Indrumar Pentru Examenul de Licenta

Coordonator Ioan LI ŢĂ

Îndrumar pentru examenul de licen ţă

Editura Universit ăţii din Piteşti 2014

Copyright © 2014 – Editura Universităţii din Piteşti

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Universităţii din Piteşti.

Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodusă sub orice formă, fără permisiunea scrisă a autorilor.

Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU

Contribuţia autorilor:

Prof. dr. ing. Gheorghe Şerban – Microprocesoare

Şl. dr. ing. Marian Răducu – Circuite Electronice Fundamentale

Şl. dr. ing. Ionel Bostan – Circuite Integrate Analogice, Circuite Integrate Digitale,

Proiectare logică

Şl. dr. ing. Alin Mazăre – Circuite Integrate Digitale, Proiectare logică

Prof. dr. ing. Ioan Liţă – Tehnici de comunicaţii/Comunicaţii analogice şi digitale

Şl. dr. ing. Daniel Vişan – Comunicaţii de Date

Prof. dr. ing. Alexandru Ene – Programare orientată pe obiecte

Şl. dr. ing. Adrian Zafiu – Inginerie Software

Şl. dr. ing. Valeriu Ionescu – Reţele de Calculatoare

Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu – Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului

Electromagnetic

Şl. dr. ing. Constantin Stoica – Convertoare Electromagnetice

Ş.l. dr. ing. Mariana Iorgulescu – Maşini electrice

Referenţi ştiin ţifici: - prof. univ. dr. ing. Silviu IONIŢĂ - conf. univ. dr. ing. Ştefan OPREA Îndrumar pentru examenul de licenţă Coord: Ioan LI ŢĂ e-ISBN: 978-606-560-383-7

Editura Universitãtii din Pitesti

Str. Târgu din Vale, nr.1, 110040, Piteşti, jud. Argeş

tel/fax: 40348 45.31.23

Cuvânt înainte

În facultatea noastră avem patru programe de studii pentru care susţinem anual licenţa:

Electronică Aplicată; Reţele şi Software pentru Telecomunicaţii; Calculatoare;

Electromecanică.

Pentru a obţine diploma de licenţă, absolvenţii acestor specializări trebuie să promoveze

un examen format din două părţi: o probă teoretică şi un proiect cu realizare practică.

Pentru proba teoretică fiecare candidat va primi un set de întrebări din discipline

fundamentale şi un set de întrebări din discipline de specialitate, conform tabelului de mai

jos:

Program de studiu Discipline fundamentale Discipline de specialitate

Electronică Aplicată Circuite Electronice Fundamentale Circuite Integrate Digitale

Microprocesoare Circuite Integrate Analogice

Reţele şi Software pentru Telecomunicaţii

Circuite Electronice Fundamentale Circuite Integrate Digitale

Tehnici de comunicaţii/Comunicaţii analogice şi digitale Comunicaţii de Date

Calculatoare Proiectare logică Programare orientată pe obiecte

Inginerie Software Reţele de Calculatoare

Electromecanică Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului Electromagnetic

Convertoare Electromagnetice Masini electrice

Această lucrare conţine un pachet de întrebări de verificare a celor mai importante

cunoștinţe pe care absolvenţii trebuie să le aibă la finalizarea studiilor. Precizăm că aceste

întrebări au fost elaborate cu sprijinul cadrelor didactice titulare şi se încadrează în

tematica în vigoare pentru examenele de licenţă. Nivelul acestor întrebări este variabil: la

unele se poate răspunde foarte rapid iar altele sunt necesare anumite calcule pentru a

ajunge la răspunsul corect.

Lucrarea se doreşte a fi un prim instrument de verificare a cunoștinţelor înaintea susţinerii

examenului de licenţă şi, pe viitor, ea va fi îmbunătăţită continuu.

Autorii

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale la disciplinele

Microprocesoare - întrebări Licenţă -

Prof. dr. ing. Gheorghe Şerban

3

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: ELECTRONICĂ APLICATĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Microprocesoare

pentru examenul de LICENŢA -2014

Nr. crt.

Denumirea temei

1 Circuite de memorie ROM, SRAM, DRAM utilizate in sisteme cu microprocesoare (organizare, capacitate, realizarea de exensii de memorie, conectarea la magistralele microprocesoarelor).

2 Structura generala a unui microprocesor; structura generala a unui microsystem. 3 Procesoare CISC; procesoare microprogramate; procesoare interpretoare; caracteristici,

structura. 4 Procesoare RISC; procesoare realizate în logică cablată; procesoare executive;

caracteristici, structura. 5 Structura unitatilor aritmetico-logice din microprocesoare; indicatori de stare. 6 Mecanisme specifice existente in microprocesoare: stiva, intreruperi, lucrul cu subrutine,

memoria cache; caracteristici. 7 Operarea cu microprocesoare, instrucţiuni.

Bibliografie: [1]. David PATTERSON, John HENNESSY Computer Organization and Design The

Hardware/Software Interface, 4th ed., Morgan Kaufmann Elsevier 2009 (a se vedea şi traducerea în

lb. română David A. Patterson, John L. Hennessy Organizarea şi proiectarea calculatoarelor,

Interfaţa hardware/software; Editura All, Bucureşti, 2002);

[2]. Andrew S. TANENBAUM Structured Computer Organization, 4th ed., Prentice-Hall, Inc., 2001

(a se vedea şi traducerea în lb. română Andrew S. Tanenbaum Organizarea Structurată a

Calculatoarelor, Agora, Tg. Mureş, 2004)

[3] Barry BREY, The Intel Microprocessors – Architecture, Programming and Interfacing, Prentice

Hall, 8th ed., 2009




4

1. Caracteristici generale ale unui procesor RISC.

2. Caracteristici generale ale unui procesor CISC.

3. Schema de principiu a unui procesor Von Neuman (Princeton).

4. Schema de principiu a unui procesor Harvard.

5. Simbolul unei memorii ROM de 8kocteți.





10. Simbolul unei memorii ROM de 128kocteţi.

11. Simbolul unei memorii ROM de 1Mocteţi.

12. Simbolul unei memorii SRAM de 8kocteţi.





5





18. Simbolul unei memorii SRAM de 1Mocteţi.

19. Simbolul unei memorii DRAM de 4kocteţi.




23. Schema de principiu a unei memorii RAM.

24. Clasificarea memoriilor RAM.

25. Clasificarea memoriilor ROM.




6

26. Organizarea memoriei interne la microcontroler-ul 8051.

27. Operarea cu stiva la microcontroler-ul 8051.

28. Notaţii specifice folosite în limbajul de asamblare la microcontroler-ul

8051.

29. Tipuri de instrucţiuni de salt la microcontroler-ul 8051.

30. Tipuri de instrucţiuni pentru lucrul cu subrutinele la microcontroler-ul

8051.

31. Principiul de lucru cu întreruperi la microcontroler-ul 8051.

32. Caracteristici ale canalelor timer de la microcontroler-ul 8051.

33. Caracteristici ale porturilor paralele la microcontroler-ul 8051.

34. Elemente de multifuncţionalitate la microcontroler-ul 8051.

35. Configuraţii de operare hardware la microcontroler-ul 8051.

36. Instrucţiuni de operare pe bit la microcontroler-ul 8051.




7

37. Moduri de tratare a întreruperilor la microprocesorul Z80 (generalităţi).

38. Tratarea întreruperilor în modul 2 la microprocesorul Z80.

39. Lucrul cu stiva la microprocesorul Z80.

40. Caracteristici ale circuitului timer Zilog Z80 CTC.

41. Caracteristici ale circuitului timer Intel 8253.

42. Caracteristici ale circuitului de tip port paralel Zilog Z80 PIO.

43. Caracteristici ale circuitului de tip port paralel Intel 8255.

44. Setul de regiştri la microprocesorul Z80.

45. Setul de regiştri la microcontroler-ul 8051.

46. Indicatorii de condiţii de la microcontroler-ul 8051.

47. Rolul semnalului /EA la microcontroler-ul 8051.

48. Rolul semnalului ALE la microcontroler-ul 8051.




8

49. Rolul semnalului /PSEN (/PSEL) la microcontroler-ul 8051.

50. Indicatorii de condiţii de la microprocesorul Z80.

51. Semnale din magistrala de control a microprocesorului Z80 şi funcţia

lor.

52. Instrucţiuni de salt la microprocesorul Z80.

53. Instrucţiuni pentru lucrul cu subrutine la microprocesorul Z80.

54. Ce efect are execuţia instrucţiunii EXX la microprocesorul Z80?

55. Ce efect are execuţia instrucţiunii LD (1234h),HL la microprocesorul

Z80?

56. Ce efect are execuţia instrucţiunii DAA la microprocesorul Z80?

57. Ce efect are execuţia instrucţiunii CPL la microprocesorul Z80?

58. Ce efect are execuţia instrucţiunii LD (1234h),HL la microprocesorul

Z80?

59. Ce efect are execuţia instrucţiunii LDIR la microprocesorul Z80?




9

60. Ce efect are execuţia instrucţiunii CPIR la microprocesorul Z80?

61. Ce efect are execuţia instrucţiunii JR et1 la microprocesorul Z80?

62. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOV 31h,#31h la microcontrolerul

8051?

63. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOV @R0,#31h la microcontrolerul

8051?

64. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOVX @DPTR,A la

microcontrolerul 8051?

65. Ce efect are execuţia instrucţiunii MUL A,B la microcontrolerul 8051?

66. Ce efect are execuţia instrucţiunii JB 21h,et1 la microcontrolerul 8051?

67. Ce efect are execuţia instrucţiunii MUL A,B la microcontrolerul

8051?

68. Ce efect are execuţia instrucţiunii DIV A,B la microcontrolerul

8051?




10

69. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOV 31h,32h la microcontrolerul

8051?

70. Ce efect are execuţia instrucţiunii MOVC A,@A+DPTR la

microcontrolerul 8051?


Circuite Electronice Fundamentale - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Marian Răducu

11


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Electronice Fundamentale


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Amplificatoare de semnal mic cu reacţie negativă 1.1 Definire, clasificare şi caracterizare fizică 1.2 Principalele topologii de amplificatoare cu reacţie 1.3 Efectele reacţiei negative asupra caracteristicilor amplificatoarelor (amplificare, banda de

frecvenţă, neliniaritate, rezistenţă de intrare/ieşire) 2 Stabilizatoare electronice de tensiune 2.1 Definire, clasificare şi caracterizare fizică 2.2 Stabilizatoare parametrice de tensiune 2.3 Stabilizatoare electronice cu reacţie negativă 3 Oscilatoare armonice 3.1 Definire, clasificare şi caracterizare fizică 3.2 Oscilatoare armonice RC şi LC 3.3 Frecvenţa şi condiţiile de oscilaţie

Bibliografie: [1] E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucureşti, 2009.

[2] M. Raducu - Circuite electronice fundamentale. Note de curs, Piteşti, 2009, 2010, 2011, 2012.

[3] M. Răducu, Electronică analogică. Teorie şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2009.

[4] D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman - Circuite electronice, E. D. P., Bucureşti, 1981.

[5] D. Dascălu, A. Rusu, M. Profirescu, I. Costea, - Dispozitive şi circuite electronice, E.D.P.,

Bucureşti, 1982.




12

1. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea emitor

comun.

2. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea sarcină

distribuită.

3. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea colector

comun.

4. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea bază

comună.

5. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sursă

comună.

6. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea drenă

comună.

7. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea poartă

comună.

8. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sarcină

distribuită.

9. Să se deseneze un amplificator cu amplificarea în tensiune, av ≈ -1.




13

10. Să se deseneze un amplificator cu impedanţă mare de intrare şi

amplificarea în tensiune, av ≈ 1.

11. Să se deseneze schema unui amplificator cu impedanţă mare de intrare.

12. Să se deseneze schema unui amplificator cu amplificare mare în

tensiune.

13. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: amplificării şi benzii

de frecvenţă.

14. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: distorsiunilor de

neliniaritate şi impedanţelor de intrare şi de ieşire la un amplificator.

15. Pentru circuitul din fig. alăturată se cere

să se identifice tipul de reacţie negativă

şi elementele reţelei de reacţie negativă;

16. Pentru circuitul din fig. alăturată se

cere să se identifice tipul de reacţie

negativă şi elementele reţelei de

reacţie negativă.

vi

VCC

vo

RL

TC

R1

R2 RE

vi

VCC

vo

RC

TC

R1

RB




14



negativă şi elementele reţelei de reacţie

negativă.




reacţie negativă.

19. Se consideră un amplificator de tensiune cu av = 1000. Asupra sa se

aplică o reacţie negativă, funcţia de transfer a reţelei de reacţie fiind, fv

= 0,1. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie negativă.




vi

VCC R3

T1

C

VI

R1

R2

T2

R4

R5

vo

VCC R4

T1

C2

R2

R3

T2

R5

R6

vo

vi

C1 R1




15



= 0,001. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie

negativă.

22. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip serie la intrare

şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare

şi cea de ieşire?


şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de

intrare şi cea de ieşire?

24. Să se deseneze un amplificator cu reacţie negativă de tip paralel la

intrare şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de



intrare şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa

de intrare şi cea de ieşire?

26. Ce tip de reacţie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieşire) se aplică

unui amplificator de tensiune? (Nu uitaţi că un amplificator ideal de

tensiune are Ri →∞ şi Ro → 0).




16

27. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de tensiune cu

reacţie negativă. (Poate fi cu AO).


unui amplificator de curent? (Nu uitaţi că un amplificator ideal de curent

are Ri →0 şi Ro → ∞).

29. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de curent cu



unui amplificator transimpedanţă?

31. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transimpedanţă

cu reacţie negativă. (Poate fi cu AO).


unui amplificator transadmitanţă?

33. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transadmitanţă


34. Să se prezinte o schemă de oscilator armonic de tip RC.




17

35. Să se dimensioneze reţeaua Wien a unui oscilator armonic astfel încât

frecvenţa de oscilaţie să fie, fo = 2 kHz.



37. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Colpitts.

Care este relaţia de calcul pentru frecvenţa de oscilaţie?

38. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Hartley.


39. Condiţia de oscilaţie Barkhausen (condiţia de amplitudine şi condiţia de

fază).

40. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu

tranzistoare bipolare şi să se estimeze amplificarea diferenţială de

tensiune.

41. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu TEC-J şi

să se estimeze amplificarea diferenţială de tensiune.

42. Modelul natural de semnal mic al tranzistorului bipolar.




18

43. Modelul de semnal mic cu parametrii hibrizi pentru tranzistorului

bipolar.

44. Modelul de semnal mic al tranzistorului unipolar.

45. Să se definească rezistenţa de ieşire, RO pentru un stabilizator electronic

de tensiune.

46. Să se definească coeficientul de stabilizare a tensiunii de ieşire, în raport

cu variaţia temperaturii ambiante, TS .

47. Modelul liniar al diodei Zener în regiunea de strîpungere.

48. Schemă de stabilizator electronic de tensiune parametric cu dioda Zener.

49. Schemă de stabilizator parametric de tensiune cu diodă Zener şi

tranzistor bipolar.

50. Schemă de stabilizator parametric cu diodă Zener şi tranzistoare bipolare

în configuraţie Darlington.

51. Schemă de stabilizator de tensiune cu VO = 5V.




19

52. Schemă de stabilizator de tensiune cu VO = 12V.

53. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode

Zener cu anodul la masă.


Zener cu catodul la +VCC.

55. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu AO, cu reacţie negativă.

56. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo < VREF.

57. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo > VREF.

58. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo = VREF.

59. Schemă de SET cu limitarea curentului de ieşire la valoare constantă,

Isc=1A.


Isc=2A.

61. Care este rolul referinţei de tensiune într-un stabilizator electronic de

tensiune? Exemplu de referinţă de tensiune.




20

62. Să se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacţie negativă de

tip serie la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează

(de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)?


tip serie la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează



tip paralel la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează



tip paralel la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se

utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)?

66. Să se deseneze o schemă cu două TB cu amplificare mare de curent şi să

se estimeze amplificarea în curent.

67. Reţeaua Wien: schemă electrică şi funcţie de transfer pentru R1=R2 şi

C1 = C2.




21

68. Un circuit electronic are patru borne: două borne de alimentare şi două

borne de ieşire. Tensiunea de ieşire este sinusoidală. Ce funcţie

realizează circuitul?

69. Există circuite electronice care au şi reacţie negativă şi reacţie pozitivă?

Dacă da, desenaţi schema unui astfel de circuit şi precizaţi care sunt cele

două reţele de reacţie.

70. Care este rolul unui stabilizator electronic de tensiune într-o sursă de

alimentare?


Circuite Integrate Analogice - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Ionel Bostan

22


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite integrate analogice


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Recunoaşterea în schemele electronice a principalelor blocuri funcţionale specifice CIA (surse de curent constant, oglinzi de curent, referinţe de tensiune, etaje diferenţiale, etaje de amplificare cu sarcini active, etaje de ieşire, circuite de compensare a fazei);

2 Cunoaşterea principalilor parametrii electrici ce caracterizează funcţionarea blocurilor funcţionale enumerate la subpunctul 1;

3 Calculul parametrilor electrici pentru o schemă dată de oglindă/sursă de curent (valoarea curentului de ieşire, rezistenţa internă);

4 Calculul parametrilor electrici pentru o schemă dată de amplificator diferenţial folosind conceptul de semicircuit pe: a. modul diferenţial (amplificare diferenţială; rezistenţă de intrare diferenţială); b. modul comun (amplificare în tensiune pe mod comun; rezistenţă de intrare pe mod comun, rejecţia modului comun);

5 Calculul parametrilor electrici pentru o schemă tipică de AO cu structură Miller: a) calculul curenţilor statici de polarizare şi a puterii disipate; b) calculul rezistenţei de intrare pe modul diferenţial şi pe modul comun; c) calculul amplificării în tensiune pe modul diferenţial;

6 Multiplicatoare analogice; 7 Aplicaţii liniare şi neliniare cu AO;

Bibliografie: [1] Paul Vulpoiu, Emil Sofron, Amplificatoare Operaţionale în tehnologie CMOS. Manual de

proiectare, Ed. MatrixRom, 2008;

[2] P. R. Gray, R. G. Meyer - Circuite integrate analogice. Analiză şi proiectare, Ed. Tehnică, Buc.,

1983, 1997.

[3] B. Razavi, „Design of Analog CMOS IC”, Univ. of California, McGraw-Hill, 2001.

[4] A. Sedra, K. Smith, “Microelectronic Circuits”, Oxford University Press, 2004.

[5] M. Ciugudean, s.a., „Culegere de probleme date la concursul naţional studenţesc Tudor

Tănăsescu”, Timişoara, 2006.




23

Pentru schemele din figura 1, se considera: IEE=1mA , VBE=0,6V, β=200, r0=∞.

Fig. 1

1. Care este schema cu cea mai mare amplificare în tensiune pe modul

diferenţial (Ad)?

2. Care este schema cu cea mai mica amplificare în tensiune pe modul

diferenţial (Ad)?

3. Care este schema cu cea mai mare rezistenţă de intrare pe modul

diferenţial (Rid)?

4. Care este schema cu cea mai slaba rejecţie a modului comun?

5. Care este schema cu comportare liniară pentru cel mai mare domeniu al

tensiunilor de intrare?

6. Care este modulul amplificării diferenţiale pentru schema din Fig. 1b?




24

7. Care este modulul amplificării diferenţiale pentru schema din Fig. 1c?

8. Ce valoare are rezistenţa de intrare pe modul diferenţial pentru schema

din Fig. 1b?


din Fig. 1d?


din Fig. 1c?

11. Care este puterea disipată de schema din figura Fig. 1c?

Pentru schemele din figura 2, se considera: VBE=0,6V, β=∞, r0=∞.

Fig. 2

12. Care schemă electrică din figura 2 este greşită?

13. Pentru Fig. 2a se cere valoarea rezistenţei R2 pentru a obţine I0=60µA.




25

14. Pentru Fig. 2b se cere valoarea rezistenţei R2 pentru a obţine

I0=120µA.

15. Pentru Fig. 2d se cere valoarea rezistenţei R2 pentru a obţine I0=30µA.

16. Pentru Fig. 2a se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul

Q2 in ipoteza ca R1 =20kΩ

17. Pentru Fig. 2b se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul

Q2 in ipoteza ca R1 =20kΩ.

18. Pentru Fig. 2d se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul

Q3 in ipoteza ca R1 =10kΩ

Pentru schemele din figura 3, în ipoteza că IDD=0,5mA şi λ=0, răspundeţi la

următoarele întrebări: (! Atenţie la modul în care se face ieşirea din

diferenţial)

Fig. 3

19. Care este schema cu cea mai slabă rejecţie a modului comun (RMC).




26

20. Care este schema cu cea mai mică amplificare in tensiune pe modul

diferenţial (Ad)?

21. Care este modulul amplificării diferenţiale pentru schema din Fig. 3c?

22. Care este schema cu cea mai mare amplificare in tensiune pe modul

diferenţial (Ad)?

23. Care este puterea disipata de circuitul din Fig. 3b?

24. Care este puterea disipata de circuitul din Fig. 3d?

25. Care este schema cu cel mai mare domeniu de comportare liniara fata

de tensiunea de intrare?

Pentru circuitele din figura 4 (reprezentând oglinzi de curent sau surse de

curent), se consideră Vcc=6V şi tranzistoare caracterizate prin: β=100,

VBE=0,6V şi VA=∞.

Fig. 4




27

26. Care este schema cu cea mai mare rezistenţă interna?

27. Care schemă reprezintă o sursă Widlar?

28. Care schemă reprezintă o sursă Wilson?

29. Care schemă reprezintă o oglindă simplă de curent?

30. Ce rol are tranzistorul Q3 din Fig. 4b ?

31. Care schemă poate fi folosită pentru generarea curenţilor foarte mici

(IO<< IREF)?

32. Pentru schema din Fig. 4a, considerând β infinit, se cere valoarea

rezistenţei R pentru a obţine IO=200μA;

33. Pentru schema din Fig. 4b, considerând β infinit, se cere valoarea


34. Pentru schema din Fig. 4c, considerând β infinit, se cere valoarea


35. În ipoteza că tranzistoarele au β finit, se cere expresia algebrică a

raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4c




28


raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4b


raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4c

38. Care este schema cu cel mai slab raport de oglindire (raportul REF

OI

I

mult diferit de valoarea unu )?

Pentru circuitele din figura 5 (reprezentând oglinzi de curent sau surse de curent),

se cer:

Fig. 5.

39. Care este schema cu cea mai mare rezistenţă interna?

40. Care este schema cu cea mai mică rezistenţă interna?

41. Care schemă reprezintă o sursă Wilson?




29

42. Care schemă reprezintă o sursă de curent de tip cascodă?

43. Care schemă reprezintă o sursă de curent de tip Sackinger?

44. Pentru care schemă/scheme este adevărată relaţia: Iout = 0,5⋅Iref ?

45. Pentru care schemă/scheme este adevărată relaţia: Iout = Iref ?

46. Pentru care schemă/scheme este adevărată relaţia: Iout = 2⋅Iref ?

47. Care este expresia aproximativă a rezistenţei interne pentru schema din

figura 5d?

Pentru circuitele din figura 6, reprezentând amplificatoare de curent continuu

realizate cu AO, se foloseşte o alimentate diferenţială de ±6V. Răspundeţi la

următoarele întrebări:

Fig. 6

48. Care este amplificare în tensiune pentru schema din figura 6a?

49. Care este amplificare în tensiune pentru schema din figura 6b?




30

50. Care este amplificare în tensiune pentru schema din figura 6c?

51. Ce rol are rezistenta R3 din figura 6a?

52. Ce rol are rezistenta R3 din figura 6d?

53. Care este valoarea corecta pentru R3 din figura 5a?

54. Care este valoarea corecta pentru R3 din figura 5d?

55. Care este cea mai mare amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită

pentru schema din figura 6b, dacă ambele rezistenţe folosite au o

toleranţă de ±5%?

56. Care este cea mai mica amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită

pentru schema din figura 6b, dacă ambele rezistenţe folosite au o


57. Care este cea mai mare amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită

pentru schema din figura 6c, dacă ambele rezistenţe folosite au o


58. Care este cea mai mica amplificare în tensiune ce poate fi întâlnită

pentru schema din figura 6c, dacă ambele rezistenţe folosite au o





31

Pentru schema din figura 7 se cunosc:

Io=0,1mA , R1=22kΩ ; µnCox= 80µA/V2,

VTN = 0,75V; λN = 0 ;

59. Ce valoare are tensiunea V2

60. Ce valoare are tensiunea V1

Fig. 7


V1=1,5V; V2=3,5V; I1=120µA,

L1=1µm, L2=1µm,

µnCox= 120µA/V2, VTN = 1V; λN = 0 ;

61. Determinaţi W1 şi W2 pentru cele două

tranzistoare

Fig. 8


V1=1,5V, V2=3,5V, I1=90µA,

W1=16µ, W 2=8µ,


62. Determinaţi L1 şi L2 pentru cele două

tranzistoare

Fig. 9




32

64. Care este expresia tensiunii de

ieşire pentru schema din figura 11.

Vout = f (V1, V2, Ra, Rb)

Fig. 11



Vout = f (V1, R1, R2, R3, R4, R5)

Fig. 12


I1=100µA,

216

=L1W1 ,

432

22=

LW ,


63. Determinaţi tensiunile V1 şi V2

Fig. 10




33



Vout = f (V1, R, n, x)

Fig. 13

67. Se cere schema electrică şi valorile rezistenţelor pentru un amplificator

de tensiune cu AO, alimentat la ±5V, cu amplificarea AO = -20.

68. Se cere schema electrică şi valorile rezistenţelor pentru un amplificator

de tensiune cu AO, alimentat la ±5V, cu amplificarea AO = +10.

Pentru schema din figura 14 se foloseşte un AO caracterizat de Voff = 2mV,

restul parametrilor sunt ideali. Caracteristica de transfer in tensiune pentru

acest amplificator este prezentată mai jos.

Fig. 14




34

69. Cât este valoarea tensiunii V1, respectiv a tensiunii V2?

70. Determinaţi valorile tensiunilor de intrare Vmin, respectiv Vmax, la

care AO intră în saturaţie. Vout = f (V1, R1, R2, R3, R4, R5)


Circuite Integrate Digitale - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan

35


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Integrate Digitale


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Porţi logice (simboluri, tabele de adevăr, expresii algebrice); 2 Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris

printr-un tabel de adevăr dat; 3 Utilizarea diagramelor Veitch Karnaugh pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC

descris printr-un tabel de adevăr dat; 4 Determinarea expresiei algebrice şi a tabelului de adevăr pentru un CLC cu schemă logică

dată; 5 DCD, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 6 MUX, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 7 DMUX (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 8 Utilizarea circuitelor MUX, DMUX în implementarea funcţiilor binare; 9 Bistabili (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 10 Numărător binare asincrone si sincrone (structură internă, forme de undă); realizarea de

numărătoare cu bistabili; configurarea numărătoarelor. 11 Automate FSM (definiţii, clasificări, scheme bloc de principiu)

Bibliografie: [1]. Gh. Toacşe, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005, http://dannicula.ro/ed_ci/

[2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000.

[3] Gh.Stefan, V.Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000

[4] J.F.Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în proiectare, Ed. Teora , 2003.

[5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de

laborator, Ed. MatrixRom, 2006.




36

1. Poarta SI cu 3 intrări; simbol, tabel de adevăr.

2. Poarta SAU NEGAT cu 3 intrări; simbol, tabel de adevăr.

3. Circuitul de echivalenţă (coiincidenţă); simbol, tabel de adevăr.

4. Circuit pentru suma modulo 2; simbol, tabel de adevăr.

5. Poarta SI NEGAT cu 3 intrări; simbol, tabel de adevăr.

6. Poarta AND cu 2 intrări; simbol, tabel de adevăr.

7. Poarta NOR cu 2 intrări; simbol, tabel de adevăr.

8. Circuitul XOR; simbol, tabel de adevăr.

9. Circuit XNOR; simbol, tabel de adevăr.

10. Poarta NAND cu 2 intrări; simbol, tabel de adevăr.

11. Poarta SAU cu 3 intrări; simbol, tabel de adevăr.

12. Poarta OR cu 2 intrări; simbol, tabel de adevăr.

13. Multiplexor 8:1; simbol, tabel de adevăr şi rolul pinilor.

14. Decodor BCD 7 segmente; simbol, tabel de adevăr şi rolul pinilor.




37

15. Demultiplexor 1:8; simbol, tabel de adevăr şi rolul pinilor.

16. Bistabil de tip D; simbol, funcţionare.

17. Bistabil de tip T; simbol, funcţionare.

18. Bistabil de tip JK; simbol, funcţionare.

19. Numărător asincron pe 4 biţi; structură, funcţionare

20. Numărător sincron pe 4 biţi; structură, funcţionare.

21. Diferenţă între numărător sincron şi numărător

asincron.

22. Se consideră un CLC cu 3 intrări si o ieşire. Funcţia

logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr de

mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două forme

canonice.




canonice.




38




canonice.



mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor două

forme canonice.




forme canonice.



mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama

Veitch-Karnaugh.




39




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




40

32. Care este expresia algebrica a funcţiei realizate de circuitul de mai jos:







41







42







43

42. Se consideră un CLC cu 3 intrări si o ieşire.

Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul

de adevăr de mai jos. Se cere implementarea

functiei folosind MUX 8:1.


Funcţia logică a circuitului este dată prin tabelul de

adevăr de mai jos. Se cere implementarea functiei

folosind MUX 8:1.




folosind MUX 8:1.




44




folosind MUX 8:1.




folosind MUX 8:1.

47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore

48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat

Mealy cu întârziere

49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat

Moore cu întârziere

50. Câte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stări.

51. Folosind relaţiile de definire ale operatorilor logici, demonstraţi

teoremele lui DeMorgan.




45

52. Cum legaţi între ele mai multe porţi AND cu 2 intrări pentru a obţine o

funcţie logică similară unui AND cu 4 intrări?

53. Demonstraţi că poarta NAND poate fi folosită pentru implementarea

oricărui porţi logice cu 2 intrări (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).

54. Care sunt porţile logice cu 2 intrări ce pot fi utilizate în locul unui

inversor? Care este modul de conectare a intrărilor?

55. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei porţi logice OR? Care este

starea logică a ieşirii în acest caz?

56. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei porţi logice AND? Care

este starea logică a ieşirii în acest caz?

57. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei porţi logice NOR? Care


58. Cu ce stare logică ”blocaţi funcţionarea” unei porţi logice NAND? Care


59. Cum obţineţi un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8?




46

60. De ce se recomanda trasarea unor suprafeţe cât mai mari atunci când

folosim diagrama Karnough în minimizarea funcţiilor logice?

61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar şi suficient în

simplificarea funcţiilor binare? Motivaţi răspunsul cu un exemplu

sugestiv.

62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenţial şi unul combinaţional?

63. În ce situaţii se avantajoasă utilizarea DCD în implementarea funcţiilor

binare?



adevăr alăturat. Se cere implementarea functiei

folosind un DCD cu ieşiri active pe zero logic






logică a circuitului este dată prin tabelul de adevăr




47

alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieşiri

active pe zero logic.



alăturat. Se cere implementarea functiei folosind

un DCD cu ieşiri active pe zero logic.




folosind un DCD cu ieşiri active pe unu logic.










Tehnici de comunicaţii/Comunicaţii analogice şi digitale - întrebări Licenţă -

Prof. dr. ing. Ioan Liţă

48

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Specializarea: REŢELE ŞI SOFTWARE DE TELECOMUNICAŢII

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplinele Tehnici de comunicaţii/Comunicaţii analogice şi digitale


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Comunicatii cu modulatie liniara (ML) 1.1 Modulatia si demodulatia banda laterala dubla (BLD); 1.2 Modulatia si demodulatia in amplitudine (MA); 1.3 Modulatia si demodulatia banda laterala unica (ML-BLU); 2 Comunicatii cu modulatie exponentiala (ME) 2.1 Forma analitica a semnalelor cu ME; Indicii deviatiilor de faza si frecventa; Forma generala a

semnalelor cu ME; 2.2 Modulatoare cu modulatia faza si in frecventa 2.3 Demodularea pentru semnale cu ME

Bibliografie: [1] I. Lita, D. Visan, Tehnici de laborator pentru comunicatii analogice si digitale, Ed Universitatii

din Pitesti, 2003

[2] I. Constantin, I. Marghescu, Transmisiuni analogice si digitale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1995

[3] I. Lita, Ghidul tehnicilor de comunicatie analogica si digitala, Ed Universitatii din Pitesti, 2002




49

1. Ce este modulatia BLD?.

2. Ce este modulatia MA-PS?

3. Ce este o purtatoare?

4. Care este expresia matematica a semnalului modulat BLD?

5. Ce este infasuratoarea semnalului BLD?

6. Ce este un modulator de produs?

7. Dati un exemplu de multiplicator in doua cadrane cu AO si TEC-J - n?

8. Ce este multiplicatorul in 4 cadrane?

9. Ce este modulatorul BLD echilibrat?

10. Care este schema unui modulator BLD cu retea neliniara?

11. Ce este un modulator BLD cu comutare in paralel?

12. Ce este un modulator BLD cu comutare in serie?




50

13. Pentru un semnal tcosm(t) mω= cu kHz10fm = si o purtatoare

tcosAc(t) cω= , cat poate fi cf

14. Pentru un semnal tcosm(t) mω= cu kHz10fm = si o purtatoare

tcosAc(t) cω= cu kHz100fc = sa se reprezinte in frecventa BLDS .

15. Care este schema bloc a unui modulator MA?

16. Care este expresia matematica a semnalului modulat MA?

17. Reprezentati grafic in timp un semnal modulat BLD.

18. Reprezentati grafic in timp un semnal modulat MA.

19. Reprezentati un modulator de produs de tip MA.

20. Dati exemplu de modulator MA cu retea neliniara de gradul al II-lea.

21. Dati exemplu de modulator in amplitudine cu comutator serie (chopper).

22. Care este schema bloc a unui demodulator sincron pentru semnale BLD?

23. Demonstrati matematic principiul demodularii sincrone?




51

24. Ce sunt erorile de faza la demodularea sincrona BLD?

25. Ce sunt erorile de frecventa la demodularea sincrona BLD?

26. Ce este un demodulator asincron pentru MA?

27. Care este schema bloc a unui demodulator pseudosincron cu inserare de

purtatoare BLD?

28. Ce este modulatia de frecventa?

29. Ce este modulatia de faza?

30. Ce este modulatia exponentiala?

31. Care este principiul realizarii modulatiei MF?

32. Care este schema bloc a unui generator de semnale modulate de faza si

banda ingusta (GMPBI)?

33. Ce este metoda directa de modulare MF?

34. Care este metoda generala de demodulare ME?




52

35. Care este principiul demodulatorului MF cu mediere in timp; explicatia

cu forme de unda.

36. Care este principiul demodulatorului MF cu masurarea perioadei;

explicatia cu forme de unda.

37. Schema bloc a demodulatorului MF cu mediere in timp?

38. Schema bloc a demodulatorului MF cu masurarea perioadei?

39. Reprezentati spectral un semnal modulat BLD?

40. Reprezentati spectral un semnal modulat MA?

41. Ce este modulatia BLU?

42. Ce reprezinta BLI in contextul modulatiilor?

43. Ce reprezinta BLS in contextul modulatiilor?

44. Explicati modulatia BLU in contextul reprezentarii spectrale?

45. Care este expresia analitica in timp a semnalului BLU?




53

46. Care este schema bloc a modulatorului BLU cu defazare?

47. Comparati banda de frecventa la modulatiile BLD si BLU?

48. Comparati banda de frecventa la modulatiile BLD si MA?

49. Comparati banda de frecventa la modulatiile MF si MA?

50. Enumerati parametrii modulatiei MF?

51. Prezentati necesitatea modulatiei/demodulatiei in comunicatii?

52. Care sunt asemanarile principale intre MA si BLD?

53. Precizati cateva criterii de alegere a unui tip de modulatie (ex. MA/MF)

in emisia/receptia unui semnal?

54. Ce este o modulatie liniara si de ce este denumita asa?

55. Ce este o modulatie exponentiala si de ce este denumita asa?

56. Ce este indicele de modulatie MA?

57. Ce este indicele de modulatie MF?




54

58. Ce este deviatia de frecventa la MF?

59. Cum se defineste banda semnalului MF?

60. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator

sinusoidal, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate

obtinute, de tip MA si BLD?


dreptunghiular, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate



triunghiular, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate


63. Explicati functionarea modulatorului principial din figura?




55

64. Explicati functionarea modulatorului principial din figura?

65. In ce domeniu de valori trebuie sa se mentina indicele de modulatie MA

pentru o transmisie corecta; argumentati?

66. Care dintre modulatiile MA, MF, BLD prezinta o rezistenta mai mare la

perturbatii; argumentati?

67. Care dintre modulatiile MA, MF, BLD este mai eficienta energetic;

argumentati?

68. Descrieti o schema de principiu pentru un modulator MF cu dioda

varicap?

69. Sa se reprezinte grafic un semnal dreptunghiular modulat MF avand

purtatoare sinusoidala?

70. Care este schema bloc a unui generator de semnale sinusoidale

comandat in tensiune, folosit ca modulator MF?




56


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Electronice Fundamentale


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Amplificatoare de semnal mic cu reacţie negativă 1.1 Definire, clasificare şi caracterizare fizică 1.2 Principalele topologii de amplificatoare cu reacţie 1.3 Efectele reacţiei negative asupra caracteristicilor amplificatoarelor (amplificare, banda de

frecvenţă, neliniaritate, rezistenţă de intrare/ieşire) 2 Stabilizatoare electronice de tensiune 2.1 Definire, clasificare şi caracterizare fizică 2.2 Stabilizatoare parametrice de tensiune 2.3 Stabilizatoare electronice cu reacţie negativă 3 Oscilatoare armonice 3.1 Definire, clasificare şi caracterizare fizică 3.2 Oscilatoare armonice RC şi LC 3.3 Frecvenţa şi condiţiile de oscilaţie

Bibliografie: [1] E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucureşti, 2009.

[2] M. Raducu - Circuite electronice fundamentale. Note de curs, Piteşti, 2009, 2010, 2011, 2012.

[3] M. Răducu, Electronică analogică. Teorie şi aplicaţii, Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2009.

[4] D. Dascălu, L. Turic, I. Hoffman - Circuite electronice, E. D. P., Bucureşti, 1981.

[5] D. Dascălu, A. Rusu, M. Profirescu, I. Costea, - Dispozitive şi circuite electronice, E.D.P.,

Bucureşti, 1982.




57

1. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea emitor

comun.

2. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea sarcină

distribuită.

3. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea colector

comun.

4. Să se deseneze schema unui amplificator cu TB în conexiunea bază

comună.

5. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sursă

comună.

6. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea drenă

comună.

7. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea poartă

comună.

8. Să se deseneze schema unui amplificator cu TU în conexiunea sarcină

distribuită.

9. Să se deseneze un amplificator cu amplificarea în tensiune, av ≈ -1.




58

10. Să se deseneze un amplificator cu impedanţă mare de intrare şi

amplificarea în tensiune, av ≈ 1.

11. Să se deseneze schema unui amplificator cu impedanţă mare de intrare.

12. Să se deseneze schema unui amplificator cu amplificare mare în

tensiune.

13. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: amplificării şi benzii

de frecvenţă.

14. Să se precizeze influenţa reacţiei negative asupra: distorsiunilor de

neliniaritate şi impedanţelor de intrare şi de ieşire la un amplificator.

15. Pentru circuitul din fig. alăturată se cere

să se identifice tipul de reacţie negativă

şi elementele reţelei de reacţie negativă;




reacţie negativă.

vi

VCC

vo

RL

TC

R1

R2 RE

vi

VCC

vo

RC

TC

R1

RB




59



negativă şi elementele reţelei de reacţie

negativă.




reacţie negativă.







vi

VCC R3

T1

C

VI

R1

R2

T2

R4

R5

vo

VCC R4

T1

C2

R2

R3

T2

R5

R6

vo

vi

C1 R1




60



= 0,001. Se cere amplificarea în tensiune a circuitului cu reacţie

negativă.


şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de intrare

şi cea de ieşire?


şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de



intrare şi serie la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa de



intrare şi paralel la ieşire. Cum influenţează reacţia negativă rezistenţa

de intrare şi cea de ieşire?


unui amplificator de tensiune? (Nu uitaţi că un amplificator ideal de

tensiune are Ri →∞ şi Ro → 0).




61

27. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de tensiune cu



unui amplificator de curent? (Nu uitaţi că un amplificator ideal de curent

are Ri →0 şi Ro → ∞).

29. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator de curent cu



unui amplificator transimpedanţă?

31. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transimpedanţă



unui amplificator transadmitanţă?

33. Prezentaţi un exemplu de circuit pentru un amplificator transadmitanţă


34. Să se prezinte o schemă de oscilator armonic de tip RC.




62





37. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Colpitts.


38. Să se prezinte un exemplu de schemă de oscilator în trei puncte Hartley.


39. Condiţia de oscilaţie Barkhausen (condiţia de amplitudine şi condiţia de

fază).

40. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu

tranzistoare bipolare şi să se estimeze amplificarea diferenţială de

tensiune.

41. Să se deseneze o schemă de etaj diferenţial de amplificare cu TEC-J şi

să se estimeze amplificarea diferenţială de tensiune.

42. Modelul natural de semnal mic al tranzistorului bipolar.




63

43. Modelul de semnal mic cu parametrii hibrizi pentru tranzistorului

bipolar.

44. Modelul de semnal mic al tranzistorului unipolar.

45. Să se definească rezistenţa de ieşire, RO pentru un stabilizator electronic

de tensiune.

46. Să se definească coeficientul de stabilizare a tensiunii de ieşire, în raport

cu variaţia temperaturii ambiante, TS .

47. Modelul liniar al diodei Zener în regiunea de strîpungere.

48. Schemă de stabilizator electronic de tensiune parametric cu dioda Zener.

49. Schemă de stabilizator parametric de tensiune cu diodă Zener şi

tranzistor bipolar.

50. Schemă de stabilizator parametric cu diodă Zener şi tranzistoare bipolare

în configuraţie Darlington.

51. Schemă de stabilizator de tensiune cu Vo = 5V.




64

52. Schemă de stabilizator de tensiune cu Vo = 12V.


Zener cu anodul la masă.


Zener cu catodul la +VCC.

55. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu AO, cu reacţie negativă.

56. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo < VREF.

57. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo > VREF.

58. Schemă de stabilizator electronic de tensiune cu Vo = VREF.


Isc=1A.


Isc=2A.

61. Care este rolul referinţei de tensiune într-un stabilizator electronic de

tensiune? Exemplu de referinţă de tensiune.




65


tip serie la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează



tip serie la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează



tip paralel la intrare şi serie la ieşire. Ce tip de amplificator se utilizează



tip paralel la intrare şi paralel la ieşire. Ce tip de amplificator se

utilizează (de tensiune, de curent, transadmitanţă sau transimpedanţă)?

66. Să se deseneze o schemă cu două TB cu amplificare mare de curent şi să

se estimeze amplificarea în curent.

67. Reţeaua Wien: schemă electrică şi funcţie de transfer pentru R1=R2 şi

C1 = C2.




66

68. Un circuit electronic are patru borne: două borne de alimentare şi două

borne de ieşire. Tensiunea de ieşire este sinusoidală. Ce funcţie

realizează circuitul?

69. Există circuite electronice care au şi reacţie negativă şi reacţie pozitivă?

Dacă da, desenaţi schema unui astfel de circuit şi precizaţi care sunt cele

două reţele de reacţie.

70. Care este rolul unui stabilizator electronic de tensiune într-o sursă de

alimentare?



Şl. dr. ing. Alin Mazăre, Şl. dr. ing. Ionel Bostan

67


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Circuite Integrate Digitale


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Porţi logice (simboluri, tabele de adevăr, expresii algebrice); 2 Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris

printr-un tabel de adevăr dat; 3 Utilizarea diagramelor Veitch Karnaugh pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC

descris printr-un tabel de adevăr dat; 4 Determinarea expresiei algebrice şi a tabelului de adevăr pentru un CLC cu schemă logică

dată; 5 DCD, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 6 MUX, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 7 DMUX (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 8 Utilizarea circuitelor MUX, DMUX în implementarea funcţiilor binare; 9 Bistabili (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale); 10 Numărător binare asincrone si sincrone (structură internă, forme de undă); realizarea de

numărătoare cu bistabili; configurarea numărătoarelor. 11 Automate FSM (definiţii, clasificări, scheme bloc de principiu)

Bibliografie: [1]. Gh. Toacşe, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005, http://dannicula.ro/ed_ci/


[3] Gh.Stefan, V.Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000

[4] J.F.Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în proiectare, Ed. Teora , 2003.






68


















69








asincron.




canonice.




canonice.




70




canonice.




forme canonice.




forme canonice.




Veitch-Karnaugh.




71




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




72








73







74







75








folosind MUX 8:1.




folosind MUX 8:1.




folosind MUX 8:1.




76




folosind MUX 8:1.













Antonia Vlad

Notă autoadezivă




77
















sugestiv.


Antonia Vlad

Evidenţiere

Antonia Vlad

Evidenţiere

Antonia Vlad

Evidenţiere

Antonia Vlad

Evidenţiere




78


binare?




















79














Comunicaţii de Date - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Daniel Vişan

80


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Comunicaţii de Date


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Modelul unui sistem de comunicaţii de date 1.1 Elementele specifice unui sistem de comunicaţii de date 1.2 Transmisia simplex, duplex, semiduplex 1.3 Transmisia paralelă şi transmisia serială 1.4 Transmisia asincronă şi transmisia sincronă a datelor 2 Transmisia datelor în banda de bază 2.1 Capacitatea de transmisie a canalelor de comunicaţii 2.2 Rata de transmisie, rata de semnalizare 2.3 Coduri de linie 3 Transmisia datelor prin modularea unui purtator 3.1 Transmisia datelor utilizând modulaţii cu salt (ASK, FSK, PSK, DPSK) 3.2. Transmisia datelor utilizând modulaţii în cuadratură (QPSK, QAM) 3.3 Transmisia datelor utilizând modulaţii cu spectru împrăştiat (FHSS, DSSS) 3.4 Multiplexarea ortogonală cu diviziune în frecvenţă (OFDM)

Bibliografie: [1] I. Lita, D. Vişan, Comunicaţii de date, Ed. MatrixRom, Bucureşti, 2010.

[2] I. Bănică, Comunicaţii de date, Ed. Universităţii Politehnica Bucureşti, 2000.

[3] I. Liţă, D. Vişan: Introducere în comunicaţii de date, Ed. Universităţii din Piteşti, 2002.

[4] I. Liţă, D. Vişan, Echipamente şi coduri pentru comunicaţii în reţelele de calculatoare, Ed.

Universităţii din Piteşti, 2002.

[5] I. Lita, D. Vişan, Tehnici de laborator pentru comunicaţii analogice şi digitale, Ed Universităţii

din Piteşti, 2003.




81

1. Prezentati schema bloc a unui sistem de comunicatii de date.

2. Care sunt elementele specifice unui sistem de comunicaţii de date?

3. Realizati descrierea unui sistem de comunicaţii de date pe baza

circuitului universal de date cu şapte componente?

4. Care sunt cerinţele specifice cele mai importante impuse unui sistem de

comunicaţii de date?

5. Ce inseamna comunicatie simplex? Realizati o schema bloc pentru

exemplificarea acestui mod de transmisie.

6. Ce inseamna comunicatie duplex? Realizati o schema bloc pentru


7. Ce inseamna comunicatie semiduplex? Realizati o schema bloc pentru


8. Prezentati principiul transmisiei paralele a datelor.

9. Prezentati principiul transmisiei seriale a datelor.




82

10. Prezentati principiul transmisei asincrone. Realizati o diagrama pentru


11. Prezentati principiul transmisei sincrone. Realizati o diagrama pentru


12. Definiti metodele de transmisie punct-la-punct şi punct-la-multipunct.

Realizati o diagrama pentru exemplificarea acestor moduri de

transmisie.

13. Prezentati o metoda de sincronizare pentru transmisia asincrona de date.

14. Ce este rata de semnalizare in comunicatiile de date? Care este unitatea

de masura a acestui parametru?

15. Cum se defineste rata de transmisie in comunicatiile de date? Care este

unitatea de masura a acestui parametru?

16. Care este capacitatea de transmisie a unui canal de comunicaţii de date?

17. Propuneti doua metode pentru cresterea capacitatii de transmisie a unui

canal de comunicaţii de date.




83

18. Ce inluenta are raportul semnal/zgomot asupra capacitatii de transmisie

a unui canal de comunicaţii de date?

19. Cum se realizeaza reprezentarea electrică a datelor în banda de bază?

Prezentati reprezentarea unipolară si bipolara a datelor.

20. Ce distorsiuni şi erori apar în sistemele de comunicaţii de date?

21. Ce influenta are cuplajul în curent alternativ asupra transmisiei datelor

prin linii de comunicaţie metalice? Exemplificati grafic.

22. Care este regula de codare in cazul codului RZ? Exemplificati grafic

pentru secventa 11000101.

23. Care este regula de codare in cazul codului AMI? Exemplificati grafic


24. Care este regula de codare in cazul codului CMI? Exemplificati grafic


25. Care este regula de codare in cazul codului Manchester? Exemplificati

grafic pentru secventa 11000101.

26. Ce este un circuit scrambler si pentru ce este utilizat? Prezentati

diagrama de principiu a unui circuit scrambler.




84

27. Ce este un circuit descrambler si pentru ce este utilizat? Prezentati

diagrama de principiu a unui astfel de circuit.

28. Ce fenomene conduc la apariţia interferenţelor intersimbol (ISI) in

comunicatiile de date?

29. Ce este diagrama ochiului si la ce este ea utilizata in comunicatiile de

date?

30. Enuntati criteriile cele mai importante de alegere a metodei de

modulaţie în transmisiunile de date?

31. Ce este modulatia ASK? Exemplificati grafic pentru secventa 100101.

32. Ce este modulatia OOK? Exemplificati grafic pentru secventa 100101.

33. Ce este modulatia FSK? Exemplificati grafic pentru secventa 100110.

34. Prezentati schema bloc simplificata a unui modulator FSK cu fază

discontinuă.

35. Prezentati principiile de demodularea a semnalelor FSK binare (BFSK).




85

36. Ce este modulatia BPSK? Exemplificati grafic pentru secventa 010110.

37. Cum arata diagrama fazoriala pentru BPSK?

38. Prezentati schema bloc a unui modulator BPSK.

39. Prezentati schema bloc a unui demodulator BPSK cu circuit de

extragere a ceasului

40. Ce este modulaţia QPSK?

41. Prezentati principiul de generare a semnalului modulat QPSK.

42. Care este diagrama fazorială a semnalului QPSK?

43. Prezentati principiul unui receptor pentru semnale QPSK?

44. Ce este modulaţia QAM?

45. Prezentati o schema simpla, de principiu, pentru generarea unui semnal

QAM cu 16 puncte.

46. Prezentati un exemplu de constelaţie de puncte pentru semnalul 16

QAM?




86

47. Prezentati un exemplu de constelaţie de puncte pentru semnalul 4

QAM?

48. Explcati de ce utilizarea unui semnal 16 QAM permite o viteza de

transmisie a datelor mai mare decât 4 QAM?

49. Cum este influentat raportul semnal/zgomot prin utilizarea unui semnal

16 QAM în schimbul unui semnal 4 QAM? Explcati motivele acestei

influente.

50. Care este diferenta dintre modulatiile QPSK si QAM?

51. Care este principala cerinţă avută în vedere la proiectarea constelaţiei

QAM in comunicatii de date?

52. Care dintre modulatiile QAM si QPSK permite o rata mai mare de

transmisie a datelor? Justificati raspunsul.

53. Ce influenta are offset-ul de curent continuu asupra transmisiei de date

bazate pe modulaţia QAM?

54. Care sunt avantaje ale folosirii tehnicilor de transmisie cu spectru

împrăştiat:?




87

55. Ce este tehnica DSSS?

56. Ce este tehnica FHSS?

57. Care este principiul pe care se bazeaza transmisia de date cu spectru

împrăştiat?

58. Care sunt proprietăţile sistemelor de comunicatii de date bazate pe

transmisie spectru împrăştiat?

59. Prezentati un exemplu de transmisie a unui semnal de date unipolar,

utilizând tehnica DSSS.

60. Prezentati grafic imprăştierea si recuperarea spectrului unui semnal de

date utilizând tehnica DSSS.

61. Care sunt avantajele si dezavantaje tehnicii de transmisie DSSS?

62. Ce efect are imprăştierea si recuperarea spectrului unui semnal de date

asupra amplitudinii interferenţelor?

63. Prezentati o schema bloc de generare a semnalelor FHSS si spectrul

obtinut.




88

64. Prezentati o schema bloc pentru achiziţia iniţială (sincronizare) a

semnalelor de tip DSSS.

65. Ce este tehnica OFDM?

66. Care este diferenţa cea mai importanta între tehnicile OFDM şi FDM?

67. Prezentati grafic o comparaţie între tehnica de transmisie cu

subpurtătoare ortogonale şi tehnica clasică de mutiplexare în frecvenţă.

68. Care sunt avantajele principale ale tehnicii OFDM?

69. Prezentati grafic ce influenţa are fading-ul asupra unei transmisii de

date OFDM.

70. Explicati mecanismul prin care se obtine reducerea interferenţelor

intersimbol (ISI) in cazul tehnicii OFDM.


Proiectare logică - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Ionel Bostan, Şl. dr. ing. Alin Mazăre

89

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Specializarea: CALCULATOARE

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Proiectare logică


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Porţi logice (simboluri, tabele de adevăr, expresii algebrice);

2 Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris printr-un tabel de adevăr dat;

3 Determinarea expresiei algebrice şi a tabelului de adevăr pentru un CLC cu schemă logică dată;

4 DCD, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

5 MUX, (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

6 DMUX (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

7 Utilizarea circuitelor MUX, DMUX în implementarea funcţiilor binare;

8 Bistabili (simboluri, tabele de adevăr, ecuaţii funcţionale);

9 Numărător binare asincrone si sincrone (structură internă, forme de undă, avantaje/dezavantaje faţă de structurile sincrone); realizarea de numaratoare cu bistabili.

10 Automate FSM (definiţii, clasificări, scheme bloc de principiu)

Bibliografie: [1] Gh. Toacşe, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005/1994; a se vedea

http://dannicula.ro/ed_ci/


[3] Gh. Stefan, V. Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000

[4] J.F. Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în proiectare, Ed. Teora , 2003.






90


















91








asincron.




canonice.




canonice.




92




canonice.




forme canonice.




forme canonice.




Veitch-Karnaugh.




93




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




Veitch-Karnaugh.




94








95







96







97








folosind MUX 8:1.




folosind MUX 8:1.




98




folosind MUX 8:1.




folosind MUX 8:1.












99



















100





sugestiv.



binare?














101

alăturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieşiri

active pe zero logic.




















102


Programare orientată pe obiecte - întrebări Licenţă -

Prof. dr. ing. Alexandru Ene

103


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Programare orientată pe obiecte


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Clase elementare.Variabile de instanţă. Metode. Specificatori de acces.Constructori. Exemple de clase elementare.

2 Instantiere obiecte si apelare metode publice din afara clasei.3 Vectori intrinseci. Aplicaţii. 4 Clasa String. Aplicaţii. 5 Moştenire. 6 Polimorfism. 7 Excepţii. 8 Fişiere text.

Bibliografie: [1] Al. Ene, C. Ştirbu - Programare orientată pe obiecte. Teorie şi aplicaţii în Java., Ed.

Universităţii din Piteşti, 2008

[2] Al. Ene, C. Ştirbu - 100 de probleme rezolvate în Java., Ed. Universităţii din Piteşti,

2007

[3] Şt.Tanasă,C. Olaru, Şt. Andrei – Java de la 0 la expert, Ed. Polirom, 2003




104

1. Ce este un constructor, într-o clasă? Daţi un exemplu.

2. Se dă clasa A definită astfel:

class A

private int x;

…

Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabila de instanţă x, cu o

valoare dată ca parametru.


class A

private int x; private int y;

…

Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabilele de instanţă x şi y cu

valori date ca parametrii.




105


class A

private int x; private int y; private int z;

…

Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabilele de instanţă x, y şi z

cu valori date ca parametrii.


class A

private int x; private String y;

…

Daţi definiţia constructorului ce iniţializează variabilele de instanţă x şi y cu

valori date ca parametrii.

6. Enumeraţi câteva diferenţe intre variabilele de instanţă dintr-o clasă si

variabilele locale unei metode dintr-o clasă.

7. Ce este o constantă? Declaraţi constanta NR_ZILE_IN_SAPTAMANA

atribuindu-i valoarea 7.




106

8. Se da clasa A al cărei constructor are semnătura:

public A(int x);

Arătaţi cum se instanţiază un obiect din clasa A.

9. Se dă clasa A al cărei constructor are semnătura:

public A(int x, int y);



public A(int x, int y, int z);



public A(int x, String y);


12. În clasa Math este definită metoda random( ) ce generează un numar

aleator intre 0 si 1.

Metoda are semnătura:

public static double random();

Daţi un exemplu de apel a acestei metode, dintr-o altă clasă.




107

13. În clasa Random este definită metoda nextInt( ), ce are semnatura:

public int nextInt( int N );

Daţi un exemplu de apel a acestei metode, dintr-o altă clasă.

14. Ce se inţelege prin polimorfism parametric? Exemplificaţi pentru

constructorul unei clase.

15. În clasa A avem definită metoda f( ), ce are semnătura:

public static int f( );

Daţi un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.


public static void f(int x );



public static void f(int x, int y );



public static int f(double x );





108


public static double f(int x, int y);



public static double f(double x);



public static void f( );



public static void f(String s);



public static int f(String s);



public static int f(int a[ ] );


Antonia Vlad

Evidenţiere




109


public static int f(int a[ ][ ] );



public static boolean f(int x, int y);



public static boolean f(int a[ ], int b[ ] );



public static int f(int a[ ], int b[ ]);



public static boolean f(int x);



public static boolean f(String s1, String s2);





110


public int f( );

Constructorul clasei A are semnatura:

public A( );



public void f(int x );

Constructorul clasei A are semnătura:

public A( );



public void f(int x, int y );


public A( );



public int f(double x );


public A( );





111


public double f(int x, int y);


public A( );

Dati un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.


public double f(double x);


public A( );



public void f( );


public A( );



public int f(int nr);

Clasa A are trei variabile de instanţă private: x, z şi y, de tip int.


public A(int x, int y, int z);





112


public void f(String s);


public A( );



public int f(String s);


public A( );



public int f(int a[ ] );


public A( );



public int f(int a[ ][ ] );


public A( );





113


public boolean f(int x, int y);


public A( );


44. Ce este moştenirea, in POO ? Cum se implementează în limbajul Java?

45. Cum se tratează in Java, o excepţie care este obligatoriu de tratat? Daţi

un exemplu.


public char f(String s);


public A( );


47. Specificatorii de acces private şi public , pentru variabilele de instanţă si

metodele unei clase.

48. Cum se compară doua stringuri s1 şi s2, dacă au acelasi conţinut? (in

limbajul Java)




114

49. Cum se instanţiază un vector in limbajul Java?

50. Cum se instanţiază o matrice in limbajul Java?

51. Clasa Punct are ca variabile de instanţă coordonatele x, yşi z ale unui

punct ( de tipul int ). Scrieţi constructorul aceste clase.

52. Clasa Punct are ca variabile de instanţă coordonatele x, z şi y ale unui

punct ( de tipul int ). Constructorul clasei are semnătura:

public Punct(int x, int y, int z)

Instanţiaţi un obiect Punct p.

53. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabile de instanţă raza cercului şi

coordonatele centrului (de tip int), şi ca metode:

constructorul, ce iniţializează variabilele de instanţă

arie( ) ce returnează aria cercului.

54. Clasa Cerc are ca variabile de instanţă raza cercului şi coordonatele

centrului (de tip int). Constructorul clasei are semnătura :

public Cerc(int r, int x0, int y0).

În clasa Cerc este definită metoda arie( ) ce returnează aria cercului, cu

semnătura: public double arie( )

Daţi un exemplu de apel al metodei arie( ) din afara clasei Cerc.

Antonia Vlad

Evidenţiere




115


coordonatele centrului (de tip int), şi ca metode:

setRaza( ) ce setează raza cu o valoare dată ca parametru

getRaza( ) ce returnează raza

perimetru( ) ce returnează perimetrul cercului.


coordonatele centrului x0 şi y0(de tip int), şi ca metode:

setX0( ) ce setează pe x0 cu o valoare dată ca parametru

setY0( ) ce setează pe y0 cu o valoare dată ca parametru

getX0( ) ce returnează valoarea lui x0

getY0( ) ce returnează valoarea lui y0

arie( ) ce returnează aria cercului.

57. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabilă de instanţă raza cercului (de tip int),

şi ca metode:

constructorul, ce iniţializează variabila de instanţă

setRaza( ) ce setează raza cu o valoare dată ca parametru

getRaza( ) ce returnează valoarea razei

afisare( ) ce afişează raza cercului.

58. Scrieţi clasa Cerc ce are ca variabile de instanţă raza cercului (de tip int)

şi culoarea cercului de tip String, şi ca metode:

constructorul, ce iniţializează variabilele de instanţă




116

setCuloare( ) ce setează culoarea cu o valoare dată ca parametru

getCuloare( ) ce returnează culoarea

diametru( ) ce returnează diametrul cercului.

59. Să se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instanţă private, două

numere întregi a şi b, ce reprezintă lungimile laturilor unui dreptunghi.

În această clasă trebuie scrise metodele:

metoda afisare( ), ce afişează lungimile laturilor dreptunghiului

metoda suntEgale(), ce are ca parametru un dreptunghi d şi scoate ca

rezultat true dacă dreptunghiul curent (cel pentru care se apelează metoda)

este egal cu dreptunghiul d.

60. Să se scrie clasa Unghi, ce are ca variabilă de instanţă privată un număr

întreg x, măsura în grade a unui unghi, şi ca metode:

constructorul;

metoda suntComplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, şi care

returnează true dacă unghiul u este complementar cu unghiul curent;


întreg x, măsura în grade a unui unghi, şi ca metode:

suntSuplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, şi care returnează

true dacă unghiul u şi unghiul curent au împreună 180 de grade;

conversieRadiani(), ce returnează valoarea exprimată în radiani a unghiului

curent x.




117



În această clasă avem ca metode:

constructorul, ce face iniţializările;

metoda calculPerimetru(), ce returnează perimetrul dreptunghiului;



În această clasă trebuie scrise metodele:

metoda calculArie(), ce returnează aria dreptunghiului;

metoda estePatrat(), ce returnează true dacă dreptunghiul este pătrat;

64. Clasa FileReader este folosită pentru a citi un fişier text caracter cu

caracter. Constructorul acestei clase are semnătura:

public FileReader(String numeFisier)

Ştiind că la instanţierea unui obiect FileReader se poate genera o excepţie de

tipul IOException, obligatoriu de tratat, să se instanţieze un obiect

FileReader folosit pentru citirea fişierului date.txt




118


real x, măsura în radiani a unui unghi, şi ca metode:

constructorul;

metoda suntComplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, şi care

returnează true dacă unghiul u este complementar cu unghiul curent;

metoda conversieRadiani(), ce returnează valoarea exprimată în radiani a

unghiului curent x.


real x, măsura în radiani a unui unghi, şi ca metode:

afisare( ), ce afişează valoarea unghiului

metoda conversieGrade( ), ce returnează valoarea exprimată în grade a

unghiului curent x.

67. Să se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instanţă private două

numere întregi re şi im (partea reală şi partea imaginară a unui număr

complex) şi ca metode:

constructorul ce face iniţializările;

metoda modul(), ce returnează modulul numărului complex;




119


numere întregi re şi im (partea reală şi partea imaginară a unui număr


metoda getRe(), ce returnează partea reală a numărului complex;

metoda getIm(), ce returnează partea imaginară a numărului complex;

metoda metoda afisare( ) ce afişează valorile celor două variabile de

instanţă.


numere reale re şi im (partea reală şi partea imaginară a unui număr


constructorul ce face iniţializările;

metoda suma(), ce are ca parametru un număr complex c, prin care la

numărul complex curent se adună numărul complex c (rezultatul se depune

în numărul curent);


numere reale re şi im (partea reală şi partea imaginară a unui număr


metoda getRe(), ce returnează partea reală a numărului complex;

metoda getIm(), ce returnează partea imaginară a numărului complex;

metoda suntEgale(), ce are ca parametru un număr complex c şi scoate ca

rezultat true dacă numărul complex curent (cel pentru care se apelează

metoda) este egal cu numărul complex c.


Inginerie Software - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Adrian Zafiu

120


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Inginerie Software


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Fazele ingineriei programării 2 Metodologii de dezvoltare a programelor 3 Managementul unui proiect software 4 Implementarea unui proiect software. Comparaţie între limbaje de programare 5 Analiza orientată pe obiect (identificarea şi extragerea cerinţelor) 6 Testarea programelor 7 Întretinerea programelor 8 Modelarea conceptuală (limbajul de modelare UML) 9 Diagrame UML (interacţiune, secvenţe, colaborare, activităţi, stări, pachete,

implementare, componente, de lansare etc.) 10 Psihologia si etica programării

Bibliografie: [1] Stephen R. Schach, Classical and object-oriented software Engineering with UML and C++,

Fourth Edition, McGraw-Hill, 1998

[2] Teodor Rus, Mecanisme formale pentru specificarea limbajelor, Ed. Academiei Române, 1983

[3] S. W.Ambler: The Diagrams of UML 2.0, http://www.agilemodeling.com/essays/

umlDiagrams.htm, 2003

[4] R. Burback: Software Engineering Methodology: The WaterSluice, PhD Dissertation, Stanford

University, http://www-db.stanford.edu/~burback/watersluice/node299.html, 1999

[5] O. Gheorghieş, A. Apetrei: Ingineria programării, http://thor.info.uaic.ro/~ogh/ip/ index.php,

2002 [6] K. Johnson: Software Cost Estimation: Metrics and Models, Department of Computer Science,

University of Calgary Alberta, Canada, http://sern.ucalgary.ca/courses/seng/621/

W98/johnsonk/cost.htm




121

1. Cu ce se ocupa ingineria programării?

2. Care sunt fazele ingineriei programării?

3. Ce este faza de analiză a cerintelor?

4. Ce contine documentul cerinţelor?

5. Ce se înţelege prin scenariu tipic?

6. Ce se înţelege prin scenarii atipice?

7. Ce sunt cerinţele incomplete sau nemonotone?

8. Ce scop are faza de proiectare?

9. Ce se intelge prin planul de implementare?

10. Ce se înţelege prin planul de test?

11. Ce este faza de implementare?

12. Care sunt componentele unui sistem software?

13. Ce sunt interfeţele?

14. Ce se inţelege prin comportamentul unei componente?




122

15. Ce este înţelege prin proiectarea arhitecturală?

16. Ce este înţelege prin proiectarea detaliată?

17. În ce constă faza de implementare a unui sistem software?

18. Ce se înţelege prin scrierea codului?

19. Ce se înţelege prin integrarea modulelor?

20. Care sunt clasele de erori ce exista intr-un sistem?

21. Ce sunt erorile critice?

22. Ce sunt erorile necritice?

23. Ce sunt erorile necunoscute?

24. Ce sunt erorile de regresie?

25. Ce este faza de testare?

26. Ce sunt testele de aur?

27. Ce este testarea internă?

28. Ce este testarea unităţilor?




123

29. Ce este testarea aplicaţiei?

30. În ce constă testarea la stres?

31. Ce se înţelege prin validarea unui sistem software?

32. Ce este verificarea?

33. Ce este întreţinerea?

34. Enumerati metodologiile generale?

35. Ce este metodologia de dezvoltare secvenţială?

36. Care sunt avantajele metodologiei secventiale?

37. Care sunt dezavantajele metodologiei secventiale?

38. Ce este metodologia ciclică?

39. Care sunt avantajele metodologiei ciclice?

40. Care sunt dezavantajele metodologiei ciclice?

41. Ce este metodologia hibridă ecluză?

42. Care sunt avantajele metodologiei hibridă ecluză?




124

43. Care sunt dezavantajele metodologiei hibridă ecluză?

44. Enumerati metodologiile concrete?

45. Ce este metodologia cascadă?

46. Care sunt avantajele metodologiei cascada?

47. Care sunt dezavantajele metodologiei cascada?

48. Ce este metodologia spirală?

49. Enumerati ciclurile metodologia spirala?

50. Ce este metodologia spirala WinWin?

51. Ce este prototipizarea software?

52. Enumerati avantajele prototipizarii.

53. Ce neajunsuri pot aduce prototipurile din punct de vedere al relatiei cu

clientul?

54. În ce constă metodologia Booch?

55. Ce sunt metodele formale?

56. Care sunt avantajele metodelor formale?




125

57. Care sunt dezavantajele metodelor formale?

58. Ce se înţelege prin extreme programming?

59. Ce se intelege prin abordarea sistemica a unui proiect de dezvoltare

software?

60. Enumerati elementele importante ce apar în planul unui proiect

software?

61. Ce se înţelege prin controlul proiectului?

62. Ce este managementul configuratiei?

63. Ce este linia de baza (baseline)?

64. Daţi exemple de entitati de configuratie.

65. Cum sunt tratate cererile de modificare?

66. Ce se înţelege prin istoricul reviziei entităţii?

67. Descrieti schema GNU.

68. Ce este patch-ul?

69. Care este diferenţa dintre update şi upgrade?

70. Ce se înţelege prin managementul echipei?


Reţele de Calculatoare - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Valeriu Ionescu

126


Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Reţele de Calculatoare


Nr. crt.

Denumirea temei

1 Modelele de referinţă în reţele de calculatoare TCP/IP şi OSI: Niveluri, protocoale şi încapsulare. Canale de comunicaţie şi echipamente folosite în reţele de calculatoare. Arhitectura peer to peer şi arhitectura server-client.

2 Adresarea în reţele de calculatoare. Rutarea. Algoritmi de rutare. 3 Servicii în reţele de calculatoare: web, e-mail, partajare de fişiere, DNS, DHCP. 4 Securitatea reţelelor de calculatoare. Politica de securitate a reţelei. Firewall. Criptarea

simetrică şi criptarea asimetrică. 5 Traficul în rețele de calculatoare. Factori de influenţa, tipuri de trafic. Metode de

planificare a pachetelor si metode pentru planificarea fluxului de date. 6 Virtualizarea în rețele de calculatoare. Tipuri de virtualizare. Structuri pentru virtualizare:

cluster, grid, cloud. Bibliografie: [1] Andrew S. Tanenbaum - "Reţele de calculatoare", Ed. Teora, 2004;

[2] Tatiana Radulescu „Qos in retelele IP multimedia” , Ed. ALBASTRA, 2007

[3] R.,Rughiniş, R., Deaconescu, R., Ciorba, A., Doinea, B. „Rețele locale”, Ed. Printech, 2008




127

1. Modelul OSI

2. Modelul TCP/IP

3. Încapsularea datelor in reţele de calculatoare. Unităţi de protocol

utilizate.

4. Comutaţia de circuite

5. Comutaţia de pachete

6. Comutaţia de celule

7. Protocolul Telnet

8. Protocolul SSH

9. Protocolul IP

10. Protocoale specifice nivelului transport al modelului TCP/IP

11. Protocolul UDP. Caracteristici si aplicaţii

12. Protocolul UDP. Antetul protocolului

13. Protocoale de nivel aplicaţie bazate pe protocolul UDP.

14. Protocolul TCP. Caracteristici si aplicaţii




128

15. Protocolul TCP. Antetul protocolului

16. Protocolul TCP. Rolul si stabilirea conexiunii TCP

17. Protocoale de nivel aplicaţie bazate pe protocolul TCP.

18. Protocoale de nivel aplicaţie al modelului TCP/IP

19. Protocolul DNS

20. Protocolul FTP

21. Protocolul HTTP

22. Protocolul DHCP

23. Protocoale pentru transferul de email

24. Medii de transmisie wireless in reţele de calculatoare:Infraroşu.

Caracteristici

25. Medii de transmisie wireless in reţele de calculatoare:Bluetooth.

Caracteristici

26. Medii de transmisie wireless in reţele de calculatoare:Wi-Fi.

Caracteristici




129

27. Medii de transmisie prin fir in reţele de calculatoare: Fibra optica.

Caracteristici

28. Medii de transmisie prin fir in reţele de calculatoare: Cablul torsadat.

Caracteristici

29. Medii de transmisie prin fir in reţele de calculatoare: Cablul coaxial.

Caracteristici

30. Detecţia erorilor in reţele de calculatoare. Cyclic Redundancy Check

31. Calcul numeric valoare Cyclic Redundancy Check

32. Echipamente folosite in reţele de calculatoare: switch

33. Echipamente folosite in reţele de calculatoare: router

34. Arhitectura peer to peer şi arhitectura server-client.

35. Adresarea în reţele de calculatoare. Calcul adresa de reţea IPv4.

36. Adresarea în reţele de calculatoare. Calcul adresa de broadcast IPv4.

37. Subretele de calculatoare. Calcul adresa de reţea pentru o subretea IPv4.

38. Subretele de calculatoare. Calcul adresa de broadcast pentru o subretea

IPv4.




130

39. Adrese private IPv4

40. Rutarea in reţele de calculatoare.

41. Algoritmul de rutare:RIP.

42. Algoritmul de rutare:OSPF.

43. Explicaţi termenii: masca de reţea, adresa de reţea, adresa de broadcast,

44. Rolul gateway in reţele de calculatoare.

45. Explicaţi rolul porturilor in reţelele de calculatoare

46. Servicii în reţele de calculatoare: web, e-mail, partajare de fişiere, DNS,

DHCP.

47. Securitatea reţelelor de calculatoare. Politica de securitate a reţelei.

Firewall.

48. Criptarea cu chei simetrice

49. Criptarea cu chei asimetrice

50. Traficul în reţele de calculatoare

51. Tipuri de trafic:flux elastic TCP




131

52. Tipuri de trafic:flux streaming UDP

53. Variaţii predictibile si nepredictibile ale traficului in reţele de

calculatoare

54. Factori de influenţa ai calităţii serviciului: latenţa

55. Factori de influenţa ai calitaţii serviciului: Jitter

56. Metode de planificare a pachetelor: Priority Queuing

57. Metode de planificare a pachetelor: Fair Queuing

58. Metode de planificare a pachetelor: Round Robin

59. Metode de planificare a pachetelor: Deficit Round Robin

60. Comparaţie Metode Leaky Bucket si Token Bucket

61. Metode pentru planificarea fluxului de date

62. Explicare termeni folosiţi in virtualizare datelor in reţele de calculatoare:

IaaS, PaaS, SaaS.

63. Tipuri de virtualizare: virtualizare hardware

64. Tipuri de virtualizare: virtualizare software




132

65. Tipuri de virtualizare: virtualizare memorie

66. Tipuri de virtualizare: virtualizare stocare date

67. Tipuri de virtualizare: virtualizare reţele de calculatoare

68. Structuri pentru virtualizare: cluster

69. Structuri pentru virtualizare: grid

70. Structuri pentru virtualizare: cloud.


Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului Electromagnetic - întrebări Licenţă -

Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

133

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRICĂ Specializarea: ELECTROMECANICĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Teoria Circuitelor Electrice şi Teoria Câmpului Electromagnetic

pentru examenul de

Nr. crt.

LICENŢA -2014

Denumirea temei

1 Principalele mărimi fizice primitive şi derivate ale teoriei macroscopice a electromagnetismului

1.1 Mărimi ce caracterizează stările electromagnetice ale corpurilor 1.1.1 Starea de electrizare: starea de încărcare electrică; starea de polarizare 1.1.2 Starea de magnetizare 1.1.2 Starea electrocinetică 1.2 Mărimi ce caracterizează câmpul electromagnetic 2 Legile teoriei macroscopice a electromagnetismului – formă integrală 2.1 Legile de material: legea polarizaţiei electrice temporare; legea magnetizaţiei

temporare; legea conducţiei electrice 2.2 Legile generale: legea legăturii între vectorii D , E şi P ; legea fluxului electric;

legea conservării sarcinii electrice; legea legăturii între vectorii B , H şi M ; legea fluxului magnetic; legea transformării de energie în conductoare; legea circuitului magnetic; legea inducţiei electromagnetice; legea electrolizei.

3 Metode de rezolvare a circuitelor electrice liniare în regim permanent 3.1 Circuite electrice de curent continuu 3.2 Circuite electrice monofazate în regim armonic permanent 3.3 Circuite electrice trifazate

Bibliografie: [1] Constantinescu L. M. – Note de curs: Teoria Circuitelor Electrice, Teoria Câmpului

Electromagnetic

[2] Voicu, N., Constantinescu, L. M., Gavrilă, D. - Teoria câmpului electromagnetic, Editura

MATRIX ROM Bucureşti, 2005




134

1. Enumeraţi mărimile primitive ale electromagnetismului şi semnificaţia lor

fizică.

2. Ce este starea de electrizare şi prin ce se caracterizează?

3. Ce este sarcina electrică? Care este simbolul şi unitatea de măsură a

sarcinii electrice?

4. Scrieţi expresia forţei care se exercită între două corpuri punctiforme

încărcate cu sarcină electrică şi plasate în vid la o distanţă dată.

5. Scrieţi expresia forţei 21F exercitată în vid de un mic corp încărcat cu

sarcina electrică 1q , ce generează câmpul electric de intensitate 1E , asupra

unui mic corp încărcat cu sarcina electrică 2q , aflat la distanţa 12r faţă de

primul.

6. Scrieţi expresia forţei electrice care se exercită asupra unui corp încărcat

cu sarcina electrică q plasat într-un câmp electric de intensitate E .

7. Definiţi tensiunea electrică, ABu , de-a lungul unei curbe (C), între

punctele A şi B, situată într-un câmp electric de intensitate E . Care este

expresia tensiunii electromotoare (t.e.m.)?




135

8. Ce este starea de polarizare şi prin ce se caracterizează?

9. Ce este momentul electric ? Care este simbolul şi unitatea de măsură a

momentului electric?

10. Ce este starea de magnetizare şi prin ce se caracterizează?

11. Ce este momentul magnetic ? Care este simbolul şi unitatea de măsură a

momentului magnetic?

12. Ce este starea electrocinetică şi prin ce se caracterizează?

13. Ce este intensitatea curentului electric de conducţie? Care este simbolul

şi unitatea de măsură a acestuia?

14. Cum se numeşte mărimea fizică ce caracterizează local, într-un punct

starea electrocinetică a unui conductor? Care este simbolul şi unitatea de

măsură a acesteia?

15. Care este expresi forţei magnetice, Lorentz, care se exercită asupra unui

mic corp încărcat electric aflat în mişcare într-un câmp magnetic?




136

16. Care este expresia forţei electromagnetice, Laplace, care se exercită

asupra unui element de conductor de lungime l∆ parcurs de curentul i şi

situat într-un câmp magnetic de inducţie B ?

17. Definiţi trei mărimi derivate integrale ale electromagnetismului şi

precizaţi semnificaţia fizică a acestora.

18. Definiţi trei mărimi derivate locale ale electromagnetismului şi precizaţi

semnificaţia fizică a acestora.

19. Precizaţi mărimile ce caracterizează local, într-un punct, starea câmpului

electric? Simbol, unităţi de măsură.

20. Precizaţi mărimile ce caracterizează local, într-un punct, starea câmpului

magnetic? Simbol, unităţi de măsură.

21. Legea polarizaţiei electrice temporare: enunţ, expresie matematică şi

semnificaţia mărimilor fizice (pentru medii liniare şi izotrope).

22. Legea legăturii între vectorii inducţie electrică, intensitatea câmpului

electric şi polarizaţie: enunţ, expresie matematică şi semnificaţia mărimilor

fizice. Care este expresia matematică pentru medii liniare fără polarizaţie

permanentă?




137

23. Legea fluxului electric: enunţ, expresia matematică a formei integrale şi

semnificaţia mărimilor fizice.

24. Legea conservării sarcinii electrice: enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. Care este forma integrală a legii în

regim static? Dar în regim staţionar?

25. Legea conducţiei electrice în forma locală şi integrală: enunţ, expresii

matematice şi semnificaţia mărimilor fizice.

26. Legea conducţiei electrice: enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice. Teorema lui Ohm.

27. Ce este ρ[Ωm] ? Dar σ[S/m]?

28. Definiţi rezistenţa unui conductor omogen realizat dintr-un material cu o

rezistivitate cunoscută, având o anumită lungime şi o anumită secţiune

transversală.

29. Definiţi conductanţa unui conductor omogen realizat dintr-un material

cu o conductivitate cunoscută, având o anumită lungime şi o anumită

secţiune transversală.




138

30. Legea transformării de energie în conductoare aflate în regim

electrocinetic (legea Joule-Lenz): enunţ, expresia matematică a formei

integrale şi semnificaţia mărimilor fizice.

31. Legea transformării energiei în conductoare aflate în regim

electrocinetic: forma particulară pentru un circuit neramificat închis.

Interpretare.

32. Legea magnetizaţiei temporare: enunţ, expresie matematică şi

semnificaţia mărimilor fizice (pentru medii liniare şi izotrope). Care este

expresia matematică pentru medii liniare şi izotrope fără magnetizaţie

permanentă?

33. Legea legăturii dintre vectorii MHB ,, : enunţ, expresie matematică şi

semnificaţia mărimilor fizice (pentru medii liniare şi izotrope).

34. Legea fluxului magnetic: enunţ, expresia matematică a formei integrale

şi semnificaţia mărimilor fizice.

35. Legea circuitului magnetic: enunţ, expresia matematică a formei





139

36. Care este forma integrală a legii circuitului magnetic în regim

cvasistaţionar (teorema lui Ampere )?

37. Legea inducţiei electromagnetice: enunţ, expresia matematică a formei


38. Care este legea care stă la baza deducerii primei teoreme a lui Kirchhoff

în regim electric static şi staţionar? Justificaţi.

39. Care este legea care stă la baza deducerii primei teoreme a lui Kirchhoff

pentru circuite magnetice în regim staţionar? Justificaţi.

40. Care sunt legile electrostaticii? Prezentaţi una dintre ele având în vedere:

enunţ, expresia matematică a formei integrale şi semnificaţia mărimilor

fizice.

41. Care sunt legile electrocineticii? Prezentaţi una dintre ele având în

vedere: enunţ, expresia matematică a formei integrale şi semnificaţia

mărimilor fizice.

42. Care sunt legile magnetostaticii? Prezentaţi una dintre ele având în


mărimilor fizice.




140

43. Care sunt legile electrodinamicii? Prezentaţi una dintre ele având în


mărimilor fizice.

44. Enunţaţi o lege de material dintre legile electrotehnicii, precizaţi

expresia matematică, semnificaţia mărimilor fizice care intervin şi unităţile

de măsură.

45. Enunţaţi o lege de generală din legile electrotehnicii, precizaţi expresia

matematică, semnificaţia mărimilor fizice care intervin şi unităţile de

măsură.

46. Care este expresia fluxului electric şi a fluxului magnetic printr-o

suprafaţă dată aflată în câmp electric sau magnetic? Precizaţi semnificaţia

mărimilor fizice care intervin şi unităţile de măsură.

47. Cât este inducţia electrică a câmpului generat de o sarcină electrică,

distribuită volumetric în interiorul unei sfere de rază „a” cu densitatea ρv

constantă, la distanţa „b” de centrul acesteia (b>a)?

48. Cât este intensitatea câmpului magnetic la distanţa „a” de un conductor

filiform, rectiliniu, infinit lung, parcurs de curentul I ?




141

49. Se consideră un conductor filiform, rectiliniu, infinit lung, parcurs de un

curent I. În plan cu acesta, la distanţa d, se află un cadru conductor pe care

culisează o bară conductoare cu viteza v constantă faţă de conductor, ca în

figură. Se va induce t.e.m. în cadru la un anumit moment de timp t ? Dacă

da, ce fel de tensiune se induce, una de transformare sau una de mişcare?

50. Se consideră un conductor filiform , rectiliniu, infinit lung, parcurs de

curentul i = Im sin ωt. În plan cu acesta se află un cadru dreptunghiular fix şi

rigid, la distanţa d faţă de conductor, ca în figură. Se va induce t.e.m. în

cadru la un anumit moment de timp t ? Dacă da, ce fel de tensiune se induce,

una de transformare sau una de mişcare?




142

51. Ce este un circuit de c.c. şi care sunt sursele de energie electrică în

acesta?

52. Precizaţi şi desenaţi elementele active şi pasive care pot să apară într-un

circuit electric de c.c..

53. Desenaţi o sursă ideală şi o sursă reală de t.e.m. şi scrieţi tensiunea la

bornele acestora la funcţionarea în gol şi în sarcină.

54. Desenaţi o sursă ideală şi o sursă reală de curent şi scrieţi curentul

debitat de acestea la funcţionarea în gol şi în sarcină.

55. Desenaţi două surse de energie comandate, precizând relaţiile şi

parametrii dintre mărimile comandate şi mărimile de comandă.

56. Enunţaţi teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele liniare de c.c..

57. Prezentaţi algoritmul de rezolvare a circuitelor electrice de c.c. utilizând

teoremele lui Kirchhoff.

58. Ce alte metode de rezolvare a circuitelor electrice liniare de c.c. , în

afară de cea utilizând teoremele lui Kirchhoff mai cunoaşteţi? Prezenţati o

asfel de metodă şi precizaţi avantajul acesteia faţă de metoda anterioară.




143

59. Precizaţi ce posibilităţi de verificare a soluţiilor obţinute în urma

rezolvării circuitelor de c.c. există?

60. Care este condiţia ca o sursă reală de tensiune să debiteze putere maximă

pe un consumator?

61. Cât este randamentul de transmitere a puterii de la sursă către

consumator, în cazul unui consumator care satisface condiţia de adaptare la

sursă? În ce domeniu este utilă adaptarea consumatorului la receptor, în

electroenergetică sau în electrocomunicaţii?

62. Cât este rezistenţa electrică a unui conductor omogen de lungime l,

secţiune S, rezistivitate ρ şi conductivitate σ ?

63. Comportarea bobinei ideale şi a condensatorului ideal în c.c.: schema

electrică şi ecuaţiile de funcţionare.

64. Comportarea unei bobine reale în c.c. şi c.a.: schema electrică şi

ecuaţiile de funcţionare.

65. Pentru o sursă reală de tensiune determinaţi curentul de scurtcircuit şi

tensiunea la mers în gol.




144

66. Care este rezistenţa electrică eR a „n” rezistoare de rezistenţe kR ,

k=1÷n, grupate în serie?

67. Care este rezistenţa electrică eR a „n” rezistoare de rezistenţe kR ,

k=1÷n, grupate în paralel?

68. Desenaţi un divizor de tensiune format din două rezistoare de rezistenţe

R1 şi R2. Cât este căderea de tensiune pe R1, dacă tensiunea totală este U?

69. Desenaţi un divizor de curent format din două rezistoare de rezistenţe R1

şi R2. Cât este curentul prin R1, dacă curentul total este I?

70. Calculaţi rezistenţa echivalentă a grupării de rezistoare din fig.





145




75. Care sunt relaţiile de echivalenţă între parametrii a două surse de

energie, în cazul echivalării unei surse reale de tensiune, cu o sursă reală de

curent?




146

76. Precizaţi şi desenaţi elementele active şi pasive care pot să apară într-un

circuit electric de c.a.

77. Pentru un semnal sinusoidal cu frecvenţa de 50Hz să se calculeze

perioda şi pulsaţia.

78. Se cunoaşte legea de variaţie în timp a unei tensiuni de forma

( )

+=

21000sin2200 πttu (V). Care este imaginea în complex

simplificat a acesteia?


( ) 400 2 cos 10002

u t t π = −

(V). Care este imaginea în complex

simplificat a acesteia?

80. Se cunoaşte legea de variaţie în timp a unei t.e.m. de forma

( ) ( )220 2 sin 1000e t t= (V). Care este imaginea în complex simplificat a

acesteia?




147


( ) 380sin 3144

u t t π = +

(V). Care este imaginea în complex simplificat a

acesteia?

82. Se cunoaşte imaginea în complex simplificat a intensităţii unui curent

jI 55 += . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?


10 10I j= − . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?


15I = . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?


6I j= . Care este valoarea instantanee a acestui curent (în domeniul

timpului)?

86. Să se calculeze reactanţa unei bobine cu inductanţa 0,05 /L π= H, la

frecvenţa industrială.




148

87. Pentru un circuit electric dat în fig. se cer:

88. Care este expresia inductivităţii unui circuit electric parcurs de curentul

i, care produce un flux magnetic Φ prin suprafaţa mărginită de circuit?

89. Precizaţi inductivităţile electrice care pot să apară între două bobine cu

N1 şi N2 spire, parcurse respectiv de curenţii i1 şi i2

200 /C π=

.

90. Cum se reprezintă, în circuite electrice, două bobine cuplate magnetic?

Cum se stabileşte tipul cuplajului?

91. Care este expresia energiei magnetice a unei bobine, de inductivitate L şi

parcursă de curentul i? Unde se înmagazinată această energie?

92. Să se calculeze reactanţa unui condensator care are capacitatea electrică

µF, la recvenţa industrială.

- relaţia între u şi i; - imaginea în complex simplificat a acestei relaţii ( )(IfU = ).




149


94. Care este expresia energiei electrice a unui condensator, de capacitate C,

cu tensiunea la borne U şi cu sarcina de pe armătura pozitivă q? Unde se

înmagazinată această energie?









150


98. Un circuit R, L, C serie în c.a. are tensiunea la borne UU = . Care este

condiţia ca acest circuit să se afle la rezonanţă şi cât este curentul prin

circuit în acest caz?

99. Un circuit R, L, C paralel în c.a. absoarbe de la reţea curentul I I= .

Care este condiţia ca acest circuit să se afle la rezonanţă şi cât este tensiunea

la bornele circuitului în acest caz?

100. Care sunt puterile definite în regim armonic permanent, expresia lor şi

unitaţile de măsură?

101. Care este expresia de calcul a puterii complexe pentru un diplol liniar

pasiv cu valoarea efectivă complexă a tensiunii U şi valoare efectivă

complexă a cutentului I . Cât este modulul acesteia? Ce reprezintă din punct

de vedere fizic aceasta?





151

102. Scrieţi relaţiile dintre Z , R, X; Z, R, X; S , P, Q; S, P, Q pentru un

dipol liniar pasiv care funcţionează în c.a..

103. Scrieţi expresia puterilor disipate pe un rezistor, o bobină şi un

condensator, ideale, în regim armonic permanent?

104. Scrieţi expresia impedanţei complexe în regim armonic permanent

pentru un circuit R, L, C serie.

105. Care este expresia de calcul a valorii medii a intensităţii curentului

electric ( )i i t= dintr-un circuit în regim variabil de funcţionare? Dar dacă

circuitul funcţionează în regim armonic permanent, cât este valoarea medie

a curentului?

106. Care este expresia de calcul a valorii efective a unei tensiuni

sinusoidale ( )u u t= ? Care este relaţia dintre aceasta şi valoarea maximă

(amplitudinea) a tensiunii?

107. Care este forma normală “în sinus” a unei mărimi sinusoidale

(armonică) )(txx = ? Dar reprezentarea analitică (în complex simplificat) a

acesteia?




152

108. Care este expresia de calcul a impedanţei unui circuit R,L serie aflat în

regim armonic permanent?

109. Care este expresia de calcul a impedanţei unui circuit R,C serie aflat în


110. Care este expresia de calcul a impedanţei unui circuit L,C serie aflat în


111. Scrieţi expresiile puterile ce caracterizează un circuit R, L serie aflat în

regim armonic permanent, care este alimentat cu tensiunea

)sin(2 utUu γϖ += şi absoarbe curentul )sin(2 itIi γϖ += ?

112. Scrieţi expresiile puterile ce caracterizează un circuit R, C serie aflat în



113. Scrieţi expresiile puterile ce caracterizează un circuit L, C serie aflat în






153

114. Care este expresia generală de calcul a factorului de putere pk ? Ce

formă are pentru un circuit aflat în regim sinusoidal?

115. Precizaţi expresia de calcul a impedanţei complexe a unui dipol liniar

pasiv caracterizat prin tensiunea la borne U şi curentul absorbit I .

Admitanţa cât este?

116. Care este condiţia de adaptare a unei sarcini de impedanţă complexă Z

la un generator de tensiune real cu impedanţa interioară complexă gZ ,

pentru a obţine transferul maxim de putere activă?

117. Cât este randamentul de transmitere a puterii active de la sursă către

consumator, în cazul unui consumator care satisface condiţia de adaptare la

sursă? În ce domeniu este utilă adaptarea consumatorului la receptor, în

electroenergetică sau în electrocomunicaţii?

118. Ce este rezonanţa într-un circuit R,L,C şi cum se poate obţine?

119. Ce caracteristici prezintă un circuit R,L,C serie la rezonanţă? Cum se

numeşte rezonanţa?

120. Ce caracteristici prezintă un circuit R,L,C paralel la rezonanţă? Cum se

numeşte rezonanţa?




154

121. Ce metode de rezolvare a circuitelor electrice în regim armonic

permanent cunoaşteţi?

122. În ce constă analogia dintre schemele electrice din c.c. şi schemele

electrice din c.a. în complex simplificat? În ce caz analogia este completă.

Daţi două exemple de elemente de circuit analoage.

123. Precizaţi ce posibilităţi de verificare a soluţiilor obţinute în urma

rezolvării circuitelor de c.a. există?

124. Care sunt avantajele utilizării unui sistem trifazat faţă de unul

monofazat? Explicaţi.

125. Care sunt caracteristicile unui sistem trifazat simetric de tensiuni, în

succesiunea directă?

126. Cum se realizează un receptor în conexiune stea? Desenaţi schema

electrică.

127. Pentru un receptor trifazat echilibrat în stea cu fir neutru alimentat de la

un sistem trifazat simetric de tensiuni, de succesiune directă, care este

valoarea intensităţii curentului prin conductorul de nul? Justificaţi.




155

128. Cât este curentul prin conductorul de nul la un receptor trifazat

dezechilibrat în stea cu fir neutru?

129. Cum se realizează un receptor în conexiune triunghi? Desenaţi schema

electrică.

130. Cât este curentul prin conductorul de nul la un receptor trifazat

dezechilibrat în triunghi? Justificaţi.

131. Pentru un receptor trifazat echilibrat în triunghi, ce relaţie există între

intensitatea curentului de linie şi intensitatea curentului de fază?

132. Care este numărul minim de conductoare care se poate utiliza pentru

transmiterea energiei de la reţea la un consumator dezechilibrat/echilibrat în

stea sau tringhi, în cazul utilizării a trei sisteme monofazate faţă de un

sistem trifazat? Justificaţi.

133. Care este expresia puterii active pentru un receptor trifazat echilibrat în

conexiune stea cu fir neutru, dacă se cunosc mărimile mărimile de fază şi

caracterul impedanţelor de fază?

134. Care este expresia puterii active pentru un receptor trifazat echilibrat în

conexiune triunghi, dacă se cunosc mărimile mărimile de linie şi caracterul

impedanţelor de fază?




156

135. Care este expresia puterii reactive pentru un receptor trifazat echilibrat

în conexiune stea cu fir neutru, dacă se cunosc mărimile mărimile de fază şi


136. Care este expresia puterii reactive pentru un receptor trifazat echilibrat

în conexiune triunghi, dacă se cunosc mărimile mărimile de linie şi


137. Când un receptor trifazat este echilibrat? Cum se numeşte reţeaua dacă

tensiunile de linie sau de fază ale sale formează un sistem trifazat simetric?

138. Care este relaţia dintre intensitatea curentului de fază şi intensitatea

curentului de linie la un receptor trifazat echilibrat în conexiune stea? Dar la

unul în conexiune triunghi?

139. Care este relaţia dintre tensiunea de fază şi tensiunea de linie la un

receptor trifazat echilibrat în conexiune triunghi? Dar la unul în conexiune

stea?

140. Care sunt expresiile de calcul ale puterilor la un receptor trifazat

echilibrat în conexiune stea sau triunghi, alimentat de la un sistem trifazat

simetric de tensiuni, cu defazajul ϕ între tensiunea şi curentul de fază?


Convertoare Electromagnetice - întrebări Licenţă -

Şl. dr. ing. Constantin STOICA

157

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRICĂ Specializarea: ELECTROMECANICĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina

Convertoare Electromagnetice pentru examenul de

Nr.

LICENŢA -2014

Denumirea temei 1 Introducere. 1.1 Legile si teoremele campului electromagnetic cu aplicatie in teoria

convertoarelor electromagnetice 1.2 Modelul fizic si caracterizarea din punct de vedere energetic a

convertorului electromagnetic. 1.3 Materiale utilizate in constructia convertoarelor electromagnetice.

2 Sisteme de conversie electromecanica a energiei.

2.1 Circuite magnetice.Inductivitati. 2.2 Procedee de conversie electromecanica a energiei in camp magnetic. 2.2.1 Procedeul electromagnetic. 2.2.2 Procedeul anizotropiei de forma. 2.2.3 Procedeul histerezisului.

3 Transformatorul electric.

3.1 Definitie. Elemente constructive ale transformatorului monofazat. 3.2 Date nominale. Simboluri. Studiul transformatorului ideal. 3.3 Principiul de functionare al transformatorului. Fluxurile magnetice . 3.4 Schema electrica echivalenta. Ecuatiile de functionare. 3.5 Transformatorul trifazat.

4 Masina de curent alternativ trifazata.

4.1 Definitie. Elemente constructive ale masinii asincrone trifazate. 4.2 Principiul de functionare in regim de motor electric. 4.3 Producerea campurilor magnetice invartitoare cu ajutorul infasurarilor de c.a. 4.4 Schema echivalenta a m.c.a. Ecuatiile tensiunilor la m.c.a. 4.5 Cuplul electromagnetic. 4.6 Caracteristica mecanica si a randamentului la un motor asincron trifazat.

5 Masina de curent alternativ monofazata.

5.1 Elemente constructive ale masinii asincrone monofazate. 5.2 Principiul de functionare al motorului asincron monofazat. 5.3 Cuplul electromagnetic al motorului asincron monofazat. 5.4 Pornirea masinii asincrone monofazate. 5.5 Motorul monofazat cu poli ecranati.

Bibliografie: [1] STOICA C – Note de curs Convertoare Electromagnetice

[2] GHITA C.– Parametrii Convertoarelor Electromagnetice, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2003

[3] GHITA C.– Masini Electrice, Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005




158

1. Prezentati o analiza comparativa a procedeelor de tip electric respectiv de

tip magnetic privind conversia energiei, plecand de la raportul

densitatilor volumice de energie.

2. Prezentati schema generala a unui convertor cu energie magnetica

intermediara.

3. Prezentati schema generala a unui convertor cu energie electrica

intermediara.

4. Definiti proprietatile energiei electromagnetice.

5. Prezentati o schema ce pune in evidenta conversia energiei

electromagnetice in alte forme de energie.

6. Definiti convertorul electromagnetic.

7. Definiti convertorul electromecanic.

8. Studiul unui convertor electromagnetic se poate realiza pe baza a doua

modele:

a) Modelul de camp sau modelul Maxwell. b) Modelul de circuit sau modelul Kirchhoff.

Care sunt ecuatiile lui Maxwell si cum se definesc cele doua modele asociate convertoarelor.




159

9. Prezentati materialele, proprietatile lor si pierderile care au loc in

sistemul electric.

10. Prezentati proprietatile si materialele utilizate in constructia sistemului

magnetic.

11. Definiti pierderile care au loc in circuitele magnetice si metodele de

diminuare a pierderilor.

12. Definiti rolul materialelor electroizolante si cele sapte clase indicand

temperaturile caracteristice.

13. Definiti inductivitatile proprii si mutuale specifice unui ansamblu de

doua bobine cu w1 respectiv w2 spire, parcurse de curentii i1 respectiv

i2

.

14. Definiti inductivitatile utile si de dispersie specifice unui ansamblu de

doua bobine cu w1 respectiv w2 spire, parcurse de curentii i1 respectiv

i2

.

15. Cu ajutorul a 3 desene in care reprezentati cate 2 bobine cu sensurile de

parcurs ale curentilor in infasurari, puneti in evidenta urmatoarele:

a) Cuplaj mutual aditional sau solenatie aditionala.

b) Cuplaj mutual diferential sau solenatie diferentiala.




160

c) Cuplaj mutual nul.

16. Prezentati procedeul electromagnetic de conversie electromecanica a

energiei si cuplul de interactiune a doua bobine parcurse de curent.

17. Prezentati procedeul electromagnetic de conversie electromecanica a

energiei si cuplul de interactiune a unei bobine si un magnet permanent.

18. Prezentati procedeul anizotropiei de forma specific conversiei

electromecanice a energiei.

19. Prezentati procedeul histerezisului specific conversiei electromecanice a

energiei.

20. Definiti transformatorul electric.

21. Prezentati pe scurt cele 5 sisteme componente ale unui transformator

electric.

22. Prezentati o analiza a transformatorului ideal si concluziile valabile

pentru transformatorul real.




161

23. Pentru transformatorul de mai jos se dau: i1(t)= Im sin ωt ; w1-nr spire

in primar ; w2-nr spire in secundar; Bc- inductia magnetica in coloana;

Sc- sectiunea coloanei. Sa se calculeze: u2

(t); sa se defineasca si

reprezinte fluxurile magnetice ale infasurarilor primara si secundara.

Fig. 1

24. Pentru cazul transformatorului care funcţionează în sarcină, t.e.m. din

secundar produce un curent de intensitate i2. Acest curent determină

apariţia unui flux magnetic Φ 2. Care este sensul acestui flux faţă de

fluxul magnetic Φ1

?

25. Cum este ca valoare, pentru un transformator ridicător de tensiune,

fluxul magnetic secundar Φ2 faţă de fluxul magnetic Φ1

din primar?




162

26. Schema electrică echivalentă a transformatorului considerând

pierderile în miez si infasurari cu reprezentarea în complex a

mărimilor electrice este urmatoarea:

Fig.2

Sa se definesca toate marimile reprezentate in circuitul din Fig.2

27. Sa se reprezinte sensurile de parcurgere a ochiurilor si sa se scrie

ecuatiile tensiunilor pentru infasurarea primara si secundara din Fig.2.

28. Definiti regimul de functionare in gol al transformatorului si deduceti

circuitul echivalent la gol din circuitul din Fig.2.




163

29. Definiti regimul de functionare in scurtcircuit al transformatorului si

deduceti circuitul echivalent la functionare in scurtcircuit din circuitul

din Fig.2.

30. La functionarea in sarcina a unui transformator electric se defineste

factorul β=I2/I2n

. Cum se numeste acest factor? Care este intervalul

de variatie? Ce semnificatie are?

31. Reprezentati graficul ce defineste caracteristica externa U2=f(I2

) a

unui transformator monofazat pentru cele 3 tipuri de sarcini : rezistiva

( R ), rezistiv-inductiva( R+L ), capacitiva (C).

32. Reprezentati graficul ce defineste caracteristica randamentului η = f(β)

si in ce conditii randamentul admite valoarea maxima?

33. Prezentati circuitul magnetic si modul de conexiune a infasurarilor

unui transformator trifazat in conexiunea ΔУ0

.

34. Prezentati circuitul magnetic al unui transformator de sudura cu sunt

magnetic si caracteristica externa.

35. Ce conditii trebuie sa indeplinesca doua transformatoare trifazata

pentru a functiona in paralel pe aceeasi sarcina ?




164

Fig.3

36. Prezentati avantajele si dezavantajele unui autotransformator electric

comparativ cu un transformator electric.

Fig.4

37. Sa se descrie elementele constructive ale masini asincrone trifazate.

38. Sa se explice principiul de functionare al motorului asincron trifazat

cu rotor in scurtcircuit.

39. Definiti relatia fortei Laplace ce se exercita asupra barelor din

infasurarea rotorului si semnificatia marimilor: i,l,B




165

40. Definiti parametrii: s, n, n

1

41. Ce relatie matematica exista intre parametrii s, n, n1

?

42. Sa se defineasca datele nominale ale motorului asincron trifazat.

43. Sa se definesca parametrii infasurarilor de curent alternativ,

m,p,yd,q,numarul de straturi, felul pasului y1

al infasurarii.

44. Sa se exprime campul magnetic invartitor produs cu ajutorul unei

infasurari statorice monofazate cu p=1, q=1.

45. Sa se demonstreze ca o armatura mobila echipata cu un sistem de

magneti continui produce in intrefierul unei masini electrice un camp

magnetic invartitor obtinut pe cale mecanica.

46. Sa se demonstreze ca o infasurare trifazata simetrica imobila, parcursa

de un sistem trifazat simetric de curenti, produce in intrefierul unei

masini electrice un camp magnetic invartitor circular obtinut pe cale

electrica, avand turatia n1

.




166

47. Daca frecventa curentului din infasurarea statorului este f1=50 Hz ,

p=1 cat este n1

? Dar daca frecventa creste la valoarea f=60Hz ce se

intapla cu turatia motorului?

48. Definiti regimurile de generator si frana electrica ale masinii

asincrone.

49. Definiti parametrii schemei echivalente a motorului asincron trifazat

prezentata mai jos.

Fig.5

50. Scrieti ecuatiile de functionare in regim de motor asincron trifazat pe

ochiurile de circuit din schema de mai sus.




167

51. Definiti bilantul puterilor electrice la functionarea in gol a unui motor

asincron trifazat.

52. Calculati t.e.m. induse in infasurarile masinilor de current alternativ.

53. Prezentati schematic bilantul puterilor electrice intr-o sectiune

longitudinala printr-un motor asincron trifazat.

54. Exprimati cuplul electromagnetic al motorului asincron pentru

alunecari s de valori foarte mici s≈(0,scr

)

55. Exprimati cuplul electromagnetic al motorului asincron pentru

alunecari s de valori mari s≈(scr

,1)

56. Definiti formula de calcul a cuplului electromagnetic pentru motorul

asincron trifazat.

57. Ce parametrii ai masinii asincrone trifazate influenteaza cuplul

electromagnetic in mod direct proportional dar invers proportional?

58. Reprezentati graficul caracteristicii cuplu-alunecare a motorului

asincron trifazat M=f(s).




168

59. Reprezentati graficul caracteristicii mecanice a motorului asincron

trifazat n=f(M).

60. Analizati conexiunile celor doua infasurari pentru a defini doua

infasurari cu nr. de perechi de poli diferiti. Care sunt avantajele

utilizarii acestor infasurari ?




169

Fig.6

61. Care sunt procedeele pentru modificarea turatiei motorului asincron

trifazat.

62. Prezentati o schema de pornire directa a m.c.a

63. Prezentati o schema de pornire stea-triunghi. Ce conditii trebuie sa

indeplinesca un motor electric trifazat pentru a putea functiona in

triunghi la sistemul trifazat standard: 3*220; 3*380 ?

64. Prezentati o sectiune transversala printr-un motor asincron monofazat

cu elementele constructive.

65. Prezentati principiul de functionare al motorului asincron monofazat.




170

66. Prezentati o schema de pornire in monofazat, a motorului asincron

trifazat.

67. Reprezentati graficul cuplului electromagnetic al motorului asincron

monofazat.

68. Definiti metodele de pornire ale motorului asincron monofazat.

69. Calculati valoarea condensatorului de pornire pentru un motor

asincron monofazat avand puterea nominala Pn

= 1,5kW.

70. Justificati de ce motorul monofazat cu poli ecranati prezentat mai jos

are cuplu de pornire.

Fig.7


Masini electrice - întrebări Licenţă -

Ş.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu

171

Facultatea: ELECTRONICĂ, COMUNICAŢII ŞI CALCULATOARE Departamentul: ELECTRONICĂ, CALCULATOARE ŞI INGINERIE ELECTRICĂ Domeniul: INGINERIE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Domeniul: INGINERIE ELECTRICĂ, Specializarea: ELECTROMECANICĂ

Programa de evaluare a cunoştinţelor fundamentale la disciplina Masini electrice

pentru examenul de

Nr. crt.

LICENŢA -2014

Denumirea temei

1 Maşina sincronă

1.1 Construcţia maşinii sincrone

1.2 Principiul de funcţionare al maşinii sincrone polifazate

1.3 Ecuaţiile tensiunilor şi solenaţiilor la maşina sincronă

1.4 Caracteristicile de funcţionare ale maşinii sincrone

1.5 Conditii de cuplare in paralel a masinii sincrone

1.6 Pornirea motorului sincron

2 Maşina de curent continuu

2.1 Constructia masinii de curent continuu cu colector. Tipuri de excitatie. Regimuri de

functionare

2.2 Principiul de funcţionare al masinii de curent continuu

2.3 Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu in regim de generator

2.4 Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu in regim de motor

2.5 Bilantul puterilor la masina de curent continuu

2.6 Caracteristici de functionare ale masinii de curent continuu

Bibliografie: [1] I. Boldea, Transformatoare şi maşini electrice.: Ed. Did. şi Pedagogică, R.A, Bucureşti 1994.

[2] Bala Constantin, Maşini electrice : Teoria şi încercări.Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1982. [3] Constantin Ghita, Modelarea si parametrii convertoarelor electromagnetice, Ed. Printech 2003 [4] M. Iorgulescu, Masini electrice(note de curs)




172

1. Elemente constructive ale masinii sicrone.

2. Definiti unghiul intern al masinii sincrone.

3. Definiti reactanta sincrona a masinii si impedanta acesteia.

4. Prezentati deosebirea din punct de vedere constructiv a masinii sincrone

cu poli inecati fata de cea cu poli aparenti.

5. Regimuri de functionare ale masinii. Aplicatii ale acestor regimuri.

6. Miezul rotoric al masinii sincrone are doua variante contructive conform

figurii rmatoare:

Faceti o prezentare a fiecarui tip.




173

7. Prezentati infasurarea de excitatie a masinii sincrone.

8. Prezentati conditiile de functionare in paralel a generatoarelor sincrone.

9. Importanta respectarii conditiilor e functionare la cuplarea

generatoarelor la reteaua electrica este prezentata in figura de mai jos.

Detaliati.

10. Prezentati caracteristica mecanica a motorului sincron. Metode de

pornire ale motorului sincron.

11. Care este puterea motorului asincron folosit la pornirea unui motor

sincron raportata la puterea acestuia din urma?

12. Avantajele utilizarii motorului sincron.




174

13. Dezavantajele utilizarii motorului sincron.

14. Care sunt avantajele si dezavantajele pornirii directe a motorului

sincron?

15. Ce caracteristica este cea din figura:

Carui tip de motor apartine aceasta?

16. Prezentati caracteristica la functionarea in gol a generatorului sincron.




175

17. Prezentati caracteristica mecanica unghiulara a motorului sincron din

fig. de mai jos.

18. Explicati caracteristica externa a masinii sincrone




176

19. Comentati caracteristica de reglaj a masinii sincrone prezentata in figura

de mai jos:

20. Bilantul puterilor masinii sincrone in regim de motor este cel din figura:

Care sunt marimile care intervin?




177

21. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dinte cuplul

electromagnetic si unghiul intern al masinii, trasata la tensiune si current

absorbit constant?

22. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre

tensiunea la bornele statorului si curentul de excitatie, când curentul

debitat de stator este nul, viteza rotorului mentinându-se, de asemenea,

constanta?


tensiunea de la bornele statorului si curentul debitat pe retea

(consumatori) de catre masina când curentul de excitatie se mentine

constant ca si turatia rotorului?


curentul de excitatie si curentul debitat în retea de catre stator , atunci

când tensiunea la borne si turatia rotorului se mentin constante, caracterul

sarcinii mentinându-se de asemenea constant cosct.?

25. Definiti regimul de functionare pentru masina sincrona care

functioneaza supraexcitata si are Q>0?




178

26. Elementele constructive ale masinii de current continuu sunt cele din

figura urmatoare:

27. Rotorul masinii de cc este realizat din urmatoarele parti componente.

Dezvoltati.




179

28. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie

independenta.

29. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie independenta

30. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie derivatie.




180

31. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie derivatie.

32. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie mixta.

33. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie mixta.




181

34. Ecuatiile in regim stationar ale motde cc cu excitatie serie.

35. Explicati regimul de generator al masinii de cc




182

36. Explicati regimul de motor al masinii de cc

37. Prezentati marimile care intervin in expresia t.e.m. induse totale in

masina de cc:

E = K⋅Φ⋅Ω.

38. Prezentati marimile care intervin in expresia constantei masinii de cc:




183

39. Marimile care intervin in expresia cuplului electromagnetic al masinii de

cc sunt:

40. Pentru masina electrica de cc ecuatia de functionare a masinii în regim

de generator este data de relatia:

Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

41. Prezentati semnificatia expresiei de mai jos si a marimilor care intervin:







184

45. Pentru masina electrica de cc ecuatia de functionare a masinii în regim

de motor este data de relatia:


46. Ecuatia cuplurilor masinii de cc in regim de motor este:


47. Definiti tipul pierderilor in masina de cc dat de relatia:

48. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de motor.




185

49. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de

generator.

50. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de frana.




186

51. Caracteristica externa a generatorului cu excitatie mixta este cea din fig.

Faceti comentarii pe baza acesteia.

52. Caracteristica de reglaj a generatorului cu excitatie mixta este cea din fig

Faceti comentarii pe baza acesteia.




187

53. Definiti reactia indusului la masina de cc. Prezentati metoda de reducere

a efectelor reactiunii indusului.

54. Prezentati marimile care intervin figura urmatoare si fenomenul ce il

caracterizeaza

55. Prezentati fenomenul care se desfasoara conform figurii de mai jos




188

56. Definiti fenomenul de comutatie la masina de cc. Prezentati metodele de

imbunatatire a comutatiei in masina de cc.

57. Comentati caracteristica de externa a generatorului de cc cu excitatie

independenta

58. Prezentati caracteristica generatorului de cc cu excitatie separata la

functionarea in gol




189

59. Explicatii asupra caracteristicii de reglaj a generatorului de cc cu

excitatie independenta

60. Pe baza caracteristicii de mai jos prezentati motivul pentru care

generatorul cu excitatie serie nu se utilizeaza in practica




190

61. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie

independenta si derivatie.

62. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie serie.

Functionarea acestui tip de motor la cupluri mici. Aplicatii ale acestuia

in industrie.




191

63. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie mixta.

Aplicatii ale acestuia in industrie.

64. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicii

de mai jos:

Care este tipul de reglaj folosit. Explicatii.




192

65. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicii

de mai jos:

Care este tipul de reglaj folosit. Explicatii.

66. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicilor

de mai jos

Care este tipul de motor si reglaj utilizat?




193


de mai jos

Pentru ce tip de motor se aplica acest reglaj? Explicatii.


de mai jos

Care este masina pentru care se aplica acest reglaj si care este tipul

acestuia?




194

69. Prezentati pricipiul franarii conform figurii urmatoare

70. Prezentati pricipiul franarii conform figurii urmatoare:

Documents

Indrumar Pentru Examenul de Licenta