INTELIGEN A COMPETITȚ IVĂUN NOU MOD DE A GÂNDI ÎN AFACERI

”Daca îi cunosti pe ceilalti, i te cuno tiș ș

pe tine însu i, nici macar în 100 de bătăliiț

nu vei fi in pericol; dacă nu îi cuno ti peș

ceilal i, dar te cuno ti pe tineț ș insu i, veiț

pierde o bătălie dar vei câ tiga alta; dacaș

nu îi cuno ti pe ceilal i i nici măcar peș ț ș

tine insu i, vei fi în pericol la fiecareț

bătălie.”

Sun Tzu

”Arta războiului”

PROIECT DE DIZERTA IEȚ

ANDREIA LUIZA MANEA

COMUNICARE I RELA II PUBLICE IN AFACERIȘ Ț

Februarie 2010

CUPRINS

Pagina

1.INTRODUCERE.,..............................................................................................3

2. INTELIGEN A COMPETITVĂ ÎN ROMÂNIA..................................................4Ț

3.ÎNTREBĂRI FRECVENTE................................................................................6

4.ORIGINEA INTELIGEN EI COMPETITIVEȚ ...........................................................7

5.SERVICII ALE INTELIGEN EI COMPETITIVE................Ț ...............................9

6.PROCESUL INTELIGEN EI COMPETITIVE....................Ț .............................12

7.APLICA II ALE INTELIGEN EI COMPETITIVE..............Ț Ț ..............................16

8.CARACTERISTICILE UNITĂ ILOR DE INTȚ ELIGEN Ă COMPETITIVĂ.......17Ț

9.IMPORTA A IC. DE CE ESTE NECESARĂ O UNITATE DE IC?......Ț ...........18

10.SPIONAJ I CONTRASPIONAJ...................................................................18Ș

11.INTELIGEN A COMPETITIVĂ ÎN DIFERITE ĂRI........Ț Ț ..............................19

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................23

1.Introducere

Inteligen a competitivă este una dintre disciplineleț emergente care treze te un interes cât mai mare înș managementul strategic. Societatea profesionalilor în inteligen a competitivă (SCIP) în SUA define teț ș inteligen a competitivă ca fiind un proces etic deț colectare sistematică de informa ii, analiză i difuzareț ș potrivită, precisă, oportună, previzibilă i activă cuș privire la mediul de afaceri, de concuren i ț i deș propria organiza ie.ț 1

În noua economie, aceea în care procesul de luare a deciziilor este din ce în ce mai dinamică, informa iaț capătă o valoare fundamentalăpentru organiza iileț

care se desfă oară într-un ambient competitiv.ș

Cele 3 reguli de baza in colectarea informatiilor2:

1. Tu trebuie sa gasesti informatia. Nu te va gasi ea pe tine. De cele mai multe ori, informatia cautata nu este acolo cand ai nevoie de ea.

2. Inteligenta competitiva trebuie sa fie un proces constant. Monitorizarea concurentei trebuie realizata continuu; in caz contrar datele pot fi interpretate gresit. Este bine sa ai o imagine completa sau cat mai completa despre miscarile concurentei intr-o perioada de timp data.

3. Inteligenta competitiva este o imagine 3D. Informatia se modifica in timp. Concurentii isi pot schimba strategiile, mediul concurential se poate modifica datorita factorilor complecsi care actioneaza asupra acestuia. Trebuie gasite metode de a colecta informatii in mod continuu nu doar atunci cand trebuie luata o decizie strategica.

Pentru a fi efectiv, un sistem de inteligenta competitiva trebuie sa produca un flux constant de informatie precisa si actuala, care trebuie sa fie analizata de catre decidentii companiei si transformata in actiune. Fara actiune (finalizare), sistemul de inteligenta concurentiala este inutil. Un exemplu in acest sens poate fi armata germana in al doilea razboi mondial. Cand Aliatii au invadat Normandia, in iulie 1944, germanii au avut destule informatii despre data si scopul actiunii. Succesul invaziei aliatilor a fost un esec de management pentru germani, nu un esec al sistemului de inteligenta. Mai pot fi date numeroase exemple recente în acest sens.Companiile pot sa obtina si sa mentina un avantaj competitiv prin utilizarea creativa a informatiei. Cercetarea de marketing

1 SCIP URL: www.scip.org

2 http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=158

nu garanteaza, ea singura, succesul. Utilizarea inteligenta a informatiei este in spatele oricarei afaceri de succes.3

În momentul de fa ă, executivii au nevoie de un sistem de alertă care să leț livreze oportun informa ii relevante din mediul său, pentru a lua decizii cu unț nivel de certitudine care să permită organiza iei sa men ină avantajul săuț ț competitiv.

Globalizarea pie elor i viteza cu care se prezintă desfă urarea tiin ifică iț ș ș ț ț ș tehnologică, cer folosirea de sisteme de monitorizare orientată a pie elor i aț ș tehnologiilor, atât în sectorul public cât i în cel privat; sa fie capabile săș identifice ni e de oportunită i pentru desfă urarea de organiza ii.ș ț ș ț

Ca răspuns la această cerere apare Inteligen a Competitivă (IC), ca un procesț de elaborare, analiză i uz sistematic de informa ii relevante despre evenimenteș ț externe i tendin e care afectează desfă urarea organiza iei.ș ț ș ț

Inteligen a Competitivăț este un instrument care alimentează planificarea strategică a oricarei organizatii.

Scopul acesteia este de a detecta semne de schimbare, analiză, tendințe, reacţii, strategii competitive, noi ameninţări, oportunitati, etc, astfel încât scenariul competitiv să fie întotdeauna actualizat.

Inteligen aț competitivă este un proces sistematic, prin care întreprinderea colectează şi organizează date sub forma unor informaţii utile, pentru a fi apoi analizate şi transformate în inteligenâă, oferind criteriile necesare pentru luarea de decizii corecte.

Acest proces (de inteligen ă compeț titivă sau managerială), împreună cu informaţiile generate de firmă sau organizaţie, oferă conducerii o imagine cât mai completă cu putinţă a etapei pentru a facilita luarea deciziilor.

Inteligen a Cț ompetitivă se bazează pe doi piloni: de informare (pe care le obţine prin colectarea de date) şi instinct (de la analiza si intuiție).

3 Vasile IACOBAN - research analyst al companiei de cercetari de piata si consultanta de marketing MARKREPORT.

Intelligence-ul Competitiv este un proces sistematic de culegere si analiza a datelor si informatiilor provenind din surse publice privind capabilitatile, motivele, intentiile si practicile competitorilor, in scopul obtinerii unui avantaj competitiv durabil pe o anumita piata.

Companiile performante stiu ca pentru a fi competitive trebuie sa fie capabile sa anticipeze schimbarile din interiorul sau din exteriorul industriei in care actioneaza. De asemenea, acestea mai stiu ca pentru a obtine un avantaj competitiv este necesar un plan de transformare a datelor si informatiilor in intelligence, pe baza carora sa poata fi luate decizii strategice sau tactice. Nevoia realizarii la nivel de companie a unui proces coerent de Intelligence Competitiv a aparut datorita specificului procesului decizional, care presupune elaborarea unor variante de cursuri de actiune plecand de la anumite situatii date. Cunoasterea cat mai precisa a configuratiei de afaceri si analizarea in timp real a implicatiilor acesteia presupune efectuarea unor corelatii complexe si rapide.

Functia de Intelligence Competitiv face parte din “sistemul nervos” al companiei. Pentru a planifica si actiona strategic trebuie sa “gandim” strategic, sa ne administram cunostintele, sa intelegem ce fac ceilalti, dar mai ales ce intentii au si sa fim capabili sa proiectam scenarii in care am dori sa ne aflam.

Privit ca instrument de crestere a competitivitatii, Intelligence-ul Competitiv contribuie la imbunatatirea continua a calitatii produselor, serviciilor si solutiilor oferite de companii. Pe de alta parte Intelligence-ul Competitiv are un rol important in cresterea seminificativa a gradului de inovare.

Rolul-cheie al Intelligence-ului Competitiv in managementul strategic este generat de faptul ca acesta asigura functia de Avertizare Timpurie asupra amenintarilor, riscurilor si oportunitatilor la adresa intereselor pe termen lung ale companiei. De asemenea, intelligence-ul produs pentru elaborarea strategiilor de piata si de dezvoltare a companiei este esential in conditiile existentei unor piete mature, consolidate, in care cresterea naturala nu mai este posibila, iar nisele sunt din ce in ce mai putine si mai costisitoare.

Utilizarea Intelligence-ului Competitiv in managementul riscurilor deriva din faptul ca in cadrul procesului de Intelligence Competitiv sunt monitorizati constant o serie de indicatori, care prin evolutia lor pot furniza primele semne de aparitie a unor schimbari structurale pe piata sau a implementarii unor noi strategii concurentiale de catre competitori. Aceasta functie de avertizare timpurie a Intelligence-ului Competitiv, impreuna cu identificarea din vreme a vulnerabilitatilor proprii, poate sprijini un Risk Manager sa elaboreze si prioritizeze lista cu riscurile la adresa indeplinirii obiectivelor strategice. De

asemenea, Intelligence-ul Competitiv furnizeaza o parte din feed-back-ul necesar adaptarii dinamice a planurilor de reducere a riscurilor.Intelligence-ul Competitiv trebuie sa promoveze in companie o cultura organizationala de tip Intelligence Centric: proactiva, centrata pe culegerea, prelucrarea si exploatarea deplina a informatiilor. De asemenea, personalul companiei va dobandi o atitudine si o mentalitate ofensiva de raportare la piata si competitie.

Este importanta si scaderea gradului de utilizare a informatiilor in interes personal in favoarea partajarii acestora. intr-o companie care utilizeaza Intelligence-ul Competitiv, importanta nu mai este detinerea informatiei, ci modul in care personalul se raporteaza la respectiva informatie. Sintagma “Informatia este putere!” devine caduca in cadrul echipei manageriale, transformandu-se in “Creativitatea este putere!”

2. Inteligen a Competitivă în Româniaț 4

Castigarea luptei pe piata businessului presupune, ca orice confruntare, o foarte buna cunoastere a adversarului.

"Nu ai cum sa-ti faci o strategie viabila bazandu-te numai pe ceea ce stii despre tine. Strategie competitiva inseamna 'eu sunt competitiv, pentru ca ma diferentiez de ceilalti'. Si pentru a face acest lucru trebuie sa stii ce fac ceilalti. Altfel, exista limitari. Daca el face asa, asa fac si eu, sau fac mai repede, dar e o lupta intre noi. Si nu vrem asta. Intentia este sa ne diferentiem", spune Vasile Paun, senior partner si fondator al companiei de consultanta si training IntellCompetitiv.

Inteligenta competitiva este un proces sistematic si continuu de culegere si analiza a datelor si informatiilor despre competitori, provenind din surse publice, in scopul obtinerii unui avantaj competitiv durabil pe o anumita piata. Asa arsuna, putin didactic, o definitie a inteligentei competitive, al carei principal rol este sa furnizeze analize si sa faca recomandari de actiune.

"In principiu, inteligenta competitiva este similara informatiilor pe care le obtine un jurnalist in urma investigatiilor sale, dar la care, prin inteligenta competitiva, se adauga si o analiza a implicatiilor, precum si recomandari pe baza carora sa se ia decizii", precizeaza Paun.

Activitatea de colectare de informatii despre mediul exterior al companiei se desfasoara continuu, astfel incat niciuna dintre schimbarile care au loc in mediul concurential sa nu ia prin surprindere compania, clientii sau partenerii acesteia.Din punct de vedere operational, Vasile Paun spune ca existenta unui asemenea proces intr-o organizatie presupune implicarea inteligentei competitive in planificarea afacerilor si in deciziile tactice, furnizarea de

4 http://www.intellcompetitiv.ro/j (februarie 2010)

traininguri pentru toti angajatii, o terminologie comuna in intreaga organizatie si o retea bine organizata de inteligenta competitiva. Riscurile sioportunitatile de afaceri din cadrul unei companii sunt si ele legate de inteligenta competitiva. Acestea nu apar de regula subit, existand in prealabil indicatori ai aparitiei si evolutiei lor. "De aceea, este necesara o monitorizare constanta a seturilor de indicatori specifici fiecarui tip de risc sau oportunitate si semnalarea lor la momentul potrivit", mentioneaza Paun.

Solutiile si programele de inteligenta competitiva asigura, potrivit lui Paun, o noua intelegere si abordare a provocarii competitivitatii. Peste 80% dintre companiile europene medii deruleaza astfel de programe, iar 53% dintre acestea sunt sprijinite de solutii software specifice.

"In acest domeniu Romania trebuie sa recupereze un handicap de cateva generatii", este de parere Vasile Paun.

In Statele Unite si in Uniunea Europeana exista, pe langa structuri mature de inteligenta competitiva ale companiilor si o componenta academica pentru dezvoltarea conceptuala a domeniului si pregatirea profesionistilor.Pe de alta parte, in majoritatea companiilor romanesti se resimte lipsa competentelor informationale, a abilitatilor si a resurselor necesare pentru culegerea si prelucrarea informatiilor de afaceri si elaborarea strategiilor si actiunilor competitive.

In doua directii

○ Inteligenta competitiva activa - proces continuu, sistematic si legal de colectare si analiza de date si informatii, de diseminare de servicii de sprijin decizional si produse analitice privind abilitatile, motivele, intentiile si practicile actorilor din piata, in scopul mentinerii avantajului competitiv, evitarii surprizelor si fructificarii oportunitatilor.

○ Inteligenta competitiva defensiva - proces de protectie a patrimoniului informational al organizatiei cu scop de asigurare a securitatii interne si de identificare si diminuare a efectelor activitatilor de inteligenta competitiva dezvoltate de alti actori.

3. Întrebări frecvente

Este spionaj?: Nu. Inteligen aț competitivă utilizează numai mijloace legale pentru a obţine informaţii; spionajul folose te alte ș metode alternative. Inteligen aț Competitivă utilizează numai surse publice, atât documentare cât şi cele din contactul direct: interviuri, observaţii, munca de teren, compararea de probe, etc.

Este scump?: După cum a spus John. F. Kennedy "Există riscuri şi costuri într-un program de acţiune. Dar sunt mult mai mici decât cele care ar suporta o

incomodă ac iune.ț "

Este necesar?: Compania care nu este interesată în a şti cum evoluează piaţa sau ce fac concurenţii săi, trebuie să- i aducă amintă că probabil competen aș ț lor o fac deja: studiază piaţa, îi observă pe ei i profită de acest avantaj pentruș aj pentru a obţine beneficii.

Prezicem viitorul?: Nu este o ştiinţă i niciș un glob de cristal, oferă doar baza necesară pentru a se lua decizii corecte.

Este o modă?: Nu. Ea a existat dintotdeauna. De-a lungul istoriei, persoane fizice, corporaţii şi armatele au aplicat aceste concepte. Începând cu ce strategi militari chinezi ca Sun Tzu, acum 2500 de ani în urmă, până la directori generali din topul Fortune 500 din companiile de astăzi se aplică această cunoaştere.

Este acela i luș cru ca o informaţie?: Nu. Constă în definirea informa ieiț necesare, găsirea ei, organizarea, analizarea, extragerea concluziilor iș prezentarea rezultatelor. Este mult mai mult decât o informaţie.

DEFININD INTELIGEN A COMPETITIVĂȚ 5

Ce este Inteligen a Competitvă? ț Ce nu este Inteligen a Competitivă?ț

1.Informa iilece au fost analizate, pâna la ț 1.Spionaj. punctul de a lua o decizie.2.Un instrument de alertă în management. 2.O mingie de cristal.3.Mijloc pentru a găsi valori razonabile. 3.Căutare de baze de date.4.Disponibilitate de informa ii.ț 4.Internet.5.O modalitate prin care companiile i i pot șîmbunătă ii baza.ț 5.Hârtie.6.Un mod de a trăi, un proces. 6.Munca unei persoane inteligente.7.O parte din întreprinderile de clasă mondială. 7.O inven ie a sec. –XX-.ț8.Condusă de o echipă. 8.Software.9.Observând de afară. 9.O poveste de ziar.10.Atât pe termen scurt cât i pe lung. 10.O foaie de calcul.ț

4. Originea Inteligen ei Competitiveț

Termenul de business intelligence a fost introdus de către Gartner Group la mijlocul anilor ‘90s. Ca şi concept însă, business intelligence a existat cu mult

5 Fuld L. (2004)

timp înainte, încă din anii ’70 [Zaman, 2005], folosit în sistemele de raportare cu ajutorul mainframe-urilor. La acea vreme, sistemele de raportare erau statice, bidimensionale, fără a avea capacităţi analitice. Cererea de sisteme multidimensionale dinamice, care să sprijine procesele decizionale inteligente şi cu abilităţi predictive, a determinat dezvoltarea sistemelor de tip business intelligence. Aceste sisteme devin din ce în ce mai complexe, fiind capabile deanaliză multidimensională a datelor, dispunând de capacităţi de analiză statistică şi predictivă pentru a servi mult mai bine sistemelor de asistare a deciziilor.Nevoia de sisteme de tip business intelligence poate fi cu mare uşurinţă explicată: pentru a supravieţui pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale, o companie trebuie să încerce să dezvolte o strategie de succes; pentru a dezvolta o strategie de succes, e nevoie de capacitatea de a anticipa condiţiile viitoare; înţelegerea trecutului este modul cel mai bun de a fi în stare a prezice viitorul. Business intelligence face acest lucru.6

Conceptul de Inteligen ă Competitivă (IC) esț te folosit foarte des ca sinonim al informa iei strategice i de înaltă confiden ialitate, în esen ă în organismele deț ș ț ț inteligen ă a majorită ilor ări. Articularea de date permite acestor organisme,ț ț ț structurarea informa iilor i construirea de sisteme de inteligen ă cu profile deț ș ț persoane i organiza ii de interes pentru desfă urarea strategiei i realizareaș ț ș ș obiectivelor sale.

Oricum, acest proces nu este privat de sferele guvernamentale; în mediul afacerilor se desfă oară o activitate de competen ă similară, undeș ț întreprinderile caută să cunoască cu oportunitate strategia competen ei sale, iț ș sa anticipeze mi cările sale pentru a amen ine un avantaj competitiv i pentru aș ș ș rămâne într-o pia ă pe zi ce trece mai dinamică. ț De mai bine de două decenii s-a mi cat către pie e conceptul de inteligen ă competitivă cu un caracter maiș ț ț integral în compara ie cu metodele tradi ionale de monitorizare a mediului. Cuț ț toate acestea, aplica ia sa ini ială este timidă i a fost începând cu funda ia înț ț ș ț 1986 a Societă ii dț e Profesionali PENTRU Inteligența Competitivă (SCIP, siglă în engleză de la Society for Competitive Intelligence Professionals) care a achizi ionat o hîrtie fundamentală în procesul de luare a deciziilor (Kannan,ț 2002). În momentul de fa ă se vorbe te despre Intel igen a Competitivăț ș ș ț (Competitive Intelligence), sau deasemenea de Inteligen ă în Afaceri (Bussinesț Intelligence), Inteligen ă Economică (Economic Intelligence), Inteligen ăț ț Corporativă (Corporate Intelligence), sau Supraveghere Competitivă (Competitive Surveillance), ca expresiile aflate pe cele mai înalte scări în ierarhia administrativă.. i atunci când între ele există variante libere, seȘ orienteaza în esen ă către acelas i obiectiv: întărirea avvantajului competitiv alț ș organiza iilor, cu ajutorul unei cunoa teri diafaneț ș ăn condi iile mediuluiț

6 “INTELIGENŢĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE-Valentin P. Măzăreanu (Ia i 2006)ș

înconjurător, pentru a sus ine procesul de luare a deciziilor cu informa iaț ț analizată i cu valoarea adăugată.ș

Pentru organiza ii, IC apare ca o formă de explorare a mediului i dispune deț ș informa ii strategice susceptibile pentru a fi utilizate ca suport al procesului deț luare a deciziilor i la întărirea avantajelor competitive.ș

IC a apărut ca o disciplină independentă (Waller, 1999), în ştiinţa administraţiei, dar este strâns legată de marketing. Aceasta a apărut din integrarea mai multor perspective,iar acum activităţile de informaţii în companii sunt mai cuprinzătoare, adică, acum orientarea nu este doar către pia a de clien i, ciț ț chiar înapoi spăre lan ul de valori ale aîntreprinderilor.ț IC este, prin urmare, un proces. Nu este spionaj pentru că nu implică practici ilegale sau lipsite de etică pentru colectarea informaţiilor şi a fost clasificată ca o zonă în termen de management al cunoaşterii (Knowledge)(Chen et al., 2002).

Tena şi Comai (2005) susţin că există mai multe nume pentru a se referi la acest domeniu, în funcţie de calendarul şi abordarea utilizate. Ei susţin că IC este o metodă de planificare în mod sistematic, extrager, analiza, arhivare, distribuire de informaţii despre mediul extern şi îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor şi organizaţiilor.

DENUMIRI ALE INTELIGEN EIȚ 7

Autor Denumire

Tena (1992) Inteligen a Competitivăț

Tena i Comai (2001)ș

Palop i Vicente (1999) Inteligen a Tehnologicăș ț

Escorsa i Maspons (2001)ș

Cetisme (2003) Inteligen a Economicăț

Verite (2003) Inteligen a Comercialăț

CIC (2003) Inteligen a Companiei ț

sau Inteligen a Empresarialăț

Potrivit Deschamps şi Nayak (1995) [citat în Rouach şi Santi (2001)], există trei tipuri de IC: Market Intelligence, Competitor Intelligence i ș Tehnological Intelligence. Aceşti autori, de asemenea, identifică cinci atitudini de analişti IC: atitudine de războinic (mentalitatea războinic), atitudine de atacator (ex-profesionişti ai inteligen eiț ), atitudine proactivă (observatori de concurenţă),

7 Tena i Comai (2005)ș

atitudine reactivă (oportunistă), precum şi pasivă (nici o acţiune). În plus, se adaugă faptul că fazele pentru crearea unei unităţi de informaţii ar putea fi: de incubare, proiectare, implementare, structurare şi evaluare.

Parintele intelligence-ului, Sun Tzu, spune: "Daca te cunosti pe tine si-ti cunosti si inamicul nu ai de ce teme - poti castiga 1.000 de batalii. Strategia superioara este aceea de a-l invinge psihologic pe adversar. Înfrângerea acestuia pe plan militar reprezinta o strategie inferioară".

5.Servicii ale inteligen ei competitiveț 8:

✔ Servicii continue de supraveghere competitivă, pentru a informa sistematic prin întrebări cheie, competitivitatea companiei.

✔ Serviciul de supraveghere competitivă constă în realizarea de rapoarte periodice, în a a fel încât să seș ajusteze procesului de luare de decizii.Parametrii care trebuiesc defini i sunt următorii: ț

Module sau domenii de interes: Întreprinderi-client iș furnizoare, competen ă, produse, tehnologii, pie e,ț ț reglementări, oportunită i comerciale, etc.ț

Surse de informa ii de interesț : Surse din internet, baze de date, pagini web, etc.

Procesul care se va realiza la informare: Filtrări, clasificări, etc.

Formatul informa ieiț , Html, doc, pdf, registrele unei baze de date, etc.

Periodicitate: săptămânal, lunar, trimestrial, etc.

✔ CDE Tracker: Crearea de canale cu con inut filtrat pe măsură.ț

Situa ia actualăț se caracterizează prin explozia de resurse i resurse de informa ii, o parte din sus numiteleș ț resurse fiind sunt de o poten ială utilitate în strategiaț competitivă a întreprinderii. Oricum, exploatarea corectă

a aceastei informa ii necesită depă irea anumitor probleme pe care cuț ș dificultate întreprinderile ob in: ț

8 www.cde.es

Calitatea i fiabilitatea ș surselor de informare variază mult.

Temporalitatea: informa iile sunt foarte dispersate i expira sau se modifică cuț ș timpul.

Modul de acces este divers: link-uri directe sau întrebări în formulare de baze de date (web profund)

Formatul său este eterogen: fi e-rezumat de toate tipurile, pagini web,ș articole, documente pdf, doc, etc.

Caracteristici ale CDETracker

Automatizarea i sistematizarea completăa exploatării resurselor de informa ieș ț de pe internet: Pagini web, Publica ii, Căutători, Baze de date, etc.ț

Programare i Automatizare ale ariilor de cautări si filtrări succesive.ș

Extragerea de informa ii relevante intr-un format omogen i pe măasură.ț ș

Creearea de meniuri ierarhice cu diferite informa ii.ț

Sistem activ: trimiteri de alerte personalizate cu noile rezultate relevante,pentru fiecare persoana. Este posibil a defini pentru fiecare canal, una sau mai multe persoane responsabile, care se coordinează pentru revizare, mdificare, pentru a comenta noută ile i pentru a lansa Buletine de supraveghere sau Alerte peț ș Internet pentru comunită i specializate.ț

Poate vertebra re ele tematice de centre experte i să creeze un sistem deț ș supraveghere cu o înaltă valoare, integrată i sumând cunoa terea acestora.ș ș

Func ii ale CDETrackerț

Recep ie de noută i, via mail electronic.ț ț

Integrare a informa iilor în cititori cu ajutorul formatului RSS.ț

Integrare a informa iilor în intranet cu ajutorul javascript.ț

Acces automat la textul integral al documentului original.

✔ Rapoarte punctuale ale inteligen ei competitiveț , în rela ii cu diferite ariiț de interes (tehologie, pia ă, etc)ț

Analize de tendin e tehnologice sau de pia ă.ț ț

Detectarea agen ilor-cheie pe o anumită pia ă.ț ț

Rapoarte despre noile produse sau pie e.ț

Detectarea de intreprinderi furnizoare.

Analiză a competen ei.ț

Studii de diversificare.

✔ Analiza întreprinderilor (furnizori, competen ă, etc)ț

În oricare dintre aceste cazuri, obiectivul este de a dota înreprinderea cu o cunoa tere anticipată a mediuluiș înconjurător competitiv, pentru a putea îmbunătă iiț pozi ia sa estrategică.ț

Analiza întreprinderilor (întreprinderi clien i, furnizori,ț competen a, etc) pot avea diferite enfocări i o diferitaț ș extensie în func ie de o cunoa tere precendentă i deț ș ș

interesul care există pentru acea întreprindere, ara în care se afla, mărimea sa,ț sectorul, etc.

Analiza unei întreprinderi poate incluide următoarele module:

Date de localizare, identificare, ac ionari, structură, func ii cheie de conducere.ț ț

Istoric, repere de cre tere a companiei.ș

Rela ii sociale cu alte întreprinderi: de ex. Re ele de distribuitori, etc.ț ț

Pie e în care este prezentă.ț

Expozi ii la care participă frecvent.ț

Date economice-financiare.

Evolu ia istorică a produselor i serviciilo.ț ș

Gama actuală de produse i servicii.ș

Mărci de produse i servicii pe care le posedă. Istoric i inciden e.ș ș ț

Ultimele tiri din comunicate de presăgenerate de întreprinderea respectivă.ș

Ultimele tiriș ăn care a fost men ionată.ț

Evenimente la care colaborează.

Asocia ii cărora le apar ine.ț ț

Dezvoltare a tehnologiei/produsului (brevete, proiecte, etc).

Brevete achizi ionate (asupra ce, cui) sau vândute (asupra ce, cui).ț

Dezvoltare de modele.

Identificarea de personal expert în anumite tehnologii.

Ajutoare, proiecte sau concursuri publice adjudecate.

Ultimele posturi de muncă care s-au oferit.

Dacă întreprinderea dispune de o pagina web actualizata frecvent, deasemenea este posibilă realizarea următoarelor analize:

Harta cu rela iile dintre alte pagini web ale altor întreprinderi, cu întreprindereaț analizată. (pagini web legate la pagina web a întreprinderii analizate).

Analiză de concepte cu care este legată acea întreprindere.

Alte analize în func ie de interesele particulare.ț

Modul de lucru include accesul la surse de inform ie i baze de date de totț ș tipul, acces la pagina web a întreprinderii i interviuri cu persoane care cunoscș întreprinderea, atât din afara cât i dinăuntru.ș

6. Procesul Inteligen ei Competitiveț

Etapele IC configurează un ciclu care se define te ca un proces datorită căruiaș informa ia este recuperată, împreunată, evaluată, analizată i pusă la dispozi iaț ș ț celor care iau decizii, , după cum se poate vedea in (figura 1); în a a fel încât,ș formalizarea unui sistem de IC să permită transformarea informa iei tradi ionaleț ț într-o adevărata resursă pentru a lua decizii.

Planificarea ipotezei

Figura 1: Ciclul inteligen ei competitiveț

A. Necesită ileț

Principalul motor al procesului îl reprezintă necesită ile individuale sau colectiveț pe care responsabilii le comunică grupui de IC; numărul persoanelor din acest grup variază în func ie de mărimea organiza iei.ț ț

B. Planificarea ipotezei

Începând cu aceste necesită i, se duce la capăt planificarea exerci iului deț ț inteligen ă, se concentrează căutarea informa iilor de acord cu obiecivul i seț ț ș formulează ipotezele de muncă provenite din cunoa terea exper ilor de IC;ș ț acestea trebuie să răspundă la întrebările plantate ca linii directoare de căutare pentru a identifica sursele din care se vor colecta informa iile i deasemeneaț ș pentru a stabilii forma i timpul în care se vor trebui trimite rezultatele ob inuteș ț utlizatorilor.

C. Colaborarea internă-externă

În prima etapă a procesului de IC se execută colaborarea informa iilor prinț prisma surselor publice, care pot fi tipărite, electronice sau comunicate verbale. Tipul sursei folosite este determinat în acord cu cazul tratat, punânduse în special aten ie pe formalită i i încrederea în sursele selectate.ț ț ș

Capacitatea de discriminare a informa iei joaca un rol important, pentru ca deț aceasta depinde ducerea la un bun rezultat al exerci iului de inteligen ăț ț competitivă. Ob inerea informa iei substan iale în surse electronice ca internet-ț ț țul, este de fiecare dată mai dificilă, din cauza cantită ii i calită ii de informa ieț ș ț ț care circula în red. În exerci iul de aplicare sistematică al procesului, esteț fundamental a nu se pierde din vedere obiectivul i sursele identificate înș planificarea IC. Într-un sistem IC, colectarea datelor trebuie să fie un proces continuu care să furnizeze materie primă sistemului.

D. Evaluarea

O dată colecatată informa ia, se supune unei evaluăripentru a se asiguraț veridicitatea acestuia, se verifică i se validează în alte surse, i în final seș ș comentează între cei implica i în proces.ț

E. Analiza

Cu informa ia deja validadă, este posibilă începerea etapei medulare alț procesului de IC, care este analiza inteligen ei, în acela i mod cum se distingeț ș i analiza tradi ională în orientare, con inut, domeniul de aplicare i validare.ș ț ț ș

Observa i diferen ele în Tabla 1.ț ț

Analiza IC se definește ca un pas în procesulde inteligen î, unde informa ia seț ț ata ează unui examen sistematic pentru a identifica faptele relevant, rela iileș ț semnificative pentru a deriva rezultatele-cheie i concluziile.ș

Tabla 1: Abordări de analiză

ANALIZĂ TRADI IONALĂ AȚ

AFACERILOR

ANALIZA INTELIGEN EIȚ

ABORDARE Esen ială ț pentru măsurarea performan elorț organiza iei.ț

Esen ială pentruț identificarea oportunită ilor iț ș amenin ărilor (externe).ț

CON INUTȚ Emfază în informa iaț retrospectivă iș

Emfază în informa iaț prospectivă iș

cantitativă. cantitativă.

DOMENIU DE APLICARE

Mediu, extern i intern.ș Destinată mediului extern.

VALIDARE Importan ă limitată.ț Înaltă prioritate.

Această etapă trebuie realizată de către profesionalii capabili de a adăuga valoare informa iei i nu doar rezumându-se la a înmâna culegerea de informa iiț ș ț structurată. Metodologiile analitice constituie un proces sistematic al mangemenului informa iilor pentru dezvoltarea unei noi cunoa teri i a elaboraț ș ș judecă i valide. Există diverse metode de analiză care se folosesc în procesulț IC.

IC, între altele destacă următoarele: analiza perfilului competitorilor, analiza FODA(puncte tari, puncte slabe, oportunită i, debilită i i amenin ări) aplicatăț ț ș ț propriei organiza iiț i competitorilor săi; analiza scenariilor pi ei, aș ț competitorilor i tendin elor tehnologice, jocurile i strategiile de razboi cuș ț ș ajutorul software-uluispecializat; ingineria inversă pentru a cunoa teș materialele desenului i func ionarea produselor competitive; ș ț analiza comparativă (benchmarking) pentru identificarea celor mai bune practici iș analize de brevete începând cu ciclurile de via ă specifice tehnologiilor cele ț mai importante.

Benchmarking: Este procesul de identificare, întelegere si adaptare a practicilor remarcabile din interiorul unei organizatii sau din alte organizatii, în vederea îmbunatatirii performantelor. Programele de benchmarking fac parte adesea din cadrul initiativelor managementului calitatii totale.

Analiza de brevete este fundamental pentru studiul dinamicii tehnologiei. Orgniza iile folosescț informa iile referitoare la ț brevete, în principiu ca pe un instrument de cunoa tere generat din rezumatele acestora, pentru că dăș rezultatul de cunoa tere a ceea ce se întâmplă în domeniul tehnologic deș interes. Deasemenea sunt considerate ca un indicator tehnologic, produs unei analize statistice, care presupune un mare numar de brevete pentru identificarea modelelor de comportament tehnologic, tehnologii emergente, competen ele de bază ale competitorilor i tendin e tehnologice care pot afectaț ș ț strategia organiza iei.ț

În IC, analiza de brevete este o tehnică fundamentală pentru a duce la bun sfâr it cursul tehnologic i de competen ă. În această etapă a procesului, înș ș ț afară de contextualizarea informa iei colectate, se raportează constatărileț

specifice, se prognozează evenimente sau tendin eț i se propun recomandărileș de ac iuni.ț

In esenta, prin abordarea top-down se incearca sa se descifreze strategia pe orizontala a adversarului - scopurile si politicile pe care acesta le-a stabilit pentru a maximiza sinergia dintre afacerile individuale si avantajul asupra concurentei - si modalitatea prin care acesta urmareste sa-si indeplineasca obiectivele. In mod specific, analiza top-down este indreptata catre dezvaluirea punctelor vulnerabile ale adversarului sau deficientelor acestuia din domenii cum ar fi cultura, finantele, productia, marketingul, organizarea si tehnologia.

Analiza top-down presupune examinarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari: - La ce piete sau capacitati se refera angajamentele luate de adversari - Adversarul reprezinta o amenintare pentru pozitia noastra strategica? Care sunt intentiile pe termen mediu sau lung ale acestuia? - Ce planuri a elaborat in mod explicit adversarul pentru dezvoltarea cu succes a noii sale afaceri? - Are adversarul nostru resursele necesare pentru a determina faptul ca propria noastra strategie sa devina riscanta? - Va privi adversarul urmatoarea noastra actiune ca pe o posibila amenintare? Daca da, care vor fi actiunile de raspuns ale acestuia? - Actiunile adversarului reprezinta o oportunitate strategica pentru noi? Daca da, atunci care este modalitatea in care putem obtine avantaj asupra adversarului?

F. Difuzarea

Este ultima etapă a procesului, în care rezultatele IC ajung la utilizatorul adcevat în timpul potrivit, la locul potrivit i sub forma potrivită.ș Exerci iul de ICț trebuie să se ducă la bun sfâr it înainte ca evenimentul să se întâmple, cuș anticiparea suficienta pentru a se putea lua ac iunile pertinente.informa ia poateț ț fi comunicată într-o reuniune prevăzută în acest scop, cu ajutorul mail-ului, a ezată într-un ș loc de intranet facut special opentru el, sau, inmânată în scris personal. În a a fel încât cine ia decizii să fie în pozi ia de a întreprindeac iuni înș ț ț beneficiul întreprinderii.beneficiile IC întăresc competitivitatea organiza iilor, asaț cum este u or sa avertizezi în exemplele de succes de sisteme structurate înș ărica Japonia, SUA i câteva din Europa; în special în întreprinderilemaiț ș cunoscute în lume, cum ar fi: Microsoft, Motorola, Procter & Gamble, General Electric, Hewlett Packard, Coca-Cola, între multe altele. În cazul Mexicului, unele din întreprinderile practicante ale IC sunt: Cemex, Telmex, Pemex, Grupo Girsa, etc, i câteva centre de investiga ie cum ar fi Institutul Mexican alș ț Petrolului oi propriul Institut de Investigat ii Electrice.ș ț

7. Aplica ii ale Inteligen ei Competitiveț ț

Inteligen a competitivă poate avea aplica ii foarte ample în organiza ii, începândț ț ț de la aria corporativa, i trecând pe la diferite unită i de afaceri i terminând înș ț ș sectoarele func ionale. Din perspectiva strategică, unele activită i contemplateț ț de IC sunt:

• Determinarea competen ei, , strategia i obiectivele competitorilor actualiț ș i poten iali i studierea posibilelor act iuni viitoareș ț ș ț

• Investigarea i definirea oportunită ilor i amenin ărilor comptetitive.ș ț ș ț• Supravegherea i alertarea schimburilor importante pe pia ă, între clien i,ș ț ț

în tehnologiile emergente, în legisla ie i în toate elementele rela ionate.ț ș ț

Inteligen ia Competitivă deasemenea contemplă toate acele activită i de tipț ț tactic, participând în defini ia noilor pre uri i promo ii de produse, diferiteț ț ș ț propietă i intelectuale, imputarea creditului i riscul asupra clien ilor, ingineriaț ș ț inversată, benchmarking-ul, participarea la târguri, etc. Cu toate acestea , IC păoate fi aplicată la mica i la mijlocia întreprindere cu formule creative iș ș simple. Beneficiile asociate la implantarea unui program de IC pot fi clasificate în două grupuri:

1. Reducerea riscului unei posibile e uări al unui proiect, cum ar fi deș exemplui dezvoltarea unuiu nou produs sau a unei achizi ii, unei analize sauț unei fuziuni.

2. Îmbunătă irea pozi iei competitive a întreprinderii adăugând valoare.ț ț

Deasemenea, un program al IC poate oferi beneficii adi ionale:ț

• Protec ie fa ă de o posibilă scăpare de informa ii.ț ț ț• Crearea de elemente utile care permit difuzarea cunoscutului.• Îmbunătp irea comunicării între departamente i persoane.ț ș

În acest sens aplica iile specifice IT-ului se vor concentra pe ase grupuri:ș ș

1. Planificare 4. Difuzare2. Selec ii de surse 5. Decizieț3. Analiză 6. Ac iuneț

În general se consideră că rezultatele IC i Inteligen ei Twehnologice ar trebuiș ț să constituie o sursă de informa ie foarte importantă pentru orientarea politicilorț de investiga ie i de transferuiri de tehnologie, a a cum de îmbuunătă ire aț ș ț ț proceselor de luare de decizii în aceste arii.

Gestiunea IC în marile i mijlociile întreprinderi se poate realiza de o manierăș foarte dioferită (centralizată sau descentralizată, formală sau informală) iș depinde de cultura i de sectorul din care face parte.ș De obicei pentru a putea atingemaximul benficiilor i participarea întregii organiza ii în programul de IC,ș ț

ar trebui să se considere ă desfă urarea programului se va realiza cdatorităș unei cre teri programate i împăr ite în diferite faze.ș ș ț

În acest sens, majoritatea întreprinderilor care contează pe un program de IC se concentrează pe activită ile specializate i relevante doar unei singure ariiț ș func ionale cum ar fi cea comercială, tehnologică i economico/financiară.ț ș

Inteligen a este extinsă în toată organiza ia i fiecare fragment dispersat poateț ț ș contribui în fiecare departament pentru a putea *confecc iona* tabloul complet.ț Cu priire la subiectul din urmă, unul dintre obiectivele ini iale ale IC esteț definirea descoperirii informa iei, extragerea ei i aranjarea pentru ca, căile deț ș atac să fie accesibile la toata organiza ia.ț

8. Caracteristicile Unită ilor de Inteligen ă Competitivăț ț

• Sprijinite de conducere• Director cu influen ă în organizarea i capacitate analitică.ț ș• Participă în planificarea i desfă urarea strategiilor.ș ș• Este sus inută de re ele interne i externe de informa ie.ț ț ș ț• Sporesc resursele interne.• Nu efectuează sarcini care sunt efectuate de către exper i sau alteț

departamente.• Men ine o evolu ie continuă.ț ț• Prezintă rezultate clare i simple.ș• Muncesc cu structuri flexibile.• Necesită ile de informa ii sunt coordonate.ț ț

9. Importan a IC. De ce este necesară o unitate de Inteligen ăț ț Competitiva?

• Pentru că în toate companiile în care nu a fost constituită o unitate de IC, muncile proprii IC se realizează par ial de către diverse departamenteț nefiind coordonate, i care în pluis nu distribuie intr-un mod regulatș informa iile. ECONOMISIREA I EFICIEN A Inteligen ei Competitiveț Ș Ț ț sunt clare.

• Pentru că informa ia care se ofera cu ajutorul IC poate fi criț tică pentru afacere.

• Pentru că probabil competen a are acest departament, i se ocupă cuț ș aflarea tutror informa iilor posibile referitoare la compania noastră. NUț TREBUIE SĂ LE DĂM ACEST AVANTAJ.

• Pentru că nu este u oară sarcina IC, trebuie să fim pregăti i cuș ț cuno tin e i ustensile apropiate. Necesită o dedica ie specifică i unș ț ș ț ș

profesionalism de un anumit fel. La aceasta nu se ajunge fără o ac ionare decisă i organizată ăn jurul unită ii IC.ț ș ț

• Pentru că cultura companiei ajunge să impregneze i în tablourile careș ajung să nu mai recunoască realitatea despre opiniile utilizatorilor iș clien ilor.ț

• Pentru cvă opinia clien ilor i utilizatorilor este schimbătoare cu timpul iț ș ș depinde de noile oferte sau produse a a cum este i competen a.ș ș ț

• Pentru că percep ia consumatorului companiei noastrenu este necesarț să se încadreze în cota noastră de pia ă. Publicitatea competitorilor, deț exemplu, poate echilibra adevărata pozi ie. În cazul în care compania nuț percepe această situa ie i o corectează, tendin a se poate schimbaț ș ț ducându-se în jos.

• Pentru că există tendin a de a munci cu mici reviste de presă, în a a felț ș încât nu întotdeauna contrastează unele cu altele.

• Pentru că, comercialii companiei noastre dispun de o inform ie foarteț curoajoasădespre pozi ia companiei noastre pe pia ă i aceastăț ț ș informa ie nu întotdeauna are un canal pentru a fi împăr ită i nu ănț ț ș ultimul rând ca să ajungă la cine trebuie să ajungă.

• Pentru că va avea ca rezultat reducerea costurilor, atenuarea riscului, cresterea productivitatii si reducerea timpului de reactie a unei companii.

10. Spionaj i contraspionajș

Tsu Wee Tan şi Ahmed (1999) menţioneză că IC este uneori confundat cu spionaj corporatist: "distincţia reală între inteligen a de pia ă i spionaj este căț ț ș inteligenţa presupune colectarea etică i legală ș de informaţii, majoritatea fiind puse la dispoziţia publicului. " Attaway (1998), de asemenea, sus ine acelaşiț lucru,existând un consens pe această temă.

11.Inteligen a Competitivă în diferite ăriț ț

Statele Unite a fost leaganul Inteligen eiț Competitive cu crearea nu numai a SCIP (Societatea pentru Inteligen a Comnpetitivă Profesionalăț ) ci a multor centre de cercetare precum RAND Corporation9. Cu toate acestea, dincolo de Inteligen a Copmetitivă, Statele Unite ale Americii ț a dezvoltat un sistem cuprinzător, apar inând ț Advocacy Center, ajungând până la re eauaț Echelon, i până la Legea micilor întreprinderi ș (Small Business Act), i până la ini iativaș ț

In-Q-Tel10 al CIA şi la securitatea interioară (Home Land Security)11. Desigur,

9 Rand Corporation, creată cu 60 de ani în urmă, este o institu ie care contribuie la îmbunătăț țirea proceselor politice iș de luare a deciziilor cu ajutorul investiga iilor i analizelor.ț ș

10 Modelul de afaceri In-Q-Tel func ionează, i până acum progresele realizate sunt impresionante pentru oț ș întreprindere creată de numai doi ani;Procesul de aplicare ale noilor tehnologii proceselor de negociere de la CIA, a fost una dintre principalele provocări care au participat la exitul In-Q-Tel.

11 Extinderea teritoriului SUA în ceea ce prive te regulile i controalele în ările care exportă bunuri în SUA.ș ș ț

mult timp, toate forţele Administraţiei au fost folosite pentru a îmbunătăţi poziţia tuturor companiilor americane din lume. Deasemenea, de ceva timp, SUA a în eles că trebuie să conteze pe o asocia ie integratăde către organiza iileț ț ț guvernamentale, centrle de investiga ii (publice sau private) i întreprinderi,ț ș pentru ca ara să- i men ină avantajul interna ional. În acest sens, SUA este cuț ș ț ț mult în fa a multor ări dezvoltate, datorită integrării multiplelor ac iuni aleț ț ț diferitelor organisme institu ionale.ț

Alte ţări, de asemenea, au înţeles rolul Inteligen ei Competitiveț şi au luat diferite direc iiț :

Coreea de Sud a creat baza sa de cuno tin e industriale dezvoltând un programș ț integrat de educa ie i investiga ie, cu scopul dț ș ț e a sus ine, fază cu fază,ț dezvoltarea de diverse bunuri i servicii. În momentul de fa ă, Coreea de Sud,ș ț care i-a mărit PNB pe cap de locuitor având un capital de 50$ americani înș 1969, a ajuns la mai mult de 20.000$ în anul 2000, constituind astfel un bun exemplu de studiu.

În 1998, Japonia a considerat că dezvoltarea ţării ar trebui să se bazeze pe S & T (Ştiinţă şi Tehnologie). Din această perspectivă, s-a dezvoltat o politică de sprijinire a depozitelor de brevete în universităţi, şi s-a subliniat rolul acestora din urmă în transferul de tehnologie. În acelaşi timp s-a stabilit o legătură puternică între dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologie. În acest fel, Consiliul de Ştiinţă şi Tehnologie a devenit Consiliului pentru Ştiinţă, Politică i Tehnologie.ș MITI (Ministerul Comerţului Internaţional şi Industrie) a devenit METI (Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei), Ministerul Educatiei a fost fuzionat cu Consiliul Ştiinţă şi Tehnologie, etc ... Scopul a fost de a oferi un cadru legal pentru intervenţiile de stat în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, precum şi promovarea cooperării între universităţi şi companii, pentru generarea de rezerve diferite de cunoştinţe intelectuale.

În China, drumul pe care se merge, pare a fi același ca i din Coreea de Sudș , dar cu o viteză mai mare.

China este interesată de rolul pe care statul ar trebui să-l joace în dezvoltarea Inteligen ei Competitive i de o modalitate diferită de ăparteneriat public-privat.ț ș De exemplu, CELAP (China Conducerea executivă Academia Pudong) este o instituţie finanţată de către statcare este foarte interesată de articularea problemelorlegate de dezvoltarea socială i economică.ș

Inteligen a Competitivă clasică, exact a a cum se în elege în ările occidentale,ț ș ț ț un se folose te de o manieră generalizată în China, iar modelul său esteș rela ionat mai mult sau mai pu in, cu întreprinderi chineze ticare dorsc să laseț ț ș sitemul de *copiere* cât mai repede posibil i să treacă la inova ie.ș ț Aceasta este

foarte interesant pentru că majoritatea exper ilor consideră că această caleț indică o diferen ă mare între China i India, deoarece cea din urmă va continuaț ș mult timp concentrată pe produc ia de joasă tehnologie.ț 12

În alte ţări asiatice, cum ar fi Thailanda sau Filipine Inteligen aț Competitivă este strâns legată cu Supravegherea Tehnologică. Se pune accentul pe tehnologii şi produse care ar trebui să să fie achiziţionate şi dezvoltate de companiile locale. Analiza de brevet este puternic încurajată. În Malaezia, conceptul de inteligen ăț competitiv trece la educaţia continuă, ceea ce va accelera procesul de între firmele locale. Acesta este cazul Oum (Open University din Malaezia) pentru a dezvolta un program cu o universitate franceză.

În Indonezia, dezvoltarea conceptului de Inteligen ăț Competitivă este aproape la fel ca cea franceză, pentu că se articulează printr-o acţiune pe termen lung, constând în programe specializate de învăţământ.

Recent s-a creat IICI (Institutul pentru Inteligen ă Competitivă Indonezian)ț . Mai multe seminarii au contribuit la dezvoltarea Inteligen ei Competitiveț , iar în mai multe regiuni s-au creat institu ii ale Inteligen ei Competitive.ț ț Problema ţării este accesul la informaţii prin intermediul internetului, precum şi o problemă de costuri de informaţii. Pe scurt, BMP13 va dezvolta o ofertă globală de informa ie pentru întreprinderi,ț i va creagrupuri industriale regionale.ș dezvolte o oferă la nivel mondial de

informaţii pentru întreprinderi şi pentru a crea grupuri industriale regionale.

În Canada şi Australia s-au lansat programe de Inteligen ăț Competitivă. În Canada, atenţia s-a concentrat în special pe dezvoltarea Inteligen eiț Competitive în Instituţiile de stat.

În Brazilia, dezvoltarea Inteligen ei Competitive a luat na tere înț ș urmă cu zece ani, cu un program educativ, i ș care a fost pus în aplicare în mai multe state şi a fost originea dezvoltării inteligenţei Competitive în special în marile companii din Brazilia, cum ar fi Embrapa, Embraer, Petrobras, şi aşa mai departe. În prezent, Asociaţia de asociere ABRAIC (Asocia ia Inteligen ei Competitive dinț ț Brazilia) divulgă acest concept în diverse state braziliene.

În ţările din Europa de Nord, Inteligen a Competitivă ț a avut o abordare diferită. Numele şi acţiunile sunt parte dintr-o politică publică şi se referă în principal de introducerea "inteligenţei" în dezvoltarea organizaţiilor. Influen a lui Stevanț Dedidjer, lider în acest domeniu este încă prezent în diverse organizaţii şi mentale.14

12 Conferin ă de Alain Juillet (Înalt responsabil cu Inteligen a Competitivă, care informează direct primul ministru alț ț Fran ei), Aix en Provence (Technopole de L’Arbois), 20 nov 2007ț .

13 BMP Bina Mutuprima Indonesia Direktur, Harmoni Plaza IIBlok 1 N°2, Jl Suryopranoto n°2, Yakarta 10130 Indonesia

14 Homenaje a Stevan Dedidjer, Philippe Clerc, regard sur l’IE -N°5 - septiembre/octubre 2004.

Franţa a lansat un program naţional de Inteligen a Competitivăț gestionat de diverse ministere de Administraţie (Economie şi Industrie sunt cele mai importante).În acelaşi timp, s-a numit un Înalt Responsabil în Inteligen a Competitivă, careț informează direct prim-ministrul.Dacă prima parte a programului a constat în divulgarea conceptelor rela ionate cu Inteligen a Competitivă, cu ajutorulț ț institu iilor publice i a întreprinderilor, cea dea doua parte s-a axat peț ș dezvoltarea de competitivitate diverse.

A treia parte, denumită *genera ia a treia ț a Inteligen ei Competitive* ț se bazează pe folosirea Inteligen ei Competitive pentru a ț dezvolta cooperarea interna ională, i de a facilita legături între companii franceze (IMM-uri,ț ș întreprinderi mici i mijlocii) cu companiile străine.ș În cazul în care prima parte a programului au fost dezvăluite concepte legate de Inteligen a Competitivăț prin intermediul instituţiilor publice şi a întreprinderilor, a doua parte sa axat pe dezvoltarea unor grupuri de competitivitate diverse.A treia parte, numită "generaţia a treia a Inteligen ei Competitiveț ," se bazeazăpe folosirea Inteligen ei Competitiveț de a dezvolta cooperarea internaţională şi de a facilita legături între companiile franceze (IMM-uri, întreprinderi mici şi mijlocii) cu firmele straine.

S-ar întârzia destul de mult crearea unei liste cu tóate ac iunile care s-au lansatț în diferite ări. Pentru a rezuma, ț trebuie observat următoarele:

○ ările anglosaxone sunt mai mult sau mai pu in oriéntate spre stilul SUA,Ț ț unde Inteligen a Competitvă este în curs de dezvoltare.în curs deț dezvoltare. Acest lucru înseamnă acordarea unei mai mari atenţii spre dezvoltarea firmelor, a pieţelor şi a cunoştinţelor de către concurenţi.

○ ările în dezvoltare, folosesc o combina ie Inteligen ei CompetitiveȚ ț ț împreună cu cea a Supravegherii Tehnologicepentru a garanta dezvoltarea regională, iar únele ări adoptă política grupurilor deț construc ii pentru a crea o valoare adăugată mai mare produselor,ț utilizând resurse naturale.

○ Fran a ocupă o pozi ie intermediară între abordarea SUA a Inteligen eiț ț ț Competitive, i sistemul na ional de Inteligen ă Competitivă, care apărăș ț ț interésele franceze în sfera interna ională, dar care deasemeneaț promovează reindustrializarea regională.

12. Concluzii

Analiza datelor inteligente a fost mereu importantă deoarece prin această analiză se generează înţelegerea. Importanţa înţelegerii „concurenţei” a fost recunoscută de strategul militar Sun Tzu încă din sec. VI I.H.. Această necesitate de a-şi cunoaşte adversarul era afirmată prin folosirea spionilor: „cunoaşterea aprofundată nu poate fi obţinută prin fantome şi spirite, dedusă din fenomene, sau prin raportare la standardele Raiului, ci trebuie dobândită de

la oameni deoarece reprezintă cunoaştere adevăratei situaţii a duşmanului”. („Advance knowledge cannot be gained from ghosts and spirits, inferred fromphenomena, or projected from the measures of Heaven, but must be gained from men for it is the knowledge of the enemy's true situation”).Business intelligence este asemenea unei poveşti fără sfârşit, fiind un domeniuaplicabil în audit, în managementul riscurilor, diplomaţie sau activităţi de lobby. Am văzut câteva din tendinţele în acest domeniu. Iar alte tendinţe abia se conturează. Aşa ar fi situaţia fuziunii dintre business intelligence şi inteligenţa artificială, fuziune ce ar duce la naşterea unui nou concept, artificial business intelligence (ABI).

În astfel de condiţii trebuie să admitem că aceste tehnologii se află la începutul unei lungi călătorii, într-o lume în care cheia succesului stă în capacitatea de a lua decizii mai bune şi într-un timp mult mai scurt decât competiţia. De altfel, viaţa unei companii depende din ce în ce mai mult de astfel de decizii, fapt ce face imposibil de negat beneficiul adus de business intelligence.

Lumea afacerilor se afla intr-o permanenta stare de lupta. Nu inceteaza nici o clipa: 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, se schimba informatii, se nasc conflicte. Dar tu poti iesi invingator. Trebuie doar sa aduni informatii, sa te adaptezi situatiei, sa elaborezi strategii si sa-ti executi planurile.

Bibliografie

• SCIP URL: www.scip.org• CDE URL: www.cde.es• ESCORSA, Castells Pere y Maspons Ramón. De la vigilancia

tecnológica a la inteligencia competitiva en las empresas. Ed. Prentice Hall (mayo 2001).

• Pere Escorsa Castells: “Conferencia de inteligencia competitiva”.( iunie 2002)

• Mier T Matilde “Inteligencia competitiva: un factor importante para construir una tradición tecnológica” februarie 2006

• Tena i Comai (2005)ș• Fuld L. (2004)• Pere Escorsa , Intec (Inteligen a Competitivă-factor cheie pentru luareaț

deciziilor strategice în întreprinderi). (Madrid 2007)

• http://www.intellcompetitiv.ro/j • http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=158/ Vasile IACOBAN

este research analyst al companiei de cercetari de piata si consultanta de marketing MARKREPORT.

• “INTELIGENŢĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE-Valentin P. Măzăreanu (Ia i 2006)ș

• http://www.business-point.ro/intelligence/15/despre-intelligence-competitiv.html