Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Master în Probaţiune

Implicaţiile Societăţii Civile în Sfera Justiţiei.

Raport de Cercetare

Autor: Cecilia Popa

Coordonator Ştiinţific: Conf. Univ. Dr. George Mircea Botescu

2

Mulţumiri

Înainte de toate, dorim să vă aducem sincere mulţumiri pentru sprijinul oferit în definirea

studiului de faţă. Perspectiva dumneavoastră în calitate de respondent a contat ENORM de mult şi ne-a

ajutat să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus. Sperăm că pe fondul acestor rezultate să putem

dezvolta parteneriate solide şi viabile în viitorul imediat următor şi să putem capacita acest Team Work

atât de necesar pentru a creiona rezultate fezabile în reabilitarea şi reintegrarea persoanelor condamnate!

Cu nepreţuită stimă,

3

Introducere

Justiţia într-un stat reprezintă un etalon al corectitudinii şi siguranţei, inducând o continuitate în

parametrii fireşti a vieţii sociale. Din acest motiv, dimensiunea justiţiei într-un stat trebuie să îi ofere

acestuia din urmă, un echilibru. Însă sfera justiţiei înglobează o multitudine de actori sociali meniţi să

orânduiască bunul demers într-un spectru divers de acţiune al justiţiei. Justiţia penală cu precădere, ar

trebui să-şi chivernisească cu atât mai mult acţiunea în vederea unei finalităţi dezirabile. Şi aceasta

pentru că justiţia penală îşi implică actorii sociali în mai multe faze contextuale. Implicit în contextul

societăţii civile, acolo unde regăsim ONGurile.

ONGurile şi Justiţia

Plowden (2003) vorbeşte de un protocol de colaborare dintre guvernul englez şi sectorul non-

guvernamental, în 1999 o parte dintre ONGuri, cele care manifestaseră seriozitate, primeau de la stat o

treime din venitul lor. Deşi şi în România avem reglementarea legislativă referitoare la ONGurile de

4

utilitate publică1, acest beneficiu la prima vedere, nu este tocmai favorizant pentru ONGuri şi poate aici

s-ar necesita o reconfigurare.

Faulkner (2008) întăreşte cele relatate adineauri, menţionând că Ministerul de Justiţie trebuie să

arate interes şi înţelegere la preocuparea comunităţii vis-à-vis de criminalitate. Ar trebui să recunoască

că uneori nu deţine cele mai eficiente soluţii şi să conştientizeze că, infracţionalitatea îşi trage seva din

comunitate şi indubitabil, responsabilitatea este direct raportată la cetăţeni şi serviciile sociale. În

această ordine de idei, guvernul trebuie să ofere suport serviciilor locale şi comunităţii în găsirea de

soluţii. Ne aflăm într-un punct de cotitură în care se necesită recunoaşterea unui nou set de roluri ale

actorilor sociali cheie din comunitate.

Nu putem să nu reliefăm conlucrarea unor servicii de probaţiune din Europa cu voluntarii şi cu

spectrul ONGurilor. De altfel, avem cel puţin un exemplu cât se poate de elocvent în acest sens,

Serviciul de Probaţiune din Olanda se auto-defineşte ca fiind fundaţie. „Serviciul de Probaţiune olandez

este o fundaţie privată care, deşi primeşte toate fondurile de la Ministerul Justiţiei, este o organizaţie în

1 OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii

5

sine, cu propria sa structură de management şi propriul său Consiliu de Conducere”. (Ploeg – Cartea I,

Capitolul 4, Olanda în Van Kalmthout ed. 2004, p 132)

Aşadar, se necesită o reconfigurare a status-rolurilor, atât din partea comunităţii în vederea unei

mai efervescente implicaţii, cât şi din partea probaţiunii, a penitenciarelor şi a altor organisme

instituţionale care lucrează în sistemul de justiţie penală. Toate acestea, în vederea dilatării organigramei

comune, pentru a lăsa loc şi societăţii civile. Odată ce se recunoaşte o serie de merite ale ONGurilor,

este firesc să continui s-o faci, acreditându-le şi oferindu-le putere. Pentru aceasta, se necesită alocarea

de sarcini practice şi implicarea directă a comunităţii, pentru că se deţine raţionamentul că numai

împărţind sarcinile, ai premisa unei munci echitabile de echipă!

6

CERCETARE

Cercetarea de faţă prezintă două perspective, cea a actorilor sociali direct implicaţi în procesul

de reabilitare şi reintegrare a infractorilor şi cea a comunităţii, care indirect, este un beneficiar al

programelor de reabilitare şi reintegrare a infractorilor. Pentru o abordare exhaustivă a subiectului

discutat aici, am considerat important să surprindem şi perspectiva comunităţii. În acest sens, au fost

demarate două cercetări cu două metodologi distincte şi în continuare ne vom referi la ele după cum

urmează:

1. Cercetare primară – perspectiva actorilor sociali direct implicaţi în procesul de reabilitare şi

reintegrare a infractorilor;

2. Cercetare secundară – perspectiva comunităţii.

7

Scop

Scopul cercetării de faţă este de a demonstra că ONGurile pot constitui un facilitator de

schimbare în şi alături de penitenciar şi probaţiune.

Ipoteze de cercetare

a. Sistemul de justiţie poate fi schimbat în mai mare măsură în urma intervenţiei ONGurilor.

b. Schimbarea în sistemul de justiţie facilitată de către ONGuri depinde în foarte mare măsură de

managementul acestor ONGuri.

8

Cercetare primară

Cadru metodologic

Pentru a ne atinge scopul propus ne fundamentăm cercetarea pe o abordare calitativă, folosind

metodele interviului şi focus-grupului, uzând de ghidul de interviu ca şi instrument. Cercetarea a fost

întreprinsă în luna mai 2010, fiind desfăşurată în cele 4 mari centre universitare (Timişoara, Cluj,

Bucureşti, Iaşi), acolo unde întâlnim atât cadrele universitare de renume, ONGurile mari în acest

domeniu, leaderii instituţiilor de interes pentru studiu, pepiniera de voluntari şi beneficiarii celor 2

sisteme. (Tabel 1)

În afară de beneficiarii celor două sisteme, pentru ceilalţi respondenţi am folosit metoda

interviului menită să absoarbă informaţii de interes de la aceştia. Pentru categoria beneficiarilor, am ales

să folosim metoda focus-grupului tocmai pentru că am plecat de la premisa că mai multe perspective

însumate înstr-un singur context, ar folosi mai mult cercetării de faţă.

9

Tabel 1

Respondenţii pe Categorii

Categoria Prenume şi Nume Statut

Cadre Universitare Doina Balahur

Gheorghe Florian Mihaela Tomiţă

Petronel Dobrică Sorina Poledna

Ştefan Buzărnescu Vasile Miftode

Prof. Univ. Dr. – UAIC

Conf. Univ. Dr. – UB şi UH Lect. Univ. Dr. – UVT

Conf. Univ. Dr. – UB Conf. Univ. Dr. – UBB

Prof. Univ. Dr. – UVT Prof. Univ. Dr. - UAIC

Leaderi Instituţii Gabriel Oancea

Ioan Băla Iuliana Cărbunaru

Mihaela Luminiţa Medeleţ

Şef Serviciu Probaţiune Bucureşti

Director General ANP Director Direcţia de Probaţiune, MJ

Director Adj. Penitenciarul Rahova

Leaderi ONG Carmen Fiscuci

Cătălin Luca Horea Nistor

Mihai Popescu Nicoleta Andreescu Marian

Coord. Programe PFR

Director Executiv AAS Psiholog Fundaţia Rescue

Preşedinte GRADO Expert APADOR-CH

Voluntari Andra Glăvan

Emilia Scheul

Penitenciarul Jilava

Serviciul de Probaţiune Bucureşti

Beneficiari Grup de 5 tineri Grup de 9 adulţi

Grup de 10 pers. supraveg.

Penitenciarul Rahova Penitenciarul Jilava

Serviciul de Probaţiune Bucureşti

10

Pentru fiecare categorie s-a folosit un ghid de interviu specific, dar care a urmărit acelaşi schelet

de indicatori. Menţionăm că sunt respondenţi care au răspuns solicitării noastre şi care au fost de acord

cu înregistrarea interviului (14 respondenţi), au fost însă şi cei care nu au dorit să fie înregistraţi (2

respondenţi), ori din motive tehnice nu s-a reuşit înregistrarea (2 respondenţi) şi deopotrivă, cea de a

treia categorie care, datorită unei anumite conjuncturi, a preferat să răspundă pe mail (3 respondenţi).

Mai amintim şi de potenţiali respondenţi care au fost abordaţi în acest sens şi fie nu au dorit să participe

la studiu (1 potenţial respondent), fie, pentru că nu au fost disponibili în perioada desfăşurării studiului

(1 viitor respondent), doar post-studiu, interviul nu va fi cuprins în cercetarea de faţă.

Interviurile neînregistrate au fost reproduse ulterior.

Analiza datelor

Analiza şi implicit interpretarea datelor se vor desfăşura pe indicatori, pentru o mai bună

corelare cu ipotezele de cercetare şi cu validarea ori invalidarea lor ulterioară.

11

ONG

“Must have”

dl. Buzărnescu – „alternative pragmatice, rezolutive la acelaşi set de probleme pe care în

întregime nu poate să le rezolve guvernul”

dna. Poledna – „în perioada de până în anul 2000 exista echipa care lucra în comunitate şi e

foarte importantă echipa aceasta, inclusiv pe dimensiunea aceasta, a colaborării cu ONGurile, deşi există

dimensiunea aceasta de activităţi”

dna. Tomiţă – „o reformă reală, nu poate fi făcută fără ajutorul ONGurilor”

dl. Buzărnescu - „ca la matematică, avem probleme sociale; iar problemele sociale trebuie puse

într-o ecuaţie managerială pentru a le găsi soluţii. ONGurile sunt un fel de ghid de a învăţa societatea

civilă, cum să pună şi ea în ecuaţie managerială problemele”

+ dl. Luca, voluntari, dl. Nistor, dna. Tomiţă, dna. Cărbunaru, dl. Miftode, dl. Oancea, dl. Băla,

dna. Medeleţ

12

Federaţie

dl. Popescu – “nu există o structură de tip sindical, de genul ONGuri şi după aceia, federaţie şi

confederaţie. O structură piramidală care nu există şi ceea ce face ca fiecare ONG să aibă o abordare

proprie”

+ dna. Poledna, dl. Oancea

Complementaritate

dna. Poledna – „ONGurile ar trebui cumva să ajute pe profesioniştii din sistem şi din penitenciar

şi de probaţiune, să îşi păstreze standardele de profesionalism, ei trebuie să colaboreze. Nu eşti tu mai

bun pentru că altul e mai slab. Trebuie să fii tot mai bun tocmai pentru că ai un partener tot mai bun”

+ dna. Medeleţ, dl. Florian, dl. Buzărnescu

Finanţare

Dra. Emilia – „ONGurile să aibă în spate nişte sponsorizări ceva, care să-i ajute cumva să

implementeze programele acestea!”

+ dna. Marian, dna. Fiscuci, dna. Poledna, dl. Dobrică, dna. Medeleţ, dl. Popescu, dna. Tomiţă,

dl. Luca

13

Comunitate

dna. Cărbunaru – “am văzut o oarecare reticenţă din partea altor instituţii pentru că par a fi

organizaţii neguvernamentale orientate doar ca să existe şi atât. Şi deşi sunt non-profit, se urmăreşte un

oarecare statut de bunăstare pentru anumite persoane”

dna. Marian – „Cui se dă 2%?”

+ dl. Nistor, dna. Fiscuci, dra. Emilia, dna. Balahur, beneficiari, dl. Băla, dl. Popescu, dl.

Buzărnescu

Utilitate publică

dl. Popescu – „ar fi normal ca să mergi pe varianta servicii sociale prin organizaţii

neguvernamentale de utilitate publică, dar modificând legea într-un mod clar, cu statul printr-un

reprezentant; să zici că este membru în consiliul de administraţie şi monitorizează corectitudinea

utilizării fondurilor publice şi să reduci la minim serviciile sociale din comunitate ale statului”

+ dl. Băla

14

Antreprenoriat social

dl. Buzărnescu - „Antreprenoriatul social! Deci asta este: a se lua în antrepriză o problemă

socială mare, a şomajului de exemplu, e luată în antrepriză de către ONGuri şi ele îi găsesc soluţia. Şi

atunci creşte importanţa lui la nivel comunitar şi omul vede în el o salvare posibilă şi vine către el!”

+ dl. Băla

Penitenciar şi Probaţiune

Sistem

dl. Băla – „Prezenţa altora reprezintă şi un factor de echilibru instituţional pentru că întotdeauna

când îţi vine un musafir în casă eşti mai atent, pui ce-i mai bun pe masă, mături mai frecvent, aspiri mai

des... (râde). Da, ce să minţim?”

dl. Oancea – „cred că probaţiunea e sprinţară peste tot în lume pe unde activează pentru că

activităţile pe care le desfăşoară, oamenii cu care intră în contact o fac să fie dinamică”

dl. Buzărnescu – “în ceea ce ne priveşte, cele mai multe neajunsuri ale probaţiunii sunt exogene

ei, nu vin din interiorul ei; ci vin din spaţiul social global şi din cadrul altor instituţii conexe”

15

+ dl. Dobrică, dl. Luca, dna. Tomiţă, beneficiari, dna. Cărbunaru

Evaluare

dna. Poledna – „nu sunt evaluate programele derulate, nimeni nu ştie ce eficienţă au”

+ dna. Tomiţă, dl. Popescu, dl. Buzărnescu

Personal

dna. Marian – „sunt puţini, sunt nepregătiţi, chiar dacă ar vrea să facă ceva cei care sunt

pregătiţi, nu au nimic ca resurse”

+ dra. Emilia, dl. Băla, dna. Cărbunaru, dna. Poledna, dl. Popescu, dl. Nistor, dl. Dobrică

Programe

dna. Cărbunaru – „partea de asistenţă reprezintă o prioritate pentru noi şi ne dorim, dar nu ştiu

în ce măsură vom putea în acest an atât de dificil, să îi formăm pe toţi consilierii de probaţiune, să

cunoască programele de unu la unu şi tehnica interviului motivaţional, care este mai mult decât necesar”

dl. Oancea – „lucrurile trebuie să fie punctuale, nevoile punctuale, programele cu care se

intervine să fie punctuale iar intervenţia consilierului de probaţiune să nu fie făcută aşa: hai să discutăm

16

ca să discutăm, ci să lucrăm centrat pe problema pe care o ai tu şi care te-a adus în conflict cu legea

penală”

Beneficiari Jilava – „sunt în schimb, dintre noi, uite cum e colegul meu, îi ajută pe deţinuţi, să-şi

relaxeze creierii, să le circule sângele, în sala de sport”

dna. Marian – „orice instituţie a statului ordonator de credite poate achiziţioana servicii chiar şi

sociale”

+ dna. Fiscuci, dra. Emilia, dna. Tomiţă, dl. Miftode, dl. Buzărnescu, dl. Dobrică, dl. Luca, dl.

Popescu, dl. Nistor

Comunitate

dl. Buzărnescu – „în mentalul colectiv există un stalinism sechelar potrivit căruia nu ar merita să

dăm prea multă autoritate acestei structuri pentru că ea este percepută de către oameni ca o ingerinţă în

nişte stereotipuri de zeci de ani înrădăcinate şi exersate”

+ dna. Poledna, dna. Tomiţă, dl. Popescu, dna. Cărbunaru, dl. Florian, dra. Andra, beneficiari,

dl. Nistor, dl. Oancea

17

Prototip ONG

ONGuri locale

dna. Cărbunaru – „sunt poli în care ONGurile sunt bine reprezentate, a se vedea Iaşi, Cluj,

Timişoara, Bucureşti ca şi universităţile, iar judeţe în care sectorul neguvernamental este foarte slab

reprezentat sau chiar absent”

+ dna. Marian, dna. Balahur

Echipă

dna. Tomiţă – „cei care lucrează, care activează în rândul ONGurilor să fie bine pregătiţi, pentru

că altfel lucrurile nu stau foarte în regulă, în special în domeniul acesta al infracţionalităţii, unde poţi să

greşeşti foarte uşor”

+ dna. Marian, dl. Popescu, dna. Medeleţ, dl.Oancea, dra. Andra, dl. Miftode, dna. Fiscuci, dl.

Dobrică, dl. Luca

Creativitate

dl. Buzărnescu – „ONGul în sine este o soluţie la problematica socială a unei comunităţi!”

18

dl. Băla – „oameni lipsiţi de prejudecăţi, de rutină, cu elan, cu resurse umane, chiar cu resurse

materiale, sunt un aport copleşitor, colosal la munca noastră”

dl. Buzărnescu – „o sursă, sociologic vorbind, de a reda încredera oamenilor în ei înşişi şi a

explora alternative, inclusiv de dezvoltare economică şi a rezolva nişte probleme prin servicii”

+ dna. Tomiţă, dl. Popescu, dl. Oancea, dl. Miftode

Voluntariat structurat

dna. Poledna – „putem folosi şi voluntari, pe care îi formăm înainte, dar nu-i formăm

pompieristic, îi formăm din timp pentru că ştim pentru ce îi formăm...”

Beneficiari Jilava – „ar fi posibilitatea să ne lase să facem voluntariat, că unii dintre noi chiar

pot ieşi din penitenciar...”

dl. Băla – „voluntariatul nu este apanajul cuiva anume, toţi putem fi voluntari şi trebuie să fim

voluntari”

+ dna. Tomiţă, voluntari, dl. Buzărnescu, beneficiari, dl. Miftode

19

Colaborare

dna. Poledna – „soluţiile stau în colaborare, orgoliile locale, personale, profesionale, regionale,

instituţionale nu-şi au rostul pentru că pierd tot”

+ dna. Tomiţă, dl. Oancea, dna. Medeleţ, dl. Dobrică, dra. Andra

Concluzii

Putem acum să spunem că intervenţia ONGurilor poate aduce o schimbare în sfera justiţiei şi

când afirmăm aceasta, nu o facem de o manieră grotească în care ONGurile vin şi salvează sistemul de

justiţie. ONGul poate să fie resursa ori alternativa la soluţiile care nu au funcţionat.

Deopotrivă credem şi că schimbarea pe care o pot produce ONGurile în şi alături de cele două

sisteme: probaţiune şi penitenciar; este subjugată unui anumit fel de orânduială organizaţională.

Atunci când am analizat indicatorii pentru prima ipoteză, singurul dezavantaj al ONGurilor, care

poate ameninţa existenţa lui şi astfel şi statutul lui de facilitator de schimbare, este legat de finanţare, în

timp ce avantajele sunt incontestabil mai multe. Dacă ne uităm mai atent, vom deduce că aspectul

finanţării se defineşte într-un timp şi spaţiu limitat, în timp ce avantajele precum entuziasm, creativitate,

20

energie, cunosc o nelimitare temporală şi spaţială. Mai mult, dacă finanţarea îşi are de cele mai multe ori

provenienţa externă, indubitabil, creativitatea, energia, entuziasmul etc., sunt interne organismelor vi.

Iar aceste organisme vi îşi pot crea singure finanţarea.

Şi astfel, dacă singurul amendament şi anume, finanţarea, datorită căreia am fi fost tentaţi să

spunem că ONGurile nu pot produce schimbare pe motiv că ele sunt susceptibile desfinţării, devine

eminamente insignifiant comparativ cu toate celelalte avantaje, incontestabil ni se validează prima

ipoteză.

Mai mult, prezenţa finanţărilor ca şi atribut suprem al unui ONG tipic de promovare a

schimbării, dacă ne-am coordona după relatările respondenţilor studiului pentru ipoteza 1, ar fi trebuit să

fie unul dintre punctele forte al prototipului de ONG. În schimb, nici un respondent nu a adus în discuţie

prezenţa finanţărilor pentru definirea prototipului de ONG, ci doar atribute interne acestor organisme

non-guvernamentale. Aceasta, pentru că tindem să credem în efervescenţa, motivaţia şi voinţa de

schimbare ca fiind primordiale reconfigurării, restul fiind detalii.

Iar dacă la început am fi fost tentaţi să acuzăm ipoteza 2 ca fiind o axiomă, acum avem

convingerea că ne-am fi înşelat. Şi astfel putem să spunem că şi ipoteza 2 ni se validează.

21

Dorim să mai trecem în revistă şi posibilele soluţii pe care le-am identificat, aşa cum am promis

la începutul analizei cercetării. Categoric, soluţiile stau în colaborare, iar orgoliile stupide nu-şi au

rostul.

Plecând de la supoziţia lui Durkheim şi anume că, 1+1=<2, deducem că prin simpla prezenţă a

unui ONG în parteneriat cu probaţiunea de pildă, avem premisele unei acţiuni menite să se multiplice,

din ale cărei multiplicări să se producă şi reconfigurarea acţiunii spre un optim societal. Astfel, vom

vorbi de echipa multi-disciplinară şi inter-disciplinară.

După cum spuneam, ONGurile sunt capabile să-şi creeze propria finanţare din granturile

existente, din antreprenoriat social, din ONG de utilitate pulică, din înfiinţarea unei firme în cadrul

ONGului care să producă profit, din a-şi vinde serviciile instituţiilor publice, ordonatoare de credite, din

fonduri din comunitate aşa cum fac ONGurile creştine ş.a.m.d.

Suntem convinşi că soluţiile financiare nu se opresc aici pentru că ne bazăm pe un izvor de

creativitate nesecabil. Acestea sunt însă posibilele soluţii identificate în urma cercetării.

Pentru producerea de schimbare este necesară focusarea pe soluţii, coagularea acestor ONGuri

într-o Federaţie, Confederaţie etc., care să confere verticalitate mişcării societăţii civile. Şi nu în ultimul

22

rând, dezvoltarea unui voluntariat structurat care pe de-o parte, să asigure implementarea programelor,

proiectelor, activităţilor şi pe de altă parte, să asigure multiplicarea acestora.

Vedem că în unele ţări occidentale acest parteneriat public-privat funcţionează. La noi de ce nu

ar funcţiona? Chiar şi dacă vorbim de o experienţă de aproximativ 200 de ani în ceea ce-i priveşte pe cei

la ale căror sisteme nutrim, totul a început de undeva. Important este să găsim paleativele care să ne

confere siguranţa că ne aflăm pe un drum bun. După 10 ani de zile observăm că am reuşit să dezvoltăm

o alternativă, ceea ce înseamnă un lucru formidabil. Important este să continuăm să clădim, nu într-o

formă bolnăvicioasă, ci într-una în care să ne ajute să evoluăm.

Pot fi soluţiile găsite aici, demne de luat în considerare pentru ceea ce vrem să întreprindem de

acum înainte? Dacă răspunsul este şi parţial da, înseamnă că eforturile nu au fost deloc redundante.

23

Cercetare secundară

Cadru metodologic

Metoda propusă este ancheta sociologică, uzând de instrumentul chestionarului semi-structurat.

Acest chestionar a urmărit aceiaşi indicatori, ca cei folosiţi în ghidurile de interviu, ce au servit

cercetării primare şi a fost aplicat on-line. Această metodă on-line a presupus postarea solicitării de a se

completa chestionarul, pe aproximativ 100 de grupuri de discuţii a studenţilor la facultăţi de profil

(specializări: sociologie, asistenţă socială, psihologie, psihopedagogie, drept, devianţă şi criminologie)

din România, cât şi a tinerilor preocupaţi şi/sau implicaţi în sfera civică din ţară. Atunci când am

demarat această cercetare preconizam un număr relativ mare de chestionare completate, dat fiind faptul

că pe aceste grupuri de discutii sunt logaţi aproximativ 30.000 de indivizi, iar termenul de a răspunde

solicitării noastre a fost de o lună.

În ciuda faptului că cercetarea de faţă este o anexă la cerceterea propriu-zisă, cercetare ce a vizat

colectarea de informaţii de la actorii principali direct implicaţi în procesul de reabilitare şi reintegrare

socială a infractorilor, pentru această perspectivă a comunităţii am urmărit, pe populaţia vizată, să

24

oferim tuturor posibilitatea din punct de vedere statistic, de a fi un respondent al acestei cercetări. Adică,

indivizii eşantionului să fie aleşi uniform şi cu o probabilitate identică pentru fiecare, alegând astfel,

metoda eşantionării aleatoare simple.

Datorită unor factori independeţi de noi, la dead-line-ul completării chestionarelor, doar 31 de

respondenţi au răspuns solicitării noastre. Motiv pentru care în continuare, ne vom referi la lotul de

respondenţi. Tot datorită numărului relativ mic de chestionare, pentru analiza datelor, ne-am focusat mai

mult pe întrebările deschise, realizând astfel o analiză calitativă.

Analiza şi implicit interpretarea datelor se vor desfăşura pe indicatori, întocmai ca şi la

cercetarea principală, pentru o mai bună corelare cu ipotezele de cercetare şi cu validarea ori invalidarea

lor ulterioară.

25

Analiza datelor

- tabele şi grafice

Tabel 2

Statusul respondenţilor

Variabile Vârsta Sexul Ocupaţia ONG ONG

justiţie

Valori 18-

25

26-

30

31-

35

36-

40

F M Stu-

dent/ă

Munci-

tor/are

Altele Da,

volun-

tar/ă

Da,

angaja-

t/ă

Nu Da Nu

Frecvenţe 21 6 2 2 25 6 20 9 2 20 5 6 5 26

Procente 67,7

%

19,4

%

6,5

%

6,5

%

80,6

%

19,4

%

64,5% 29% 6,5% 64,5% 16,1% 19,4% 16,1

%

83,9

%

26

Credeţi că ONGurile ar putea facilita o schimbare

eficientă în sfera justiţiei penale?

45,20%

9,70%

45,20%DA

NU

Nu ştiu

22,60%

0%

19,40%

41,90%

16,10%16,10%

12,90%

29%29%

3,20%

22,60%

6,50%3,20%

22,60%

6,50%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

foarte

bună

bună nici

bună,

nici rea

rea foarte

rea

Ce părere aveţi despre eficienţa următoarelor 3 organisme în

procesul de remodelare comportamentală (reabilitare) a

persoanelor condamnate?

ONG

Penitenciar

Probaţiune

22,60%

0%

12,90%

32,30%

6,50%

22,60%19,40%

26%

29%

6,50%

22,60%

3,20%3,20%

35,50%

9,70%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

foarte

bună

bună nici

bună,

nici rea

rea foarte

rea

Ce părere aveţi despre eficienţa următoarelor 3 organisme în

procesul de reintegrare socială a infractorilor?

ONG

Penitenciar

Probaţiune

16,10%

55%

19,40%

45,20%35,50%

48,40%

25,80%

7%10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

absolută

nevoie

probabilă

nevoie

nu este nevoie

În ceea ce priveşte reabilitarea persoanelor condamnate şi

reintegrarea lor în societate, credeţi că este nevoie de o

schimbare a modului de abordare din partea următoarelor 3

organisme vis-a-vis de aceste persoane condamnate?

ONG

Penitenciar

Probaţiune

27

- indicatori

ONG

Schimbarea mentalităţii

(1) – „ONGurile trebuie să lupte pentru schimbarea mentalităţii generale privind foştii

condamnaţi în penitenciare”

În ce măsură găsiţi importanţi următorii factori, în creionarea unui profil

cât mai complet al unui ONG eficient care să acţioneze în sfera justiţiei?

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

în foarte

mare

măsură

în mare

măsură

nici, nici în mică

măsură

în foarte

mică

măsură

voluntariat

leadership

comunicare internă

PR

proiecte

finanţare

networking

echipa

antreprenoriat social

28

(11) – „ONGurile să încerce să schimbe percepţia opiniei publice faţă de problematica persoanelor

condamnate şi să susţină implicarea comunităţii în activităţile derulate în beneficiul acestor

persoane. Să identifice forme viabile de parteneriat cu instituţiile din domeniu”

Reabilitare şi reintegrare

(3) – „ONGurile pot facilita accesul pe piaţa muncii, consiliere psihologică pentru reintegrarea cu

succes în comunitate”

(12) – „parteneriate cu diferite companii pentru angajarea foştilor deţinuţi. Lobby pe ei. Eventual

programe de supraveghere la locul de muncă cu acordul beneficiarului şi a reprezentanţilor

locului de muncă respectiv”

Voluntariat

(2) – „Oferirea cât mai activă a resurselor voluntare din partea ONGurilor, oferirea de servicii

cât mai calitative din partea acestora pentru reintegrarea foştilor deţinuţi”

(6) – „Mai mult profesionalism; oferire de feedback voluntarilor; training specific fiecărui

program”

29

Conlucrare instituţii

(3) – „Conlucrarea activă cu penitenciarele, comunicarea permanentă cu acestea, crearea unei

baze de date comune cu penitenciarele, pentru a cunoaşte detalii specifice, despre durata

condamnării, timpul până la liberare, aspecte personale ale vieţii condamnatului”

Penitenciar şi Probaţiune

Activităţi

(17) – „mai multe programe de formare profesională pentru deţinuţi, o altă atitudine a

angajatorilor faţă de deţinuţi, o mai mare implicare a deţinuţilor în programe educative şi în

activităţi lucrative, culturale şi sportive”

(20) – „asistenţa şi consilierea să nu fie făcută doar la cererea clientului, ar trebui să fie o măsură

obligatorie”

Colaborare comunitate

(2) – „Referirea cazurilor de deţinuţi care au termen scurt până la liberare, către ONG-urile care

oferă servicii foştilor deţinuţi”

30

(11) – „Ţinând cont de premisele structurale de natură socio-economică, pe care nu le putem

ignora, schimbările ar ţine mai mult de facilitarea şi susţinerea implicării societăţii, prin

intermediul ONGurilor în activităţile pe care, este lesne că, nu le pot derula”

(21) – „Deoarece există un volum foarte mare de muncă, raportat la numărul angajaţilor din

Sistemul de Probaţiune, consider că ar fi eficient o deschidere mai mare către voluntarii

(potenţiali viitori consilieri de probaţiune) care doresc să ajute în lucrul cu persoanele

condamnate”

Specialişti

(2) – „Îmbunătăţirea numărului personalului de asistenţi sociali, psihologi, schimbări în dotarea

penitenciarelor, schimbări în calitatea serviciilor oferite de persoanele care lucrează direct cu

deţinuţii”; „Implicarea asistentului social în procesul de judecată. Referirile asistentului

social în procesul de judecată să fie prioritare la luarea deciziei cu privire la termenul de

condamnare şi tipul de condamnare”

(12) – „Evitarea generalizărilor; intervenţii prin individualizarea cazurilor; mai mult personal care

să desfăşoare activitatea de «assist and befriend»”

31

Prototip ONG

Voluntariat

(6) – „În primul rând (voluntarii) sunt un ajutor binevenit angajaţilor, vin cu idei noi, nu sunt prinşi

în rutina zilnică, pot privi lucrurile din afară şi observă anumite probleme pe care cei din

interior nu le văd. Sunt poate mai deschisi şi mai dispuşi să se implice în anumite programe

care pot fi o provocare chiar şi pentru personalul din sfera justiţiei”

Lobby

(12) – „strategii viabile de implicare a factorilor hotărâtori, prin convingerea societăţii de

importanţa acţiunii la nivelul comunităţilor, prin perfectibilitatea normelor, prin uşurarea

modului în care societatea poate aduce schimbări legitime (bazate pe experienţe) în unele

trăsături ale legilor, prevederilor şi în modul în care acestea sunt aplicate. (limitarea

rigidităţii sistemului penal, reacţionarea penalului la problemele actuale ale societăţii prin

soluţii la fel de actuale, schimbări normative)”

32

Noutate

(20) – „ONGurile ar reduce munca unui consilier de probaţiune; s-ar reduce cheltuielile pentru

penitenciare şi supra-aglomerarea lor cu «micii infractori»”

(2) – „ONGurile ar trebui să sensibilizeze organele de drept cu privire la factorii care au dus la

comiterea infracţiunii. Atenţie sporită la aspectele/factorii sociali ce au influenţat săvârşirea

infracţiunii. Conlucrarea participativă între condamnat şi organele de drept”.

Concluzii

Şi după această cercetare putem spune categoric că ONGurile reprezintă o reală soluţie la

problemele sistemului de justiţie penală şi că ele pot facilita schimbarea în sistem. Mai mult, aşa cum

susţinea unul dintre respondenţi „munca de reintegrarea socială a unui infractor începe odată cu

intrarea lui în penitenciar, cu primul contact cu şeful de tură/locţiitorul şefului de tură sau agentul

supraveghetor de pe secţie, continuă cu activitatea educatorilor şi psihologilor din penitenciar şi ar

trebui continuată şi după liberarea deţinutului, pe termen nedefinit” (9). Iar această reintegrare are loc

33

în comunitate, aici unde identificăm masa, relativ însemnată, de ONGuri. Ele sunt o soluţie viabilă în

acest sens şi ele ar trebui capacitate.

Încă din analiza sumară pe fondul unor frecvenţe, am observat înclinaţia lotului de subiecţi din

comunitate către o apreciere a muncii ONGurilor în procesul de reabilitare şi reintegrare socială, în

detrimentul sistemelor penitenciar şi de probaţiune. Deopotrivă şi în analiza pe indicatori am constatat

acelaşi fapt. Există o serie de directive pe care ONGurile ar trebui să le urmeze pentru a preleva în

acţiunile demarate pe filiera justiţiei penale şi acestea sunt: lobby la nivel de comunitate, programe de

reabilitare şi reintegrare socială pentru infractori, dezvoltarea unui voluntariat structurat şi coroborarea

cu terţii. Toate acestea pe fundalul faptului că ONGurile sunt în permanenţă mult mai responsabile şi

eficiente, putând oricând suplini sistemul penal, atunci când acesta din urmă, din varii motive, nu-şi

respectă îndatoririle.

Prima ipoteză, conform căreia, sistemul de justiţie poate fi schimbat în mai mare măsură în

urma intervenţiei ONGurilor, a fost validată, subliniându-se în repetate rânduri avantajul inestimabil pe

care îl au ONGurile faţă de sistemul penitenciar şi cel de probaţiune. Mai mult, aşa cum am amintit şi

34

mai sus, au fost scoase în evidenţă liniile directoare ale ONGurilor pentru care aportul lor să fie unul

relevant şi măsurabil.

Cea de a doua ipoteză de lucru şi anume că, schimbarea în sistemul de justiţie facilitată de către

ONGuri depinde în foarte mare măsură de managementul acestor ONGuri, a fost şi ea validată.

Validarea a venit pe fondul faptului că pe lângă fatorii ce alcătuiesc o guvernare solidă a unui ONG, pe

care respondenţii i-au identificat şi anume, prezenţa unor activităţi constante ale ONGurilor, personalul

calificat şi o permanentă colaborare cu comunitatea, au fost analizaţi intens şi alţi factori, meninţi să

susţină un management solid de ONG. Deşi am fi putut fi tentaţi să supunem această ipoteze suspiciunii

de axiomă, o astfel de analiză atentă privind diferiţii factori care ar trebui să stea la baza unui ONG, ne

demonstrează că ipoteza nu este o axiomă. Ba mai mult, aşa cum putem observa şi în ultimul grafic al

frecvenţelor diferitelor valori, aceşti factori nu numai că sunt extrem de importanţi, dar şi că ei cunosc o

ordine a importanţei lor într-un ONG. Există o ierarhie a factorilor care alcătuiesc un management solid

de ONG, menit să faciliteze o schimbare reală în şi alături de penitenciar şi probaţiune.

Putem spune că am reuşit să atingem scopul acestui demers ştiinţific cu atât mai mult cu cât,

sperăm noi, să fi aruncat o lumină nouă asupra acestui fenomen infracţional şi să fi scos în evidenţă

35

soluţiile la lacunele existente în sistemul de justiţie penală. Aşa cum susţinea unul dintre respondenţii la

studiul de faţă (doamna Poledna): „soluţiile constau în colaborare”. Orice altă abordare individuală ori

de altă factură, va fi menită eşecului. Sublinierea importanţei prezenţei reale şi permenante a ONGurilor

în sfera justiţiei penale, trebuie înţeleasă în contextul parteneriatului dintre actorii instituţionali din

justiţia românească. Dacă acest lucru va fi înţeles întocmai, înseamnă că putem demara lucrul în echipă,

pe fondul celor subliniate aici, chiar acum!

36

Soluţii

- ONG de utilitate publică - Complementaritate parteneri

- Antreprenoriat Social - Focusare pe soluţii

- 1+1= <2 (Durkheim) - ONGuri unite → Federaţie

- Achiziţie Servicii Sociale de către ONG - Echipă multi/inter - disciplinară

- Personalitate din comunitate - Voluntariat structurat

- Grant-uri pe Antreprenoriat Social - ONG – neplătitoare TVA + pot înfiinţa Firme

- Linii finanţare specifice justiţie - Colaborare

37

Bibliografie

Durkheim, E. (2002): Regulile Metodei Sociologice, trad. Lungu, D., Editura Polirom, Bucureşti

Faulkner, D. (2008): „The new shape of probation in England and Wales: Values and opportunities in a

changing context” in Probation Journal, vol. 55 (1), Sage Publications Publisher, pp 71-83

Plowden, W. (2003): „The compact: Attempts to Regulate Relationships between Government and the

voluntary sector in England” in Nonprofit and Voluntary Sectro Quarterly, vol. 32, no. 3, Sage

Publications Publisher, pp 415-438

Van Kalmthout, A. ed. (2004): Reintegrarea socială şi supravegherea infractorilor în opt ţări europene,

trad. Durnescu, I., Sitech, Craiova

*** OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii