Jocul Gainii de Ilie Camarasan
Jocul Gainii de Ilie CamarasanUlei pe panza 100/70 cm
Muzeul Mudetean de Arta Baia Mare
Ilie Cmran(n.13 iulie1940,Constanad.14 ianuarie1998,Cluj-Napoca)
a fost un pictor romn.
Viaa i opera Pictorul Ilie Cmran face parte din curentul trziu
al colii Bimrene de Pictur. S-a nscut la Constana n 13 iulie 1940
unic fiu al unui cuplu de prini ardeleni, care au ales exilul
pentru o situaie economic mai bun. Mama sa, Marie, moare n timpul
bombardamentelor din cursul celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
Acesta este momentul n care sugarul pe care l inea n brae i pierde
mna stng n cursul atacului i sufer mai multe rni provocate de
schije. Ilie i tatl su revin n Ardeal n satul natal al prinilor
(Tureni,judeul Alba), de unde Cmran nu va mai pleca dect pentru
studiile liceale. Copilria i adolescena sa este marcat de
handicapul fizic i de lipsa mamei.
lie Cmran urmeaz liceul de art la Cluj, apoi Institutul de arte
plastice Nicolae Grigorescu din Bucureti, fiind coleg de generaie
cuNicolae ApostoliHoria Flmnd. A nvat cu profesori mari:Coriolan
Munteanu,Gheorghe aru. Dup un stagiu n zonaHalmeu, ajunge la Baia
Mare unde, alturi deMircea HriciMihai Olos, devine unul dintre
boemii cei mai iubii i cunoscui din ora, crai de curte veche ai
picturii, cum se autodefinete. A fost vecin de atelier cu
pictorulIosif Balla.
Lucreaz, pentru o perioad scurt, la teatrul dinBaia Mareca
scenograf, apoi ca profesor la coala de art. Este unul dintre
iniiatorii Taberei naionale de pictur de la Seini, iar o vreme a
condus destinele Filialei Uniunii Artitilor Plastici din Baia
Mare.
Opera si biografia lui Ilie Camarasan se inscriu in seria
referintele majore prin care generatia anilor 60 a contribuit
decisiv la relansarea Centrului Artistic Baia Mare
Pictorul abordeaza in acest tablou motivul nuntiitraditionale ,
si o face cu multa originalitate si umor.
Tabloul are o compozitie circulara cu mirii situatii in centru
si cu nuntasii in planul second, asezati dupa mediul din care
provin , in costume populare sau de oras .
In prim plan un grup de femei aduc gaina care de fapt este un
cocos , dovada a umorului sanatos de care pictorul face dovada in
acest tablou , cantaretii canta frenetic constienti de importamta
ritualului Femeia care duce gaina se uita parca in sus spre Creasta
Cocosului . Dansul gainii este un obicei care inca se mai pastreaza
in Muntenia, in special la sat Dup ce se ncheie jocul, se pun iar
mesele i ncepe ospul. Cnd ospul este n toi, cnd limbile ncep s se
dezlege i cntecele de nunt se revars ca un izvor nesecat, apare
soccia, cu poalele prinse-n bru, aducnd pe o tava tradiionala gina
de nunt, pregtit cu zgard din pancove, verdea, cipce colorate i
glare-n gur. Ginile, dei sunt dar pentru nnai din partea gazdelor,
sunt predate contra cost. n timp ce se aduc ginile, socciele strig
hori specifice, numite i horile ginii sau strigturi la gina,
concepute sub forma unor dialoguri n care nnaii sau nuntaii hulesc
soccia: Soccia: - Frunz verde de sansiu Facei-mi loc c-amu ziu, Da
s-mi facei ct de bine S nu ptic p oricine Ori s ptice el p mine, S
m fac de ruine. Ziu cu gina-nstruata Nnaa de mult o-atept, Tt ntin
i sustin i-i cu gndu la gin. Gina-i cu coad scurt Nnaa la ie s uit,
Da gina-i ciupilit i cu bani trebe pltit. Nunta: - Gina care-i de
nunt Trebe mai bine nut, Tt cu gru din cel ales, Nu cu pleve de
ovs. Nna nu asculta Ce zce soccia, Gina care-i n mn O gst-o la
fntn, Perit de-o sptmn. Nnaa: - Eu gina oi lua, Da m tem c n-oi
mnca. Cnd cu gina-i lucrat P mnuri nu te-ai splat; Du-te-n vale, la
fntn, i te spal-o sptmn! Soccia: - Nu-i bai, nu, nna mare, C nu-i
place dumitale, C poate c n-ai parale; Da oi da-o la nna C mi-a da
i aldma. Dac-i da, nna, parale, Gina-i a dumitale.
http://www.trilulilu.ro/video-haioase/dansul-gainii-1acctiunea
tabloului se petrece intrun-n cadru natural infrumusetat cu cergi
colorate pe fundal de copaci verzi dealuri stilizate si Creasta
Cocosului ,un pisc bine cunoscut maramuresenilor . situat pe axul
median vertical al lucrarii. Elementele peisajului sunt aproape
decorative , aplatizate pendtu a reda o perspectiva scenica care
scoate in evidenta subiectul tabloului.Elementele peisajului sunt
redate succesiv pt redarea perspectivei.Pe un deal din fundal
intalnim un carutas beat cu un cal naravas care se ridica in doua
picioare si se uita in ochii stapanului.
Creasta cocosului este redata stilizat in stilul maestrului
Katsushika Hokusai
In traditia scolii baimarene de pictura Ilie Camarasan reda
elemente din peisajul autohton intr-un stil original , conectat la
cultura universala si insotit de mult umor. Dar sa revenim la
compozitie .
Daca ne uitam la forma tabloului compozitia se citeste pe
verticala
,daca ne uitam la acctiune avem de a face cu o compozitie
simetrica prin dispunerea personajelor pe axa vertical mediana a
tabloului si in acelasi timp asimetrica prin faptul ca doi meseni
din stanga ciocnesc paharele Totul curge inspre dreapta dar este
contrabalansat de un scaun cu inimioara si un caine satul care
alaturi de porumbei si cal sunt animalele care participa la
nunta.
Porumbei participa cu frenezie la nunta ,se observa si un cuib
cu oua simbol al casniciei .Un porumbel (simbolul pacii si al
fidelitatii) chiar sta pe spatarul de la scaunul miresei si parca
ii sopteste ceva la ureche,
Miri sunt izolati de restul nuntasilor ,el incearca un gest
tandru dar ea e absenta sau atenta la porumbita.
Din punct de vdere al cromatici nunta este pictata in culori
calde compesate de verdele copacilor si albastrul cerului care
trece dinspre verde albastrui la albastru verzui gradat tot in
maniera lui Hokusai separand planul aerian de cel terestruDupa
parerea mea Ilie Camarsjan isi arata in acest tablou caracteristica
ludca a personalitatii sale si imbina armonios compozitia culoare
si simbolurile reusind sa induca privitorului veselie si
fascinatie.
Silviu Ghetie
Bibliografie :
Wikipedia
http://www.gazetademaramures.ro/a-fost-ilie-camarasan-7046
