioritate, iar legislația anticorupție trebuie sa fie clara și
eficienta, a declarat într-un interviu acordat
Biz
Lawyer Valerian Cioclei, doctor în drept, profesor
universitar la Facultatea de Drept a Universitații din Bucuresti și Partner of counsel al firmei de avocați
Zamfirescu Racoți & Partners (ZRP). În opinia sa, Codul penal adoptat în 2009 și intrat în vigoare acum 4
ani este o buna construcție, care și-a dovedit deja viabilitatea, dar care, sigur, este perfectibila. ”Dispozițiile
noului Cod penal care au fost declarate neconstituționale pot fi numarate pe degetele de la o mâna, iar din
punct de vedere științific unele dintre deciziile Curții Constituționale în aceasta privința sunt, cel puțin,
discutabile”, a nuanțat Valerian Cioclei. El spune ca au fost și câteva modificari legislative ale unor articole
din Codul penal, foarte puține, iar o parte dintre acestea au fost nejustificate.
”Pe de alta parte, în ceea ce privește Codul de procedura penala, trebuie spus ca un numar extrem de mare de
texte au fost declarate neconstituționale și, în plus, au aparut numeroase modificari legislative. Cred ca în acest
moment, în conjunctura creata, Codul de procedura penala trebuie în întregime rescris; practic, ar fi nevoie de un
nou Cod de procedura penala”, a opinat profesorul de Criminologie si Drept penal al Facultații de Drept din
Universitatea București.
În opinia sa, pragul valoric pentru infractiunea de abuz in serviciu nu este necesar. ”Prin stabilirea unei astfel de
obligații (reglementarea de catre legiuitor a pragului valoric al pagubei și intensitatii vatamarii), Curtea
Constituționala și-a depașit atribuțiile, „îmbracând o haina care nu îi aparține, cea a legiuitorului”. Curtea
Constituționala poate sa declare un text neconstituțional sau poate sa fixeze care este interpretarea unui text
conform Constituției, dar nu poate sa dispuna, în locul legiuitorului, cum anume trebuie sa fie formulat un text
incriminator”, a aratat Profesorul Cioclei.
Mai multe despre modificarea Legilor justiției, activitatea avocaților specializați în “white-collar crime“ în urma
modificarilor preconizate, dar și despre colaborarea sa cu firma de avocați Zamfirescu Racoți & Partners, în
interviul acordat de Profesorul Valerian Cioclei publicației noastre.
****************
BizLawyer: Domnule profesor Cioclei, ați facut parte din Comisia proiectului noului Cod penal, despre
care spuneați ca nu poate fi o construcție perfecta, dar trebuie sa fie una perfectibila. Cum comentati
initiativa modificarii codurilor penale în Parlament, justificata prin transpunerea în legislatia nationala a
page 1 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-06 12:03:19
unor directive (ale Parlamentului European si Consiliului UE) privind prezumtia de nevinovatie? Ma refer
la procedura și modificari ale conținutului, așa cum au fost comunicate pâna acum.
Valerian Cioclei: Codul penal adoptat în 2009 și intrat în vigoare acum 4 ani (la 1 februarie 2014) este o buna
construcție, care și-a dovedit deja viabilitatea, dar care, sigur, este perfectibila, așa cum, într-adevar, am spus.
Insist și cu acest prilej sa fac o demarcație clara între Codul penal, la a carui elaborare am participat în comisia de
specialitate, și Codul de procedura penala. Pe de o parte, dispozițiile noului Cod penal care au fost declarate
neconstituționale, pot fi numarate pe degetele de la o mâna, iar din punct de vedere științific unele dintre deciziile
Curții Constituționale în aceasta privința sunt, cel puțin, discutabile. Au fost și câteva modificari legislative ale
unor articole din Codul penal, foarte puține, iar o parte dintre acestea au fost nejustificate, așa cum am aratat în
diferite articole publicate în ultima perioada. Cu alte cuvinte, noul Cod penal este funcțional și, în afara de punerea
lui de acord cu unele decizii ale CCR, bune sau rele nu mai conteaza, care trebuie realizata, nu necesita,
deocamdata, modificari. Pe de alta parte, în ceea ce privește Codul de procedura penala, cu elaborarea caruia nu
am nicio legatura, trebuie spus ca un numar extrem de mare de texte au fost declarate neconstituționale și, în plus,
au aparut numeroase modificari legislative. Cred ca în acest moment, în conjunctura creata, Codul de procedura
penala trebuie în întregime rescris; practic, ar fi nevoie de un nou Cod de procedura penala.
În ce privește Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului european și a Consiliului uniunii europene din 9 martie
2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovație și a dreptului de a fi prezent la proces în
cadrul procedurilor penale, trebuie spus ca aceasta are legatura, exclusiv, tot cu Codul de procedura penala.
Directiva, în linii generale, stabilește obligația statelor membre de a se conforma într-o maniera concreta, practica,
unui principiu unanim admis, atât de convențiile internaționale și europene cu privire la drepturile omului, cât și de
legislațiile naționale. În ceea ce ne privește, cred ca dispozițiile legale actuale acopera mare parte din exigențele
directivei. Singurele puncte vulnerabile, pe care le vad la acest moment, sunt legate de articolele 4 alin. (1) și 5
alin. (1) din Directiva. Astfel, art. 4 alin. (1) stipuleaza ca: „Statele membre iau masurile necesare pentru a garanta
ca, atâta vreme cât vinovația unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost dovedita conform legii, declarațiile
publice facute de autoritațile publice și deciziile judiciare, altele decât cele referitoare la vinovație, nu se refera la
persoana respectiva ca fiind vinovata”. Or, este de notorietate faptul ca, la noi, aceste masuri nu exista, iar
autoritațile fac astfel de declarații (de exemplu ca persoana a comis infracțiunea de...). Art. 5 alin. (1) stipuleaza ca:
„Statele membre iau masuri adecvate pentru a garanta ca persoanele suspectate și acuzate nu sunt prezentate ca și
cum ar fi vinovate, în fața instanței sau în mod public, prin utilizarea unor masuri de constrângere fizica”. Or, este
de notorietate faptul ca, la noi, aceste masuri nu exista, iar persoanele acuzate sunt prezentate în astfel de situații
(de exemplu încatușate).
Daca modificarile legislative preconizate merg în direcția respectarii dreptului la un proces echitabil, inclusiv prin
respectarea prezumției de nevinovație, în contextul concret aratat anterior, ele sunt absolut bine venite.
- Ce credeți ca ar trebui îmbunatațit și cum? Considerați ca este suficienta trecerea acestor legi
importante (ale Justiției) doar prin filtrul politic, sau ar fi mai degraba nevoie de o dezbatere mai larga, în
care sa fie consultați specialiștii?
- În privința legilor Justiției, din câte știu, ele au fost supuse filtrului specialiștilor, în sensul ca au fost trimise la
CSM și la Organismele profesionale, care și-au spus parerea. În plus, reprezentanții specialiștilor, din câte știu, au
fost prezenți în Comisiile parlamentare și au putut sa se exprime. În privința modificarilor la Codul penal, eu
însumi, atât în calitate de profesor, cât și în calitate de avocat, partener la ZRP, am trimis la Ministerul Justiției,
opiniile mele. Din pacate, ultimul cuvânt îl are factorul politic. Câta pregatire juridica și câta buna credința au
oamenii politici care vor decide este o alta problema. Aceasta este „tirania” democrației, pe care trebuie sa o
respectam...
- Infracțiunea de abuz în serviciu urmeaza a fi reconfigurata prin consacrarea unui prag valoric. Ne-ar
interesa care ar fi opinia dumneavoastra în aceasta chestiune. Este necesar pragul sau nu? Care ar fi
motivația din spatele deciziei?
page 2 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-06 12:03:19
- În opinia mea, pragul valoric nu este necesar. Am explicat acest lucru în mai multe articole pe care le-am
publicat în ultima vreme. Din pacate, în doua decizii ale Curții Constituționale (nr. 405/2016 și 392/2017) se
subliniaza necesitatea existenței unui astfel de prag. Mai mult, în ultima decizie menționata, instanța de contencios
constituțional subliniaza, în mod expres, ca: „legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și
intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale
referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine apariția unor situații
de incoerența și instabilitate, contrare principiului securitații raporturilor juridice în componenta sa referitoare la
claritatea și previzibilitatea legii”(par. 56). Eu cred ca, prin stabilirea unei astfel de obligații, Curtea
Constituționala și-a depașit atribuțiile, “îmbracând o haina care nu îi aparține, cea a legiuitorului”. Curtea
Constituționala poate sa declare un text neconstituțional sau poate sa fixeze care este interpretarea unui text
conform Constituției, dar nu poate sa dispuna, în locul legiuitorului, cum anume trebuie sa fie formulat un text
incriminator. Ramâne de vazut care va fi reacția legiuitorului în aceasta privința...
- Referitor la acest prag, cum ar trebui sa fie, mai mic sau mai mare și care ar fi efectele daca ar fi unul
prea mic sau prea mare?
- Tocmai stabilirea valorii pragului este principala problema. M-am pronunțat asupra acestei chestiuni subliniind,
printre altele, „imposibilitatea stabilirii corecte a unei valori a pagubei, pornind de la care fapta ar fi infracțiune.
Paguba poate defini gravitatea faptei doar prin prisma subiectului pasiv, a persoanei pagubite. Ceea ce pentru o
persoana (fizica sau juridica) ar putea reprezenta o paguba nesemnificativa, pentru alta persoana ar putea
reprezenta o paguba fatala, distrugatoare. Altfel spus, stabilirea unui cuantum al pagubei, oricare ar fi acesta, ar
genera inechitate și poate chiar probleme de constituționalitate… Ca și în cazul altor infracțiuni de paguba,
magistratul trebuie sa fie cel care, cu înțelepciune, sa aprecieze daca fapta prezinta sau nu gravitatea necesara
pentru aplicarea unei sancțiuni penale. În cazul înșelaciunii, și ea o infracțiune având ca rezultat o paguba, spre
exemplu, nu s-a invocat niciodata necesitatea ca legiuitorul sa fixeze un cuantum al pagubei, iar situația este
aceeași și la alte infracțiuni de prejudiciu”
1
. Stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu ar putea echivala
cu o „deschidere a cutiei Pandorei” ce ar pune în discuție modificarea multor alte infracțiuni...
- Cum este vazuta relaxarea legislației anticorupție în mediul academic? Ce le transmiteți studenților? Ce
mesaje va vin dinspre aceștia?
- Combaterea corupției trebuie sa ramâna o prioritate, iar legislația anticorupție trebuie sa fie clara și eficienta.
Cred ca toata lumea ar trebui sa fie de acord cu aceasta, iar discursul academic și reacția mediului studențesc
trebuie sa mearga în același sens. Cât privește o eventuala relaxare a legislației anticorupție, nu pot face înca un
comentariu pertinent, deoarece nu cunosc textele finale ce ar putea avea relevanța în acest sens. Aștept sa vad
modificarile concrete și dupa aceea voi avea o reacție.
- Va fi ușurata activitatea avocaților specializați în “white-collar crime“ în urma modificarilor
preconizate? Se va atinge un punct de echilibru?
- Activitatea avocaților va trebui sa se adapteze modificarilor, indiferent cum vor arata acestea. Daca
modificarile vor conduce la o mai buna respectare a drepturilor procesuale ale suspecților sau inculpaților, aceasta
ar putea însemna un plus de echilibru în „duelul judiciar”, ceea ce ar fi, cred eu, un câștig pentru justiție, în
general.
- Cum ați caracteriza “cealalta parte” cu care avocații de “white-collar crime“ lupta în instanța pentru
destinul clienților? Câteva considerații asupra muncii procurorilor, profesionalism în administrarea
page 3 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-06 12:03:19
probelor, redactarea rechizitoriilor.
- Apreciez ca și în corpul magistraților, în general, fie ei judecatori sau procurori, ca și în cadrul celorlalte
profesii, putem întâlni atât profesioniști adevarați, care își fac meseria cu pricepere și „chemare”, cât și persoane
slab pregatite, pe care hazardul vieții i-a adus într-o profesie pe care nu o merita. Aceștia din urma reprezinta un
pericol public. Cred ca sistemul de admitere în profesia de magistrat trebuie fundamental schimbat. De asemenea,
„sistemul de anticorpi”, altfel spus, cel care permite îndepartarea din magistratura a acelor persoane care nu fac
cinste profesiei, trebuie și el regândit.
- Suntem siguri ca, de-a lungul timpului, ați primit nenumarate oferte de a va alatura unor firme de
avocați. Ați ales un parteneriat cu Zamfirescu Racoți & Partners. Prin ce a reușit sa va ”seduca” aceasta
firma? De ce ați ales sa lucrați cu avocații ZRP?
- A contat în primul rând „chimia” care cred ca exista între mine și Calin Zamfirescu. L-am cunoscut cu foarte
mulți ani în urma, pe vremea când eram procuror de ședința, și i-am apreciat calitațile de avocat – un adevarat
model. Am avut apoi ocazia sa colaboram la punerea în aplicare a unor proiecte importante, cum ar fi înființarea
INPPA, el în calitate de Președinte al UNBR, eu în calitate de prodecan al Facultații de Drept, și i-am apreciat
calitațile de manager. În sfârșit, am pus împreuna bazele unui parteneriat bazat pe „Opinia juridica a
specialistului”, care, în materie penala, cred ca a fost la vremea respectiva o premiera... Apoi a contat, desigur,
echipa care exista alaturi de el și despre care știam ca este una puternica, de adevarați profesioniști.
- Cum se deruleaza colaborarea? Cum lucrați cu avocații ZRP într-un dosar? Ce tip de resurse ați gasit în
aceasta firma? În ce tip de proiecte ale firmei sunteți solicitat și va implicați direct?
- Colaborarea este punctuala, pe cauzele care ridica probleme de drept interesante și necesita, pe lânga abordarea
clasica, de rutina, o examinare teoretica și jurisprudențiala foarte atenta. Aș spune ca lucram împreuna pe zona de
„mecanica fina” a dreptului penal. Firma are resurse la toate nivelurile de competența și experiența. Este un
echilibru important între cei „cu vechime” și cei cu „elan”. Sunt solicitat în proiecte importante în care, de regula,
se pune și problema raspunderii penale a persoanei juridice. Pe de alta parte, ma ocup de coordonarea tuturor
activitaților de formare profesionala continua în materia dreptului penal, atât a echipei de drept penal, cât și a
celorlalți avocați ZRP.
- Cum se împletește activitatea de Partener Of Counsel la ZRP cu cea de cadru didactic? Cum va împarțiți
timpul, care este mai aproape de inima dumneavoastra?
- Cele doua activitați se întrepatrund, se completeaza reciproc. Pe de o parte, pentru a aduce un plus de valoare
pe componenta avocatura, experiența mea didactica și în special cea de cercetare juridica este, cred eu, importanta.
Pentru a fi un bun profesor în Drept, contactul cu practica judiciara, cu dosarele concrete în care sunt implicat este
la fel de important. Încerc sa îmi dozez timpul în așa fel încât ambele activitați sa aiba de câștigat, nu de suferit.
Firește, așa cum s-a întâmplat în ultimii 25 de ani de viața profesionala, Facultatea și studenții mei reprezinta o
prioritate.
- Tentativa de abuz în serviciu a devenit neconstituționala dupa o excepție invocata de avocații ZRP, cu
sprijinul dumneavoastra. Ne puteți vorbi și de alte proiecte în care ați colaborat cu ZRP? Care au fost
rezultatele?
- Au fost mai multe proiecte interesante cu rezultate pozitive. Îmi aduc aminte, spre exemplu, de o cauza în care
se punea problema raspunderii penale a persoanei juridice, o instituție bancara privata, pentru comiterea
infracțiunii de abuz în serviciu. În cauza se punea și problema cumularii calitații de subiect activ cu cea de subiect
pasiv al infracțiunii, de catre persoana juridica. Am elaborat o opinie juridica în legatura cu aceste probleme de
page 4 / 5
www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-06 12:03:19
drept, ce poate fi regasita într-o carte pe care am publicat-o în urma cu câțiva ani (Opinii juridice în cauze penale
controversate, Ed. C.H. Beck, 2015).
- Cum ați caracteriza anul 2018 din punct de vedere al activitații avocaților specializați în “white-collar
crime”, luând ca repere cazuistica de anul trecut și schimbarile legislative preconizate (penal si fiscal)?
-Va fi un an cu multe provocari. Vor fi de fapt mai mulți ani în care va fi mult de munca pe zona indicata. Separat
de existența dosarelor penale, ne vom concentra în continuare pe serviciile juridice subsumate ideii de prevenție
sau aliniere la rigorile normelor penale. În dreptul penal, mai mult ca în orice alta materie, profilaxia este mai
importanta și mai utila decât ajutorul dat de avocat în contextul existenței unui dosar penal, premisa tipica pentru
solicitarea asistenței juridice calificate.
- Care credeți ca ar fi atu-urile care diferențiaza ZRP de celelalte firme de avocați care au departamente
de penal-comercial sau o activitate mai intensa în sfera “white-collar crime“?
- Nu vreau sa fac vreo comparație, dar știu ca ZRP are capacitatea de a susține activitatea avocaților implicați în
sfera “white-collar crime“, prin contribuția unor avocați specializați în alte domenii ce au, de regula, incidența în
astfel de cauze (achiziții publice, insolvența etc). Este un lucru important ca în cauzele complexe sa poți pune la
treaba o echipa multidisciplinara.
1. V. Cioclei, Daca e marți e penal,sau despre modificarea Codului penal prin O.U.G. nr. 13/2017, în
https://juridice.ro/essentials/907/daca-e-marti-e-penal-sau-despre-modificarea-codului-penal-prin-oug-nr-132017.
Cu o experienta profesionala de peste 30 de ani, Valerian Cioclei este profesor universitar doctor la Facultatea de
Drept, Universitatea din Bucuresti (Criminologie si Drept penal), expert national din partea Romaniei (desemnat
de UNBR) in Proiectul Consiliului Barourilor Europene (CCBE) referitor la Drepturile acuzatilor, precum si
Profesor invitat la Universitatea Paris I Pantheon Sorbonne.
Valerian Cioclei a fost membru al Comisiei de redactare a Noului Cod penal, formator la Institutul National al
Magistraturii si un reprezentant recunoscut al preocuparilor stiintifice actuale asupra subiectelor ce suscita
interesul dezbaterilor comunitatii juridice romanesti si internationale.
A publicat peste 20 de carti ca autor unic sau coautor, peste 50 de articole, a participat la peste 50 de Conferinte de
specialitate cu caracter national sau international.
Incepand cu luna iunie 2017, profesorul Cioclei a devenit partener of counsel al ZRP.
page 5 / 5
