Metode interactive în învǎţǎmântul matematic primar

"Visez o şcoală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri, câţiva dintre oamenii tineri ai lumii, să vină acolo pentru a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi le dau lecţii. Totul trebuie învăţat din afară şi pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeţi că au şi ei de spus ceva? de mărturisit ceva? Şi nu vedeţi că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei şi ei înşişi... Dar nici asta nu trebuie să le fie spus"(Constantin Noica).

Noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metode interactive conferă activităţii ,, mister didactic “, se constituie ca ,, o aventură a cunoaşterii ” în care elevul este participant activ pentru că el întâlneşte probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri descoperă răspunsurile la toate întrebările, rezolvă sarcini de învăţare, se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei.Aplicarea metodelor solicită timp, diversitate de idei, angajare în acţiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitatea didactică, încredere în capacitatea personală de a le aplica creator pentru eficientizarea procesului instructive-educativ.

Metodele implică mult tact din partea dascălilor,deoarece trebuie să-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid, mimica, interjecţia, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reţinerea, aprecierea, entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ,,ca la carte”. Dacă elevii sunt: receptivi, curioşi, gânditori, independenţi, bine informaţi, activi mintal, vorbitori buni, profunzi, conştienţi de valoarea lor, creativi, pasionaţi pentru nou şi soluţii noi, înseamnă că au şanse să devină gânditori critici şi creativi. Implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare trebuie promovată permanent,deoarece este un element esenţial al gândirii critice şi creative. Gândirea se desfăşoară cel mai bine într-o atmosferă lipsită de riscuri, în care ideile sunt respectate. De aceea învăţătorul va trebui să demonstreze că şi ideile ,,tâmpite” fac parte din procesul de gândire, iar ridiculizarea ideilor nu va fi tolerată, deoarece aceasta sufocă gândirea prin inducerea unui sentiment de risc personal. Respectarea de către învăţător a ideilor şi convingerilor elevilor, îl determină pe elev să aibă mai mult respect pentru propria lor gândire şi faţă de procesul de învăţământ în care este implicat. Trebuie acordată încredere în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic şi creativ.

În concluzie, a gândi critic şi creativ , înseamnă: -a fi curios; -a pune întrebări şi a căuta sistematic răspunsuri; -a stabili cauze şi implicaţii; -a cultiva un scepticism politicos; -a găsi alternative; -a întreba ,, ce ar fi dacă ?”; -a ţine seama de argumentele celorlalţi, a le analiza logica; -a realiza asocieri între ceea ce a fost învăţat şi propriile experienţe ; -a analiza cauzele şi efectele, -a imagina soluţii.

Procesul învăţării moderne nu poate face abstracţie de valorificarea tuturor dimensiunilor şi laturilor personalităţii viitorilor adulţi. Este vremea „inteligenţelor multiple” şi a „gândirii critice şi creative” ,a alternativelor.Pe lângă implicarea în rezolvarea problemelor,exerciţiilor,ecuaţiilor, aceste metode exersează capacitatea de a judeca, ajută elevul să distingă adevărul ştiinţific de neadevăr, să-l demonstreze; antrenează organizarea logică a gândirii, ordonarea ideilor, recunoaşterea ipotezelor şi a concluziilor, îl învaţă pe copil să distingă diversele aspecte ale unei situaţii, să separe esenţialul de neesenţial; dezvoltă atenţia, antrenează memoria logică, exersează analiza şi sinteza, favorizează dezvoltarea imaginaţiei creatoare; dezvoltă spiritul critic, formează spiritul ştiinţific obiectiv şi stimulează dorinţa de cercetare,crescând astfel motivarea învăţării. Lucrul în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă faţă de ceilalţi, răspunsurile nu sunt ridiculizate, ci, prin argumentele celorlalţi, cel care a emis o soluţie greşită îşi schimbă opinia, preluând-o pe cea corectă. Fiecare membru are respect pentru colegii din clasă şi pentru opiniile acestora. Sunt eliminate motivele de stres, emoţiile scad, se atenuează.

Învăţătorii sunt aceia care uşurează cunoaşterea şi participă la construirea cunoaşterii. Cunoaşterea se realizează pentru că este utilă. Relaţiile învăţător-elev sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe dialog constructiv şi pe cooperare. Această viziune promovează colaborări strânse ale şcolii cu comunitatea educativă,presupunând reîntoarcerea elevilor către lume, promovînd investigaţiile, interogaţiile, discuţiile. Se renunţă la control, punându-se accent pe proces. Învăţătorul este animator, moderator.

Metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoală de către învăţător în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa.

Metodele interactive creează deprinderi, facilitează învăţare în ritm propriu, stimulează cooperarea şi nu competiţia, sunt atractive, pot fi abordate din punctul de vedere a diferitelor stiluri de învăţare.

FIŞA 1

1 .     Calculeaza :

    a)   10 -x : 9 =

    b)1 - x=

2.Rezolva  exercitiile,apoi  valorile  necunoscutelor  regasestele  printre  datele  importante din  literatura  româna :

     a)   ( 48 843 : 81 - 3 + y ) : 7 = 145 + 205   

     b) X x 4 = 100

     c)  90 + ( 3 045 + m ) : 44 + 9 999 - 10 000 = 200

3.     Gaseste  numerele  notate  cu  F , R , U , M , O , S  ,  stiind  ca :

     R + U + M = 48             S = 4  x  M              U + M = 13  

M = 24 : 8           M + O = 10 F + R + U + M + O + S = 94

4.     Suma  a  patru  numere  naturale  este  74.Ştiind  ca  fiecare  dintre  ele  este  cu  5  mai mare  decât  cel  dinaintea lui , sa  se  afle  numerele .

5.Suma  a  trei  numere  naturale   este  514.Al  doilea  numar  este  dublul  primului  si  cu 14  mai  mic  decât  al  treilea . Afla  numerele .

6.      Perimetrul  unui  teren  dreptunghiular  este  de  600m.Lungimea  întrece  dublul  lăţimii cu  60m. .Care  sunt  dimensiunile  terenului ?

7.  Cele  90  de  apartamente  ale  unui  bloc  sunt  cu  2  si  cu  3  camere . Daca  numarul camerelor  este  210,care  este  numarul  apartamentelor   cu  3  camere ?

8.Valoarea  lui  a  din  egalitatea    a + 24 + a + 39 + a = a + a + a + a    este :A)   63 ;                        B)   36 ;                               C)  9 .      

9.    În  gradina  bunicului  sunt  4  gutui.Crengile  copacilor  sunt  reprezentate  prin  numere consecutive.Pe  fiecare  creanga  atârna  câte  10  fructe. Bunicul  a  cules  în  total  260  de gutui.Câte  crengi  are  fiecare  gutui ?

10.     Determina  pe  m  din  egalitatile :

a)    m : m + m x 0 + m - m : m =  10                              

b)  m x 1 x 2 x 3 + m x 2 x 2 = 100

FIŞA 2

Metoda  figurativa

1.        La  o  florarie  s-au  adus  430  fire  de  trandafiri  si  garoafe . Daca  trandafiri  erau  cu 76   mai  putini  decât  garoafe , câte  fire  s-au  adus  din  fiecare  fel  de  floare ?

2.        În  doua  depozite  sunt  168 400 kg  de  lemne . În  primul  depozit  se  afla  o  cantitate de  7  ori  mai  mica  decât  în  al  doilea  . Ce  cantitate  de  lemne  se  afla  în  fiecare  depozit ?

3.       Suma  a  patru  numere  naturale  consecutive  impare  este  448 . Care  sunt  numerele ?

4.      Diferenta  a  doua  numere  este  14.Daca  le  împarţi, obtii  câtul  4  si  restul  12 .Care  sunt  numerele ?

5.     Într-o  livada  sunt  620  de  pomi.Meri  sunt  de  2  ori  mai  multi  decât  caisi  si  cu  15 mai  putini  decât  peri .Câti  pomi  sunt  de  fiecare  fel  în  livada ?

FIŞA 3

1.   Calculeaza :

   a)     30 + : 2 =                                             ( 92 )

   b)     10 x : 5 =                                       ( 160 )

2.   Afla  valoarea  numarului  necunoscut  din  egalitatile :   

a)  682 - 9 x 8 + 8 x 7 - 63 : 7 - m  =  329 - 9 x 6 - 6 x 6 - 81 : 9                             ( 427 )

    b)   y x 5 + 36 x 4 + 36 x 3 + 36 x 2 = 504                                                                     ( 36 )

3.   Suma  a  trei  numere  este  988.Sa  se  afle  numerele,stiind  ca  al  doilea  este  cu  2 mai  mare  decât primul  si  de  2  ori  mai  mic  decât  al  treilea .     ( 245 ; 247 ; 494 )

4.Într-o  lada  se  gasesc  305  portocale  si  lamâie.Dupa ce sau  vândut 26 de portocale si  14  lamâie,au  ramas  în  lada  de  4  ori  mai  putine  portocaledecât  lamâie.Câte  portocale  si  câte  lamâi  au  fost  la  început  în  lada?  ( 79 ; 226 )

5.     Dimensiunile  unui  dreptunghi  sunt  exprimate  prin  numere  impare  consecutive.Perimetrul  sau  este  de  32m.  Afla  dimensiunile  dreptunghiului.  ( 79 ; 81 )

6. Calculeaza  dimensiunile  unui  dreptunghi,stiind  ca  are  perimetrul  de  570cm,iar latimea  este  jumatate  din  lungimea  sa. ( 95 ; 190 )

7.     Suma  a  trei  numere  este  80.Daca  împartim  primul  numar  la  al  doilea,obtinem  câtul 1  si  restul  egal  cu  al  treilea  numar .Afla  numerele ,stiind  ca  al  treilea  numar  este  cu  20 mai  mic  decât  al  doilea  numar. (  10 ; 30 ; 40 )

8.La  ora  de  educatie  fizica,elevii  unei  clase  sunt  asezati  în  rând  câteunul.Un elev constata cacei  5  elevi  din  spatele  său  reprezinta  un  sfert din  numarul  elevilor  din  fata sa.Câti  elevi  participa  la  ora  de  educatie fizica ?

         

Evaluare formativa

Elevul.................................................................

Clasa.................................................................

TEST-GRILĂ

Matematica  

1)Cangurul calculeaza:  4+0+4x0+4:4+4x4=

Rezultatul este:

A)0             B)4              C)20            D)21            E)1

2)Carmen rupe 10 betisoare in doua.Jumatate sunt rupte din nou in doua. Cate betisoare a obtinut?

A)20            B)30            C)60            D)40            E)25

3) 4 carti diferite pot fi asezate in cate moduri?

A)4              B)5              C)6              D)7              E)8

4) Ceasul meu o ia inainte cu 3 minute pe ora. Dupa cat timp a inaintat cu jumatate de ora?

A)20ore       B)o zi          C)30ore       D)6 ore        E)600minute

5)La fiecare 6 ore, iau o pastila. Cat timp voi lua 10 pastile?

A)3 zile        B)2 zile        C)2 zile si 10 ore    D)24ore       E)2zile si 6 ore

6)In curtea scolii sunt 15 baieti si 18 fete. De cati copii mai este nevoie pentru a se imparti in grupe de cate 10?

A)4              B)5              C)6              D)7              E)8

7)Dan este cu 5 ani mai mare decat sora lui.Peste cati ani va avea dublul varstei surorii sale?

A)2              B)3              C)4              D)5              E)10

8)Scrie numarul cincisprezece milioane cincisprezece mii cincisprezece:

A015 115 115        B0150 150 150      C)15 15 15       D)15 015 015

          E)15 015 015 015

9)Pisicile dorm 2/3 din zi. Cate ore dorm pe saptamana?

A)112                    B)16            C)56            D)49            E)114

10)Este ora 8:53.Peste doua ore si 30 minute va fi;

A)10:53       B)10:30        C)11:30       D)11:23       E)11:33

11) Operatia al carei rezultat  nu este 15 este:

A) 6x(3-1)+3         B)6+9                   C)6-2x3+3   D)15-15:15+1        E)15x1

12) Cifra inlocuita cu o litera este:                 5a7+299=886

A)7              B)8              C)9              D)6              E)5

13)Care din numerele urmatoare are cifra unitatilor mai mica decat toate celelate cifre ale sale?

A)413          B)203          C)97            D)244          E)5 015

14)Azi e miercuri 2 aprilie.Tot miercuri va fi pe:

A) 10aprilie            B)16 aprilie  C)9 aprilie    D)22 aprilie        E) 31 aprilie    

15) Cat este jumatatea jumatatii lui 20?

A)10            B)5              C)40            D)4              E)2

16)Dana imparte prietenelor sale cate 2 acadele. Ii raman 5 acadele.  Daca le-ar da cate 3, un copil ar ramane fara  acadele. Cate prietene are Dana?

A)5              B)6              C)7              D)8              E)9

17)Perimetrul unui dreptunghi este de 48 cm. Lungimea este dublul latimii. Cat este lungimea?

A)16cm       B)8cm         C)160cm     D)4cm         E)12cm

18)Cate cifre se folosesc pentru scrierea unei carti cu 155 pagini?

A)357          B)389          C)155          D) 305         E)105

19)Dintr-un cub cu latura de 8cm, se scot jumatate din cubuletele cu latura de 1cm, adica:

A)64            B)8              C)16            D)32            E)80

20)Dan  are acelasi numar de timbre pe care il au Alin si Doru impreuna. Alin are cu 20 timbre mai multe decat Doru. In total au 80 timbre. Doru  are..

A)40            B)20            C)60            D)80            E)Alt raspuns

 

Cercul pedagogic al educatoarelor Centrul metodic III

Tema:”VALOAREA FORMATIVA A METODELOR INTERACTIVE DE GRUP IN ACTIVITATILE INTEGRATE”

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.12 ZALAUEDUCATOARE: Bode Karina si Salajan Maria

Dictionarul explicativ al limbii romane precizeaza: Metoda: Mod (sistematic) de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii obiective. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite in realizarea unui scop, metodologie. Interactiv: Referitor la interactiune, cu caracter de interactiune. Strategiile didactice interactive ca strategii de grup, presupun munca in colaborare a copiilor (elevilor) organizati pe microgrupuri sau echipe de lucru in vederea atingerii unor obiective preconizate (solutii la o problema, crearea de alternative). Se bazeaza pe sprijinul reciproc de cautare-cercetare si invatare, stimuleaza participarile individuale, antrenand subiectii cu toata personalitatea lor (abilitati cognitive, afective, volitive, sociale). Solicita efort de adaptare la normele de grup, toleranta fata de opiniile, parerile colegilor, dezvoltand capacitatile autoevaluative. Sunt strategii de interactiune active intre participantii la activitate. Activ si creativ este copilul care intervine efectiv in activitatea didactica, care devine coparticipant alaturi de educator la propria formare, care-si asuma rolul de actor in actul

educativ si nu pe cel de spectator, care accepta in mod pasiv informatiile oferite de catre cadrul didactic, urmand ca mai apoi sa le reproduca.

Obiectivele metodelor interactive:

Formarea / promovarea unor calitati europene ce au la baza atitudini si compotramente democratice, stabilirea unor relatii interculturale care au la baza comunicarea;

Insusirea unor cunostinte, abilitati, comportamente de baza in invatarea eficienta a unor abilitati practice in conditii de cooperare;

Promovarea unei activitati didactice moderne centrata pe demersurile intelectuale interdisciplinare si afectiv-emotionale;

Dobandirea primelor elemente ale muncii intelectuale in vederea conoasterii realitatii si activitatii viitoare de invatare scolara;

Implicarea activa si creativa a copiilor pentru stimularea gandirii productive, a gandirii divergente si laterale, libertatea de exprimare a cunostintelor, gandurilor, faptelor;

Formarea deprinderii de a gasi singuri informatii, de a lucra in echipa, de a aplica cunostinte in diferite situatii, de a constientiza stilurile de invatare pe care le prefera;

Realizarea unor obiective interdisciplinare; a sti sa culeaga informatii despre o tema data, de a sti sa identifice probleme, de a sti sa faca conexiuni;

Incurajarea autonomiei copilului si promovarea invatamantului prin cooperare;

Promovarea diversitatii ideilor; Formarea unui sistem de capacitati si a deprinderii de a gandi critic;

Comunicarea pe baza unor tehnologii informationale moderne, interactive;

Metode interactive:1. Metode de predare-invatare: Predarea-invatarea reciproca Mozaic Tehnica lotus (lotus de grup, lotus individual) Stabilirea succesiunii evenimentelor Bula dubla Partenerul de sprjin Cubul Puzzle

Schimba perechea Calatoria misterioasa Acvariul Invatarea in cerc Mica pubicitate Harta cu figuri

2. Metode de fixare, consolidare si evaluare; Piramida si diamantul Ghicitorile Ciorchinele Benzi desenate Posterul Tehnica blazonului Diagrama Venn Metoda piramidei Jurnalul grafic Turul galeriei Turnirul intrebarilor Analizarea si interpretarea imaginilor Turnirul enunturilor

3. Metode de creativitate: Brainstormingul Tehnica 6/3/5 Metoda Philips 6/6 Tehnica viselor

4. Metode de rezolvare de probleme: Metoda-Palariutele ganditoare Studiul de caz Patratele divizate Minicazurile Diagrama cauza-efect Explozia stelară Mai multe capete la un loc Interviul

5. Metode de cercetare în grup: Proiectul Reportajul Investigatia in grup

Experimentul Explorarea interdisciplinara Cercetarea mea Investigatia comuna

Metodele interactive de grup se pot combina intre ele sau cu cele traditionale. Metodele traditionale nu se elimina, se modernizeaza, se combina se adapteaza se imbunatatesc. Metodele interactive se selecteaza in functie de obiective, de continutul invatarii si de modul de integrare in structura activitatii.

CUBUL: strategie de predare-invatare, descoperita in 1980 urmareste un algoritm ce vizeaza descrierea, comparatia, asocierea, analizarea, aplicarea si argumentarea atunci cand se doreste explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi imbogatit cu noi cunostinte sau a unei situatii din mai multe perspective.Etape: - Se formeaza grupuri de 4-5 copii

- Fiecare copil interpreteaza un rol in functie de sarcina indeplinita

Copilul 1 Copilul 2 Copilul 3 Copilul 4 Copilul 5“Rostogolici

”rostogoleste

cubul

“Istetul”citeste sarcina

formuleaza intrebarea

“Stie tot”retine

sarcina

“Cronometrul”

masoara timpul

“Umoristul”incurajeaza

grupul

- Copiii rezolva sarcina intr-un timp dat;- Prezinta raspunsul formulat (tot grupul participa);

Daca se aplica in mai multe grupuri simultan este nevoie de catre un adult moderator (pentru a monitoriza activitatea si a rezolva problemele)

Strategia da rezultate foarte bune in activitati de obesrvare desfasurate frontal, fiecare copil primind cate o sarcina care sa-i motiveze invatarea;

Exemple de jocuri:”Cubul anotimpurilor”,”Cubul prieteniei”Cubul personajelor”

Activitatea de grup se poate incheia sub mai multe forme: Conceperea unei povesti pe baza raspunsurilor, transpunerea ideilor intr-un desen colectiv, prezentarea celor mai reusite rezolvari;

Etape (fetele cubului): DESCRIE COMPARA ASOCIAZA ANALIZEAZA APLICA ARGUMENTEAZA Copiii raspund la intrebari si rezolva sarcinile care sunt accesibil formulate si orienteaza gandirea spre raspunsul corect; In anumite tipuri de activitati (obesrvarea) se rezolva sarcinile in ordinea etapelor, in altele ordinea este aleatorie prin rostogolirea cubului;

Exemplu:Domeniul stiinte: “Insecte” (observare)Descrierea activitatii: Copiii sun grupati in echipe de cate cinci copii in jurul a sase mese. Prin extragerea de catre “rostogolici” din plic a unei imagini se va a stabili insecta de observat a fiecarei grupe: albina, bondarul, furnica, greierele, musca, buburuza.

DESCRIE COMPARA ASOCIAZA ANALIZEAZA APLICA- insectele (alcatuire, caracteristici)

- insectele, precizeza asemanarile si deosebirile

- sunetul initial din rostirea numelor insectelor

- comportamentul insectelor fata de om si celelalte insecte

- completeaza desenul cu partile care lipsesc

-Harnic ca o albina, strangator ca o furnica- Musca daca-si baga tot capul in

dintre acestea

cu litera corespunzat-oare(Albina – A)

– insecte folositoare si insecte daunatoare

(de la fluture-aripile, de la furnica-corpul, de la buburuza-bulinele)

miere, acolo si-l lasa

TURUL GALERIEI: este tehnica de invatare prin cooperare care stimuleaza gandirea, creativitatea si invatarea eficienta, incurajand copiii sa-si exprime opiniile cu privire la solutiile propuse de colegii lor.

Obiectiv: Elaborarea unui plan care sa conduca la finalizarea unui produs ce constituie opinia/conceptia tuturor membrilor grupului.Descrierea metodei:

1. Se formeaza grupe de cate 3-4 copii;2. Copiii organizati pe grupe rezolva o sarcina de lucru care

permite mai multe perspective de abordare sau mai multe solutii.

3. Produsele activitatilor de grup –scheme,rezolvări,tabele etc. se expun pe peretii grupei (panouri instalate prealabil) ca intr-o galerie expozitionala;

4. La un semnal (dat de învăţătoare) grupurile de copii cu rol de “vizitatori ai galeriei” trec pe la fiecare lucrare si pe o coala (loc stabilit anterior) isi “inscriu” comentariile, observatiile, folosindu-se de simboluri si ajutati fiind de învăţătoare;

5. La finalul turului galeriei, grupurile de “vizitatori revin la locurile initiale si se citesc comentariile , observatiile facute;

Exemplu:Domeniul estetic creativ: “ Gaze si fluturi cutreiera pamantul”(desen/pictura)Descrierea activitatii: Se constituie grupe de 3-4 copii care se consulta in vederea gasirii solutiilor privind: elementele constitutive ale tabloului, culorile folosite, asezarea in pagina, impartirea sarcinilor in cadrul grupului. Timpul de lucru variaza in funcie de forma de organizare a activitatii, respectiv ca parte a unei activitati integrate sau ca activitate de sine-statatoare. Educatoarea monitorizeaza activitatea oferind sprijin , dar fara a influenta aspecte ce tin de creativitatea grupelor constituite. Grupele afiseaza lucrarile pe panourile amenajate, formand “expozitia” si turul galeriei incepe prin trecerea grupurilor de la o lucrare la alta pentru a o examina. Pe marginea lucrarilor vor fi lipite buline colorate astfel: buline albastre pentru lucrari care au elemente lipsa (soare, iarba, gaze, fluturi), buline mov pentru lucrari care contin elemente care trebuiesc eliminate din tablou, rosii pentru lucrari cu cat mai multe elemente, detalii, lucrari originale. Se motiveaza acordarea fiecarui tip de bulina pe lucrare. Turul galeriei dureaza pana la analizarea tuturor lucrarilor, grupurile revin la loc si-si completeaza lucrarile.

Turul galeriei:- Antreneaza grupurile;

- Reactualizeaza cunostintele;- Exerseaza deprinderile;- Evalueaza capacitati si abilitati specifice scolarilor;

BRAINSTORMINGUL sau “furtuna in creier”, “efervescenta creierului”, “asalt de idei” este o metoda de stimulare a creativitatii ce consta in enunatarea spontana a cat mai multe idei pentru solutionarea unei probleme, intr-o atmosfera lipsita de critica.

Obiectiv: Exersarea capacitatilor creatoare ale copiilor in procesul didactic care sa conduca la activism, la concentrare sustinuta , in grupuri creative.Descrierea metodei: Se desfasoara in grupuri de 5-20 copii. Grupul cu care se lucreaza este preferabil sa fie eterogen (copii de aceeasi varsta). Durata optima de timp este de 20 minute in functie de problema supusa dezbaterii si de numarul de copii care fac parte din grup. Se impune respectarea catorva reguli/cerinte:

- Selectarea problemei puse in discutie (sa prezinte interes de studiu si dezbatere);

- Sa aiba sanse de rezolvare;- Selectionarea grupului participantilor;- Crearea unui mediu educational favorabil stimularii

creativitatii;- Admiterea de idei in lant, dezvoltarea altor idei pornind

de la o idee prin combinatii, analogii, asociatii;- Inregistrarea exacta a ideilor;- Amanarea aprecierilor si a evaluarii ideilor emise;

Etapele:1. Etapa premergatoare cu cele 3 faze:- faza de investigare a membrilor si de selectionare a acestora – alcatuirea grupului creativ;- faza de antrenament creativ – familiarizarea cu tehnicile;- Faza de pregatire in care educatoarea aranjeaza sala de grupa , verifica materialele necesare, anunta regulile, fazele, durata interventiilor;2. Etapa productiva a grupului de creativitate in care se manifesta “furtuna creierului” cuprinde:- Faza de stabilire a temei;- Faza de rezolvare a problemelor;-Faza de culegere a ideilor suplimentare;3. Etapa trierii si selectionarii ideilor – evaluarea- Faza analizarii ideilor emise – se prezinta lista de idei si se audiaza;- Faza optarii pentru solutia finala – evaluarea critica a ideilor

Exemplu:Domeniul Om si societate: “Copil ca tine sunt si eu”Descrierea activitatii: La inceputul activitatii copiii stabilesc impreuna insectele primaverii pornind de la intrebarea “Care sunt insectele ce apar primavara?”. Fiecare copil numeste o insecta, fara a repeta raspunsul dat de colegi. Sunt notate toate raspunsurile (se asaza imagini reprezentative in dreptul cuvintelor notate). De la ideea initiala “insectele primaverii” apar idei intermediare care contin solutii dorite , dar si cele care trebuie eliminate, astfel cu o linie rosie se subliniaza insectele care nu sunt daunatoare iar cu o linie neagra se subliniaza insectele daunatoare, apropiindu-se astfel de idea finala. Pentru insectele care nu sunt daunatoare, copiii pot fi prieteni sau dusmani prin actiunile lor, astfel apar noi categorii; actiuni de ocrotire si actiuni de distrugere (exemple de comportamente). In categoria actiunilor de distrugere a micilor vietuitoare se incadreaza si comportamentul copilului din poezia “Gandacelul “de E. Farago din care se desprind mesajele: …Copil ca tine sunt si eu/ Si-mi place sa ma joc si mie……Sa ocrotesti cu bunatate/ In cale-ti orice vietate…

Brainstorming-ul poate fi folosit la nivelul invatamantului primar in diferite momente ca procedeu in cadrul activitatilor;

Este o metoda utilizata cu eficienta si in cadrul povestirilor create, a convorbirilor, in formularea de probleme dupa o ilustratie, in teme de discutie;

EXPLOZIA STELARA este o metoda de stimulare a creativitatii, o modalitate de relaxare a copiilor si se bazeaza pe formularea de intrebari pentru rezolvarea de probleme si de noi descoperiri. Incepe din centrul conceptului si se imprastie in afara, cu intrebari la fel ca o explozie stelara.Obiective: Formularea de intrebari si realizarea de conexiuni intre ideile descoperite de copii in grup prin ineractiune si individual, pentru rezolvarea unei probleme.

Descrierea metodei: Copiii asezati in semicerc propun problema de rezolvat - pe steaua mare se scrie sau se deseneaza ideea centrala. Pe cele cinci stelute mai mici se scriu intrebarile: Ce? Cine? Unde? De ce? Cand?, iar cinci copii din grupa extrag cate o intrebare. Fiecare copil isi alege cate 3-4 colegi cu care se organizeaza in grupe. Grupurile colaboreaza in elaborarea intrebarilor.. La expirarea timpului copiii revin in semicerc in jurul stelei mari si comunica intrebarile elaborate. Copiii celorlalte grupuri raspund la intrebari. Se apreciaza intrebarile copiilor , efortul acestora de a le elabora precum si modul de colaborare si interactiune.

Utilizati explozia stelara ori de cate ori propuneti rezolvarea unei probleme;

Stimulati creativitatea individuala si de grup pentru formularea intrebarilor;

Confectionati steaua si stelutele (de culori diferite); Invatati copiii sa formuleze intrebari, familiarizatii cu cele

cinci intrebari; Respectati etapele metodei;

Exemplu:Domeniul Limba si comunicare: “Bondarul lenes” de E. FaragoObiectivul: Exersarea capacitatii de a alcatui propozitii interogative pe baza poezieiMijloace de invatamant: stelutele, tablou reprezentand bondarul si furnica

1. Se recita poezia cu intreaga gupa de copii (sau pe roluri cu doi copii).2. Se extrag stelutele cu cele cinci intrebari de catre copii3. Copiii formuleaza intrebarile in grupurile din care fac parte.4. La un semnal (un zumzait), fiecare grup comunica intrebarea formulata si o adreseaza celorlalte grupuri.- Ce?- Plange; Cara;- Cine? – Bondarul; Furnica;- Unde? – Pe carare …- Cand? – Intr-o zi de vara…- De ce? – Bondarul palnge de foame…; Furnica cara boabe-n musuroi…;

5. Se apreciaza activitatea grupurilor si raspunsurile cele mai interesante.

Scopul metodei este de a obtine cat mai multe intrebari si astfel cat mai multe conexiuni intre concepte; Stimuleaza crearea de intrebari la intrebari si dezvolta constructia de idei pe idei;

Importanta metodelor interactive de grup: Metodele interactive de grup imbraca forma unor jocuri cu reguli, jocuri de invatare, de cooperare, distractive si actioneaza direct asupra modului de gandire si manifestare a copiilor; Prin utilizarea acestor metode, copii invata sa rezolve probleme cu care se confrunta, sa ia decizii in grup si sa aplaneze conflictele; Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta gandirea democratica, prin exersarea gandirii critice, gasesc solutii, aduc argumente, dau sfaturi (invata sa condamne comportamente nu persoana); Performantele obtinute sunt percepute de copii si-i responsabilizeza pentru sarcinile viitoare; Grupul se implica in rezolvarea sarcinilor, si intelege sa nu-si marginalizeze partenerii, sa aiba rabdare, sa se tolereze reciproc; Stilul didactic al dascalului va fi adaptat in functie de fiecare tip de copil: timid, agresiv, pesimist, nerabdator, pentru fiecare gasind gestul , mimica, sfatul , orientarea, lauda, aprecierea potrivita.

Dezvoltarea creativităţii prin rezolvare şi compunere de problemeDezvoltarea creativităţii prin rezolvarea şi compunerea de problemeNoul curriculum al disciplinei Matematică pune accent pe caracterul explorativ-investigativ al învăţării matematicii, pe valoarea formativă a contextelor problematice în care trebuie să se producă învăţarea şi pe raţionalizarea conţinuturilor la nivelul anului de studiu.

Obiectivele-cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi marchează evoluţia copilului de-a lungul întregului ciclu primar. Acestea sunt:

1. cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;2. dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de

probleme;3. formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul

matematic;4. dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea

matematicii în contexte variate.Matematica participă cu mijloace proprii la modelarea personalităţii atât sub aspect intelectual cât şi sub aspect estetic şi moral.

Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale, învăţarea matematicii exersează capacitatea de a judeca, ajută elevul să distingă adevărul ştiinţific de neadevăr, să-l demonstreze; antrenează organizarea logică a gândirii, ordonarea ideilor, recunoaşterea ipotezelor şi a concluziilor, îl învaţă pe copil să distingă diversele aspecte ale unei situaţii, să separe esenţialul de neesenţial; dezvoltă atenţia, antrenează memoria logică, exersează analiza şi sinteza, favorizează dezvoltarea imaginaţiei creatoare; dezvoltă spiritul critic, formează spiritul ştiinţific obiectiv şi stimulează dorinţa de cercetare.

Sub aspect estetic se dezvăluie frumuseţea matematicii exprimată prin formule, relaţii, figuri, demonstraţii, cultivă calităţi ale exprimării gândirii (claritate, ordine, conciziune, eleganţă), îl ajută pe elev să recunoască şi să aprecieze legătura formală a creaţiei artistice din echilibrul arhitectural, compoziţia artelor plastice, ritmuri şi structuri muzicale, frumuseţea şi organizarea naturii şi a tehnicii.

Din punct de vedere moral, matematica formează capacitatea aprecierii adevărului, obiectivităţii şi echităţii, creează nevoia de rigoare, discernământ şi probarea ipotezelor, dezvoltă nevoia de cunoaştere, de a înţelege. Se formează deprinderi de cercetare şi investigare, e stimulată perseverenţa.

Gândirea creatoare se dezvoltă în mod deosebit prin rezolvarea unor probleme care solicită strategii atipice, inventate şi prin compunerea de probleme. O problemă este sau nu creativă, în funcţie de vârsta, experienţa şi capacitatea intelectuală a elevului. Compunerea de probleme reprezintă o treaptă superioară de dezvoltare a gândirii creatoare, de legare a teoriei de practică. Pentru ca elevul să elaboreze textul unei probleme este necesar să

găsească împrejurările corespunzătoare, să-şi imagineze acţiunea, să aleagă datele numerice în concordanţă cu realitatea, să stabilească soluţii aritmetice corespunzătoare între informaţiile date şi să formuleze întrebarea problemei.

În activitatea de învăţare a compunerii de probleme se pot folosi mai multe procedee, care pot fi grupate după forma de prezentare, strategiile şi mecanismele gândirii pe care le solicită.

1.      Compuneri de probleme după o acţiune sau o povesteSe iau ca model activităţi zilnice sau povestiri. De exemplu, doi copii care au adus o vază cu flori pot da naştere ideii de creaţie a unei probleme. Acţiunea se va desfăşura în faţa clasei, florile vor fi numărate cu voce tare. Astfel se poate alcătui problema:

,,Ionuţ a pus în vază 3 garoafe şi Ana a mai pus încă 5.

Câte flori sunt în vază?”

2.      Compuneri de probleme după desenePot fi folosite desene viu colorate, cu imagini sugestive precum fructe, flori, figuri geometrice, animale, insecte ş.a. sub formă de tablouri sau desene pe tablă. Se sugerează, astfel, ce să cuprindă enunţul problemei şi ce numere vor constitui datele problemei.

Creativitatea se manifestă în transpunerea datelor din desen în relaţii matematice şi în găsirea a cât mai multe variante de probleme. Elevii trebuie stimulaţi să inventeze probleme cât mai originale sau să le complice.Se vor folosi şi desene care să indice operaţiile pe care trebuie să le efectueze. Astfel, pentru operaţia de adunare pot fi desenate amimale sau insecte care vin într-un grup, iar pentru scădere care pleacă. De asemenea, pot fi desenate elemente tăiate cu o linie pentru a indica operaţia de scădere.

O altă modalitate de compunere a unor probleme este reprezentarea unor numere în tabele la care se indică, de exemplu: cantitatea avută, cantitatea consumată, cantitatea rămasă. Cantitatea care trebuie calculată e marcată de semnul întrebării. Pe baza acestor informaţii se pot compune probleme cât mai variate.

3.      Compuneri de probleme după modelul unor probleme rezolvate anteriorAcest procedeu solicită elevii să compună probleme prin analogie, schimbând enunţul şi datele iar întrebarea să rămână aceeaşi. În clasa I, tendinţa este de a păstra enunţul şi întrebarea, elevii schimbând numai datele. Acum ei trebuie să fie îndrumaţi să aleagă şi alte domenii din care să se inspire.

În mod asemănător se cere elevilor să schimbe denumirea mărimilor şi să păstreze datele.

În clasele mai mari procedeul devine mobilizator, antrenează gândirea elevilor şi dezvoltă capacitatea de creaţie prin muncă independentă.

4.      Completarea de către elevi a datelor care lipsescAceste probleme nu solicită în mod deosebit creativitatea. Elevii trebuie să înlocuiască spaţiile libere cu numere, având grijă să îndeplinească cerinţele problemei. Astfel, ei sunt puşi în situaţia de a înţelege că au dreptul să intervină în compunerea de probleme, solicitându-li-se iniţiativa.

Exemplu:

,,Un elev are de citit 120 de pagini în 3 zile. În prima zi a citit………pagini, în a doua zi………pagini, iar în a treia zi restul.

Câte pagini a citit în a treia zi?”

5.      Alcătuirea de probleme după întrebări dateAcestea pot fi abordate începând din clasa a II-a. Li se face cunoscută elevilor întrebarea şi li se cere să potrivească enunţul. Întrebările vor fi clare, cerând în mod precis o anumită operaţie: ,,Cât au împreună?”, ,,Cât a mai rămas?”, ,,Cu cât este mai mare?”, ,,De câte ori este mai mare?”, ,,Câte pagini a citit a doua zi?” etc.

Creativitatea va fi stimulată prin necesitatea găsirii unor domenii cât mai variate.

6.      Completarea (formularea) întrebării unei problemeFolosind această formă de activitate în perioada în care elevii învaţă să desprindă din conţinutul problemei enunţul de întrebare, se realizează conştientizarea cunoştinţelor cu privire la elementele componente ale unei probleme, se conving elevii de necesitatea separării întrebării de enunţ în rezolvarea ulterioară a problemelor.

Găsirea de întrebări noi contribuie la dezvoltarea imaginaţiei, a gândirii divergente şi flexibile.

Exemplu:

,,Într-o cutie sunt 63 de creioane. În altă cutie sunt de 9 ori mai puţine.”

Pot fi formulate întrebările:

,,Câte creioane sunt în a doua cutie?!

,,Cu câte creioane sunt mai multe în prima cutie?”

,,Câte creioane sunt în cele două cutii?”

7.      Compuneri de probleme după formulă numerică datăAceastă activitate va avea succes dacă elevii au fost obişnuiţi să transpună problemele în exerciţii după ce le-au rezolvat (formule numerice sau literale).

După ce au fost stabilite datele numerice şi relaţiile dintre ele, efortul gândirii se concentrează la transpunerea formulei numerice sub formă de problemă concretă. Posibilităţile sunt limitate deoarece se pune accent pe rigoarea ştiinţifică a transformării.

Exemple:

Se cere compunerea unor probleme după exerciţii date:

a)      70 kg + 20 kg =

b)      2 x 30 l =

c)      40 m : 2 =

d)      90 – 30 =

e)      338 + ( 338 – 127) =

f)        280 – (10 x 2) + 50 =

g)      Compuneţi o problemă cu numerele 197, 425, 200 astfel încât să aveţi în rezolvare o adunare şi o scădere.

La ultimul exemplu fiecare elev îşi poate  manifesta independenţa în gândire, spiritul inventiv, ingeniozitatea, spontaneitatea gândirii, originalitatea.

8.      Compuneri de probleme după formulă literală   Mecanismul gândirii este acelaşi ca la alcătuirea problemelor după formulă numerică, dar se face un pas către abstractizare şi generalizare, adică spre gândirea specifică următoarei etape de dezvoltare intelectuală. Aici, elevii sunt puşi în situaţia de a înlocui literele cu numere adecvate.

Din clasa I se pot alcătui probleme după formule literale simple:

a + b = c; a – b = c; a + b + c = d; a + b – c = d; a – b + c = d; a + (b + c) = d; (a + b) + (c + d) = e; a + (a + b) =c.

În clasele mai mari formulele literale se vor complica:

a = 29

b = a + 14

c = (a + b) + 47

a + b + c = ?

sau

a = 3

b = a x 6

c = a x b

a + b + c = ?

sau

a = b x 5

b = 8

c = a – b

a + b + c = ?

9.      Compuneri de probleme după schemea) Scheme simple ce pornesc de la relaţiile dintre datele problemei, ajungându-se la întrebarea problemei (metoda sintetică):

5 mere 3 mere

Câte mere în total?

b) Scheme alcătuite pe calea metodei analitice (pornind de la întrebarea problemei): 10 + 6  ?             20 – 5  ?                                                               c) Scheme fără indicarea operaţiilor:

*** **

?  

Variante posibile: a + b =              ; a – b =

d) Scheme cu indicaţia operaţiilor şi simboluri:

a b c

………………           ………………….

                         +                             - ?

?

a + b – c

e) Scheme grafice:

19

____________________

______________ _____4

10.     Complicarea treptată a unei probleme    Acest procedeu se poate folosi în perioada în care se trece de la probleme simple la probleme mai complicate, în clasele a III-a şi a IV-a.

Se cere elevilor să adauge date şi să completeze enunţul, fiind solicitaţi să creeze relaţii, să-şi pună în valoare cunoştinţele despre realitatea practică.

11.   Compuneri de probleme de un anumit tipAcest procedeu se poate folosi când elevii învaţă să rezolve probleme tipice, când ei înţeleg şi ştiu să folosească algoritmul de rezolvare a problemei, care să fixeze în mintea lor regula sau procedeul de calcul.

De exemplu: ,,Compuneţi o problemă care să se rezolve prin metoda figurativă.

12.     Rezolvarea problemelor prin mai multe metodeAcesta este un mijloc eficient de antrenare a gândirii creatoare, care necesită o gândire logică bine dezvoltată, pentru a putea vedea raţionamentul în întregime, pentru a putea găsi noi relaţii între aceleaşi cantităţi, mărimi, valori.

Fiecare variantă de rezolvare poate fi transformată în formulă numerică sau literală după care să se compună alte probleme.

13.     Probleme ale căror soluţii nu sunt unic determinateAcestea se întâlnesc în viaţa practică, în producţie, unde se cere găsirea tuturor posibilităţilor, compararea lor şi luarea unor decizii.

Copiii trebuie obişnuiţi să caute mai multe variante de rezolvare, respectând condiţiile impuse. Acest tip de probleme duce la dezvoltarea gândirii probabilistice.

De exemplu:

a) Scrieţi toate numerele posibile a căror sumă să fie 9.

b) Găsiţi cât mai multe soluţii pentru exerciţiile: a + b = 6, a – b = 4, unde a<10. Alegerea valorilor unei necunoscute nu se face la întâmplare, ci trebuie să se încadreze în cerinţele impuse de condiţiile date. Lucrurile se pot complica introducându-se condiţii suplimentare.

c) Introducerea variabilelor în operaţii cu numere

Se urmăreşte dezvoltarea spiritului de independenţă, consolidarea cunoştinţelor referitoare la numere, operaţii cu numere, relaţii dintre numere.

Varietatea exerciţiilor de acest fel contribuie la formarea deprinderilor de alcătuire a problemelor creative în care să se utilizeze proprietăţile operaţiilor (comutativitatea), scrierea numerelor ca o sumă sau diferenţă (simetria egalităţii), utilizarea parantezei în cazul adunării unui număr cu o sumă sau o diferenţă (asociativitatea).

De exemplu exerciţiul de forma 5 + a =  se poate rezolva dacă lui ,,a” i se dau anumite valori.d) Exerciţii de aflare a numărului necunoscut dintr-o relaţie de egalitate sau inegalitate

Exemple:

Găsiţi numărul ce trebuie scris, astfel încât egalitatea să fie adevărată:

….  +   2 =   8

40 + …. = 90

…. – 50 = 20

e) Exerciţii de sinteză cu mai multe operaţii:

● Găsiţi numerele potrivite astfel încât propoziţiile să fie adevărate:

5 + …. + 1 = 9

8 = 4 + 1 + ….

90 + 10 – …. = 3

● Rezolvaţi exerciţiile aflând valoarea lui a:1 + 2 + a < 7a + 4 – 3 = 2● Ce numere putem scrie în locul lui n astfel încât să fie adevărată inegalitatea?n + 14 < 19f) Exerciţii pentru aflarea semnului operaţiei:

Completaţi spaţiile punctate cu unul dintre semnele învăţate, pentru ca relaţiile să fie adevărate:

2 x (3 + 6) …. 2 x 3 + 2 x 6;

17  –  (2 + 9)…. 17 – 2 + 9.

14.    Probleme în care căutarea soluţiei se face prin încercare-eroare-reglarePentru rezolvarea unei astfel de probleme, elevul trebuie să aleagă dintre mai multe variante pe cele mai potrivite. Pentru aceasta trebuie să formuleze ipoteze, să analizeze, să tragă concluzii, să descopere calea ce duce la rezultatul căutat. În această activitate se manifestă gândirea probabilistică şi cea deductivă.

Exemplu:

Se dă exerciţiul: 5 x 4 : 2 + 8 – 2

Aşezaţi corespunzător paranteze pentru a obţine pe rând, rezultatele: 40; 16; 48.

15.    Probleme care se rezolvă prin strategii atipice descoperite de eleviPentru rezolvarea acestor probleme elevii trebuie să se îndepărteze de tentaţia de a aplica modele cunoscute. Ei trebuie să găsească strategia de

rezolvare adecată specificului problemei. În această categorie se vor întâlni mai multe probleme de genul celor prezentate la punctele anterioare. Rezolvarea lor solicită flexibilitatea gândirii şi capacitatea de adaptare mentală la noua situaţie descoperită.

Exemple:

a)      Scrieţi cel mai mic număr natural de 3 cifre diferite.

b)      Care este cel mai mare număr natural de 3 cifre egale?

c)      Efectuaţi înmulţirile într-o ordine care să uşureze calculele:

5 x 21 x 26 =     ; 25 x 5 x 6 x 12 =

16.    Probleme specifice de logică şi perspicacitateAcest tip de probleme este mai dificil. Este necesară o reflectare mai atentă asupra conţinutului, selectarea cu precizie a întrebării, reţinerea informaţiilor care ajută la rezolvarea problemei.

Se dezvoltă gândirea logică, atenţia, capacitatea de a descoperi pistele false, spiritul de iniţiativă şi observaţia, deprinderea de a lucra corect şi rapid.

Exemple:

a)      Câte degete sunt la o mână? Dar la două mâini? Dar la 10 mâini?

b)      O punte rezistă la cel mult 70 kg. Un om care avea 69 kg şi 800 g şi ducea în mână două mere de 200 g fiecare, a traversat puntea dintr-o dată , fără să se rupă. Cum a procedat?

Răspuns: Din momentul în care a păşit pe punte şi până a părăsit-o, a jucat merele aruncându-le în aer, în aşa fel încât avea în mână doar un măr, celălalt fiind în aer.

Astfel nu a depăşit greutatea admisă.

c)      Cum am putea scădea pe 22 din 20, ca să obţinem 88?

Răspuns:

XX -     (cifre romane)

2 28 8

d)      Zboară un cârd de gâşte: o gâscă în faţă, două în spate, două în faţă, una între două şi trei în şir.

Câte zboară în total?

Sfera procedeelor pentru compunerile de probleme şi rezolvarea lor prin muncă independentă, nu este limitată. Scopul rămâne acelaşi: dezvoltarea

creativităţii gândirii elevilor, asigurarea succesului spre domeniul cercetării ştiinţifice care se bazează, în primul rând, pe matematică.

Care sunt etapele realizării unui proiect?

1) Stimularea Sub coordonarea profesorului elevii discută idei legate de o temă, după/ înainte de parcurgerea unei unităţi de învăţare

2) Stabilirea obiectivelor 3) Împărţirea sarcinilor 4) Cercetare / creaţie / investigaţie 5) Procesarea materialului (individual sau în grup) 6) Realizarea formei finale 7) Prezentarea proiectului Grupurile de lucru discută, negociază asupra conţinutului, formei şi

modalităţii de prezentare a proiectului

Fiecare membru al grupului îşi asumă o sarcină de lucru (profesorul monitorizează ca ele să fie egale ca dificultate) Studiu individual al unor surse bibliografice, scrierea de articole,

povestiri; intervievarea unor persoane. Este momentul în care profesorul poate semnala erorile de conţinut,

organizare a textului sau acurateţe a limbajului Discuţii în grup privind unitatea de concepţie Design Editare Membrii grupului decid asupra modului de prezentare, rolurilor,

materialelor folosite Profesorul monitorizează şi evaluează. 8) Feed-back De la profesor De la colegi (aprecieri, întrebări, schimb de idei etc.) Autoevaluare

MOTTO :« Da MOTTO :« Dacă îmi spui -o să uit, dacă îmi arăţi -o să ţin minte, dar dacă mă implici -o să înţeleg. » Anonim.că îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg. » Anonim.

CE REŢINEM?

Cercetările asupra memoriei au demonstrat că, in general, în urma unei activităţi de învăţare,reţinem:general, în urma unei activităţi de învăţare, reţinem:

20%20%

AUZIM20 %

VEDEMAUZIM50 %

VEDEM10%

SPUNEM80 %

80%

SPUNEMFACEM90 %