Upload
lykien
View
236
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a IX-a
Toate subiectele sunt obligatorii.
Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
Timp de lucru: 3 ore
Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
A. De câte ori sunt scos la lecție
Răspund anapoda
La toate întrebările.
– Cum stai cu istoria?
Mă întreabă profesorul.
– Prost, foarte prost,
Abia am încheiat o pace trainică
Cu turcii.
– Care e legea gravitației?
– Oriunde ne-am afla,
Pe apă sau pe uscat,
Pe jos sau în aer,
Toate lucrurile trebuie să ne
cadă
În cap.
– Pe ce treaptă de civilizație
Ne aflăm?
– În epoca pietrei neșlefuite,
Întrucât singura piatră șlefuită
Care se găsise,
Inima,
A fost pierdută.
– Știi să faci harta marilor
noastre speranțe?
– Da, din baloane colorate.
La fiecare vânt puternic
Mai zboară câte un balon.
Din toate astea se vede clar
C-o să rămân repetent,
Și pe bună dreptate.
(Marin Sorescu, La lecție)
B. Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu
profesorul care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine şi cu cel rău, de frică… Mie
îmi plăceau de pildă istoria şi matematicile, dară amândoi profesorii de la aceste materii erau
personalităţi lipsite de har… Cel de matematică era un îngâmfat şi, pe deasupra, de o
solemnitate deplasată, de parcă ai fi zis că a intrat într-o biserică. Şi lui îi plăcea prea
mult materia. Ne vorbea mereu cu admiraţie de marii matematicieni ai antichităţii, dar şi de ai
noştri, de pildă despre Şerban Ţiţeica, pe care îl diviniza, dându-ne să înţelegem că pe un om
mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr, făcea acest lucru strivindu-ne în acelaşi timp prin
ironii muşcătoare şi calificative care ne înjoseau; că, de pildă, niciodată vreunul dintre noi nu
va ajunge nici un Euclid, nici un Şerban Ţiţeica. „Bine că ai ajuns tu!" îi răspundeam eu în gând
şi nu învăţam nimic. „O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalţi speriaţi. „Ei, şi? O să învăţ pe
trimestrul III şi o să fie silit să-mi dea zece şi îmi iese media de trecere. Şi n-o să-i fac eu lui pe
plac…”
Pe trimestrul trei am început însă să învăţ. Groaza de corigență era mai mare decât
repulsia faţă de antipaticul profesor. Rămâneam seara singur în clasă şi învăţam elementele lui
Euclid şi teorema lui Pitagora, care n-aveau nicio logică: suma pătratului catetelor este egală
cu pătratul ipotenuzei! Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunţă să ne pregătim
pentru teză. Cînd în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm,
o tăcere îngrozită s-a aşternut asupra clasei…
Am terminat cu o jumătate de oră mai înainte, am închis caietul şi m-am rezemat de
bancă, uitându-mă într-adevăr provocator la profesor. Pe urmă m-am ridicat, am depus caietul
pe catedră şi am ieşit. După teză, nimeni nu mă lua în seamă, nimeni nu discuta cu mine ce
făcusem. Toţi arătau jalnic, foarte puţini rezolvaseră una sau două probleme şi nu erau siguri că
le-au rezolvat nici pe-alea și niciunul pe toate trei. Eu, le-am spus, eu le-am rezolvat.
(Marin Preda, Imposibila întoarcere)
Subiectul I________________________________________________ (30 de puncte)
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:
1. Evidențiază, cu exemple din text, scopul comunicării în textul B.
2. Demonstrează caracterul ficțional al textului A, formulând cel puțin două argumente.
3. Rescrie un enunț din textul B din care să reiasă o trăsătură a profesorului de matematică.
4. Reliefează modul în care se reflectă o temă/ un motiv literar comun în cele două texte citate.
5. Explică atitudinea personajului narator, așa cum reiese din secvența: „Bine că ai ajuns tu!" îi
răspundeam eu în gând şi nu învăţam nimic. „O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalţi
speriaţi. „Ei, şi? O să învăţ pe trimestrul III şi o să fie silit să-mi dea zece şi îmi iese media de
trecere. Şi n-o să-i fac eu lui pe plac…”
Subiectul al II-lea __________________________________________ (30 de puncte) Te numești Andreea/ Andrei Georgescu și esti elev/ă la Liceul de Arte din Craiova. Redactează
un text de 150-300 de cuvinte sub forma unei scrisori adresate unuia dintre cei doi autori ai
textelor citate, în care să integrezi impresiile generate de lectura textului.
Data și locul redactării: 24.02.2018, Craiova
Subiectul al III-lea __________________________________________ (30 de puncte)
Pornind de la cele două texte citate şi valorificând experiența ta culturală (literatură, arte plastice,
muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre rolul școlii în formarea
personalității unui adolescent.
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând
în formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumentația (cu 3 argumente /
raționamente logice și cu exemple concrete) şi concluzia / sinteza.
Redactare (30 de puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de
cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte;
ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte,
respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a IX-a
Barem de evaluare şi notare
ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și/sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii acestora fiind descalificați.
Subiectul I (30 de puncte)
1. Evidențierea oricărui scop al comunicării prezent în textul B, cu motivare nuanțată, coerentă:
6 puncte
- numirea scopului, cu motivare neconvingătoare, ezitări în exprimare: 3p; încercarea de
evidențiere, improvizații: 1p.
2. Demonstrarea caracterului ficțional al textului A, prin formularea a două argumente: 6 puncte
(3p+3p.); demonstrarea prin formularea unui argument: 3 p.; încercarea de demonstrare: 1p.
3. Rescrierea enunțului din textul B din care să reiasă o trăsătură a profesorului de matematică:
6 puncte
4. Reliefarea detaliată şi nuanţată a modului în care se reflectă o temă/un motiv literar în ambele
texte: 6 puncte; susţinerea fără exemplificări, explicaţii, comparaţii etc.: 3p.; încercarea de
argumentare, improvizaţii: 1p.
5. Explicarea nuanțată a atitudinii personajului narator din secvența citată: 6 puncte; explicare
schematică/ ezitantă și neconvingătoare: 3p.; simpla precizare a atitudinii: 1p.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Redactarea unui text de 150 – 300 de cuvinte, sub forma unei scrisori: - Respectarea convențiilor unei scrisori (indicarea datei şi a locului, formula de adresare şi
de încheiere, subiectivitatea emiţătorului, viziunea retrospectivă): 12 puncte (2p. + 2p. +
4p. + 4p.); - Formularea nuanțată a impresiilor pe care le-a provocat lectura textului: 10 puncte;
formulare ezitantă: 6p.; schematism și inadecvare: 2p. - Originalitatea viziunii / a abordării cerinței: 8 puncte.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte
(formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor
demersului; enunţarea clară a problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare:
10p.; încercare de formulare a tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în
enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6p.; încercarea de
formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2p.)
Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate
prin exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura
română şi/sau universală, opere de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.):
12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la
textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile
enunţate; argumentare pertinentă: câte 4p. pentru fiecare argument (4p. + 4p. + 4p.): 12p.;
formularea parţial corectă/adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la
textele suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;
argumentare incompletă: câte 3p pentru fiecare argument (3p. + 3p. + 3p.): 9p.; încercare de
formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele suport şi din
experienţa culturală: câte 1p. (1p. + 1p. + 1p.): 3p.
Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de
argumentele formulate; viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de
persuasiune: 8p.; concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare
a ipotezei, lipsită de dimensiune persuasivă: 4p.; încercare de formulare a concluziei: 1p.)
Redactare – 30 de puncte
Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente –
introducere/ipoteză, cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat, coerent,
succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor
subliniază ideile – 2p.
Abilităţi de analiză, de interpretarea şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee-
argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră
ponderată, relevantă; abilități de interpretare – 6p.; relaţia adecvată idee-argument; argumente
convingătoare, dar cu utilizarea unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă,
epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat – 4p.;
relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente;
inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de
pertinență – 2p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea
citatelor nerelevante, necomentate – 1p.
Utilizarea limbii literare: 6 puncte (stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului; claritatea
enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6 p.; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări
în selectarea cuvintelor: 3 p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios, folosirea
excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1 p.)
Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Notă! Inserarea de citate critice etc. necomentate, nerelevante pentru tema dată, atrage după sine
neacordarea punctajului maxim.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a X-a
Toate subiectele sunt obligatorii.
Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
Timp de lucru: 3 ore
Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
A. Totuşi, când bijutierul i-a adus inelul, l-am luat în mâini şi l-am învârtit în toate felurile cu o
copilărească bucurie. Era durat cu atâta măiestrie, încât putea trece drept un inel oarecare, mai
original ca altele, e drept, dar camuflându-şi perfect simbolul. […]
A doua zi, Maitreyi s-a prefăcut mai obosită decât era şi a cerut să se plimbe cu maşina la
Lacuri, către seară, când ştia că aproape toată lumea era ocupată. […]
Lacurile erau tot ce iubeam eu mai mult în Calcutta; tocmai pentru că erau singurul lucru
artificial în acest oraş ridicat din junglă. Aveau o linişte de acvarium şi, în timpul nopţii, păreau
îngheţate sub boarea brăţării de globuri electrice. […]
- Acum ne logodim, Allan, îmi spuse ea, privind înainte spre apă.
Începutul acesta solemn mă irită puţin. Nu puteam scăpa de luciditate. (Şi o iubeam,
Dumnezeule, cât o iubeam!) Mi se părea o scenă din romane, din baladele acelui ev mediu indian,
cu dragoste legendare şi demente. Purtam cu mine spaima şi superstiţiile unei întregi literaturi, pe
care, dacă nu o cetisem, o văzusem evoluând lângă mine, în adolescenţă şi în cei dintâi ani ai
tinereţii. […]
Maitreyi continuă totuşi cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei, vorbea
cerului cu stele, pădurii, pământului. Îşi sprijini bine în iarbă pumnii purtând inelul şi făgădui:
- Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, şi a nimeni altuia. Voi creşte din el ca
iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa voi aştepta şi eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va
fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi tot răul,
dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupra-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu
mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul,
întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de rod şi de joc să-i dau.
Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Ploaia să fie sărutul nostru. […]
O ascultam tot mai fascinat, până nu i-am mai putut înţelege cuvintele. […] Când a tăcut,
parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi se părea de fermecată, de inaccesibilă. […]
Am înţeles în zilele următoare că logodna aceasta îi redase liniştea şi patima de joc, de
liberă bucurie.
(Mircea Eliade, Maitreyi)
B. Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă şi făcu un
vuiet puternic şi lung. Poarta era sfărâmată şi voinicul intră. Luna răsărise dintre munţi şi se
oglindea într-un lac mare şi limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea sclipind, de limpede
ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarald, înconjurat de un crâng de arbori
verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie şi albă - atât de lucie, încât
în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţărmuri. O luntre aurită
veghea undele limpezi ale lacului lângă poartă; şi-n aerul cel curat al serei tremurau din palat
cântece mândre şi senine. Făt-Frumos se sui în luntre şi, vâslind, ajunse până la scările de marmură
ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de braţe, şi-n fiecare
ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de stâlpi şi de arcuri, toate de
aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte-un
singur mărgăritar mare; iar boierii ce şedeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roşie,
erau frumoşi ca zilele tinereţii şi voioşi ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de
aur bătut cu diamante şi cu haine strălucite, era frumos ca luna unei nopţi de vară. Dar mai mândru
era Făt-Frumos.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
Subiectul I 30 de puncte
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Identifică, în fiecare text, câte un motiv literar dintre care unul să fie specific prozei romantice.
6 puncte 2.Argumentează tipul de perspectivă narativă din textele suport. 6 puncte
3.Explică semnificaţia legământului de logodnă rostit de Maitreyi din textul A. 6 puncte
4. Ilustrează rolul descrierii în textul B. 6 puncte
5. Comentează în 50-100 de cuvinte, semnificația secvenței: „Făt-Frumos se sui în luntre şi, vâslind,
ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre
cu sute de braţe, şi-n fiecare ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de
stâlpi şi de arcuri, toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele
toate săpate din câte-un singur mărgăritar mare; iar boierii ce şedeau la masă în haine aurite, pe
scaune de catifea roşie, erau frumoşi ca zilele tinereţii şi voioşi ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu
fruntea-ntr-un cerc de aur bătut cu diamante şi cu haine strălucite, era frumos ca luna unei nopţi de
vară. Dar mai mândru era Făt-Frumos.” 6 puncte
Subiectul al II-lea 30 de puncte
Redactează un monolog, de cel puţin 150 de cuvinte, care să aparţină personajului masculin din fragmentul A, ca răspuns la legământul de logodnă făcut de Maitreyi.
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Scrie un eseu, de 600- 900 de cuvinte, despre raportul dintre realitate şi ficţiune, pornind de la cele
două fragmente citate și valorificând experienţa ta culturală (literatură, arte plastice, muzică,
cinematografie etc.).
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu trei argumente/
raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.
Redactarea întregii lucrări: 30 de puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de
cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris –
6 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte;
ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea
precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a X-a
Barem de evaluare şi notare
Subiectul I 30 de puncte
1. Identificarea corectă a motivelor: 6 puncte (3+3);
2. Argumentare logică, coerentă, ilustrată cu exemple - 6 puncte; argumentare parţială,
neconvingătoare, fără exemple-3p; absenţa argumentării, simple enunţuri referitoare la modurile de
expunere - 1p.
3. Explicarea detaliată şi nuanţată prin evidenţierea simbolurilor textului - 6 puncte, explicare fără
evidenţierea simbolurilor identificate în text – 4p; explicare ezitantă, lacunară - 2p.
4. Ilustrarea nuanţată a rolului descrierii - 6 puncte, prezentare ezitantă – 3p, încercare de
prezentare – 1p
5. Comentarea adecvată și nuanțată a secvenței citate - 6 puncte; comentare schematică, ezitantă a
secvenței citate – 4p, încercarea de comentare cu respectarea precizării privind numărul de cuvinte
– 2p, încercarea de comentare cu nerespectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1p
Subiectul al II-lea 30 de puncte - Creativitate, originalitate 10 puncte
- Respectarea convenţiilor de redactare a unui monolog, utilizarea corespunzătoare a semnelor de
ortografie şi de punctuaţie 10 puncte
- Respectarea registrului stilistic adecvat 10 puncte
Subiectul al III-lea 30 de puncte
1. Formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la tema propusă (formularea tezei /a punctului
de vedere cu privire la temă; logica ideilor /a premiselor demersului; enunţarea clară a problematicii
eseului 8 puncte
- încercare de formulare a tezei /a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea
problematicii eseului 4 puncte
- încercarea de formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă 2 puncte
2. Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin
exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română şi /
universală, opere de artă – cinematografie etc.), (formularea corectă /nuanţată a fiecărui argument şi
susţinerea acestuia prin referire la textele-suport şi din experienţa culturală; demers logic /corelarea
exemplificărilor cu ideile enunţate; argumentare pertinentă: câte 6 puncte pentru fiecare argument
(6p + 6p + 6p) 18 puncte
- formularea parţial corectă adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la
textele-suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;
argumentare incomplete - câte 3 puncte pentru fiecare argument (3 puncte + 3 puncte + 3 puncte)
9 puncte
- încercare de formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele
suport şi din experienţa culturală: câte 1 punct (1 punct + 1 punct + 1 punct) 3 puncte
3. Concluzia /sinteza: concluzie care nuanţează ipoteza, logic impusă de argumentele formulate;
viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune 4 puncte
- concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanţare a ipotezei, lipsită
de dimensiune persuasivă 2 puncte
- încercare de formulare a concluziei 1 punct
Redactare 30 de puncte
Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente – introducere/ipoteză,
cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat, coerent, succesiune logică a
ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor subliniază ideile – 2p.
Abilităţi de analiză, de interpretarea şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee-
argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră ponderată,
relevantă; abilități de interpretare – 6p.; relaţia adecvată idee-argument; argumente convingătoare,
dar cu utilizarea unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă, epatantă; abilități de
interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat – 4p.; relaţia idee-argument
este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente; inserarea unor citate
critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de pertinență – 2p.; afirmaţii
nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea citatelor nerelevante, necomentate
– 1p.
Utilizarea limbii literare: 6 puncte (stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului; claritatea
enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6 p.; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în
selectarea cuvintelor: 3 p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios, folosirea excesivă a
neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1 p.)
Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Notă! Inserarea de citate critice etc. necomentate, nerelevante pentru tema dată, atrage după sine
neacordarea punctajului maxim.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a XI-a
Toate subiectele sunt obligatorii.
Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
Timp de lucru: 3 ore
Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
A.
Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice,
Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin,
Unde lângă laurul verde crește-olivul cel ferice,
Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin,
Undre mândre monumente ale domnitoarei ginte
Înviază mii icoane la aducerea aminte!
Vă urez... că cine poate fără dor, făr-umilință,
Acea pulbere să calce, al eroilor mormânt,
Ce în curs de ani o mie a stătut în biruință
Ș-astăzi vii sunt prin esemple de virtute și cuvânt,
Încât în asemănare nu a fost, subt orice nume,
Mai măreț, nimic, nici trainic, de când omul este-n
lume!
Pe a Tibrului șes Roma tăbărâtă-i ca un munte
Din palaturi surupate și mormânturi adunat,
Între care Capitolul o căruntă nalță frunte
Ce de barbari și de timpuri cu respect i s-a
păstrat;
Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire,
Vânta Greciei ș-a Romei îmi arată la privire.
Între surupate temple, obelisce și coloane,
Ca un turn de fier întreagă stă colona lui Traian;
Pre ea văd: Istrul se pleacă Iasienei legioane,
Cum cu patria sa pere-a Decebalului oștean
Și cum în deșarta Dacie popor nou se-ntemeiază,
De-unde limba, legi și nume a românilor derează.
Când în codru vechi stejarul e răpus de bătrânețe,
Din a sa mănoasă țărnă cresc plăcute floricele;
Așa după-a Romei paos, în alese frumusețe,
Răsărit-au noi lucefiri: Ariost și Rafaele,
Galileu, Columb, ș-Italiei, ce prin genia lor luce,
Ca-n vechime lumea astăzi necurmat tribut aduce.
În grădin-asta Evropei, unde rostul dulce sună,
Și pictura, armonia, prin un farmec a supus
Pe a lumei sclavi și domnii, carii pururea s-adună,
Plini de dorul amirărei, de la nord și de l-apus,
Un român a Daciei vine la străbuni, ca să sărute
Țărna de pe-a lor mormânturi și să-nvețe-a lor
virtute!
(Gheorghe Asachi, La Italia)
B. Un prieten îmi vorbea despre înrâurirea slavă asupra literaturii noastre; închinător îndârjit
la altarul latinității – clare și măsurate – el nu îngăduia nici cea mai mică alterare sau spălăcire a
acesteia prin „maximalismul sclav”. În entuziasmul de o clipă al învierii – sunt foarte mulți cei ce
împărtășesc exclusivismul latin, care cu finețea lui Anatole France nu vede în opera lui Dostoievski
decât o monstruoasă ciudățenie.
Se exagerează. Și nu înțelegeam de ce. Acest orgoliu al latinității noastre e moștenirea unor
vremuri când a trebuit să suferim râsul batjocoritor al vecinilor, care cu orice preț ne voiau
subjugați. Azi e lipsit de bun-simț. Vorbim despre spiritul culturii noastre; vrem să fim numai atât:
latini – limpezi, raționali, cumpătați, iubitori de formă, clasici – dar vrând-nevrând suntem mai mult.
Însemnatul procent de sânge slav și trac, ce clocotește în ființa noastră, constituie pretextul unei
probleme, care ar trebui pusă cu mai multă îndrăzneală. Tinereţea ne îndeamnă să turburăm idealul
lesnicios al celor mulţi îngâmfaţi, aruncându-le în suflete o îndoială. Să ni se ierte tinereţea. Se va
zice că spunem mituri. Ei bine, numiţi-le basme. Avem însă convingerea că adevărul trebuie să fie
expresiv – şi că miturile sunt prin urmare mai adevărate decât realitatea.
Cunoaștem experimentul încrucișării unei flori albe cu floarea roșie a aceleiași varietăți.
Biologii vorbesc despre așa-numitele dominante. Ce înseamnă cuvântul acesta? Că în generațiile noi
ce se nasc din împreunarea celor două flori – însușirile uneia dintre ele sunt stăpânitoare; bunăoară,
cele mai multe flori vor fi albe. S-a dovedit însă că din când în când, cu oareșicare ciudată
regularitate, reapar și însușirile curate ale celeilalte flori. E o izbucnire din mister; când nici nu te
aștepți. Vechile însușiri le-ai crezut pierdute pentru totdeauna, ele se afirmă totuși din timp în timp în
toată splendoarea trecută. Într-o îndepărtată analogie cu experimentul acesta biologic – atât de
convingător în simplitatea sa – se poate spune că în spiritul românesc e dominantă latinitatea,
liniștită și prin excelență culturală. Avem însă un bogat fond latent slavo-trac, exuberant și vital, care
oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului, răsărind puternic în
conștiințe. Simetria și armonia latină ne e adeseori sfârtecată de furtuna care fulgeră molcom în
adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc.
E revolta fondului nostru nelatin. Nu e lucru nou: suntem morminte vii ale strămoșilor. Între
ei sunt de aceia pe care îi ocrotim și-i îmbrățișăm cu toată căldura, din motive istorice și politice;
dar avem și strămoși pe care îi tratăm ca pe niște copii vitregi ai noștri. Atitudine lipsită de
înțelepciune, deoarece cu cât îi ținem mai mult în frâul întunericului, cu atât va fi mai aspră, mai
tumultoasă – putând să devină fatală „privilegiaților” de azi. Istoria noastră se proiectează mai
mult în viitor decât în trecut. E bine să ne dăm seama de puterile potențiale care ne zac în suflete –
vulcani în fundul mărilor. De ce să ne mărginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit în
asemănare desăvârșită cu firea noastră mult mai bogată. Să ne siluim propria natură – un aluat în
care se dospesc atâtea virtualități? Să ne ucidem corsetându-ne într-o formulă de claritate latină,
când cuprindem în plus atâtea alte posbilităţi de dezvoltare? Întrebarea va neliniști multe inimi. Din
partea noastră, ne bucură când auzim câte un chiot ridicat din acest subconștient barbar, care nu
place deloc unora. Așa cum o înțelegem noi – într-adevăr nu ne-ar strica puțină barbarie. Dacă
privim în jur sau în trecut, întâlnim o apariție simbolică: Hasdeu – misticul: un mare îndemn pentru
viitor.
Cunoscutul ritm de liniște și de furtună, de măsură și de exuberanță, ce-l găsim în viața altor
popoare, se lămurește mai mult prin logica inerentă istoriei, prin alternarea de teze și antiteze, cum
le-a determinat un Hegel, bunăoară. Același ritm are la noi rădăcini cu mult mai adânci în însușiri
temeinice de rasă. Deosebirea aceasta ne îngăduie frumoase perspective istorice.
Cei ce aparțin trecutului cu pozitivismul lor sec sau neastâmpărat vor mormăi în barba lor
apostolică: e un romantic. Ca să nu le las nicio îndoială, mărturisesc: un romantic?- într-un singur
înțeles, da. Și anume întrucât am convingerea că adevărul trebuie să fie expresiv și că miturile sunt,
prin urmare, mai adevărate decât realitatea.
(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin)
Subiectul I________________________________________________ (30 de puncte)
Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:
1. Formulează o idee / mesaj care se desprinde din textul A, motivându-ți alegerea.
2. Prezintă semnificația titlurilor textelor citate, în relație cu mesajul fiecăruia.
3. Evidențiază două aspecte (la alegere: de conținut, compoziționale, stilistice etc.) care diferențiază
cele două texte.
4. Exemplifică, pe baza textului B, două particularități ale discursului argumentativ.
5. Explică prezența în textul B a secvenței: „Cunoaștem experimentul încrucișării unei flori albe cu
floarea roșie a aceleiași varietăți. Biologii vorbesc despre așa-numitele dominante. Ce înseamnă
cuvântul acesta? Că în generațiile noi ce se nasc din împreunarea celor două flori – însușirile uneia
dintre ele sunt stăpânitoare; bunăoară, cele mai multe flori vor fi albe. S-a dovedit însă că din când
în când, cu oareșicare ciudată regularitate, reapar și însușirile curate ale celeilalte flori. E o
izbucnire din mister; când nici nu te aștepți. Vechile însușiri le-ai crezut pierdute pentru totdeauna,
ele se afirmă totuși din timp în timp în toată splendoarea trecută.”
Subiectul al II-lea __________________________________________ (30 de puncte) Redactează un text de 150-300 de cuvinte sub forma unui dialog între doi elevi, Iancu și Mădălin,
despre originile și evoluția limbii române. Dialogul va fi alcătuit din cel puțin două replici și fiecare
dintre punctele de vedere va fi susținut prin câte un argument.
Subiectul al III-lea __________________________________________ (30 de puncte)
Pornind de la cele două texte citate şi valorificând experiența ta culturală (literatură, arte plastice,
muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre formarea limbii și a
poporului român.
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumentația (cu 3 argumente /
raționamente logice și cu exemple concrete) şi concluzia / sinteza.
Redactare (30 de puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de cuvinte.
Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6 puncte;
abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4
puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea precizărilor
privind numărul de cuvinte – 2 puncte).
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a XI-a
Barem de evaluare şi notare
ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și/sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii acestora fiind descalificați.
Subiectul I 30 de puncte
1. Formularea ideii/mesajului, cu motivarea alegerii: 6 puncte; formularea ideii/mesajului, fără
motivare: 3p.; încercarea de rezolvare a cerinței: 1p.
2. Prezentarea semnificației celor două titluri, în relație cu mesajul fiecăruia: 6 puncte (3p+3p);
prezentarea schematică, neconvingătoare, încercarea de prezentare: 2p.
3. Evidențierea celor două aspecte care diferențiază cele două texte: 6 puncte (3p+3p); simpla numire
a aspectului diferențiator: 2p. (1p+1p).
4. Exemplificarea celor două particularități ale discursului argumentativ: 6 puncte (3p+3p);
exemplificare schematică, ezitantă/ neconvingătoare: 2p (1p+1p).
5. Explicarea detaliată şi nuanţată, realizată prin referire la structuri sau elemente relevante din text:
6 puncte; susţinere fără exemplificări, explicaţii, comparaţii etc.: 3p.; încercarea de argumentare,
improvizaţii: 1p.
Subiectul al II-lea 30 de puncte
Redactarea unui text de 150 – 300 de cuvinte, sub forma unui dialog:
- Adaptarea în totalitate la situația de comunicare - 5 puncte; parțial: 3p.
- Susținerea convingătoare, prin explicații, exemplificări etc., a fiecărui punct de vedere:
14 puncte (7p+7p); Susținerea convingătoare fără explicații, exemplificări: 10p. (5p+5p);
susținere ezitantă - 4p. (2p+2p); încercare de susținere: 2p. (1p+1p).
- Respectarea numărului minim de replici: 6 puncte (3p+3p).
- Originalitatea viziunii/ a abordării cerinței: 5 puncte; absența originalității: 2p.
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte (formularea
tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului;
enunţarea clară a problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 10p.;
încercare de formulare a tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în
enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6p.; încercarea de
formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2p.)
Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin
exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română
şi/sau universală, opere de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.):
12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire
la textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile
enunţate; argumentare pertinentă: câte 4 p. pentru fiecare argument (4p. + 4p. + 4p.): 12p.;
formularea parţial corectă/adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la
textele suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;
argumentare incompletă: câte 3 p pentru fiecare argument (3p. + 3p. + 3p.): 9p.; încercare de
formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele suport şi din
experienţa culturală: câte 1 p. (1p. + 1p. + 1p.): 3p.
Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de argumentele
formulate; viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune: 8p.;
concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare a ipotezei: 4p.;
încercare de formulare a concluziei: 1p.)
Redactare 30 de puncte
Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente –
introducere/ipoteză, cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat,
coerent, succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia
paragrafelor subliniază ideile – 2p.)
Abilităţi de analiză, de interpretare şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee-
argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră
ponderată, relevantă; abilități de interpretare – 6p.; relaţia adecvată idee-argument; argumente
convingătoare, dar cu utilizarea unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă,
epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat –
4p.; relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale,
inconsistente; inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare
lipsite de pertinență – 2p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism,
inserarea citatelor nerelevante, necomentate – 1p.
Utilizarea limbii literare: 6 puncte. Stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului;
claritatea enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6p.; stil şi vocabular parţial
adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 3p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular
preţios, folosirea excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1p.
Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Notă! Inserarea de citate critice etc. necomentate, nerelevante pentru tema dată, atrage după sine
neacordarea punctajului maxim.
Nu se acordă fracţiuni de punct.
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a XII-a
Toate subiectele sunt obligatorii.
Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
Timp de lucru: 3 ore
Total: 120 de puncte.
Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
A.
Îmi atârnă la fereastră
Iarba cerului, albastră,
Din care, pe mii de fire,
Curg luceferii-n neştire.
Sufletul, ca un burete,
Prinde lacrimile-ncete
Ale stelelor, pe rând,
Sticlind alb şi tremurând.
Scama tristeţelor mele
Se-ncurcă noaptea cu ele,
Genele lui Dumnezeu
Cad în călimarul meu.
Deschid cartea: cartea geme.
Caut vremea: nu e vreme.
Aş cânta: nu cânt şi sunt
Parc-aş fi şi nu mai sunt.
Gândul meu al cui gând este?
În ce gând, în ce poveste,
Îmi aduc aminte, poate,
Că făcui parte din toate?
Scriu aci, uituc, plecat,
Ascultând glasul ciudat
Al mlaştinii şi livezii.
Şi semnez: Tudor Arghezi.
(Tudor Arghezi - Incertitudine)
B.
Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi.
Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă
Și așteptați să vorbesc. - De unde să-ncep?
Credeți-mă, credeți-mă,
despre orișice poți să vorbești cât vrei:
despre soartă și despre șarpele binelui,
despre arhanghelii care ară cu plugul
grădinile omului,
despre cerul spre care creștem,
despre ură și cădere, tristețe și răstigniri
și înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
așa de mult să plângă și n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele.
de-aceea - lăsați-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închiși.
(Lucian Blaga - Către cititori)
Subiectul I 30 de puncte
1. Prezintă comparativ imaginea creatorului, având în vedere tema, motivele şi elemente de
viziune poetică în cele două texte. 6 puncte
2. Explică semnificaţia versurilor: „Sufletul, ca un burete,/Prinde lacrimile-ncete/Ale stelelor, pe
rând,/Sticlind alb şi tremurând. ” 6 puncte
3. Interpretează metafora „iarba cerului, albastră”, care sintetizează sensul trăirii transcendente în
poezia lui Arghezi, punând-o în relaţie cu imagini metaforice asemănătoare din cel de-al doilea
text. 6 puncte
4. Analizează expresivitatea textelor poetice, la nivelul lexico-semantic (elemente de câmp
semantic, registre lingvistice) şi stilistic (figuri de stil/ procedee artistice). 6 puncte
5. Demonstrează caracterul de artă poetică în textul B. 6 puncte
Subiectul al II-lea 30 de puncte
Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, care se deschide cu enunțul: De unde să încep?
și care să ilustreze un posibil punct de vedere al unui adolescent, referitor la rolul lecturii în
formarea personalității în lumea contemporană.
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Scrie un eseu liber de 600-900 de cuvinte, despre arta ca formă de comunicare a
artistului cu lumea, pornind de la cele două texte citate și valorificând experienţa ta culturală.
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând
în formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3
argumente/raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.
Redactare 30 de puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900
de cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris
– 6 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare –
6 puncte; ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea –
2 puncte, respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte)
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961
0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396
E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro
OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Etapa locală, 24 februarie 2018
Clasa a XII-a
Barem de evaluare şi notare
ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și/sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii acestora fiind descalificați.
Subiectul I 30 de puncte
1. Prezentarea comparativă a imaginii creatorului din cele două texte, având în vedere tema,
motivele şi elemente de viziune poetică în cele două texte.- 6 puncte; explicare clară și nuanțată:
6p.; /explicare ezitantă, schematism: 3p./explicare nepotrivită, în dezacord cu mesajul textului:
1p.
2. Explicarea semnificaţiei versurilor: „Sufletul, ca un burete,/Prinde lacrimile-ncete/Ale
stelelor, pe rând,/Sticlind alb şi tremurând.”- 6 puncte; explicarea clară și nuanțată: 6p.;
/explicare ezitantă, schematism: 3p./explicare nepotrivită, în dezacord cu mesajul textului: 1p.
3. Interpretarea metaforei „iarba cerului, albastră”, în relaţie cu imagini metaforice asemănătoare
din cel de-al doilea text - 6 puncte; interpretare clară și nuanțată: 6p.; /interpretare ezitantă,
schematism: 3p./interpretare nepotrivită, în dezacord cu mesajul textului: 1p.
4. Analiza expresivității textelor poetice, la nivelul lexico-semantic (elemente de câmp
semantic, registre lingvistice) şi stilistic (figuri de stil/ procedee artistice).
6 puncte; analiză clară și nuanțată: 6p.; /analiză ezitantă, schematism: 3p./analiză nepotrivită, în
dezacord cu mesajul textului: 1p.
5. Demonstrarea caracterului de artă poetică în textul B. - 6 puncte; comentariu clar, care pune
în evidență caracterul de artă poetică în textul B: 6p.;/ comentariu clar, dar incomplet, fără
exemplificarea caracterului de artă poetică în textul B: 3p./ comentariu ezitant: 1p.
Subiectul al II-lea 30 de puncte
Evidențierea legăturii enunțului De unde să încep? cu conținutul textului creat și
reliefarea perspectivei adolescentului asupra lecturii – 10 puncte (5p+5p)
Exprimarea și susținerea convingătoare a unui punct de vedere cu privire la rolul lecturii -
10 puncte (5p+5p)
Originalitatea viziunii/abordării cerinței – 8 puncte
Încadrarea în limita de cuvinte precizată – 2 puncte
Subiectul al III-lea 30 de puncte
Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte (formularea
tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului; enunţarea
clară a problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 10p.; încercare de
formulare a tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea
problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6p.; încercarea de formulare a unui
punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2p.)
Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate
prin exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura
română şi/sau universală, opere de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.):
12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la
textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile
enunţate; argumentare pertinentă: câte 4 p. pentru fiecare argument (4p. + 4p. + 4p.): 12p.;
formularea parţial corectă/adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la
textele suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;
argumentare incompletă: câte 3 p pentru fiecare argument (3p. + 3p. + 3p.): 9p.; încercare de
formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele suport şi din
experienţa culturală: câte 1 p. (1p. + 1p. + 1p.): 3p.
Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de
argumentele formulate; viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de
persuasiune: 8p.; concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare
a ipotezei: 4p.; încercare de formulare a concluziei: 1p.)
Redactare 30 de puncte
Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente –
introducere/ipoteză, cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat, coerent,
succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor
subliniază ideile – 2p.)
Abilităţi de analiză, de interpretare şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată
idee-argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră
ponderată, relevantă; abilități de interpretare – 6p.; relaţia adecvată idee-argument; argumente
convingătoare, dar cu utilizarea unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă,
epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat – 4p.;
relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente;
inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de
pertinență – 2p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea
citatelor nerelevante, necomentate – 1p.
Utilizarea limbii literare: 6 puncte. Stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului;
claritatea enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6p.; stil şi vocabular parţial adecvate,
cu ezitări în selectarea cuvintelor: 3p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios,
folosirea excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1p.
Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Notă! Inserarea de citate critice etc. necomentate, nerelevante pentru tema dată, atrage după sine
neacordarea punctajului maxim.
Nu se acordă fracţiuni de punct.