Influența câmpului electric de 50Hz asupra dezvoltării culturilor de Aspergillus niger

(The influence of the 50 Hz electric field on the development and maturation of Aspergillus niger)

(Full text in Romanian)

Elena RADU1, Daniel LIPCINSKI1, Nicolae TĂNASE1, Iosif LINGVAY1 1INCDIE ICPE-CA, Bucharest

Abstract The influence of the 50 Hz electric field at different intensity on the development and maturation of Aspergillus niger on Czapek-Dox medium with sucrose and starch as a carbon source. The samples were analysed by optical microscopy and the spore production was determined by counting in Bürker-Türk chamber. It was found that the electric field strengths up to 19 V/cm on medium with sucrose, there is a stimulus for growth and spore production – unlike the medium with starch where this has not been found. It has also been found that the higher electric field of 19 V/cm the growth is inhibited and more than 50 V/cm Aspergillus niger no longer develop.

Keywords: electric field, 50 Hz, Aspergillus niger, sucrose, starch

1. Introducere

Unele bioprocese pot fi îmbunătățite prin stimularea electromagnetică și electro-chimică, în condiții de cultivare adecvate ale microorganismelor/celulelor vii în bioreac-toare electrolitice [1]. În acest context, stimularea bioelectromagnetică a culturilor de microorganisme/celule vii cu aplicații în procesele de bio-tehnologie și bioenergie utilizând câmpuri electromagnetice de frecvență joasă reprezintă un domeniu de mare interes [2].

La nivel celular, membrana celulară, nucleul și citoplasma formează un sistem electrochimic complex [3], iar cinetica și mecanismul reacțiilor biochimice de oxido-reducere (redox) ce se desfășoară în volumul citoplasmei și la interfața dintre membrana celulară și citoplasmă sunt determinate de câmpurile electrice ce acționează asupra lor [4].

Majoritatea proceselor metabolice sunt reglate prin pătrunderea în citosol a unei cantități adecvate de ioni. Multe teorii explică efectele biologice ale câmpului magnetic bazate pe modularea permeabili-tății canalelor ionice membranare [5, 6]. Un posibil efect ale expunerii la câmpul electromagnetic este modificarea activității enzimelor implicate în biosinteza afla-toxinelor [7, 8], cu formarea de radicali

liberi, care odată formați, declanșează o serie de reacții în cascadă, ce provoacă leziuni la nivel de ADN și membranei celulare [9–11].

Câmpurile electromagnetice produc efecte atât in vivo, cât și in vitro asupra majorității sistemelor biologice [15]. Efectele biologice depind de intensitatea și forma câmpului perturbator (frecvența, forma pulsațiilor, tipul de modulare etc.), precum și de timpul de expunere. Câmpurile electromagnetice de origine antropică pot afecta organismele atât în mod pozitiv, cât și negativ [16, 17].

Efectele câmpurilor electromagnetice asupra sistemelor celulare sunt diferențiate în funcție de frecvența și intensitatea câmpului. Astfel, câmpurile de frecvență joasă, de obicei sub 1000 Hz, deformează sfera de hidratare a ionilor din citoplasmă și implicit perturbă potențialele de membrană [12] și modifică atât mecanismul, cât și cinetica proceselor biochimice de oxido-reducere, iar în cazul câmpurilor de radiofrecvență (peste 100 kHz) predomină efectele termice, respectiv încălzirea loca-lizată și diferențiată în funcție de caracteristicile electrice (în special permitivitatea dielectrică și conductivitatea electrică) ale celulelor [13, 14].

Aspergillus niger este un fung filamentos, prezintă o distribuție geografică largă [18], ce

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, 63 (2015), nr. 3

69

se datorează toleranței deosebite la condiții extreme de mediu: se dezvoltă într-o plaja largă de temperaturi (10 °C-50 ºC), pH (2-11) [19], salinitate (până la 34 %) [20]. Este deosebit de rezistent la produsele erbicide, pesticide-inclusiv la sărurile toxice ale metalelor grele, pe care le adsoarbe din mediu [21]. Alături de alte microorganisme, Aspergillus niger are un rol important în biodegradarea unor poluanți [22], respectiv bioremedierea solurilor și/sau a apelor de suprafață [23], reducerea și biosorbția compușilor cu crom hexavalent [24], biodegradarea uleiurilor minerale și a unor produse petroliere [25] etc.

Pe de altă parte, are un rol determinant în biodeteriorarea componentelor rețelelor de distribuție a utilităților urbane, cum ar fi izolația anticorozivă a conductelor metalice subterane și a conductelor de gaze din polietilenă [26], a cablurilor subterane de energie [27], a construcțiilor din beton armat [28, 29]. De asemenea, Aspergillus niger accelerează substanțial coroziunea metalelor, cum ar fi oțel carbon [30], cupru [31], chiar și a oțelurilor inoxidabile [32].

Având în vedere aceste considerente, lucrarea are ca scop studiul influenței câmpurilor electrice de 50 Hz asupra creșterii fungului filamentos Aspergillus niger pe mediul Czapek-Dox cu sursă de carbon.

2. Partea experimentală: mod de lucru

Influența câmpului electric asupra culturilor de A. niger a fost studiată pe mediul de cultură mineral Czapek-Dox cu sursă de carbon – comparativ, cu zaharoză și cu amidon. Periodic, s-au făcut observații microscopice (la 24, 48, 72 și 96 de ore). La sfârșitul incubării (96 ore), s-a determinat prin metoda camerei de numărare Bürker-Türk cantitatea de spori formați.

Probele au fost pregătite în vase Petri cu diametrul de 35 mm în care au fost repartizați câte 2 ml mediu de cultură Czapek-Dox (cu zaharoză sau amidon-sursă de carbon) și 1 ml inocul (cultură pură de A. niger de concentrație 105 spori/ml). Inocularea s-a realizat în condiții sterile prin înglobare. Probele au fost așezate in instalația experimentală asigurându-se o distribuție omogenă a liniilor de câmp electric de 50 Hz în tot volumul mediului de cultură și al biomasei, în camera climatică, la întuneric, la o temperatură de 30±2 °C și RH ≥90 %. Modelarea numerică a distribuției câmpului electric și calculul valorii intensi-tății de câmp ce acționează asupra mediului de cultură cu biomasă s-a realizat cu softul specializat Ansoft Maxwell 14.0. [33]. În Fig. 1, se ilustrează distribuția câmpului electric pe modelul experimental investigat.

Figura 1. Distribuția liniilor de câmp electric de 50 Hz în jurul electrozilor de polarizare, pe vasul Petri și în mediul

de cultură/biomasă Legendă: 1. electrozii de polarizare; 2. vasul Petri; 3. mediul de cultură/biomasă

Probele au fost analizate periodic la stereomicroscop (la 24, 48, 72, 96 de ore) și la microscopul optic. După 96 de ore de incubare, s-a procedat la numărarea sporilor în camera de numărare Bürker-Türk, pentru

care au fost recoltați sporii rezultați pe fiecare probă în parte prin resuspendare în câte 10 ml soluție salină fiziologică sterilă, cu adaos de 0,01 % Tween 80.

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, 63 (2015), nr. 3

70

3. Rezultatele experimentale si interpretarea lor

În Tabelul 1, se prezintă morfologia și dinamica dezvoltării culturilor de A. niger,

comparativ pe mediu Czapek-Dox cu sursă de carbon zaharoză și cu amidon, în funcție de intensitatea câmpului electric aplicat în timpul incubării.

Tabelul 1. Rezultatele determinărilor microbiologice privind morfologia culturilor de Aspergillus niger expuse câmpului electric de 50Hz

Câmp 50Hz [V/cm]

Incubare [ore]

Aspergillus niger Mediu Czapek-Dox cu zaharoză Mediu Czapek-Dox cu amidon

0 „martor”

24 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere 48 Miceliu primar dezvoltat Au apărut primele hife 72 Conidiofori și fructificații tinere Conidiofori cu câteva fructificații tinere 96 Fructificații mature Fructificații tinere, rar mature

7,4

24 Au apărut primele hife Nu prezintă creștere 48 Fructificații tinere Hife slab dezvoltate 72 Fructificații mature, mai rar și tinere Fructificații tinere 96 Fructificații mature Fructificații mature și tinere

11,9

24 Hife bine dezvoltate Nu prezintă creștere 48 Fructificații tinere Hife slab dezvoltate 72 Fructificații mature, rare și tinere Fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

14,9

24 Hife bine dezvoltate Nu prezintă creștere 48 Conidiofori lungi, fructificații tinere Hife slab dezvoltate 72 Fructificații mature, rar tinere Fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

22,3

24 Hife bine dezvoltate Nu prezintă creștere 48 Fructificații tinere Hife slab dezvoltate 72 Fructificații mature, rare și tinere Fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

23,8

24 Hife bine dezvoltate Nu prezintă creștere 48 Conidiofori cu fructificații tinere Hife slab dezvoltate 72 Fructificații mature, foarte rar tinere Fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

29,7

24 Hife bine dezvoltate Nu prezintă creștere 48 Fructificații tinere Hife slab dezvoltate 72 Fructificații mature, dese, rar tinere Fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

35,7

24 Hife bine dezvoltate, ramificate Nu prezintă creștere 48 Miceliu primar (hife) Hife slab dezvoltate 72 Fructificații tinere, translucide Fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

37,2

24 Hife bine dezvoltate Nu prezintă creștere 48 Miceliu primar (hife) Hife foarte slab dezvoltate 72 Fructificații tinere Puține fructificații tinere, translucide 96 Fructificații mature Fructificații tinere și mature

44,6

24 Au apărut primele hife Nu prezintă creștere 48 Hife bine dezvoltate, ramificate Hife foarte slab dezvoltate 72 Conidiofori și rar fructificații tinere Puține fructificații tinere, translucide 96 Fructificații tinere, rar mature Fructificații tinere, slab dezvoltate

47,6

24 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere 48 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere 72 Hife slab dezvoltat Hife slab dezvoltate 96 Câteva fructificații tinere Câteva fructificații tinere, translucide

59,5

24 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere 48 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere 72 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere 96 Nu prezintă creștere Nu prezintă creștere

Din analiza datelor din Tabelul 1, se constată că pe mediul mineral Czapek-Dox cu zaharoză, pe proba martor (fără câmp electric aplicat), primele semne de creștere apar după 48 de ore de incubare (miceliu primar-hife), iar primele fructificații tinere apar după 72 de ore de incubare, fructificații

care se maturizează la 96 de ore de incubare, iar pe mediul Czapek-Dox cu amidon (proba martor) primele semne de creștere hifală apar după 48 de ore, iar la 96 de ore fructificațiile sunt tinere, rar mature.

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, 63 (2015), nr. 3

71

De asemenea, se constată că aplicarea unui câmp electric de 50 Hz mai mic de 35 V/cm, pe mediul de cultură cu zaharoză are drept efect accelerarea procesului de procesului de creștere a Aspergillus niger, respectiv primele hife vizibile apar la numai 24 de ore, iar primele fructificații tinere la 48 de ore de incubare – adică cu cca. 24 de ore mai repede decât pe proba „martor” (fără câmp de 50 Hz aplicat). Este important de remarcat faptul că această accelerare a creșterii A. niger pe mediu cu zaharoză, sub influența câmpului electric de 50 Hz cu intensitatea cuprinsă între 7 V/cm și 35 V/cm, nu a fost constată și pe mediul cu amidon. De asemenea, se constată că la creșterea intensității câmpului electric de50Hz aplicat la peste 35 V/cm, are drept efect– atât pe mediul cu zaharoză, cât și pe cel cu amidon–diminuarea treptată a vitezei de creștere, chiar și inhibarea completă a creșterii la intensități mai mari de cca. 50 V/cm.

În fig. 2, 3 și 4, se prezintă imagini reprezentative înregistrate în timpul observațiilor microbiologice (96 de ore de incubare).

În fig. 2, se prezintă imaginea probei pe mediu cu amidon expusă în timpul incubării la 37,19 V/cm (50Hz) – după 96 de ore de incubare – conidiofori cu fructificații de A. niger în diferite stadii de dezvoltare: mature, rare fructificații tinere, translucide, de diferite dimensiuni.

Figura 2. Proba pe mediu cu amidon expusă în

timpul incubării la 37,19 V/cm (50 Hz)

În fig. 3, se prezintă imaginea probei pe mediu cu zaharoză expusă în timpul incubării la 14,87 V/cm (50Hz) – după 96 de ore de incubare: fructificații mature de Aspergillus niger, bine dezvoltate, dese.

Figura 3. Proba pe mediu cu zaharoză expusă în

timpul incubării la 14,87V/cm (50Hz)

În fig. 4, se prezintă imaginea probei pe mediu cu amidon expusă în timpul incubării la 7,43 V/cm (50Hz) – după 96 de ore de incubare: fructificații mature de Aspergillus niger, conidiofori lungi și relativ rare fructificații tinere, translucide.

Figura 4. Proba pe mediu cu amidon expusă în

timpul incubării la 7,43V/cm (50Hz)

Rezultatul numărării celulelor fungice în camera de numărare Bürker-Türk atât pe probele cu mediu cu zaharoză, cât și (comparativ) pe mediul cu amidon – în funcție de intensitatea câmpului de 50 Hz aplicat, este prezentat în Fig. 5.

Figura 5. Evoluția concentrației de spori în funcție

de intensitatea câmpului electric de 50 Hz

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, 63 (2015), nr. 3

72

Din Fig. 5, se constată că pe mediu Czapek-Dox cu zaharoză aplicarea unui câmp electric de intensitate mai mică de 19 V/cm stimulează creșterea fungului filamentos Aspergillus niger. La creșterea valorii intensității de câmp electric de 50 Hz la peste 19 V/cm, începe un proces de inhibare a procesului de creștere, fapt ce se poate datora modificărilor membranei celulare, ajungând la 37 V/cm când efectul de stimulare a creșterii prin câmp de 50 Hz este compensat prin efectul de inhibare datorată degradării membranei celulare.

La peste cca. 37 V/cm, are loc o scădere drastică a numărului de spori, până la cca. 50 V/cm, când practic creșterea este complet inhibată. Această constatare sugerează faptul că la valori ale intensității de câmp electric mai mari de 50 V/cm are loc străpungerea electrică a membranei celulare, ceea ce duce la permeabilizarea intensă a acesteia. Aceste constatări duc la concluzia că, dacă în prima etapă, unde predomină efectul de stimulare a creșterii frecvența semnalului aplicat are rol determinant (50 Hz corespunde timpului de relaxare a unei substanțe din citoplasmă ce intră în procesul biochimic care determină creșterea/dezvoltarea fungului), iar în cea de-a doua etapă, când are loc permeabilizarea membranei prin străpungeri electrice, determinantă este intensitatea câmpului aplicat [V/cm].

Din Fig. 5, de asemenea, se constată că pe mediul Czapek-Dox cu amidon procesul de stimulare a creșterii fungului A. niger sub acțiunea câmpului de 50 Hz NU are loc (fapt ce sugerează că în procesul de metabolizare a amidonului nu apar compuși intermediari care au timpul de relaxare echivalent frecvenței de 50 Hz), iar la intensități ale câmpului electric mai mari de cca. 37 V/cm inhibarea procesului de creștere este similară mediului cu zaharoză.

4. Concluzii

În urma expunerii mediilor de cultură slab mineralizate (max. 6 g/L) de tip Czapek – Dox atât cu zaharoză, cât și cu amidon, inoculate cu 105 spori/mL spori de A. niger, în câmp electric de 50 Hz de diverse intensități, față de probele „martor” (neexpuse la câmp electric), s-a constatat că:

− La probele martor pe mediul cu

zaharoză, creșterea și maturizarea mucegaiului este mai rapidă decât pe mediul cu amidon, constatare ce se explică prin faptul că zaharoza are volumul molecular suficient de mic pentru a putea pătrunde prin membrana celulară în citoplasmă, unde este asimilat – spre deosebire de amidon, care este un polimer macromolecular și care, pentru a putea fi metabolizat, înainte de pătrundere prin membrană trebuie să se descompună în fracții mai mici, respectiv glucoză sau zaharoză;

− La probele pe mediul cu zaharoză, la creșterea intensității câmpului electric de 50 Hz aplicat până la cca. 16 V/cm, față de proba martor, se constată o accelerare a creșterii, respectiv reducerea timpului de maturizare și creșterea producției de spori, la peste 19 V/cm începe un proces de inhibare a procesului de creștere, fapt ce se poate datora modificărilor membranei celulare, iar la cca. 50 V/cm creșterea este complet inhibată în urma degradării (permeabilizării) mem-branei (probabil prin străpungere electrică);

− La probele pe mediul cu amidon, procesul de creștere și de maturizare al mucegaiului nu este influențat de aplicarea câmpului electric de 50 Hz cu intensități mai mici de cca. 30 V/cm; peste această valoare creșterea începe să fie inhibată similar ca pe mediul cu zaharoză.

Aceste constatări sugerează concluziile că la Aspergillus niger:

− câmpul electric de 50 Hz suprapus mediului de cultură accelerează procesul de biosinteză a enzimei determinante în metabolizarea zaharozei, spre deosebire de sinteza enzimei care intervine în metabo-lizarea amidonului, care NU este influențată de câmpul de 50Hz;

− câmpurile electrice mai intense de cca. 19 V/cm (probabil indiferent de frecvența lor) declanșează un proces de deteriorare a membranei celulare, proces care la peste 50 V/cm duce la distrugerea completă a culturii de A. niger, indiferent de sursa de carbon din mediul de cultură.

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, 63 (2015), nr. 3

73

5. Acknowledgement

This work was financially suported by the UEFISCDI of România, under the Scientific Programme PNII- Contract 100/2014 UPMEE.

6. Bibliografie

[1] HUNT RW, ZAVALIN A, BHATNAGAR A, CHINNASAMY S, DAS KC, „Electromagnetic Biostimulation of Living Cultures for Biotechnology, Biofuel and Bioenergy Applications”. in Int. J. Mol. Sci. 2009; no. 10: p. 4515-4558.

[2] STOICA M, BAHRIM G, CÂRÂC G, „Factors that Influence the Electric Field Effects on Fungal Cells”. in Science against microbial pathogens: communicating current research and technological advances. 2011; p. 291-302

[3] CHO MR, THATTE HS, LEE RC, GOLAN DE, „Reorganization of microfilament structure induced by ac electric fields”. in FASEB J. 1996; Vol. 10: p.1552-1558.

[4] ARONSSON K, RFNNER U, BORCH E, „Inactivation of Escherichia coli, Listeria innocua and Saccharomyces cerevisiae in relation to membrane permeabilization and subsequent leakage of intracellular compounds due to pulsed electric field processing”. in International Journal of Food Microbiology. 2005; no. 99: p. 19– 32.

[5] GOLTSOV AN, „Electromagnetic-field-induced oscillations of the lipid domain structures in the mixed membranes”. in Bioelectrochem. Bioenerg. 1999; Vol. 48: p. 311–316.

[6] HUANG Y-J, SAMORAJSKI J, KREIMER R, SEARSON PC, The Influence of Electric Field and Confinement on Cell Motility. 2013; Vol. 8 (No. 3).

[7] GAO M, ZHANG J, FENG H, „Extremely Low Frequency Magnetic Field Effects on Metabolite of Aspergillus Niger”. in Bioelectromagnetic, 2011; Vol. 32: p. 73-78.

[8] AHMAD AM, YAHYA AGI, JABIR AWS, „Effect of Magnetic Field Energy on Growth of Aspergillus flavus and Aflatoxins production”. in Journal of Al-Nahrain University. 2013; Vol.16 (No. 2): p. 180-187.

[9] BOLTE JFB, BALIATSAS C, EIKELBOOM T, van KAMP I, „Everyday exposure to power frequency magnetic fields and associations with non-specific physical symptoms”. in Environmental Pollution. 2015; no. 196: p. 224-229.

[10] KWEE S, RASKMARK P, VELIZAROV S, „Changes in cellular proteins due to environmental non-ionizing radiation. I. Heat-shock proteins”, in Electro-Magnetobiol. 2001; Vol. 20: p. 141–152.

[11] LEE S, JOHNSON D, DUNBAR K, DONG H, GE X, KIM YC, WING C, JAYATHILAKA N,

EMMANUEL N, ZHOU CQ, GERBER HL, TSENG CC, WANG SM, „2.45GHz radiofrequency fields alter gene expression in cultured human cells”, in FEBS Lett. 2005; Vol. 579: p. 4829–4836.

[12] LINGVAY I, LINGVAY C, VOINA A, „Impact of the anthropic electro-magnetic fields on electro-chemical reactions from the biosphere”, in Revue Roumaine des Sciences Techniques série Électrotechnique et Énergétique. 2008; no. 2: p. 85-94.

[13] LINGVAY M, „Az antropogén eredetű elektromágneses terek szennyező jellege és ezek kihatá-sai az élővilágra (Influența câmpurilor electromagnetice de origine antropică asupra lumii vii)”, Conferința Științifică Studențească din Transilvania, ediția a XVI-a, Cluj-Napoca, 2013.

[14] LINGVAY M, STANCU C, SZATMÁRI I, LINGVAY I, „Influența câmpului electric de 50Hz asupra permitivității dielectrice a suspensiei apoase de drojdie de bere”. in Electronică, Electrotehnică, Automatizări (EEA). 2013; vol. 61 (no. 1): p. 43-36.

[15] MARINO A, BECKER RO, „Biological effects of extremely low frequency Electric and magnetic fields: a review”. in Physiol. Chem. & Physics. 1977; Vol. 9: p. 131-142.

[16] ROSS AW, „Biological effects of electromagnetic fields”, in Journal of Cellular Biochemistry. 1993; no. 51: p. 410-416.

[17] RUEDIGER HW, „Genotoxic effects of radiofrequency electromagnetic fields”. in Pathophysiology. 2009; no. 16: p. 89–102.

[18] ANWER MA, BUSHRA A, „Aspergillus niger: a novel heavy metal bio-absorbent and pesticide tolerant fungus”. in Research Journal of Chemistry and Environment. 2015; vol. 15 (no. 2): p. 57-66.

[19] COOKE RC, WHIPPS JM, Ecophysiology of fungi, Blackwell Scientific Publications. 1993, London.

[20] KIS-PAPO T, OREN A, WASSER SP, NEVO E, „Survival of filamentous fungi in hypersaline Dead Sea water”. in Microbial Ecol. 2003; vol. 45 (no. 2): p. 83–90.

[21] AHMAD AM, ANSARI MI, AQIL F, „Biosorption of Ni, Cr, and Cd by metal tolerant Aspergillus niger and Penicillium sp., using single and multi-metal solution”. in Indian J. Exper. Bio. 2006; vol. 44: p. 73-76.

[22] ARSHAD AM, AISHATUL B, „Aspergillus niger- a novel heavy metal bio-absorbent and pesticide tolerant fungus”. in Res. J. of Chem. And Environment. 2015; Vol. 19 (No. 2): p. 57–66.

[23] AKHTAR S, MAHMOOD-UL-HASSAN M, AHMAD R, SUTHOR V, YASIN M, „Metal tolerance potential of filamentous fungi isolated from soils irrigated with untreated

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, 63 (2015), nr. 3

74

municipal effluent”. in Soil Environ. 2013; Vol. 32 (No. 1): p. 55-62.

[24] SRIVASTAVA S, THAKUR IS, “Biosorption Potency of Aspergillus niger for Removal of Chromium (VI)”. in Current Microbiology. 2006; Vol. 53 (No. 3): p. 232-237.

[25] RADU E, UDREA O, LINGVAY M, SZATMÁRI I, LINGVAY I, „Contributions to evaluation of the biodegradability by Aspergillus niger and other fungi’s of some insulating oils”. in Journal of Sustainable Energy. 2015, in press.

[26] LINGVAY I, GROZA C, LINGVAY C, “A közműhálózatoknál használt polietilén mikro-biológiai károsodásai” (The biodeterioration of polyethylene from the urban grids). in Korroz. Figy. 2009; Vol. 49 (No. 3): p. 31 – 38.

[27] SZATMARI I, LINGVAY M, TUDOSIE L, COJOCARU A, LINGVAY I, „Monitoring Results of Polyethylene Insulation Degradability from Soil Buried Power Cables”. in Rev. Chim. (București). 2015; Vol. 66 (No. 3): p. 304 – 311.

[28] ÖLLERER K, LINGVAY I, „Data regarding the biodeterioration of concrete steel structures underground tubes from Bucharest”.in Korróziós figyelő. 2005; Vol. 45 (No. 4); p. 133-135.

[29] LINGVAY I, LINGVAY C, HOMAN C, CIOGESC O, „Degradation by corrosion of steel rebars from reinforced concrete structures. 5. Contributions to the Study of Corrosion of Concrete Steel Sustaining Elements from the Systems Involved in Energy Transportation and Distribution”. in Rev. Chim. (București). 2006; Vol. 57 (no. 12): p. 1279-1282.

[30] LINGVAY I, SZATMÁRI I, PRIOTEASA P, LINGVAY M, TUDOSIE L- M, “Az Aspergillus niger fonalas penészgomba hatásai az S235J2G3 acél korróziójára” (Aspergillus niger filamentous fungi initiated corrosion of S235J2G3 carbon steel). in Korróziós figyelő. 2014; Vol. 54 (No. 1): p. 15 – 20.

[31] RADU E, MITREA S, UDREA O, PĂTROI D, MARIN D, „Corrosion of electrical purposes cooper in the presence of Aspergillus niger filamentous fungi”. in Electroteh. Electron. Autom. 2015; Vol. 63 (No. 2): p. 110-115.

[32] RADU E, LINGVAY M, SZATMÁRI I, LINGVAY I, „Az Aspergillus niger fonalas penészgomba kihatásai az AISI 304 rozsdamentes acél korróziójára” (Aspergillus niger filamentous fungi initiated corrosion of AISI304 stainless steel). in Korróziós figyelő. 2015; Vol. 54, in press.

[33] LINGVAY M, CZUMBIL L, „Experimental Reactor for the Study of Biochemical Processes under Electric Fields”, in Electroteh. Electron. Autom. 2014; vol. 62

(no. 3): p. 84–89.

7. Biography

Elena RADU was born in Mangalia (RO), on October 28, 1991. She graduated the University of Bucharest (RO), Faculty of Biology in 2013 and MSc student in 2015.

Her research interests concern on biodegradability. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, sector 3, Bucureşti (România), e-mail: elena.radu@icpe-ca.ro

Daniel LIPCINSKI was born in Bucharest (RO), on June 13, 1967. He graduated Politehnica University from Bucharest, Faculty of Elec-tronics and Telecommunications.

His research interests concern on projecting measuring systems and electric system. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, sector 3, Bucureşti (România), e-mail: daniel.lipcinski@icpe-ca.ro

Nicolae TĂNASE was born in Adunații-Copăceni, GIURGIU (RO), on June 1988. He graduated the Faculty of Technological Equipement in 2010. He is a PHd student at Politehnica

University of Bucharest, Faculty of Electrical Engineering. His research concern on CAD designing and simulating new prototypes, and various electromechanical products. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, sector 3, Bucureşti (România), e-mail: nicolae.tanase@icpe-ca.ro

Iosif LINGVAY was born in Sighetu Marmaţiei (RO), on Febr. 25, 1949. He graduated the University „Politehnica” Bucharest (1972) and

in 1984 received the PhD degree in electro-chemistry. He is CS I and scientific secretary at INCDIE ICPE-CA, in Bucharest. His research interests concern operating safety of underground pipelines and cables, EMC, energy save, etc. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Spl.Unirii, nr. 313. Bucureşti, România; e-mail: lingvay@icpe-ca.ro