24
Nr. de înregistrare 487/9.04.2012 RAPORT FINAL PROGRAM „ŞCOALA ALTFEL” 2012 1. Contextualitatea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi a instituție de învățământ (prezentare sintetică) ``Școala Altfel`` propune o experiență nouă școlilor din Romania și implicit școlii noastre. Deși școala noastră are experiență proiectelor extracurriculare, o saptămână de activități desfășurate în afara orelor de clasă, cu proiecte și evenimente specifice fiecarui ciclu școlar în care sunt implicați toți elevii școlii este o mare provocare și o noutate în peisajul autohton. Începand de la modalitatea de propunere a activităților, până la alegerea efectivă a acestora de către elevi, părinți și cadre didactice cuvintele care caracterizează această săptămână sunt “inovator”,“participativ” și “nonformal”. Este o săptămână în care am predat altfel, răspunzând expectanțelor elevilor, profesorilor, părinților și comunității, în acord cu care școala își realizează misiunea și își proiectează viziunea. Misiunea sa este de a promova modele de educație prin experiență de calitate, dezvoltând abilități de viață în rândul tinerilor, ca o strategie de dezvoltare durabilă a societății. Unitatea noastră școlară a avut în vedere, în acest moment, derularea programului de activități elaborat pentru fiecare 1

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

Nr. de

înregistrare 487/9.04.2012

RAPORT FINAL PROGRAM „ŞCOALA ALTFEL” 2012

1. Contextualitatea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi a instituție de

învățământ (prezentare sintetică)

``Școala Altfel`` propune o experiență nouă școlilor din Romania și implicit școlii noastre. Deși

școala noastră are experiență proiectelor extracurriculare, o saptămână de activități desfășurate în afara

orelor de clasă, cu proiecte și evenimente specifice fiecarui ciclu școlar în care sunt implicați toți elevii

școlii este o mare provocare și o noutate în peisajul autohton. Începand de la modalitatea de propunere

a activităților, până la alegerea efectivă a acestora de către elevi, părinți și cadre didactice cuvintele

care caracterizează această săptămână sunt “inovator”,“participativ” și “nonformal”. Este o

săptămână în care am predat altfel, răspunzând expectanţelor elevilor, profesorilor, părinţilor şi

comunităţii, în acord cu care şcoala îşi realizează misiunea şi îşi proiectează viziunea. Misiunea sa este

de a promova modele de educaţie prin experienţă de calitate, dezvoltând abilităţi de viaţă în rândul

tinerilor, ca o strategie de dezvoltare durabilă a societăţii. Unitatea noastră școlară a avut în vedere, în

acest moment, derularea programului de activităţi elaborat pentru fiecare zi a săptămânii, în varianta

deciziei locale ce aparţine instituţiei de învăţământ, ţinând cont de nevoile de dezvoltare individuale şi

instituţionale identificate și anume :

Valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului;

Creşterea participării tuturor elevilor la educaţie şi, totodată, reducerea numărului celor

excluşi din cultura, curricula şi valorile comunităţii promovate prin şcoala de masă

Restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoală, astfel încât ele să răspundă

diversităţii elevilor .

Reducerea barierelor în învăţare şi participare pentru toţi elevii, și pentru cei cu dizabilităţi

sau cei etichetaţi ca având „nevoi educaţionale speciale”.

1

Page 2: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

Insuşirea învăţămintelor rezultate din încercările de depăşire a barierelor de accesare a şcolii

şi de participare din partea unor elevi.

Înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţare, nu ca o problemă

ce trebuie depăşită.

Recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie .

Evoluţia gradului de incluziune în şcoli, atât în privinţa personalului, cât şi în privinţa

elevilor.

Creşterea rolului şcolilor în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în

creşterea performanţelor.

Cultivarea unor relaţii de susţinere reciprocă între şcoli şi comunităţi.

Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie este un aspect al incluziunii în societate.

Anul școlar 2011-2012 a adus ca noutate “Școala altfel” ca modalitate diferită de desfășurare a

activităților de învățare.  Activitățile desfășurate in aceasta saptamana, prin structura, continut

specific, sunt firesc complementare activitatii de invatare si au o deosebita influenta formativa

asupra copiilor, în toate formele lor de organizare: drumetii, excursii, vizite, concursuri, spectacole,

ateliere de teatru, arte plastice, etc.. Tocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la

tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile variate de punere in practica a acestora

vor contribui la optimizarea rezultatelor obtinute in urma desfasurarii propriu zise a acestora in

saptamana 02-06 aprilie 2012, pentru bunastarea si cresterea prestigiului unitatii noastre,

raspunzând diverselor preocupari si interese ale copiilor si punând în evidenta talentele si

capacitatile acestora în diferite domenii

2. Obiectivele strategice ale programului: Obiectivul principal al acestui proiect constă în

implicarea elevilor şi a profesorilor în activităţi de educaţie non-formală, care să pună în valoare

talentele, preocupările extraşcolare şi competenţele elevilor, în domenii cât mai diverse şi

interesante. Imbunătăţirea competenţelor sociale în cooperarea cu partenerii de dialog, a

comunicării verbale şi nonverbale în cadrul grupului, a creativităţii şi spontanietăţii, afirmarea

talentelor şi a responsabilităţilor, pregătirea pentru viaţa socială. Scopul acestui program este

implicarea tuturor elevilor si a cadrelor didactice in activitati care sa raspunda intereselor si

preocuparilor diverse ale copiilor prescolari/elevilor, sa puna in valoare talentele si capacitatile

acestora in diferite domenii, nu neaparat in cele prezente in curriculumul national, si sa stimuleze

participarea lor la actiuni variate, in contexte nonformale. Scopul acestui program este acela de a

răspunde nevoilor şi talentelor elevilor, pentru ca aceştia să-şi poată descoperi anumite abilităţi,

2

Page 3: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

comunicare-relaţio nare, şi să-şi cunoască istoria locului, acolo unde este cazul.”

OBIECTIVE STRATEGICE :

O.1. Atragerea tuturor elevilor și a cadrelor didactice în activități conforme intereselor și

preocupărilor diverse ale elevilor, în vederea învăţării în contexte nonformale;

O.2. Valorizarea talentelor și a capacităților elevilor în diferite domenii, ca premisă a

dezvoltării personale ;

O.3. Exersarea abilităţilor de a proiecta şi desfăşura în echipă activităţi diverse, pentru

dezvoltarea spiritului de cooperare şi socializare;

O.4. Creşterea interesului faţă de valorile culturale şi geografice locale şi naţionale

româneşti, în scopul recunoaşterii şi asumării identităţii naţionale la elevi;

O.5. Practicarea voluntariatului activ şi eficient , pentru formarea conduitei morale şi civice a

elevilor;

O.6. Educarea elevilor în spiritul unui stil de viaţă sănatos.

O.7. Dezvoltarea competenţelor sociale, nivelul cooperarii, nivelul comunicării verbale şi

nonverbale, nivelul creativităţii prin: Procesul de învăţare prin joc; Participarea copilului la alegerea

activităţilor şi a jocurilor; Organizarea adecvată a ambientului educativ; Flexibilitatea strategiilor de

predare-învăţare; Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării interpersonale şi a

relaţionării.

O.8.Valorificarea şi dezvoltarea competenţelor cultural-artistice, literare, sportive, de

cunoaştere şi ecologie prin: Participarea la manifestările culturale, ateliere de creaţie artistică,

ştiinţifică, competiţii sportive; Implicarea în desfăşurarea atelierelor de creaţie plastică, colaj, artă

fotografică, cunoaştere;Promovarea valorilor umanitare, de voluntariat, caritate, implicare activă în

societate;Dezvoltarea responsabilităţii sociale de protecţie şi îngrijire a mediului;Îmbunătăţirea

relaţiilor de comunicare cu semenii în cadrul competiţiilor organizate.

3

Page 4: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

O.9. Exerciţiile suport de desfăşurare a activităţilor vor urmări:Limbajul, vorbirea (pronunţia

şi tipul de comunicare verbală); Atitudinile copilului, spontaneitatea şi iniţiativa (opoziţie, pasivitate,

cooperare, entuziasm); Maniera de relaţionare (formulare de întrebări, cooperare, detaşare, iritare,

tensionare, încordare, plăcere, participare totală etc.);Adaptarea la situaţiile propuse, gradul de

cooperare şi de atenţie;Nivelul de anxietate, reacţia în faţa dificultăţilor sau eşecului.

O.10. Valoarea adaugată obţinută de pe urma implementării acestui proiect Proiectul nostru îşi

propune: Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de

adaptare a preşcolarilor şi elevilor la viaţa şcolară; Crearea unei motivaţii optime pentru activităţile

şcolare şi extraşcolare; Prevenirea comportamentului de eşec şi abandon şcolar; Implicarea familiei

în activităţile extraşcolare; Facilitarea integrării şcolii în comunitatea locală; Crearea unor stimulente

compensatorii pentru participarea activă la activităţile extraşcolare şi la concursurile între elevi /

echipe de elevi; Dobândirea deprinderilor de muncă independentă şi autonomie personală.

3.Tipologia activităţilor desfășurate: Programul săptămânii, tipologia activităţilor, formele

de organizare sunt rezultatul colectării propunerilor tuturor factorilor implicaţi, dar şi al dezbaterilor la

nivelul colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral şi în comitetul reprezentativ al

părinţilor, în scopul adoptării programului agreat de majoritatea beneficiarilor. Activităţile propuse

acoperă domenii variate de interes, de la sfera cultural-artistică şi sportivă, până la domeniul tehnico-

ştiinţific şi de cercetare. Sunt prevăzute acţiuni de voluntariat şi responsabilitate socială, activităţi de

educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a

mediului, nu în ultimul rând activităţi premergătoare Sfintei Săbători a Paştelui. Activităţi culturale,

activităţi tehnico-ştiinţifice, activităţi sportive, activităţi de educaţie pentru cetăţenie democratică,

pentru promovarea valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate,

responsabilitate socială, relaţii şi comunicare etc.); activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă

sănătos (inclusiv referitoare la dependenţă de calculator, siguranţă pe internet etc.); activităţi de

educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei,

energie alternativă etc.); activităţi de educaţie rutieră, PSI, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de

urgenţă, vizite, excursii etc.

4.Numărul de activități derulate: 230 la nivel de cicluri de învățământ și clase I-VIII. (I-IV-20

clase și V-VIII-16 clase)

5.Elemente de management al resurselor implicate: Umane: elevii, părinţii, cadrele didactice

membrii comunităţii, reprezentanţi ai instituţiilor partenere. Am agreat varianta organizării unor

4

Page 5: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

activităţi în parteneriat, dar şi în consorţii şcolare, cu alte instituţii de învăţământ, cu instituţii culturale

şi ştiinţifice, cu organizaţii neguvernamentale, dar şi cu instituţii publice locale, din nevoia de a oferi

elevilor oportunitatea schimburilor de experienţă, atât în spaţiul şcolii, cât şi în afara acestuia.

6. Parteneri, colaboratori (instituții, ONG-uri etc.) Profesori, părinţi, reprezentanţi ai

comunităţii locale; Ferma și Herghelia Jucu, HIPERMARKET CORA CLUJ, Outdoor4U Camps, ISU

Cluj, Câini de Urgență Transilvania, Clubul Naturii, Ecouri Verzi, Teatrul Național ”Lucian Blaga”,

Cluj-Napoca; Opera Română, Cluj-Napoca Stadionul Cluj Arena, ISU Cluj, Asociatia ,,Ecourile

verzi’’, Asociatia ,,Cainii de salvare”, Fundatia ,,Outdoor”, ferma ModernFarm Jucu, Hipermarket-ul

Cora, Teatrul National, Muzeul de Artă, Biblioteca şcolii „Ion Agârbiceanu” Centrul de îngrijire

bătrâni. Librǎria „Cǎrtureşti”, Biblioteca. ): Biblioteca Judeteana, Studenti de la Facultatea de

Teologie, Gradina Botanică Cluj -Napoca, Muzeul de Istorie Sighişoara, cu sediul în Turnul cu ceas,

Librăriile „Diverta”, „Librarium”, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Liceele „Romulus Ladea”,

„Mihai Eminescu”, liceul Avram Iancu, Liceul energetic Colegiul Tehnic Alimentar ,,Raluca Ripan

Colegiul Tehnic de Transporturi ,,Transilvania”, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Agricol

Al.Borza , Personalul nedidactic al şcolii; cabinetele medicale ale şcolii, Ferma „Moara de vânt”,

Cinema Mărăşti, instructor dansuri populare, Primăria Municipiului Cluj , România Pro-Culture.

Cum am colaborat?

1. ONG & Companii: oferind activitati pe care elevii le pot desfasura pe perioada unei zile timp de

3-4 ore zilnic (am elaborat mai multe variante de programe),

2. ONG & Companii: participand cu traineri

3. ONG & Companii: oferindu-le elevilor posibilitatea de a vizita organizatia dvs. si de a cunoaste

mai multe despre modul in care raspunde nevoilor existente in comunitate, precum si

eventualele posibilitati de implicare

4. Ca voluntar in echipa de coordonare a activitatilor pentru elevi.

7. Modalităţi de evaluare și monitorizare:

Modalităţi de evaluare

(1) Evaluarea iniţială se realizează prin chestionare distincte aplicate elevilor, cadrelor didactice şi

părintilor şi oferă informatii asupra „ancorelor” de cunoştinţe si atitudini utile indeplinirii

obiectivelor specifice la aceste categorii de beneficiari. Pe baza acestor informaţii se

structurează activităţile comunitare si se elaboreaza referenţialul cercurilor din cadrul clubului

5

Page 6: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

şcolar.

(2) Evaluarea periodică se va realiza prin sesiuni de evaluarea la finele fiecărei activităţi, sesiuni

la care echipa de proiect asistată (în funcţie de specificul activitaţii evaluate) de cadrele didactice

implicate, parinţi, colaboratori si reprezentanti ai elevilor, va analiza raportul de monitorizare,

documentele evaluării periodice şi alte surse care pot oferi informatii despre realizarea indicatorilor de

proiect. Documentele evaluării periodice la activităţi extracurriculare sunt:

carnetul de note al elevului completat de cadrul didactic responsabil de activitate, ce

cuprinde evaluarea punctuală prin note în urma probării unor competenţe operaţionalizabile

(de exemplu: elevul va accesa site-ul/sursa si va colecta cel putin doua informatii utile la

tema dată);

carnetul cadrului didactic completat de elevii acestuia, sub protecţia anonimatului, cu note

coroborabile într-un tabel la parametrii rezultaţi din indicatorii 6-8 şi la alţi parametri

negociaţi cu elevii inaintea demarării activităţilor. Indicatorii 6-8 de evaluare (vezi C

Rezumatul proiectului) se referă la activitaţile care presupun un grad mare de participare a

elevilor: cercuri din cadrul clubului şcolar, vizite în întreprinderi, parteneriate şcolare,

activitatea unor nuclee de elevi specializate: colectivul de redacţie al revistei, ehipa care

iniţiaza produsul informatic de la activitatea 4 sau care lucreaza la realizarea paginii web a

şcolii. De aceea evaluatorii vor fi elevii (sau părinţi participanţi la activitate) care au dreptul

să pună note profesorului/învăţătorului în amintitul document de evaluare formală.

(3) Evaluarea finală internă, constând în realizarea de rapoarte secvenţiale, statistici si sinteze

referitoare la realizarea indicatorilor de proiect, va antrena beneficiarii şi colaboratorii comunitari in

dezbateri în plen şi pe secţiuni. Concluziile si sugestiile obţinute in acest cadru vor fi înregistrate şi

consemnate în procese verbele şi, alături de documentele de evaluare secvenţială pe indicatori, vor sta

la baza redactarii a raportului final de evaluare internă.

(4) Evaluarea în grupuri de lucru. Majoritatea indicatorilor noştri de proiect sunt axaţi pe

pertinenţă (parametru calitativ), de aceea evaluarea secvenţială şi finală va evita „plenarele” şi va avea

caracter de sesiune, grupurile de lucru urmând să respecte un calendar de întâlniri în scopul evaluării

de dezvoltare a propriilor activităţi. Se ştie că în şedinţele cu participare prea largă se produc

numeroase erori consecutive gândirii de grup, participanţii facând presiuni în criză de timp pentru

atingerea unui consens, chiar şi fals.

(5) Instrumentarul de evaluare este piesă de portofoliu al membrilor echipei de proiect şi

cuprinde:

modele de autoevaluare destinate beneficiarilor elevi şi cadre didactice;

6

Page 7: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

declaraţii de aşteptări/intenţii destinate atât beneficiarilor, cât şi colaboratorilor;

modele de interevaluare;

instrumentar de probe şi proceduri (testul de cunoştinţe cu variante de itemi, exerciţiul scurt,

analiza de erori, eseul, proiectul de produs, raportul de activitate practică sau descrierea

tehnologică, macheta de produs etc.);

modele de interviuri de evaluare;

modele de observare sistematică a activităţii pe bază de ghiduri sau listă de control;

fişe de apreciere, mai ales cele scalate, cu ancore comportamentale.

Nivelul de cunoştinţe, deprinderi dobândite în diferite domenii: artistice, literare,

ştiinţifice, sportive;

Prestaţia celor care iau parte la derularea proiectului;

Chestionar de pre-evaluare a deprinderilor şi înclinaţiilor elevilor, a opţiunilor acestora;

Chestionar de evaluare a capacităţilor dobândite de participanţi pe parcursul

implementării programului;

Valorificarea materialelor efectuate în cadrul activităţilor programului „Şcoala altfel”

( desene, colaje, fotografii, portofolii etc.);

Discuţii cu membrii comunităţii locale, cu invitaţii despre activităţile cultural-artistice

şi sportive, desfăşurate de preşcolari şi elevi în cadrul Programului „Şcoala altfel”.

Jurizarea lucrărilor prin :Evaluarea reciprocă ,Autoevaluarea lucrărilor ,Expoziție cu

lucrările elevilor, Jocuri de orientare;

Premii ,diploma

Modalităţi de monitorizare Odată aprobat, programul devine obligatoriu atât pentru elevi cât

şi pentru profesori, care au participat la activităţi conform programului zilnic al săptămânii. Absenţele

elevilor s-au notat în catalog la rubrica “Purtare”, iar monitorizarea s-a realizat de conducerea unităţii

de învăţământ Activitățile aprobate s-au menționat în condica de prezență a cadrelor didactice și au

fost monitorizate de conducerea unității de învățământ. Directorul unității de învățământ, consilierul

educativ, șeful comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității, au monitorizat și evaluat activitățile din

programul ”Școala altfel”. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a

7

Page 8: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

calităţii activităţilor planificate..

Raportul de monitorizare pe activitaţi si secţiuni precum si pe proiect in ansamblu serveşte

evaluarea periodică şi finală si este focalizat atât pe activitatea elevilor, cat si pe cea a cadrelor

didactice, cuprinzând actiuni de follow-up precum:

observarea sistematică în cadrul acelor secvenţe de activitate care formează

competenţele denumite prin obiectivele specifice;

jurnal atitudinal cu aprecieri deschise (text de descriere a atitudinii) sau inchise (tabel cu

teme de observare si aprecieri de tip „da”/”nu”) referitoare la reacţii ale elevilor/cadrelor

didactice în diferite momente ale activităţii, la satisfacţia acestora în legatură cu diverse

aspecte ale activitatii derulate, la gradul de motivare al participantilor, la evoluţia

relaţiilor interindividuale, la sintalitatea grupurilor.

înregistrarea solicitărilor de sprijin şi expertiză, verbale sau scrise ale elevilor/cadrelor

didactice adresate colaboratorilor.

analiza, în partea finală a raportului, prin proceduri specifice (dezbateri, studiu de caz,

prezentări de produs) a modului de aplicare a celor invatate in cadrul unei

secvenţe/modul cu durată determinată.

Alte documente de monitorizare sunt:

forumul de discuţii de pe site-ul scolii secțiunea proiectului, care va cuprinde, sub

protecţia anonimatului, consemnări si reacţii libere care pot oferi un anumit gen de

feed-back de înaltă fidelitate;

cartea albă a proiectului, destinată acumulărilor/schimbărilor cu caracter social şi

atitudinal, care va fi competată de beneficiari şi colaboratori la finele fiecărei activităţi

şi la încheierea proiectului prin text personalizat, sub semnătură, cu excepţia

beneficiarilor elevi la care semnătura nu este obligatorie.

8.Rezultate înregistrate: Impactul acestora asupra beneficiarilor;

Rezultate înregistrate:

inventar de bune practici educaţionale şi comunitare identificate în cursul derulării proiectului;

dobândirea de către elevii din grupurile ţintă de competenţe şi abilităţi necesare inserţiei sociale

şi autodezvoltării profesionale prin activităţi extracurriculare;

creşterea calităţii şi adecvării serviciilor de gen oferite de formatorii şi experţii ocupaţionali;

realizarea unui produs informatic de gestionare si informare a traseelor profesionale şi de

poziţionare ocupaţională, mai ales pe parametrii: necesar de personal calificat; fluctuaţie a

8

Page 9: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

locurilor de muncă în municipiu;

ghid de sugestii metodologice şi lucrări practice privind transferul performativ al conţinuturilor

din curriculumul de baza în activităţi extracurriculare;

programe de cercuri în învăţământul preuniversitar primar şi gimnazial;

identificarea problemelor din comunitate care s-ar putea rezolva prin activităţi ale şcolii;

facilitarea comunicării între membrii comunităţii şcolare (profesori şi elevi) şi reprezentanţi ai

comunităţii locale;

conceperea produselor de învăţare ca servicii în sprijinul comunităţii în cadrul activităţii

permanente de club desfăşurate în cadrul proiectului;

formarea abilităţilor de folosire sistematică a resurselor şi facilităţilor comunităţii în

desfăşurarea şi finalizarea acţiunilor din proiect;

atragerea în activităţi educaţionale a unui număr cât mai mare de membrii ai comunităţii;

identificarea de persoane, instituţii sau agenţi economici interesaţi în activităţi cu specific

educaţional şi cuprinderea acestor colaboratori efectivi sau potenţiali în materialele informative

ale proiectului;

punct de documentare al şcolii de orientare şcolară şi profesională şi de bune practici

educaţionale în domeniul extracurricular, cu materiale informative complete şi diverse despre

proiect şi activităţile sale;

expoziţie cu materialele de dezvoltare extracurriculară (programe, fişe de lucru, ghid

metodologic, lucrări ale elevilor);

grup de iniţiativă pentru extinderea în şcoală a acţiunilor extracurriculare care oferă cadru de

transfer procesului instructiv-educativ;

ieşiri în presă şi alte acţiuni în scopul promoţionării proiectului;

interviuri înregistrate, documentare video pe CD;

minibibliotecă cu cărţile de vizită ale colaboratorilor şi oamenilor resursă, adresele pe Internet

ale instituţiilor de învăţământ şi ale colaboratorilor comunitari;

schiţa de diseminare şi valorificare a proiectului în comunitate;

Alte rezultate înregistrate ; dosar thematic, album foto, produse realizate de elevi, prezentări

PPT, eseuri, expoziție foto / desene, jurnal de excursie, fise cu impresiile elevilor, produse

publicitare realizate de elevi, expoziŃie cu produsele realizate de elevi, expoziție cu lucrările

elevilor, material video/foto, impresiile călătoriei virtuale, fise cu trasee profesionale , expoziție cu

postere, albume de prezentare , film 3D.

9

Page 10: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

Impactul acestora asupra beneficiarilor

Această iniţiativă poate constitui un punct de plecare în valorificarea educaţiei non-formale, ale

cărei valori sunt încă neexploatate. Astfel, prin această iniţiativă vom putea vorbi în câţiva ani de

concretizarea contribuţiei activităţii non-formale în dezvoltarea tinerilor. Competenţe precum cele

lingvistice, culegerea informaţiilor şi prelucrarea datelor, comunicarea non-verbală, utilizarea

limbajelor de specialitate, comunicarea publică, relaţionarea interpersonală, competenţele

manageriale, organizatorice şi de participare civică sunt câteva exemple de valori pe care şcoala nu

reuşeşte să le promoveze prin sistemul tradiţional de învăţământ. Reformele educaţionale însă, ar

trebui să ţină cont şi de timpul de adaptare al cadrelor didactice şi al elevilor la un astfel de proces

nou de dezvoltare personală.

Prezentul proiect, prin obiectivele generale şi specifice, prin implicarea permanentă a

echipei de proiect şi datorită aportului susţinut de voluntari, va conduce nemijlocit la

conştientizarea comunităţii locale, a preşcolarilor şi elevilor privind importanţa activităţilor

cultural-artistice, literare, de cunoaştere şi sportive în afirmarea personalităţii acestora, a

dezvoltării competenţelor/ talentelor din diverse domenii.

Prin derularea responsabilă a proiectului educaţional, elevii şcolii vor avea

posibilitatea să-şi formeze un comportament liber, responsabil, deschis spre comunicare şi

iniţiativă. Vor conştientiza valoarea efortului depus prin contribuţia lor activă la prezentarea unor

activităţi recreative, cultural-artistice şi sportive, a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti.

Pe parcursul derulării proiectului educaţional, elevii îşi vor putea manifesta următoarele

abilităţi:

Înţelegerea necesităţii afirmării deprinderilor şi înclinaţiilor în diverse domenii;

Capacitatea de a se exprima liber în faţa unui public mai numeros;

Interesul pentru cunoaşterea unor aspecte privind literatura, artele şi ştiinţele;

Capacitatea de a-şi exprima sentimentele prin formă, culoare, cântec şi poezie;

Capacitatea de a colabora eficient cu membrii echipei, cu grupul de voluntari şi

cu echipa de proiect.

10

Page 11: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

Elevii ale ciclurilor primar şi gimnazial îşi vor identifica profilul aptitudinal, vor investiga

paleta de trasee şcolare şi opţiuni profesionale pe care municipiul nostru le poate oferi. Chiar dacă

orientarea lor şcolară şi profesională va suferi ajustări ulterioare, vom evita măcar ca în destinul de

dezvoltare personală al tinerilor cuprinşi în proiect să dicteze familia sau să opteze diverşi terţi

interesaţi. Vom încerca să punem în conduita de viaţă a acestor copii bazele volitive, motivaţionale,

de autocunoaştere, de tehnică a muncii intelectuale necesare învăţării permanente.

Profesorii vor dobândi experienţă in integrare curriculară, performare didactică prin activităţi

extracurriculare, consiliere privind cariera, tehnologii didactice interactive, iar cei care au fost

implicaţi în derularea cercului de mecatronică se vor iniţia in domenii de vârf ale tehnologiei

viitorului, in filozofia educatională si economică a integronicii.

Părintii işi vor lărgi orizontul ocupational şi antreprenorial, cu efecte benefice asupra educaţiei

copiilor si a propriei dezvoltari profesionale, vor conştientiza faptul că municipiul lor este un centru de

resurse si de formare de nivel european.

Colaboratorii, adică agenţii economici, serviciile de formare profesională si de mediere

ocupaţională, vor prelua din experienţa dialogului şi din documenele proiectului profitul metodologic

de colaborare interinstituţională, îşi vor reorienta activitatea de consiliere spre paliere mai mici de

vârstă, ceea ce conferi un plus de sustenabilitate strategiilor de dezvoltare sau prognozelor

ocupaţionale.

Factori decizionali ai autoritaţilor locale in materie de invăţământ si politică ocupatională îşi vor

reorienta activitatea de informare în domeniul ocupaţional spre paliere mai mici de vârstă, ceea ce îi va

obliga să dea un plus de acurateţe pro-activă programelor ocupationale, strategiilor de dezvoltare

economică şi de atragere a investitorilor. Pentru estimarea impactului real, pentru a surprinde atitudini

şi reflecţii mai greu de detectat prin dezbateri în plen sau prin campanii de presă, vom folosi interviul în

adâncime, individual, având ca interlocutori pe cei mai avizaţi colaboratori.

9.ANALIZA SWOT:

a. Puncte tari:

Experienţa managerială a cadrelor didactice care lucrează cu diferite categorii

de elevi;

- cadre didactice bine pregătite din punct de vedere ştiinţific, majoritatea cu

experienţă profesională, inclusiv managerială;

11

Page 12: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

Rigurozitatea programului întocmit;

perfecţionarea majorităţii cadrelor didactice prin stagii de formare în specialitate,

management şcolar, activitate de mentorat, iniţiere în utilizarea calculatorului;

interes crescut al unor cadre didactice şi elevi pentru angrenarea în proiecte

locale, naţionale şi internationale;

dotarea unităţilor şcolare de învăţământ cu echipament informatic, existenţa unor

cabinete;

buna colaborare între toate compartimentele liceului, cu inspectoratul şcolar,

M.E.C.T.S., cu celelalte unităţi şcolare si universitare;Casa Corpului Didactic si toti factorii

implicati in procesul instructiv-educativ.te specializate dotate cu mijloace multimedia;

parteneriate educaţionale locale, europene, interscolare, prin programe specifice

şi proiecte încheiate la nivelul unităţii şcolare;

Munca in echipa;

Atmosfera relaxanta;

Implicarea in activitati si a altor institutii furnizoare de educatie

Lectii vii (implicarea directa in diverse activitati)

Realizarea unor activități plăcute elevilor, de calitate;

Rezultate bune și foarte bune ale elevilor ;

Aplicarea creativă a curriculum-ului;

Implicarea mai bună a tuturor elevilor în realizarea obiectivelor;

Obsevarea elevilor în alte contexte educaționale;

Crearea unui climat educațional deschis și stimulativ prin relațiile interpersonale:

învățător- învățător, elev-elev, coleg-coleg;

b. Puncte slabe:

Lipsa de experienţă în soluţionarea unor fenomene de criză financiară (

procurarea de panouri pentru amenajarea expoziţiilor cu lucrările elevilor, costul ridicat

al diplomelor pentru câştigătorii concursurilor etc.)

12

Page 13: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

- insuficienta informare a multor cadre didactice asupra noutăţilor privind

aplicarea proiectelor de reformă în învăţământ şi legislaţiei şcolare, implicând o redusă

participare la actul decizional;

cadru restrâns de resurse financiare pentru motivarea cadrelor didactice;-

existenţa unor cazuri de neasumare a responsabilităţii în exercitarea actului managerial;

reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor cadre didactice;

Fonduri insuficiente pentru a răsplăti rezultatele bune și foarte

bune ale elevilor;

Neimplicarea părinților în activități datorită serviciului.

c. Oportunităţi:

Amploarea efectelor activităţilor cultural-artistice şi sportive;

existenţa unei oferte educationale a. CCD/ M.E.C.T.S. de

formare/informare a personalului din scoala prin programe acreditate;-â

existenţa, la nivelul Consiliului Local și a comunității a unor programe de

colaborare şi parteneriat;

creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului

comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea actului educaţional;

existenţa unor resurse şi posibilităţi de sponsorizare prin relaţii de

parteneriat;

Participarea la activitati a unor institutii furnizoiare de educatie non-

formala;

Implicarea parintilor in derularea activitatilor

Observarea elevilor în alte contexte educaționale și relații

interpesonale cu colegii din altă clasă;

Dorința învățătorilor pentru schimburi de experiență și pentru

acțiuni organizate în parteneriat.

13

Page 14: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile

d. Ameninţări:

Vremea rea care să împiedice desfăşurarea activităţilor în aer liber.

insuficientă conştientizare a părinţilor copiilor/elevilor/tinerilor privind rolul lor de

principal partener educaţional al şcolii;

Instabilitatea economică duce la discriminarea unor elevi care n-au resurse materiale

pentru a participa la vizitarea muzeelor, expozițiilor, excursiilor;

Criza de timp a părinților, urmată de scăderea interesului față de școală,

conservatorismul;

Multitudinea ofertelor de activități duce la suprasolicitare;

Motivarea financiară scăzută a cadrelor didactice.

10. Recomandări și sugestii de ameliorare a programului

Totodata, acest an fiind experimental, s-au formulat unele propuneri, precum cea de a se

evita in viitor suprapunerea actiunilor prin decalarea saptamanii altfel pe cicluri de invatamant.

Consider ca ar fi mult mai eficienta organizarea acestor acivitati pe parcursul mai multor luni

(eventual una pe luna) si nu condensate pe parcursul unei saptamani

Perioada de desfășurare a acestor activități ar fi mai bună în luna mai-iunie, când timpul e

favorabil.

acordarea de fonduri pentru derularea activitatilor

Gratuitate pentru elevi pe mijloacele de transport in comun in aceasta săptămână .

11.Anexe:

1 CD fotografii și produse reprezentative obținute, ca urmare a derulării programului

Nume şi prenume Director/Semnătura

prof. IACOVIȚĂ FLAVIA MARIA

14

Page 15: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CONSTANŢA · Web viewTocmai de aceea consideram ca schimbul de idei cu privire la tipul de activitati propuse, la planificarea lor, la modalitatile