1

INTELIGENȚA COMPETITIVĂUN NOU MOD DE A GÂNDI ÎN AFACERI

”Daca îi cunosti pe ceilalti, și te cunoști

pe tine însuți, nici macar în 100 de bătălii

nu vei fi in pericol; dacă nu îi cunoști pe

ceilalți, dar te cunoști pe tine insuți, vei

pierde o bătălie dar vei câștiga alta; daca

nu îi cunoști pe ceilalți și nici măcar pe

tine insuți, vei fi în pericol la fiecare

bătălie.”

Sun Tzu

”Arta războiului”

PROIECT DE DIZERTAȚIE

ANDREIA LUIZA MANEA

COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE IN AFACERI

Februarie 2010

2

CUPRINS

Pagina

1.INTRODUCERE.,..............................................................................................3

2. INTELIGENȚA COMPETITVĂ ÎN ROMÂNIA..................................................4

3.ÎNTREBĂRI FRECVENTE................................................................................6

4.ORIGINEA INTELIGENȚEI COMPETITIVE...........................................................7

5.SERVICII ALE INTELIGENȚEI COMPETITIVE...............................................9

6.PROCESUL INTELIGENȚEI COMPETITIVE.................................................12

7.APLICAȚII ALE INTELIGENȚEI COMPETITIVE............................................16

8.CARACTERISTICILE UNITĂȚILOR DE INTELIGENȚĂ COMPETITIVĂ.......17

9.IMPORTAȚA IC. DE CE ESTE NECESARĂ O UNITATE DE IC?.................18

10.SPIONAJ ȘI CONTRASPIONAJ...................................................................18

11.INTELIGENȚA COMPETITIVĂ ÎN DIFERITE ȚĂRI......................................19

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................23

3

1.Introducere

Inteligența competitivă este una dintre disciplinele emergente care trezește un interes cât mai mare în managementul strategic. Societatea profesionalilor în inteligența competitivă (SCIP) în SUA definește inteligența competitivă ca fiind un proces etic de colectare sistematică de informații, analiză și difuzare potrivită, precisă, oportună, previzibilă și activă cu privire la mediul de afaceri, de concurenți și de propria organizație.1

În noua economie, aceea în care procesul de luare a deciziilor este din ce în ce mai dinamică, informația capătă o valoare fundamentalăpentru organizațiile care se desfășoară într-un ambient competitiv.

Cele 3 reguli de baza in colectarea informatiilor2:

1. Tu trebuie sa gasesti informatia. Nu te va gasi ea pe tine. De cele mai multe ori, informatia cautata nu este acolo cand ai nevoie de ea.

2. Inteligenta competitiva trebuie sa fie un proces constant. Monitorizarea concurentei trebuie realizata continuu; in caz contrar datele pot fi interpretate gresit. Este bine sa ai o imagine completa sau cat mai completa despre miscarile concurentei intr-o perioada de timp data.

3. Inteligenta competitiva este o imagine 3D. Informatia se modifica in timp. Concurentii isi pot schimba strategiile, mediul concurential se poate modifica datorita factorilor complecsi care actioneaza asupra acestuia. Trebuie gasite metode de a colecta informatii in mod continuu nu doar atunci cand trebuie luata o decizie strategica.

Pentru a fi efectiv, un sistem de inteligenta competitiva trebuie sa produca un flux constant de informatie precisa si actuala, care trebuie sa fie analizata de catre decidentii companiei si transformata in actiune. Fara actiune (finalizare), sistemul de inteligenta concurentiala este inutil. Un exemplu in acest sens poate fi armata germana in al doilea razboi mondial. Cand Aliatii au invadat Normandia, in iulie 1944, germanii au avut destule informatii despre data si scopul actiunii. Succesul invaziei aliatilor a fost un esec de management pentru germani, nu un esec al sistemului de inteligenta. Mai pot fi date numeroase exemple recente în acest sens.Companiile pot sa obtina si sa mentina un avantaj competitiv prin utilizarea creativa a informatiei. Cercetarea de marketing 1 SCIP URL: www.scip.org2 http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=158

4

nu garanteaza, ea singura, succesul. Utilizarea inteligenta a informatiei este in spatele oricarei afaceri de succes.3

În momentul de față, executivii au nevoie de un sistem de alertă care să le livreze oportun informații relevante din mediul său, pentru a lua decizii cu un nivel de certitudine care să permită organizației sa mențină avantajul său competitiv.

Globalizarea piețelor și viteza cu care se prezintă desfășurarea țtiințifică și tehnologică, cer folosirea de sisteme de monitorizare orientată a piețelor și a tehnologiilor, atât în sectorul public cât și în cel privat; sa fie capabile să identifice nișe de oportunități pentru desfășurarea de organizații.

Ca răspuns la această cerere apare Inteligența Competitivă (IC), ca un proces de elaborare, analiză și uz sistematic de informații relevante despre evenimente externe și tendințe care afectează desfășurarea organizației.

Inteligența Competitivă este un instrument care alimentează planificarea strategică a oricarei organizatii.

Scopul acesteia este de a detecta semne de schimbare, analiză, tendințe, reacţii, strategii competitive, noi ameninţări, oportunitati, etc, astfel încât scenariul competitiv să fie întotdeauna actualizat.

Inteligența competitivă este un proces sistematic, prin care întreprinderea colectează şi organizează date sub forma unor informaţii utile, pentru a fi apoi analizate şi transformate în inteligenâă, oferind criteriile necesare pentru luarea de decizii corecte.

Acest proces (de inteligență competitivă sau managerială), împreună cu informaţiile generate de firmă sau organizaţie, oferă conducerii o imagine cât mai completă cu putinţă a etapei pentru a facilita luarea deciziilor.

Inteligența Competitivă se bazează pe doi piloni: de informare (pe care le obţine prin colectarea de date) şi instinct (de la analiza si intuiție).

3 Vasile IACOBAN - research analyst al companiei de cercetari de piata si consultanta de marketing MARKREPORT.

5

Intelligence-ul Competitiv este un proces sistematic de culegere si analiza a datelor si informatiilor provenind din surse publice privind capabilitatile, motivele, intentiile si practicile competitorilor, in scopul obtinerii unui avantaj competitiv durabil pe o anumita piata.

Companiile performante stiu ca pentru a fi competitive trebuie sa fie capabile sa anticipeze schimbarile din interiorul sau din exteriorul industriei in care actioneaza. De asemenea, acestea mai stiu ca pentru a obtine un avantaj competitiv este necesar un plan de transformare a datelor si informatiilor in intelligence, pe baza carora sa poata fi luate decizii strategice sau tactice. Nevoia realizarii la nivel de companie a unui proces coerent de Intelligence Competitiv a aparut datorita specificului procesului decizional, care presupune elaborarea unor variante de cursuri de actiune plecand de la anumite situatii date. Cunoasterea cat mai precisa a configuratiei de afaceri si analizarea in timp real a implicatiilor acesteia presupune efectuarea unor corelatii complexe si rapide.

Functia de Intelligence Competitiv face parte din “sistemul nervos” al companiei. Pentru a planifica si actiona strategic trebuie sa “gandim” strategic, sa ne administram cunostintele, sa intelegem ce fac ceilalti, dar mai ales ce intentii au si sa fim capabili sa proiectam scenarii in care am dori sa ne aflam.

Privit ca instrument de crestere a competitivitatii, Intelligence-ul Competitiv contribuie la imbunatatirea continua a calitatii produselor, serviciilor si solutiilor oferite de companii. Pe de alta parte Intelligence-ul Competitiv are un rol

Inteligența managerială

Informații

Caută Găsește

Instinct

Descifrează Intuiește

6

important in cresterea seminificativa a gradului de inovare.

Rolul-cheie al Intelligence-ului Competitiv in managementul strategic este generat de faptul ca acesta asigura functia de Avertizare Timpurie asupra amenintarilor, riscurilor si oportunitatilor la adresa intereselor pe termen lung ale companiei. De asemenea, intelligence-ul produs pentru elaborarea strategiilor de piata si de dezvoltare a companiei este esential in conditiile existentei unor piete mature, consolidate, in care cresterea naturala nu mai este posibila, iar nisele sunt din ce in ce mai putine si mai costisitoare.

Utilizarea Intelligence-ului Competitiv in managementul riscurilor deriva din faptul ca in cadrul procesului de Intelligence Competitiv sunt monitorizati constant o serie de indicatori, care prin evolutia lor pot furniza primele semne de aparitie a unor schimbari structurale pe piata sau a implementarii unor noi strategii concurentiale de catre competitori. Aceasta functie de avertizare timpurie a Intelligence-ului Competitiv, impreuna cu identificarea din vreme a vulnerabilitatilor proprii, poate sprijini un Risk Manager sa elaboreze si prioritizeze lista cu riscurile la adresa indeplinirii obiectivelor strategice. De asemenea, Intelligence-ul Competitiv furnizeaza o parte din feed-back-ul necesar adaptarii dinamice a planurilor de reducere a riscurilor.Intelligence-ul Competitiv trebuie sa promoveze in companie o cultura organizationala de tip Intelligence Centric: proactiva, centrata pe culegerea, prelucrarea si exploatarea deplina a informatiilor. De asemenea, personalul companiei va dobandi o atitudine si o mentalitate ofensiva de raportare la piata si competitie.

Este importanta si scaderea gradului de utilizare a informatiilor in interes personal in favoarea partajarii acestora. intr-o companie care utilizeaza Intelligence-ul Competitiv, importanta nu mai este detinerea informatiei, ci modul in care personalul se raporteaza la respectiva informatie. Sintagma “Informatia este putere!” devine caduca in cadrul echipei manageriale, transformandu-se in “Creativitatea este putere!”

2. Inteligența Competitivă în România4

Castigarea luptei pe piata businessului presupune, ca orice confruntare, o foarte buna cunoastere a adversarului.

"Nu ai cum sa-ti faci o strategie viabila bazandu-te numai pe ceea ce stii despre tine. Strategie competitiva inseamna 'eu sunt competitiv, pentru ca ma diferentiez de ceilalti'. Si pentru a face acest lucru trebuie sa stii ce fac ceilalti. 4 http://www.intellcompetitiv.ro/j (februarie 2010)

7

Altfel, exista limitari. Daca el face asa, asa fac si eu, sau fac mai repede, dar e o lupta intre noi. Si nu vrem asta. Intentia este sa ne diferentiem", spune Vasile Paun, senior partner si fondator al companiei de consultanta si training IntellCompetitiv.

Inteligenta competitiva este un proces sistematic si continuu de culegere si analiza a datelor si informatiilor despre competitori, provenind din surse publice, in scopul obtinerii unui avantaj competitiv durabil pe o anumita piata. Asa arsuna, putin didactic, o definitie a inteligentei competitive, al carei principal rol este sa furnizeze analize si sa faca recomandari de actiune.

"In principiu, inteligenta competitiva este similara informatiilor pe care le obtine un jurnalist in urma investigatiilor sale, dar la care, prin inteligenta competitiva, se adauga si o analiza a implicatiilor, precum si recomandari pe baza carora sa se ia decizii", precizeaza Paun.

Activitatea de colectare de informatii despre mediul exterior al companiei se desfasoara continuu, astfel incat niciuna dintre schimbarile care au loc in mediul concurential sa nu ia prin surprindere compania, clientii sau partenerii acesteia.Din punct de vedere operational, Vasile Paun spune ca existenta unui asemenea proces intr-o organizatie presupune implicarea inteligentei competitive in planificarea afacerilor si in deciziile tactice, furnizarea de traininguri pentru toti angajatii, o terminologie comuna in intreaga organizatie si o retea bine organizata de inteligenta competitiva. Riscurile sioportunitatile de afaceri din cadrul unei companii sunt si ele legate de inteligenta competitiva. Acestea nu apar de regula subit, existand in prealabil indicatori ai aparitiei si evolutiei lor. "De aceea, este necesara o monitorizare constanta a seturilor de indicatori specifici fiecarui tip de risc sau oportunitate si semnalarea lor la momentul potrivit", mentioneaza Paun.

Solutiile si programele de inteligenta competitiva asigura, potrivit lui Paun, o noua intelegere si abordare a provocarii competitivitatii. Peste 80% dintre companiile europene medii deruleaza astfel de programe, iar 53% dintre acestea sunt sprijinite de solutii software specifice.

"In acest domeniu Romania trebuie sa recupereze un handicap de cateva generatii", este de parere Vasile Paun.

In Statele Unite si in Uniunea Europeana exista, pe langa structuri mature de inteligenta competitiva ale companiilor si o componenta academica pentru dezvoltarea conceptuala a domeniului si pregatirea profesionistilor.Pe de alta parte, in majoritatea companiilor romanesti se resimte lipsa competentelor informationale, a abilitatilor si a resurselor necesare pentru culegerea si prelucrarea informatiilor de afaceri si elaborarea strategiilor si actiunilor competitive.

In doua directii

o Inteligenta competitiva activa - proces continuu, sistematic si legal de colectare si analiza de date si informatii, de diseminare de servicii de

8

sprijin decizional si produse analitice privind abilitatile, motivele, intentiile si practicile actorilor din piata, in scopul mentinerii avantajului competitiv, evitarii surprizelor si fructificarii oportunitatilor.

o Inteligenta competitiva defensiva - proces de protectie a patrimoniului informational al organizatiei cu scop de asigurare a securitatii interne si de identificare si diminuare a efectelor activitatilor de inteligenta competitiva dezvoltate de alti actori.

3. Întrebări frecvente

Este spionaj?: Nu. Inteligența competitivă utilizează numai mijloace legale pentru a obţine informaţii; spionajul folosește alte metode alternative. Inteligența Competitivă utilizează numai surse publice, atât documentare cât şi cele din contactul direct: interviuri, observaţii, munca de teren, compararea de probe, etc.

Este scump?: După cum a spus John. F. Kennedy "Există riscuri şi costuri într-un program de acţiune. Dar sunt mult mai mici decât cele care ar suporta o incomodă acțiune. "

Este necesar?: Compania care nu este interesată în a şti cum evoluează piaţa sau ce fac concurenţii săi, trebuie să-și aducă amintă că probabil competența lor o fac deja: studiază piaţa, îi observă pe ei și profită de acest avantaj pentruaj pentru a obţine beneficii.

Prezicem viitorul?: Nu este o ştiinţă și nici un glob de cristal, oferă doar baza necesară pentru a se lua decizii corecte.

Este o modă?: Nu. Ea a existat dintotdeauna. De-a lungul istoriei, persoane fizice, corporaţii şi armatele au aplicat aceste concepte. Începând cu ce strategi militari chinezi ca Sun Tzu, acum 2500 de ani în urmă, până la directori generali din topul Fortune 500 din companiile de astăzi se aplică această cunoaştere.

Este același lucru ca o informaţie?: Nu. Constă în definirea informației necesare, găsirea ei, organizarea, analizarea, extragerea concluziilor și prezentarea rezultatelor. Este mult mai mult decât o informaţie.

9

DEFININD INTELIGENȚA COMPETITIVĂ5

Ce este Inteligența Competitvă? Ce nu este Inteligența Competitivă?

1.Informațiilece au fost analizate, pâna la 1.Spionaj. punctul de a lua o decizie.2.Un instrument de alertă în management. 2.O mingie de cristal.3.Mijloc pentru a găsi valori razonabile. 3.Căutare de baze de date.4.Disponibilitate de informații. 4.Internet.5.O modalitate prin care companiile iși pot îmbunătății baza. 5.Hârtie.6.Un mod de a trăi, un proces. 6.Munca unei persoane inteligente.7.O parte din întreprinderile de clasă mondială. 7.O invenție a sec. –XX-.8.Condusă de o echipă. 8.Software.9.Observând de afară. 9.O poveste de ziar.10.Atât pe termen scurt cât ți pe lung. 10.O foaie de calcul.

4. Originea Inteligenței Competitive

Termenul de business intelligence a fost introdus de către Gartner Group la mijlocul anilor ‘90s. Ca şi concept însă, business intelligence a existat cu mult timp înainte, încă din anii ’70 [Zaman, 2005], folosit în sistemele de raportare cu ajutorul mainframe-urilor. La acea vreme, sistemele de raportare erau statice, bidimensionale, fără a avea capacităţi analitice. Cererea de sisteme multidimensionale dinamice, care să sprijine procesele decizionale inteligente şi cu abilităţi predictive, a determinat dezvoltarea sistemelor de tip business intelligence. Aceste sisteme devin din ce în ce mai complexe, fiind capabile deanaliză multidimensională a datelor, dispunând de capacităţi de analiză statistică şi predictivă pentru a servi mult mai bine sistemelor de asistare a deciziilor.Nevoia de sisteme de tip business intelligence poate fi cu mare uşurinţă explicată: pentru a supravieţui pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale, o companie trebuie să încerce să dezvolte o strategie de succes; pentru a dezvolta o strategie de succes, e nevoie de capacitatea de a anticipa condiţiile viitoare; înţelegerea trecutului este modul cel mai bun de a fi în stare a prezice viitorul. Business intelligence face acest lucru.6

Conceptul de Inteligență Competitivă (IC) este folosit foarte des ca sinonim al informației strategice și de înaltă confidențialitate, în esență în organismele de inteligență a majorităților țări. Articularea de date permite acestor organisme, structurarea informațiilor și construirea de sisteme de inteligență cu profile de

5 Fuld L. (2004)6 “INTELIGENŢĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE-Valentin P. Măzăreanu (Iași 2006)

10

persoane și organizații de interes pentru desfășurarea strategiei și realizarea obiectivelor sale.

Oricum, acest proces nu este privat de sferele guvernamentale; în mediul afacerilor se desfășoară o activitate de competență similară, unde întreprinderile caută să cunoască cu oportunitate strategia competenței sale, și sa anticipeze mișcările sale pentru a amenșine un avantaj competitiv și pentru a rămâne într-o piață pe zi ce trece mai dinamică. De mai bine de două decenii s-a mișcat către piețe conceptul de inteligență competitivă cu un caracter mai integral în comparație cu metodele tradiționale de monitorizare a mediului. Cu toate acestea, aplicația sa inițială este timidă și a fost începând cu fundația în 1986 a Societății de Profesionali PENTRU Inteligența Competitivă (SCIP, siglă în engleză de la Society for Competitive Intelligence Professionals) care a achiziționat o hîrtie fundamentală în procesul de luare a deciziilor (Kannan, 2002). În momentul de față se vorbește despre Intelșigența Competitivă (Competitive Intelligence), sau deasemenea de Inteligență în Afaceri (Bussines Intelligence), Inteligență Economică (Economic Intelligence), Inteligență Corporativă (Corporate Intelligence), sau Supraveghere Competitivă (Competitive Surveillance), ca expresiile aflate pe cele mai înalte scări în ierarhia administrativă.. Și atunci când între ele există variante libere, se orienteaza în esență către acelasși obiectiv: întărirea avvantajului competitiv al organizațiilor, cu ajutorul unei cunoașteri diafane ăn condițiile mediului înconjurător, pentru a susține procesul de luare a deciziilor cu informația analizată și cu valoarea adăugată.

Pentru organizații, IC apare ca o formă de explorare a mediului și dispune de informații strategice susceptibile pentru a fi utilizate ca suport al procesului de luare a deciziilor și la întărirea avantajelor competitive.

IC a apărut ca o disciplină independentă (Waller, 1999), în ştiinţa administraţiei, dar este strâns legată de marketing. Aceasta a apărut din integrarea mai multor perspective,iar acum activităţile de informaţii în companii sunt mai cuprinzătoare, adică, acum orientarea nu este doar către piața de clienți, ci chiar înapoi spăre lanțul de valori ale aîntreprinderilor. IC este, prin urmare, un proces. Nu este spionaj pentru că nu implică practici ilegale sau lipsite de etică pentru colectarea informaţiilor şi a fost clasificată ca o zonă în termen de management al cunoaşterii (Knowledge)(Chen et al., 2002).

Tena şi Comai (2005) susţin că există mai multe nume pentru a se referi la acest domeniu, în funcţie de calendarul şi abordarea utilizate. Ei susţin că IC este o metodă de planificare în mod sistematic, extrager, analiza, arhivare, distribuire de informaţii despre mediul extern şi îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor şi organizaţiilor.

11

DENUMIRI ALE INTELIGENȚEI7

Autor Denumire

Tena (1992) Inteligența Competitivă

Tena și Comai (2001)

Palop și Vicente (1999) Inteligența Tehnologică

Escorsa și Maspons (2001)

Cetisme (2003) Inteligența Economică

Verite (2003) Inteligența Comercială

CIC (2003) Inteligența Companiei

sau Inteligența Empresarială

Potrivit Deschamps şi Nayak (1995) [citat în Rouach şi Santi (2001)], există trei tipuri de IC: Market Intelligence, Competitor Intelligence și Tehnological Intelligence. Aceşti autori, de asemenea, identifică cinci atitudini de analişti IC: atitudine de războinic (mentalitatea războinic), atitudine de atacator (ex-profesionişti ai inteligenței), atitudine proactivă (observatori de concurenţă), atitudine reactivă (oportunistă), precum şi pasivă (nici o acţiune). În plus, se adaugă faptul că fazele pentru crearea unei unităţi de informaţii ar putea fi: de incubare, proiectare, implementare, structurare şi evaluare.

Parintele intelligence-ului, Sun Tzu, spune: "Daca te cunosti pe tine si-ti cunosti si inamicul nu ai de ce teme - poti castiga 1.000 de batalii. Strategia superioara este aceea de a-l invinge psihologic pe adversar. Înfrângerea acestuia pe plan militar reprezinta o strategie inferioară".

5.Servicii ale inteligenței competitive8:

Servicii continue de supraveghere competitivă, pentru a informa sistematic prin întrebări cheie, competitivitatea companiei.

Serviciul de supraveghere competitivă constă în realizarea de rapoarte periodice, în așa fel încât să se ajusteze

7 Tena și Comai (2005)8 www.cde.es

12

procesului de luare de decizii.Parametrii care trebuiesc definiți sunt următorii:

Module sau domenii de interes: Întreprinderi-client și furnizoare, competență, produse, tehnologii, piețe, reglementări, oportunități comerciale, etc.

Surse de informații de interes: Surse din internet, baze de date, pagini web, etc.

Procesul care se va realiza la informare: Filtrări, clasificări, etc.

Formatul informației, Html, doc, pdf, registrele unei baze de date, etc.

Periodicitate: săptămânal, lunar, trimestrial, etc.

CDE Tracker: Crearea de canale cu conținut filtrat pe măsură.

Situația actuală se caracterizează prin explozia de resurse și resurse de informații, o parte din sus numitele resurse fiind sunt de o potențială utilitate în strategia competitivă a întreprinderii. Oricum, exploatarea corectă a aceastei informații necesită depășirea anumitor probleme pe care cu dificultate întreprinderile obțin:

Calitatea și fiabilitatea surselor de informare variază mult.

Temporalitatea: informațiile sunt foarte dispersate și expira sau se modifică cu timpul.

Modul de acces este divers: link-uri directe sau întrebări în formulare de baze de date (web profund)

Formatul său este eterogen: fișe-rezumat de toate tipurile, pagini web, articole, documente pdf, doc, etc.

Caracteristici ale CDETracker

Automatizarea și sistematizarea completăa exploatării resurselor de informație de pe internet: Pagini web, Publicații, Căutători, Baze de date, etc.

Programare și Automatizare ale ariilor de cautări si filtrări succesive.

Extragerea de informații relevante intr-un format omogen și pe măasură.

Creearea de meniuri ierarhice cu diferite informații.

13

Sistem activ: trimiteri de alerte personalizate cu noile rezultate relevante,pentru fiecare persoana. Este posibil a defini pentru fiecare canal, una sau mai multe persoane responsabile, care se coordinează pentru revizare, mdificare, pentru a comenta noutățile și pentru a lansa Buletine de supraveghere sau Alerte pe Internet pentru comunități specializate.

Poate vertebra rețele tematice de centre experte și să creeze un sistem de supraveghere cu o înaltă valoare, integrată și sumând cunoașterea acestora.

Funcții ale CDETracker

Recepție de noutăți, via mail electronic.

Integrare a informațiilor în cititori cu ajutorul formatului RSS.

Integrare a informațiilor în intranet cu ajutorul javascript.

Acces automat la textul integral al documentului original.

Rapoarte punctuale ale inteligenței competitive, în relații cu diferite arii de interes (tehologie, piață, etc)

Analize de tendințe tehnologice sau de piață.

Detectarea agenților-cheie pe o anumită piață.

Rapoarte despre noile produse sau piețe.

Detectarea de intreprinderi furnizoare.

Analiză a competenței.

Studii de diversificare.

Analiza întreprinderilor (furnizori, competență, etc)

În oricare dintre aceste cazuri, obiectivul este de a dota înreprinderea cu o cunoaștere anticipată a mediului înconjurător competitiv, pentru a putea îmbunătății poziția sa estrategică.

Analiza întreprinderilor (întreprinderi clienți, furnizori, competența, etc) pot avea diferite enfocări și o diferita

extensie în funcție de o cunoaștere precendentă și de interesul care există pentru acea întreprindere, țara în care se afla, mărimea sa, sectorul, etc.

14

Analiza unei întreprinderi poate incluide următoarele module:

Date de localizare, identificare, acționari, structură, funcții cheie de conducere.

Istoric, repere de creștere a companiei.

Relații sociale cu alte întreprinderi: de ex. Rețele de distribuitori, etc.

Piețe în care este prezentă.

Expoziții la care participă frecvent.

Date economice-financiare.

Evoluția istorică a produselor și serviciilo.

Gama actuală de produse și servicii.

Mărci de produse și servicii pe care le posedă. Istoric și incidențe.

Ultimele știri din comunicate de presăgenerate de întreprinderea respectivă.

Ultimele știri ăn care a fost menționată.

Evenimente la care colaborează.

Asociații cărora le aparține.

Dezvoltare a tehnologiei/produsului (brevete, proiecte, etc).

Brevete achiziționate (asupra ce, cui) sau vândute (asupra ce, cui).

Dezvoltare de modele.

Identificarea de personal expert în anumite tehnologii.

Ajutoare, proiecte sau concursuri publice adjudecate.

Ultimele posturi de muncă care s-au oferit.

Dacă întreprinderea dispune de o pagina web actualizata frecvent, deasemenea este posibilă realizarea următoarelor analize:

Harta cu relațiile dintre alte pagini web ale altor întreprinderi, cu întreprinderea analizată. (pagini web legate la pagina web a întreprinderii analizate).

Analiză de concepte cu care este legată acea întreprindere.

Alte analize în funcție de interesele particulare.

15

Modul de lucru include accesul la surse de informție și baze de date de tot tipul, acces la pagina web a întreprinderii și interviuri cu persoane care cunosc întreprinderea, atât din afara cât și dinăuntru.

6. Procesul Inteligenței Competitive

Etapele IC configurează un ciclu care se definește ca un proces datorită căruia informația este recuperată, împreunată, evaluată, analizată și pusă la dispoziția celor care iau decizii, , după cum se poate vedea in (figura 1); în așa fel încât, formalizarea unui sistem de IC să permită transformarea informației tradiționale într-o adevărata resursă pentru a lua decizii.

Planificarea ipotezei

Figura 1: Ciclul inteligenței competitive

16

A. Necesitățile

Principalul motor al procesului îl reprezintă necesitățile individuale sau colective pe care responsabilii le comunică grupui de IC; numărul persoanelor din acest grup variază în funcție de mărimea organizației.

B. Planificarea ipotezei

Începând cu aceste necesități, se duce la capăt planificarea exercițiului de inteligență, se concentrează căutarea informațiilor de acord cu obiecivul și se formulează ipotezele de muncă provenite din cunoașterea experților de IC; acestea trebuie să răspundă la întrebările plantate ca linii directoare de căutare pentru a identifica sursele din care se vor colecta informațiileși deasemenea pentru a stabilii forma și timpul în care se vor trebui trimite rezultatele obținute utlizatorilor.

C. Colaborarea internă-externă

În prima etapă a procesului de IC se execută colaborarea informațiilor prin prisma surselor publice, care pot fi tipărite, electronice sau comunicate verbale. Tipul sursei folosite este determinat în acord cu cazul tratat, punânduse în special atenție pe formalități și încrederea în sursele selectate.

Capacitatea de discriminare a informației joaca un rol important, pentru ca de aceasta depinde ducerea la un bun rezultat al exercițiului de inteligență competitivă. Obținerea informației substanțiale în surse electronice ca internet-ul, este de fiecare dată mai dificilă, din cauza cantității și calității de informație care circula în red. În exercițiul de aplicare sistematică al procesului, este fundamental a nu se pierde din vedere obiectivul și sursele identificate în planificarea IC. Într-un sistem IC, colectarea datelor trebuie să fie un proces continuu care să furnizeze materie primă sistemului.

D. Evaluarea

O dată colecatată informația, se supune unei evaluăripentru a se asigura veridicitatea acestuia, se verifică și se validează în alte surse, și în final se comentează între cei implicați în proces.

E. Analiza

Cu informația deja validadă, este posibilă începerea etapei medulare al procesului de IC, care este analiza inteligenței, în același mod cum se distinge și analiza tradițională în orientare, conținut, domeniul de aplicare și validare. Observați diferențele în Tabla 1.

17

Analiza IC se definește ca un pas în procesulde inteligențî, unde informația se atașează unui examen sistematic pentru a identifica faptele relevant, relațiile semnificative pentru a deriva rezultatele-cheie și concluziile.

Tabla 1: Abordări de analiză

ANALIZĂ TRADIȚIONALĂ A

AFACERILOR

ANALIZA INTELIGENȚEI

ABORDARE Esențială pentru măsurarea performanțelor organizației.

Esențială pentru identificarea oportunităților și amenințărilor (externe).

CONȚINUT Emfază în informația retrospectivă și cantitativă.

Emfază în informația prospectivă și cantitativă.

DOMENIU DE APLICARE

Mediu, extern și intern. Destinată mediului extern.

VALIDARE Importanță limitată. Înaltă prioritate.

Această etapă trebuie realizată de către profesionalii capabili de a adăuga valoare informației și nu doar rezumându-se la a înmâna culegerea de informații structurată. Metodologiile analitice constituie un proces sistematic al mangemenului informațiilor pentru dezvoltarea unei noi cunoașteri și a elabora judecăți valide. Există diverse metode de analiză care se folosesc în procesul IC.

IC, între altele destacă următoarele: analiza perfilului competitorilor, analiza FODA(puncte tari, puncte slabe, oportunități, debilități și amenințări) aplicată propriei organizații și competitorilor săi; analiza scenariilor piței, a competitorilorși tendințelor tehnologice, jocurile și strategiile de razboi cu ajutorul software-uluispecializat; ingineria inversă pentru a cunoaște materialele desenului și funcționarea produselor competitive; analiza comparativă (benchmarking) pentru identificarea celor mai bune practici și analize de brevete începând cu ciclurile de viață specifice tehnologiilor cele mai importante.

Benchmarking: Este procesul de identificare, întelegere si adaptare a practicilor remarcabile din interiorul unei organizatii sau din alte organizatii, în vederea îmbunatatirii performantelor. Programele de benchmarking fac parte adesea din cadrul initiativelor managementului calitatii totale.

18

Analiza de brevete este fundamental pentru studiul dinamicii tehnologiei. Orgnizațiile folosesc informațiile referitoare la brevete, în principiu ca pe un instrument de cunoaștere generat din rezumatele acestora, pentru că dă rezultatul de cunoaștere a ceea ce se întâmplă în domeniul tehnologic de interes. Deasemenea sunt considerate ca un indicator tehnologic, produs unei analize statistice, care presupune un mare numar de brevete pentru identificarea modelelor de comportament tehnologic, tehnologii emergente, competențele de bază ale competitorilor și tendințe tehnologice care pot afecta strategia organizației.

În IC, analiza de brevete este o tehnică fundamentală pentru a duce la bun sfârșit cursul tehnologic și de competență. În această etapă a procesului, în afară de contextualizarea informației colectate, se raportează constatările specifice, se prognozează evenimente sau tendințe și se propun recomandările de acțiuni.

In esenta, prin abordarea top-down se incearca sa se descifreze strategia pe orizontala a adversarului - scopurile si politicile pe care acesta le-a stabilit pentru a maximiza sinergia dintre afacerile individuale si avantajul asupra concurentei - si modalitatea prin care acesta urmareste sa-si indeplineasca obiectivele. In mod specific, analiza top-down este indreptata catre dezvaluirea punctelor vulnerabile ale adversarului sau deficientelor acestuia din domenii cum ar fi cultura, finantele, productia, marketingul, organizarea si tehnologia.

Analiza top-down presupune examinarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari: - La ce piete sau capacitati se refera angajamentele luate de adversari - Adversarul reprezinta o amenintare pentru pozitia noastra strategica? Care sunt intentiile pe termen mediu sau lung ale acestuia? - Ce planuri a elaborat in mod explicit adversarul pentru dezvoltarea cu succes a noii sale afaceri? - Are adversarul nostru resursele necesare pentru a determina faptul ca propria noastra strategie sa devina riscanta? - Va privi adversarul urmatoarea noastra actiune ca pe o posibila amenintare? Daca da, care vor fi actiunile de raspuns ale acestuia? - Actiunile adversarului reprezinta o oportunitate strategica pentru noi? Daca da, atunci care este modalitatea in care putem obtine avantaj asupra adversarului?

F. Difuzarea

Este ultima etapă a procesului, în care rezultatele IC ajung la utilizatorul adcevat în timpul potrivit, la locul potrivit și sub forma potrivită. Exercițiul de IC trebuie să se ducă la bun sfârșit înainte ca evenimentul să se întâmple, cu anticiparea suficienta pentru a se putea lua acțiunile pertinente.informația poate fi comunicată într-o reuniune prevăzută în acest scop, cu ajutorul mail-ului,

19

așezată într-un loc de intranet facut special opentru el, sau, inmânată în scris personal. În așa fel încât cine ia decizii să fie în poziția de a întreprindeacțiuni în beneficiul întreprinderii.beneficiile IC întăresc competitivitatea organizațiilor, asa cum este ușor sa avertizezi în exemplele de succes de sisteme structurate în țărica Japonia, SUA și câteva din Europa; în special în întreprinderilemai cunoscute în lume, cum ar fi: Microsoft, Motorola, Procter & Gamble, General Electric, Hewlett Packard, Coca-Cola, între multe altele. În cazul Mexicului, unele din întreprinderile practicante ale IC sunt: Cemex, Telmex, Pemex, Grupo Girsa, etc, și câteva centre de investigație cum ar fi Institutul Mexican al Petrolului șoi propriul Institut de Investigatții Electrice.

7. Aplicații ale Inteligenței Competitive

Inteligența competitivă poate avea aplicații foarte ample în organizații, începând de la aria corporativa, și trecând pe la diferite unități de afaceri și terminând în sectoarele funcționale. Din perspectiva strategică, unele activități contemplate de IC sunt:

Determinarea competenței, , strategia și obiectivele competitorilor actuali și potențiali și studierea posibilelor actțiuni viitoare

Investigarea și definirea oportunităților și amenințărilor comptetitive. Supravegherea și alertarea schimburilor importante pe piață, între clienți,

în tehnologiile emergente, în legislație și în toate elementele relaționate.

Inteligenția Competitivă deasemenea contemplă toate acele activități de tip tactic, participând în definiția noilor prețuriși promoții de produse, diferite propietăți intelectuale, imputarea creditului și riscul asupra clienților, ingineria inversată, benchmarking-ul, participarea la târguri, etc. Cu toate acestea , IC păoate fi aplicată la mica și la mijlocia întreprindere cu formule creative și simple. Beneficiile asociate la implantarea unui program de IC pot fi clasificate în două grupuri:

1. Reducerea riscului unei posibile eșuări al unui proiect, cum ar fi de exemplui dezvoltarea unuiu nou produs sau a unei achiziții, unei analize sau unei fuziuni.

2. Îmbunătățirea poziției competitive a întreprinderii adăugând valoare.

Deasemenea, un program al IC poate oferi beneficii adiționale:

Protecție față de o posibilă scăpare de informații. Crearea de elemente utile care permit difuzarea cunoscutului. Îmbunătpțirea comunicării între departamente și persoane.

20

În acest sens aplicașiile specifice IT-ului se vor concentra pe șase grupuri:

1. Planificare 4. Difuzare2. Selecții de surse 5. Decizie3. Analiză 6. Acțiune

În general se consideră că rezultatele IC și Inteligenței Twehnologice ar trebui să constituie o sursă de informație foarte importantă pentru orientarea politicilor de investigație și de transferuiri de tehnologie, ața cum de îmbuunătățire a proceselor de luare de decizii în aceste arii.

Gestiunea IC în marile și mijlociile întreprinderi se poate realiza de o manieră foarte dioferită (centralizată sau descentralizată, formală sau informală) și depinde de cultura și de sectorul din care face parte. De obicei pentru a putea atingemaximul benficiilor și participarea întregii organizații în programul de IC, ar trebui să se considere ă desfășurarea programului se va realiza cdatorită unei creșteri programate și împărțite în diferite faze.

În acest sens, majoritatea întreprinderilor care contează pe un program de IC se concentrează pe activitățile specializate și relevante doar unei singure arii funcționale cum ar fi cea comercială, tehnologică și economico/financiară.

Inteligența este extinsă în toată organizația și fiecare fragment dispersat poate contribui în fiecare departament pentru a putea *confeccționa* tabloul complet. Cu priire la subiectul din urmă, unul dintre obiectivele inițiale ale IC este definirea descoperirii informației, extragerea ei și aranjarea pentru ca, căile de atac să fie accesibile la toata organizația.

8. Caracteristicile Unităților de Inteligență Competitivă

Sprijinite de conducere Director cu influență în organizarea și capacitate analitică. Participă în planificarea și desfășurarea strategiilor. Este susținută de rețele interne și externe de informație. Sporesc resursele interne. Nu efectuează sarcini care sunt efectuate de către experți sau alte

departamente. Menține o evoluție continuă. Prezintă rezultate clare și simple. Muncesc cu structuri flexibile. Necesitățile de informații sunt coordonate.

21

9. Importanța IC. De ce este necesară o unitate de Inteligență Competitiva?

Pentru că în toate companiile în care nu a fost constituită o unitate de IC, muncile proprii IC se realizează parțial de către diverse departamente nefiind coordonate, și care în pluis nu distribuie intr-un mod regulat informațiile. ECONOMISIREA ȘI EFICIENȚA Inteligenței Competitive sunt clare.

Pentru că informația care se ofera cu ajutorul IC poate fi critică pentru afacere.

Pentru că probabil competența are acest departament, și se ocupă cu aflarea tutror informațiilor posibile referitoare la compania noastră. NU TREBUIE SĂ LE DĂM ACEST AVANTAJ.

Pentru că nu este ușoară sarcina IC, trebuie să fim pregătiți cu cunoștințe și ustensile apropiate. Necesită o dedicație specifică și un profesionalism de un anumit fel. La aceasta nu se ajunge fără o acționare decisă și organizată ăn jurul unității IC.

Pentru că cultura companiei ajunge să impregneze și în tablourile care ajung să nu mai recunoască realitatea despre opiniile utilizatorilor și clienților.

Pentru cvă opinia clienților și utilizatorilor este schimbătoare cu timpul și depinde de noile oferte sau produse așa cum este și competența.

Pentru că percepția consumatorului companiei noastrenu este necesar să se încadreze în cota noastră de piață. Publicitatea competitorilor, de exemplu, poate echilibra adevărata poziție. În cazul în care compania nu percepe această situație și o corectează, tendința se poate schimba ducându-se în jos.

Pentru că există tendința de a munci cu mici reviste de presă, în așa fel încât nu întotdeauna contrastează unele cu altele.

Pentru că, comercialii companiei noastre dispun de o informție foarte curoajoasădespre poziția companiei noastre pe piață și această informație nu întotdeauna are un canal pentru a fi împărțită și nu ăn ultimul rând ca să ajungă la cine trebuie să ajungă.

Pentru că va avea ca rezultat reducerea costurilor, atenuarea riscului, cresterea productivitatii si reducerea timpului de reactie a unei companii.

10. Spionaj și contraspionaj

Tsu Wee Tan şi Ahmed (1999) menţioneză că IC este uneori confundat cu spionaj corporatist: "distincţia reală între inteligența de piață și spionaj este că inteligenţa presupune colectarea etică și legală de informaţii, majoritatea fiind

22

puse la dispoziţia publicului. " Attaway (1998), de asemenea, susține acelaşi lucru,existând un consens pe această temă.

11.Inteligența Competitivă în diferite țări

Statele Unite a fost leaganul Inteligenței Competitive cu crearea nu numai a SCIP (Societatea pentru Inteligența Comnpetitivă Profesională) ci a multor centre de cercetare precum RAND Corporation9. Cu toate acestea, dincolo de Inteligența Copmetitivă, Statele Unite ale Americii a dezvoltat un sistem cuprinzător, aparținând Advocacy Center, ajungând până la rețeaua Echelon, și până la Legea micilor întreprinderi (Small Business Act), și până la inițiativa In-Q-Tel10 al CIA şi la securitatea interioară (Home Land Security)11. Desigur, mult timp, toate forţele Administraţiei au fost folosite pentru a îmbunătăţi poziţia tuturor companiilor americane din lume. Deasemenea, de ceva timp, SUA a înțeles că trebuie să conteze pe o asociație integratăde către organizațiile guvernamentale, centrle de investigații (publice sau private) și întreprinderi, pentru ca țara să-și mențină avantajul internațional. În acest sens, SUA este cu mult în fața multor țări dezvoltate, datorită integrării multiplelor acțiuni ale diferitelor organisme instituționale.

Alte ţări, de asemenea, au înţeles rolul Inteligenței Competitive şi au luat diferite direcții:

Coreea de Sud a creat baza sa de cunoștințe industriale dezvoltând un program integrat de educație și investigație, cu scopul de a susține, fază cu fază, dezvoltarea de diverse bunuri și servicii. În momentul de față, Coreea de Sud, care și-a mărit PNB pe cap de locuitor având un capital de 50$ americani în 1969, a ajuns la mai mult de 20.000$ în anul 2000, constituind astfel un bun exemplu de studiu.

În 1998, Japonia a considerat că dezvoltarea ţării ar trebui să se bazeze pe S & T (Ştiinţă şi Tehnologie). Din această perspectivă, s-a dezvoltat o politică de sprijinire a depozitelor de brevete în universităţi, şi s-a subliniat rolul acestora din urmă în transferul de tehnologie. În acelaşi timp s-a stabilit o legătură puternică între dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologie. În acest fel, Consiliul de Ştiinţă şi Tehnologie a devenit Consiliului pentru Ştiinţă, Politică și Tehnologie. MITI (Ministerul Comerţului Internaţional şi Industrie) a devenit METI (Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei), Ministerul Educatiei a fost fuzionat cu Consiliul Ştiinţă şi Tehnologie, etc ... Scopul a fost de a oferi un cadru legal

9 Rand Corporation, creată cu 60 de ani în urmă, este o instituție care contribuie la îmbunătățirea proceselor politice și de luare a deciziilor cu ajutorul investigațiilor și analizelor.10 Modelul de afaceri In-Q-Tel funcționează, și până acum progresele realizate sunt impresionante pentru o întreprindere creată de numai doi ani;Procesul de aplicare ale noilor tehnologii proceselor de negociere de la CIA, a fost una dintre principalele provocări care au participat la exitul In-Q-Tel.11 Extinderea teritoriului SUA în ceea ce privește regulile și controalele în țările care exportă bunuri în SUA.

23

pentru intervenţiile de stat în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, precum şi promovarea cooperării între universităţi şi companii, pentru generarea de rezerve diferite de cunoştinţe intelectuale.

În China, drumul pe care se merge, pare a fi același ca și din Coreea de Sud, dar cu o viteză mai mare.

China este interesată de rolul pe care statul ar trebui să-l joace în dezvoltarea Inteligenței Competitive și de o modalitate diferită de ăparteneriat public-privat. De exemplu, CELAP (China Conducerea executivă Academia Pudong) este o instituţie finanţată de către statcare este foarte interesată de articularea problemelorlegate de dezvoltarea socială și economică.

Inteligența Competitivă clasică, exact așa cum se înțelege în țările occidentale, un se folosește de o manieră generalizată în China, iar modelul său este relaționat mai mult sau mai puțin, cu întreprinderi chinezeșticare dorsc să lase sitemul de *copiere* cât mai repede posibil și să treacă la inovație. Aceasta este foarte interesant pentru că majoritatea experților consideră că această cale indică o diferență mare între China și India, deoarece cea din urmă va continua mult timp concentrată pe producția de joasă tehnologie.12

În alte ţări asiatice, cum ar fi Thailanda sau Filipine Inteligența Competitivă este strâns legată cu Supravegherea Tehnologică. Se pune accentul pe tehnologii şi produse care ar trebui să să fie achiziţionate şi dezvoltate de companiile locale. Analiza de brevet este puternic încurajată. În Malaezia, conceptul de inteligență competitiv trece la educaţia continuă, ceea ce va accelera procesul de între firmele locale. Acesta este cazul Oum (Open University din Malaezia) pentru a dezvolta un program cu o universitate franceză.

În Indonezia, dezvoltarea conceptului de Inteligență Competitivă este aproape la fel ca cea franceză, pentu că se articulează printr-o acţiune pe termen lung, constând în programe specializate de învăţământ.

Recent s-a creat IICI (Institutul pentru Inteligență Competitivă Indonezian). Mai multe seminarii au contribuit la dezvoltarea Inteligenței Competitive, iar în mai multe regiuni s-au creat instituții ale Inteligenței Competitive. Problema ţării este accesul la informaţii prin intermediul internetului, precum şi o problemă de costuri de informaţii. Pe scurt, BMP13 va dezvolta o ofertă globală de informație pentru întreprinderi, și va creagrupuri industriale regionale.dezvolte o oferă la nivel mondial de informaţii pentru întreprinderi şi pentru a crea grupuri industriale regionale.

12 Conferință de Alain Juillet (Înalt responsabil cu Inteligența Competitivă, care informează direct primul ministru al Franței), Aix en Provence (Technopole de L’Arbois), 20 nov 2007.13 BMP Bina Mutuprima Indonesia Direktur, Harmoni Plaza IIBlok 1 N°2, Jl Suryopranoto n°2, Yakarta 10130 Indonesia

24

În Canada şi Australia s-au lansat programe de Inteligență Competitivă. În Canada, atenţia s-a concentrat în special pe dezvoltarea Inteligenței Competitive în Instituţiile de stat.

În Brazilia, dezvoltarea Inteligenței Competitive a luat naștere în urmă cu zece ani, cu un program educativ, și care a fost pus în aplicare în mai multe state şi a fost originea dezvoltării inteligenţei Competitive în special în marile companii din Brazilia, cum ar fi Embrapa, Embraer, Petrobras, şi aşa mai departe. În prezent, Asociaţia de asociere ABRAIC (Asociația Inteligenței Competitive din Brazilia) divulgă acest concept în diverse state braziliene.

În ţările din Europa de Nord, Inteligența Competitivă a avut o abordare diferită. Numele şi acţiunile sunt parte dintr-o politică publică şi se referă în principal de introducerea "inteligenţei" în dezvoltarea organizaţiilor. Influența lui Stevan Dedidjer, lider în acest domeniu este încă prezent în diverse organizaţii şi mentale.14

Franţa a lansat un program naţional de Inteligența Competitivă gestionat de diverse ministere de Administraţie (Economie şi Industrie sunt cele mai importante).În acelaşi timp, s-a numit un Înalt Responsabil în Inteligența Competitivă, care informează direct prim-ministrul.Dacă prima parte a programului a constat în divulgarea conceptelor relaționate cu Inteligența Competitivă, cu ajutorul instituțiilor publice și a întreprinderilor, cea dea doua parte s-a axat pe dezvoltarea de competitivitate diverse.

A treia parte, denumită *generația a treia a Inteligenței Competitive* se bazează pe folosirea Inteligenței Competitive pentru a dezvolta cooperarea internațională, și de a facilita legături între companii franceze (IMM-uri, întreprinderi mici și mijlocii) cu companiile străine. În cazul în care prima parte a programului au fost dezvăluite concepte legate de Inteligența Competitivă prin intermediul instituţiilor publice şi a întreprinderilor, a doua parte sa axat pe dezvoltarea unor grupuri de competitivitate diverse.A treia parte, numită "generaţia a treia a Inteligenței Competitive," se bazeazăpe folosirea Inteligenței Competitive de a dezvolta cooperarea internaţională şi de a facilita legături între companiile franceze (IMM-uri, întreprinderi mici şi mijlocii) cu firmele straine.

S-ar întârzia destul de mult crearea unei liste cu tóate acțiunile care s-au lansat în diferite țări. Pentru a rezuma, trebuie observat următoarele:

o Țările anglosaxone sunt mai mult sau mai puțin oriéntate spre stilul SUA, unde Inteligența Competitvă este în curs de dezvoltare.în curs de dezvoltare. Acest lucru înseamnă acordarea unei mai mari atenţii spre dezvoltarea firmelor, a pieţelor şi a cunoştinţelor de către concurenţi.

14 Homenaje a Stevan Dedidjer, Philippe Clerc, regard sur l’IE -N°5 - septiembre/octubre 2004.

25

o Țările în dezvoltare, folosesc o combinație Inteligenței Competitive

împreună cu cea a Supravegherii Tehnologicepentru a garanta dezvoltarea regională, iar únele țări adoptă política grupurilor de construcții pentru a crea o valoare adăugată mai mare produselor, utilizând resurse naturale.

o Franța ocupă o poziție intermediară între abordarea SUA a Inteligenței

Competitive, și sistemul național de Inteligență Competitivă, care apără interésele franceze în sfera internațională, dar care deasemenea promovează reindustrializarea regională.

12. Concluzii

Analiza datelor inteligente a fost mereu importantă deoarece prin această analiză se generează înţelegerea. Importanţa înţelegerii „concurenţei” a fost recunoscută de strategul militar Sun Tzu încă din sec. VI I.H.. Această necesitate de a-şi cunoaşte adversarul era afirmată prin folosirea spionilor: „cunoaşterea aprofundată nu poate fi obţinută prin fantome şi spirite, dedusă din fenomene, sau prin raportare la standardele Raiului, ci trebuie dobândită de la oameni deoarece reprezintă cunoaştere adevăratei situaţii a duşmanului”. („Advance knowledge cannot be gained from ghosts and spirits, inferred fromphenomena, or projected from the measures of Heaven, but must be gained from men for it is the knowledge of the enemy's true situation”).Business intelligence este asemenea unei poveşti fără sfârşit, fiind un domeniuaplicabil în audit, în managementul riscurilor, diplomaţie sau activităţi de lobby. Am văzut câteva din tendinţele în acest domeniu. Iar alte tendinţe abia se conturează. Aşa ar fi situaţia fuziunii dintre business intelligence şi inteligenţa artificială, fuziune ce ar duce la naşterea unui nou concept, artificial business intelligence (ABI).

În astfel de condiţii trebuie să admitem că aceste tehnologii se află la începutul unei lungi călătorii, într-o lume în care cheia succesului stă în capacitatea de a lua decizii mai bune şi într-un timp mult mai scurt decât competiţia. De altfel, viaţa unei companii depende din ce în ce mai mult de astfel de decizii, fapt ce face imposibil de negat beneficiul adus de business intelligence.

 Lumea afacerilor se afla intr-o permanenta stare de lupta. Nu inceteaza nici o clipa: 24 de ore din 24, 7 zile pe saptamana, se schimba informatii, se nasc conflicte. Dar tu poti iesi invingator. Trebuie doar sa aduni informatii, sa te adaptezi situatiei, sa elaborezi strategii si sa-ti executi planurile.

26

Bibliografie

SCIP URL: www.scip.org CDE URL: www.cde.es ESCORSA, Castells Pere y Maspons Ramón. De la vigilancia

tecnológica a la inteligencia competitiva en las empresas. Ed. Prentice Hall (mayo 2001).

Pere Escorsa Castells: “Conferencia de inteligencia competitiva”.( iunie 2002)

Mier T Matilde “Inteligencia competitiva: un factor importante para construir una tradición tecnológica” februarie 2006

Tena și Comai (2005) Fuld L. (2004) Pere Escorsa , Intec (Inteligența Competitivă-factor cheie pentru luarea

deciziilor strategice în întreprinderi). (Madrid 2007) http://www.intellcompetitiv.ro/j http://www.markmedia.ro/article_show.php?g_id=158/ Vasile IACOBAN

este research analyst al companiei de cercetari de piata si consultanta de marketing MARKREPORT.

“INTELIGENŢĂ” ÎN BUSINESS INTELLIGENCE-Valentin P. Măzăreanu (Iași 2006)

http://www.business-point.ro/intelligence/15/despre-intelligence-competitiv.html