INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 31 �� Noiembrie 2014

MALINI

La iniţiativa câtorva militari activiși în rezervă din comuna noastră, cuocazia sărbătoririi, la 25 octombrie,a Zilei Armatei Române, la Monu-mentul Ostașilor Români, a avut loco festivitate cu depunere de coroanede flori.

Au participat generalul de brigadăIon Burlui, generalul de brigadă(r)Vasile Ciornei, maiștrii militari Ele-

na Agapie și Paraschiva-Raluca Chi-riloaie, sergenţii majori Iliuţă Noro-cel și Daniel Ciobanu.

După depunerea coroanei de floridin partea militarilor din Mălini, oaltă coroană, din partea primărieiMălini, a fost depusă de viceprima-rul Dumitru Amariei și secretarulcomunei Nicolae Saftiu.

A fost un omagiu adus Oștirii Ro-

mâne, ostașilor căzuţi pe câmpurilede luptă pentru cucerirea și apărarealibertăţii, independenţei și suverani-tăţii României.

Militarii prezenţi la festivitate auapreciat, în mod cu totul deosebit,iniţiativa primăriei Mălini de a rea-menaja, într-o formă nouă, armo-nioasă, monumentul inaugurat la 22august 1964.

Festivalul Naţional de poezie „Ni-colae Labiș” a ajuns la ediţia cu nu-mărul 46. Este cel mai longeviv con-curs de literatură din România. Și înacest an, 2014, acţiunea de finalizarea avut două acte. Primul a cuprins ac-tivităţi desfășurate în ziua de vineri, 26septembrie, la Suceava și Fălticeni, iaral doilea s-a consumat în ziua de sâm-bătă, 27 septembrie, la Casa Memo-rială „Nicolae Labiș” din Mălini.

Între altele, la Colegiul Tehnic „Pe-tru Mușat” din Suceava, în prima zi afestivalului, a fost lansată lucrarea„Opera Magna”, o carte alcătuită de Ni-colae Cârlan, care cuprinde tot ceea cea scris poetul de la Mălini.

A doua zi, la Mălini, a avut loc fes-tivitatea de premiere a celor mai apre-ciaţi participanţi la concurs.

Un juriu format din critici literari derenume - Mircea Martin, AlexandruCistelecan, Adrian Dinu Rachieru,

Mircea A.Diaconu și Vasile Spiridon -a apreciat valoarea textelor trimise detinerii care bat la porţile poeziei.

De asemenea, au oferit premii 20 deredacţii ale unor reviste literare dintoată ţara.

Marele premiu al Festivalului a fostcâștigat de un tânăr poet din Bârlad,judeţul Vaslui - Dan Dediu.

Premiul I a fost atribuit sucevenceiLavinia Loredana Nechifor.

con�nuare în pagina 2

Festivitate cu depunere de coroane de flori la Monumentul Ostașilor Românidin comuna Mălini, cu ocazia sărbătoririi

Zilei Armatei Române

Ziua de 1 Decembrie este proclamată prin Lege, Ziua Naţională aRomâniei.

Această hotărâre a Parlamentului României este legată de faptul căla 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituitădin 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţidin toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o rezoluţie princare s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat,Crişana, Sătmar şi Maramureş cu România.

Ziua de 1 Decembrie 1918 este finalizarea istorică a luptei românilorpentru Unitate Naţională şi constituie momentul incandescent al for-mării ROMÂNIEI MARI. Actul de la 1 Decembrie 1918 continuăstrălucitor acţiunile unioniste ale românilor din Basarabia (mar-tie1918) şi Bucovina (noiembrie 1918).

con�nuare în pagina 2

Consiliul Local al comunei Mălini a adoptat, în şedinţa din 19 septem-brie 2014, hotărârea privind aprobarea scutirii de plată a majorărilor de în-târziere şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare constând în impoziteşi taxe locale, redevenţe şi chirii datorate bugetului local de către per-soanele fizice de pe raza administrativ-teritorială a comunei.

Hotărârea Consiliului Local stabileşte că persoana care achită până la 24decembrie 2014 suma datorată la bugetul local va fi scutită de plata ma-jorărilor pentru întârziere.

Hotărârea Consiliului Local are în vedere prevederilor articolului 125 dinO.G. nr. 92 din 2003 privind Codul de Procedură Fiscală, modificată şi re-publicată; precum si H.G. nr. 1050 din 2004 privind aprobarea normelormetodologice de aplicare a O.G. 92 din 2003 privind Codul de ProcedurăFiscală.

Festivalul Național de poezie „Nicolae Labiș” 2014Concursul de creație dedicat poetului

de la Mălini a ajuns la ediția cu numărul 46

11 DDeecceemmbbrriiee ZZiiuuaa NNaa]]iioonnaall\\ aa RRoommâânniieeii

HOTĂRÂRE IMPORTANTĂ

RReeppeerree aallee oorrttooddooxxiieeii rroommâânnee[[ttii~ Mănăstirea Neamţ ~

con�nuare în pagina 2

2 INFO M|LINI

urmare din pagina 1

Poporul român, în finalul unei epopei multi-seculare, în urma unor sacrificii dureroase, înurma unor suferinţe tragice şi profunde, înurma unor jertfe fără seamăn, a valorificat ad-mirabil conjunctura internaţională favorabilăcreată în urma primului război mondial şi adestrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.

Vârful de lance al acţiunii care a creat con-diţiile Marii Uniri a fost comportamentul su-praomenesc al ostaşilor Armatei Române înlupta împotriva formaţiunilor militare ger-mane.

O armată bine pregătită, bine înzestrată şicondusă de generali nemţi infatuaţi a fost în-vinsă de spiritul de sacrificiu al ostaşuluiromân, de inteligenţa tactică şi strategică alecomandanţilor Armatei Române.

Chemarea „Treceţi batalioane române Car-paţii” nu a fost o lozincă, nu a fost numai crea-ţia unui muzician inspirat, mesajul acesta afost nutrit de milioane de români trăitori de o

parte şi de alta a Carpaţilor.Armata Română, prin sacrificii inimaginabile

a dus spre desăvârşire un îndemn care veneade peste secole, un mesaj multisecular: româ-nii, de peste tot, din toate provinciile istorice sătrăiască între hotarele unui stat unitar.

Istoria este un arbitru necontrolabil. Vitre-giile vremii ne-au aruncat pe noi, pe români,spre cele mai neaşteptate limanuri. Neamuricotropitoare, turci, greci, ruşi, austrieci, unguri,nemţi s-au aflat, sau au vrut să se afle, de-a lun-gul vremii, diriguitorii neamului nostru.

Iată, în anul 2014, se spune că „România esteun stat naţional, suveran şi independent, unitarşi indivizibil!”

Să ne raportăm la voinţa înaintaşilor noştricare au înfăptuit Marea Unire şi s-o evaluăm laceea ce este România la 1 Decembrie 2014!Vom constata, adaptând puţin zicerea genială,celebră a cronicarului: „nu sunt vremile subromân, ci bietul român sub cârma vremii…”

De aici, putem spune, cu optimism controlat,că vremea românilor „va să vină!”

Am găsit de cuviinţă ca la ceas sărbătoresc,de Ziua Naţională a României, să reproducemversurile originale ale cântecului care a însu-fleţit ostașii români în luptele pentru întregi-rea ţării. Cântecul acesta a sunat ca un ordinancestral și a fost creat în timpul primuluirăzboi mondial.

Ulterior, în contextul emulaţiei patrioticenutrite de Cenaclul Flacăra, cântecul s-a îm-bogăţit cu strofe noi și a marcat, cu semnifi-caţiile sale, generaţiile contemporanefenomenului iscat și alimentat de Adrian Pău-nescu.

Treceți batalioaneromâne Carpații

Treceți batalioane române Carpații,La arme cu frunze și flori.V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frațiiCu inima la trecători.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamăNădejdea e numai la noi.Sărută-ți copile părinții și frațiiȘi-apoi să mergem la război.

'Nainte! 'Nainte cu sabia-n mână,Hotarul nedrept să-l zdrobim.Să trecem Carpații, ne trebuie ArdealulDe-o fi să ne-ngropam de vii.

IERUSALIMULORTODOXIEI ROMÂNE

Istoria românilor, istoria culturii naţionale,istoria ortodoxiei au multe elemente comune cuistoria Mănăstirii Neamţ. Aici, la MănăstireaNeamţ s-au aflat, în timp, ctitori mari voievozimoldavi: Petru I Mușat, Alexandru cel Bun, pre-cum și Stefan cel Mare și Sfânt. Aici, la Mănăs-tirea Neamţ, a fiinţat cea mai vestită școală degrămătici și caligrafi a neamului românesc,creată și condusă de Gavriil Uricul – autorul, în1429, a unui Tetraevanghel care se află astăzi înBiblioteca Bodleiană de la Oxford. Aici, la Mă-năstirea Neamţ s-a dezvoltat și a funcţionat, așacum se întâmplă și în zilele noastre, o adevăratătradiţie a credinţei, a religiozităţii, a spirituali-tăţii ortodoxe.

Iată un exemplu: în veacul al XVIII-lea, pevremea când stareţ era cuviosul Paisie, Mănăs-tirea Neamţ avea o obște de peste o mie de că-lugări români, ruși, bieloruși, ucraineni, greci,

sârbi, bulgari, care proveneau din 23 de ţări or-todoxe.

La hramul Mănăstirii Neamţ, spune un cro-nicar, „însuși binecredinciosul Ștefan cel Mareși Sfânt venea călare, împreună cu supușii săi, șise ruga timp de mai multe zile de ÎnălţareaDomnului și ţinea sfat cu mitropolitul deatunci, Teoctist.”

După peste 600 de ani de activitate rodnicăîn învăţământul teologic, în cultură, după 600de ani de istorie și rugăciune neîntreruptă, Mă-năstirea Neamţ merită cu prisosinţă titlul carei s-a dat peste timp, acela de Ierusalimul Orto-doxiei Române.

CREDINŢĂ ȘI ÎNVĂŢĂTURĂ

Mănăstirea Neamţ are o istorie veche. O is-torie care începe pe la anul 1390, când voievo-dul Petru I Mușat înalţă o biserică din piatrăînchinată sfântului Gheorghe.

Mai târziu, pe la 1401, Alexandru cel Bun face

zidurile împrejmuitoare ale mănăstirii.În 1429 se realizează aici, la Mănăstirea

Neamţ, o lucrare celebră, Tetraevanghelul ,aflat astăzi la Biblioteca Bodleiană din Oxford.

În anul 1476, după înfrângerile suferite înluptele cu oastea lui Ștefan cel Mare, oștireaturcă, sub conducerea lui Mohamed al II-leadistruge, pustiește mănăstirea. După nouă anide la dezastrul provocat de turci, Ștefan celMare începe zidirea bisericii cu hramul „În-ălţarea Domnului”, biserică ce va fi sfinţitădupă strălucita victorie a voievodului de la Co-drii Cosminului împotriva armatei poloneze.

În 1821 se înfiinţează la Mănăstirea Neamţ„școala lui Ilarie”, în 1834 apare „școala lui Ne-onil”, iar la 1843, Gheorghe Asachi și mitropo-litul Veniamin Costache pun bazele unei „școliduhovincești”. Tradiţia învăţământului religioseste ridicată la cel mai înalt rang în 1855, cândGheorghe Ghica înfiinţează Seminarul teologicde la Neamţ.

CTITORULȘTEFAN CEL MARE

De-a lungul vremii, Mănăstirea Neamţ a fostafectată de evenimente nedorite, nefericite.Unul dintre acestea a fost cutremurul distrugă-tor din 1471, care a produs pagube uriașe. Darceea ce nu a putut distruge cutremurul au dis-trus hoardele turcești la 1476. Între altele, bi-serica a fost foarte deteriorată. În acestecondiţii, Ștefan cel Mare hotărăște să ridice obiserică nouă. Astfel, apare cel mai reprezenta-tiv monument al arhitecturii moldoveneștimușatine: biserica „Înălţarea Domnului”.

Pe lângă elementele constitutive tradiţionale–pronaos, naos, abside, altar- la această bise-rică se vor adăuga elemente noi: gropniţa șipridvorul. Și modul de decorare a faţadelor esteunul cu totul nou.

Iată și un fragment din textul pisaniei: „Cuvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșireaSfântului Duh, Io Ștefan Voievod a binevoit și aînceput și a zidit acest hram pentru rugăciuneasa și a Doamnei sale Maria și a fiului său Bog-dan și a celorlalţi fii ai săi și s-a sfârșit în anul7005(1497).

REVIGORAREA

În timpul de după decembrie 1989, mănăsti-rea a cunoscut o perioadă de înflorire. Cu ocaziaîmplinirii a 500 de ani de la sfinţirea bisericii„Înălţarea Domnului”, în 1997, întreaga încintăa mănăstirii a fost restaurată.

S-a construit casa „Pelerinul”, pentru primi-rea de oaspeţi, centrul social cultural „SfântulPaisie de la Neamţ” și biserica „Sfântul IoanIacob de la Neamţ”. Biserica a fost ridicată pen-tru elevii Seminarului Teologic care funcţio-nează în mănăstire.

La această oră, mănăstirea are o obște de 65-70 vieţuitori care, prin trudă și rugăciune, ducmai departe o frumoasă și grea tradiţie.

~ REPERE ALE ORTODOXIEI ROMÂNEȘTI ~MMĂĂNNĂĂSSTTIIRREEAA NNEEAAMMȚȚ

1 Decembrie ZZiiuuaa NNaaţţiioonnaallăă aa RRoommâânniieeii

Festivalul Național de poezie „Nicolae Labiș” 2014Concursul de creație dedicat poetului de la Mălini a ajuns

la ediția cu numărul 46

La fel ca și în exerciţiul bugetar din 2014,Consiliul Local Mălini a hotărât ca, exceptânddouă situaţii, taxele şi impozitele pentru anul2015 să rămână la acelaşi nivel cu al celor din2013. De reţinut că în comuna Mălini se men-ţine acelaşi nivel al taxelor şi impozitelor încădin 2010.

De asemenea, se menţine hotărârea Consi-liului Local Mălini privind reducerea cu 10 lasută a cuantumului unor taxe şi impozite încazul în care sunt achitate până la 31 martie2015.

Se vor bucura de această reducere persoa-nele fizice şi juridice care vor plăti impozitul

pentru clădiri, persoanele fizice care vor plătiimpozitul pentru terenul agricol, persoanele fi-zice şi juridice care vor achita taxele pentru te-renuri şi mijloacele de transport.

Având în vedere majorarea preţurilor laenergia electrică şi combustibili, la piesele deschimb pentru autoutilitara din dotarea pri-măriei, precum şi a taxelor la groapa de gunoi,Consiliul Local a stabilit nivelul taxelor ce sevor încasa în 2015 de la persoanele fizice pen-tru serviciile de canalizare la 50 lei pe an. Lafel, taxele plătite de persoanele fizice pentruserviciul de salubrizare vor fi tot de 50 lei pean.

TTAAXXEE ŞŞII IIMMPPOOZZIITTEE 22001155- cu excepţia taxelor pentru salubrizare şi folosire

a instalaţiei de canalizare, celelalte taxe şi impozitelepe anul 2015 rămân la nivelul celor din 2013

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ, pictată la Lida (Israel) în anul 665, este o icoanădăruită de Basileul Ioan al VIII-leavoievodului Alexandru cel Bun

UN CÂNTEC ISTORIC

urmare din pagina 1

Premiul II a revenit poetei Ana-Maria Sârbu,din Râmnicu Sărat, judeţul Buzău.

Premiul III a revenit concurentei Ioana Vin-tilă din Sibiu.

Premiul special „Nicolae Labiș”a fost câști-gat de Anastasia Gavrilovici, din Ipotești.

Printre premianţi s-a aflat și Dumitru Ale-xandru Gheraș din Chișinău, republica Mol-dova. El s-a bucurat de aprecierea revistei„Steaua”din Cluj.

Și de această dată, prin numărul mare departicipanţi, prin organizare și desfășurare,Festivalului Naţional de poezie „Nicolae Labiș”și-a atins pe deplin scopul, acela de a desco-

peri, de a sprijini și de a promova noi și auten-tice talente din rândul tinerilor autori de poe-zie.

Festivalul Naţional de poezie „NicolaeLabiș”, ediţia cu numărul 46, a fost organizatde Consiliul Judeţean Suceava, prin CentrulCultural„Bucovina”, respectiv Centrul pentruConservarea și Promovarea Culturii Tradiţio-nale Suceava, în parteneriat cu Muzeul Buco-vinei, Uniunea Scriitorilor din România,Societatea Scriitorilor Bucovineni, Inspectora-tul Școlar Judeţean Suceava, Colegiul Tehnic„Petru Mușat”, Biblioteca Bucovinei „I.Sbiera”,Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni,muzeul „Ion Irimescu” Fălticeni și primăriacomunei Mălini.

3INFO M|LINI

Desele modificări care au loc în legislaţiadin România conduc la situaţii neplăcute înactivitatea noastră de zi cu zi. Dacă este ne-voie de schimbări, uneori neaşteptat de dese,într-o lege sau alta, dacă admitem că dina-mica legislaţiei româneşti este absolut nece-sară sau, oricum, încă greu de temperat,aceste lucruri nu-l ajută pe cetăţeanul care aîncălcat o prevedere a unei legi fără a aveahabar de conţinutul acesteia.

În drept funcţionează un principiu potrivitcăruia „nimeni nu se poate scuza, invocândnecunoaşterea legii”. Cu alte cuvinte, cunoş-teai sau nu cunoşteai conţinutul unei legi,dacă ai încălcat-o suporţi consecinţele.

Iată de ce în ţara noastră cunoaşterea şi res-pectarea legilor este o îndatorire primordialăa tuturor cetăţenilor, îndatorire înscrisă înconstituţie.

Având în vedere cele menţionate mai sus,redacţia publicaţiei „Info Mălini” a luat iniţia-tiva de a face cunoscute unele prevederi alelegilor mai vechi sau mai nou apărute.

Iată câteva prevederi conţinutede noul Cod Rutier sau, mai bine spus,

de Codul Rutier actualizat în 2014:

� depăşirea vitezei legale cu 10-20 km/oră se sanc-ţionează cu 180-270 lei amendă şi 2 puncte penali-zare;

� depăşirea vitezei legale cu 21-30 km/oră se sanc-ţionează cu 360-450 lei amendă şi 3 puncte penali-zare;

� depăşirea vitezei legale cu 31-40 km/oră se sanc-

ţionează cu 540-720 lei amendă şi 4 puncte penali-zare;

� depăşirea vitezei legale cu 41-50 km/oră se sanc-ţionează cu 810-1800lei amendă şi 6 puncte penali-zare;

� nefolosirea centurii de siguranţă se sancţioneazăcu 180-270 lei amendă;

� folosirea telefonului mobil în timpul mersului sesancţionează cu 180-270 lei amendă;

� conducerea autovehiculului sub influenţa băutu-rilor alcoolice se sancţionează cu 810-1800 leiamendă şi reţinerea permisului de conducere pentru90 de zile (dacă fapta nu constituie, potrivit legii, in-fracţiune);

� conducerea autovehiculului de către o persoanăcare prezintă, în momentul prelevării probelor, o îm-bibaţie mai mare de 0,80g/l alcool în sânge se pe-depseşte cu închisoare de la un an la cinci ani;

� refuzul prelevării probelor se pedepseşte tot cuînchisoare de la un an la cinci ani;

� conducerea autovehiculelor pe drumurile publiceacoperite de zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesteasă fie echipate cu anvelope de iarnă, se sancţioneazăcu 810-1800 lei amendă.

ATENŢIE! Potrivit articolului 6 din Ordonanţa deUrgenţă a Guvernului, numărul 195 din 2002, mope-dul (scuterul, motoreta) este considerat autovehicul.Astfel, pentru a circula pe drumurile publice cu unastfel de vehicul, conducătorul respectiv trebuie săaibă permis de conducere corespunzător. Permiselede conducere pentru orice categorie de vehicule suntvalabile şi pentru cele din categoria AM (mopede).

Rubrică realizată cu sprijinul domnului inspectorPavel OANEA

- şeful secţiei de poliţie rurală Mălini -

E bună sarea în bucate,dar în cantităţi reduse

Celebrul tâlc al nu mai puţin ce-lebrei poveşti „Sarea în bucate”,scrisă de Petre Ispirescu, pare a numai fi „de actualitate”. După ce, deo bună bucată de vreme, mediciicardiologi, şi nu numai, atrag aten-ţia asupra necesităţii unui consummoderat de sare, specialişti renu-miţi, cercetători de mare calibruaduc argumente ştiinţifice careconsacră faptul că consumul redusde sare este, cu adevărat, un factorbenefic pentru sănătate. Ba, maimult, consumul moderat de saresalvează vieţi. O echipăde cercetători britanicia analizat obiceiurilealimentare ale unuinumăr de 31.500 depersoane, între anii2003 şi 2011. Înaceastă perioadă,aportul de sare pentruhrana grupului ţintă(31.500 de persoane) a fost reduscu 15 la sută. Rezultatul: o scăderede 42 la sută a accidentelor vascu-lare cerebrale şi de 40 la sută a co-ronaropatiilor şi a maladiilorcardiovasculare.

Consumul ideal de sare, stabilitde Organizaţia Mondială a Sănătă-ţii, este de cinci grame pe zi. Daracelaşi studiu arată că oamenii nurespectă această limită, şapte per-soane din zece continuă să mă-nânce prea sărat.

Hipertensiuneaarterială - sub control

Hipertensiunea arterială este o

afecţiune des întâlnită, iar trata-mentul acesteia este anevoios șicostisitor. Iată, însă, că apar va-riante la tratamentul obișnuit,alo-pat.

Una din variante ar fi consumulpolenului de albine.Experţii în far-macologie susţin că administrarearegulată de polen adunat de harni-cile insecte coboară, în mod natu-ral, hipertensiunea arterială. Se ia,o dată pe zi, dimineaţa, înainte dea mânca, o linguriţă de polen.

În cadrul celebrei universităţiHarvard (SUA), s-a realizat un stu-diu care a demonstrat că o dietă deo săptămână cu fructe crude, ţi-

nută o dată pe lună,regularizează în modideal tensiunea. Cerce-tătorii atrag atenţia căîn cadrul unui aseme-nea tratament se ex-clud alte alimente.

Medicii suedezi auajuns la concluzia căbolnavii de hiperten-

siune trebuie să mănânce brânzăde vaci. Consumul zilnic a 125 –150 de grame de brânză de vaci,simplă sau combinată cu alte ali-mente, ajută semnificativ la ame-liorarea bolii.

Usturoiul este un antidot seriosîn lupta cu hipertensiunea arte-rială. Experienţe riguroase, efec-tuate în instituţii de cercetare abolilor de inimă, au demonstrat căbolnavul care consumă trei căţei deusturoi pe zi reduce riscul de ataccerebral cu 40 la sută.

Iată patru soluţii care ne potajuta să ţinem sub control pericu-loasa suferinţă care este hiperten-siunea arterială.

Pic\turade

s\n\tate

„Nimeni nu se poate scuza,invocând necunoaşterea legii!”

SSaannccţţiiuunnii lleeggaattee ddee nneerreessppeeccttaarreeaapprreevveeddeerriilloorr CCoodduulluuii RRuuttiieerr

MĂSURI DE PREVENIRE

Regula cea mai importantă pentruprevenirea incendiilor constă în obli-gativitatea supravegherii perma-nente a focului – fie că arde îninteriorul casei (în sobe ), fie că ardeîn exteriorul acesteia.

Este interzisă folosirea chibrituri-lor, lumânărilor, lămpilor de ilumi-nat cu petrol în spaţii cu pericol deincendiu (grajduri, magazii, depozitede furaje, poduri ale locuinţelor, alteanexe). De asemenea, prezintă peri-col iminent folosirea acestor surse înapropierea buteliilor de aragaz, pre-cum şi pe mirişti, pajişti, în pădurisau în apropierea acestora.

Constituie pericol major de incen-diu depozitarea în podurile locuinţe-lor a materialelor lemnoase, afurajelor sau a altor materiale com-bustibile sau inflamabile (butelii dearagaz, bidoane cu produse petro-liere).

Coşurile de fum vor fi verificateperiodic, curăţate şi reparate de per-soane calificate şi autorizate.

Se interzice folosirea afumătorilorimprovizate în podurile clădirilorprin scoaterea unor cărămizi din coş.De asemenea, este interzisă folosirea

afumătorilor improvizate ori ampla-sarea acestora în magazii, şuri, re-mize, şoproane sau în apropiereamaterialelor combustibile.

Un pericol foarte mare îl repre-zintă folosirea instalaţiilor electricecu defecţiuni sau improvizaţii, utili-zarea de conductori electrici cu izola-ţii îmbătrânite sau neprotejaţicorespunzător faţă de materialelecombustibile.

CAUZE FRECVENTE DE PRODUCERE A INCENDIILOR

O statistică realizată de organismespecializate arată că, la nivel naţio-nal, numărul incendiilor produse îngospodăriile cetăţenilor a crescut înmod semnificativ.

Din această statistică reiesecă incendiile au fost produse în

mod frecvent de:

a. instalaţii electrice cu defecţiunisau improvizate, precum şi de su-prasolicitarea acestor instalaţii;b. coşuri de fum necurăţate, neve-rificate şi nereparate;c. focuri deschise făcute în aerliber (pe mirişti, pentru arderea

vegetaţiei etc.). Focuri deschise fă-cute în curţi şi la distanţe mici faţăde materialele combustibile (lemn,hârtie, textile, furaje). Utilizarea îngospodării şi anexe a lumânărilor,făcliilor şi a lămpilor cu gaz fărăluarea măsurilor de prevenire.d. fumatul în magazii, şoproane,fânare, poduri, depozite pentru fu-raje şi în alte locuri cu pericol deincendiu. De asemenea, s-au pro-dus incendii de la ţigări nestinse,uitate sau aruncate la întâmplarepe materialele combustibile.e. jocul copiilor cu focul. Estevorba de copii nesupravegheaţicare au produs numeroase incen-dii atât în interiorul locuinţelor,cât şi în afara acestora.f. mjloace de încălzire defecte saucu improvizaţii: sobe defecte,sparte, nereparate, aparate elec-trice improvizate, defecte sau su-prasolicitate.

Cauzele incendiilor sunt nume-roase şi foarte diferite. De aceea estenevoie de o conduită preventivă, degrijă şi atenţie în folosirea oricăreisurse de aprindere. Fiindcă, nu-iaşa?, paza bună trece primejdia rea.

Curier juridic

PPrreevveenniirreeaa iinncceennddiiiilloorr îînn ggoossppooddăărriiiillee cceettăăţţeenniilloorr

Zâmbiţi, vă rog…

Un ascultător întreabă la Radio Erevan:- Cum se poate deosebi un elveţian bogat de unul sărac?Radio Erevan răspunde:- Foarte simplu, cel sărac îşi conduce singur Mercedesul…

***

Ştire la Radio Erevan:- Dragi ascultători, avem bucuria să vă aducem la cunoştinţă una

dintre cele mai noi şi mai importante descoperiri ale oamenilor deştiinţă. După îndelungi cercetări, s-a constatat că, în toate cele pestecinci mii de cazuri studiate, creierul feminin este de două ori maifrumos decât cel bărbătesc!

***

Un ascultător întreabă Radio Erevan:- Cum se face că Adam şi Eva au trăit peste opt sute de ani, iar

omul de astăzi abia dacă ajunge la o sută de ani?Radio Erevan răspunde:- Deoarece, între timp, medicina a progresat foarte mult.

***

O doamnă a aflat că în viaţa unei femei există 10 ani cu adevăratfrumoşi şi întreabă dacă lucrurile stau chiar aşa şi care este interva-lul acesta fericit.

- Absolut – răspunde Radio Erevan. Este vorba de intervalul din-tre 28 şi 30 de ani.

***

O bunicuţă are o nepoată de 11 ani şi vrea să ştie dacă poate să în-ceapă să-i facă educaţie sexuală. Radio Erevan răspunde:

- Puteţi, dacă vreţi să aflaţi noutăţi.

4 INFO M|LINI

urmare din numărul 30

Mai târziu, după unirea Bucovinei cuRegatul României (1918), când s-a des-fiinţat graniţa cu Austro-Ungaria,peste râul Suha Mică, la 2 Km de satulPâraie, era satul Valea Seacă(ValeaMoldovei, de azi), unde erau cojocarirenumiţi, precum cei din familiile Or-hean sau Rusu, la care îşi coseau bon-zile şi cei din zona Humorului. Încet,încet, aceste bundiţe au pătruns şi înzona Măliniului. Bundiţa de ValeaSeacă era din piele de oaie, cu două bu-zunărele mici în faţă şi cu prim negrudin piele de miel, iar ornamentele erausimple şi se executau prin a coase unşnur negru („şarpac”) de care se legauornamente geometrice simple numite„musculiţe” sau „fluturaşi”. Toateaceste ornamente se coseau cunegru pe „burdujel”.

Pentru lucru, se purta „boandaînfundată”, un fel de pieptar dinpiele de oaie, neornamentat, în-cheiat cu „bunghi” (nasturi dinpiele) la subbraţul stâng şi careera folosit în special de ciobani.Tot pentru lucru era şi „spenţe-lul”, o boandă mai lungă, din pielede oaie, ornamentată cu piele deburdujel, găurit cu ştanţa, cudouă buzunare mari, cu un primde miel îngust numai la guler şiîncheiată în faţă cu nasturi folo-siţi la oraş pentru hainele „nem-ţeşti”.

Bărbaţii purtau cămaşa lungăpână la genunchi, indiferent devârstă, lucru care acum s-a maipierdut deoarece oamenii s-au luatdupă portul bărbaţilor din ansamblu-rile folclorice profesioniste care poartăfusta scurtă. Cel mai urât lucru la por-tul bărbaţilor era considerat atuncicând „se vedea fundul la iţari”.

Cămaşa bărbătească de sărbătoareera confecţionată din pânză cu urzealadin bumbac, peste care se bătea totbumbac, astfel încât ieşea o pânză albăimaculată. Cămaşa bărbătească de săr-bătoare, confecţionată din pânză debumbac, era de obicei neornamentată,având doar o bată întoarsă, lată decinci-şase cm. Uneori cămaşa de săr-bătoare era ornamentată cu pui negri,simpli, cu motive geometrice sau flo-rale sau era ornamentată cu „hagiur” lapoale şi la mâneci, care se realiza prinscoaterea unor fire din ţesătura pânzei,apoi i se coseau diferite motive florale

sau geometrice.Un alt mod de ornamentare a cămăşii

era „tigitura turcească” care se realizaprin tivirea marginii cămăşii, la poale şila mâneci, iar lângă tiv se scoteau câtevafire, apoi se cosea un model simplu si în-gust cu forme geometrice. Cămăşileaveau gulerul întors, îngust, neorna-mentat sau ornamentat cu motive flo-rale colorate, cusute cu mărgele sau aţă.Pe sub cămaşa de sărbătoare se purta ocămaşă scurtă, fără guler sau cu guler şicu „brăţări” (manşete). Cămaşa „de pur-tat” (de lucru) era „de fuior”şi dintr-opânză de un alb mai închis, confecţio-nată cu urzeala de cânepă, peste care sebătea tot cânepă şi era neornamentată.Cămăşile se mai confecţionau şi dintr-opânză de calitate intermediară, cu ur-

zeala din bumbac, peste care se bătea in.Bărbaţii îşi acopereau picioarele cu

iţari ţesuţi în „ozoare”, cu strămăturăsau cu lână. Vara, la lucru, purtau iz-mene din pânză, iar iarna cioareci din„pănură”. Pănura era o ţesătură groasă,din lână, prelucrată la chiuă, de culoarealbă, brumărie sau neagră. Mălinariimergeau la chiuă în satul Borca, din ju-deţul Neamţ.

La femei cămăşile erau făcute din ace-leaşi categorii de pânză ca şi la bărbaţi,cu deosebirea că erau mai înflorate, iarpuii, aşezaţi pe mâneci, stani şi poale,aveau motive geometrice de culoareroşie cu verde la altiţă sau negri pestetot. Puii menţionaţi mai sus erau ţesuţi,dar erau şi pui cusuţi care de obiceiaveau motive florale simple şi colorate.

profesor Ioan ILIŞESCUcon nuare în numărul 32

Costumul naţionalîn comuna Mălini

În ultima vreme, în comuna Mălini au apărut o serie deobiective care relevă grija primarului Petru Nistor, a Consiliu-lui Local pentru felul în care arată spaţiul locuit de comunita-tea noastră, preocuparea de a face plăcută trecerea turiștilorprin localităţile noastre, de a le facilita informarea cu privire la

autorităţile și serviciile locale. Astfel au apărut cele două par-cări, una în zona Mielușoaia, iar cealaltă în zona Pojorâta (înapropierea pârtiei de schi). Astfel au apărut afișaje cu informa-ţii despre comună, cu numere de telefon care pot fi utile înanume împrejurări. Toate acestea dovedesc faptul că în admi-

nistraţia comunei Mălini se manifestă iniţiativă, spirit gospo-dăresc, bun gust, inspiraţie modernă, înnoitoare.

De aici și concluzia multor persoane care au vizitat zonanoastră: „Mălini – o comună cum alta nu este!”

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela Tudosia

Andreea TudosiaTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

„MĂLINI - O COMUNĂ CUM ALTA NU ESTE!”INIȚIATIVĂ, SPIRIT GOSPODĂRESC, BUN GUST, INSPIRAȚIE ÎNNOITOARE

AAm cunoscut cu puţinăvreme în urmă o familiealcătuită din doi tineri:

Constantin şi Mihaela Roman.Între altele, cei doi soţi, cărora lise alătură şi fratele Mihaelei,Gheorghe Muscăliţa, sunt pasio-naţi de apicultură – un domeniu,să recunoaştem, foarte special,foarte spectaculos, un domeniuextrem de pretenţios.

Un domeniu foarte riscant maiales în zona noastră, unde condi-ţiile de climă, condiţiile meteoro-logice nu sunt dintre cele maifavorabile.

Pasiunea pentru albinărit, pre-cum şi secretele creşterii şi îngri-jirii miraculoaselor vietăţi, au fostpreluate de la un priceput şi expe-rimentat apicultor, Dumitru But-naru. Un om care s-a dedicatacestei activităţi preţ de vreo 35de ani.

Cei trei tineri se ocupă de api-cultură în paralel cu activităţilelor profesionale: Mihaela – edu-catoare la o grădiniţă de copii,Constantin – bucătar, Gheorghe –jandarm.

Albinăritul, cum spuneam şicum o ştie oricine, este o ocupaţiefoarte pretenţioasă, cu exigenţede care trebuie să ţii seama zi dezi – indiferent de anotimp, indife-

rent de starea vremii. De aceea,cei trei îşi împart atent şi rigurosresponsabilităţile. Nu este uşordeloc să ai grijă de peste 100 defamilii de albine – să le protejezide boli, sau să le tratezi atuncicând, totuşi, acestea apar, să lehrăneşti, atunci când este nevoie,să aplici mereu acele metode efi-ciente cerute de tehnologia dindomeniu. Probabil că acţiunea ceamai spectaculoasă este aceea carese petrece în anotimpurile calde –în pastorală. Începând din lunaaprilie a fiecărui an se merge custupii în pastorală: la rapiţă, lasalcâm, la floarea soarelui sau înzone păduroase.

- Oricât de atent ai fi, îmi spuneConstantin Roman, oricât de pri-ceput, rezultatul muncii nu esteîntotdeauna unul care să te avan-tajeze. Anul trecut nu ne-a ajutatfaptul că a fost secetă. Anul acestanu ne-a ajutat faptul că a fost ovreme foarte ploioasă. Totuşi noine continuăm efortul. Ne mulţu-mim şi cu mai puţin. Nutrimmereu speranţa că va veni şi tim-pul favorabil când rezultatulmuncii noastre va fi pe măsuramuncii depuse, pe măsura aştep-tărilor.

Constantin Roman are o po-veste de viaţă interesantă. Dacă

din primăvară până în toamnăeste apicultor, în anotimpul receeste bucătar la o mănăstire dinMuntele Athos. Mănăstirea se nu-meşte Vatopedu. Viaţa în acestaşezământ este foarte complexă,cu o componentă pământeană de-osebit de concretă şi de volumi-noasă. Aşa se face că mănăstireaare mereu 180-200 de angajaţi,muncitori. Iar Constantin esteunul dintre ei. Ca bucătar de vreo14 ani, fără întrerupere, el facemâncare pentru un număr impor-tant de persoane. Lucrează, zi dezi, câte 14 ore. S-a obişnuit, deşinu-i este uşor, şi îşi face conştiin-cios datoria.

Mihaela şi Constantin sunt că-sătoriţi de opt ani. Munca lor s-aconcretizat deocamdată într-ogospodărie serioasă, o casă de lo-cuit frumoasă, modernă. Despremărirea numărului de membri aifamiliei se vorbeşte, deocamdată,ca de o perspectivă dorită şi nutocmai îndepărtată.

Aceasta este, pe scurt, povesteacelor trei apicultori din Mălini.Oameni harnici, pricepuţi şi pa-sionaţi, care continuă, cu bune re-zultate, o ocupaţie cu tradiţie înfamilie. O ocupaţie cu rezultate,înainte de toate, dulci.

Dumitru AMARIEI

AAppiiccuullttoorrii ddee ssuucccceess