Upload
mariagrigorita
View
17
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Impactul crizei financiare globale asupra localitaților Republicii Moldova
Citation preview
Ministerul Educației al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea: Știinte Economice
Lucrare individualăla disciplina
Teorie Economica
Tema: Impactul crizei financiare
globale asupra localitaților Republicii
Moldova
Executat: studenta gr. CON 1201 Grigoriță Maria
Verificat: coordonator Bradu Margareta
1
Chișinău 2011Cuprins:
Capitolul 1. Abordari conceptuale ale crizei economice ……………………………….5
Capitolul 2. Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii
Moldova………………………………………………………………………………………..7
Capitolul 3. Metodologia gestiunii anticriza…………………………………………11
Concluzii………………………………………………………………………....13
Bibliografie………………………………………………………………………14
2
Introducere
Actualitatea temei: Societatea moderna tinde spre o dezvoltare continua a nivelului si
conditiilor de viata, ceea ce poate fi asigurat doar de o crestere stabile a economiei acestei
societati. Cresterea durabila a economiei, insa, nu este uniforma, ci este permanent intrerupta
de perioade economice instabile, numite perioade de criza. Aceste situatii reprezinta niste
momente de cotitura, trecere, schimbare in consecutivitatea proceselor ce se realizeaza intro
entitate economica.
Cotidianul ne-a facut sa resimtim vertiginos criza financiar globala, devenind un subiect la
ordinea zilei, o teme abordata tot mai mult de mass media si contraversata pina in cele mai
mici detalii de toata populatia tarii.
Scopul lucrarii: Principalul obiectiv al lucrarii consta in evaluarea impactului crizei financiare
mondiale si a recesiunii economice asociate asupra comunitatior locale din Republica Moldova
si identificarii posibilelor masuri de raspuns care pot fi intreprinse de comunitatile locale
pentru a face fata crizei.
Metodele de cercetare: Suportul metodologic si teoretico-stiintific al cercetarii il constituie
abordarile contemporane a teoriei economice privind crizele si gestiunea acestora, dezvaluite in
lucrarile stiintifice diferitor economisti straini si autohtoni, iar fenomenul studiat prezinta
impact asupra sistemelor economice, financiare, sociale etc. metodologia cercetarii se va baza
atit pe principiile generale de analiza cit sip e cele specifice.
Prin urmare pentru atingerea scopurilor astabilite, am utilizat urmatoarele metode de cercetare
stiintifica precum: analiza si sinteza , dialectica , statistica s.a.
Metodologia cercetarii a fost conditionata de necesitatile cercetarii in concordonta cu
tendintele moderne de dezvoltare a stiintei economice in ce priveste abordarea si evolutia
crizelor globale .
Drept baza informationala a investigatiei a servit studiul comandat Centrului Analitic
independent ‘Expert-Grup” de catre oficiul PNUD din Moldova-2009.
Expert –Grup a folosit o gama larga de instrumente si tehnici pentru a efectua cercetarea.
Datele statistice disponibile au fost anilizate cantitativ, dar a fost importanta si cercetarea
calitativa ,pentru ca analiza cantitavia sa fie mai mult orientate spre “dezvoltarea umana”
3
Rolul practice al temei ce o cercetam: Utilizarea abordarilor metodologice, a recomandarilor
metodice si propunerilor din lucrarea practica data ar permite:
Aprofundarea teoretica si metodologica a gestiunii anticriza;
Intelegerea naturii factorilor crizei si a cauzelor ce o genereaza,bazata pe abordarea
sistematica a acestora;
Anticiparea si evitarea crizei financiare, sau diminuarea efectelor negative ale acesteia
in cazul in care evitarea e imposibila;
Organizarea unui process anticriza adecvat in cadrul gestiunii financiare, in scopul nu
doar al anticiparii crizelor, dar si al depasirii cu success a acestora;
Elaborarea unor masuri si actiuni privind dezvoltarea in ansamblu.
Prin realizarea active a metodelor gestiunii anticriza exista o posbilitate reala de crestere a
eficientei economiei nationale.
Stuctura lucrarii:
Capitolul 1. Abordari conceptuale ale crizei economice
Capitolul 2. Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii
Moldova
Capitolul 3. Metodologia gestiunii anticriza.
Monografii de baza:
Liliana BADEA; Angela ROGOJANU Economie teoretica si aplicata Volumul XIX
(2012).
Felix-Costinel TOTIR; Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ Economie teoretica si aplicata
Volumul XVIII (2011).
Studiu efectuat de Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” comandat de PNUD din
Moldova (09.08.2009).
Curs de teorie economica/ Dumitru Moldovanu / Ed. A 2-a/ Chisinau: ARC 2007.
4
I Abordări conceptuale ale crizei economice
Crizele economice sunt niste fenomene complexe, care dispun de legi proprii de dezvoltare.
Pe parcursul intregii evolutii a societatii omenesti, sistemele economice, intotdeauna ,s-au
confruntat cu aceste fenomene,deseori, de natura necunoscuta. Incepind din secolulXIX, au
fost intreprinse incercari de cercetare a naturii crizelor in scopul elaborarii unor masuri de
influenta asupra acestora .
Cu toate acestea, pina in prezent, in literatura de specialitate, nu putem intilni o abordare
concreta si unica privind crizele survenite in dezvoltarea sistemelor economico-sociale.
In tara noastra, conceptul de criza a comportat vreme indelungata un caracter mai mult
ideologic decit unul real, care era utilizat la elaborarea politicilor economice de dezvoltare.
In viziunea contemporana, conceptual de criza dispune de mai multe interpretari, dintre care
le mentionam pe urmatoarele:
Criza constituie o stare sritica, care prezinta doar 2 solutii:trecerea la un nivel nou, unul
mai performant si efficient, sau incetarea activitatii in calitatea prezenta;
Criza reprezinta un punct de trecere, de cotitura a unui process, a unei sfere de activitate
sau a societatii in intregime;
Criza exprima o acuta insuficienta,penuria unei anumite resurse materiale,
financiare ,umane, etc.
Astfel ca o scurta incursiune in istoricul crizelor economice mondiale , o vedere de ansamblu
cronologica o putem releva incepind cu crizele comerciale din Marea Britanie din secolul XIX,
urmind Marea Depresiune Economica (1929-1933). De asemenea sfirsitul secolului XX este
caracterizat de perioade de recesiune care au condos la crize in diferite parti ale lumii precum
Criza Monetara Mexicana (1994), Criza Financiara Asiatica (1997), sau Criza Financiara
Rusa(1998) . Toate acestea alaturi de Criza Companiilor din SUA (2001-2002) si respectiva
Criza Economica Globala (2008) - au dus la perturbari
economico-financiare radicale nu numai a acestor tari ,ci si situatiei la nivel international.
Intrucit crizele la nivel micro-macroeconomic sunt strins legate intre ele, de aceea , pericolele
si problemele importante, care survin la nivel macroeconomic sau la nivel mondial, in mare
parte genereaza cauzele crizelor ce apar la nivel microeconomic.
Pina in secolul XIX, crizele la nivel macro erau private ca niste cataclisme economico-
sociale, izvorul si consecintele carora nu erau clare, dupa aceasta, insa, crizele au inceput sa fie
private ca niste elemente ale dezvoltarii ciclice a economiei capitaliste. S-a ajuns la concluzia
5
ca studierea si analiza crizei poate fi efectuata doar in cadrul studierii intregului ciclu economic
pe care il parcurge o economie.
Cele mai frecvent cercetate cicluri economice sunt ciclurile clasice ale economistului
francez Clement Juglar, cu o durată de 7-12 ani. Astfel de variaţii ciclice sunt urmărite de-a
lungul ultimilor 180 de ani.
Trebuie remarcat faptul că cea mai însemnată contribuţie la studierea ciclurilor economice
a fost adusă de K. Marx. Anume, el a evidenţiat şi a abordat ştiinţific cele patru faze ale
ciclului economic: criza, depresia, relansarea şi creşterea.
Un aport important, în dezvoltarea teoriei ciclurilor şi a crizelor l-a adus şi economistul
englez J. M. Keynes, în opinia căruia, un rol hotărâtor în formarea şi periodicitatea ciclurilor
economice îl are eficienţa limitată a capitalului.
Pe lângă aceasta, J. M. Keynes considera că cauza ciclicităţii constă în legea psihologică a
consumului, în baza căreia, odată cu creşterea veniturilor populaţiei, se măreşte şi consumul,
însă, într-o măsură mai mare, cresc economiile, ceea ce, bineînţeles, conduce la încetinirea
dezvoltării economiei.
La nivel ideologic, criza din prezent, ca de altfel şi celelalte din istorie, a declanşat o ezbatere
intelectuală între mai multe idei aplicabile: teoria ultraliberală a „mâinii invizibile” a lui Adam
Smith, teoria intervenţionismului statal a lui Keynes şi chiar teorii neomarxiste.
Globalizarea, cu toate componentele sale fundamentale, generează reacţii în lanţ atunci când
un fenomen se produce, fie el pozitiv, fie negativ. Originea actualei crize financiare trebuie
căutată în efecte ale masivelor fluxuri de capital transfrontaliere şi ale utilizării tot mai ample
de instrumente financiare derivate. Ajungerea la saturaţie a celor trei motoare de creştere
economică mondială în perioada de după prăbuşirea blocului socialist reprezintă o altă cauză
importantă a ansamblului de disfuncţionalităţi ce se manifestă în prezent la nivel internaţional.
Preluarea activelor toxice din bilanţul băncilor, recapitalizarea acestora şi preluarea de către
stat de participaţiuni la acestea, dar şi ranforsarea supravegherii prudenţiale a capitalizării,
lichidităţii şi sistemului de management al riscului, ameliorarea transparenţei şi a procesului de
evaluare sau ranforsarea celerităţii răspunsului autorităţilor la risc pot fi menţionate la categoria
masuri de combatere a efectelor crizei, pe termen scurt sau lung, după caz.
Criza financiară declanşată plenar în 2008 şi care a cuprins aproape întreaga planetă,
transformându-se într-o criză economică, nu poate fi considerată o noutate din perspectiva
teoriei economico-financiare.
Adam Smith menţiona posibilitatea existenţei unor probleme de mandat încă de la apariţia
„Avuţiei naţiunilor”, în anul 1776. Din păcate, şi aici se constată că, după cum scria Arthur
6
Schopenhauer, „o mare piedică potrivnică progresului omenirii vine din faptul că oamenii nu
ascultă de cei care vorbesc înţelept, ci de aceia care strigă mai tare”.
II Analiza impactului crizei financiare globale asupra localitatilor Republicii
Moldova
De ceva vreme oamenii din Republica Moldova au perceptia ca tara s-a aflat permanent intr-
o criza continua si ca “criza constanta” e o componenta ordinara a vietii lor in ultimele doua
decenii.
De aceea inainte de a aborda subiectul impactului crizei financiar-globale asupra localitatilor
Republicii Moldova vom face o incursiune in situatia preliminara adaugind citeva remarci
importante .
De fapt, Moldova se afla in situatia unui personaj dintr-un film francez, care cazind de pe o
cladire inalta, repeat in fata fiecarui etaj: “deocamdata totul e bine”. Dar nu conteaza cum cazi
ci cum aterizezi.
În 2009 comunităţile locale din Republica Moldova au suferit nu numai de pe urma crizei
financiare mondiale şi a recesiunii economice interne. Activitatea administraţiei publice locale
şi a companiilor a fost subminată de multiple crize suprapuse, care au afectat şi bunăstarea
gospodăriilor casnice. Criza politică a sporit tensiunea socială şi a subminat încrederea
instituţională şi stabilitatea necesare administraţiilor publice locale pentru a-şi îndeplini
sarcinile. (Sondajul sociologic realizat a demonstrat, de asemenea, că în iunie 2009 mai mulţi
oameni se temeau de tulburări politice interne decât de criza financiară propriu-zisă).
Introducerea bruscă, în aprilie 2009, a regimului de vize cu România, a condus la
disfuncţionalitatea mai multor întreprinderi mixte moldo-române, deoarece inginerii şi
managerii din România nu-şi puteau obţine vizele pentru a putea supraveghea procesul de
producţie. În perioada 2006-2007 sectorul vinificaţiei şi ramurile agro-industriale conexe s-au
ruinat ca urmare a aplicării de către Rusia a unui embargo comercial la băuturile alcoolice din
Moldova. Situaţia financiară a întreprinderilor din aceste sectoare rămâne a fi foarte precară şi
multe din ele se află în situaţie de faliment. Seceta catastrofală din 2007 a avut un impact
negativ asupra producătorilor de culturi agricole şi produse animaliere, un impact care încă
perpetuează, din cauza veniturilor foarte mici ale agricultorilor. În 2008-2009 preţurile pentru
mai multe produse agricole au coborât, lăsând mulţi agricultori cu venituri considerabil mai
mici chiar decât cele din 2007.
Criza financiară şi economică mondială a condus la un declin semnificativ al
economiei Moldovei, PIB-ul fiind în scădere în primul trimestru al anului 2009 cu 6,9%
comparativ cu primul trimestru al anului 2008; totodată, PIB-ul a scăzut cu peste 17%
7
comparativ cu potenţialul pe care l-ar fi atins o economia Moldovei în cazul în care nu s-ar fi
produs această criză. Impactul crizei asupra economiei nu este uniform. De exemplu, industria
este mult mai profund afectată decât comerţul şi agricultura. De asemenea, activităţile orientate
spre export sunt afectate mai puternic decât cele orientate spre piaţa internă;
Principalele canale de contaminare prin care a ajuns criza financiară şi
economică în comunităţile locale din Moldova sunt reducerea volumului de remitenţe,
micşorarea cererii interne şi externe, reducerea fluxurilor de investiţii străine directe,
diminuarea transferurilor guvernamentale la bugetele locale, precum şi creşterea şomajului ca
urmare a întoarcerii migranţilor acasă;
Toate aceste canale de contaminare au fost asociate cu o recesiune profundă în
2009:
o remitenţele care ajungeau în ţară au scăzut cu o treime în primul semestru al anului 2009;
o transferurile guvernamentale către bugetele locale au acoperit doar 85% din nivelul
planificat în aceeaşi perioadă;
o cererea externă s-a redus brusc, după cum a fost demonstrat de o micşorare cu 20% a
exporturilor în primul semestru al anului 2009;
o cererea internă s-a comprimat, lucru sugerat de reducerea cu 4,4% a vânzărilor cu amănuntul
în aceeaşi perioadă;
o sa observat, de asemenea, o contractare de trei ori a fluxurilor de ISD Investitii Straine
Directe) în primul trimestru al anului
o şi aproximativ 13% de migranţi care s-au întors în Moldova, dar care nu au nici o
perspectivă de a-şi găsi un loc de muncă decent în ţară; Intrucit, criza financiară i-a
determinat pe mai mulţi lucrători migranţi din Moldova să se întoarcă acasă. Din cele două
ţări mai importante care găzduiesc 80% din lucrătorii migranţi din Moldova –Rusia şi Italia
– prima a fost afectată cel mai mult. Din cauza crizei, aproximativ 37 de mii de oameni au
părăsit Rusia şi circa 8 mii au părăsit Italia. Majoritatea repatriaţilor sunt bărbaţi şi locuitori
ai localităţilor rurale, şi majoritatea lor doresc să lucreze. Din aceste motive, se presupune
că rata şomajului va creşte pentru acest grup de persoane, precum şi pentru economie în
ansamblu;
Toate aceste efecte s-au transpus în încetinirea ritmului de creştere economică la nivel
local, care se manifestă sub mai multe aspecte –
o micşorarea salariilor,
o scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă,
8
o reducerea orelor de lucru (criza a cauzat reducerea săptămânii de lucru, în medie, cu 1 oră,
ceea ce a avut un impact deosebit de puternic în agricultură şi industrie)
o micşorarea cheltuielilor de consum şi altele.
Dar, în afară de efecte economice, criza financiară a generat şi consecinţe sociale negative.
Unii experţi susţin că în acest an se observă o creştere a ratei de incidenţă a problemelor
psihologice, inclusiv depresii şi tentative de sinucidere.
La nivel individual şi la nivel de gospodărie, populaţia Moldovei este convinsă că
actuala criză economică şi financiară mondială a avut un impact negativ asupra situaţiei sale.
Doar 6% din populaţia ţării nu au auzit nimic despre criza financiarămondială, iar 18% nu sunt
preocupaţi deloc de criză. Un sfert din respondenţi sunt îngrijoraţi, deoarece criza îi poate
afecta şi 20% sunt foarte îngrijoraţi, pentru că au fost deja afectaţi de criză.
În timp ce majoritatea gospodăriilor au simţit repercusiunile crizei financiare şi
economice mondiale, cel mai afectate sunt persoanele economic active. În acelaşi timp, cel mai
puţin afectaţi sunt studenţii şi pensionarii. Ca rezultat, majoritatea gospodăriilor şi-au redus
cheltuielile de consum. Cel mai pronunţat impact asupra reducerii consumului l-a avut
reducerea remitenţelor cauzată de înrăutăţirea situaţiei financiare a membrilor familiilor care au
migranţi. Prin urmare, aceasta a condus la scăderea vânzărilor întreprinderilor şi agravarea
situaţiei financiare a mai multor agenţi economici;
În ceea ce priveşte strategiile de adaptare, există două abordări pe care le-a adoptat
populaţia Moldovei. Pe de o parte, oamenii ar dori să încerce să-şi restabilească, în măsura
posibilităţilor, nivelul lor precedent de venituri, lucrând mai mult timp în grădina gospodăriei
sau în gospodăria ţărănească, încercând să-şi găsească un loc de muncă
suplimentar, căutându-şi un alt loc de muncă în ţară sau peste hotare; şi încercând să
lucreze mai multe ore la locul lor de muncă prezent. Totuşi, toate aceste intenţii pot deveni
imposibile în condiţiile unei recesiuni economice generalizate. Referitor la
cheltuieli majoritatea gospodăriilor au redus sau preconizează să reducă în viitorul apropiat
cheltuielile lor de consum pentru produse alimentare, îmbrăcăminte şi încălţăminte, servicii
locative, băuturi alcoolice şi tutun, precum şi pentru lucrări de reparaţii curente ale locuinţei.
Achiziţiile mari de mijloace fixe au fost amânate pentru vremuri mai bune.
Companiile moldoveneşti au simţit, de asemenea, povara crizei financiare
internaţionale. Majoritatea companiilor din toate sectoarele au avut de suferit cu toate că unele
companii nu asociază această situaţie cu criza financiară internaţională. Probabil că
acest lucru poate fi explicat prin faptul că criza economică din Moldova a fost agravată şi de
instabilitatea politică. În acelaşi timp, mai multe companii nu au avut timpuri uşoare în
9
Moldova nici în anii precedenţi. La fel ca şi cetăţenii, mai multe companii au o percepţie că
Republica Moldova s-a aflat într-o criză continuă în ultimele două decenii;
Diminuarea cererii este percepută ca factorul principal al declinului economic, şi
aesta gradul de dependenţă a economiei Republicii Moldova de veniturile gospodăriilor în
baza majorării salariilor şi remitenţelor migranţilor. Cu toate acestea, perspectivele pe termen
scurt ale cererii interne sunt obscure. Pe măsură ce companiile examinează
reajustarea şi administrarea efectelor crizei, ele se bazează tot mai mult pe astfel de măsuri ca
reducerea orelor de lucru şi a salariilor, care, la rândul lor, vor diminua în continuare cererea
internă. Şi dacă e să credem previziunilor întreprinderilor, atunci se poate afirma că remitenţele
migranţilor necesare pentru a sprijini cererea internă nu se vor majora în viitorul apropiat;
Este destul de logic că scăderea eventuală a costurilor forţei de muncă este peceputa
de companii ca unica soluţie de viitor, în timp ce costurile pentru credite şi materiile
prime se preconizează să crească. Cu toate acestea, potrivit focusgrupurilor şi interviurilor
aprofundate, unele companii care nu au fost atinse atât de mult de criza financiară şi se bucură
de o cerere internă constantă pentru bunurile şi serviciile lor au recurs, de asemenea, la reduceri
salariale. Aceasta este o formă extremă a iresponsabilităţii sociale care trebuie să fie abordată
în mod adecvat de către guvern, atât la nivel central cât şi local;
10
III Metodologia gestiunii anticriza
Chiar dacă există unele semne că declinul economic ar putea să fi atins limita, el a afectat
profund comunităţile locale şi criza în nici un caz nu este depăşită;
Ceea ce actuala criză financiară a dovedit cu claritate este cât de limitată şi şubredă a fost
creşterea economică din ultimii zece ani în Republica Moldova. Ţara a urmat o creştere
economică iluzorie, fără realizarea unor progrese substanţiale în bunăstarea la nivel individual
şi la nivel de comunitate. Acest lucru este subliniat de convingerea larg răspândită că Moldova
a fost într-o criză constantă în ultimele două decenii şi că actuala criză financiară doar a
adăugat câteva noi convulsii la aceasta.
John Maynard Keynes, economist britanic din prima parte a secolului XX, este cel care ne
ofera interesante teorii in cea ce priveste criza economica si pârghia fiscală pe care statul o
poate folosii pentru revenirea din criza.
Teoria keynesiană susţine că în absenţa unei intervenţii stabilizatoare a guvernului spirala
descendentă se va amplifica până ce va atinge un punct de echilibru mult inferior nivelului la
care opera anterior. Din acest motiv, o bună parte a guvernelor, atât din economiile dezvoltate
cât şi din economiile emergente intrate în recesiune sau afectate de o încetinire a ritmului de
creştere economică, au considerat că eforturile anti-ciclice trebuie neaparat sa cuprinda si
intervenţii robuste la nivel fiscal. În consecinţă, s-au adoptat sau urmează să se adopte o serie
întreagă de programe menite să stimuleze consumul şi investiţiile, fie prin cheltuieli publice,
fie prin reduceri temporare de taxe.
De asemenea statul poate interveni in economie prin o alta importanta parghie si anume
cea monetara. Prin politica monetara se intelege ansamblul măsurilor iniţiate şi implementate
de banca centrală, în scopul realizării şi menţinerii echilibrului macroeconomic în economie.
Banca centrala – prin dobânda de politică monetară – trebuie să asigure că dobânda de pe piaţă
asigură un nivel al investiţiilor (prin raportarea dobânzii la productivitatea marginală a
capitalului) în concordanţă cu propensitatea spre consum pentru a tinde gradul de ocupare
totală. Există însă cazuri în care productivitatea marginală a capitalului devine negativă (cred
că putem vorbi de acest caz şi în criza economică din prezent), iar politica monetară devine un
instrument insuficient pentru a asigura gradul optim de investiţii.
11
Al doilea obiectiv economic major pentru depasirea starii de criza, ar trebuii să fie
menţinerea stabilităţii macroeconomice. Menţinerea stabilităţii macroeconomice este esenţială
pentru a împiedica fluctuaţii bruşte, cu efectele negative aferente.
Stabilitatea macroeconomică înseamnă în primul rând a menţine un grad de încredere relativ
constant. Fluctuaţiile mari ale unor indicatori economici, un nivel ridicat al dobânzii de politică
monetară, un curs de schimb instabil pot fi pentru investitori tot atâtea semne legate de o
descreştere a productivităţii marginale a capitalului. Deşi nu se poate opune evoluţiei pieţei
libere, şi nici nu trebuie să se opună, statul poate asigura stabilitatea parametrilor
macroeconomici faţă de fluctuaţiile periodice sau întâmplătoare pentru un climat investiţional
optim.
Cu toate ca in jurul nostru vedem doar aspectele negative ale unei perioade de crize,
Albert Einstein definea criza ca „…cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari
si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese”.
El sustinea ca in momentele de criza, au loc cele mai mari descoperiri, deoarece omul
determinat de nevoi, cauta noi mijloace pentru a le satisface.
Viata economica este intodeauna fluctuanta, sa nu uitam ca asa cum unui boom
economic ii urmeaza o decadere a economiei, in cazul de fata criza economica, tot asa si dupa
aceasta criza ne asteapta o perioada infloritoare de relansare economica. Asa cum spunea si
Einstein: „Cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi, fara a ramane “depasit”. Cine
atribuie crizei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat
solutiile. Adevarata criza este criza incompetentei.”
12
Concluzii
Reluarea activităţii economice în Republica Moldova depinde în mare măsură de cresterea
cererii în ţările europene şi ale CSI. Restabilirea cererii externe va antrena şi cererea internă.
Deoarece multe dintre aceste ţări au adoptat deja importante pachete de asistenţa fiscală şi
investiţională pentru a impulsiona cererea internă, migranţii moldoveni şi exportatorii vor face
parte, direct sau indirect, dintre beneficiari. Unele semne încurajatoare ale avântului celor mai
mari economii europene au apărut deja, şi cu siguranţă ele vor exercita efecte pozitive asupra
unor întreprinderi exportatoare din Moldova.
Cu toate acestea, trebuie să se întâmple încă multe lucruri pentru ca economia naţională să-şi
recapete forma, inclusiv o redresare economică puternică în Rusia, Italia, Spania şi Portugalia.
Însă, chiar dacă întregul spectru de catalizatori "clasici" ai creşterii economice în Moldova se
reface în viitorul apropiat (migranţi, remitenţe, exporturi), întreprinderile şi guvernul nu trebuie
să acţioneze "ca de obicei” în economie. Atât guvernul, cât şi întreprinderile, nu trebuie să
rateze ocazia de a remedia deficienţele de bază ale economiei Republicii Moldova şi, astfel, de
a da un impuls pentru o schimbare calitativă în modelul de creştere economică a ţării.
Aceste măsuri vor ajuta la abordarea actualei recesiuni economice, pe termen scurt, şi la
înscrierea ţării pe o cale mai durabilă, pe termen lung.
13
Bibliografie :
1. Buhociu F., Negoescu Gh.Analiza economică. Brăila, Evrika, 2008
2. Curs de teorie economica/ Dumitru Moldovanu / Ed. A 2-a/ Chisinau: ARC 2007.
3. Crizele de ieri, învăţăturile de azi şi oportunităţile de mâine, în Cartea
Crizelor -O privire optimista, EdituraWolters Kluwer, Bucureşti;Voinea
L., 2009,
4. Criză şi anticriză. O abordare heterodoxă,Editura Publică,
Bucureşti;Young S., 2009
5. Felix-Costinel TOTIR; Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ Economie teoretica si aplicata Volumul
XVIII (2011).
6. Greenspan, Alan, Era turbulenţelor, Publica, Bucureşti, 2008;
7. Ganea V. Oportunităţi de dezvoltare a sistemului inovaţional autohton în contextul
globalizării. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Creşterea economică - prioritate
naţională în contextul integrării în Uniunea Europeană”, Chişinău, USM, 2008
8. Huberty C. J. Applied MANOVA and discriminant analysis. - 2nd ed./Carl J. Huberty,
Stephen Olejnik. New Jersey, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, 2008
9. Iliadi Gh. Abordări teoretice şi practice privind evaluarea şi modelarea echilibrului financiar
în economia naţională. În: Revista „Economie şi Sociologie”, Ediţie suplimentară. 2011
10.Keynes, John Maynard, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor,
Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
11.Liliana BADEA; Angela ROGOJANU Economie teoretica si aplicata Volumul XIX(2012).
12.O privire optimistă, EdituraWolters Kluwer, Bucureşti Dumitrache R.,
2010
13.Samuelson P. “Economics”, New Yorc, McGraw-Hill 1967
14.Studiu efectuat de Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” comandat de PNUD din
Moldova (09.08.2009).
15.Sweezy, Paul, The Theory of Capitalist Development, Monthly Review Press, New York,
2009.
14
16.The Dynamic Z-score, John R. Grabski. Discussion Article, April 2008.
17.Zarnowitz, Victor, Business Cycles, Theory, History, Indicators and Forecasting, The
University of Chicago Press, Chicago and London, 2010.
18. http://www.logos.press.md/
19. http://www.eco.md/
20.http://economie.hotnews.com/
15