INGRIJIREA PACIENTULUI SUFERIND DE ALCOOLISM

Alcoolismul sau dependenţa de alcool este consumul de bautură alcoolică, ocazional sau periodic, cu scopul schimbării stării de dispoziţie sau acela de a evita stările neplăcute fizice sau psihice cauzate de sevraj. Consumul este continuat indiferent de situaţii sau consecinţele consumului asupra persoanei sau familiei.

Motive ale consumului de alcool:Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. Deseori se apeleaza la consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influenţa familiei, prietenilor, colegilor de serviciu, relaxare sau alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, dezinhibiţie sau stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere. Din punct de vedere psihologic, motivul care contribuie cel mai des la apariţia consumului, continuarea şi agravarea consumului problematic este lipsa de satisfacţie în relaţia cu sine şi cu ceilalţi membrii ai familiei. Alcoolismul poate fi perceput şi ca un rezultat al relaţiilor şi relaţionărilor bolnave din familie. 

Un alt motiv pentru care unui alcoolic îi este greu să se abţină din băut sau să bea porţionat (cu măsură) este acela că alcoolul perturbă funcţionarea normală a neurochimiei de la nivelul creierului, determinând reacţii de pierdere a controlului sau incapacitatea de a bea băutură alcoolică cu măsură sau porţionat. A se vedea faza critică a alcoolismului.

La aproximativ 24-48 de ore de la întreruperea bruscă a consumului de alcool persoana alcoolică poate manifesta simptome de sevraj.

 Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:

stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate; tremor al mainilor sau al picioarelor; transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; durere de cap; tulburari de somn

 De la consumul normal la consumul abuziv, problematic.

Aceste simptome se ameliorează sau dispar complet la reluarea consumului. Pe măsură ce boala dependenţei se agravează apare şi pierderea controlului cantităţii consumate. Persoana dependentă începe să-şi dea seama că este ceva în neregulă cu felul de a bea şi încearcă să bea "controlat", porţionat sau în cantităţi limitate. Îşi propune sau îşi promite că va bea doar un pahar sau că va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt încălcate. De cele mai multe ori, persoanele care consumă abuziv

alcool sau cele dependente de alcool neagă sau refuză discuţiile referitoare la consumul şi problemele cauzate de dependenţa de alcool.

Consumul de alcool determină dependenţă psihică şi fizică.

Consumul de alcool poate cauza în timp dependenţă psihică şi dependenţă fizică.

Semne ale dependenţei psihice:

stările de indispoziţie (frustrare, anxietate, stări depresive) sunt înlaturate prin consum;

anticiparea consumului, planificarea consumului şi a ocaziilor de a consuma; evocarea cu plăcere a momentelor de consum; în situaţii limită cu mare presiune emoţională (deces, boală, divorţ, pierdere,

câştiguri foarte mari, stări euforice) persoana dependentă se gândeşte la consumul de alcool.

Semne ale dependenţei fizice:

după 24-36 de ore de la întreruperea consumului apare tremuratul matinal al mâinilor şi al picioarelor;

dificultăţi de coordonare a mişcărilor, probleme de echilibru şi mers; transpiraţie, stare de greaţă şi/sau vărsături; durere de cap, tensiune, probleme cardiace; tulburări de somn; alte semne specifice sevrajului alcoolic.

Evolutia dependentei de alcool - fazele alcoolismului

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:F1. Faza pre-alcoolicaF2. Faza de debut F3. Faza criticaF4. Faza cronica

F1. Faza pre-alcoolicăEste faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin:- consum de alcool repetat. Multi consumatori în exces nu depasesc niciodata acest punct.- cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum

F2. Faza de debut In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:

1. Amnezie2. Consum de alcool pentru efectul în sine3. Ascunderea alcoolului4. Preocupare fata de alcool5. Sorbirea cu sete a primului pahar6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum

F3. Faza criticăEste faza în care dependenţa de alcool este deja instalată. Alcoolicul manifestă urmatoarele:

9. Pierderea controlului, persoana promite sau îşi propune să bea "mai puţin" dar constată că nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, că pierde simţul măsurii, că ajunge iar la ebrietate, beţie, stare de intoxicatie, comă alcoolică.10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament14. Intreruperea relatiilor sociale15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati 16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati17. Re-interpretarea relatiilor personale18. Auto-compatimire marcata, stari depresive19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta33. Consum matinal de alcool

F4. Faza cronicăEste ultima fază a dependenţei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "băutul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:

34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar35. Deteriorare etică - sistemul de valori s-a modificat (devine, mincinos, iresponsabil, etc.)36. Deteriorare severă a gândirii37. Deteriorare socială prin compania consumatorilor38. Înlocuirea oricărei băuturi cu băutură alcoolizată39. Tremuraturi, consumă alcool pentru evitarea sevrajului40. Refuză, nu acceptă starea de degradare fizica si psihica în care a ajuns

În cazul consumului excesiv de alcool pot apărea psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool:

1. Betia patologicăEste o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil în urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata în timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. 

2. Delirium tremensReprezinta o stare grava în care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ în ultimii ani multumita unor medicamente noi.

3. Halucinoza alcoolicaSe aud voci vorbind între ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!

4. Gelozia obsesiva a alcooliculuiEste obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste în relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si în atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu în ultimul rând, frica de a-si pierde partenerul de viata.

5. Encefalopatia WernickeEste o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata în pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).

6. Sindromul KorsakovTulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.Un sindrom acut de sevraj reprezinta întotdeauna un motiv serios pentru internarea în spital. În spital se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

Tipuri de alcooliciFelul de a bea diferă de la persoană la persoană. Ca atare abuzul de alcool si dezvoltarea alcoolismului (a dependentei de alcool) diferă in functie de frecventa si cantitatea care se bea, de motivatia consumului si de perioada de pauza dintre consumuri. Profesorul E. M. Jellinek a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a descris cinci (V) tipuri de bautori:

1. Bautorii de tip AlfaMotivul principal al consumului: relaxare, destresare, evadarea din stari de dispozitie neplacute.Acestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.

2. Bautorii de tip beta.Motivul principal al consumului: obisnuinta de a asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti, botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.

3. Bautorii de tip gama.Motivul principal al consumului: nevoia psihica si fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute (depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-motorie, dureri si indispozitii fizice).Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare, apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute (tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a putea avea un somn cat de cat confortabil.

4. Bautorii de tip delta.Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a consuma alcool, obisnuintaAcestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). Exemplu: obiceiul zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.

5. Bautorii de tip epsilon (băutori periodici).Motivul principal al consumului: decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau de depasire a resurselor functionale fizice si psihice.Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu: dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2 saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.

 

4. Tratamentul alcoolismului.

În cazul alcoolismului startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor etape: dezalcoolizarea, consilierea psihologică, recuperare psihologică şi comportamentală într-o clinică sau într-un centru staţionar, participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstinenţi.

4.1. Dezalcoolizarea în cazul alcoolismului şi dezintoxicarea(prescurtare"detox") în cazul consumului de droguri şi a altor substanţe implică de regulă spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic). Se actionează pentru eliminarea din organism a substanţei faţă de care pacientul este dependent şi pentru a ameliora stările neplacute de ordin fizic şipsihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substanţă sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale, remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate abuz sau dependenţă.

Dacă doreşti mai multe detalii despre etapa dezalcoolizării click aici.

Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sună medicul tău de familie şi  întreabă-l care este cel mai apropiat spital din zonă unde se poate face dezalcoolizare/detox.

4.2. Consilierea psihologică

Consilierea psihologică este o formă de intervenţie psihologică ce se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situaţie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criză de natură personală, familială, socială sau profesională. Consilierul îl ajută pe client să gestioneze o situaţie de criză şi îl asistă în găsirea unei soluţii la problema cu care se confruntă.

În cazul persoanelor care doresc să pună stop dependenţei, consilierul poate oferi răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe, tratament) îndrumare, recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte motivaţie puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării consumului.

4.3.Centre de tratament. 

Centrele de tratament precum: centrele staţionare, clinici de specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutică, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamentală şi socială a persoanelor cu dependenţă. Accentul se pune pe consiliere psihologică, psihoterapie individuală, şedinţe de terapie de grup, şedinţe de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaţională, terapie prin artă. În funcţie de specificul şi metoda fiecărui centru, programul de recuperare poate să aibă o durată de la câteva săptămâni la câteva luni. Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, îmbunătăţirea abilităţilor de a comunica şi relaţiona eficient cu ceilalţi, de a-şi (re)dobândi statutul de persoană liberă să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în plan personal, familial şi social/profesional.