Indrumar Pentru Pregatirea Examenului de Licenta

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CATEDRA DE MARKETING

ÎNDRUMAR

pentru

PREGĂTIREA ŞI SUSŢINEREA EXAMENULUI DE

LICENŢĂ

SPECIALIZĂRILE:

- MARKETING

- ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR

Cluj-Napoca

2007

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE................................................................................................3

1. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

EXAMENULUI DE LICENŢĂ.............................................................................4

1.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE EXAMENULUI DE LICENŢĂ......................4

1.2. PROCEDURA DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE LICENŢĂ..................................5

2. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ 7

2.1 TEMATICĂ ORIENTATIVĂ PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ..............................7

2.2 BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂ..............9

3. RECOMANDĂRI PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ16

3.1. CE ESTE O LUCRARE DE LICENŢA?.......................................................................16

3.2. ALEGEREA TEMEI LUCRĂRII DE LICENŢA.........................................................18

3.3. CERCETAREA MATERIALULUI BIBLIOGRAFIC..................................................20

3.4. PLANUL DE LUCRU....................................................................................................21

3.5. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ.................................................................22

3.6. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ...............................................................33

3.7. CONCLUZII PRIVIND ELABORAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢA 35

4. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PROBA SCRISĂ....................................................36

MARKETING.......................................................................................................................36

MARKETING ÎN TURISM ŞI SERVICII..........................................................................42

2

CUVÂNT ÎNAINTE

Prezent în planul de învăţământ al specializărilor de învăţământ superior, examenul de licenţă este

deopotrivă foarte important, dar şi deosebit de complex. Pe de o parte, absolvenţii trebuie să promoveze

o probă scrisă (cu menţiunea că absolvenţii în sistemul Bologna nu mai trebuie să parcurgă această

probă), prin care să demonstreze o bună cunoaştere a conceptelor, metodelor şi tehnicilor

marketingului. Pe de altă parte, absolvenţii trebuie să prezinte în faţa unei comisii multidisciplinare o

lucrare de licenţă cu valoare ştiinţifică, dar şi cu un pronunţat caracter practic, care să corespundă

unor standarde ridicate de exigenţă din punct de vedere al conţinutului şi al modului de redactare.

Lucrarea trebuie să fie originală şi să pună în valoare capacitatea de a analiza şi diagnostica o

situaţie, de a identifica soluţii şi de a propune măsuri de îmbunătăţire a stării unei organizaţii.

Susţinerea lucrării este de asemenea prilejul de a demonstra capacitatea de a prezenta profesional un

raport şi de a dezbate o temă economică.

Prezentul îndrumar, aflat la prima ediţie, se doreşte a fi un sprijin în demersul de pregătire a

examenului de licenţă, adresându-se în special studenţilor din anii de studiu III şi IV ai secţiilor

Marketing şi Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor din Facultatea de Ştiinţe Economice şi

Gestiunea Afacerilor, care se află pe punctul de a-şi alege o temă pentru lucrarea de licenţă. Materialul

de faţă îşi propune să prezinte principalele elemente ale acestui demers, precum şi etapele de

pregătire şi de desfăşurare a examenului de licenţă.

Îndrumarul este structurat în cateva unităţi tematice. El debutează cu prezentarea aspectelor

metodologice privind organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă. Unitatea a doua cuprinde

temele propuse de cadrele didactice titulare pentru lucrările de licenţă, iar unitatea a treia oferă câteva

recomandări privind redactarea lucrării de licenţă. Ultima parte a lucrării este dedicată pregătirii

probei scrise a examenului de licenţă şi cuprinde tematica şi bibliografia pentru proba scrisă.

Conştienţi fiind de faptul că îndrumarul reprezintă un prim demers în domeniul pregătirii

examenului de licenţă, mulţumim anticipat celor ce vor dori, cadre didactice şi studenţi, să contribuie cu

sugestii la îmbunătăţirea prezentului material.

Nu în ultimul rând, precizăm faptul că în elaborarea acestui Îndrumar am utilizat şi materiale

obţinute prin amabilitatea colegilor de la Academia de Studii Economice Bucureşti şi Universitatea de

Vest Timişoara.

Catedra de Marketing

3

1. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

1.1. ELEMENTELE COMPONENTE ALE EXAMENULUI DE LICENŢĂ

Examenul de licenţă se desfăşoară după metodologia proprie elaborată şi actualizată în

fiecare an. în conformitate cu precizările Ministerului Educaţiei şi Cercetării la data respectivă.

Examenul de licenţă propriu-zis cuprinde două probe distincte: o probă scrisă şi susţinerea publică

a lucrării de licenţă.

Examenul de licenţă este promovat dacă ambele probe (proba scrisă şi proba orală) sunt

susţinute şi promovate, iar media aritmetica a notelor obţinute (media de promovare a examenului)

este de cel puţin 6.00. Rezultatul la proba orală (desfăşurată în faţa unei comisii de licenţă) nu

poate fi contestat.

1.1.1. Proba scrisă a examenului de licenţă

Proba scrisă, intitulată Marketing (la specializarea Marketing, atât linia română, cât şi linia

maghiară), respectiv Marketing în Turism şi Servicii (la specializarea Economia Comerţului,

Turismului şi Serviciilor), este axată, în principal, pe cunoştinţele dobândite pe parcursul anilor de

studii la discipline de specialitate.

La specializarea MARKETING, examenul se va susţine la două discipline din următoarele

patru:

1. Comportamentul consumatorului

2. Cercetări de marketing

3. Marketing strategic

4. Marketingul serviciilor

La specializarea ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR,

examenul se va susţine la două discipline din următoarele patru :

1. Marketingul serviciilor

2. Tehnica operaţiunilor de turism intern şi internaţional

3. Comportamentul consumatorului

4. Marketing în turism

Programele analitice şi principalele repere bibliografice aferente fiecărei discipline se

4

regăsesc în secţiunea a patra a acestui Îndrumar.

1.1.2. Elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă

Elaborarea lucrării de licenţă presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care prima,

alegerea temei, este, în opinia noastră, cea mai importantă, deoarece această opţiune va determina

orientarea cercetării Dvs. pe parcursul ultimului an de studii şi poate chiar cariera profesională

ulterioară. Detaliile tehnice şi practice privind alegerea temei şi a coordonatorului ştiinţific,

elaborarea şi susţinerea lucrării este prezentată în mod detaliat în capitolul 3, Recomandări privind

elaborarea lucrării de licenţă. Capitolul 2, Tematica lucrării de licenţă prezintă teme de lucrări

de licenţă propuse de cadrele didactice titulare pentru domeniul Marketingului, precum şi pentru

domeniul Comerţului, Turismului şi Serviciilor.

După susţinerea probei scrise a examenului de licenţă, studentul va prezenta lucrarea de

licenţă în faţa unei comisii de licenţă formate din cadre didactice titulare la specializarea

respectivă. Nota de la proba orală este o medie aritmetică formată din evaluarea conducătorului

ştiinţific şi notele membrilor comisiei de licenţă, care vor evalua capacitatea studentului de a

prezenta sintetic rezultatele cercetării şi de a răspunde întrebărilor legate de tema care a făcut

obiectul studiului.

1.2. PROCEDURA DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE LICENŢĂ

Principalele etape pe care le putem delimita în procesul înscrierii la examenul de licenţă

sunt următoarele:

1.2.1. Alegerea temei şi contactarea cadrului didactic care va fi conducătorul ştiinţific al

lucrării de licenţă. Este bine ca alegerea temei să aibă loc în semestrul 2 al penultimului an de studiu

sau, cel târziu la începutul ultimului an de studiu.

Se impun câteva precizări metodologice privind alegerea temei lucrării de diplomă şi a

conducătorului ştiinţific:

# Nu este obligatorie alegerea uneia dintre temele propuse de cadrul didactic. În funcţie de

propriile domenii de interes, de experienţa câştigată pe parcursul perioadelor de stagiu sau de

curiozitatea stârnită de evoluţia anumitor fenomene economico-sociale semnalate în presă sau

constatate de ei, studenţii pot propune, de comun acord cu profesorul coordonator, şi alte teme

de cercetare care să facă obiectul lucrării de licenţă.

5

# Un cadru didactic poate coordona un număr de 15-20 lucrări de licenţă. De aceea, vă

recomandăm să vă decideţi cât mai repede asupra domeniului Dvs. de interes şi să contactaţi

din timp conducătorul ştiinţific pentru a face toate demersurile necesare.

# Studenţii care, până la începutul semestrului I din ultimul an de studii, nu şi-au ales tema pentru

lucrarea de licenţă, vor fi repartizaţi unor conducători ştiinţifici în funcţie de locurile rămase

disponibile.

Un cadru didactic poate refuza cererea unui student de a-i fi conducător ştiinţific în

următoarele situaţii: are deja în îndrumare numărul maxim de lucrări de licenţă: tema propusă

de student nu se încadrează în respectivul domeniu de specializare; motivarea studentului pentru

alegerea unei anumite teme nu este convingătoare.

1.2.2. Depunerea cererii pentru aprobarea temei alese

In vederea susţinerii examenului de licenţă, studenţii au obligaţia de a depune la

secretariatul catedrei o cerere pentru aprobarea temei lucrării de licenţă.

Cererea nu este tipizată, dar un model orientativ este prezentat în secţiunea a treia a

Îndrumarului. Această cerere va cuprinde titlul lucrării de licenţă, numele cadrului didactic

coordonator şi avizul favorabil al acestuia. Precizăm că, în mod excepţional, titlul lucrării poate fi

modificat (o singură dată), doar cu acordul cadrului didactic coordonator. Odată făcută opţiunea

cu privire la cadrul didactic coordonator, acesta nu poate fi înlocuit decât în caz de forţă majoră.

1.2.3. Înscrierea la examenul de licenţă

Înscrierea la examenul de licenţă se realizează în perioada comunicată de secretariatul

Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, după încheierea sesiunii de examene din

luna iunie.

Au dreptul de a participa la examenul de licenţă absolvenţii anului IV (III în sistemul

Bologna) de studii integralişti.

Examenul de licenţă este promovat dacă ambele probe (proba scrisă şi proba orală) sunt

susţinute şi promovate, iar media aritmetică a notelor acordate acestora (media de promovare a

examenului) este minim 6,00.

6

2. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

2.1 TEMATICĂ ORIENTATIVĂ PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ

1. Piaţa produsului (serviciului) X în localitatea (judeţul, zona) Y

2. Segmentarea pieţei produsului X în localitatea (judeţul, zona) Y

3. Politica de produs la societatea X

4. Politica de preţ la societatea X

5. Politica de distribuţie la societatea X

6. Politica de promovare , comunicaţii la societatea X

7. Poziţionarea produsului X pe piaţa Y

8. Organizarea activităţii de marketing la societatea X

9. Studiu privind cunoştinţele şi atitudinile consumatorilor faţă de …(produsul, serviciul,

produsele firmei X, serviciile oferite de firma Y).

10. Studiu privind influenţa culturii asupra comportamentului consumatorului

11. Studiu privind influenţa publicităţii asupra comportamentului consumatorului

12. Studiu privind dezvoltarea procesului decizional de cumpărare a produsului …

13. Consideraţii privind strategiile şi tacticule de negociere

14. Studiu privind aprovizionarea şi valorificarea resurselor materiale la firma X

15. Aprecieri privind modul de selectare a furnizorilor de resurse materiale ai firmei X

16. Caracteristicile şi conţinutul unui plan de marketing

17. Sistemul informaţional de marketing al firmei

18. Mediul de afaceri al firmei

19. Analiza nevoilor şi tendinţelor macromediului

20. Principalii factori care influenţează comportamentul consumatorului final

21. Luarea deciziei de cumpărare

22. Analiza pieţelor de afaceri şi a comportamentului de cumpărare al firmelor

23. Măsurarea şi previzionarea cererii pe piaţă

24. Identificarea segmentelor de piaţă şi selectarea pieţelor-ţintă

25. Diferenţierea şi poziţionarea ofertei firmei

7

26. Crearea, testarea şi lansarea noilor produse şi servicii

27. Strategia de marketing şi ciclul de viaţă al produselor

28. Proiectarea strategiilor pentru piaţa globală

29. Strategia de marketing a firmelor prestatoare de servicii

30. Elaborarea programelor şi a strategiilor de preţ

31. Alegerea şi administrarea canalelor de distribuţie

32. Elaborarea strategiei de comunicare-promovare

33. Elaborarea programului de publicitate

34. Organizarea acţiunilor de marketing direct, de promovare a vânzărilor şi de relaţii publice

35. Coordonarea forţei de vânzare

36. Organizarea, implementarea şi evaluarea activităţii de marketing

37. Politica de marcă ( ) la …

38. Rolul agriculturii în dezvoltarea euroregională. Studiu de caz Euroregiunea...............

39. Evaluarea pierderilor economice cauzate de gripa aviară în România în anul 2006

40. Eficienţa economică în producerea şi comercializarea produselor ecologice- pe exemplu SC ................

41. Rolul programelor de finanţare în promovarea dezvoltării rurale durabile.

42. Analiza diagnostică a performanţei economice a unei întreprinderi mici şi mijlocii din agricultură.

43. Studiul comportamentului productiv şi economic al exploataţiei (gospodăriei) familiale.

44. Evaluarea efectelor distributive ale taxelor pe emisii.

45. Eficienţa monitoringului integrat organizat pe corpuri de apă.

46. Organizarea şi eficienţa monitoringului surselor de poluare din domeniul prelucrării lemnului.

47. Fundamentarea mix-ului finanţării proiectelor de mediu.

48. Eficienţa economico-socială şi ecologică a proiectelor de conservare a energiei.

49. Evaluarea sistemelor tehnologice alternative din agriculturo, din perspectiva dezvoltării durabile.

50. Eficienţa proiectelor de conservare a biodiversitărţii.

51. Integrarea deciziei de minimizare a deşeurilor în sistemul decizional al firmei.

52. Posibilităţi şi limite de organizare a contabilităţii mediului la nivel microeconomic.

53. Eficienţa investiţiilor în domeniul conservării capitalului natural.

54. Dezvoltarea durabila si perspectiva economica si ecologica a orasului

55. Eco-economia in contextul dezvoltarii durabile SC ....................

56. Abordari economice si ecologice in profil teritorial SC .............

57. Legislatia UE privind prevenirea si controlul poluarii industriale - sarcini impuse de implementarea

directivei IPPC

8

58. Impactul transpunerii unor directive ale UE din domeniul apei asupra industriei, agriculturii si

sistemelor de utilitati locale

59. Abordari economice si ecologice asupra spatiului verde - padurea din jurul Municipiului Cluj-Napoca

60. Indicatori de determinare a resurselor turistice cu aplicabilitate in turism SC........

61. Strategii si politici privind protectia si regenerarea parcurilor protejate SC Romania

62. Protectia mediului si calitatea apei in contextul cerintelor Acquis-ului comunitar

63. Elemente de economia si managementul mediului in silvicultura SC padurile din zona

64. Supravegherea si controlul parametrilor economici si ecologici prin Garda de Mediu SC Romania

65. Perspectiva eco-economica a zonei Muntilor Apuseni (SC Rosia Montana)

66. Potentialul turistic si eco-turistic in sectorul Sfantul Gheorghe-Sulina din Delta Dunarii

67. Presiunea umana si disfunctionalitati in sectorul deltaic SC Romania

68. Protectia mediului şi reconstrucţie ecologică în industria extractivă

69. Valorificarea potenţialului hidroenergetic - oportunităţi şi restricţii în perspectiva dezvoltării durabile

70. Gestionarea resurselor naturale în contextul dezvoltării durabile

71. Gestionarea ariilor protejate în judeţul …………..

72. Analiza cantitativă şi calitativă a surselor de poluare a aerului în judeţul …………

73. Ecologizarea spaţiului urban prin dezvoltarea zonelor verzi

74. Gestionarea durabilă a deşeurilor municipale

75. Valorificarea potenţialului turistic la nivelul judeţului ………………….

76. Evaluarea efectelor ecologice produse de traficul rutier în spaţiul urban

77. Gestionarea durabilă a pădurilor

78. Integrarea obiectivelor ecologice în sectorul energetic

79. Abordarea problemelor ecologice la nivel internaţional

80. Fundamentarea unui program de ecomarketing educaţional

81. Analiza bazei materiale agroturistice a regiunii................................

82. Evaluarea şi valorificarea resurselor agroturistice în arealul........................

83. Particularităţile finanţării activităţii unităţilor de turism rural

84. Analiza produselor turistice rurale româneşti

85. Program de valorificare al potenţialului agroturistic al judetului..................

86. Tendinţe în evoluţia fluxurilor turistice în.....................................................

87. Eficienta economică a zonării agroturistice a României.

88. Analiza SWOT a turismului din........................................................................

89. Ecoturismul-model de valorificare durabilă a resurselor agroturistice a..................

90. Aşteptăm şi alte propuneri din partea studenţilor anilor terminali, încurajăm iniţiativa,

originalitatea.

9

Comisii pentru susţinerea proiectului de licenţă

Comisia 1: Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ - preşedinte Conf. univ. dr. Anuţa BUIGA Conf. univ. dr. Paul COCIOC Lect. univ. dr. Cosmin Voicu NISTOR Asist. univ. drd. Raluca COMIATI – secretar

Comisia 2: Conf. univ. dr. Ciprian Marcel POP – preşedinte Conf. univ. dr. Marinela GHEREŞ Conf. univ. dr. Roxana STEGEREAN Lect. univ. dr. Radu COCEAN Asist. univ. drd. Ovidiu MOISESCU – secretar

Comisia 3: Prof. univ. dr. Marius D. POP – preşedinte Prof. univ. dr. Anton MUREŞAN Prof. univ. dr. Dumitru OPREAN

Conf. univ. dr. Alexandru CHIŞ Asist. univ. drd. Mihai BĂCILĂ – secretar

10

2.2 BIBLIOGRAFIA PENTRU ELABORAREA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂ

1. Abric, J.C. Psihologia comunicării Polirom, Iasi 20022. Amerein, P. ş.a. Manual de marketing strategic si

operationalTeora, Bucuresti 2002

3. Anghel, L., Florescu, C.,

Aplicaţii în marketing Expert, Bucureşti 1999

4. Bădulescu, A., Bădulescu, D.

Managementul serviciilor turistice Treira, Oradea 2000

5. Baker, M. J. Marketing Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti

1997

6. Bălăşoiu, V. Dobanda, E. Snak, O.

Managementul calităţii produselor şi serviciilor din turism

Orizonturi Universitare, Timişoara

2003

7. Balaure, V Marketing Uranus, ediţia a II-a, Bucureşti

2002

8. Barabas, I., Brânzas, P.,

Metode moderne în management si marketing

Sincron, Cluj-Napoca 1997

9. Bârsanu, Gh Management, marketing Diacon Coresi, Bucuresti 199310. Băsanu, Gh,M. Managementul aprovizionarii

tehnico-materialeBucuresti 1998

11. Birkenbihl, V. F. Semnalele corpului, cum să înţelegem limbajul corpului

Gemma Pres, Bucureşti 1999

12. Birkenbihl, V. F. Antrenamentul comunicării Gemma Pres, Bucureşti 199913. Blythe, J. Comportamentul consumatorului:

strategii şi tacticiTeora, Bucureşti 1998

14. Boier, R. Cercetari de marketing Fund. Ac. Gh. Zane, Iasi 200115. Boier, R. Comportamentul consumatorului Graphix, Iasi 199416. Boier, R. Strategii de marketing pentru

produse noiSedcom Libris, Iasi 1997

17. Bran, F. Marin, D. Simon, T.

Economia turismului şi mediului înconjurător

Economică, Bucureşti 1998

18. Bran, F. Marin, D. Simon, T.

Turismul rural. Modelul european Economică, Bucureşti 1997

19. Bran, F. Simon, T. Nistoreanu, P.

Ecoturism Economică, Bucureşti 2000

20. Branden, N. Cei şase stâlpi ai respectului de sine

Colosseum, Bucureşti 1996

21. Bratucu, G. Marketingul serviciilor publice Infomarket, Braşov 199922. Bruhn, M. Marketing Economica, Bucuresti 199923. Bucur-Sabo, M. Marketing turistic Universitatea “Spiru Haret”

Bucureşti1994

24. Business Inteligence Agency

Tehnici de vanzare All Education, Bucuresti 1995

25. Cainap, I. Bătrâncea, I.

Analiza economică şi financiară a firmelor de turism şi comerţ

Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca

1994

26. Cândea, M. Bran, F. Spaţiul geografic românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare durabilă


11

27. Carnegie, D. Secretele succesului Curtea Veche, Bucureşti 200028. Carnegie, D. Cum să vorbim în public Curtea Veche, Bucureşti 200029. Catana, Gh. Marketing:filosofia succesului de

piataDacia, Cluj 2003

30. Catana, Gh. Marketing strategic UT Press, Cluj 199931. Cătoiu I. (coord) Cercetări de marketing. Probleme şi

studii de cazUranus, Bucureşti 1997

32. Cătoiu, I. Cercetări de marketing Uranus, Bucureşti 200233. Cetină, I. Marketing competitiv în sectorul

serviciilorTeora, Bucureşti 2001

34. Cetina, I. Marketingul serviciilor Marketer : Expert, Bucureşti

1994

35. Cetina, I. Modalitati de evaluare a eficientei in marketingul serviciilor

Dacia Europa Nova , Lugoj 2001

36. Chiran, A. Marketing Ion Ionescu de la Brad, Iasi

2001

37. Cornelius, H. Faire, S.

Ştiinţa rezolvării conflictelor Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti

1996

38. Cosma S Cercetari de marketing - Aplicatii Presa Universitara Clujeana, Cluj

2002

39. Cosmescu, I. Turismul: fenomen complex contemporan


40. Costea, D. Managementul serviciilor hoteliere Europolis, Constanţa 200241. Cretu, I. Marketing-Design Odeon, Bucuresti 199642. Cristea, M. Aprovizionarea si gestionarea

resurselor materialeEconomica, Bucuresti 2000

43. Cristureanu, C. Economia imaterialului: tranzacţii internaţionale cu servicii

All Beck, Bucureşti 1999

44. Cristureanu, C. Economia şi politica turismului internaţional

Albeona, Bucureşti 1992

45. Cristureanu, C. Neacşu, N.; Băltăreţu, A.

Turism internaţional. Studii de caz. Legislaţie

Oscar Print, Bucureşti 1999

46. Curry, J. E. Negocieri internaţionale de afaceri Teora, Bucureşti 200247. Curta, I., C. Sponsorizarea. Teorie şi practică Expert, Bucureşti 199348. Danciu, V Marketing international Oscar Print, Bucuresti 199649. Dedu, V. Management bancar Sildan, Suceava 199450. Demetrescu, M.C. Fundamente ale rezolvarii

problemelor de marketingImprimeriei de Vest, Oradea

2001

51. Demetrescu. M.C. Metode de analiza in marketing Teora, Bucuresti 200052. Demetrescu. M.C. Elasticitatea cererii populatiei Academiei, Bucuresti 196753. Diaconu, M. Management - marketing in turism Independenta economica,

Brăila1998

54. Diaconu, M. Elemente de turism internaţional Era, Bucureşti 199855. Drăgan, I.C.;

Demetrescu, M.Noul marketing Europa Nova, Bucureşti 1998

56. Draica, C-tin Ghid practic de turism intern şi internaţional


57. Dubois, P. L. Marketing:Teorie si practica Cluj-Napoca 199458. Dumbravă, P. Pop,

A.Contabilitatea de gestiune a întreprinderilor din turism şi comerţ

Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca

1995

12

59. Dumitrana, M. Negruţiu, M.

Contabilitatea în comerţ şi turism Maxim, Bucureşti 1996

60. Dumitrescu, L. Marketingul serviciilor Imago, Sibiu 199961. Dumitrescu, L. Marketingul serviciilor publice Burg, Sibiu 200162. Epure, M. Programe de marketing Fund. Romaniei de maine,

Bucuresti2001

63. Fălniţă, E. Amenajări turistice şi managementul calităţii mediului

Mirton, Timişoara 2000

64. Federaţia Industriei Hoteliere din România

Pachet de măsuri ecologice pentru hoteluri

Min. Turismului, Bucureşti 1997

65. Federaţia Industriei Hoteliere din România

Protejarea mediului ambiant în hoteluri şi restaurante

Min. Turismului, Bucureşti 1998

66. Finch, B. Cum să ieşi învingător dintr-o negociere

Inage, Bucureşti 1999

67. Fisher, R. Succesul în negocieri Dacia, Cluj Napoca 199568. Fleşeriu, A. Metode şi tehnici de turism şi

comerţUniv. Creştină Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca

2001

69. Florescu, C. Marketing Expert, Bucureşti 199470. Florescu, C. Marketing, Probleme, cazuri, teste Expert, Bucuresti 199371. Florescu, C.(coord) Marketing Marketer, Bucuresti 199272. Foltean, F. Cercetari de marketing Mirton, Timisoara 200073. Foltean, F. Marketing international Mirton, Timisoara 199974. Foltean, F. Marketing si integrare structurala Mirton, Timisoara 199975. Fota, C., Maciuca,

M.Politici comerciale Arta Grafica, Bucuresti 1993

76. Fruja, I.; Jivan, Al. Marketingul serviciilor, partea I-a Nero-G, Timişoara 199977. Gafencu Zaiţ, A. Introducere in marketingul

serviciilor Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iaşi

1996

78. Gafita, M. Marketing- Management Eurobit, Timisoara 199579. Gherasim, T.

Gherasim, D.Marketing turistic Economică, Bucureşti 1999

80. Ghereş, M. Culda, S. Turism rural Risoprint, Cluj Napoca 200081. Ghereş Marinela Agroturism Risoprint, Cluj Napoca 200782. Ghereş Marinela Economia şi protecţia mediului Risoprint, Cluj Napoca 200783. Ghereş Marinela,

Rusu T.Ghereş M.I.Economia mediului şi protecţia agroecosistemelor

Risoprint, Cluj Napoca 2003

84. Roş V., Ghereş Marinela

Diseminarea tehnologiilor de mediu Risoprint, Cluj Napoca 2000

85. Ghereş Marinela Agroturism, de la tradiţie la oferta comercială

Risoprint, Cluj Napoca 2005

86. Ghita, A. Ciclul vietii produselor. Optiuni strategice

All Beck, Bucuresti 1999

87. Glăvan, V. Turismul în România Economică, Bucureşti 200088. Goleman, P. Inteligenţa emoţională Curtea Veche, Bucureşti 200189. Grant, W. Rezolvarea conflictelor Teora, Bucureşti 200290. Gruesc, S. I. Marketing în economia turismului Ed. Universităţii din

Bucureşti 1997

91. Herniaux, G., Noye, D.

Ameliorarea calităţii proceselor Editura Tehnică, Bucureşti 1995

92. Hill E., O'Sullivan T. Marketing Antet, Bucuresti 199893. Hill, N. De la idee la bani Curtea Veche, Bucureşti 1998

13

94. Hiltrop, J.-M.; Udall, S.

Arta negocierii Teora, Bucureşti 1999

95. Hotca, C. Ghid de legislaţie turistică Lumina Lex, Bucureşti 200196. Hurmuzescu, D. Curs de tehnica turismului Pan Europe, Iaşi 199997. Ignaton, I.E. Management si marketing Eurobit, Timisoara 199698. Ioncică, M.; Minciu,

R.; Stănciulescu, G.Economia serviciilor Uranus, Bucureşti 1997

99. Ionescu, Ion Turismul, fenomen social-economic şi cultural

Oscar Print, Bucureşti 2000

100. Ionescu, I. Ionaşcu, V. Popescu, M.

Economia întreprinderii de turism şi comerţ

Uranus, Bucureşti 2001

101. Iordan N. Managementul serviciilor publice locale


102. Ispas, Ana Marketing turistic InfoMarket, Braşov 1999103. Istrate, I. Bran, F.

Roşu A. G.Economia turismului şi mediului înconjurător


104. James, M. Arta de a convinge Vox, Bucureşti 1998105. Jivan, Al. Managementul serviciilor Editura de Vest, Timişoara 1999106. Jolondcovschi, A.

Florea, S.Turismul ecologic şi rural: realităţi şi perspective

Prometeu, Chişinău 2001

107. Juganaru M Teorie si practica în cercetarea de marketing

Expert, Bucuresti 1998

108. Kenan, K. Cum să comunici Rentorp&Straton, Bucureşti

2002

109. Kennedy, G. Negocieri, ghid propus de The Economist Books

Nemira, Bucureşti 1998

110. Kennedy, G. Negocierea perfectă Naţional, Bucureşti 1998111. Koren, L.; Goodman,

P.Manualul negociatorului Anima, Bucureşti 1997

112. Kotler, Ph. Managementul marketingului Teora, Bucuresti 1997113. Kotler, Ph., Dubois,

B.Marketing-Management Publi-Union, Paris 1989

114. Kotler, Ph., Saunders, J.,Armstrong

Principiile Marketingului Teora, Bucuresti 1998

115. Kovacs, L.A. Dicţionar de termeni din industria hotelieră

Quo Vadis, Cluj Napoca 1998

116. Lassus, R. Analiza tranzacţională Teora, Bucureşti 2000117. Lazar, D.D. Cercetari de marketing Star Soft, Alba-Iulia 2001118. Lazar, D.D. Bazele marketingului Star Soft, Alba-Iulia 1999119. Lazar, D.D. Planificarea si prognoza dezvoltarii

economico-socialeUniv. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

1979

120. Lazar, D.D. Marketing Aisteda, Alba-Iulia 1998121. Lazar, D.D. Marketing general Atu, Sibiu 1999122. Lupu, N. Hotelul - economie şi management All Beck, Bucureşti 2002123. Lupu, N. Tehnica operaţiunilor de turism şi

gestiune hotelierăASE, Bucureşti 1994

124. Maddux, R. B. Successful Negotiation Kogan Page 1999125. Malcomete, P. Marketing international Fund Ac. Gh. Zane, Iasi 1998126. Malcomete, P., Nita,

I., Vorzsak AMarketing si crestere economica Junimea, Iasi 1972

127. Maltz, M. Psihocibernetica Curtea Veche, Bucureşti 1999

14

128. Manole, V. Marketing ASE, Bucuresti 2002129. Marton, A. Ecologie şi turism - Ecoturism Mirton, Timişoara 2000130. Mattock, J. Ehrenborg,

J.Cum să devii un bun negociator Allbeck, Bucureşti 1996

131. Mc Donald , M. Marketing strategic Codecs, Bucuresti 1998132. Medrihan, G.,Bucur-

Sabo, Boier, R.Marketing Gamma 1997

133. Meghisan, Gh., Nistorescu, T.

Marketing Scrisul Romanesc, Craiova 1994

134. Merces, D. Marketing, Ed 1 Oxford 1992135. Merce, E. Măruţă, P. Statistică economică în turism şi

comerţUniv. Creştină Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca

1997

136. Mihaita, V.N. Metode cantitative in studiul pietei Economica, Bucuresti 1996137. Mihuţ, I. ; Pop, D. M. Consumatorul şi managementul

oferteiDacia, Cluj Napoca 1996

138. Minciu, R. Economia turismului Uranus, Bucureşti 2001

139. Minculete, Gh. Introducere in marketing:notiuni, concepte, aplic

Acad de Srudii Militare, Bucuresti

2002

140. Mucchielli, A. Arta de a influenţa, Analiza tehnicilor de manipulare

Polirom, Iaşi 2002

141. Muller Hagedorn, L. Introducere in marketing Niculescu, Bucuresti 1997142. Naghi, M. Stegerean,

R.Managementul unităţilor din comerţ şi turism, vol II

Ecoexpert, Cluj Napoca 2001

143. Naghi, M. Stegerean, R. Modola, R.

Managementul unităţilor din comerţ şi turism, vol I

G. Bariţiu, Cluj Napoca 1999

144. Neagu, V. Servicii şi turism Expert, Bucureşti 2000145. Negrut, C. Initiere in marketing Augusta, Timisoara 1997146. Nicoară, L.; Puşcaş,

A.Regionare turistică mondială Presa Universitară

Clujeană, Cluj Napoca2002

147. Nicolescu, E. Marketingul în turism Sport - turism, Bucureşti 1975148. Nicolescu, R. Tehnologia restaurantelor Inter, Bucureşti 1998149. Nicula, V. Tehnica operaţiunilor de turism Alma Mater, Sibiu 2002150. Niculescu, E. (coord) Marketing modern Polirom, Iasi 2000151. Nistoreanu, P. Management în turism ASE, Bucureşti 2002152. Nita, C. Dictionar de marketing si de afaceri Economica, Bucuresti 1994153. Nita, M. Marketing si mangament Printech, Bucuresti 2001154. Odobescu, E. Marketingul bancar naţional şi

internaţional, Ediţia a II-aSigma Primex, Bucureşti 1999

155. Olteanu, V. Marketingul serviciilor Uranus, Bucureşti 1999156. Olteanu, V. Cerecetari de marketing Fund Romaniei de maine,

Bucuresti2000

157. Olteanu, V.; Cetină, I.

Marketingul serviciilor Expert, Bucureşti 1994

158. Olteanu, V. Marketingul serviciilor : o abordare manageriala

Ecomar, Bucureşti 2003

159. Olteanu, V. Marketingul serviciilor : teorie si practica

Uranus, Bucureşti 2001

160. Paina, N. Marketing Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

1981

161. Paina, N. Marketing aplicat Vasile Goldis, Arad 1996

15

162. Paina, N. (coord) Marketingul unitatilor din turism si comert

Univ Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj

1996

163. Paina, N.(coord) Bazele marketingului Univ Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj

1996

164. Paina, N.; Pop, D.M. Marketing. Probleme-Teste Univ. Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj

1994

165. Paina, N., Pop, D.M. Cercetari de marketing Presa Universitara Clujana, Cluj

1998

166. Paina, N.; Pop, D.M.; Gherasim, N.

Cercetari de marketing- Aplicatii Presa Universitara Clujana, Cluj

1998

167. Paina, N.; Pop, D.M.; Paina, N.D.

Politici de marketing-Aplicatii Presa Universitara Clujana, Cluj

1999

168. Paina, N.; Pop, M., D.

Politici de marketing Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

1998

169. Pânişoară, I.O. Comunicarea eficientă Polirom, Iaşi 2003170. Patriche, D. Programe de marketing INCC, Virgil Madgearu 1994171. Patriche, D.

Strentan, F. Ispas, A. Patriche, I.

Elemente de marketing turistic Global Media Image, Deva 2000

172. Pease, A. Limbajul trupului Polimark, Bucureşti 1993173. Pease, A. Garner, A. Limbajul vorbirii Polimark, Bucureşti 1993174. Peretti, A. Boniface,

J.Tehnici de comunicare Polirom, Iaşi 2002

175. Petcu, N. Statistică în turism: teorie şi aplicaţii

Albatros, Cluj Napoca 2000

176. Petrea, R. Petrea, D. Turism rural Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

2000

177. Pistol, Gh. Marketing Fund, Romania de maine 2000178. Pistol, Gh. Pistol, L. Negocieri comerciale Tribuna Economică,

Bucureşti2000

179. Plaias, I. Comportamentul consumatorului Intelcredo, Deva 1997180. Plaias, I. Procesul decizional al

consumatoruluiRisoprint, Cluj-Napoca 1993

181. Plăiaş, Ioan Negocierea afacerilor Risoprint, Cluj 2003182. Plăiaş, Ioan Procesul decizional al

consumatoruluiRisoprint, Cluj 1997

183. Pop, D.M. Fise de marketing: aplicatii, studii de caz

Alma Mater, Cluj 2002

184. Postelnicu, Gh. Introducere în teoria şi practica turismului

Dacia, Cluj-Napoca 1997

185. Postelnicu, Gh. Turism internaţional. Realităţi şi perspective

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

1998

186. Postelnicu, Gh. Economia turismului Univ. Creştină Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca

1999

187. Postelnicu, Gh. Introducere în teoria şi practica turismului

Dacia, Cluj Napoca 1997

188. Postelnicu, Gh. Turism internaţional: realităţi şi perspective

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca

1998

189. Pruitt, D. G. Negotiation Behavior Academic Press 1981190. Prutianu, Şt. Manual de comunicare şi negociere

în afaceri (Comunicarea)Polirom, Iaşi 200

16

191. Purcarea, Th. Management comercial Expert, Bucuresti 1994192. Putz, E.; Pîrjol, F. Marketing turistic Mirton, Timişoara 1997193. Sabath, A. M. Codul bunelor maniere în afaceri Vremea, Bucureşti 2000194. Sandu, P. Marketing în turism şi servicii Editura Universităţii

Suceava1998

195. Sasu, C-tin Marketing comercial Graphix, Iasi 1994

196. Sasu, C-tin Marketing Univ Alex I Cuza, Iasi 1995197. Scott, B. Arta negocierilor Tehnică, Bucureşti 1996198. Sica S. Marketing General - particularităţi în

organizaţiile non-profitDareco 2002

199. Snak, O. Marketingul turismului Academia Română de Marketing, Bucureşti

1994

200. Snak, O. Baron, P. Neacşu, N.

Economia turismului G. Bariţiu, Cluj Napoca 2001

201. Şoitu, L. Comunicare şi acţiune Institutul European, Bucureşti

1997

202. Someşan, C. Marketingul serviciilor de afaceri Sincron, Cluj-Napoca 1997203. Souni, H. Manipularea în negocieri Antet, Oradea 1998204. Stăncioiu, A. F. Dicţionar de terminologie turistică Economică, Bucureşti 1999205. Stăncioiu, A. F. Strategii de marketing în turism Economică, Bucureşti 2000206. Stănciulescu, G. Tehnica operaţiunilor de turism All, Bucureşti 1998207. Stănciulescu, G. Managementul operaţiunilor de

turismAll Beck, Bucureşti 2002

208. Stănciulescu, G. Managementul agenţiei de turism ASE, Bucureşti 2002209. Stănciulescu, G. et

al.Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre


210. Stănciulescu, G. Lupu, N. Ţigu, G.

Dicţionar poliglot de termeni utilizaţi în turism

All, Bucureşti 1998

211. Stănciulescu, G. Ţigu, G.

Tehnica operaţiunilor de turism - studii de caz


212. Stanton, N. Comunicarea Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti

1995

213. Stefanescu, P. Bazele marketingului Bucuresti 1995214. Stoina, C. Spânu, M. Turism şi marketing turistic Fundaţia România de

Mâine, Bucureşti2003

215. Thomas, M., J. Manual de marketing Codecs, Bucureşti 1998216. Vellas, F. Turismul. Tendinţe şi previziuni Walforth, Bucureşti 1997217. Voiculescu, D. Negocierea – formă de comunicare

în relaţiile interumaneŞtiinţifică, Bucureşti 1991

218. Vorzsak, A. et al. Introducere în marketingul serviciilor

Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

2001

219. Vorzsák, Á.(coord.) Marketing, Partea a I-a, Cercetări de marketing

Risoprint, Cluj-Napoca 1999

220. Vorzsák, Á.(coord.) Marketing, Partea a II-a, Politici de marketing

Risoprint, Cluj-Napoca 2000

221. Vorzsák, Á.(coord.) Introducere în marketingul seviciilor Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca

2001

222. Vorzsak, A., Pop, M., Muresan, A.

Marketing UBB, Cluj Napoca 1996

223. Vorzsak, A., Pop, M., Caiet de marketing UBB, Cluj Napoca 1996

17

Muresan, A.224. Zaharia, V. Tehnica operaţiunilor de turism Lumina Lex, Bucureşti 2002225. Zaharia, V. Economia şi organizarea serviciilor

hoteliere şi de alimentaţieLumina Lex, Bucureşti 2002

226. Ziglar, Z. Dincolo de vârf Curtea Veche, Bucureşti 2000227. Ziglar, Z. Arta vânzării Almatea, Bucureşti 2002

18

3. RECOMANDĂRI PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Prezentul capitol se doreşte a fi un ghid în vederea elaborării lucrării de licenţă, definind

totodată o serie de norme de redactare specifice:

# ce se înţelege prin lucrare de licenţă;

# cum să alegeţi subiectul şi cum să organizaţi timpul de lucru;

# cum să conduceţi o cercetare bibliografică;

# cum să organizaţi materialul pe care îl reperaţi;

# cum să redactaţi şi să prezentaţi materialul elaborat.

Dacă pentru primele patru etape nu există reguli stricte, în ceea ce priveşte redactarea

lucrării, au fost elaborate o serie de standarde, specifice articolelor şi comunicărilor ştiinţifice.

3.1. CE ESTE O LUCRARE DE LICENŢA?

O lucrare de licenţă este un proiect de cercetare, având o dimensiune medie de 80 - 90

de pagini tehnoredactate, în care studentul tratează o problemă din domeniul de specialitate în

care vrea să obţină licenţa.

Lucrarea de licenţă este, alături de proba scrisă, o componentă indispensabilă pentru

obţinerea licenţei în economie. În urma obţinerii unei note de trecere la proba scrisă, studentul

prezintă proiectul în faţa unei comisii de licenţă. Lucrarea va fi însoţită de un referat al

conducătorului ştiinţific (profesorul care coordonează lucrarea) şi/sau a coreferentului, care

aduce aprecieri sau eventuale obiecţii referitoare la calitatea muncii candidatului. În urma

prezentării lucrării, se declanşează o discuţie pe marginea subiectului abordat între membrii

comisiei şi candidat. Din evaluarea conducătorului ştiinţific, care evidenţiază calităţile şi/sau

deficienţele lucrării scrise, şi din capacitatea candidatului de a susţine opiniile exprimate în scris,

comisia de licenţă stabileşte o evaluare globală, reprezentând o medie a notelor acordate de

fiecare membru al comisiei.

Poate unii dintre cei care citesc aceste rânduri se întreabă care este utilitatea acestui examen

de licenţă. Este un examen care vă apropie de exerciţiul profesiei, certificând un anumit nivel al

cunoştinţelor economice şi capacitatea de a învăţa şi de a profesa în domeniul de competenţă ales.

Lucrarea de licenţă trebuie să aducă o notă de originalitate în domeniu. La finalizarea

studiilor universitare, se realizează în general lucrări de compilaţie, mai rar teze de cercetare,

19

care de obicei sunt rezervate nivelului doctoral. într-o lucrare de compilaţie, studentul

demonstrează că şi-a format o viziune asupra celei mai mari părţi a literaturii existente în

domeniu şi că este capabil să o expună în mod coerent şi clar. realizând corelaţii între diferitele

puncte de vedere existente, oferind astfel o perspectivă utilă din punct de vedere informativ

pentru un specialist al ramurii dar care nu a aprofundat problema particulară studiată.

Abordarea recomandată în realizarea lucrării de licenţă este aceea a studiului sistematic,

câteva ore pe zi, astfel încât lucrarea rezultantă să ofere autorului satisfacţie intelectuală şi să aibă

utilitate profesională şi după absolvirea studiilor. Lucrarea de licenţă poate fi începutul unei

cercetări mai ample, care va continua în anii următori, sau poate reprezenta primii paşi în cariera

profesională aleasă.

În fapt, elaborarea unei lucrări de licenţă presupune o serie de aspecte extrem de utile în

viaţa profesională, indiferent de domeniu, anume:

# identificarea unui subiect precis;

# colectarea documentelor despre acel subiect;

# ordonarea acestor documente;

# reexaminarea temei în lumina documentelor adunate;

# găsirea unei forme organice pentru ansamblul reflecţiilor precedente;

# redactarea lucrării astfel încât cititorul să înţeleagă mesajul transmis şi să fie

capabil, la nevoie, să ajungă la aceleaşi documente spre a relua subiectul pe cont propriu.

A redacta o lucrare de licenţă înseamnă, deci, a învăţa să pui ordine în propriile idei şi a

aranja datele, este o experienţă de muncă metodică, ce presupune realizarea unui studiu util şi

altora. Astfel, nu este esenţial subiectul lucrării, cât experienţa pe oare realizarea ei o presupune.

În alegerea subiectului lucrării de diplomă, există o serie de propuneri venite din partea

profesorilor (vezi capitolul 2 al prezentei lucrări), însă este recomandabil ca tema de cercetare să

fie propusă chiar de Dvs., motivat(ă) şi interesat(ă) fiind de un anumit domeniu de studiu. Această

temă va trebui să fie aprobată de un cadru didactic îndrumător de lucrare.

În alegerea subiectului ce urmează a fi tratat, recomandăm următoarele:

# tema să corespundă intereselor Dvs. : să fie legată de disciplinele de specialitate studiate,

de lecturile Dvs. în domeniu, de actualitatea economico-socială;

# sursele de documentare să fie reperabile şi accesibile Dvs.;

# sursele de documentare să fie manevrabile, inteligibile şi accesibile din punct de vedere

cultural;

# metodologia cercetării să fie adecvată experienţei Dvs.

20

Aceste patru argumente în alegerea temei lucrării se pot rezuma în recomandarea de a vă

alege un subiect pe care sunteţi capabil(ă) să îl dezvoltaţi în conformitate cu exigenţele

universitare.

De asemenea, alegerea conducătorului ştiinţific nu trebuie să se bazeze pe simpatii, ci pe

criterii profesionale. In cazul unei abordări pluridisciplinare, este posibil, chiar recomandabil, să

existe un co-referent, care să asigure o coordonare adecvată a redactării lucrării.

3.2. ALEGEREA TEMEI LUCRĂRII DE LICENŢA

Prima tentaţie ar putea fi aceea de a realiza o lucrare de licenţă în care să vorbiţi despre

multe lucruri. Este totuşi recomandabilă abordarea sistemică, exhaustivă a temei alese. Astfel,

este de preferat un subiect mai restrictiv, dar abordabil, de tipul "Aspecte ale politicii de selecţie şi

recrutare a resurselor umane în cadrul companiei ..." unei teme de tipul "Managementul resurselor

umane în România".

O abordare panoramică şi prea vastă poate conduce la omisiuni şi la subiecte de polemică

(şi de divagaţie) cu membrii comisiei de licenţă. Dacă însă vă veţi limita la a cerceta extrem de

serios pe marginea unei teme foarte precis definite, veţi avea şansa de a controla un material

necunoscut majorităţii comisiei şi auditoriului.

În ceea ce priveşte caracterul aplicativ al lucrării, majoritatea lucrărilor de licenţă din

domeniul economic au o parte practică, concretizată într-un studiu de caz sau o cercetare empirică.

Este posibil. în anumite cazuri, să se realizeze o cercetare fundamentală, care să abordeze o

problemă abstractă şi eventual să aibă drept scop elaborarea unui model. Totuşi, dat fiind profilul

specializării Dvs.. este recomandabil să existe o ilustrare practică a conceptelor analizate.

O întrebare frecventă în ceea ce priveşte lucrarea de diplomă este aceea privind intervalul

de timp necesar redactării. În funcţie de autor şi de metodele de lucru folosite, aceasta variază de

la şase luni la un an sau chiar mai mult. Perioada de elaborarea poate fi chiar mai scurtă, cu

condiţia să fi realizat o documentare prealabilă aprofundată.

Este ideal să vă orientaţi spre un anumit domeniu încă de la începutul anului II] de studii,

sau chiar mai devreme. Este momentul în care v-aţi familiarizat deja cu disciplinele fundamentale şi

începe aprofundarea domeniului de specializare. Cu cât alegerea subiectului şi discutarea lui cu

profesorul coordonator este mai timpurie, cu atât se elimină riscul de a alege o diciplină sau o

temă care nu vi se potrivesc, pentru care nu găsiţi suficiente surse de documentare sau pentru care

este imposibil să găsiţi un corespondent practic.

21

Conducătorul ştiinţific joacă un rol foarte important în stabilirea reperelor studiului şi în

evaluarea rezultatelor preliminare, deci, în măsura posibilului, este recomandabil să păstraţi o

legătură foarte strânsă cu acesta pe tot parcursul perioadei de elaborare a lucrării. De asemenea,

din discuţia preliminară legată de tema pe care doriţi să o abordaţi şi metodologia de cercetare

pe care o propuneţi, acesta va putea estima capacitatea dvs. de a trata subiectul respectiv.

Un cadru didactic poate îndruma între 15-20 lucrări de licenţă pe an, fapt ce poate constitui

un alt motiv de a vă orienta spre un anumit domeniu din timp, astfel încât să puteţi realiza ceea ce

vă propuneţi. Conducătorul ştiinţific poate fi oricare dintre cadrele didactice care predau la

specializarea pe care o urmaţi. În cazul tinerelor cadre didactice, lucrarea poate fi coordonată în

tandem cu titularul de curs. Contactul permanent cu cadrul didactic de la seminar vă asigură o mai

bună monitorizare.

În momentul în care v-aţi hotărât asupra subiectului pe care îl veţi trata, depuneţi o cerere la

secretariatul catedrei, conform modelului prezentat în continuare (vezi Fig. Nr. 1)

Avizul conducătorului ştiinţific [ data şi semnătura ]

Domnule Decan,

Subsemnatul / Subsemnata .........................

student(ă) al / a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor,

specializarea .................... - cu predare în limba ..................

anul ... de studii, seria ..., grupa ..., vă rog să-mi aprobaţi ca temă pentru

lucrarea de licenţă.............................................

având coordonator ştiinţific pe Dl. / Dna Prof.

Vă mulţumesc.

[ Data ] [ Semnătura studentului studentei ]

Domnului Decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Figura nr. 1. Model de cerere de aprobare a temei lucrării de licenţă

Înainte de a depune cererea la secretariat, trebuie să obţineţi acordul scris al profesorului

coordonator. Această cerere trebuie depusă cu minimum nouă luni înainte de susţinerea

examenului de licenţă.

Dacă, din motive obiective, vă veţi afla în imposibilitatea de a realiza cercetarea temei

respective, puteţi schimba, o singură dată, titlul propus, fără a schimba însă coordonatorul

22

ştiinţific.

În afară de înregistrarea formală a temei cercetate, vă recomandăm să stabiliţi, de comun

acord cu conducătorul ştiinţific, un calendar de lucru, care să prevadă întâlniri cel puţin o dată pe

lună pentru a-i prezenta felul în care progresaţi în cercetarea Dvs. Imediat după stabilirea temei

este recomandabil să elaboraţi planul lucrării, chiar dacă pentru început va fi doar o schiţă.

Această organizare vă va permite să fixaţi câteva repere în vederea desfăşurării cercetării.

3.3. CERCETAREA MATERIALULUI BIBLIOGRAFIC

O componentă importantă în definirea subiectului lucrării de licenţă este stabilirea

posibilităţilor de documentare în domeniul respectiv. Astfel, vă recomandăm să identificaţi unde

sunt localizate sursele de documentare, dacă vă sunt uşor accesibile şi dacă sunteţi capabili să le

utilizaţi.

In ceea ce priveşte sursele de documentare, acestea pot fi cărţi, studii, articole de

specialitate, cercetării ştiinţifice. Recomandăm o oarecare rezervă în utilizarea informaţiilor de pe

internet sau din presă şi moderaţie în ceea ce priveşte ponderea lor în ansamblul surselor de

informare utilizate (în funcţie de specificul cercetării).

O primă sursă de "orientare" bibliografică este biblioteca, unde pot fi găsite cărţi, colecţii

de reviste de specialitate, baze de date sau informaţii stocate în medii virtuale. În cazul în care aţi

stabilit o bibliografie sigură, consultaţi catalogul bibliotecii pentru a afla care dintre materialele de

care aveţi nevoie se găsesc în biblioteca respectivă.

Însă, în majoritatea cazurilor, ajungem la bibliotecă pentru a căuta materiale

bibliografice de a căror existenţă nu am aflat încă, în scopul de a alcătui o bibliografie. Primele

indicii pot fi obţinute consultând catalogul pe autori, extrem de util în cazul în care aveţi o listă de

autori consacraţi în domeniu. Există de asemenea un catalog pe subiecte, care poate furniza mai

multe informaţii privind tema cercetată şi care oferă o listă a publicaţiilor din domeniul de studiu

aflate în bibliotecă. Este recomandabilă consultarea ambelor tipuri de cataloage pentru a evita

omiterea unor surse bibliografice datorită subiectivismului autorilor catalogului pe subiecte.

În vederea sistematizării muncii de cercetare, este recomandabil să realizaţi o listă

bibliografică, care să cuprindă toate publicaţiile pe care trebuie să le căutaţi. Această listă va fi de

fapt un catalog personalizat. Informaţiile esenţiale despre cărţi pot fi însoţite de comentarii

personale de tipul "foarte important conform autorului X", "Y consideră modelul ca fiind lipsit

de valoare", "de cumpărat", etc. Lista bibliografică vă va permite să redactaţi bibliografia finală.

23

Această listă vă va permite să aveţi o imagine de ansamblu asupra publicaţiilor

disponibile în domeniul de cercetare ales şi vă va asigura realizarea unei eventuale ierarhii a

acestor surse. Vă recomandăm ca, atunci când trataţi subiecte de teorie economică, să

încercaţi să ajungeţi la sursa primară de informaţie, adică la autorul care a dezvoltat

respectivul concept. Bineînţeles, sursele secundare - autorii care comentează teoria - nu sunt

neglijabile, însă nu trebuie să vă limitaţi doar la acest tip de publicaţii, decât în cazul în care nu

aveţi acces la lucrarea originară.

Vă recomandăm ca, pe măsură ce avansaţi în cercetarea Dvs. să realizaţi corelaţii între

diferitele materiale parcurse şi să încercaţi să le plasaţi în contextul lucrării.

3.4. PLANUL DE LUCRU

După ce aţi consultat majoritatea surselor bibliografice disponibile referitoare la tema

aleasă, veţi putea contura mai precis planul de lucru şi veţi fi capabil(ă) să căutaţi în întreprinderea în

care vă realizaţi stagiul de practică informaţiile de care aveţi nevoie pentru a ilustra conceptele

prezentate în lucrare.

Desigur, este dificil să realizaţi sumarul lucrării înainte de a începe să o redactaţi, însă

această metodă de lucru vă va permite să aveţi repere concrete în demersul dvs.. chiar dacă veţi fi

nevoit(ă) să procedaţi la mai multe restructurări pe parcursul redactării.

Cuprinsul provizoriu vă va ajuta să vă ordonaţi ideile, mai ales dacă veţi încerca, pentru

fiecare capitol să notaţi câteva idei centrale (un scurt rezumat al viitorului capitol). Astfel, veţi

avea şi material pe marginea căruia să discutaţi cu conducătorul ştiinţific. Cuprinsul vă permite

deja să intuiţi structura logică a lucrării, stabilind divizarea materialului în capitole, paragrafe şi

subparagrafe.

Acest tip de organizare a materialelor permite adăugarea unor noi direcţii de cercetare

(ramificaţii ale problemei principale, fără însă a altera structura deja existentă). Odată stabilit

acest cuprins provizoriu, va trebui să începeţi corelarea diverselor aspecte cu fişele de lectură şi

celelalte tipuri de documentare de care dispuneţi.

Aşa după cum se ştie, lucrările de licenţă din domeniul economic se pretează a fi ilustrate

cu exemple practice. Fie că este vorba de un studiu de caz. de o cercetare empirică (studiu de

piaţă, plan de afaceri, program de audit etc.) sau de o cercetare la nivel macro-economic (testarea

unui model, analiza statistică a unor indicatori macroeconomici etc), această componentă practică

va trebui să ocupe un loc central în lucrarea pe care o veţi elabora.

24

Dacă efectuaţi un stagiu într-o organizaţie, în afara colectării tuturor informaţiilor legate

de tema lucrării, vă recomandăm să vă documentaţi asupra datelor generale legate de respectiva

organizaţie (forma de organizare juridică, obiect de activitate, număr de salariaţi, organizare,

management, poziţia concurenţi ala. conjunctura economică, legislaţia conexă domeniului Dvs. de

interes etc). Toate aceste informaţii sunt disponibile în general pe site-ul organizaţiei respective.

în broşurile informative şi în rapoartele anuale, precum şi în rapoartele interne. O sursă

importantă de informaţii o reprezintă superiorii ierarhici şi colegii Dvs., cărora le puteţi lua

interviuri, pe care le veţi consemna în foile de lucru şi pe care le veţi cita ca atare în cazul

utilizării în lucrare.

Fără să ne abatem de la structura logică propusă anterior, vă sugerăm două metode de

structurare a informaţiilor: realizând o distincţie clară între partea teoretica şi cea practica sau,

dimpotrivă, contopind cele două aspecte (elementele de teorie vin să expliciteze aspectele

practice subliniate).

3.5. REDACTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Fără a fi un material de popularizare, lucrarea de licenţă va trebui să definească conceptele

specifice utilizate, cu excepţia termenilor indiscutabili, fundamentali ai domeniului. Pentru a

evita excesul de definiţii, vă recomandăm să definiţi toţi termenii tehnici pe care îi folosiţi drept

categorii cheie pentru discursul Dvs. Dacă domeniul abordat este foarte restrictiv, puteţi folosi

introducerea pentru a prezenta pe scurt obiectul studiului şi pentru a oferi câteva repere cititorului.

Definiţiile vor fi introduse atunci când structura logică a lucrării o impune, fără a

transforma partea introductivă într-un glosar de termeni economici. Puteţi utiliza notele de subsol

pentru a face comentarii pe marginea conceptelor utilizate, atunci când consideraţi că introducerea

unei definiţii ar afecta economia lucrării.

3.5.1.Cum redactăm?

În ceea ce priveşte redactarea propriu-zisă a lucrării, vă recomandăm câteva reguli:

# utilizaţi fraze concise şi clare, uşor de urmărit şi de decriptat;

# la prima redactare, scrieţi tot ceea doriţi despre subiect, fără să vă impuneţi restricţii;

# nu ezitaţi să folosiţi semnele de punctuaţie pentru a facilita transmiterea mesajului:

# încercaţi să formulaţi paragrafe care să urmărească o singură idee (fără însă a avea

paragrafe formate dintr-o singură propoziţie sau frază);

25

# începeţi cu acea parte despre care simţiţi că aveţi ce spune, restul lucrării se va construi

în jurul acestui nucleu;

# nu folosiţi un limbaj teatral, evitaţi punctele de suspensie, exclamaţiile, ironiile; limbajul

Dvs. trebuie să fie unui referenţial (cu termeni bine definiţi şi univoci);

# definiţi întotdeauna un termen atunci când îl introduceţi pentru prima oară;

# încercaţi să structuraţi materialul astfel încât un subcapitol să ocupe minimum o pagină;

# testaţi reacţiile conducătorului ştiinţific la materialul elaborat, furnizându-i materiale

pe măsură ce ie redactaţi.

3.5.2.Structura lucrării şi reguli de tehnoredactare

Ordinea în care vom aborda elementele constitutive ale lucrării de licenţă este aceea în

care ele vor fi cuprinse în materialul final, nu neapărat ordinea cronologică în care vor fi realizate.

Coperta lucrării de licenţă cuprinde elementele de identificare conform figurii nr. 2.

Toate elementele de identificare vor fi marcate în limba română, cu excepţia titlului, care va fi

scris în limba în care este elaborată lucrarea.

Titlul lucrării va fi scris cu caractere lizibile şi plasat la intersecţia diagonalelor copertei

(puţin deasupra centrului paginii).

Numele conducătorului ştiinţific va fi însoţit de gradul didactic complet. Numele Dvs. va

fi înscris conform actelor de identitate, cu toate prenumele.

Coperta poate fi cartonată, lucrarea fiind legată într-un atelier tipografic specializat, sau

poate fi din plastic transparent (foaie laminată), lucrarea fiind legată cu spirală. Coperta va fi

sobră, fără desene sau fotografii.

Pagina de gardă (coperta interioară) reia şi suplimentează elementele de identificare

prezente pe copertă. Această copertă interioară este practic prima pagină a lucrării, chiar dacă

numărul paginii nu apare tipărit.

Pagina de mulţumiri / Motto este o pagină facultativă. Dacă doriţi totuşi să o includeţi

în lucrare, această pagină trebuie să fie semnificativă şi concisă. Mulţumirile sunt de obicei

adresate celor care v-au sprijinit în realizarea lucrării, reprezentanţi ai întreprinderii în care aţi

realizat documentarea pentru partea aplicativă şi cadre didactice care au coordonat cercetarea,

membri ai familiei etc.

26

COPERTA EXTERNĂ



LUCRARE DE LICENŢĂ

[ Prenume, nume]

Cluj-Napoca

2008

PAGINA DE GARDĂ (prima pagină de după copertă)

27



SPECIALIZAREA MARKETING

LUCRARE DE LICENŢĂ

TITLUL LUCRĂRII

Conducător ştiinţific: Absolvent(ă):

[Grad didactic, titlu ştiinţific, prenume, nume] [ Prenume, nume]

Cluj-Napoca

2008

Figura nr. 2. Model de copertă şi de pagină de gardă pentru lucrarea de licenţă

Cuprinsul ilustrează structura lucrării, fără însă a intra prea mult în detalii. Cuprinsul

lucrării se plasează în general la începutul lucrării, după pagina de mulţumiri, având drept

scop facilitarea orientării în interiorul lucrării. Ca model de tehnoredactare vă sugerăm forma

prezentată în figura nr. 3.

28

CUPRINS

Lista figurilor şi graficelor 5 (opţional)

Lista tabelelor................................6 (opţional)

Introducere................................... 7

I. Titlu capitol............................xx

1.1. Titlu subcapitol...................xx

1.1.1. Titlu paragraf..............xx

1.1.2.Titlu paragraf.................xx


1.2.1. Titlu paragraf................xx

L2.2. Titlu paragraf.................xx.

1.2.3.Titlu paragraf..... ............xx

Titlu capitol................................xx


2.1.1. Titlu paragraf................xx

2.L2. Titlu paragraf.................xx


2.2.1......................Titlu paragraf xx

2.2.2........................................Titlu paragraf xx

3. Titlu capitol..............................xx

3.1.Titlu subcapitol....................xx

3.2.Titlu subcapitol....................xx



Concluzii şi recomandări.......... xx

Bibliografie..................................xx

Anexe .............................................xx

Declaraţie pe propria răspundere privind originalitatea lucrării.

Figura nr. 3. Model de cuprins al lucrării de licenţă

29

În cuprins nu apar mai mult de 3 - 4 subdiviziuni, chiar dacă lucrarea conţine mai multe

ramificaţii. Aceste subdiviziuni sunt prea puţin importante în economia lucrării pentru a le

înscrie în cuprins, exceptând faptul că numerotarea lor ocupă mai mult loc decât denumirea

propriu-zisă (de exemplu, "3.3.1.3.2.2.1."). De altfel, astfel de sub-divizări ale materialului sunt

de evitat, făcând extrem de obositoare urmărirea firului logic al lucrării. Din acest motiv, este

recomandabil ca, atunci când faceţi enumerări ale căror elemente vor fi detaliate, să utilizaţi o

numerotare mixtă cifre şi litere.

În general, o lucrare de diplomă este formată din trei - cinci capitole. Recomandăm o

pondere de minimum 50% a părţii practice şi un echilibru între capitole (ca număr de pagini şi de

subcapitole).

Cuprinsul se realizează la sfârşit, când aţi fixat paginaţia lucrării. Puteţi utiliza opţiunea

"Table of contents" din meniul "Insert / Index and tables" din MSWord. Această opţiune vă

permite să obţineţi automat cuprinsul lucrării şi are avantajul de a actualiza informaţiile în cazul

în care mai faceţi modificări.

Înainte de a ajunge la textul propriu-zis al lucrării, există o serie de liste care indexează

abrevierile utilizate în lucrare, tabelele, figurile şi graficele. Toate aceste liste sunt realizate pe

măsură ce avansaţi în redactarea lucrării de diplomă.

Lista tabelelor cuprinde toate tabelele din lucrare, cu menţionarea numărului tabelului,

a titlului şi a paginii la care se află în lucrare. Această listă permite reperarea rapidă în text a

anumitor informaţii cuprinse în respectivele tabele.

Lista figurilor şi graficelor cuprinde, după cum indică şi numele, un inventar al tuturor

figurilor din textul lucrării. O soluţie facilă în realizarea listelor de tabele şi de figuri şi grafice

este oferită de acelaşi meniu "Insert / Index and tables", opţiunea "Table of figures / tables" în

MSWord.

Introducerea va permite o trecere în revistă a domeniului pe care vă propuneţi să îl

exploraţi. În aceste pagini veţi detalia motivaţia alegerii temei, stadiul actual al cunoaşterii în

domeniu, detalii privind modul în care veţi aborda studiul, structura lucrării şi utilitatea

cercetării. În general, introducerea reprezintă 4 - 5 pagini din lucrare.

Recomandăm să redactaţi introducerea după ce aţi realizat lucrarea. Astfel, veţi putea

sintetiza elementele de conţinut, metoda de cercetare, sursele de informaţii utilizate şi obiectivele

urmărite.

Corpul lucrării este format, aşa cum precizam anterior din trei - cinci capitole, care

detaliază structura logică a materialului. În cazul în care optaţi pentru o distincţie clară între

partea teoretică şi cea practică, vă recomandăm ca partea teoretică să reprezinte un capitol

(definirea conceptelor, enunţarea ipotezelor de lucru, trecerea în revistă a principalelor curente

de opinie existente), partea practică să reprezinte un alt capitol iar ultimul capitol să fie dedicat

concluziilor şi recomandărilor.

Partea practică va debuta cu o descriere a organizaţiei în care s-a desfăşurat stagiul de

practică (una până la trei pagini), cu concentrare asupra departamentului de care se leagă

subiectul cercetat. Scopul utilizării unor exemple reale este acela de a vă pune in contact cu

realitatea socio-economică. Este deci un prilej de a demonstra că sunteţi capabil(ă) să înţelegeţi

fenomenele economice şi să aplicaţi noţiunile teoretice învăţate în timpul facultăţii.

Informaţiile pe care le furnizaţi despre organizaţia respectivă nu trebuie să încalce clauza

de confidenţialitate (dacă aceasta există) iar prelucrarea acestora în lucrare trebuie să se facă cu

acordul responsabilului de stagiu din organizaţie. În cazul unor teme sensibile, cum ar fi

strategia firmei, structura costurilor, bugetele, etc., este posibil să aveţi acces la informaţii, dar să

vi se solicite să nu utilizaţi cifrele reale. În acest caz, pot fi utilizaţi coeficienţi care să modifice

sumele reale, păstrând însă proporţiile. Identitatea organizaţiei poate fi de asemenea protejată,

urmând ca în text să vă referiţi la "Compania X" sau denumind cu un termen fictiv organizaţia.

Scopul acestei lucrări de licenţă nu este acela de a face dezvăluiri despre o anumită companie, ci

de a realiza o analiză economică pertinentă a unui fenomen economic.

O parte importantă a lucrării este aceea de concluzii si recomandări , care sintetizează

întreaga analiză şi dă măsura utilităţii cercetării. În aceaste pagini veţi concentra toate disfuncţiile

identificate în cadrul organizaţiei şi veţi propune soluţii concrete pentru ameliorarea activităţii.

Recomandăm să nu acumulaţi aceste aspecte la sfârşitul lucrării, ci să le prezentaţi pe

parcursul lucrării, acolo unde logica o impune. Bineînţeles, există anumite proiecte de licenţă

care nu presupun astfel de structură (plan de afaceri, de exemplu).

Recomandăm ca aceste aspecte să fie prezentate şi coordonatorului de stagiu din

organizaţia diagnosticată. Vă sugerăm să profitaţi de stagiul în întreprindere realizat în anul IV

pentru a vă asigura un potenţial ioc de muncă după angajare, sau cel puţin pentru a conserva un

contact cu organizaţia respectivă.

Lucrarea propriu-zisă va avea 60 - 80 de pagini format A4. la care se adaugă listele

abrevierilor, tabelelor şi graficelor, precum şi anexele.

Anexele reprezintă informaţii utile în ilustrarea cercetării Dvs., însă de importanţă

marginală în economia lucrării. Tocmai de aceea, ele vor fi inserate în ultima parte a lucrării de

licenţă. Obligatoriu, în Cuprins trebuie indicată pagina de unde încep anexele.

Astfel, în anexe puteţi plasa chestionare utilizate în realizarea studiului empiric, copii ale

documentelor contabile utilizate în diagnosticul economico-financiar, extrase din acte normative

relevante pentru sectorul analizat, statistici sectoriale, articole de fond strict legale de tema

cercetată etc.

Bibliografia va cuprinde toate sursele utilizate în documentarea lucrării de licenţă, cu

precizarea tuturor datelor de identificare a materialului respectiv. De regulă, este o colecţie a

tuturor surselor bibliografice citate pe parcursul lucrării şi are la bază lista bibliografică

constituită pe parcursul documentării. Sursele bibliografice vor fi ordonate alfabetic, iar în cazul

citării mai multor lucrări ale aceluiaşi autor, în ordine cronologică.

Bibliografia grupează sursele utilizate în mai multe categorii, după cum urmează:

# monografii, cărti, manuale, a căror citare se face conform modelului prezentat mai jos:

PAPIN, Robert. L'Art de Diriger, 2e edition, Tome 1, Editions Dunod, Paris, 2002

# citarea unor surse secundare (un autor, care la rândul său citează un alt autor):

KOTLER Phillip, citat de DEMETRESCU, MC. Marketing, Editura Europa Nova,

Lugoj, 2000, pag. .

# articole, cercetări sau comunicări ştiinţifice publicate în culegeri, a căror citare se face

conform modelului următor: RUCCI, Anthony J., KIRN, Steven P., QUINN, Richard T.,

"The Employee Customer - Profil Chain at Sears" în Howard Business Review, Ianuarie /

Februarie 1998, p. 83 - 97

# legislaţie, citată după cum urmează: *** Legea nr. 571 privind Codul fiscal, publicată

în Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003

# site-uri internet utilizate, citate după cum urmează: www.bnro.ro - Banca Naţională a

României

# alte surse bibliografice: interviuri cu reprezentanţi ai organizaţiei analizate în lucrare,

rapoarte interne şi informaţii publicate pe intranet-ul organizaţiei sau în broşurile de uz intern.

Declaraţia pe propria răspundere privind autenticitatea lucrării (conform figurii

nr. 4) va fi manuscrisă şi reprezintă garanţia pe care o angajaţi că lucrarea nu a fost plagiată şi că

nu este o copie a unei lucrări de licenţă deja prezentate. Documentul se ataşează la începutul

lucrării.

Declaraţia pe proprie răspundere privind

autenticitatea lucrării de licenţă

Subsemnatul / subsemnata.........

declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancţiunilor

penale si morale, că la redactarea lucrării de licenţă cu

titlul .................................... nu am folosit

decât sursele bibliografice menţionate în subsolul

paginilor si in bibliografia menţionată in finalul lucrării.

Declar ca nu am mai prezentat aceasta lucrare în faţa

unei alte comisii de examen de licenţă.

Cluj-Napoca, [data]

Semnătura

Figura nr. 4. Model de declaraţie pe proprie răspundere privind autenticitatea

lucrării de licenţă

Ca stil de tehnoredactare , se recomandă un corp de literă Times New Roman sau Arial,

de 12 pt., cu alineate, cu o spaţiere de maximum 1,5 rânduri şi fără vreun rând liber între

paragrafe.

Setările pentru pagină vor fi: Sus (Top) - 2 cm. Jos (Bottom) - 2 cm. Stânga (Left)

- 2,5 cm, Dreapta (Right) - 2 cm. Antet (Header) - 1,5 cm, Subsol pagină (Footer) - 1,5

cm. De obicei, lucrările de diplomă nu se tipăresc faţă / verso, motiv pentru care vă recomandăm

să nu activaţi opţiunea "Oglinda paginii" (Mirror margins) din meniul de setare a paginii.

Dimensiunea hârtiei va fi A4 (21 x 29,7 cm), format ce vă va permite evitarea distorsionărilor la

imprimare.

Paginaţia lucrării se plasează în partea dreaptă sau pe centrul paginii, debutând cu

pagina de gardă a lucrării (care, deşi se numerotează cu "1", nu va avea afişat numărul de pagină).

Paragrafele vor fi formatate stânga - dreapta (Justified), astfel încât rândurile să umple

uniform pagina. Un paragraf va conţine câte o idee, fără însă a depăşi 10-12 rânduri. Frazele

trebuie să fie inteligibile, cât mai concise şi logice. Vă recomandăm o lectură atentă a materialului

în vederea corectării posibilelor greşeli de exprimare sau de tastare. Verificarea automată (Tools /

Spelling and Grammar) este un instrument util. dar nu întotdeauna eficace, motiv pentru care

sugerăm o lectură atentă a textului, acompaniată, atunci când este cazul de consultarea

dicţionarului.

Capitolele vor debuta întotdeauna pe pagină nouă şi vor fi clar identificate în textul lucrării.

Se va evita începerea unui sub-capitol sau paragraf în josul paginii, atunci când mai sunt trei -

patru rânduri libere pe pagină. Titlul nu va fi vizibil. In plus va fi însoţit doar de unu - două

rânduri de text.

Dacă titlurile capitolelor / subcapitolelor se întind pe mai multe rânduri, se va evita ca un

rând să se încheie cu o prepoziţie. Recomandăm ca aceste titluri să nu fie prea lungi (de obicei, unu

- două rânduri) şi sugestive pentru conţinutul sub-diviziunii respective.

Un capitol nu va avea mai puţin de cinci - zece pagini iar un subcapitol nu va avea mai

puţin de o pagină.

Lucrarea va avea fără îndoială o serie de definiţii şi idei preluate din literatura de

specialitate. În acest caz. se impune folosirea tehnicii citării. Practic, putem identifica două tipuri

de citate: se citează un text pe care urmează să îl interpretăm sau textul este utilizat în susţinerea

propriei interpretări.

Ca regulă, din orice citat trebuie să reiasă clar autorul şi sursa citării. În acest scop, puteţi

utiliza una dintre următoarele metode:

# în text se precizează numele autorului şi se face trimiterea la nota de subsol, unde, la prima

citare, sunt indicate toate detaliile de identificare a sursei bibliografice1 DESSLER, G.: Human Resource Management, 9* edition, Prentice Hali, International edition,

2003, p. 196

[prima citare a cărţii respective]1 DESSLER, G.: op. cit.,p. 196 [citări ulterioare ale cărţii respective]

# cu precizarea în text, în paranteze pătrate, a numelui autorului şi a anului de publicare a sursei:

"... citat" [DESSLER, G., 2003, p. 196]

Citatele trebuie să reproducă fidel textul original. În cazul în care optaţi pentru o formă

eliptică a textului, extrăgând partea care vă interesează, va trebui să marcaţi prin puncte de

suspensie locul din care aţi eliminat o parte a textului original. Citatul va fi prezentat între

ghilimele. Atunci când optaţi pentru parafrazarea ideilor altcuiva, nu uitaţi să precizaţi, prin

menţionarea numelui autorului, sursa respectivului raţionament.

În afara trimiterilor bibliografice, notele de subsol pot conţine diferite comentarii sau

trimiteri la alte lucrări sau la alte secţiuni ale lucrării. Aceste comentarii sunt plasate în subsolul

paginii pentru a nu încărca textul principal şi a putea desfăşura o argumentaţie mai amplă pe

marginea unui subiect marginal în contextul problemei principale cercetate.

Este recomandabil să plasaţi notele de subsol pe pagina pe care se face trimiterea şi nu la

sfârşitul textului. Această metodă asigură o consultare facilă a comentariilor pe care le conţin.

Corpul de literă implicit şi recomandat pentru notele de subsol este Times New Roman de 10 pt.

Numerotarea acestora se va face continuu de la o pagină la alta.

Tabelele pot fi extrem de utile în prezentarea unor date statistice (evoluţia unor indicatori,

de exemplu) sau a unor clasificări multicriteriale complexe. Tabelele vor fi centrate pe pagină,

numărul tabelului şi titlul fiind marcate deasupra tabelului (corp de literă TNR de 11 pt.),

conform modelului prezentat mai jos. Dacă tabelul conţine indicatori omogeni (care se măsoară

cu aceeaşi unitate de măsură), se va marca unitatea de măsură în partea dreaptă, deasupra

tabelului.

Dacă informaţiile din tabel nu reprezintă o compilaţie proprie, obligatoriu se va preciza

sursa, sub tabel (font TNR 11). Cifrele din tabel se aliniază la dreapta, pentru o bună lizibilitate. În

acelaşi scop. grupele de trei cifre pot fi separate prin punct sau prin spaţiu de la dreapta la stânga.

Se va încerca. în măsura posibilului, încadrarea tabelul pe o singură pagină. Dacă lotuşi

este imposibil să condensaţi informaţia prezentată în tabel pe o singură pagină, continuarea

tabelului va purta menţiunea. în dreapta sus "Tabelul nr. ... - continuare" şi va conţine pe prima

linie denumirea indicatorilor prezentaţi în coloane.

Un model de prezentare a informaţiilor în tabel este prezentat în figura nr. 5.

Tabelul nr. 1: Emisiuni obligatare germane în anul 2007

Valoarea nominală a emisiunii (Mil. Euro)Emisiune Valoarea din care:

Emisiune pepiaţa primară

Tranzacţii pepiaţa interbancară

Emisiune pe piaţasecundară

4,75% Seria 121 /

2002 (2007) 11 173 1 161 S 515 9971. Emisiune nouă 2 000 2 0002. Emisiune nouă 2 000 2 000Total tranzacţii 15 173

Sursa: Deutche Bundesbank, Raport da activitate 2007, p. 29

Figura nr. 5. Model de prezentare a datelor în tabele

În cazul în care toţi indicatorii prezentaţi în tabel sunt exprimaţi în aceeaşi unitate de

măsură, aceasta va fi marcată deasupra tabelului, în extrema dreaptă. între paranteze sau între două

linii. În cazul în care unităţile de măsură diferă de la o rubrică la alta. acestea vor fi marcate în

celulele în care sunt înscrise titlurile rubricilor, între paranteze.

Figurile şi graficele sunt o modalitate extrem de sugestivă şi sintetică de prezentare a

indicatorilor economici. Informaţiile prezentate sub această formă nu trebuie să depăşească o

pondere de 10 - 15% din volumul lucrării. Atunci când consideraţi că aceste ilustrări sunt

interesante în contextul lucrării, fără însă a constitui obiectul cercetării Dvs., puteţi plasa

informaţiile în anexele lucrării.

Figurile vor fi numerotate şi încadrate în chenare, conform modelului prezentat în

prezenta lucrare. Atunci când informaţiile prezentate nu sunt rezultatul cercetărilor proprii,

sursa va fi obligatoriu menţionată. De exemplu, dacă determinaţi structura importurilor pe o

ramură economică în baza informaţiilor obţinute de la Institutul Naţional de Statistică şi de la

Camera de Comerţ şi Industrie a României, veţi menţiona aceste surse sub figura care

ilustrează aceste date, ca în cazul tabelelor (în stânga: "Sursa: ").

Figurile şi tabelele vor fi întotdeauna anunţate în text şi plasate cât mai aproape de locul în

care au fost anunţate. Distanţa maximă admisă între locul în care este anunţată o figură şi

plasarea ei este de maximum o pagină.

Aspectul general al lucrării va trebui să fie unul îngrijit, atât din punct de vedere grafic,

cât şi al corectitudinii gramaticale. De asemenea, informaţiile prezentate trebuie să fie exacte şi

reale.

3.6. PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

După încheierea sesiunii de examene din iunie, absolvenţii integralişti vor depune o cerere

în vederea admiterii la examenul de licenţă, organizat la sfârşitul lunii iunie / începutul lunii iulie.

Proba orală a examenului de licenţă constă în prezentarea lucrării de licenţă în faţa unei

comisii de licenţă formate din cadre didactice de la specializarea respectivă. De regulă,

conducătorul ştiinţific este cooptat în comisie pentru a asista la prezentarea lucrării pe care a

coordonat-o.

Conducătorul ştiinţific transmite comisiei de licenţă un referat în care este evaluată

lucrarea coordonată atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al formei de prezentare. În final,

cadrul didactic respectiv acordă o notă pentru lucrare şi recomandă acceptarea / respingerea

susţinerii acesteia în cadrul probei orale a examenului de licenţă.

În general, se alocă un fond de timp de aproximativ 10-12 minute pentru fiecare student,

din care 5-7 minute sunt rezervate prezentării propriu-zise, restul timpului fiind alocat discuţiilor pe

marginea temei prezentate. Prezentarea fiind publică, întrebările pot veni atât din partea comisiei

de licenţă, cât şi din partea publicului.

Este recomandabil să prezentaţi pe scurt motivaţia alegerii temei respective, utilitatea

cercetării şi structura lucrării (unu - două minute). Prezentarea propriu-zisă se va concentra asupra

studiului de caz, cu evidenţierea aspectelor originale pe care le aduce demersul Dvs. Această

parte trebuie realizată în mod sintetic, punctând principalele aspecte ale analizei şi făcând

translaţia înspre concluzii. Partea finală a lucrării, concluziile şi recomandările sunt extrem de

importante, urmând să prezentaţi soluţiile concrete pe care le propuneţi în cazul analizat.

Pentru prezentare, veţi avea la dispoziţie mijloace audio-vizuale (calculator, video-şi

retro-proiector). De asemenea, puteţi utiliza suporturi fizice pentru informaţiile pe care doriţi să

le prezentaţi: sintezele pot lua forma unor rapoarte (obligatoriu legate), care vor fi înmânate fiecărui

membru al comisiei de licenţă. Chiar dacă optaţi pentru această variantă de prezentare, vă

recomandăm să utilizaţi şi un suport vizual (folii de proiecţie sau prezentare PowerPoint) pentru

captarea atenţiei audienţei şi focalizarea asupra persoanei Dvs.

Prezentările PowerPoint pot fi salvate pe dischetă, CD sau alte suporturi t ip "memory

stick". Prezentarea va fi dinamică, profesională şi nu va cuprinde mai mult de 12 - 15 planşe

("slides"). Textul va trebui sa fie lizibil, aerat, coreei din punct de vedere gramatical şi să ilustreze

discursul Dvs. Corpul de literă trebuie să fie vizibil de la 6 - 7 metri.

Vă recomandăm să vă notaţi pe o foaie discursul, mai ales în cazul în care aveţi emoţii

atunci când vorbiţi în public. Stilul prezentării va fi unul sobru şi clar. În timpul prezentării, nu

veţi citi nici de pe ecranul de proiecţie, nici din hârtiile pe care le aveţi cu Dvs. Puteţi păstra

aceste foi la îndemână, pentru cazuri de forţă majoră, însă discursul Dvs. va trebui să fie cel

natural, spontan.

Prezentarea va fi urmată de întrebări şi comentarii din partea comisiei de licenţă şi.

eventual, din partea auditoriului. Această etapă este extrem de importantă deoarece

demonstrează capacitatea Dvs. de a înţelege tema expusă şi de a explica conceptele utilizate.

În special în timpul acestei părţi a susţinerii, încercaţi sa păstraţi contactul vizual cu publicul

şi cu comisia, în special cu persoana care vă adresează întrebări. În cazul în care nu înţelegeţi

întrebarea sau nu sunteţi sigur(ă) în privinţa răspunsului, nu ezitaţi să solicitaţi detalii din partea

celui care v-a adresat respectiva întrebare. O tactică utilă este reformularea întrebării, care vă

permite să vă organizaţi mai bine ideile în vederea furnizării unui răspuns coerent.

Comisia va evalua capacitatea Dvs. de sinteză şi de prezentare a informaţiilor economice,

abilitatea de a diagnostica situaţii concrete şi de a găsi soluţii concrete pentru disfuncţiile

depistate. Comisia apreciază atât calitatea şi originalitatea lucrării şi a prezentării cât şi stilul şi

aspectul vizual al acestora.

Nota pentru proba orală a examenului de licenţă va fi constituită din media aritmetică

a notelor acordate de toţi membrii comisiei. Aceste note vor fi prezentate la sfârşitul unei zile

de susţineri şi afişate de Secretariatul facultăţii, după încheierea probei orale. Rezultatele la

proba orală nu sunt contestabile. Media examenului de licenţă este determinată ca medie

aritmetică a notei obţinute la proba scrisă şi a celei de la proba orală.

In urma promovării examenului de licenţă, veţi obţine diploma de licenţă (şi titlul de

Economist licenţiat) profilul economic, specializarea Marketing sau Economia Comerţului

Turismului şi Serviciilor.

3.7. CONCLUZII PRIVIND ELABORAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENŢA

Examenul de licenţă constituie o probă importantă în dezvoltarea Dvs. profesională şi

poate li folosit ca punct de plecare în carieră. Fie că vă veţi continua studiile la nivel masteral,

fie că veţi opta pentru practicarea unei profesii economice, puteţi valoriza această experienţă în

activităţile Dvs. ulterioare.

Dacă vă veţi dedica cercetării economice, veţi descoperi că o lucrare de licenţă bine făcută

poate fi utilizată ulterior. Dezvoltarea temei cercetate în vederea obţinerii licenţei poate conduce

la elaborarea unuia sau mai multor articole sau comunicări ştiinţifice. De asemenea, veţi putea

apela la lucrarea de licenţă pentru a extrage materiale citate sau pentru a reutiliza fişele de lectură

elaborate anterior.

Lucrarea de licenţă şi prezentarea ei pot fi utile şi dacă alegeţi să profesaţi imediat după

finalizarea studiilor. Este ilustrarea cea mai elocventă a capacităţii Dvs. de documentare, de

analiză şi sinteză, a abilităţii de a detecta corelaţii între diferitele elemente ale mecanismului

economic, a competenţelor de redactare şi prezentare a unei lucrări de calitate. Este o experienţă

pe care o puteţi fructifica în realizarea rapoartelor pe care le veţi elabora la locul de muncă şi a

prezentărilor pe care le veţi face.

4. TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA PENTRU PROBA SCRISĂSESIUNEA IULIE 2008 / FEBRUARIE 2009

MARKETING

1) Disciplina: COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

1. NEVOILE, MOTIVAŢIA ŞI IMPLICAREA CONSUMATORULUI1.1. Ce este motivaţia ?1.2. Natura dinamică a motivaţiei

2. ATITUDINILE CONSUMATORULUI2.1. Ce sunt atitudinile?2.2. Formarea atitudinilor2.3. Relaţia atitudine - comportament2.4. Modele structurale de atitudini2.5. Modele de atitudine multiatribute2.6. Modele ale intenţiei comportamentale

3. INFLUENŢA CULTURII ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

3.1. Cultura şi consumul3.2. Caracteristicile culturii3.3. Cultura şi marketingul internaţional3.4. Miezul valorilor şi măsurarea lor3.5. Influenţe globale şi etnice asupra comportamentului consumatorului

4. CLASA SOCIALĂ ŞI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI4.1. Ce este clasa socială4.2. Aplicaţii ale stratificării sociale în marketing

5. INFLUENŢA GRUPURILOR DE REFERINŢĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUICONSUMATORULUI

5.1. Tipuri de grupuri de referinţă5.2. Funcţiile grupurilor de referinţă5.3. Forme de influenţe ale grupurilor de referinţă5.4. Factori care afectează influenţa grupurilor de referinţă5.5. Aplicaţii ale conceptului - grupuri de referinţă

6. PROCESAREA INFORMAŢIEI 6.1. Modelul ierarhiei efectelor6.2. Etapele procesării informaţiei

6.2.1. Expunerea6.2.2. Atenţia6.2.3. Înţelegerea6.2.4. Acceptarea6.2.5. Reţinerea

7. PROCESUL ELABORĂRII DECIZIEI CONSUMATORULUI7.1. Tipuri de comportament în elaborarea deciziilor de cumpărare7.2. Etapele procesului de elaborare a deciziei consumatorului

7.2.1. Recunoaşterea nevoii7.2.2. Cercetarea pentru informare7.2.3. Evaluarea alternativelor7.2.4. Cumpărarea7.2.5. Evaluarea postcumpărare

7.2.5.1 Mulţumirea - nemulţumirea consumatorului7.2.5.2 Reţinerea clientului

BIBLIOGRAFIE:1. Engel F. James, Blackwell D. Roger şi Miniard W. Paul, Consumer Behavior, Eight Edition,

The Drzden press, 1995.2. Loudon I. David şi Albert J. Della Bita, Consumer Behavior, McGrow Hill International

Edition, Fourth Edition, New Zork, 1998.3. Plăiaş Ioan, Comportamentul consumatorului, Intelcredo, Deva, 1997.4. Plăiaş Ioan, Procesul decizional al consumatorului, Risoprint, Cluj-Napoca,1997.5. Schiffman G. Leon şi Kanuk Leslie, Consumer Behavior, Prentice Hall, New York, 1991.

2) Disciplina: CERCETĂRI DE MARKETING

I. SISTEMUL CERCETĂRILOR DE MARKETING 1. Definirea şi obiectivele cercetărilor de marketing2. Tipologia cercetărilor de marketing

2.1. Cercetări documentare2.2. Cercetări cantitative2.3. Cercetări calitative2.4. Cercetări calitative vs. cercetări cantitative

3. Sfera cercetărilor de marketing4. Etapele realizării cercetării de marketing5. Cine realizează cercetarea?

5.1. Realizarea cercetării de către un institut specializat5.2. Realizarea cercetării de către departamentul intern de marketing

II. Elaborarea planului de cercetare1. Metode de culegere a datelor

1.1. Observarea1.1.1. Observarea simplă1.1.2. Metoda protocolului

1.2. Metoda tabelelor de informare1.3. Experimentul

1.3.1. Metode pseudo-experimentale1.3.2. Un grup observat ante şi post-tratament1.3.3. Două grupuri – din care un grup control – observate post-tratament

1.3.4. Două grupuri – din care un grup control – observate ante şi post-tratament1.4. Metode nedirective

1.4.1. Interviul liber individual1.4.2. Interviul semidirectiv1.4.3. Focus group1.4.4. Metodele proiective

1.5. Ancheta1.5.1. Anchete speciale

1.5.1.1. Panelul1.5.1.2. Anchetele industriale1.5.1.3. Anchete în rândul populaţiilor rare

2. Instrumentele de cercetare2.1. Chestionarul

2.1.1. Redactarea întrebărilor2.1.2. Conţinutul întrebărilor2.1.3. Tipul întrebărilor2.1.4. Formularea întrebărilor – vocabular şi stil de redactare2.1.5. Dinamica chestionarului2.1.6. Recomandări generale2.1.7. Efectele relative la interacţiunea dintre întrebări

2.2. Dispozitivele de înregistrare3. Mijloacele de contact

3.1. Alegerea modului de administrare a chestionarului (mijloacelor de contact)3.2. Ancheta "faţă în faţă”3.3. Ancheta prin corespondenţă3.4. Ancheta prin telefon3.5. Ancheta autoadministrată3.6. Ancheta prin calculator

BIBLIOGRAFIE:1. Pop, Marius D.: Cercetări de marketing. Cluj-Napoca: Alma Mater, 2004.2. Pop, Marius D. Pocol, Adrian G:, Băcilă Mihai F., Moisescu Ovidiu I. Cercetări de marketing. –

teste, aplicaţii, studii de caz. Cluj-Napoca: Alma Mater, 2004.3. Paina, Nicolaie – Pop, Marius D.: Cercetări de marketing. Cluj-Napoca: Presa Universitară

Clujeană, 1997.4. Paina, Nicolaie – Pop, Marius D. – Gherasim, Narcis: Cercetări de marketing – Aplicaţii. Cluj –

Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1998.5. Kotler, Philip: Managementul marketingului. Bucureşti: Teora, Bucureşti, 1997.6. Florescu, Constantin – Mâlcomete, Petre – Pop, Nicolae AL. (coordonatori): Marketing –

dicţionar explicativ. Bucureşti: Economică, 2003.

3) Disciplina: MARKETING STRATEGIC

I. PLANIFICAREA STRATEGICĂ ÎN CADRUL FIRMEII.1. Particularităţi ale economiei actualeI.2. Schimbări în marketingul strategic actualI.3. Definirea misiunii întreprinderiiI.4. Identificarea unităţilor strategice de activitateI.5. Alocarea resurselor pentru fiecare unitate strategică de activitateI.6. Planificarea noilor activităţiII. STRATEGIA DE MARKETING LA NIVELUL UNITĂŢII STRATEGICE DE

ACTIVITATE2.1 . Identificarea misiunii unităţii strategice2.2 . Analiza stării de marketing

2.2.1 Analiza mediului intern2.2.2 Analiza mediului extern2.2.3 Corelaţia dintre starea internă a firmei şi conjunctura externă

2.3 . Definirea obiectivelor strategice2.4 . Identificarea segmentelor-ţintă de piaţă2.5 . Formularea strategiei de marketing2.6 . Elaborarea planului de marketing2.7 . Implementarea planului de marketing2.8 . Evaluarea şi controlul planului şi strategiei de marketingIII.TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE MARKETINGIII.1. Strategii generice de marketingIII.2. Variante strategice în funcţie de gradul de control specific unei întreprinderiIII.3. Variante strategice în funcţie de evoluţia cereriiIII.4. Variante strategice în funcţie de rolul firmei

III.4.1. Strategiile firmei liderIII.4.2. Strategiile firmei – challenger (provocator)III.4.3. Strategiile firmelor cu poziţie semnificativă (imitatori)III.4.4. Strategiile firmelor specializate pe nişe de piaţă

BIBLIOGRAFIE:1. Baker M.J., „Marketing”, Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti, 1997.2. Balaure V. (coord.), „Marketing”, Uranus, Bucureşti, 2000.3. Bruhn M., „Marketing – noţiuni de bază pentru studiu şi practică”, Economică, Bucureşti,

1999.4. Hill E., O’Sullivan T., „Marketing”, Antet, Bucureşti, 1997.5. Kotler Ph., „Managementul marketingului”, Ediţia a doua, Teora, Bucureşti, 2000.6. Morden A.R., „Elements of Marketing”, 3rd Edition, D.P. Publications, London, 1996.7. Paina N., Pop M.D., „Politici de marketing”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998.8. Pop C.M., „Implicaţiile pieţei asupra planificării strategice de marketing”, Risoprint, Cluj-

Napoca, 20059. Pop N.Al. (coord.), „Marketing strategic”, Economică, Bucureşti, 2000.

10. Vorzsak Á. (coord.), „Marketing – partea a II-a. Politici de marketing”, Risoprint, Cluj-Napoca, 2000.

4) Disciplina: MARKETINGUL SERVICIILOR

I. TRĂSĂTURILE ŞI CLASIFICAREA SERVICIILOR1.1. Trăsăturile serviciilor şi impactul acestora asupra activităţii de marketing

1.1.1. Intangibilitatea1.1.2. Inseparabilitatea1.1.3. Eterogenitatea1.1.4. Perisabilitatea1.1.5. Lipsa proprietăţii

1.2. Clasificarea serviciilorII. PIAŢA SERVICIILOR

2.1. Piaţa serviciilor: conţinut şi particularităţi2.2. Tipuri de piaţă2.3. Dimensiunile şi structura pieţei firmei prestatoare de servicii2.4. Comportamentul consumatorului de servicii

III. VARIABILELE CLASICE ALE MIXULUI DE MARKETING3.1 Serviciul de bază (generic)

3.1.1. Conţinutul conceptului3.1.2. Nivele ale ofertei3.1.3. Mărcile şi diferenţierea3.1.4. Calitatea serviciilor3.1.5. Inovarea şi dezvoltarea unui nou serviciu3.1.6. Garanţia

3.2. Preţul3.2.1. Conţinutul politicii de preţ3.2.2. O nouă clasificare3.2.3. Modalităţi de formare a preţurilor3.2.4. Alte repere ale stabilirii preţurilor

3.3. Locul şi/sau distribuţia3.3.1. Localizarea unităţilor prestatoare de servicii3.3.2. Canale de distribuţie3.3.2.1. Vânzarea directă3.3.2.2. Vânzarea prin intermediari

3.4. Promovarea. Comunicaţiile de marketing3.4.1. Particularităţi ale promovării serviciilor3.4.2. Obiective3.4.3. Principii3.4.4. Vânzarea personală3.4.5. Reclama de la gură la gură

IV. VARIABILELE SPECIFICE ALE MIXULUI DE MARKETING ÎN TERŢIAR4.1. Personalul

4.1.1. Clasificarea personalului4.1.2. Conducerea şi gestiunea personalului de contact

4.2. Procesele4.2.1. Ce sunt procesele4.2.2. Complexitate şi divergenţă4.2.3. Surse de conflict4.2.4. Servucţia. Sistemul de prestare a serviciului

4.3. Dovezile fizice: mediul fizic, ambianţa4.4. Consumatorul

4.5. Serviciile complementare

BIBLIOGRAFIE:1. Berry, L., L., Parasuraman, A., Marketing Services: Competing Through Quality, The Free

Press, New York, 19912. Cetină, I., Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Teora, Bucureşti, 20013. Cowel, D., Dezvoltarea şi lansarea unui serviciu, în Thomas M., J., Manual de marketing,

Codecs, Bucureşti, 19984. Cowel, D., The Marketing of Services, Butterworth-Heinemann, London, 19935. Fruja, I., Jivan, Al., Marketingul serviciilor, partea I-a, Nero-G, Timişoara, 19996. Gafencu Zaiţ, A., Introducere în marketingul serviciilor, Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi, 19967. Jivan Al., Porumb E., Serviciile – domeniu specific al marketingului, Nero-G, Timişoara,

2003 8. Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Uranus, Bucureşti, 19999. Olteanu, V., Cetină, I., Marketingul serviciilor, Expert, Bucureşti, 199410. Payne, A., The Essence of Services Marketing, Prentice Hall, New York, 199311. Someşan, C., Marketingul serviciilor de afaceri, Sincron, Cluj-Napoca, 199712. Veres, Z., Szolgáltatásmarketing, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 199813. Vorzsak Álmos (coord.), Marketingul serviciilor, Ediţia a III-a, Vol. I, Alma Mater, 2006.14. Zaiţ A., Marketingul serviciilor, Sedcom-Libris, Timişoara, 2003

Comisia: Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ – preşedinte

Prof. univ. dr. Marius D. POP

Prof. univ. dr. VORZSÁK Álmos

Conf. univ. dr. Ciprian Marcel POP

MARKETING ÎN TURISM ŞI SERVICII

1) Disciplina: MARKETINGUL SERVICIILOR

I. TRĂSĂTURILE ŞI CLASIFICAREA SERVICIILOR1.1. Trăsăturile serviciilor şi impactul acestora asupra activităţii de marketing

1.1.1. Intangibilitatea1.1.2. Inseparabilitatea1.1.3. Eterogenitatea1.1.4. Perisabilitatea1.1.5. Lipsa proprietăţii

1.2. Clasificarea serviciilorII. PIAŢA SERVICIILOR

2.1. Piaţa serviciilor: conţinut şi particularităţi2.2. Tipuri de piaţă2.3. Dimensiunile şi structura pieţei firmei prestatoare de servicii2.4. Comportamentul consumatorului de servicii

III. VARIABILELE CLASICE ALE MIXULUI DE MARKETING3.1 Serviciul de bază (generic)

3.1.1. Conţinutul conceptului3.1.2. Nivele ale ofertei3.1.3. Mărcile şi diferenţierea3.1.4. Calitatea serviciilor3.1.5. Inovarea şi dezvoltarea unui nou serviciu3.1.6. Garanţia

3.2. Preţul3.2.1. Conţinutul politicii de preţ3.2.2. O nouă clasificare3.2.3. Modalităţi de formare a preţurilor3.2.4. Alte repere ale stabilirii preţurilor

3.3. Locul şi/sau distribuţia3.3.1. Localizarea unităţilor prestatoare de servicii3.3.2. Canale de distribuţie3.3.2.1. Vânzarea directă3.3.2.2. Vânzarea prin intermediari

3.4. Promovarea. Comunicaţiile de marketing3.4.1. Particularităţi ale promovării serviciilor3.4.2. Obiective3.4.3. Principii3.4.4. Vânzarea personală3.4.5. Reclama de la gură la gură

IV. VARIABILELE SPECIFICE ALE MIXULUI DE MARKETING ÎN TERŢIAR4.1. Personalul

4.1.1. Clasificarea personalului

4.1.2. Conducerea şi gestiunea personalului de contact4.2. Procesele

4.2.1. Ce sunt procesele4.2.2. Complexitate şi divergenţă4.2.3. Surse de conflict4.2.4. Servucţia. Sistemul de prestare a serviciului

4.3. Dovezile fizice: mediul fizic, ambianţa4.4. Consumatorul

4.5. Serviciile complementare

BIBLIOGRAFIE:1. Berry, L., L., Parasuraman, A., Marketing Services: Competing Through Quality, The Free

Press, New York, 19912. Cetină, I., Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Teora, Bucureşti, 20013. Cowel, D., Dezvoltarea şi lansarea unui serviciu, în Thomas M., J., Manual de marketing,

Codecs, Bucureşti, 19984. Cowel, D., The Marketing of Services, Butterworth-Heinemann, London, 19935. Fruja, I., Jivan, Al., Marketingul serviciilor, partea I-a, Nero-G, Timişoara, 19996. Gafencu Zaiţ, A., Introducere în marketingul serviciilor, Univ. "Al. I. Cuza", Iaşi, 19967. Jivan Al., Porumb E., Serviciile – domeniu specific al marketingului, Nero-G, Timişoara,

2003 8. Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Uranus, Bucureşti, 19999. Olteanu, V., Cetină, I., Marketingul serviciilor, Expert, Bucureşti, 199410. Payne, A., The Essence of Services Marketing, Prentice Hall, New York, 199311. Someşan, C., Marketingul serviciilor de afaceri, Sincron, Cluj-Napoca, 199712. Veres, Z., Szolgáltatásmarketing, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 199813. Vorzsak Álmos (coord.), Marketingul serviciilor, Ediţia a III-a, Vol. I, Alma Mater, 2006.14. Zaiţ A., Marketingul serviciilor, Sedcom-Libris, Timişoara, 2003

2) Disciplina: TEHNICA OPERAŢIUNILOR DE TURISM INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

1. Consideraţii generale privind tehnica operaţiunilor de turism1.1.Tendinţe actuale în turismul internaţional1.2. Componentele industriei ospitalităţii1.3. Agenţii economici din turism. Licenţierea şi brevetarea2. Agenţiile de turism2.1. Concept şi tipologie. Agenţiile de voiaj şi touroperatorii. Reţele de agenţii 2.2. Principalele activităţi ale agenţiei de turism2.3. Structura tehnică, documentaţia şi personalul agenţiei de turism2.4. Tour-operatorii 2.5. Strategii de comercializare şi modalităţi de promovare a produselor turistice 3. Industria hotelieră3.1. Piaţa hotelieră. Forme de exploataţie3.2. Structura organizatorică a hotelului

3.3. Comercializarea serviciilor hoteliere. Politici de preţ şi tehnici de stabilirea tarifelor3.4. Gestiunea activităţii hoteliere4. Operaţiuni specifice restaurantelor 4.1. Caracterizarea serviciilor de alimentaţie. Tipuri de unităţi de alimentaţie4.2. Tehnici de stabilire a preţurilor meniurilor oferite de restaurante5. Transportatorii5.1. Transportatorii aerieni. Tipuri de aranjamente, cheltuieli şi tarife de transport aerian5.2. Transporturi turistice rutiere5.3. Alte forme de transport turistic (feroviar, maritim, naval) 6. Contracte în sfera comercializării produsului turistic6.1. Contractul între prestatori şi intermediarii din turism6.2. Contractul între hotelier şi intermediarii din turism6.3. Contractul de hotelărie6.4. Contractul de reprezentare6.5. Contractul cu transportatorul6.6. Contracte de asociere (franşiza, timesharing, asocierea hotelieră, management)7. Instrumente şi modalităţi de plată în turism7.1. Cecul de călătorie7.2. Cartea de credit7.3. Voucher-ul

BIBLIOGRAFIE:1. Gabriela Stănciulescu – Tehnica operaţiunilor de turism, Bucureşti, All Educational, 19982. Gabriela Stănciulescu – Managementul operaţiunilor de turism, Buc., All Beck, 20023. Gabriela Stănciulescu, Gabriela Ţigu – Tehnica operaţiunilor de turism. Studii de caz,

probleme şi întrebări de examen, Bucureşti, All Beck, 1999.4. Gabriela Stănciulescu – Managementul agenţiei de turism, Bucureşti, ASE, 2002.5. Nicole Lupu - Hotelul, economie şi management, Bucureşti, Bic All, 1998.6. Cristina Cristureanu - Economia şi politica turismului internaţional, Bucureşti, Casa

Editorială pentru turism şi cultură Abeona, 1992.7. Ioan Cosmescu - Turismul, Bucureşti, Economică, 1998.

3) Disciplina: COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

1. NEVOILE , MOTIVAŢIA ŞI IMPLICAREA CONSUMATORULUI1.1. Ce este motivaţia ?1.2. Natura dinamică a motivaţiei

2. ATITUDINILE CONSUMATORULUI2.1. Ce sunt atitudinile?2.2. Formarea atitudinilor2.3. Relaţia atitudine - comportament2.4. Modele structurale de atitudini2.5. Modele de atitudine multiatribute2.6. Modele ale intenţiei comportamentale

3. INFLUENŢA CULTURII ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

3.1. Cultura şi consumul3.2. Caracteristicile culturii3.3. Cultura şi marketingul internaţional3.4. Miezul valorilor şi măsurarea lor3.5. Influenţe globale şi etnice asupra comportamentului consumatorului

4. CLASA SOCIALĂ ŞI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI4.1. Ce este clasa socială4.2. Aplicaţii ale stratificării sociale în marketing

5. INFLUENŢA GRUPURILOR DE REFERINŢĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUICONSUMATORULUI

5.1. Tipuri de grupuri de referinţă5.2. Funcţiile grupurilor de referinţă5.3. Forme de influenţe ale grupurilor de referinţă5.4. Factori care afectează influenţa grupurilor de referinţă

6. PROCESAREA INFORMAŢIEI 6.1. Modelul ierarhiei efectelor6.2. Etapele procesării informaţiei

6.2.1. Expunerea6.2.2. Atenţia6.2.3. Înţelegerea6.2.4. Acceptarea6.2.5. Reţinerea

7. PROCESUL ELABORĂRII DECIZIEI CONSUMATORULUI7.1. Tipuri de comportament în elaborarea deciziilor de cumpărare7.2. Etapele procesului de elaborare a deciziei consumatorului

7.2.1. Recunoaşterea nevoii7.2.2. Cercetarea pentru informare7.2.3. Evaluarea alternativelor7.2.4. Cumpărarea7.2.5. Evaluarea postcumpărare

7.2.5.1 Mulţumirea - nemulţumirea consumatorului7.2.5.2 Reţinerea clientului

BIBLIOGRAFIE:1. Engel F. James, Blackwell D. Roger şi Miniard W. Paul, Consumer Behavior, Eight Edition,

The Drzden press, 1995.2. Loudon I. David şi Albert J. Della Bita, Consumer Behavior, McGrow Hill International

Edition, Fourth Edition, New Zork, 1998.3. Plăiaş Ioan, Comportamentul consumatorului, Intelcredo, Deva, 1997.4. Plăiaş Ioan, Procesul decizional al consumatorului, Risoprint, Cluj-Napoca,1997.5. Schiffman G. Leon şi Kanuk Leslie, Consumer Behavior, Prentice Hall, New York, 1991.

4) Disciplina: MARKETING ÎN TURISM

I. Piaţa turistică1. Elementele constitutive ale pieţei turistice2. Segmentarea pieţei turistice

II. Cererea şi consumul turistic1. Factorii determinanţi ai cererii turistice2. Motivaţia turistică3. Particularităţile consumului turistic

III. Oferta şi producţia turistică1. Factorii determinanţi ai ofertei turistice

IV. Planificarea de marketing în turism1. Destinaţia turistică şi planificarea de marketing2. Etapele planificării de marketing în turism

V. Politici de marketing în turism1. Politica de produs2. Politica de preţ3. Politica de distribuţie4. Politica de comunicare5. Mix-ul de marketing şi calitatea în turism

BIBLIOGRAFIE:1. Chiş, Al., Marketing în turism, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006;3. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Economica, Bucureşti, 1999;4. Holloway, J.C., Marketing for Tourism, Prentice Hall, 4th edn 2004;5. Kotler, Ph., Bowen, J., Makens, J., Marketing for Hospitality and Tourism, Prentice Hall, 2nd

edn 1999;6. Lupu, N., Hotelul. Economie şi management, BIC ALL, Bucureşti, 1998;7. Middleton, V.T.C., Clarke J., Marketing in Travel and Tourism, , Butterworth –Heinemann

Ltd, 3rd edn, 2001;8. Nedelea, Al., Piaţa turistică, Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 20039. Snak, O., Managementul serviciilor în turism, Academia Română de Management, Bucureşti,

1994;10. Stăncioiu, A.F., Strategii de marketing în turism, Economică, Bucureşti, 2000;11. Vorszak, A., s.a., Marketingul serviciilor, Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006.

Comisia: Prof. univ. dr. VORZSÁK Álmos – preşedinte

Prof. univ. dr. Ioan PLĂIAŞ

Conf. univ. dr. Alexandru CHIŞ

Conf. univ. dr. Paul COCIOC

Documents

Indrumar Pentru Pregatirea Examenului de Licenta