IHM ISIIІІПШ P R O P R I E T A R :

SOC. A N . „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , B R E Z O I A N U 23

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă "üb No. 163 Trib. Ilfov

A B O N A M E N T E •• L E I 2 2 0 P E 1 * N REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ; APARE S Ă P T Ă M Â N A L * ,, 120 pe 6 luni «'

BUCUREŞTI I Str. Brezoianu 23-25 P R E Ţ U L 5 L E I > ' Autorităţi şi instituţii — Lei 500 T E L E F O N ш . ю ' ^

. A N U L X L V I I I • Nr. 40 ISA M BATA 7 Octombrie 1939

Redactor r e s p o n s a b i l : M I H A I N I C U L E S C U

D e s t i n e pecetluite de mediu

de NICOLAE ROŞU

Nu odată ne-a iost dat să rătăcim, cu un prilej oarecare, delà periferia vreunui oraş de provincie, acolo unde, nu ur­banitatea se contopeşte cu spiritul rural după cum se spune, ci dimpotrivă, trăeşte o umanitate specifica, având un decor cu totul deosebit şi un mediu de provizorat moral în care in­stinctele şi pasiunile se desfăşoară, fără pudoare, în piaţa publică, la colţuri de strada, în micile reuniuni familiare strămutate după circumstanţa pe trotuarul din faţa casei, la cârciuma însufleţită de lăutari, sau la „salonul" unde se în-jgheabă sgomotoasele petreceri duminicale. Pe străzi mur­dare şi prăfoase, luminate în timpul nopţii de feştila cu re­flexe palide a le unui felinar proptit de un gard, iar în tim­pul zilei încălzite până la ardere de razele unui soare care face să fermenteze gunoaele şi să trezească din amorţeală toate gângănii le zburătoare.

Oamenii par ei înşişi nişte fiinţe evadate dintr'un muzeu teratologic, cu infirmităţi pe care le ghiceşti în figura lor bol­navă, cu metehne tăinuite dar gata de a izbucni la cea mai apropiată provocare, oameni cu un destin pecetluit de me­diu, şi în această ambiantă nu de puţine ori se întâlnesc drame şi conflicte sociale scormonite de vechi racile şi pu­tând să cuprindă conştiinţa întregei comunităţi.

Pe aceşti oameni, pe care valurile politice şi prefacerile sociale din ultimul sfert de veac i-a purtat prin felurite întru­chipări, — îi vezi apoi trecuţi în literatură şi imortalizaţi în vreo operă de artă. Fără s ă vrei gândul te poartă la Panait Istrati, animatorul fără de asemănare al acestei umanităţi minore. Pe rând apare în minte, şi se filmează ca în arăturile unei lanterne magice, figura de bătăuş în scopuri umani­tare a lui Codin, viaţa de chin şi mizerie a lui Stavru, familia Vădinoi (din „Ţaţa Minca"), Adrian Zografi, şi alăturea de el Mihail, Anghel şi Chira Chiralina. In ceiace noi a m văzut, până mai adiniaori, o umanitate de abjectă calitate, agra­mată şi şubredă. Panait Istrati descoperă exemplare de no­bilă alcătuire sufletească, trăind o dramă patetică şi amară, cu porniri către eroism şi abnegaţie. In căutarea lui mânată de un suflu umanitarist, fuzionând rezidiurile de promiscui­tate periferică ale orientului cu nota specificului localnic. Panait Istrati a stăruit cu perseverenţă asupra acestui colorit de penumbră dându-i luminozităţi de idealism. într'o măsură mult mai evident apropiată de mahalaua din extrema peri­ferie a târgului decât de satele mărginaşe. Panait Istrati a dat viaţă de feerie orientală acestei zone suburbane, împes­triţată de sângele oriental, absorbit însă p â n ă la saturaţie de vigoarea sevei autohtone.

Nevoind a fi altceva nimic mai mult decât un scriitor de dimensiunele spirituale ale mediului său natal, acolo unde şi-a trăit copilăria şi adolescenţa, în mahalaua de mozaic etnic a unui port cosmopolit. Panait Istrati a umplut un gol bine simţit atunci când avem în vedere stările sociale folosite de literatura modernă. Ridicându-te cu o etapă mai sus, la o zonă superioară, fără să vrei îţi vin în minte eroii lui I. L. Carageale, un Trahanache s a u un Brânzovenescu oarecare. Cu aceştia ne apropiem de „centru", de mahalaua evoluată, de parvenitismul politic şi de îngâmfarea sporita de arivism. Viaţa se adăposteşte în artificialism, în improvizare, şi se ma­nifestă în farsă şi ridicolă afirmare de suficienţe magistrale. Dar I. L. Carageale nu şi-a depăşit niciodată poziţia lui cri­tică faţă de fenomenul exterior vieţii sa le literare.

Şi-a spionat eroii cu o îndrăcită perseverenţă, pentru a-i surprinde în situaţii caracteristice, şi-a însemnat metodic ob­servaţiile fiecărui amănunt, şi întocmai ca un anatom care disecă fibrele şi le izolează, dându-le forma distinctă, pentru a le supune apoi unui nou examen microscopic, a făcut ope­ră de migală, cu un sadism profesional dus p â n ă la ultimele limite ale concepţiei sale literare. I. L. Carageale nu s'a lăsat prins în urzeala de viaţă a eroilor săi, de care a rămas total deosebit, creindu-şi o existenţă aparte. Nimeni nu v a avea naivitatea s ă caute în opera lui I. L. Carageale un suflu de înţelegere umanitară, de participare voită la viaţa eroilor săi, căci s e v a izbi necontenit de atitudinea lui critica, de râsul batjocoritor şi de satira corosivă. Structura sufletească a aces­tei zone urbane este privită numai dintr'un anumit punct de vedere, vădit diformant şi rizibil. Complectarea cadrului, prin înfăţişarea celorlalte aspecte, a făcut-o Barbu Delavran-, cea şi într'o oarecare măsură Alexandru Vlahuţă. Oricum însă am judeca cristalizarea în literatură a acestui mediu urban, încadrat în limitele amintite mai sus, e l se arată a fi încă incompleet. Platitudinea de gândire şi structura morală a acestei faune urbane, condamnate s ă trăiască în bucurii meschine şi orgoliu satisfăcute pe o treaptă inferioară, este specifică şi prea evidentă pentru o caracterizare generală. Se v e d e l impede că tipurile de mahala s'au specializat în anumite drame sufleteşti, că şi-au găsit făgaşul în mediul natural, având totuşi putinţa de evoluţie şi de afirmare în alte metamorfoze.

Asupra târgului şi mahalalei oraşului de provincie se în­tinde o atmosferă de sfâşietoare monotonie care-ţi oboseşte gândul, de indiscreţie care-ţi spionează şoapta şi o ampli­fică fantastic purtând-o ca pe un svon în neînchipuite în­truchipări.

De îndată ce ai ieşit în stradă, şi eşti o figură încă necu­noscută, simţi privirile iscoditoare care-ţi urmăresc fiecare gest, eşti cercetat parcă în tot ce ai face şi ai gândi, te simţi stânjenit ori unde te-ai aşeza, la restaurant, la cofetărie sau în grădina publică.

Un demon bizar şi invizibil îţi urmează paşii ; tresari fără s ă vrei în faţa unei priviri întrebătoare, ca şi cum te-ai simţi obligat să dai anumite răspunsuri, să-ţi lămureşti gândurile şi intenţiile.

Te aşezi, la ora mesei, pe un scaun la restaurant, cu frica înăbuşită de a nu ocupa locul altuia, şi într'adevăr capeţi convingerea că ai stricat rânduiala locului, sfidând tabietu­rile cronometrizate astronomic, neglijând obiceiurile cărora li s e subordonează fără împotrivire toţi ipochimenii târgului. La ora de seară, delà şase la opt, lumea iese la plimbare, o promenadă care se face în aceleaşi condiţiuni, delà un capăt la altul al unei străzi principale. Fiecare cetăţean care

Jean Hugo Peisaj

Intre actual i tate şi permanenţa de SERRAN CIOCULESCTJ

Se vorbeş te , în a j u n u l deschider i i s t ag iun i i T e a t r u l u i Na ţ iona l , d e s p r e o n o u ă regie , ca re a r a d u c e o n o t ă d e ac tua l i t a t e , p r i n c o s t u m e şi joc, comedie i „O sc r i soa re p i e r d u t ă " . N ' a m a v u t p u t i n ţ a să î m p ă c ă m "ce ­r in ţ e l e r e d a c ţ i o n a l e şi s eve re l e lor soroace, cu p a r t i c i p a r e a la i n t e r e ­s a n t u l spec tacol a n u n ţ a t . De al tfel , nici n u s 'ar cuven i să î n c ă l c ă m a t r i ­bu ţ i i l e c r o n i c a r u l u i d r a m a t i c .. N e r e z e r v ă m a ş a d a r să v e d e m s p e c t a ­colul, d u p ă p r e m i e r ă şi fă ră f ina l i ­t ă ţ i publ ic i s t ice . In p r ea l ab i l , p r i n ­d e m pr i l e ju l ca să î n c e r c ă m a d e ­fini p u n c t u l n o s t r u de v e d e r e , a s u ­p r a ac tua l i t ă ţ i i sau i nac tua l i t ă ţ i i ca ­podope re i ca rag ia l i ene , de ca re se leagă nevoia une i a l t e p r e z e n t ă r i a le ei. Din capu l locului , m ă r t u r i ­s im s u r p r i n d e r e a noas t r ă , p r i v i t o r la e roa r ea in c a r e s t ă r u e d. V ic to r Ef-t imiu , r e t i p ă r i n d u - ş i fo i le tonul de m a i a c u m doi an i , ca to t m a i ac tua l , d e s p r e p r e t i n s a i n a c t u a l i t a t e a t e a ­t r u l u i lu i Carag ia le . N u m a i o p e r ­spec t ivă m i o a p ă î n g ă d u e a f i rma ţ i a că î n t r e a g a ope ră d r a m a t i c ă a m a ­re lu i scr i i tor e s t e lov i tă d e n e a c t u a -

l i t a te . De al tfel , i s to r iceş te vo rb ind , se sus ţ ine d e v r e o p a t r u decen i i că t e a t r u l c a r ag i a l i an e s t e sau va fi d e ­păş i t de p r o c e s u l civi l izaţ iei n o a s t r e . P r i n a l t e cuv in te , aşa zisa lu i c a d u ­c i t a te n u e cons ide ra t ă d i n t r ' u n u n g h i scenic , ci de pe o pozi ţ ie i d e ­ologică, p rogres i s t ă . A d m i ţ â n d u - s e că r ea l i t ă ţ i l e n o a s t r e sociale, d in a-j u n sau de as tăz i , n ' a r m a i co res ­p u n d e cu cele p u s e p e scenă de C a ­ragia le , n u s 'ar a d u c e nici o ş t i r b i r e t emein ică , va lo r i i p e r m a n e n t e a t e a ­t r u l u i său pol i t ic . Să deoseb im deci , î n t r e v i ab i l i t a t ea scenică a comedie i „O scr i soare p i e r d u t ă " , c a r e n ' a fost încă p u s ă în d i scu ţ i e şi î n t r e v a r i a ­ţ i i le c l ima tu lu i n o s t r u social. S ă d i ­sociem, deşi n u es te doved i t nici con t r a r iu l , a n u m e că civi l izaţ ia n o a ­s t r ă de as tăz i es te a t â t d e evo lua tă , c u m p r e v e d e a u u n P o m p i l i u E l i ade sau d. E. Lov inescu , la i n t e r v a l de zece ani , încâ t să facă n e î n ţ e l e s e con t emporan i l o r , camedi i l e ca r ag i a ­l iene, scr ise î n t r e 1879 şi 1885.

In ce cons tă însă p e r m a n e n ţ a lor, c a r e n ă r u e a r g u m e n t u l i n a c t u a l i t ă ­ţii? I n a c t u a l e sun t , î n t r ' o m ă s u r ă m a i

mica s au mai m a r i , comice,

06 oseată Din ciclul „Renaşterea"

Acum aş vrea ceva venit anume Pentru mine ;

Un fel de'nştiinţare de mai bine Adusă pe pământ din altă lume.

Ceva aşa ca o lumina nouă Şi adânca

Rostogolită dintr'un vârf de stâncă Peste-o câmpie dornică de rouă.

Să-mi scalde, pe figura, obosita Mea paloare,

Şi să-mi aprindă iarăşi în pâr soare Şi'ncredere'n viaţă, ca ursita.

Să-mi prelungească liniştea'n lumină, Şi'n căldură

Să-mi înflorească trandafiri pe gură Şi crini în gând de a p ă cristalină.

Să-mi ia tristeţea binişor de mână Şi s'o ducă

Cu gesturi transparente de nălucă In vraja unui murmur de fântână.

Eu să privesc cu stranie candoare Toate-acestea,

Să le'nţeleg intuitiv povestea. Şi s ă m ă pierd în calda lor vâltoare.

N. DAVIDESCU

m a r e , t o a t e opere le de Ia Ar i s to fan la

B a u m a r c h a i s . F ă r ă n ic i u n risc, v o m sus ţ ine că g r a d u l d e n e a c t u a l i t a t e , la o r i ca re ope ră l i t e r a ră , cu s u b s t r a t social (de m o r a v u r i ) , e î n r a p o r t d i ­rec t cu cronologia . Astfel , o c o m e ­die de B e a u m a r c h a i s , fă ră să fie s u ­pe r ioa ră , d in p u n c t d e v e d e r e d r a ­ma t i c , une i a ar is tofanice , a r e a v a n ­ta ju l de a se face m a i u ş o r în ţ e l easă şi gus ta t ă , p r i n a p r o p i e r e a c rono lo ­gică, de spec ta to r i i m o d e r n i . A s e m e ­nea opere n u t r e b u e însă j u d e c a t e d u p ă t r e a p t a d e in te l ig ib i l i t a te a s t ă ­r i lor sociale descr ise , ci d u p ă p u t e ­rea d r a m a t i c ă şi semnif ica ţ i i le p s i ­hologice. Es t e d r e p t că de t r ac to r i i t r ad i ţ i ona l i ai comed i i lo r pol i t ice ca rag ia l i ene se î n v e r ş u n e a z ă să d e ­n u n ţ e şi super f i c ia l i t a t ea lor, s u b r a p o r t u l e sen ţ e lo r m o r a l e . U n T r a ­h a n a c h e , P r i s t a n d a , A g a m i ţ ă , C a ţ a -vencu , etc. , s u n t des igna ţ i ca s i m ­plişt i , schemat ic i , nesemni f ica t iv i . P r i n r u t i n a p ro tagon iş t i lo r , ca r i i - au înca rna t , f igur i le lo r pa r , la p r i m a vede re , mecan ice . De aci şi neces i ­t a t ea u n e i înoi r i r eg i sora le , ca să le dea u n a e r de n o u t a t e , d e inedit . . .

Aces t p u n c t de v e d e r e , p a r e - s e , a d e t e r m i n a t s fo r ţ ă r i l e noi i d i rec ţ i i . F ă r ă să t ă g ă d u i m î n d r e p t ă ţ i r e a p r o ­cedăr i i , c r e d e m că pe r sona je le d i n „O sc r i soa re p i e r d u t ă " con ţ in î n e le însele , o ps ihologie des tu l de boga tă , ca să p o a r t e s â m b u r e l e u n u i d r a m a ­t i sm p u t e r n i c . „O sc r i soa re p i e r d u ­t ă " n u e o comedie ca re da t ează , a-dică de v a l o a r e s t r ic t i s tor ică . E a p u n e î n m i ş c a r e r e s o r t u r i l e p e r m a ­n e n t e a le pa s iun i l o r omeneş t i , l ega te de condi ţ ia pol i t ică . Ca şi „ T a r t u f e " , ca re înfă ţ i şează s u b aspec t local şi is toric, o a n u m e n u a n ţ ă d e ipoc r i ­zie, comedia rev izu i r i i cons t i t u ţ io ­na le , d e Carag ia l e , f ixează u n m o ­m e n t t r e c ă t o r a l r ea l i t ă ţ i l o r n o a s t r e sociale. C o m p a r a ţ i a p o a t e fi d u s ă m a i d e p a r t e , r e l evându^se că, s u b aspec tu l l ab i l al r ep rezen t ă r i l o r , se a scunde , în a m â n d o u ă comedi i le , o p e r m a n e n ţ ă suf le tească , d e i n t e r e se şi pa s iun i omeneş t i , în pofida evo lu ­ţ iei g u s t u l u i l i t e ra r . Cu sau f ă r ă a-d a p t ă r i scenice la aces t e c e r i n ţ e v a ­r iabi le , ope re l e d e s u b s t a n ţ ă p e r m a ­n e n t ă îşi d a u n e c o n t e n i t la ivea lă v i r tu ţ i l e . In c o s t u m u l d e l à 1884 s a u din 1939, P r i s t a n d a , C e t ă ţ e a n u l t u r ­m e n t a t şi Ca ţ avencu , — ca să n u m a i n u m i m şi pe cei la l ţ i „ e ro i " a i comedie i lu i Cairagialle, — cu r e g i -su ră abi lă s au s t ângace , rez is tă d e ­oarece c r i s ta l i zează s t ă r i m o r a l e şi sociale de epocă, d a r şi p e n t r u că po la r i zează şi r e a l i t ă ţ i l e sociale con­t e m p o r a n e ; şi m a i ales , f i indcă s i n ­te t i zează e s e n ţ a p e r m a n e n t ă a p a ­s iun i lo r pol i t ice .

Nuntă'n lumea mare

de N. CREVEDIA In zilele acestea atât de

mâhnite, în mica republică al­bastră a literelor noastre, a avut loc un eveniment fericit, al cărui principal erou a fost un scriitor, George Dorul Du­mitrescu, camaradul şi prie­tenul nostru al tuturora.

Aţi ghicit că fericitul eve­niment nu putea fi altul Hecât o nuntă şi, pentru cei cari nu ştiu mai multe, destăinuim că la ora aceasta. prozatorul idilelor şi al sfâşietoarelor toamne basarabene, visează lângă mireasa lui, care i-a a-dus nu numai cornul unei iubiri abuiidente şi cuminţi, dar şi o casă, în care liniştea atât de necesară unui scriitor se va simţi numai bine. Noi asm susţinut întotdeauna că artiştii, în marea lor majori­tate, sunt oameni perfect a-şezaţi şi iată-l pe ultimul ado­rabil boem din generaţia noastră că a intrat şi el în rândul celor civili şi bătătar-nici. Nu, nu — grăim şi acum — marile stricăciuni şi risipe din lume nu scriitorii le-au făcut...

Dar, cu toate că pe vremuri oamenii politici îşi dau la ga­zetă toate evenimentele lor mari şi mai mărunte, iar publicul unanim al planetei cunoaşte toate micile impu-dori ale ultimei mici stele de cinema — ca să nu mai vor­bim de marile noastre dive delà revistele de vară ! — n'ar fi fost, totuşi, mai potri­vit să fi stins odată cu ultimul vals delà cununia amicului nostru şi epitalamul acesta în proză ?

Vedeţi, în poemul de Du­minica trecută, a mai interve­nit un personagiu şi deaceea ţinem cu tot dinadinsul, să-l relevăm. Nunul mare al aces­tei idile a fost... un editor, d. Petre Georgescu, directorul puternicului bastiment de edi­tură românească şi care, ca un Grasset în Franţa, e dublat şi de un scriitor şi om de foarte clare idei sociale.

Iată, deci, că trăirăm să ve­dem şi miracolul acesta, în ţara noastră : un editor cunu­nând pe un poet !

Intre scriitori şi critici, ra­porturile sunt fatal agresive, prin însăşi natura lor. Aceştia din urmă, şi prin situaţiunea lor oarecum oficială şi prin rolul de agronomi ai câmpului literar (pâine au mâncat oa­menii şi fără Academii de a-gricultură, iar Homer şi Vir-giliu nu sunt produsul niciu-nui cenaclu !) — sunt într'o poziţiune vădit superioară faţă de masa umilă de brad. Şi a-cest drept, probabil, crea pe vremuri unui Maiorescu şi în­datorirea estetică de-a ajuta pe un Eminescu şi pe un Cer­na să se înnalţe în viaţă, iar pe un Brătescu-V oineşti şi pe alţii îi lua discret cu dânsul, să viziteze străinătăţile.

Astăzi, critica nu mai ajun­ge ministru şi valorile literare, presupunând c'o mai frecven­tează, se mulţumesc cu fuma­tul unei conversaţii mai mult sau mai puţin olimpice, ori cel mult cu ingurgitarea câte unei donicioare de bere, un­deva în jaful de mititei al unei grădini...

Şi relaţiile dintre scriitori şi Gutenberg au fost întot­deauna sângeroase. Marii scrii­tori, cel puţin la noi, n'au putut niciodată trăi din pro­dusul frumuseţilor lor. Şi există o certitudine în aceste raporturi : deoparte, blindat în t r 'un palat, editorul, negus­tor pur, fără nicio pregătire intelectuală şi fără niciun har decât acela al câştigului — de cealaltă, scriitorul, cu mor­mântul său de slove şi iluzii.

O editură, în afară de api­cultura de slove pe care o face, ar putea adăposti în bi­rourile sale, ca slujbaşi, co­rectori, referenţi, consilieri, inspectori, traducători, etc., o mulţime de oameni de litere. Orice gospodină care prezintă unei edituri o traducere, e ac­ceptată, ba cu timpul cucoa­nele acestea, distinse, pătrund în ordinul superior al litere­lor, şi noi, eleganţi faţă de sexul de lămâiţă, le tolerăm, la infinit. (Amintim că 1. E . Torouţiu — academician, e drept şi cu aceasta am spus tot despre meritele sale în

(Urmare în pag. ultimă) (Urmare Ы pagina 7-a)

UNIVERSUL LITERAR 7 Octombrie 1939

C R O N I C A L I T E R A R A S ă î n c e r c ă m a c u m , l a s fâ rş i ­

tu l cons ide ra ţ i i lo r n o a s t r e , să p r i v i m e r m e t i s m u l ca u n p r e ţ de r ă s c u m p ă r a r e a poeziei , î m ­po t r iva mor ţ i i . S i m b o l u r i l e m o r ­ţii a m a r ă t a t că sun t , fă ră p a ­r adox , aceleaşi c u a le v ie ţ i i : a-pe le biologice, a lbi i le g e r m i n a ­t ive p e u n d e c u r g e f luv iu l d e ­veni r i lor , al u m b r e l o r une i g e o ­me t r i i , a l e u n e i Fizici . Ceea ce n a ş t e şi c reş te , îşi î m p l i n e ş t e e-vo lu ţ ia î n m o a r t e . „O poezie cu obiect.. . — p r e v i n e d. Ion B a r ­bu, — m i - a r înşe la a m b i ţ i u n e a . O poezie cu obiect c re iază n e c e ­s a r o Fiz ică s a u o Re to r i că (ace-laş lucru) fo rme î n c h e g a t e fa ţă de v ia ţ a sp i r i t u lu i " . Poez ia t r e ­b u e a p ă r a t ă deci, d e aces te „ for ­m e î n c h e g a t e " , p r e c u m şi d e n ă ­p ă d i r e a acelei „ d u r e r i d iv iza te" , căre ia poe tu l i-a găs i t ca t i m b r u „c impoiu l v e ş t e d " s au „ f lue ru l în d r u m " . „ P e t e l e d e i n f e r n " şi „vă i le r ă c o r o a s e " t r e b u e s c însă t r e cu t e ! C u m ? D u p ă c u m v ia ţ a biologică a re ace laş s imbol cu m o a r t e a rea lă , la fel „v ia ţ a sp i ­r i t u lu i " , p e c a r e o invocă d. Ion Ba rbu , a r e analogi i le ei cu o m o a r t e g â n d i t ă ca o r ea l i za re a ş t i in ţe i abso lu te . M o a r t e a fi lo­sofilor, des igur , la c a r e se r e f e ­ră Soc ra t e s când s p u n e că a fi-losofa î n s e a m n ă a t e p r e g ă t i să fii în m o a r t e . Şi i a ră ş i d u p ă c u m în v ia ţ a sp i r i tu lu i n u i n t r ă n i ­mic din v ia ţ a biologică, d e a s e -

m e n i î n m o a r t e a filosofică n u p ă t r u n d e n imic d in i m p u r i t a t e a m o r ţ i i rea le . P e n t r u c ă , — n e i n -s t r u e ş t e acelaş Socra tes , — e-x i s tă u n mi j loc p r i n care l e p ă ­d ă m t o t ce a v e m i m p u r , ca şi când a m v i n d e ceva d e ca re v o ­im să n e scăpăm, — şi v a l o a r e a o b ţ i n u t ă în b a n i a r fi cea p u r ă . I n ex i s t en ţ a m a t e m a t i c ă a sumei, în cons i s ten ţa ei v i r t ua l ă , l a c u ­na ră , c ine m a i r e c u n o a ş t e „ o -b iec tu l î n c h e g a t " jus t i f ica t iv? Şi P l a t o n ne s p u n e c ă Soc ra t e s a s tabi l i t o s i n g u r ă m o n e d ă v a l a ­bi lă de s c h i m b : gândirea p u r ă , (fronesis). Aceas t a es te poa t e p r e ţ u l cu ca re s e v â n d şi se c u m ­p ă r ă în sine, p lăcer i le , t r i s t e ţ i l e ,

t emer i l e , ca şi î n ţ e l epc iunea , cu ­ra ju l , d r e p t a t e a , — c u u n cu ­vân t , s e rea l izează s t a r e a c u r ă ­ţ i r i i de pa t imi , de acele r ă t ăc i r i şi î n v e c i n ă r i cu „ob iec te l e" ca ­re u m b r e s c p u r i t a t e a . D a r d o c ­t r i n a pu r i t ă ţ i i n u v e n e a oare , ch ia r la P l a t o n , m a i de d e p a r t e , d in m i s t e r e l e e leus ine? Ze i ţ a n u p r imea , î n t r ' a d e v ă r , în h a r u r i l e mor ţ i i , decâ t p e cei ce î m p l i n e a u r i t ua lu r i l e pur i f icăr i i . D o a r p e

aceşt ia , îi a şeza Hades , la b a n ­che tu l ce lor p u r i , ( sympósion tom hosoion) , î n c u n u n a ţ i cu flori şi g u s t â n d d in be ţ i a e t e r n ă !

In i ţ i e r ea în m i s t e r e l e e l e u s i -m e p a r e a-^şi de svă lu i s ec r e tu l în aces t r i t ua l al vânză r i i „ p a t i m i ­lor" , p r i m i n d în s c h i m b m o n e ­da gând i r i i p u r e . Si n e e x p l i c ă m de ce in i ţ i e rea r ă m â n e a con t i ­n u u o t a ină , dacă n e a m i n t i m cât d e g r e u i-a fost t â n ă r u l u i d in Evanghe l i e , p r e t e n d e n t la î m p ă r ţ i r e a cerur i lo r , să-ş i v â n d ă ave r i l e ! Aces t ea e r a u m u l t e şi mar i , — şi c â t e aver i , a t â t e a p a ­t imi! T â n ă r u l a p leca t , fă ră să î nche ie t â r g u l . I n i ţ i e r ea n u s'a făcut .

O astfel d e v i n d e r e încea rcă poezia e r m e t i c ă , a t â t p r i n n ă z u ­in ţa ei la v i a ţ a în sp i r i t , cât p r i n însăş i în fă ţ i şa rea ei t ehn ică , p r i n ceea c e se v e d e că e s t e la p r i m u l con tac t cu ea. L a acel contact , î n ca re m e n t a l i t a t e a c o m u n ă exc l a ­m ă : „ N u în ţ e l eg n i m i c ! "

Să n u fie o a r e s e m n de r e u ­şi tă a „vânză r i i " , d e î n v ă l u i r e rea lă în spir i t , a cea s t ă m ă r t u r i ­s i re că n u se v e d e n imic , acolo u n d e t o c m a i este ceea ce trebue să fie? Şi c e s ' a r p u t e a v e d e a î n t r ' o poemă , ce a r t r e b u i să se în ţe leagă , imed i a t ? Ceeace d e ­t e r m i n ă în concre t , cuv in te le? Pe isag iu , emoţ i i d i rec te , cu r s i ­v i t a t e a ide i lor? D a r poe tu l t o c ­m a i p e aces tea n u voeş te să a-r a t e că le m a i posedă! P e a c e s ­tea l e -a vândut, p ă s t r â n d în s c h i m b moneda ideie, p r e ţ u l lor î n absolu t . Şi a t u n c i es te f iresc să p a r ă o poemă , u n c â m p n e a ­s emăna t , ace lora ca r i n u soco­tesc va loa rea a b s t r a c t ă a s e m ă ­n ă t u r i i . S ă l u ă m în cons ide ra re , o astfel de m i r i ş t e : Melo, de d. S imion S to ln icu .

Smulge-mă din insula in drapuri /ameţită,

Smulge-mă din radă, lăută fără ugere, Vreau tartina mea de crepuscul şi

(ducere ! Impresar de smoală cu morfină 'n

[copite ! Falangele de strune vor fi fără solist— S i 'n cutAi de viori deretecau

[neveste ! Eu, toamnelor marine dau zece albe

[veste, Iar una amanet, Havanei, pentru

[Christ !

Noi, muzicile lumii plimbăm după [sextant ;

Catargele întind un fir de-argint I^irastru",

Băiaş, la orice braţ, îmi este câte-un [astru

Când noaptea 'mbie mării un geămat Iţărmurean.

Preţul răscumpărării Doar un linx de vals ţin cuştilor de

/besne Cu albatroşi hrănit şi ţesălat de regi ; Linului căluş se gudură cu negi Şi linge ntăiu 'n zori soarele pe glesne.

Mâini de bronz ce îngerii funebri vor [s'anine

De arcă. amputa-vom, să-şi sufle 'n [pilitură,

Voluptatea malurilor o 'nstrugarare [dură ;

Delfinii, constelate strapontine.

( P o d Eleat , pag . 26)

N u ne î n ş e l ă m dacă socot im „Melo" , p r i n t r e poezi i le î n c a r e c i t i torul c o m u n m ă r t u r i s e ş t e că n u în ţe l ege a p r o a p e n imic . Şi to tuş i aici s e află t o c m a i ce c a u ­tă el: anecdo tă , pe isagiu , s e n t i ­m e n t , h u m o r ! E l e m e n t e cu ca r e poe tu l n u avea însă ce face în s t a r e a lor b r u t ă , şi le -a p r e ­sch imba t , r e ţ i n â n d doa r t i pa ru l , pos ib i l i t a tea lor, la î na l t ă t e n ­s iune . Ce es te m a i facil de f ixa t p r i n t r e r e p r e z e n t ă r i l e i m a g i n a ­ţiei m o d e r n e decâ t f igura c i r cu -lab i lă a u n u i violonis t c e l e b r u (Melo), p e r s o n a g i u c a r e t r e c e d i n m e t r o p o l ă în me t ropo l ă , d in con­t i n e n t î n con t inen t , î m p i n s de d e m o n u l muzic i i , d e v e n i t m e s e ­rie? P e r s o n a g i u l es te d e c i n e ­matograf ! P e poe t îl i n t e re sează

p a r t e a de des t in , ceea ce c r i s t a ­l izează l ăun t r i c , d incolo de a n e c ­do tă şi p i to resc! P e r s o n a g i u l lui va fi u n h a l u c i n a t p ă r ă s i n d usca ­tu l b u r g h e z , confor tu l , i n su l a ,— în d r a p u r i a m e ţ i t ă ! H r a n a lui n u es te pâinea ci C u v â n t u l , — l ă u ­t a n ' a r e uge re , — t a r t i n a es te de „c r epuscu l şi d u c e r e " . Cui a l t ­cuiva să se ad re seze s p r e a p o r ­n i p e Ocean , d e c â t d e m o n u l u i , i m p r e s a r „cu m o r f i n ă ' n cop i t e?" Adas t ă u n d e v a o r h e s t r e —• fa­l ange de s t r u n e , — fără el, — solist, — p e c â n d v io lonis tu l se lasă r ă s fă ţ a t de femei , — care d e g r a d e a z ă melosu l , de r e t ecă în cut i i de vior i ! M o d e r n u l Or feu

îşi p r e g ă t e ş t e febr i l f racu l de concer t , — ves te l e a lbe — g a t a de p l eca re , — t o a m n a p e m ă r i .

D in c r u d ă fantez ie va lăsa u n a d in m u l t e l e a m a n t e , în H a ­vana , — să se facă acolo c ă l u ­g ă r i ţ ă , — amanet . . . p e n t r u Chr i s t — sp re a ispăşi p ă c a t u l de a fi î nce r ca t să-1 t e n t e z e şi să - i u m i ­lească des t inu l !

Muzica se va d i s t r ibu i î n l u ­me , d u p ă l ini i le vapoare lo r , —

d u p ă s e x t a n t ! So l ida re cu t r a n s ­f igu ra tu l că lă tor , — fr inghi i le ca t a rge lo r dev in înse le coa rde din cea m a i b u n ă fabr ică „ P i -r a s t r o " . Aş t r i i s t au de pază şi s lujesc (băiaş) pe călă tor , — f e -r indu-1 să n u se îndu ioşeze la a-m i n t i r e a femei i p ă r ă s i t e î n H a ­v a n a — g e a m ă t ţ ă r m u r e a n . I n cuşca besne lor , d e m o n u l me lod ic dev ine apr ig , — lynx , f iară ce n u se domes t i ceş te , — se h r ă n e ­ş te cu des t i nu l poe ţ i lo r — a l b a ­troşi , — şi v r e a să fie „ ţesă la t de r eg i " . D o a r l â n g ă că luş se g u ­d u r ă şi, s e m n al îndup lecă r i i , — l inge „soare le p e g l e sne" . Ce i -ar m a i p u t e a opr i d i n d r u m ?

F a t a l i t a t e a de a r înce rca să- i o-p rească — înger i i funebr i , — i -ar t ă ia m â i n i l e c â n d ar cu ­p r i n d e ba rca , r ă m â n â n d să-şi i s ­păşească v ina d e a-1 p re fe ra p e mal , — suf l ând în r a n a - p i l i t u -ră, — des făcu tă ca u n s t r u g u r e . In l a r g u r i , delf ini i s ingur i să fie audi tor i , — cons te l a t e s t r a p o n ­t ine!

P r i n i m p i e t a t e a comisă, de a t r a n s f o r m a în p roză u n p o e m , — răvăş i r ea g răd in i i celor o su t ă de ir işi , — n e - a m a s igu ra t cel p u ţ i n b u n ă v o i n ţ a l ec to ru lu i . L - a m î n c r e d i n ţ a t că ex i s tă ceva, acolo u n d e el nu vedea n imic , şi a n u m e i - am d o v e d i t că es te tocmai ceea ce el p r e f e r a să fie: cad ru şi ac ţ iune . P e d e a s u p r a s'a ivit c a p t i v a n t şi e rou l fo togenic : Melo! L ipseş te doa r au togra fu l , — s u p r e m ă p a r t i c i p a r e la c o n ­cre t ! Câ t e l u c r u r i c a r i n u fac t r e b u i n ţ ă p o e t u l u i şi p e ca re l e -a vândut cu p r e ţ b u n ! Din toa te , doa r ide ia m a i s t ă rue , d u h d e a ­s u p r a apelor , — pes t e şi s u b „cons te la te s t r a p o n t i n e " .

Să s u p u n e m a ten ţ i e i şi a l t caz, u n d e anecdo ta şi pe i sag iu l l i p ­sesc în m o d n a t u r a l , — a ş t e p -t â n d u - s e în s c h i m b să fie s e n t i ­m e n t , — b u c a t a „Ore" , a ace lu -iaş poet .

Unde păşeşte el, pune Şi cerul mila — D a r nu stă 'n şea de aur „N'aude,

[N'avede", Porunceşte p i t i c i l or să m'afunde 'n

[rezedé, Nu-mi dă somnul pământului, nici

harul datu-mi-l'a.

Rugina lui mi-e luciu pe-armuri, când [o presară —

Iar eu n e ş t i u t o r u l c a n o a n e l o r din /stepe,

Eu, cu ce b o a n t e semne, falangelor /sir epe

Le cer, prin stropii tropotului, /luceafărul de seară !

Portret nu-i văd în boabele grănei şi'n [coluni,

Inelu-i lasă-amprentele elitrelor în vis :

Nu-i prins în fumul unor viori de [bectemis,

Nici bătut cu scufiile 'n vecernii, la /nebuni.

(op. cit. p a g . 21)

I a t ă cup r in su l u n o r „ o r e " de rugăc iun i , d e ne l in i ş t i t ă î n d r e p ­t a r e a min ţ i i sp re d iv in i t a t e . D u m n e z e u p o a t e fi c u m îl î n c h i ­p u i m : „ U n d e păşeş t e el p u n e şi ceru l mi l a" , d a r el es te cu t o t u l a l t ceva decâ t p l ă s m u i r e a d in b a s m e „ N ' a u d e , N ' a v e d e " §i, î n fond, „ n u s t ă 'n şea de a u r " . P e poet l-a c re ia t f ă p t u r ă ins ign i f i ­a n t ă — p e ca re pit ici i , îl a s ­c u n d în i e rbuşoa re , — rezedé , — nici h a r u l n u i-1 dă, — da r nici nu-1 lasă m u r i t o r de r â n d , — să se b u c u r e d e „ s o m ­n u l p ă m â n t u l u i " . Ceea c e ş t ie poe tu l , — d e s p r e d iv in i t a te , — sp re a-şi face u n b lazon es te r u ­gină, — s e m n med ioc ru , —• n e ­cunoscă to r al p rac t i c i lo r mis t ice , canoane le d in s t epe ruseş t i , —

poe tu l va cău ta cu s tângăc ie , „ lucea fă ru l de s ea r ă ' " o cale! Se c r ede că pe boabe le de g r â u s tă i m p r i m a t ch ipu l lui Chr is t ; ne insp i ra t , poe tu l nu-1 vede , — şi nici în p e n u ş u l sc l i ­p i to r al p o r u m b e i l o r — coluni . D u m n e z e u îşi p u n e pece tea i n e ­lu lu i d o a r p e a r ip i le v isului , — el i t re , — acelea c a r e d i spa r m a i uşor, fă ră u r m ă . D e fapt , nici oamen i i cumsecade , — al că ro r e ro i sm se des făşu ră în f umu l ţ igăr i lor , l ângă cut i i le de b e c t e ­mis , — t ab i e tu r i , — n u ş t iu m a ­re l u c r u desp re D u m n e z e u , — deşi se m u l ţ u m e s c cu p u ţ i n — şi nici ch i a r n e b u n i i nu-1 a u p r i n ­t r e ei, şi nu-1 lovesc cu scufi i le la ora de r u g ă c i u n e , — v e c e r ­nie , —- cu t oa t e că p e n t r u ei a r p u t e a să fie o r i c u m ar fi.

S p e r ă m a fi doved i t că în „ O r e " se a s c u n d e a ceva. Ţe lu l nos t ru a r fi să d e m o n s t r ă m că poe tu l avea d r e p t u l să c o m p u e c u m a compus , că, depi ldă , „ O r e " e ra necesa r să se în fă ţ i ­şeze astfel! Tot ce a m des f ă şu ra t m a i sus, ca g losare , es te u n m a ­te r i a l vândut de poet , sp r e a o b ­ţ ine, de m a i m u l t e ori , — ideia p u r ă a u n u i nu, în ce p r i ve ş t e cunoaş t e r ea desp re d iv in i t a t e .

Nu es te nici ca 'n b a s m e , — nu dă ha r , — nu a d o a r m e con­ş t i in ţa , nu a p a r e în r o d u l g r â u ­lui, nu s e og l indeş te î n p a n a p o -rumbie lu lu i , — nu coboa ră în

suf le te c o m u n e , nu se află p r i n ­t r e n e b u n i . — Aces t nu es te D u m n e z e u , fa ţă d e ontologia noas t r ă , — m a r e a neş t i in ţă ! i n or ice s e n t i m e n t de î n d e p ă r t a r e de D u m n e z e u , —• în a m ă r ă c i u n e a s te r i l i t ă ţ i i l ăun t r i ce , în d e s n ă -de jdea nea ju to ră r i i , — esen ţ i a ­lul a r fi aces t nu, t r ag ică af i r ­m a ţ i e pe p l a n u l ex i s t en ţ i a l . P e n ­t rucă a c c e n t u l c a d e p e ceeace gândim că n e l ipseş te . Aşa d a r c a r ac t e ru l necesar al poeziei se b i zue pe t e n s i u n e a ei a f i r m a ­t ivă .

Ex i s t ă poezia în m ă s u r a în ca r e a f i r m ă m în pr inc ip iu , sau g â n ­d im că se n e a g ă în p r inc ip iu . A -ceas tă v i r t u t e a a f i rmăr i i ,— m i ­s te r ioasă d e c l a n ş a r e de for ţă sp i ­r i t ua l ă c a r e cr is ta l izează b r u s c cuv in t e l e î n t r ' o p r iză abso lu t ă a a d e v ă r u l u i , es te de n a t u r ă i n i -ţ ia t ică! Câ teva cuv in te , t op i t e ca î n t r ' o f o r m u l ă magică , — ofici­ază in i ţ i e rea , p e n t r u s ăvâ r ş i r ea căre ia o s i l abă n u se p o a t e d e s ­face din ritm. P e aces t t e m e i u de s t r i n g e n ţ ă a f i rma t ivă se î n ­cheagă cele ma i m u l t e bucă ţ i , d in „ Joc s e c u n d " de d o u ă sau t re i s t rofe , — ca u r m ă t o a r e a „ A u r ă " :

Mire , văzut ca femeea, Cu părul săpat în volute, De Mercur c u m p ă n i t , n u de G e e a Căi lungi înapoi revolute ;

La conul acesta de seară. Când sufletul meu a căzut Şi cald, aplecatul tău scut II rupse ca pata de ceară.

Crescut, între mâini ca de apă , Ce lucru al tainei cercai ? Sub verdele lumilor plai, Arai o lumină mioapă !

In m o m e n t u l p r o p i c e a l i n i ­ţ ier i i în aura mis t ică , — neof i ­tu l p ă r ă s e ş t e p ă m â n t u l — Geea revo lu tă , — şi a lege m i r e i n t e ­lec tul , M e r c u r , f rumos ca o f e ­meie . E r a î n t r ' u n m o m e n t de căde re suf le tu l , şi s cu tu l zeu lu i l-a a p ă r a t sugându-1 în corpu l său as t ra l , ca focul o p a t ă de ceară . R a ţ i u n e a ş t e r g e pe t e l e ! A fost o cl ipă de a f i rma ţ i e , i n i ţ i a -t ică! Ce b u c u r i e a t a ine i a s i m ­ţ i t? Că v ia ţ a d u s ă p â n ă acum, în b io log ie ,—verde le l u m i l o r p l a i — a fost e roa re , — l u m i n ă m i o a ­pă! —- Nu î n t â m p l ă t o r î n c h e i e m p r i n aceas tă aură, în care tocmai se a r a t ă ceea ce se lasă la o p a r t e şi ce se r e ţ ine , ca poezia să fie p u r ă ! A s e m ă n a r e a cu zeul , pe cât e cu p u t i n ţ ă (homoiosis t h e o k a t à tô dyna tón ) în s f in ţenie , în în sp i r i t .

CONSTANTIN FANTANERU

Cronica ideilor

Tudor Vianu şi valoarea artei I n t e n ţ i o n a m m a i de m u l t să n e o p r i m

cu un c o m e n t a r i u p e m a r g i n e a căr ţ i i „Filozofie şi Poez ie" , a p ă r u t ă a p r o a p e i m e d i a t d u p ă cele două v o l u m e d e „ E s ­t e t i că" şt p u t â n d fi o p u s ă aces tora ca g r a d de î n ţ e l e g e r e a opere i de a r t ă . In evolu ţ ia gând i r e i es te t ice a d - lu i V i a ­n u a i n t e r v e n i t o î m p l i n i r e f irească Dacă în „Es t e t i că" p u n c t u l de v e d e r e al va lo r i lo r e r a î n t r e b u i n ţ a t doa r p e n t r u a d i sce rne metodo log ic f e n o m e n u l a r ­t is t ic , de as tă da t ă d i f icu l ta tea es te a-t aca t ă în plin, p e n t r u c ă n u se m a i u r ­m ă r e ş t e desc r i e rea t eo re t i că a opere i de a r t ă aşa cum ne apare şi a o o n d i ţ i u n i -lor car i o p r o d u c , astfel cum obicinuit le înţelegem, d a r se î ncea rcă însăşi î n ­t e m e i e r e a sa în sine, ad ică r a p o r t a r e a (metafizică) la abso lu t . Es te o o b s e r v a -ţ i u n e câş t iga tă p e n t r u filosofia m o d e r ­nă că î n t r e metaf iz ică şi v a l o a r e ex i s t ă o s t r â n s ă r u d e n i e func ţ iona lă . A t e î n ­t r e b a metaf iz ic d e s p r e u n fenomen , î n s e m n e a z ă a t e re fe r i la r e a l i t a t e a lui u l t imă , adâncă , la va loa rea în s ine p e ca re o p o a t e a v e a ; d u p ă c u m a vo rb i d e s p r e va loa rea în s ine a f enomenu lu i , — de e x e m p l u : a opere i d e a r t ă — es te to t u n a cu a t e î n t r e b a metaf iz ic a s u ­p ra lui .

Insă î nce rca rea de t o t d e a u n a a t u ­t u r o r meta f iz ice lo r a fost de a r e c o n ­s t i tu i l u m e a în esenţă , adică în u n i t a ­tea ei cen t r a l ă . Me tode l e î n t r e b u i n ţ a ­te , d i n filozofia ved ică p â n ă la Des­ca r t e s şi K a n t , de là K a n t la Husse r l , — au- fost va r i a t e , a ccen tu l căzând când pe r a ţ i u n e a induc t ivă , când pe

d e M I K C E A M A T E E S C U

in tu i ţ i a empi r ică , când pe e for tu l lo r conjuga t . Voca ţ iunea p e n t r u u n i t a t e şi p e n t r u to t a l i t a t e (deci p e n t r u absolu t ) , voca ţ ia aceas ta metafizică ce c a r a c t e ­r izează ţ i n u t a sp i r i t u lu i n o s t r u în m o d necesar , ch ia r dacă n u în m o d ob ic inu­i t sau în m o d man i f e s t — o r e c u n o a ­ş tem, ope ran t ă , la baza o r i că ro r d isc i ­p l i ne a le sp i r i tu lu i : biofizice s au s i m ­p lu noologice. Efec tu l ei coo rdona to r şi ca t a l i za to r i n t e r v i n e o r idecâ teo r i o epocă de v e h e m e n t e a t i t u d i n i f e n o m e ­n i s t e — c u m a fost ace ia a veacu lu i t r e c u t —- r e c l a m a o d i f e r en ţ i e r e a v a ­lori lor, ceiace î n s e m n e a z ă o a d e c v a r e a metaf iz ice i la sensu l h a o t i z a n t al f eno ­m e n u l u i , m a i p rec i s : o abd i ca re a sp i ­r i t u lu i de la metaf iz ică , o n e r a p o r t a r e a sp i r i t u lu i la absolu t . In aces t în ţe les scr ie d. V i a n u : „ P r o g r e s e l e ana l ize i a u a d u s p i e r d e r i l e s intezei . î n ţ e l e g â n d m a i b ine o r ig ina l i t a t ea ş t i in ţe i , a mora l e i , a a r te i , a vie ţ i i pol i t ice şi reUgioase, a m a j u n s să î n ţ e l e g e m m a i p u ţ i n în ce cons tă u n i t a t e a p r o f u n d ă a sp i r i t u lu i " . Aceas t ă „ u n i t a t e p r o f u n d ă a s p i r i t u ­lu i " , — p e ca r e P a r m e n i d e , P l a t o n , Desca r t e s şi Sp inoza c rezuse ră a o d e s ­coper i în „f i inţa r a ţ i un i i " , con t e s t ând or ice r e a l i t a t e în a fa ra r a ţ i une i , — deci n e a d m i ţ â n d d ivers i f icarea r e a l i t ă ­ţii şi i n d i v i d u a r e a ei f enomen i s t ă că ­t r e care î n d e a m n ă p l u r a l i s m u l m o d e r n şi p r a g m a t i s m u l îndeosebi , — es te e x ­pres ia , e ch iva l en t ă ca sens, v a l e n ţ e i metaf iz ice , necesa ră şi gene t i că o m u ­lui . „ U n u i om î n t r e g n u i se a s c u n d e n ic ioda tă u n i t a t e a l u c r u r i l o r şi ori ca re

a r fi spec ia l i t a tea care l-a fo rmat , a p ­t i t u d i n e a lu i p e n t r u t o t a l i t a t e va r ă m â ­nea aceeaşi .

U r m ă t o a r e l e r â n d u r i def inesc încă m a i p rec i s poz i ţ iunea p e ca r e se s i t u -iază g â n d i t o r u l r o m â n , în aceas tă s u ­p r e m ă î n c e r c a r e a s i s t emulu i s ău de es te t ică : u n a metaf iz ică , r a p o r t a t ă la n o ţ i u n e a d e va loa r e ca e sen ţ i a l i t a t e a b ­solută , n u la c â m p u l „spec ia l iza t" al va lor i lor , —• p e n t r u c ă , î n sensu l a u t o -nomiză re i şi a l spec ia l izăr i i n u m a i i m ­p r o p r i u p u t e m vorb i de „valori". „ F i ­lozofia es te însăş i s t ă p â n i r e a i n t e l e c t u ­ală a l umi i ca t o t a l i t a t e . I a r dacă, p e n ­t r u a a t inge p u n c t u l de v e d e r e f i loso­fic, se cere m u n c ă i n t ens ivă şi r ă b d ă ­toare , r e zu l t a t e l e acestei apl ica ţ i i n u s u n t f o r m a r e a şi c r e ş t e r ea u n o r a p t i ­t u d i n i speciale , c i educarea în adânci­me a întregului om" (pag. 12). Ce p o a ­t e fi însă „ e d u c a r e a în a d â n c i m e " a o-m u l u i şi c u m se r a p o r t e a z ă ea la apor ia opere i de a r t ă?

D. V i a n u a f i rmă , de as tă da t ă a t i -t ud ina l , „ p u r i s m u l " spec ia l i zan t a l v e a ­cului t r ecu t , a că ru i f i rmă f enomen i s t ă a m d e n u n ţ a t - o adesea în c ronice le n o a ­s t re . Dacă în „Es t e t i ca" a m î n t â l n i t î n ­deosebi pe c e r c e t ă t o r u l şti inţific, ap t să descr ie , i n t e r p r e t â n d sobru , f e n o m e n u l ar t i s t ic , î n l u c r a r e a desp re ca re sc r i ­em, ce rce t ă to ru l a cedat pasu l g â n d i ­to ru lu i , i n t e r p r e t a r e a a d e v e n i t cri t ică ia r conc luz iun i le : p u r t â n d pece t ea o r i ­g ina l i t ă ţ i i i dea t ive . R a p o r t a r e a a r te i la abso lu t p r e t i n d e a ş a d a r a n u m a i p r iv i f rumosu l ca o v a l o a r e a u t o n o m ă în sensu l specia l izăr i i f enomen i s t e la ca re a u to t î n d e m n a t , delà Aug . Compte , toţ i pozi t iviş t i i empi r i ş t i , —• d a r î nce r ­ca re d e a se î n t e m e i a metaf iz ic a r ta , adică de a-i afla va loa rea î n s ine. Din aces t p u n c t de vede re , ad ică al v a l o r i ­lor c a d o g m e i r educ t ib i l e , fami l ia re , ca f ina l i ta te , abso lu tu lu i , n i se p a r e că d.

V i a n u încearcă , în d o m e n i u l estet icei , aceiaşi ope ră u r i a şă pe c a r e u n M a x Sche le r , u n Nicolai H a r t m a n n o î n t r e ­p r i n d în p l a n u l eticei , sau u n Adolf Re inah , în p l a n u l j u r id i c . R e j u d e c a r e a no ţ iun i i de va loa r e p r i n t r i m i t e r e a la e sen ţ i a l i t a t e , es te deal t fe l c o n t r i b u ţ i u -nea lui H u s s e r l şi a fenomenologie i , în u n g h i u l g â n d i r e i c o n t e m p o r a n e ; încâ t o j u s t ă î n ţ e l ege re a e for tu lu i anga ja t de d. V i a n u n u se va p u t e a ob ţ ine , î n a fa ra cons te la ţ ie i filozofice, s ch i ţ a t ă m a i sus . T r e b u e ev i ta tă , m a i cu s e a m ă aceas tă confuz iune : a u t o n o m i z a r e a ° -s te t ice i şi î n t e m e i e r e a f rumosu lu i ca o va loa r e în sine, n u î n s e m n e a z ă d i fe ­r e n ţ i e r e a lui de r e s tu l r ea l i t ă ţ i i feno menale. Specif icul ope re i de a r t ă mi se poa t e confunda cu „spec ia l i za rea" con ţ i nu tu r i l o r a r t i s t ice , în sensu l s epa ­ră r i i lor de c o n ţ i n u t u r i l e a l to r ş t i i n ţ e f enomen i s t e . N u în sensu l f enomenu lu i ope rează cenzu ra metaf iz ică a v a l o r i ­lor, deci î n sensu l abso lu tu lu i ; dacă e p e r m i s ă r e a m i n t i r e a d i s t inc ţ iune i k a n t i ene : în sensu l numeral.

Astfel î n ţ e l e g e m a f i rma ţ iun i ca ce le u r m ă t o a r e : „ N u t ă g ă d u i m ex i s ten ţa u n o r concepţ i i de sp re rel igie , filosofie şi a r t ă ; s t i l iza te d u p ă t i p u l special i tă­ţ i lor, ci n u m a i va loa rea şi o p o r t u n i t a ­tea u n o r astfel de concepţ i i " . Căci „o filosofie r e d u s ă la cunoş t in ţ a coordo­n a t o a r e a fenomene lor , o re l igie s i m ­pl i f icată la s impla ei func ţ iune s e n t i ­m e n t a l ă , o a r t ă m ă r g i n i t ă la un i cu l ei e l e m e n t estet ic , sun t a lcă tu i r i m a i să ­race decâ t acele fo rme de filosofie, r e ­ligie şi a r t ă ca re î n t r e ţ i n l egă tu r i î n ­t r e ele şi a j u n g p r i n î n r ă d ă c i n a r e a lor în t e r e n u l c o m u n ca re le h r ă n e ş t e , la î n t r e a g a lor p l e n i t u d i n e " (op. ci t . 14).

î n c e r c a r e a p e ca re a făcu t -o r o m a n ­t i s m u l de a „so l ida r iza" va lor i le , pe ca le de a se „ a u t o n o m i z a " în sensu l p u ­r i s m u l u i f enomen i s t şi pozi t iv is t a l

veacu lu i t r ecu t , es te r e l u a t ă „ m o r e meta f iz ico" de că t r e d. T u d o r V i a n u . In câ teva cap i to le subs t an ţ i a l e ( „ P o e -ezie şi Mito logie" , „Poes ia filosofică", „Filosofia ca poésie") , cu c o m p e t e n ţ a şi e r u d i ţ i u n e a la ca re ne -a d e p r i n s a u ­to ru l „Es te t i ce i " — s u n t ana l i za te con -d i ţ iun i l e po t r i v i t c ă ro ra se i m p u n e c o n -c luz iunea că acelaşi c o n ţ i n u t de va lor i sp i r i t ua l e poa te fi e x p r i m a t fie p r i n in tu i ţ i i l e poesiei , fie p r i n abs t rac ţ i i l e filosofiei. Ni s'a a r ă t a t astfel că d e o a ­rece c o m u n i c ă p r i n r ădăc in i l e lor, p o e ­sia n ' a r e nevoie să î m p r u m u t e c o n ţ i n u ­t u r i l e d o c t r i n a r e a le filosofiei, p e n t r u a-şi desch ide d r u m u l că t r e reve la ţ i i l e cele m a i adânc i a le sp i r i tu lu i . In r a ­m u r a ei ca re n u s'a pozi t iva t , ca re n u s'a consac ra t ce rce tă r i i f e n o m e n e l o r şi n ' a deven i t ş t i in ţă , filosofia r ă m â n e î n ­ce rca rea de a cunoaş t e absolutul. P o e ­sia a d e v ă r a t ă şi m a r e a poés ie p ă t r u n d e şi ea p â n ă în sfera absolutului, pe ca re îl mi j loceş te însă n u a t â t î n fo rma c u ­noaş te r i i , câ t î n a c e e a a e x p e r i e n ţ e i . Şi n u p r i n a j u t o r u l r a ţ i un i i şi a l concep­telor , ci p r i n ace la al fan tas ie i şi a l i n ­tu i ţ i i lo r" (pag. 87). A f i r m a ţ i u n e a făr cută m a i î na in t e , a p a r e î n t e m e i a t ă : „ A d e v ă r a t u l a r t i s t n u se o p u n e d i l e ­t a n t u l u i p r i n spec ia l i t a tea , ci p r i n i n ­t e g r i t a t e a sa. Imag in i l e p a r t i c u l a r e a le a r t e i s u n t t o t d e a u n a s u s ţ i n u t e d e u n sens u n i v e r s a l al l uc ru r i lo r , în câ t c ine

i n t r ă î n t r ' u n con tac t po t r iv i t cu ele, s t r ă b a t e p â n ă la pe r spec t i va de t o t a l i ­t a t e a l u m i i şi a vie ţ i i . D. V i a n u c i tea ­ză adecva t v o r b a lui M a l l a r m é , care z i ­cea că „îi l ipseş te or ice c o m p e t e n ţ ă , în a fa ră de abso lu t " . P r i n rădăc in i , ad ică în sensu l abso lu tu lu i , a r t i s tu l şi g â n d i ­to ru l î n t r e p r i n d aceiaşi ope ră c re i a toa -re de cunoaş t e r e a rea l i t ă ţ i i u l t i m e .

1) „ F i l o s o f i e ş i p o é s i e " , e d . „Famil ia". , O r a d e a , 1Ф37, p a g . 9.

7 Octombrie 1939 UNIVERSUL LITERAR 3

Pe u n d e ca lea pasul , se ridică un cântec lin ca foşnetul de brazi. Suspină 'n glod o tâmplă de Vlădica sau, lung, şopteşte m â n a unui cneaz.

Din or 'ce sfânt r ă sa re o troiţă şi-un lan de g râu din pieptul unui dac . E poate-o frunte g r e a de jupâni ţă urciorul pus, la cină, în ce rdac .

Când plugul se înfige dârz in brazde un S t râmbă Lemne spin tecă în lut. Dorm Feţi-Frumoşii'n crini, şi din obraz de Sânziene a lbe zarzări a u crescut.

Ce ochi s u r â d în floarea d e r ă su ră ? Ce trup d e fată t remură 'n rogoz? Pe u n d e treci, r ă d v a n e l e t recură la nunti şi la botez de voevozi.

Porneşte vânt prin trestii d u n ă r e n e să d u c ă duhul prinţului mrăjer, şi'n seri adânc i , nu luna sue-alene, ci c u ş m a basa rabu lu i , pe cer.

La denii, sub icoane bizantine cu Preciste în zâmbet daurit, îngenunchia t a l ă tu rea de tine se r o a g ă Ştefan-Vodă, p r e a smerit...

Vino şi-ascultă veacur i le Ţării cum trec p e drumuri , sea ra , d u p ă oi. Ascultă: nu bat clopotele zării, inima Ţării c â n t ă peste noi!

Ascultă: cu mioarcele şi cânii baciul mioriţii s u e colbăit. Ascultă: p l ânsă , ciutura fântânii din fund d e b a s m e scoate v e a c topit.

Ascultă: ruga s p u s ă la cu lcare de pruncul tău, cu g las tremurător, e-aceiaşi rugă l impede, p e care a u spus-o cnejii în ia tacul lor.

Priveşte: drumul ă s t a scris în v reme vine din morţi, din doină p a r e tras, -şi carul greu, ce 'n praful serii geme, e frate c 'un b ă t r â n iconostas.

Şi-acest plai v a s cu jocuri azura te cu care , tu poete, umbre teşi, cu p ragu l mânăstir i lor e frate şi c u ' o p i n c a a s p r ă d e p lăeş .

< - Í;V< ^

Provocare

Onor [ 1 . Sportiv: Cocoşul I I b P r i n a c e a s t a a v e m o n o a r e a

s a v ă p r o v o c ă m l a u n m a t c h d e f o o t - b a l l - m i u ţ a p e t e r e n u l Ţ ă c ă l i e , D u m i n i c ă 12 S e p t e m ­b r i e , o r a 4. d . a .

F i e c a r e e c h i p a v a a d u c e m i n g e .

A r b i t r u s e v a a l e g e p e t e r e n . L a trei c o r n e r e s e v a b a t e

u n u n s p r e z e c e met r i . E c h i p e i î n v i n s e c u 1 3 - 0 , i

s e v a l u a m i n g e a ş i e c h i p a ­m e n t u l .

H i p ! H i p ! H u r a ! C Ă P I T A N : T ă c h i ţ ă C o r c o d e l .

P R E Ş E D I N T E : N i c u P a n t a z e S E C R E T A R G E N E R A L :

L u t ă I o n e s c u C A S I E R : I z u G h i d a l e

C l u b s p o r t i v „ A l b a t r o s " F i l a r e t

T ă c h i ţ ă Corcodel şi Nicu P a n t a z e , cu ghe t e l e la sub ţ ioa ră , îşi a ş t e a p t ă ech ipa în colţ, l ângă băcăn i a lui P a p a -ianopol .

— Ei, ai d r a c u l u i ! ce n u m a i v in ăia ?

— T e p o m e n e ş t i că tocmai L u ţ ă cu mingea , ne -o face...

D o m n u l P a p a i a n o p o l scoate c a p u l in uşa p răvă l i e i sale cu de l i ca t e su r i şi-i î n t r e a b ă î n t r ' o doa ră p e voinici .

— Da ţ e b r e bae ţ i ca m e rog, u n d e ve d u ţ e ţ i cu g h e t e l e alea la sub ţ ioa re . La ţ i smer i e? L a baie , b re?

C ă p i t a n u l echipe i „ A l b a t r o s " p r i v e ­şte de jos în sus ba lo tu l de osânză, îşi a d u c e a m i n t e că tocmai a l a l t ăe r i a t o ­cit la i s to r ie pe T u d o r V lad imi re scu , şi scuipă p r i n s t r u n g ă r e a ţ ă , sf idător , d r e p t î n t r e g h e t e l e m ă s l i n a r u l u i fana­riot.

— A v e m m a t c h , şefule. Ma tch de foot-bal l p e Ţăcăl ie .

Din josu l s t răz i i a p a r gâfâ ind , încă t re i j ucă to r i cu şepci de l iceu puse ho ­ţeş te pe-o u r e c h e şi cu t r i cou r i bă l -ţ a t e p e s u b t u n i f o r m e l e de cu loa rea tu­t u n u l u i .

— Să ştii că dacă n u v ine Macis te , ne a r d e m — susp ină e legiac p reşed in te l e , r o n ţ ă i n d u - ş i ungh i i l e şi s a v u r â n d u - ş i tot deoda tă , ins igna de ca r ton d in p iep t : A.

D a r de d u p ă colţ a p a r e l e g ă n â n d u - s e

Itf iuţă p e Ţ ă c ă l i e m ă t ă h ă l o s fundaşu l echipe i porec l i t Macis te , ucen ic de fr izer ie şi s t â lp de­in c r ede re al campion i lo r din F i l a re t .

A c u m n u v ine L u ţ ă . Şi dacă n u a p a ­re el, „ A l b a t r o s u l " n ' a r e m i n g e .

— V ' a m spus eu — v o r b e ş t e ca u n b ă t r â n î n ţ e l ep t Ghida l i . U n aşa c lub ca al n o s t r u t r e b u i e să a ibă deja şi u n sediu . Mă rog, să facem ceva serios, î m i p lă t i ţ i m ie o cot izaţ ie pă l u n ă şi facem sediu la noi la magazin . . . Nu e o ideie ?

Cu toa tă ideia cas ieru lu i , L u ţ ă tot n u a p a r e .

Pan ică . — P o a t e că nu- i dă voie ta t ' su , că

ştii că i-a l ua t a l a l t ăe r i no te le delà l i ­ceu şi ce p r ă p ă d a fost...

— N u m a i de n ' a r zice ăia delà „Co­coşul A l b " că nu n e - a m p r e z e n t a t de frică...

— N ' a r fi b i n e să-i f l u e r ă m la p o a r ­tă ? — p r o p u n e u n u l . Cel p u ţ i n să n e dea m i n g e a să n u î n t â r z i e m .

P r o p u n e r e a se a p r o b ă . Cei şase t r e c pe Nifon. se opresc la o p o a r t ă v e r d e şi î ncep să tu r lu lu ia scă , s t â r n i n d l ă t r a t u l

di t î n t r ' o p a r t e cu s â r m ă g h i m p a t ă . D u p ă u m ă r u l de c ă r ă m i d ă al u n e i

case, p ă l ă r i a soare lu i s a lu t ă ce remon ios şi ga lben , u l i ţ e le p â n ă d e p a r t e .

P e - o f r â n t u r ă de zid, d e a s u p r a u n u i a r h i p e l a g de u r ină , o m â n ă p u ţ i n d i ­bace, a desena t u n cocoş cu plisc de pel ican. Deasup ra , aceiaşi m â n ă . a ca­l igraf ia t ana l f abe t :

C L U B U S P O R T C O C O Ş U A L B

Cei t re i a lba t roş i , însoţ i ţ i încă de vreo t re i p i t ic i c a p t u r a ţ i pe d r u m ca ga ler ie , au da t s â r m a la o p a r t e ş i - au i n t r a t m i r a ţ i că pe t e r e n nu - i d e c â t u n câine jegos, cu ochi bun i , ca re se a p r o ­pie d e ei, c iu l ind două u r e c h i de l icean t u n s n u m ă r u l zero şi b ă l ă n g ă n i n d o coadă ca u n H a r d m u t h .

D u p ă zid a p a r e însă u n ur iaş , r ă s u -c inndu-ş i i a rba u n u i î n c e p u t de m u s ­t a ţ ă .

— Cei cu voi m ă ne ică ? G ă l i g a n u l se ap rop ie şi m â n g â i e o-

b r azu l de sidef al p r e şed in t e lu i . A lba t roş i i s u n t câ t furnic i le şi N icu

de NEAGU RÄDULESCU

n ' a v e m t i m p , s t r igă s c u r t Gh i ţ ă G â t L u n g .

Tăch i ţ ă Corcodel aşeză c u m i n t e m i n g e a î n t r ' u n c e n t r u i m a g i n a r şi şopti lu i Ghida l i :

— Vezi că în t i ne n e e s p e r a n ţ a , că şt i i să dr ib lez i . E u î ţ i pasez ţ ie, t u dr i ­blezi doi, îmi pasezi mie , eu m a i d r i ­blez doi şi- ţ i pasez şi t r ag i la poa r t ă . Şi i n t r ă la om mă, să n u - ţ i fie frică. M'auzi t u ? Să n u - ţ i fie fr ică !

— Mă ! N u m i - e frică deloc ! o sa fac un joc de clasă ! — d â r d â i a ov re i a -şu l a t â t de t a r e că p a r c ă p i s t ru i l e de pe obraz i se s c u t u r ă şi cad jos pe m a i ­dan .

— Ce ѵо^ -jucaţi cu g h e t e ? — î n t r e ­bă m i r a t Usch;!:. C P «unte ţ i p r o ş t i ? P t i u ! P r o ş t i sun t m ă Vanghe le ! P ă i b ine bă noi j u c ă m ca în Span ia , cu p ic ioare le goale . N u se p o a t e să j u c ă m noi aşa şi voi al tfel , că ne loviţ i la ţu r -loaie. P u n e ţ i ghe t e l e l ângă gol. Hai , n 'auz i , mişcă !

Cei şap te se e x e c u t a r ă . —- D a r a r b i t r u ? — î n g â n ă u n a l ­

ba t ros .

unu i câine. In casă, d o m n u l Ionescu c iu leş te d e o d a t ă u rech i l e , se r id ică d in pa t î n t r ' u n cot şi a r u n c ă n e r v o s „Un i ­v e r s u l " .

—- Miţoooo ! N ' auz i cucoană ? Ia vezi că i a r au v e n i t go lan i i ăia să-1 ia pe fi-tu la folbal . Ia u i t e n e n e n u m a i poţi să- ţ i faci digest ia d i n cauza lor. Şi d ras t i c : b a g ă de s e a m ă să nu-1 laşi să p lece că îi r u p u r ech i l e . Să î n v e ţ e m ă -ga ru ' , că d i sea ră îl ascul t . î n ţ e l e s ?

D a r p â n ă când să-şi dep laseze coana Miţa ba toza ce lor nouăzec i de k i l og ra ­m e . L u ţ ă a şi să r i t p e r v a z u l feres t re i , ţ i n â n d s u b b r a ţ m i n g e a No. 4, cu două­zeci şi p a t r u de ben t i ţ e , ca p e u n cap al lui Miha i Vi teazu l , j u s t i f i cându- se coechip ie r i lo r :

— Nu v r e a bă să- i i n t r e 'n cap lu ' t a t a că a m ştofă de i n t e r n a ţ i o n a l !

P u ş i s u b p r e s i u n e , băe ţ i i a u lua t -o la goană , aşa c u m le stă b ine u n o r ade ­v ă r a ţ i foot-bal l i ş t i . D u p ă colţ s 'au opr i t b rusc , cu obraj i i ca miezu l de h a r b u z .

— Ascu l t ă bă ! — a spus Tăch i ţ ă Corcodel — n ' a r fi b ine să t r e c e m pe sub t ba l conu l lui Zozo ? Aşa, d o a r să n e v a d ă fa ta că p l e c ă m la m a t c h .

„ A l b a t r o s u l " a coti t deci în m o n o m pe o s t r a d ă a l ă t u r a t ă .

L a o fe reas t ră , capu l r o t u n d de l u n ă p l ină a lui Zozo, J u l i e t a ech ipe i şi e-levă la „ P o m p i l i a n " , a s u r â s ga leş şi-a t r i m e s o bezea, celor ş a p t e a r g o n a u ţ i ca r i t r e c e a u cu p i e p t u r i l e b o m b a t e şi 'n pas de zece Mai.

P e u r m ă , r e p r e z e n t a n ţ i i F i l a r e t u l u i au p o r n i t în t r ap , n e m a i o p r i n d u - s e de ­cât pe Ar ionoa ia , î n t r ' o s imiger ie , u n d e ş i -au î ncă rca t b u z u n a r e l e cu s emin ţ e .

Ţăcăl ie . U n m a i d a n ca o p ie le de vacă, î ng ră -

P a n t a z e de ab ia p o a t e să bâ lbâ i e : — N... n... nn.. . noi s u n t e m ăia cu

p rovoca rea . A m ven i t să ju.. . jucăm. . . n... n... noi s u n t e m echipa „ A l b a t r o s " .

— C u m ? — A... A... A l b a t r o s ! — Ce-i aia „ A l b a t r o s " m ă ? — se în­

c r u n t ă gă l iganu l scotocind p r i n b u z u ­n a r u n m u c de ţ i ga re .

Ech ipa i n t r ă în p ă m â n t . N i m e n i n u ş t ie ce-i a ia „ A l b a t r o s " . Nici ch i a r L u ţ ă ca re a găs i t c u v â n t u l

ăs ta î n t r ' u n d i c ţ iona r f r an ţuzesc , oda­tă c â n d scotea cuv in t e .

— P e m i n e m ă c h e a m ă Uşchi lă — se r e c o m a n d ă gă l iganu l — s u n t de f ami ­lie b u n ă şi împ l inesc de s f ân tu G h e o r ­ghe 19 ani . Z i voi s u n t e ţ i ăia ! B r a v a băe ţ i ! Zi v e n i r ă ţ i să a r d e m u n folbal . B u n nene , s ta i să gu i ţ băe ţ i i !

P u s e p a l m e l e pâ ln i e la g u r ă şi ţ ipă . G u l i v e r î n ţ a r a pi t ic i lor . — B ă ă ă ă ă ! Ia ven i ţ i bă ! Că u i t e

i p o c h i m e n e l e as tea d in F i l a r e t cică să j u c ă m folbal.

De d u p ă zid, a p ă r u a t u n c i u n cap , apoi a l t u l şi î n fine v r eo zece golani car i j u c a u acolo r işca.

R e p r e z e n t a n ţ i i m ă r u n ţ i ai F i l a r e t u ­lui se dos i ră u n u l d u p ă a l tu l şi to ţ i d u ­pă Macis te , ca re t r e m u r ă ca v a r g a şi e g a l b e n ca u n p o r u m b .

— Unde e căp i t anu l? î n t r e b ă Uşchi lă . T ă c h i ţ ă Corcodel , împ ied i când u-se,

se s t r e c u r ă î n g h e ţ a t în p r i m u l f lanc. — B a t e l aba 'ncoa ' !... Să ţi-i r e c o ­

m a n d . As t a e G h i ţ ă G â t L u n g , ăs ta e V a n g h e l e Mi l i t a ru , ăs ta e Gore Gingie , ăs ta e Lică a lu ' Chioru , ăs ta e Fa l că Pră j i tă . . . ă i la l ţ i i dăi în moaşe-sa . Şi a c u m faceţi go lur i l e . Ui te , u n u l colo l ângă zid şi u n u l ic i" .

— Da m i n g e n ' ave ţ i ? — a susp ina t Tăch i ţ ă Corcodel .

D in t a b ă r a a d v e r s ă Fa l că P r ă j i t ă a î n to r s capu l fioros.

— Băşică ?... Da ce, băşică, n ' ave ţ i voi ?

— Păi . . . în pro. . . — Mai b ine p u n e ţ i t oa t e ţoa le le l â n ­

gă gol şi m a i înce t cu m u z i c u ţ a , cá

— J u c ă m fără a r b i t r u — se răs t i Lică a lu ' Ch io ru — f lueră u n u ' din noi . U i t e aşa cu deş te le în g r a m o f o n A d u băşica.

Mingea e a c u m în c e n t r u şi Tăch i ţ ă Corcodel d r ib lează .

— Ai t u Nicu le ! — L a m i n e Tăch i ţ ă ! — Aşa Nicuşor ! — P a s ! P a s ! — Nu-1 lăsa Macis te ! — Ş u t ! Ş u t ! * — Dă- i cu capu l ! Vezi că te a tacă ! — A c u m ! A c u m ! S u n t aici Izu le! Tăch i ţ ă Corcodel , căp i t anu l , t r e ce pe

l ângă gă l igani i ca re n ' a u h a b a r de aşa ceva, d u c â n d m i n g e a când pe u n p i ­cior, când pe a l tu l şi b a t e p u t e r n i c în poa r t ă .

— Goooool ! ţ ipă fer ici t Macis te . — U n u la zero ! Goooool ! s a re în

sus şi L u ţ ă . — Goooool ! — mior lă i e şi u n bă ie ­

ţaş d in ga le r ie . — Bine e gol, s p u n e şi Uşchi lă şi

Gore Ging ie şi V a n g h e l e Mi l i t a ru . Da noi n u m a i j u c ă m . U i t e aşa . N e - a m

pl ict is i t . Noi j u c ă m ca în Spania . N e - a m pl ict is i t . N e ' c e m la r iscă.

— Pă i b ine şefule, aşa ne-a fost vor ­ba ? — î n d r ă s n e ş t e Nicu P a n t a z e să m o r m ă i e —• iscăli ţ i m ă c a r p rovoca rea că a ţ i m â n c a t bă t a i e cu 1—0 în m i n u ­tu l cinci şi că v ' a ţ i r e t r a s d u p ă t e ren .

— Noi bă ta ie? ! N u fii obrazn ic , bă Mucosu le ! Ai făcut mi l i t ă r i a ? Hai-? Ia fă- te încoa ' V a n g h e l e să le m u t ă m ăs to ra vasi lca! P u n e m â n a p e ţoa le bă ie te .

Alba t roş i i fac ochii m a r i i m p l o -rându-1 pa rcă pe Macis te să i n t e rv ină .

D a r s tâ lpu l c lubu lu i îşi s imte g e n u n ­chii de ceară ca ldă şi 'n pan t a lon i u n ş u r u b ca re se s t r ânge .

— Ce-ai cu noi n e n e ? N e n e Gh i ţ ă ! N e n e V a n g h e l e ! A m făcut noi ceva ? N e n e Gh i ţ ă !...

L u ţ ă şi cu Izu Gh ida l e p u n mâ in i l e la p iept ca înger i i .

— N e n e ! Nen icu l e !... G h i ţ ă Gât L u n g n u se lasă însă im­

pres iona t . — Vanghe l e . Ia şi băşica m ă ! Că i-o

duci lu ' n e p o t ă - t u . — Ui te -o ! D u p ă p ic ioru l lui Macis te , Gh ida l e

p r i n d e glas . — Hei d o m n u ! D o m n u ' vă rog ! Ce

sun t m a n i e r e l e as tea p e d u m n e a v o a ­s t r ă ? Nu vă conv ine scoru ' u n u ' la ze ­ro ? N ' a că noi vă d ă m cinci goa lur i de p o m a n ă ! Vă conv ine vă rog ? Iscă­l im i m e d i a t p rovoca rea că ne-a ţ i b ă t u t cu cinci la unu. . .

D a r c lubu l „Cocoşul A l b " d in Ţăcă ­lie, d i spa r e d u p ă zid, p i e r z â n d u - s e p r i n t r e ul i ţ i . ca şi când nici n ' a r fi fost.

— Nici cu zece la unu , n u vă convi ­ne? — ţ ipă d i spe ra t Izu Ghida le .

L u ţ ă , Nicu şi Tăch i ţ ă , au î n c e p u t să p lângă . î n t â i înce t . în su rd ină , apoi t a r e ca d in goa rne .

Când nu s'a m a i văzu t nici fir de praf d in adve r sa r i , Macis te a d u s p u m n i i la p i e p t şi-a desc leş ta t fălcile şi s 'a p o r n i t să u r le .

— Huooooo! H inghe r i l o r ! Huo , cio­f l ingar i lor . Ne -a ţ i l ua t ha ine l e şi m i n ­gea, ă! U n d e s u n t e ţ i că vă r u p picioa­re le ! H inghe r i l o r ! Ţăcălăgi i lor ! Las 'că o să vă a r ă t e u vouă!

* P e cerul Ţăcăl ie i a a p ă r u t luna . O

lună a lbă ca o teză da tă la m a t e m a t i c i . Ş a p t e o a m e n i mici , t r a g p e l ângă zid

ş ap t e u m b r e deş i ra te . U n s e rgen t f lue ră p r e l u n g , l u â n d u -

se p a r c ă la î n t r e c e r e cu locomot ive le F i l a r e t u l u i .

A lba t rosu l se t â r ă ş t e t ă cu t pe l ângă uluci .

— N u t r ece ţ i bă p ă Nifon! — ş u e r ă u n u l . Că n e a ş t eap t ă Zozo la f e reas t r ă şi ne v e d e aşa...

In colţ la băcăn ie d o m n u l Papaiano­pol s o m n o r o s t r a g e tocmai oblonul . T r e b u i e să fie unu .

— He! L u m e n o u ă b re ! Da ţe e cu voi bae ţ ica? — î n t r e a b ă m i r a t băca­nul , — ţe u m b l a ţ i n o a p t e a ' n i s m e n e si 'n cămase ca stafiile? Să n u reci ţ i , b re

: (Desenele autorului)

UNIVERSUL LITERAR 7 Octombrie 1939

Capodoperele muzeului Prado la Geneva I I — Şcolile străine

Albrecht Dürer Ф Autoportret (Prado)

Pic to r i i d in şcoala span io l ă n u e r a u s i n g u r u l p r i l e j d e a t r ac ţ i e , î n spa ţ i oa ­sele î ncăpe r i a le M u z e u l u i d e a r t ă şi i s tor ie genevez u n d e - ş i găs i se ră v r e ­me ln ică osp i t a l i t a t e . Sa la p r imi t i v i l o r f lamanzi , săl i le R u b e n s şi Tiz ian r i v a ­l izau în m a g n i f i c e n ţ ă cu o p e r e l e lui Velázquez , Greco ş i Goya, r eco l t ând j e rbe l e u n o r s u p e r l a t i v e î m p e s t r i ţ a t e de toa te d ia lec te le g lobu lu i .

I n t r e ce le două scene de v â n ă t o a r e în c ins tea î m p ă r a t u l u i Ca ro l -Qu in tu l , migă l i t e de C r a n a c h cu o me t i cu loasă feroci ta te , „ I sp i t i r ea s f ân tu lu i A n t o n " de H y e r o n i m u s Bosch d a r m a i a l e s a-pocal ip t ica v iz iune a lui B r u e g h e l — „ T r i u m f u l m o r ţ i i " — a t r ă g e a u a t â t a m u l -

Expoziţia delà New-York

de PAUL ЮКАСОѴІСІ

S e p a r e că e x p o z i ţ i a d e l à N e w - Y o r k — î n î n t r e g u l e i — n u a d e p ă ş i t s e m n i f i c a ţ i a c e l e i d i n 1937 d e l à P a r i s . D e o b i c e i a c e s t e m a n i -l 'estaţ iuni s u n t r e z u m a t e l e u n e i e p o c i , ц п b i l a n ţ d a c ă s e p o a t e s p u n e , a l a c t i v i t ă ţ i i o -m e n e ş t i , f i e că elei e x p r i m ă a s p i r a ţ i i l e la b u n ă s t a r e p r i n m i j l o a c e t e h n i c e , f i e că p r i n t f o r t u r i l e ar t i ş t i l or s e î n c e a r c ă d e f i n i r e a u n u i s t i l câ t m a i p r o p r i u v r e m u r i l o r . T o a t e e x p o ­z i ţ i i l e u n i v e r s a l « a u a v u t a c e s t c a r a c t e r . C e a d i n t â i , p e la 1860 d a c ă n u m ă î n ş e l , a fos t f ă c u t a s u b s e m n u l t e c h n i c e i n ă s c â n d e a z i l e ­lor n o a s t r e . A c e e a din. 1889 c a r e n e - a l ă s a t t u r n u l E i f f e l a a c c e n t u a t şi m a i m u l t a c e a s t ă t e n d i n ţ ă . E l e a u r e f l e c t a t p r e o c u p ă r i l e a r t i ş ­t i lor n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e o r g a n i z a t o r i i , î n t o t d e a u n a o f i c i a u , s 'au a d r e s a t a c e l o r a car i î n t r ' a d e v ă r r e p r e z e n t a u c o n t e m p o r a n e i t a t e a .

D e a c e a , e x p o z i ţ i i l e u n i v e r s a l e n u s u n t p r e ­l u d i i l e r e v o l u ţ i o n a r e a l e z i l e i d e m â i n e , n u p e r f e c ţ i o n a r e a i n v e n ţ i u n i l o r v e c h i c o n s t i t u e c l e m e n t u l r e v o l u ţ i o n a r , ci c u m s p u n e a m m a i s u s s u n t r e z u m a t e l e u n e i e p o c i t ră i t e . P r i v i t ă în l u m i n a a c e s t o r ide i , e x p o z i ţ i a d e l à N e w -Y o r k n u c r e d e m că v a fi a d u s o m ă r t u r i e v a l a b i l ă a l u m e i d e m â i n e c u m a f o s t i n t i t u ­la tă . C e l m u l t ea e o o g l i n d ă f i d e l ă a t i m p u ­lui n o s t r u . S u b a s p e c t u l a c e s t a n u e n i c i o î n d o i a l ă că/, c u s p i r i t u l lor s p e c i f i c ş i c u m i j ­l o a c e l e l or i n c o m p a r a b i l e , a m e r i c a n i i au r e ­a l i z a t l u c r u r i c u d e o s e b i r e i n t e r e s a n t e . T i m ­p u l a fos t p r e a s c u r t î n t r e e x p o z i ţ i a d e l a P a r i s d i n 1937 ş i a c e e a d i n 1939, c a s ă p o a t ă fi d e p ă ş i t ă a l t f e l d e c â t p r i n i n g e n i o z i t ă ţ i s a u p e r f e c ţ i o n ă r i t e c h n i c e ; a t r e c u t prea> p u ţ i n t i m p d e l à u n a la a l t a p e n t r u a s e p u t e a c a ­p i ta l i za f r ă m â n t ă r i l e şi c e r c e t ă r i l e î n c h i s e î n ­tr'o e p o c ă . D i n a c e a s t ă p r i c i n ă , o m a i n e t ă d e o s e b i r e d e c a r a c t e r a u a v u t e x p o z i ţ i i l e d e artă d e c o r a t i v ă d i n 1925 şi] a c e a d i n 1937 (nu p o m e n i m d e e x p o z i ţ i a c o l o n i a l ă c a r e a v e a o t e z ă m u l t p r e a a c c e n t u a t e x o t i c ă ) . P r i m a a o f i c i a l i z a t c u b i s m u l , p o p u l a r i z â n d u - 1 . D i n s f e r a i n a c c e s i b i l ă c e l o r m u l ţ i a a t e l i e r u l u i a r t i s t u l u i , 1-a c o b o r î t î n stradă,, î n b a r u r i şi i n c ă m i n e , d â n d n a ş t e r e „ s t i l u l u i c u b i s t " C u ­b i s m u l , c a r e i e ş i s e d i n p r e o c u p ă r i l e c e l o r car i e x p e r i m e n t a u n o u i f o r m e d e g â n d i r e , n o u i m i j l o a c e d e t ă l m ă c i r e a s e n s i b i l i t ă ţ i i c o n t e m ­poraine; a c ă p ă t a t o l o v i t u r ă d e f i n i t i v ă c u e -c e a s t a , c e e a c e i l u s t r e a z ă î n c ă o d a t ă l i m p e d e că a c e s t e m a n i f e s t a ţ i u n i n u f a c d e c â t să u r m e ­ze şi n i c i d e c u m să p r e c e a d ă s p i r i t u l v r e m i i . A u t r e b u i t 20 d e a n i c u b i s m u l u i ca să o a p e t e c o n s f i n ţ i r e a o f i c ia lă . (E d e s t u l d e r ă s p â n d i t ă g r e ş e a l a d e a s i t u a î n c e p u t u r i l e a c e s t e i m i ş ­cări d u p ă războ i . A d e v ă r u l e că d u p ă r ă s b o i a î n c e p u t şi succesul ca ş i d e c l i n u l său) . C u ­m i n ţ e n i a , î n c e r c a r e a d e a a r m o n i z a n o u i l e e x p e r i e n ţ e c u v e c h i l e î n v ă ţ ă t u r i cl iasice car i a u c a r a c t e r i z a t e x p o z i ţ i a d i n 1937, n u s u n t d e ­cât a s p e c t e l e e f o r t u r i l o r e r o i c e a l e g e n e r a ­ţ i i l o r d e d u p ă r ă s b o i d e a i n v e n t a o d i s c i p l i ­nă , d e a r e v e n i la u n u m a n i s m m a i p r o p r i u v i e ţ i i în tr 'o e p o c ă d e e x c e s i v e a b s t r a c t i z ă r i şi d e f a l s e f a n t e z i i î n b e t o n a r m a t .

P a r t i c i p a r e a n o a s t r ă la e x p o z i ţ i a d e l à N e w Y o r k p r i n g u s t u l a l e s şi p r i n o r i g i n a l i t a t e a sa, a fos t o i m p o r t a n t ă c o n t r i b u ţ i e la r e u ş i t a ei . I m p o r t a n t m a i a l e s s u b r a p o r t u l a r t i s t i c ( te -chniceşfe n u p o a t e fi v o r b a s ă c o n c u r ă m p e americani i ) .

In m a r e a î n t r e c e r e d e n o u t ă ţ i , n o i a m a d u s p r o s p e ţ i m e a a r t e i n o a s t r e p o p u l a r e , f r â n t u r i d i n o p e r e l e a r t i ş t i l o r n o ş t r i şi î n c u p r i n s u l întregea e x p o z i ţ i i , c a n d o a r e a u n u i s u f l u î n c ă n e m e c a n i z a t . D . prof. G u ş t i a ş t i u t , a l e g â n -d u - ş i c o l a b o r a t o r i i , s ă d e a c o n c u r s u l n o s ­t r u m a x i m u m d e a u t e n t i c i t a t e . A s t f e l , a r h i ­tecţ i i , d - n i i C a n t a c u z i n o ş i Oct . D o i c e s c u s u n t d i n t r e a r h i t e c ţ i i r o m â n i p r i n t r e ce i car i î ş i v o r l e g a n u m e l e d e a c e a s t ă e p o c ă p r i n p r o ­f u n d a lor o r i g i n a l i t a t e ş i p r i n c a p a c i t a t e a lor d e a d a î n ţ e l e s u r i n o u i a r h i t e c t u r i i n o a s t r e . C o l a b o r a r e a apo i a a r t i ş t i l o r d e t a l i a lu i I. J a l e a , C. M e d r e a , P . G r a n t , M C o n s t a n t i n e s -cu . M i h a i l O n o f r e i , Ş t e f a n C o n s t a n t i n e s c u , A . D e m i a n , M i r c e a B a s a r a b , M a z i l e s c u ş i a l ţ i i a l e c ă r o r n u m e î m i s c a p ă , a u c o n t r i b u i t la a d ­m i r a b i l a p r e z e n t a r e a p a v i l i o a n e l o r n o a s t r e . E x p o z i ţ i a d e l à D a l l e s ca ş i f i l m u l p r e z e n t a t c u a c e s t p r i l e j , s u n t m ă r t u r i i e l o c v e n t e a l e v r e d n i c i e i r o m â n e ş t i . F ă r ă î n d o i a l ă , r e d u s e la î n f ă ţ i ş a r e a s i m p l ă d e a l b ş i n e g r u a f o t o g r a ­f ie i , l u c r u r i l e s u n t l i p s i t e d e f a r m e c u l ce-1 î m p r u m u t ă c u l o a r e a , d a r c h i a r a ş a f i ind, p u ­b l i c u l e r e c u n o s c ă t o r o r g a n i z a t o r i l o r p e n t r u m i n u n ă ţ i i l e arătate^ m i n u n ă ţ i i c a r e a r fi r ă ­m a s a s c u n s e f ă r ă a c e a s t ă i n i ţ i a t i v ă .

ţ i m e de pr iv i to r i , că t r e b u i a să- ţ i a ş ­tepţ i r ă b d ă t o r r â n d u l p e r i n d ă r i i p e d i ­n a i n t e a lor. Nici t r u p e ş e l e ze i ţe d u r d e , cu ga leşe u i t ă t u r i d in „ J u d e c a t a lui P a r i s " de R u b e n s , n ic i nu r i i i sp i t i toa­rei „Maja d e s n u d a " a • lu i Goya , c u pr iv i r i şi ma i î m b i e t o a r e încă, n u i s b u t e a u să facă u i t a t ă o roa rea l e ­g iun i lo r d e sche le te p o r n i t e î n t r ' u n iu re ş a l legro, cu n u şt iu ce s p r i n t e n a jovia l i ta te , la a sa l tu l î m p o t r i v a vieţ i i , î n t â l n i r e a cu B r u e g h e l pr i le j uia u n a d i n ace le r eve la ţ i i a că ro r a m i n t i r e e ca u n d r u m fără î n t o a r c e r e sp r e u n t r e c u t d e inocen tă şi n e t u l b u r a t ă i g n o ­r a n ţ ă . Viz iun i le dan t e ş t i a le u n o r De ­lacro ix sau Wi l l i am B l a k e (ale că ru i i l u s t r a ţ i un i la „ I n f e r n u l " se p u t e a u vedea la „ T ä t e G a l l e r y " d in Londra ) se r e s i m ţ e a u î n t r u c â t v a de a fi c o m e n t a ­r i i le u n o r r e m i n i s c e n ţ e l i t e r a re , pe fi-

Rubens Portretul reginei Maria de Medicis (Prado)

ru l că ro ra s p e c t a t o r u l t r e b u i a să facă s fo r ţ a rea de a u r c a în î n t â m p i n a r e a e-moţ ie i o r i g i n a r e a a r t i s tu lu i , d a r l u n e ­carea a t en ţ i e i î n s p r e anecdot ic , în c a ­zul „ T r i u m f u l u i m o r ţ i i " , d e p a r t e de a s f ă rma c e r c u l m a g i c al con templa ţ i e i , în lesnea abso rb i r ea în ea p â n ă la d e ­săvâ r ş i t ă u i t a r e d e sine. P rec iz ia a g r e ­sivă a desenu lu i , — c o n t u r l im i t a t i v de cu loa re şi mi j loc de expres ie , în ace la ş t imp , de -o n e î n c h i p u i t ă î n d r ă z n e a l ă d e v e n e a a tunc i r eve l a toa re , d incolo de a p a r e n t a „g roază" a sub iec tu lu i , p e n t r u a l ia jul c i u d a t al a ce s tu i g e n i u d e a m ­ploa re s h a k e s p e a r e a n ă , în a l că tu i r ea căruia , ca şi a d r a m a t u r g u l u i englez , v i r u l e n ţ a sa t i re i şi s c ă p ă r ă r i l e de v e r ­vă bufonă sec re tează u n d u h t rag ic exa l t an t , mo l ips i to r de f renezie irnnieă. Apoteoza şi sa t i ra , a legor ia şi r ea l i s ­m u l gro tesc , î m p i n s pân% la c a r i c a t u r ă şi i m p u d o a r e s u n t u n e l e a spec t e din cele m a i izbi tor o p u s e a l e a r t e i lui Brueghe l , a r m o n i z â n d u ^ s e to tuş i în s in teza une i v iz iuni de-o exal tar r tă o r i ­g ina l i t a te .

Acelaş gen iu ne l in i ş t i to r i l u s t r ează şi „d răcoven i i l e " î n a i n t a ş u l u i său H y e ­r o n i m u s Bosch, p e n t r u ca r e F i l i p a l doilea man i f e s t a o bo lnăv ic ioasă p r e ­di lecţ ie , n e d â n d u - s e înapo i nici delà r a p t u l făţ iş ca să-şi p o a t ă oferi , în l i n i ­ş tea m o n a c a l ă a Escur i a lu lu i , spec t aco ­lu l nă luc i r i l o r de c o ş m a r a le s f â n t u l u i

An ton . E în acelaş t i m p o răcea lă i n u ­m a n ă şi ap r igă f e rvoa re în p red i l ec ţ i a p i c to ru lu i d e - a a m ă n u n ţ i cu o s t r a n i e prec iz ie a de ta l iu lu i în fă ţ i şer i le care m i ş u n ă în t ab lou r i l e lu i , ch ipu r i fă ră n u ­m e , i a z m e a l e î n t u n e r i c u l u i şi i g n o r a n ­ţei , r e p r e z e n t ă r i p i c tu ra l e , poa te , a le u n o r viţ i i n e ş t i u t e s au p o a t e ale u n o r t u l b u r ă r i o rgan ice , p l ă s m u i r i a le une i l u m i l a r v a r e , foşgăind în u m b r a p r i i n -cioasă a nopţ i i , a ins t inc te lo r şi i m p u l -s iun i lo r nesa t i s făcu te . A t o t p u t e r n i c i a lumin i i so lare înce tează s u b c l ima tu l înch ipu i r i i a r t i ş t i lo r nordic i , car i p o p u ­lează n u n u m a i m e d i t a ţ i u n i l e a n a h o r e ­ţ i lor d a r şi pe isa ju l m o n o t o n al vieţ i i de t oa t e zilele, cu veden i i fan tas t ice dospi te î n s p a i m e n o c t u r n e .

A l ă t u r i d e aceş t i t u l b u r ă t o r i m a e ş t r i ai fan tas t icu lu i , s u a v i t a t e a insp i ra ţ i e i d in sub iec t e l e sacre a le lui Meml ing , e ra ca u n l i m a n l in i ş t i to r şi to t a t â t de c a l m ă şi s igură p ă r e a so l i tud inea p e i -sagiu lu i d in „ F u g a din E g i p t " a l u i l o a -c h i m Pa t i n i r , e x e m p l u a p r o a p e unic în v r e m e a a r t i s tu lu i , d e ceea ce m a i t â rz iu avea să fie p r o c l a m a t ca desco­p e r i r e m o d e r n ă şi s t eag de l u p t ă a r t i s ­tică, s u b f i rma „ s e n t i m e n t u l u i n a ­tu r i i " .

In sala u r m ă t o a r e , cu t ap i ţ e r i i î n f ă ­ţ i şând v ia ţa Sf intei Fec ioare , p ă t r u n ­dea! ca î n t r ' u n s a n c t u a r . „Cobor î r ea de p e C r u c e " d e Rog ie r v a n d e r W e y d e n şi o mică „Fec ioa ră cu p r u n c u l " d e a-celaş, e r a u s ingure l e t a b l o u r i e x p u s e acolo. „ P r e a m u l t e c a p o d o p e r e " s'a spus de c ă t r e uni i , cu p r i l e ju l e x t r a o r d i n a ­re i m a n i f e s t ă r i d e iartă care a fost e x ­pozi ţ ia d e l à G e n e v a . E x c l a m a ţ i a p o a t e p ă r e a f r i v o l ă , d a r n u l ips i tă de ones t i t a t e ; c r ed ch ia r că e x p r i m ă s u ­ges t iv succes iunea d r a m a t i c ă d u p ă ca re se î n v ă l m ă ş a u , î n c o n t i n u i t a ­t ea emoţ ie i n e c o n t e n i t d ivers i f ica tă p e ca re o înce rca v i z i t a to ru l acelei e x p o ­ziţii, a ş t ep t ă r i l e , s u r p r i n d e r i l e , p r e v e ­der i l e înşela te . . . S p u n asta , p e n t r u c ă m i - a r fi încă g r e u s ă - m i a m i n t e s c de

de ЛПНА1 NICULESCU

cele v ă z u t e acolo, a l t fe l decâ t c r o n o ­logic, adică au tobiograf ic , subiec t iv . î n ­cerc să aleg, cu sfiala p ro fanu lu i , cu ­v in te l e î n ca re să vorbesc d e s p r e „Co­bor î r ea de pe C r u c e " a l u i van der Weyden , a r t i s tu l ce s'a r u g a t ca n i m e n i a l tu l , î n a r t a şi cu une l t e l e p ic to ru lu i . S e n t i m e n t u l rel igios n u a fost v r e o d a ­tă m a i covârş i to r e x p r i m a t decâ t p r i n d e m n i t a t e a sufe r in ţe i de pe ch ipu r i l e şi d in a t i t u d i n i l e pe r sona je lo r sac re î n ­fă ţ i şa te în aceas tă operă .

Câ t eva rea l i ză r i po r t r e t i s t i c e e x c e p ­ţ ionale , s e m n a t e d e Tizian, Rubens , R a ­fael, D ü r e r , V a n D y k şi A n t o n i o Moro sau Mor, o l a n d e z u l h i span iza t delà C u r t e a m a d r i l e n ă , î m p o d o b e a u săl i le î nvec ina t e , u n d e m a i cu s e a m ă R u b e n s s t r ă lucea cu o s o m p t u o z i t a t e fă ră egal. Nici u n a l t p i c to r n u a glorif icat cu a t â t a e l an cucer i tor , v igoa rea şi f r u m u ­se ţea fizică, s p l e n d o a r e a a p a r e n ţ e l o r şi v o l u p t a t e a fo rme lo r femin ine , m o d e l a t e cu o p a s i u n e care u i t â n d că t oa t e s u n t p i e r i t oa r e n u p a r e să-şi a m i n t e a s c ă de ­cât de m â n g â e r i l e da t e şi p r i m i t e .

A l ă t u r i de magn i f i cen ţa cu a d e v ă r a t r ega l ă a lu i R u b e n s , de rodnic ia gen iu ­lui s ău ar t i s t ic , a u s t e r i t a t e a u n u i D ü ­rer , în cel m a i f r u m o s al lui a u t o p o r ­t r e t , de -o m ă e s t r i t ă c u m p ă t a r e în e x ­p r i m a r e a p i c tu r a l ă — e ra u n a d in a l ă ­t u r ă r i l e cele m a i pa s ionan t e . P o a t e fi m a i dep l ină b u c u r i e — m ă î n t r e b a m — decâ t a ochi lor car i au văzut, şi a su f le tu lu i h ă r ă z i t să p ipăe p r i n l u m i ­n i le lui cele m a i age re şi ma i p u ţ i n î n ­şe lă toa re ? Vine şi v r e m e a î n ţ e l epc iu ­nii, n i c ioda tă p r ea tâ rz iu , m ă i sp i t eam s ingu r :

Q u ' a s - t u v u d a n s t o n e x i l ? D'.sait à S p e n c e r s a f " m m e , A R o m e , à V i e n n e , à P e r g a m e A C a l c u t t a ? R i e n !... fit-il... V e u x - t u v o i r l e m o n d e ? F e r m e t e s y e u x , R o s e m o n a e

F ă r ă ' n d o i a l ă , G i r a u d o u x , d a r d u p ă ce v o m fi văzut . .

S t i l u l r o m â n e s c Să a m i n t i m a c u m , în o r d i n e c rono lo ­

gică, m o n u m e n t e l e m a i de s e a m ă r e a ­l izate şi r ă m a s e pe p ă m â n t u l nos t ru , încă d e l à Descă l eca re :

In Muntenia : B iser ica Sf. Nicolae D o m n e s c d in C u r t e a de A r g e ş (1359), M - r e a T i s m a n a (1370), M - r e a Cozia (1393), M - r e a D e a l u (1502), C u r t e a de A r g e ş (1508), S n a g o v u l (1517), M i t r o ­polia ' T â r g o v i ş t e (1518), C u r t e a V e c h e -Bucu re ş t i (1559), M ă r c u ţ a - B u c u r e ş t i (1587), Miha i Vodă-Bucureş t i - (1594), A r n o t a - V â l c e a (1640), S t e l e a - T â r g o v i -ş t e (1645), C o r n e t u l - V â l c e a (1666), M i ­t ropol ia B u c u r e ş t i (1655), Co t rocen i i -Bucu re ş t i (1678), M - r e a H u r e z u - V â l c e a (1691), A n t i m - B u c u r e ş t i (1705), S t a v r o -po leos -Bucureş t i (1724), M - r e a V ă c ă -r e ş t i -Bucu re ş t i (1724), C o m a n a - V l a ş c a (1700), Cur ţ i l e B r â n c o v e n e ş t i delà P o t -log i -Dâmbov i ţ a (1698) şi Mogoşoaia (1702), Biser ica C o l ţ e a - B u c u r e ş t i (1700 —1715).

In Moldova: R ă d ă u ţ i - B u c o v i n a (1363), M i r ă u ţ i - S u c e a v a (1378), B i s t r i ţ a (1400), Bis. A lbă d i n Ba ia (1467), P ă t r a u ţ i i (1487), Vorone ţ (1488), Sf. G h e o r g h e H â r l ă u (1493), Sf. Nicu lae D o m n e s c -

Iaşi (1493), Borzeş t i i (1493), Sf. I o n d in P i a t r a (1499), A r b o r a (1502), P u t n a (1469), P r o b a t a (1530), M o l d a v i ţ a (1532),

Sucev i ţ a (1584), Secu l -(1602), D r a g o -mirma (1602), B â r n o v a - I a ş i (1629), T re i E r a r h i - I a ş i (1639), Gol ia - Iaş i (1660), Ce t ă ţu i a - I a ş i (1672), Sf. Sp i r idon- Ia ş i (1804) şi F ru rnoasa - I a ş i (1836).

T i m p de veacu r i s 'au a b ă t u t a s u p r a lor m u l t e p re face r i , ca r i l e - a u s c h i m ­ba t în fă ţ i şa rea , to tuş i , p r i n ce rce t ă r i r ecen te , s ' au p u t u t s tabi l i fo rmele lor de o r ig ină şi adaose le făcu te în u r m ă de v reme ln i c i i s t ăpân i to r i .

Din fer ic i re , a c u m , aces te m o n u m e n ­

t e s u n t p u s e s u b ocro t i rea legei şi s u b p r i v i g h e r e a Comisie i m o n u m e n t e l o r i s ­tor ice , astfel ca să n u se m a i p o a t ă r e ­pe ta greşe l i le d in t r ecu t .

Aşa d a r , i a t ă î n c e a t m o s f e r ă p r i e l ­nică î ncepe să se r e d e ş t e p t e , d u p ă u n s o m n de veacur i , a r t a s t r ămoşească , c h e m a t ă la o n o u ă v ia ţ ă d e c ă t r e a n t e -m e r g ă t o r i i R e n a ş t e r e i a r t e i p ă m â n t e n e .

Dar , d u p ă c u m în R e n a ş t e r e a i t a l i a ­nă, u n s fân t F ranc i s e d 'Assis i şi u n D a n t e a u ap r in s f lacăra u n e i l u m i n i a căre i s t r ă luc i r e s'a r e v ă r s a t şi pe s t e p ă m â n t u l nos t ru , i a r a v â n t u l lor a î n ­suf le ţ i t p e r â n d p e n e l u l lu i C i m a b u e şi Giot to , da l t a lu i Nicolo P i sano , D o n a ­t e l e şi Gh ibe r t i , c u m şi in sp i r a ţ i i l e g i ­gan t i c e a le lu i Rafae l şi M i c h e l - A n -gelo , tot aşa şi la noi, t r a d i ţ i a şi dau­ne l e s t r ămoşeş t i , p ă s t r a t e c u s f in ţen ie în cronic i şi pisani i , b iser ic i şi m ă n ă ­st i r i , în l imbă , p o r t ş i c â n t e c e p o p u l a r e , au însuf le ţ i t g â n d i r e a şi l i m b a u n u i Cich indea l , Văcărescu , S ih l eanu , E l i a -de, M u r e ş i a n u şi A lecsandr i , i a r aces te făclii, ce l u m i n a u şi încă lz iau a r t a v e ­che românească , în toa te aspec te le ei, a u t r e c u t d in m â n ă în m â n ă , a p r i n -zând gen iu l s t r ă luc i to r a l lui E m i n e -scu, c a r e d e pe cu lmi l e l i r i smu lu i şi gând i r i i lui , a r e v ă r s a t l u m i n a p e î n ­t r e g u l c â m p al a r t e i n o a s t r e c o n t e m ­po rane . La aceas tă l u m i n ă ş i -a p u t u t l uc r a în t i h n ă A m a n , pânze l e lu i , r e ­înv i ind a m i n t i r e a voevozi lor noş t r i şi p r o s l ă v i n d - o pe a l u p t ă t o r i l o r delà G r i -v i ţa şi P l e v n a . D u p ă el, Gr igorescu r e ­v a r s ă o l u m i n ă n o u ă a sup ra ţ ă r a n u l u i nos t ru , în t oa t e î m p r e j u r ă r i l e unei v ie ţ i p l ine d e m u n c ă şi poezie .

In r â n d u l lor, s cu lp to ru l Georgescu e te rn izează în p i a t r ă p e m a r e l e î n v ă ­ţ ă t o r G h e o r g h e L a z ă r şi c iopleş te în

de arhitect I. TRAIANESCU

m a r m u r ă ch ipu r i de voivozi şi d o m ­ni ţe .

In aceas tă e f lorescentă de t a l e n t e şi c r ea ţ i un i noui , r ă s a r e i m p u n ă t o a r e f i ­g u r a a r h i t e c t u l u i Mincu . Och iu l lu i , e -x e r s a t la l u m i n a f rumosu lu i clasic, p ă ­t r u n d e î n t a i n e l e ace lu ia c rescu t p e c â m p i a r o m â n e a s c ă , ce rce tează s a t e şi m ă n ă s t i r i , şi se însuf l e ţ e ş t e la g â n d u l une i R e n a ş t e r i a a r h i t e c t u r i i na ţ iona l e , î n t e m e i a t e p e i svoa re l e s ecu l a r e de a r ­tă d in t o t c u p r i n s u l ţ ă r i i .

In opere le lui , p u ţ i n e la n u m ă r , el con topeş t e în f o r m e a rmon ioase , î n d e ­p ă r t a t e l e i svoare b i zan t ine , sau a le r e ­naş te re i , cu i svoa re l e a r t e i noas t r e , vech i .

In pav i l ionu l delà Şosea şi în Şcoala cen t r a l ă de fete, î n t r u p e a z ă n ă z u i n ţ e noui , cu e l e m e n t e î n t â l n i t e la ţ a ră , iar în cavour i l e de là Be l lu rea l izează c o n ­cepţ i i a r h i t e c t u r a l e i n s p i r a t e d in v e ­chile noas t r e m o n u m e n t e is tor ice şi din a r t a clasică.

D u p ă desene le lui , s cu lp to ru l îşi m o ­de lează cei p a t r u evanghel is ta delà ca­voul Gheorgh ie f de là Bel lu , c u m şi d e ­coraţ i i le în b ronz delà cavour i l e Ghica şi Can tacuz ino , — i a r p ic to ru l z u g r ă ­veş te b i s e r i cu ţ a - cavou L a h o v a r y .

Elevi i lu i îl u r m e a z ă pe ca lea d e s ­chisă de el, ca u n p r e m e r g ă t o r al r e ­naş te r i i a r h i t e c t u r e i şi a r t e i r o m â n e ş t i , a l to ind o a r t ă n o u ă p e t r u n c h i u l v igu ­ros al aceleia din t r e c u t u l nos t ru .

Vorb ind d e s p r e u r m e l e aces tu i t r ecu t a r t i s t i c au toh ton , Mincu ob i şnu ia să s p u n ă : „ In ochi i mei , ele e rau ca n i ş te r ădăc in i s ănă toase a le u n u i a r b o r e r u p t de f u r t u n ă şi a m înce rca t să p u n a l t o ­iul m e u pes te ele. Azi, sp re b ă t r â n e ţ e , văd că a l to iu l s'a p r ins , că a da t roade , şi cred că ele vor a j u n g e d e p a r t e " .

Cronica muzicala

M a r i a Cojocáreanu

de ROMEO ALEXANDRES CU

Cu m o a r t e a soprane i M a r i a Cojocă­r eanu , se f r ânge o ca r i e ră l ir ică plină şi ser ioasă şi d i s p a r e u n t a l en t delà ca re e ra leg i t im să se a ş t e p t e o cont i ­n u a r e a b u n d e n t ă a ac t ivăr i i , în scena „Oper i i R o m â n e " .

Maria Cojocáreanu

P i e r d e r e a p e n t r u i n s t i t u ţ i e es te r e a l ­m e n t e grea , d - n a Co jocă reanu fiind u n a d in r a r e l e r e p r e z e n t a n t e t e m e i n i ­ce a le c â n t u l u i d r a m a t i c . N u se poa te u i ta t o t o d a t ă că O p e r a p i e r d e n u n u ­m a i o a r t i s t ă î n z e s t r a t ă şi v redn ică , da r în acelaş t imp , îşi l ipseş te m a r e a famil ie a c â n t ă r e ţ i l o r ei d e u n e x e m p l u de modes t i e şi d e a leasă c a m a r a d e r i e , al c ă r u i p r e ţ n u p o a t e fi nesocot i t , î n ­t r ' u n m e d i u în c a r e s e n t i m e n t e l e şi a t i ­t u d i n e a f iecăruia , a u ind i scu tab i l e î n -r î u r i r i a s u p r a t u t u r o r .

M a r i a Co jocă reanu n 'a cunoscu t goa­na d u p ă rol , nici capr ic iu l , invid ia , sau mici le van i t ă ţ i , care , nu a r a r e o r i t u l ­b u r ă a tmos fe r a p r ie ln ică m u n c e i a r t i ­s t ice şi o înca rcă d e pa t im i m ă r u n t e , în a t â t e a t e a t r e de p r e t u t i n d e n i . N ' a cu ­noscu t nici d i sp re ţu l ro lu lu i de c a r u r ă m a i m o d e s t ă , nici t e a m a de a încerca ro lu r i de c a r a c t e r u l cel m a i var ia t , con­

t r i b u i n d astfel în toa tă m ă s u r a dor i t ă la b u n e l e r e z u l t a t e o b ţ i n u t e de scena că re ia i-a consac ra t o e femeră d a r in­tensă car ie ră .

Mar i a Co jocă reanu s'a nă scu t la B u ­cureş t i în 1902. î ncă din cu r su l p r i ­m a r , g lasul deosebi t d e p u t e r n i c şi de sănă tos de ca re d i spunea , nu t r e c u s e neobse rva t . Mai tâ rz iu , la I n s t i t u t u t u l Bo l in t i neanu , u n d e a făcut cu r su l s e ­c u n d a r , e ra î n t o t d e a u n a c h e m a t ă să c â n t e la fes t iv i tă ţ i şi d i s t insă p e n t r u ca l i tă ţ i l i r ice văd i t e . A începu t s tudi i muz ica le , u r m â n d câ ţ iva ani cu r su r i p a r t i c u l a r e de p ian , apoi s'a înscr i s la Conse rva to r , n u m e l e de a l tă d a t ă al A -cademie i r ega l e d e muz ică , la c lasele d -ne i A s l a n (canto) şi r e g r e t a t u l u i m u ­zic ian şi î n d r u m ă t o r ar t i s t ic , D. G. K i -r iac ( teorie) .

L a e x a m e n u l d e abso lven ţă , se d i ­s t inge , l u â n d p a r t e şi la p r o d u c ţ i a p u ­blică a clasei d e o n e r ă , când i n t e r p r e ­tează cu p r o m i ţ ă t o r succes p e Tosca (actul a l I I - lea) , s u b conduce rea m u z i ­cală a d- lui Egizzio Mass in i şi cu o r ­ches t r a conse rva to ru lu i , a d m i r a b i l e-duca tă , în v r e m e a aceea, de m a e s t r u l Alfonso Cas ta ld i .

S c u r t t i m p d u p ă s fâ r ş i r ea s tudi lor , es te a n g a j a t ă la „ O p e r a R o m â n ă " , u n ­de se face i m e d i a t ap rec i a t ă de d i r ec ­ţ i une , colegi şi publ ic , p e n t r u capac i ­t a t ea ev iden t ă a d o t ă r i i vocale ce d o ­vedeş t e câ t şi p r i n conşt i inc iozi ta tea şi c o n v i n g e r e a cu ca re îşi p r e p a r ă şi c â n t ă ro lu r i l e .

P r i n t r e cele m a i î n s e m n a t e c rea ţ i i a le a r t i s t e i , t r e b u e c i ta te ace lea din ope re l e : Aida , Ba lu l Masca t , E rnan i , T o ­sca şi L o h e n g r i n . To tuş i , M a r i a Cojo­c ă r e a n u a p u t u t a p a r e în cond i ţ iun i tot a tâ t de fer ici te , în ro lu r i foa r t e d i fe­r i te , ca s t r u c t u r ă şi gen, de acelea m e n ­ţ i ona t e m a i sus, sp r e p i ldă , în „ N u n t a lui F i g a r o " , „Fals taff" , „Cei p a t r u b ă d ă ­r a n i " , ba ch i a r în ope re t a „Voevodul ţ i gan i lo r " în care , a l ă t u r i de t e n o r u l E m i l Mar ineseu , do t a t d e a s e m e n i cu m a r i r e s u r s e de m l ă d i e r e în t r ece rea delà o ca tegor ie d e r o l u r i la a l ta , o b ­ţ inuse u n succes ca tegor ic . Delà acea­stă f rumoasă a p t i t u d i n e de a d a p t a r e la va r i a t e l e cer in ţ i a l e ca r i e re i l ir ice, era încă m u l t de aş t ep ta t , de là Mar i a Co­j o c ă r e a n u .

M o a r t e a t i m p u r i e ca re a lovi t -o , t r e ­b u e dep lânsă , a t â t p r i n golul pe care îl lasă în mi j locu l fo r ţe lo r a c t u a l e ale „Opere i R o m â n e " , cât şi p r i n p i e r d e r e a m o r a l ă ce^i p rovoacă d i spa r i ţ i a unu i e l e m e n t de c ins te , d e v o t a m e n t şi d e m ­n i t a t e a r t i s t i că .

7 Octombrie 193S UNIVERSUL LITERAR 5

A ş t e p t a r e de LUCA DUMITRESCU

Ridic ochi i de p e cae t şi p r i v e s c pe fe reas t ră . N 'aş i p u t e a s p u n e că m ă u i t u n d e v a prec is , să v ă d ceva p r in a c e a ­stă f e r e a s t r ă d i n fa ţa m e a . Nu. P r i v e s c pe f e reas t r ă , d a r m ă u i t de fap t î n g â n d u r i l e me le , acolo u n d e a a p ă r u t p e n e g â n d i t e u n mic h i a tu s . A s t a m ă e-ne rvează . S u n t câ t eva s ă p t ă m â n i de zile, d e când scr iu , î n a c e s t caet , f ă ră să s imt nevo ia d e a m ă î n t r e r u p e , ca s ă - m i po t r ivesc u n g â n d s a u să c a u t v reo imag ine . Sc r i su l a cu r s a b u n ­den t , t ăcu t , u n t d e l e m n o s , ca şi v ia ţa . P e n i ţ a n u i s b u t e a să p r i d idea scă u n e ­ori, t a l a z u r i l e f luv iu lu i , c a r e se v ă r s a d in m i n e . A v e a m i m p r e s i a u n e i fe r t i l i ­t ă ţ i i nepu i zab i l e şi s c r i a m fă ră să m ă s inchisesc de v r e u n p l an , o r i neces i ­t a t e l i t e r a r ă , conv ins f i ind că fap te le aşa c u m se v ă r s a u d in m i n e , e r a u d e s ­t u l d e i n t e r e s a n t e p r i n e le înseşi , ca să n u m a i fie n e v o e de v r e u n ton ic al a r t e i .

î n t â i a o a r ă deci , d e când sc r iu la a-ces t caet , m ă o p r e s c şi m ă g â n d e s c c u m să m a i po t r i ve sc fap te le . Ochi i , la î n ­c e p u t goi p r i n fe reas t ră , se u m p l u î n ­cet, înce t , d i n cauza pauze i c a r e se p r e ­lungeş te , cu i m a g i n i a l e l u m i i de afară . F e r e a s t r a e b ine spă l a t ă . S e v ă d câ t eva sgâ r i e tu r i , r ă m a s e d e la ş t e r s pe ea, d a r îm i î n c h i p u i c ă s u n t n o r m a l e şi n u ie d a u i m p o r t a n ţ ă . D e a l t m i n t e r i e le nici n u împ ied ică î n t r u c â t v a ochiu l să v a d ă b ine , cât m a i d e p a r t e din pe i sag iu ! p e care-1 a m în faţă . Sa l câmi i îna l ţ i de p e locul v i r a n de l â n g ă casă, c a r e toa ta i a rna s 'au b ă t u t î n t r e ei cu r a m u r i l e goale, s in i s t ru , ca n i ş te sche le te , la fe ­r e a s t r ă ş i - au s c h i m b a t c u t o tu l în fă ţ i ­şa rea . S u n t a c u m n iş te copaci serioşi cu f runz i şu l g ro s şi t ă c u t . C iorch ine le a lbe a le f lor i lor fac p e s t e h a i n a lor g ravă , o g ă t e a l ă s p r i n t e n ă de mi reasă , c a r e - m i p l ace t e r ib i l . M ă u i t la ei ş i -mi a d u c a m i n t e că a c u m d o u ă s ă p t ă m â n i c â n d a m î n c e p u t să scr iu , m ' a u i m p r e ­s iona t foar te m u l t n i ş te c r e n g i de pom, car i a b i a î n c e p u s e r ă să m u s t e a s c ă a p r i m ă v a r ă . I n d o u ă s ă p t ă m â n i a ven i t a t â t a p r i m ă v a r ă pe p ă m â n t i i i nos t ru , j u d e c â n d d u p ă a spec tu l aces to r sa lcâmi , încâ t îm i face i m p r e s i a că t oa t ă l u m e a t r e b u e să fie fer ici tă , aşa c u m e r a m eu în d i m i n e a ţ a aceea c â n d a m începu t să scr iu .

Dincolo de sa lcâmi , doi copii se joacă in b a l c o n u l u n e i case . î m i face p lăce iv să-i văd cu cape te l e descoper i t e şi h ă i ­n u ţ e l e a lbe , sub ţ i r i p e ei. As t a î n s e a m ­nă că t r e b u e să fie foa r t e cald a fa ra . Au ieşi t p r o b a b i l gângăn i i l e , m u s c u l i -ţele , f lu tur i i . He , he i , ce m a i s ta i la m a ­să, d o m n u l m e u ; r i d i că - t e şi a p r o p i e - t e de f e reas t r ă să le vezi ! T r e b u i a să- ţ i a-p a r ă ce i doi copi i c u cape te l e descope ­r i t e în ba lcon , ca să- ţ i d a i s e a m a de as ta? N u - ţ i î nch ipu ia i că f lori le de pe sa lcâmi , n ' a r avea n ic iun rost , fă ră conce r tu l de cobze al g â n g ă n i i l o r şi fă­r ă ro iu r i l e de a r g i n t a le muscu l i ţ e l o r ? N u - ţ i î nch ipu ia i că î n două s ă p t ă m â n i D u m n e z e u e în s t a r e să facă d i n t r ' u n p ă m â n t ca u n sloi de gh ia ţă , un r a i a? I a t ă si o v r a b i e mică , ca re se scalda colo 'n g r ă d i n ă , în ţ ă r â n ă ; i a t ă şi câ ine le vec inu lu i c u m d o a r m e cu b u r t a la soa­re Şi dacă eşt i m a i a t en t , po ţ i auzi ch i a r la uşa case i t a le , c u m se t o c m e ş t e s e r v i t o a r e a cu za r zavag iu l la p r e ţ u l l e ­g ă t u r i i d e ceapă v e r d e . He , he i , d r agu l m e u , a v e n i t p r i m ă v a r a . I n două s ă p ­t ă m â n i a v e n i t b i n e p r i m ă v a r a .

M ă u i t la t oa t e şi m ă a p u c ă o poftă n e b u n ă d e aer , de c â m p , d e v e r d e a ţ a ; îm i î n t i n d oasele î n v e c h i t e şi s imt în ele o r e s e m n a r e a t â t d e t r i s tă , că m ă c u p r i n d e mi l a . E p e s t e p u t i n ţ ă ca ace­s t e oase să n u - ş i fi d a t s e a m a în s inea lor că a v e n i t p r i m ă v a r a . N u m a i eu s u n t de v i n ă că n u l e - a m d a t voe s'o gus t e încă , p â n ă a c u m a . Desch id fe­r e a s t r a şi u n va l d e a e r p a r f u m a t m ă dă l a o p a r t e şi i n t r ă p e s t e m i n e în casă. L a s v â n t u l e ţ u l să se joace p r i n t r e h â r t i i l e m e l e d e p e m a s ă şi m ă p r e o ­cup s i m ţ i n d u - 1 c u m îmi t r e c e pe f r u n ­te, de o r â n d u n i c ă , c a r e îşi face cu ibu l s u b s t r ea ş ină ch ia r d e a s u p r a odăii me le . Mi se p a r t oa t e a t â t d e noi , î ncâ t a m s e n t i m e n t u l că desch id î n t â i a o a r ă ochii p e s t e o p r i m ă v a r ă . M i - a ş lua ca ­p u l în p a l m e şi l -aş a svâ r l i ca pe o m i n g e în o g r a d a vec inu lu i , p e p ă m â n ­tu l ace la cald în ca re se scă lda a d i n e a ­u r i o v r a b i e . Mi -a ş t â r î obra j i i p r i n t r e f runze l e s a l câmi lo r u n d e la u m b r ă îmi î n c h i p u i că t r e b u e să fie in f in i t d e b ine

şi m i - a ş i d a d r u m u l s â n g e l u i să c u r g ă p e s t e oraş , i m p e t u o s şi sc l ip i tor ca soa­re le .

D e g e a b a m ă m a i gândesc la caet . N u m a i po t să sc r iu . D e g e a b a m i - a m p r o p ­t i t b ă r b i a în p a l m e şi p r ivesc o raşu l p e s u b ochi , demon ic , d e l à î n ă l ţ i m e a fe­r e s t r e i m e l e . E o p r e f ă c ă t o r i e p r e a na ­ivă, ca să m a i i m p r e s i o n e z e pe c ineva. N i m i c n u se v a s c h i m b a d i n a tmos fe ra p e i s a g i u l u i tdin f a ţ a m e a . P r i m ă v a r a , a cea s t ă p r i m ă v a r ă pe ca r e o î n n e a c ă soa re l e şi o h o h o t e ş t e r â s u l sănă tos , rus t i c a l l u i D u m n e z e u , n u va da un pas înapo i . D e aceea m ă în to rc de là f e ­r e a s t r ă , i au c a e t u l în m â i n i , îl c â n t ă ­resc şi î n t r ' u n a ş i 'n a l t a şi-1 închid , t r â n t i n d u - 1 h o t ă r î t p e masă . N u es te t i m p u l să sc r iu l u c r u r i seci. S c e n e a-r a n j a t e şi a b ţ i n u t e . T r e b u e să d a u d r u ­m u l e l a n u l u i p e ca r e l - a m op r i t î n t r e p ă m â n t şi cer, în m i n e . C u v i n t e l e me le , t r e b u e să fie sonore ca v a s t e l e

bolţ i de c leş ta r c a r i îşi p l i m b ă pe d e a ­s u p r a p ă m â n t u l u i l imb i l e l ung i de l u ­m i n ă în spa ţ iu , s e n t i m e n t e l e me le , a tot c u p r i n z ă t o a r e şi g re le , ca h o h o t u l r â su lu i d u m n e z e e s c c a r e sgâ l ţ â ie f r e ­ne t ic toa tă n a t u r a . E t i m p u l muzic i i şi al dansu lu i . E t i m p u l n e b u n u l u i , t i m ­pul lu i Dionysos .

Imi opresc b ă t ă i l e in imi i şi fac fă ră să v r e a u u n s e m n de l in i ş te c u m â n a , ca să s t ingă î n ă u n t r u l m e u cele d in u r m ă m ă s u r i a l e m i n ţ i i . V r e a u să l i be ­rez h e r g h e l i i l e p r i m ă v e r i i d in l in i ş tea cea m a i p u r ă ; d i n t r ' o t ă c e r e a ş i şde rea m o r ţ i i ca să g u s t p â n ă la fund e m o ţ i a d in c a r e va p o r n i n o u l cân tec .

I n aceas tă c l ipă a u d însă , s b â r n â i n d soner i a şi m ă r e p e d i n d i g n a t la uşe .

— „ C i n e e? î n t r e b cu u n g la s d e b ronz s u p ă r a t .

— „Poşta . . . r ă s p u n d d e d incolo d e uşe, s t e reo t ip , paşi i ca r i nici n ' a u a p u ­cat să se a p r o p i e că se şi depă r t ează .

Găsesc pe p rag , p l i cu l ga lben , oficial p e c a r e mi-1 sc r ie n e v a s t ă - m e a şi-1 r i ­dic b o m b ă n i n d . „Nici c â n d n u eşti a ca -uă, n u s c a p de i n o p o r t u n i t a t e a t a " — zic — şi î n c e p să-1 sfâşii cu dege te l e .

I ub i t u l m e u ,

P e s t e două zile se dă vacanţă . . . a, a, a! V a c a n ţ ă , c a r e va să zică, exc l am. A m a juns aşa d a r la v a c a n ţ ă ? Şi n u - m i v ine să cred. D a r fac socoteala şi aşa e. P a ­s t i le cad a n u l aces ta tâ rz iu , î n Mai şi s u n t e m deja în u l t i m e l e zi le a l e lu i Apr i l i e Vine vacan ţ a , v ine n e v a s t a -mea , îmi s p u n şi m ă uit î m p r e j u r u l m e u , ca t rez i t d i n t r ' u n vis .

Casa e aşa de goală , aşa d e severă , încâ t m i se p a r e că n ' a m locui t n ic i ­oda t ă în ea. Ocup , p e s e m n e , u n loc a-

t â t de n e î n s e m n a t aci, p r i n t r e luc ru r i , p r i n t r e uşi, p r i n t r e că r ţ i , că nici n u se cunoaş te . Şi m ă a p u c ă p e loc u n dor s fâş ie tor p e n t r u casa m e a , cu a t m o s ­fera ei o r d o n a t ă şi ca ldă ; cu i n i m a ei vie şi p r i m i t o a r e d e p e v r e m e a când e ra n e v a s t a aci .

Ochi i m i se umezesc şi l u c r u r i l e î n ­ce ţoşa te d i n aceas tă p r ic ină , î m i p a r m a i s t â n g a c e şi m a i m o a r t e ca m a i î n a ­in te . S u n t foa r t e s u p ă r a t p e s e r v i t o a ­r e că s'a a m e s t e c a t î n e le şi le -a s c h i m ­ba t as t fe l . O c h e m ş i - i p o r u n c e s c să le a r an j eze i m e d i a t c u m le a r a n j a coni ţa .

E a se u i t ă m i r a t ă şi t â m p i t ă la m i n e . De când i - am p e r m i s să se d e s b r a c e î n f a ţ a mea , c a p u l ei de ja tont , a l ua t d e a b i n e l e a u n a e r dobi tocesc .

—- „ P ă i aşa s u n t conaşu l e " . — „ C u m aşa? T u n ' a i de r e t i c a t n i c i ­

oda t ă în casa aceas ta , de când a p l eca t coni ţa?

— „ B a da conaşule , a m d e r e t i c a t " . — „ A t u n c i — s p u n — de ce sus ţ i i

că s u n t to t a ş a ? " S e u i t ă d in ce î n ce m a i t â m p i t ă

î m p r e j u r . — „ E u n u ş t iu ce v r e ţ i dvs . să s p u ­

ne ţ i — zice — d a r s ă - m i s a r ă ochii d a ­că m ' a m a t in s d e ceva.

„Des igur , m ă gândesc , e p r e a p r o a ­s tă ca să -ş i dea s e a m a .

— „ B i n e , — s p u n — pleacă . P â n ă v ine coni ţa , să n u t e m a i p r i n d p r i n casă. Şi ci tesc m a i d e p a r t e sc r i soarea .

„ M u l t a ş t e p t a t a v a c a n ţ ă , i ub i t u l e . S â m b ă t ă s ea ra voi fi i a r ă ş i l ângă t ine . Iţi voi s i m ţ i i a r ă ş i a p r o a p e , acea s p l e n ­d idă p r e z e n ţ ă , t ă c u t ă şi u r suză , pe c a r e o iubesc a t â t de m u l t . N i m i c n u - m i p lace m a i m u l t la t i ne , ca ochi i ace ia car i se r id ică de p e o ca r t e , s au d i n ­t r ' u n caet şi se u i t ă cu t oa t e g â n d u r i l e lor s u p ă r a t e la m i n e . A t u n c i m ă s imt ca o mică g â n g a n i e , p ă t r u n s ă p r i n f r a ­udă în casa t a şi s u n t fer ic i tă că se î n t â m p l ă n u m a i a t â t : că în loc să r i ­dici p ic io ru l şi să m ă s to rceş t i cu t a l p a pan to fu lu i , t u eşt i a t â t de b u n şi se î n ­t â m p l ă n u m a i a t â t : t e u i ţ i s u p ă r a t la m i n e " .

„ S â m b ă t ă s ea ra deci , i ub i tu l m e u , te voi vedea iarăş i . N u - ţ i s p u n p rec i s t r e ­n u l cu ca re vin, p e n t r u că n u ş t iu când voi t e r m i n a aci, şi p r i n u r m a r e , ora la ca re voi p leca . N u - ţ i p u n e m i n t e a cu mine , ca să m ă a ş t e p ţ i t oa t ă s ea ra la ga ră . N u - m i iau decâ t u n s i ngu r g e a ­m a n t a n , aşa c'o să m ă po t de scu rca s i n ­g u r ă . S ta i acasă şi l uc rează la m a r e a ta operă , d e ca r e îmi scr i i c ă eşt i a t â t de m u l ţ u m i t . S u n t fer ic i tă la g â n d u l că voi ven i s i n g u r ă şi te voi găs i l u ­c r â n d .

I leana , colega mea , cu ca re ţ i^am sc r i s că m ' a m împr i e t en i t , ţ i ne m o r ţ i ş să n u v in S â m b ă t ă , ca să f acem D u ­min i că o e scapadă la vie la ea, pe m a ­lul ce lă la l t al Dună r i i , u n d e s p u n e că e o m i n u n ă ţ i e . D a r n ' a i nicio gr i je , deşi aş fi foa r t e i sp i t i t ă s'o fac, n u m ă duic. A ş t e p t p r e a de m u l t t i m p să n e v e ­d e m şi n u m a i v r e a u s ă - m i în t â rz i i a-ceas tă clipă. Te iubesc d in to t suf le tu l a ta „ n e v a s t ă " .

B ia t a n e v a s t ă - m e a , m ă gândesc e m o ­ţ iona t ; to t ea r ă m â n e f i inţa ca re m ă i u ­beş te s ince r p e l u m e . Or ice s 'ar s p u n e , n u s u n t s ingur . N u s u n t în tot aces t u n i v e r s î n ca re f iecare v i e r m e se b u ­c u r ă n u m a i d e p e t e c u l lui de v ia ţă , o f i in ţă p ă r ă s i t ă şi t r i s tă . U n o m se g â n ­d e ş t e m e r e u la m i n e . U n o m p e acea s t ă l u m e se b u c u r ă de l u c r u l m e u şi t r ă ­e ş t e la u m b r a n ă d e j d e i me le . N u e p ă ­c a t — îmi zic, — să se înşe le aces t om? Şi m ă ho t ă r ă sc . Voi m u n c i d in t oa t e p u t e r i l e me le , voi m u n c i , p â n ă voi da în b rânc i , p e n t r u î m p l i n i r e a v i ­s u l u i şi fer ic i rea aces tu i om.

M ă duc d in n o u l a f e reas t r ă , asp i r t a n d r u l t r u p al v â n t u l e ţ u l u i d e p r i m ă ­v a r ă şi z âmbesc . Z â m b e s c une i imag in i c a r e se înch iagă l in iş t i t şi s u a v d in o r c h e s t r a ţ i a m e a l ă u n t r i c ă . î n t i n d m â ­n a şi m â n g â i în ae r l ângă m i n e , o b r a ­zu l pu r , a p r o a p e ca d e copil, al n e v e -s te -mi i . î m i p lec g u r a şi- i s ă r u t ochii , ca r i se d e s p r i n d c u m i n ţ i şi g rav i , d in e x a l t a t a p r i m ă v a r ă .

„ î m i p a r e r ă u — îmi zic — că n ' a m să- i po t face p l ă c e r e a să m ă găsească acasă la luc ru . S u n t p r e a p l in de ea a c u m , ca să n ' o a ş t e p t la g a r ă . S igur , v ine n e v a s t ă - m e a . T r e b u e să m ă s imt . T r e b u e să m ă ag i t n i ţe l . Ma i în tâ i , ca­sa aceas ta , n 'o po t l ăsa în h a l u l î n c a r e s e găseş te . Ii l ipseş te ceva. T r e b u e să m ă u î t b ine să descoper ce- i l ipseşte . O r i c e a r s p u n e se rv i toa rea , e u n u pot c r e d e că n u s'a a t in s deloc de l u c r u r i .

Mă u i t a t en t . Mă p l i m b şi s c ru tez f iecare colţ işor, d a r î m i es te p e s t e p u ­t i n ţ ă să- i descoper acel ceva ca re - i l i p ­seş te . S c a u n u l acela d in d o r m i t o r e ra oa re to t l â n g ă g e a m , c u m e a c u m ? Ace laş i n t e rva l , d e s p ă r ţ e a d u l a p u l î n ­t r ' o p a r t e de p e r e t e l e cu f e r ea s t r ă şi în a l t a de p e r e t e l e ces tă la l t c u uşi dub le? N ' o fi m i şca t t o a n t a c u m v a d ivanu l? IMu i-o fi t r ă s n i t prin-vcap că e m a i t a r e ca n e v a s t ă m e a la a r a n j a t ? M ă s u ţ a de n o a p t e , n u e p u ţ i n s t r â m b ă ? M a s a m e a d e l u c r u e e x a c t p e locul p e c a r e o p u ­n e a ea? Dincoace in su f rage r i e n u e bu fe tu l p r e a l ip i t de p e r e t e l e de là f e -r e a s t ă ? N u e m a s a p r e a în g u r a odăi i? N u e covoru l suc i t? N u s u n t s caune l e h a l a n d a l a ? C u m ? s u n t t oa t e l uc ru r i l e a b s o l u t în o rd ine? A t u n c i de ce n u m a i s u n t ca î n a i n t e , c â n d e r a ea aici? De ce s u n t la locul lor şi t o tuş i în al t fel? P u n m â n a p e f iecare , m ă opresc , m ă î n v â r t e s c î m p r e j u r u l lor , aprec iez d i ­s t a n ţ e l e , c â n t ă r e s c masse le , u r m ă r e s c oulori le , c o m p a r p e t e l e de l u m i n ă ; p e ­s te p u t i n ţ ă să descoper ce l ipseş te . A h ! dacă n 'aş i fi s igur că ea va descoper i c u m v a i n t r a î n casă!

M o r d e c i u d ă că n ' a m fost n ic ioda tă a t e n t la felul c u m a r a n j a ea l uc ru r i l e , î m i v i n e s ă - m i d a u cu p u m n i i î n cap . Dacă aş şt i a c u m p rec i s c a r e e r a u d i ­

s t a n ţ e l e î n t r e e le şi pozi ţ i i le e x a c t e a le u n o r a fa ţă de a l te le , m i - a r v e n i foar te uşor să le a r a n j e z c u m â n a m e a a i ­d o m a .

S u n t a t â t de d i spe ra t , că n u m a i pot s t a î n casă. M ă u i t la ceas . D e ab i a u n s p r e z e c e . H e ! h e ! oftez, c â t m a i e p â n ă în sea ră ! Mă î m b r a c t o tu ş i î n a-ces t t i m p şi ies .

Câin i i p r o p r i e t a r u l u i n u m ' a u m a i v ă z u t d e două s ă p t ă m â n i . N u ş t iu : d in p r i c i n a că ldur i i , s a u ş i - a b ă t u t c ineva j o c de e i : s u n t t unş i . N u m a i a u d i n to t p ă r u l lo r f r u m o s şi a s p r u decâ t u n u l câ t eva floace la bot , şi a l t u l câ ­t eva la u r e c h i . încolo , s a r p e m i n e cu n i ş t e co rpu r i s l abe şi v i n e t e d e p a r c ă s u n t j u p u i ţ i d e vii . „ L u p u l " ch i r i a şu lu i de jos ş i -a r i d i ca t l a b e l e d in fa ţă şi îi p r i v e ş t e pe s t e u l u c ă d in b l a n a lu i r o ş i ­a t i că şi densă , i ronic . C â n d dă cu ochii d e ochi i m e i însă, n u văd , d a r c r ed d u p ă oum îmi z â m b e ş t e , că dă d i n coadă . Mă duc la el ş i- i m â n g â i capul . E l î n t i n d e b o t u l p e s t e l abe p e u lucă şi m ă p r i v e ş t e d e d e d e s u b t , n u cu t oa t ă î n c r e d e r e a , d a r foa r t e m ă g u l i t , to tuş i . Ce i la l ţ i doi s ' au o p r i t l a câ ţ iva paşi de noi , şi îl i nv id iază .

„ N u vă s u p ă r a ţ i urâţ i lor , le spun , c ă - m i s u n t e ţ i d r a g i şi voi şi m ă duc s p r e ei cu p a l m e l e des făcu te . Ei îmi l ing dege t e l e ca d e obicei .

D a r p e m i n e î m b r ă ţ i ş a r e a aceas ta d i rec tă a p r i m ă v e r i i î n d a t ă ce a m ieşi t în cu r t e , m ă e x a l t ă ; îmi v ine să cân t şi dacă s ' a r p u t e a , să sbor . Câin i i m ă p e t r e c p â n ă la p o a r t ă , s ă r i n d din ce în ce m a i sus , d u p ă m â i n i l e m e l e pe ca re le r idic , b ă t â n d m o a l e ae ru l , ca n i ş te a r i p i .

U l t i m a m e a i m a g i n e d e s p r e ca lda ­r â m , e ra aceea c a r e - m i r ă m ă s e s e d in d i m i n e a ţ a v ă z u t ă în p i a ţ a Sf. G h e o r ­

ghe . Din c a l d a r â m u l u m e d se r id icau vapor i roş ia t ic i sp r e soare , ca o p u l b e ­re î n f l ăcă ra t ă d e a r a m ă , c u m m ă g â n ­d e a m a tunc i . A c u m , t r o t u a r u l es te u s ­ca t şi u m b r o s . P o m i i d e pe s t r a d ă au a juns deja în s t a r ea de s e v e r i t a t e şi d e i m p e r t u r b a b i l ă b ă r b ă ţ i e a f runz işu lu i . C u m s'a î n t â m p l a t asta , n u m ă î n t r e b , mie îm i p lac toa te m i n u n i l e şi le c red . Dar c u m m e r g p e s u b ei aşa, a m i m ­pres ia că c ineva foar te gene ros şi-a desche ia t c ămaşa la p i ep t şi a î ncepu t să a r u n c e cu a m â n d o u ă m â i n i l e d in sân, l umină , v e r d e a ţ ă , t i ne re ţ e , s ă n ă ­ta te , bogă ţ i e pes te l u m e . N u ţ in cont de oameni i ca r i a ş t eap t ă î n t r ' o s t a ţ i e d e au tobuz , p e l ângă ca re t r e c ş i îmi î m p r e u n dege te l e delà m â n ă şi fac o c ruce . S g o m o t u l o raşu lu i , ca al u n u i u r i a ş cazan ca re f ierbe, m ă î n g h i t e a-poi, a n o n i m .

Tocmai la s t a tu i a B r ă t i a n u m ă t r e ­zesc. O po iană î n t r e a g ă cu t o a t e culo-_ r i l e sa le p r o a s p e t e cu ca re a b lagos lo ­v i t -o p r i m ă v a r a , e r ă s ă r i t ă aci în co­şu r i l e ţ igănci lor , p e o m a r e î n t i n d e r e a t r o t u a r u l u i . Mă opresc u lui t , ş i -mi dau o p a l m ă în f run te . I a t ă d o m n u l e , ce l ipsea casei n o a s t r e , •— îmi zic — flori le! Şi îmi a d u c a m i n t e de ţ iganca mea , pe ca re o cau t cu ochii în h a r ­m a l a i a ce lor la l te .

A p r o a p e să n ' o m a i cunosc, aşa de m u l t s'a s c h i m b a t şi ea. Obra j i i t raş i de acea d i s t insă t r i s t e ţe , ca re m ' a isbi t a tunc i , îi s u n t î n f i e rbân t a ţ i şi vii, ca f lori le însăş i d in coşur i le ei. R â d e cu u n c l ien t şi î n t i m p ce o r ază de soa re ii l i căre în d in ţ i , ca u n h u l u b ca re i-a s b u r a t d in gu ră , îi a u d r â su l robus t . S u b c ă m a ş e u m e r i i i se ţ i n m â n d r i , d e p a r c ă n ' a r a t â r n a p e ei n u m a i cele

două coade n e g r e şi groase , î m p l e t i t e la s fâ rcur i c u cordea roşie, ci c ine şt ie ce h l a m i d ă î m p ă r ă t e a s c ă .

T r u n c h i u l ei s t ă d r e p t p e roa t a p u ­t e rn i că a şo ldu r i lo r şi sâni i lovesc cu f iecare m i ş c a r e a mâin i lo r , în p â n z a cămăşi i . Dacă n ' a r fi în t oa t ă ţ i n u t a sa o inefab i lă mo l i c iune şi g ra ţ i e , n u i -a r s ta deloc b ine , m ă g â n d e s c Ai zice că e o ţ igancă oa reca re . D a r aşa, cu toa tă în fă ţ i şa rea sa de p o m t â n ă r şi de apă vie, es te m a i f rumoasă decâ t ne p u t e m noi oamen i i înch ipu i .

Mă aprop i i d e ea şi m ă opresc l â n ­gă coşur i . D o m n u l cu ca re se t â r g u e ş t e p o a r t ă n i ş te f rumoase h a i n e cenuşi i , ca r i îi cad de m i n u n e pe rel ieful r o ­t u n d al p â n t e c u l u i . A r e o m u s t a ţ ă p e r ­fect roş ie s u b nas , deşi c ă t r e vâ r fu r i , f i ind t u n s ă m a i m ă r u n t , p a r e m a i d e ­g r a b ă s ivă şi î n m â n a d r e a p t ă t r a n d a ­firie şi g r a s ă cu ca re ges t i cu lează când vorbeş t e g r e u şi a s tma t i c , u n ine l m a ­siv de aur , cu u n d i a m a n t ca re a r d e în soare . In m â n a s t ângă , e x a c t l ângă m i ­ne, ag i tă o p e r e c h e de m â n u ş i g a l b e n e d e p ie le de porc , p e n t r u că p r e ţ u l fă ­cut de ţ igancă n u - i convine .

P u i m â n a în coş şi î n c e p s ă - m i a leg flori. C â n d ridic d in nou ochii , d o m n u l c u m p ă r ă t o r a t e r m i n a t t ocmea la şi p l ă t e ş t e . Ţ iganca n u m ă r ă în p a l m a ga lbenă s u b ţ i r e ban i i a lbi , a t i n g â n d u - i p e r â n d cu u n dege t l u n g delà m â n a ceala l tă . Apoi , îi b a g ă cu m â n ă cu to t în b u z u n a r u l şo r ţu lu i , u n d e v â n t u r ă o c l ipă şi pe cei lal ţ i şi se u i tă la m i n e .

A r e a e r u l că a î n g h e ţ a t . Eu însă îi z âmbesc şi o î n t r e b d in n o u ca a t u n c i :

— „Din p ă d u r e ai cules f lor i le?" — „Din p ă d u r e , boe ru le , r ă s p u n d e şi

ea to t ca a t u n c i . De aci î n c e p e m să r â d e m a m â n d o i . —- „Alege -mi , îi spun , ce le m a i f ru ­

m o a s e flori d i n coşul d u m i t a l e ; d i s ea ră v ine n e v a s t ă - m e a şi ei îi p lac t e r ib i l f lori le d e c â m p .

— „ B ă r b a t u - m e u a ven i t de aseară , b o e r u l e — s p u n e î n d r e p t â n d u - ş i m i j ­locul ca să m ă p r ivească şi î n ochii ei a r d e u n foc cat ifelat , t ăcu t .

—• „A ven i t? — s p u n — A c u m îmi î nch ipu i că eşt i fer ic i tă .

— „ A m şi d r e p t u l boe ru le , că sun t t â n ă r ă — zice.

— „Da, da. E o m a r e filozofie a s t a — îi s p u n — şi n e a p l e c ă m a m â n d o i în coş să m a i a l e g e m flori .

La s fârş i t îmi cere u n p r e ţ d e n i m i c pe e le şi eu m ă supă r .

— „ C u m o să - ţ i dau n u m a i a tâ t? îi spun . N u vezi că ţ i - a m lua t p e cele m a i f rumoase? A t u n c i să - ţ i d a u o p a r t e din ele înapoi .

— „ N u m ă costă n imic boeru le , îmi r ă s p u n d e .

— „ N u te costă? — spun — d a r e m u n c a d u m i t a l e , e p â i n e a d u m i t a l e .

De l â n g ă coşul de a l ă tu r i , ţ iganca b ă t r â n ă pe c a r e o r ecunosc d u p ă m u ­cul de ţ iga re l ipi t de buze , n e suspec ­tează p r i n t r e a ţ e l e fumulu i .

— „ S p u n e şi d u m n e a t a — o î n t r e b — e d r e p t s ă - m i cea ră n u m a i u n pol pe toa te f lori le a s t e a ? "

— „ N u m a i î n t i n d e vo rba degeaba boeru le , îmi r ă s p u n d e aceas ta — aşa e ea" .

Şi eu în ţ e l eg şi n u m a i î n t i n d în a-d e v ă r d e g e a b a vorba . î m i i au f lori le îi m u l ţ u m e s c ţ igănci i şi-i s p u n că-i d o ­resc din tot suf le tu l să fie fer ic i tă cu b ă r b a t u l ei p e care îl i u b e ş t e a t â t . Ii e x p r i m r e g r e t u l m e u că nu-1 cunosc şi p lec s a l u t â n d u - l e p e a m â n d o u ă .

Mă în to rc î n a d i n s î nce t sp r e casă. Trec p r i n g r ă d i n a Icoanei , şi m ă ui t î n g â n d u r a t la copaci, d e la ca re a m o foa r te t r i s t ă a m i n t i r e d in ziua aceea de as tă i a rnă , când îi co t rop i se ră s to lu r i l e n e g r e c r o n c ă n i t a a r e şi s in i s t r e a le c io­r i lor . A c u m p e ce ru l a lba s t ru , clar , s t a ­t u r i l e lor verz i şi boga te , e x p r i m ă o l i ­n iş te şi o c e r t i t u d i n e emo ţ ionan t ă . Un p a r f u m rece de i a rbă t â n ă r ă şi de u m ­bră răcoroasă , îm i a d u c e a m i n t e de m i ­r e a s m a p ă d u r i l o r copi lăr ie i . Şi aici, în mi j locul aces tu i o raş de fier şi d e p i a ­t ră , u n d e v ia ţ a o m u l u i m a r e , n u ţ i -o po ţ i î nch ipu i decâ t ca p e o l u n g ă lup t ă cu du r i t ă ţ i e , î n t r e copii şi copaci, e x i ­s tă o ev iden t ă a f in i ta te . G r ă d i n i l e p u ­blice s u n t p l ine de c i r ip i r i le lor şi e o p lăce re imensă p e n t r u t r ecă to r i i n e ­g răb i ţ i ca mine , să s tea să-i p r ivească şi să- i a scu l t e .

Din g r ă d i n a Icoanei , t r ave r sez mica p i a ţ ă Can tacuz ino şi i n t r u p r i n t r ' u n gâ t scu r t m ă r g i n i t de copaci , în p a r c u l Ioanid . în p a r c u l Ioan id î n t r ' o seară cu l ună de a c u m câ ţ iva ani , a m descope­ri t c'o iubesc pe n e v a s t ă - m e a . P e v r e ­m e a aceea, capu l îmi e ra p l in de v i ­sur i şi t r u p u l do ldora de v ia ţă . Din in ima mea , p o r n e a u r a m u r i l e î n s t e l a t e a le f i r m a m e n t u l u i şi î n g lasu l m e u p r o ­fund, a v e a m cele m a i a lese cuv in t e ca să -mi e x p r i m bogă ţ ia toa tă , câ tă s i m ­ţ e a m în m i n e . Ea se r e z e m a s e de t r u n ­chiul aces tu i copac t â n ă r pe ca re îl v ă d foa r te b ine d in locul u n d e m ' a m opri t , c u m îşi og l indeş te co roana o rgo ­lioasă în lac. E u n copac b ine porn i t . P o a t e cel m a i b ine d i n t r e toţ i copacii t ine r i ai aces tu i p a r c . P e s t e u n n u m ă r oa reca re de ani , va fi cel m a i f rumos copac de aci. Ea se r e z e m a s e de el. Nu ş t iu dece, îşi pusese o roch ie a lbă de o rgandi , ca re o acope rea s t r ăvez ie ca o p â n z ă de pă ian jen . Ven ise de c u r â n d d in I ta l ia . Şedea r e z e m a t ă de t r u n c h i u l t â n ă r u l u i copac ş i -mi vorbea desp re I ta l ia . V o r b i n d u - m i , uneo r i se u i ta a-tâ.t de a p r o a p e în suf le tu l m e u d e s ­chis la s u n e t u l g ra iu lu i său, ca pe ta le le unei flori la l umină , că îmi v e n e a s ă - m i înch id d e o d a t ă corola aceas ta care m ă s i m ţ e a m că sun t şi s'o p r ind pe toa tă î n ă u n t r u ; ou glas, cu mâ in i , cu ochi, cu rochie d e o rgand i , cu to tu l .

(Urmare în pag. 6-a)

ße cuire La mal de genune — Unde cade'n spume Vuetul de ape. Stau doi căpriori Din zi până'n zori. Taina grea i-apleacă Ochi 'n piatra seacă, Ciuta'n zări departe Vede vis şi moarte.

„Cine i-a dat lui Lui, voinicului Vrajă şue — rea Maică ! Maica — mea. Inima mea plânge Lacrime de sânge Cum aş rupe-o 'n două Să-i dau viaţă nouă — Să fugim pe creste Miri — ca în poveste". Pe cer două stele Lăcrămau şi e le .

Maica Preacurata Prea-Nevinovata Ochii 'n rugă sfântă-.. Li-i binecuvânta... Fiului îi spune Dorul fără nume — Ruga ce o 'nalţă. Mai fierbinte azi — Fecioara din brazi.

Peste vraja semnului Creşte floarea Domnului „Cum îi sorb luminile Să-mi înviu grădinile'

Au plecat apoi în lume Două doruri fără nume.

ION A. BUCUR

UNIVERSUL LITERAR 7 Octombrie 1939

Prietenul Tonta" 31

A v e a remuşcăr i . . . „ P r i e t e n u l Torna" a v e a r e m u ş c ă r i . S e suise î n t r e n de là p r â n z . Şi se

suise t ocma i f i indcă îl c h i n u i a u r e m u ş -căr i le . El în să n u ven i se la g a r ă cu u n p a c h e t s u b b ra ţ . „ P r i e t e n u l Torna" v e ­nise cu val iză d e p ie le . Şi mu ven i se nici î n t r ' u n p a l t o n vechi , j e rpe l i t . V e ­nise î n t r ' o b l a n ă e l egan tă .

Geo R u n c u că lă tor i se î n m i r o s d e iuft. „ P r i e t e n u l " lui că lă to rea î n t r e p a r f u m u r i „ H u d n u t " . Şi n u avea d r e p t vecin u n soldat . A v e a o vec ină . O v e ­cină cu v u l p e argin t ie . . .

Torna s t ă t ea în v a g o n şi fuma. El nu-ş i d ă d u s e ţ igă r i l e 'napoi . L u i îi a-j u n s e s e r ă ban i i p e n t r u bilet . . .

— P e r m i t e ţ i ? Vec ina cu v u l p e i-a c e r u t o rev i s tă .

N a t u r a l , el i^a ofer i t u n a . D e ce n u i - a r fi da t -o? Doar , a r e m u l t e revis te . . .

Geo R u n c u a v u s e s e şi el odată , r e ­viste m u l t e . A c u m n u m a i a r e ; a c u m a r e „ p r i e t e n u l Torna". . .

D a r ce r e p e d e t r e c e t r e n u l p r i n găr i . O fi t r e c â n d r e p e d e f i indcă- i în el „ P r i ­e t e n u l Torna"? Nu, n u de as ta . D a r a a les u n t r e n r ap id ; n u ca Geo R u n c u , pe r sona lu l .

— Ploeşti i i . . . cinci minu te . . . D o a m n a cu v u l p e a r g i n t i e s'a agi ta t .

A u i t a t de rev is tă . S'a r id i ca t şi a t r e ­cut la g e a m .

Vec inu l ei a coborî t . A m a i c u m p ă ­ra t u n t e a n c de rev i s t e .

Dece oare? N u le cet ise nici pe as tea . S'a su i t în vagon. Şi t r e n u l a p lecat .

A p leca t ca şi c u m n u - 1 a ş t ep t a se decâ t p e el... Şi d in mou a t r e c u t în goană p r i n găr i .

A c u m însă vec inu l femeei cu b l a n ă c i teş te . Dacă n ' a r fi ceti t , a r fi v ă z u t în t r ' o h a l t ă o cucuvea . S t ă t e a sus pe ţ iglă şi cân ta . D a r t r e n u l a t r e c u t r e ­p e d e şi ea a r ă m a s cu cân t ecu l ei. C â n ­tec de cucuvea. . .

A c u m „p r i e t enu l Torna" fumează iar .

Vec ina c u v u l p e fumează şi ea. F u ­m e a z ă şi-1 p r i v e ş t e p e el. I -a r a s m u s ­tă ţ i l e — în g â n d — şi i-a o n d u l a t pă ru l .

Şi p r i e t e n u l Torna se ocupă d e ea. Ce f rumos p ic ior a r e ! Şi ch ia r t oa t ă - i

f rumoasă . P o a t e că a r şi dezb răca -o în gând , d a r „ p r i e t e n u l Torna" e p u d i c ch ia r în g â n d u r i . Apoi el a r e o dev iză : p r e f e r ă u n reg re t , une i dezi luzi i . O d a t ă

— fragment — a cunoscu t o f e m e e ca r e i-a p l ă c u t g r o ­zav. E r a o „ f e m e e u şoa ră " . A convins -o r e p e d e să v ină la el. C â n d a d e z b r ă ­cat-o, s'a sper ia t . F e m e e a e ra d i formă. De a tunc i e p u d i c ch ia r în g â n d u r i .

— M e r g e ţ i la Bră i l a ? — Nu, la Ga la ţ i . Păca t . N ' a r e t i m p . Alt fe l a r fi con­

dus -o p â n ă la Gala ţ i . — B u c u r e ş t e a n c ă ? — Da. D u m n e a v o a s t r ă ? — Bă l t ă r e ţ , coniţă, bră i lean . . . II p r i v e ş t e a t e n t ă . Ce f r u m o s es te!

T r e b u e să fie u n b u n spor t iv , un b u n îno tă to r . N ă s c u t acolo, la Dună re . . .

De u n d e ! P r i e t e n u l Torna n 'a ş t iu t n ic ioda tă să înoa te . A r e ch ia r t e a m ă de apă . Nici ce le la l te s p o r t u r i n u i -au plăcut . . .

A u î n c e p u t să s e în ţe l eagă . S ' au a -prop ia t .

S u n t de u n ceas şi m a i b i n e î m p r e ­ună . D a r el n ' a f ăcu t a l t ceva decâ t să se ap rop ie . Şi ei îi e necaz. . .

— N u po ţ i să vii d i sea ră l a Gala ţ i? Ui te , el nici n u se gând i se la as ta . — Ba da. Viu cu u n p r i e t en . Cu u n p r i e t e n ? Ce d r a c u , n u î n ţ e ­

lege? P a r e in te l igen t . II v r e a s ingur , n u cu p r i e t en i .

P o a t e că şi el a r v rea , d a r n u r e u ­şeş te să u i t e de c e p lecase d in B u c u -

A Ş T E P T A R E (Urmare din pag. 5-a)

Al teor i se o p r e a în mi j locu l une i f r a ­ze şi p r i v e a p e u n pe t ec n e a c o p e r i t de pomi, al spa ţ iu lu i , l una . E r a o n o a p t e de Iun ie , da r p ă r e a m a i d e g r a b ă o noap t e de Oc tombr i e , a t â t de a lbă şi s t r ă l uc i t oa r e era . C â n d se op rea astfel , în mi j locu l frazei şi p r i v e a luna , u i t a să-şi m a i î nch idă g u r a şi e u î i v e d e a m p e a lbea ţ a de a rg in t a feţei , p a t a roş ie a gur i i şi o p a r t e d i n l in ia p e r l a t ă a d in ţ i lor . î m i v e n e a a t u n c i să m ă plec n u m a i p u ţ i n îna in te , să m ă înch in şi s'o s ă ru t . H e hei , n e v a s t ă - m e a e o r a r ă fi inţă.

De s igur că n u m a i n o a p t e a aceas ta care m i - a e x a l t a t p r e a m u l t bogă ţ i a l ă ­un t r i că , e cauza nenoroc i r i i m e l e . N u ­mai î n n o a p t e a aceas ta , a m i sbu t i t e u să m ă u r c p e m a r g i n i l e r ea l e a l e f i in­ţei m e l e şi să e x a l t acel cân t ec genia l , pe care ş i -a m i z a t v ia ţa , t â n ă r a şi p r e a na iva fa tă d i n fa ţa m e a .

R u p d i n t r ' o r a m u r ă d e a p r o a p e de m i n e o f runză p e ca re o duc la g u r ă şi o frec î n t r e d in ţ i , ca să n u - m i m u ş c buzele . T r e b u e n e a p ă r a t Isă faicj c eva care să încoroneze din p l in a c e a s t ă î n ­c r e d e r e fă ră m a r g i n i , cu c a r e n e v a s t ă -mea s'a î nd răgos t i t de m i n e . T r e b u e să răsp lă tesc n e a p ă r a t aceas t ă î n c r e d e r e , îmi zic N u - m i va fi g r e u să m u n c e s c pe b rânc i . Câ te sudor i n u şi-o fi ş t e r s cu m â n i c a cămăş i i de p e f run te , t a t ă l m e u ca să-şi v a d ă v isu l î m p l i n i t şi să m ă des l ipească p e m i n e de b razda u m e d ă a p ă m â n t u l u i , ca s ă - m i fie m a i uşoară v i a ţ a decâ t a lu i de r o b m i l e n a r

al acelei b r a z d e . Câ t e s u d o r i n ' o r fi ş t e r s d e p e f r u n ţ i l e lo r a r s e de soare , cele două l a n ţ u r i de s t r ă m o ş i ca re s ' au tot s t r â n s î m p r e j u r u l m e u , ca sá m ă r i ­d ice u n d e s u n t !

N u - m i v a fi g r e u deci să d a u în b rânc i . P u t e r e a de m u n c ă , t ă cu t a , b i ­n e c u v â n t a t a , t r ag i ca p u t e r e d e m u n c ă , es te gen iu l p e care l - au v ă r s a t î n o a s e ­le m e l e s t r ămoş i i . D in aces t g e n i u t r e ­b u e să ţ â şnească n e a p ă r a t î n t r ' o zi, r ă sp l a t a î n c r e d e r i i p e c a r e n e v a s t ă - m e a a a v u t - o în m i n e .

Ies d i n p a r c u l I oan id şi m ă ap rop i i de casă, p l i n de aces te g â n d u r i . N u o b ­s e r v p e m a s a m e a d e luc ru , o h â r t i e nouă . Mă p l i m b cu f lor i le în b r a ţ e , p r i n casă şi fac p l a n u l u n e i d r a m e c a r e să î nchege l u p t a t i t an ică a g e n i u l u i a-ces tu i des l ip i t d e p ă m â n t p e ca r e î l s imt î n m i n e , c u nevo ia de a cucer i u n loc în u n i v e r s .

S e r v i t o a r e a i n t r ă s ă a şeze m a s a şi m i -o a r a t ă . O i a u şi o desfac. î m i face impres i a că se d ă r î m ă casa p e m i n e . T r â n t e s c f lor i le p e pa t , m ă s b a t şi o ci tesc d in nou . E clar . „ N u m ă a ş t ep t a as tă s ea ră . P l e c cu I l eana . Sosesc L u n i " . S u n t i n d i g n a t p e aceas tă i n v e n ­ţie i n f e rna l ă a t e l e g r a m e i . O s t r â n g m o t o t o l şi o a r u n c î n t r ' u n colţ. C u m a u p u t u t o a m e n i i să i n v e n t e z e aceas t ă m e t o d ă d răcească , l a p i d a r ă d e c o m u ­nica ţ ie .

Apoi cad p r o s t i t p e u n s c a u n şi p r i ­vesc în gol, cu s e n t i m e n t u l că v i a ţ a n ' a r e nici u n rost . Că e u n supl ic iu , p e ca re t r e b u e să fii id io t c a să-1 r abz i . Mă r id ic h o t ă r î t să- i d a u o lec ţ ie n e ­ves te i şi găsesc c 'ar fi f oa r t e p o t r i v i t să m ă a r u n c p e g e a m cu c a p u l î n jos. A r fi u n î n v ă ţ ă m â n t p e c a r e l - a r ţ i n e m i n t e t oa t ă v ia ţ a . D a r n ' o fac. E x i s t ă şi m e t o d e m a i sub t i l e d e r ă s b u n a r e . L a u r m a u r m e i , e u s u n t b ă r b a t u l şi a ş p u t e a să uzez d e d r e p t u l p u t e r i i m a ­r i t a le . U n o rd in t e l eg ra f i c — ah , tot t e ­legraful e cu s a l v a r e a — u n ordin t e ­legrafic, ca re s'o i n v i t e u r g e n t şi b r u ­ta l acasă, a r da ace laş r e z u l t a t . I - a r r a t a p l i m b a r e a şi m i - a r da î n ace laş t i m p şi m ie sa t is facţ ia că po t să o rdon . î m i i au deci p ă l ă r i a şi p lec v a l - v â r t e j , f i indcă n u e t i m p de p i e r d u t , l ă s â n d s e r v i t o a ­rea ca re t o c m a i i n t r ă cu m â n c a r e a , cu g u r a căsca tă în u r m a m e a .

N u v r e a u să m a i v ă d n i m i c d i n t oa t e câ te s u n t f r u m o a s e a fa ră . M ă a r u n c î n t r ' u n t a x i şi sbor la poştă .

L U C A D U M I T R E S C U

d e G E O R G E L U i O A N E S C U

reş t i . A p l eca t să-1 r e a d u c ă p e Geo R u n c u . P e Geo R u n c u că ru ia îi g r e ş i ­se. C e o fi f ăcând el a c u m ? O fi acasă? Ce b u n i p r i e t en i fusese ră ei a m â n d o i ! C â t e n e b u n i i a u f ăcu t î m p r e u n ă . . . Ş i -a c u m îşi a m i n t e ş t e : î n v ă ţ a u p e n t r u b a ­c a l a u r e a t î n t r ' o n o a p t e : el, Geo R u n c u şi Nelu . B e a u cafele şi f u m a u p a c h e t e de t u t u n . Geo e ra t r is t . C a m în t o t d e a ­u n a fusese el t r i s t . î n v ă ţ a u cu uşa d e s ­chisă. Un zgomot i-a sus t ras . I n p o a r t ă se op r i s e o t r ă s u r ă . I n t r ă s u r ă Gogu, bea t . Gogu e r a b ă i a t u l d i r ec to ru lu i lor. „Moş A n j " , c u m îi s p u n e a u ei.

— Ha ide ţ i „ b ă " cu mine . . . A u l ă sa t şi î n v ă ţ ă t u r ă şi tot . A u p l e ­

cat. I a r d in poa r t ă , b ă t r â n u l s t r iga d u ­pă ei...

— T o t d e a u n a t e po r ţ i aşa? „ P r i e t e n u l Torna" a t r e să r i t . I se a-

d resase vecina. . . De fapt s e p o a r t ă c a m î n t o t d e a u n a

aşa. O d a t ă i ub i se o f e m e e de cabare t . Stai , c u m o chema? Mar iu sa? Nu, M a -r iusa e a l ta . P e aceea n u m a i ş t ie c u m o chema , d a r o iub ise foa r t e m u l t . Şi pe v r e m e a aceea n u avea b l a n ă şi v a ­liză de p ie le . S t r â n g e a leu cu leu . S t r â n g e a p e n t r u ca s ea ra să p o a t ă m e r ­ge la cabare t . L u a o cafea şi s t ă t e a t oa t ă n o a p t e a s'o p r ivească . P e v r e m e a aceea Geo 1-a l u a t de m u l t e or i cu el. I-a da t ch ia r vin.. . Ce b u n fusese Geo R u n c u cu el! Şi t u t u n îi dădea , î l l u a în excurs i i p e a p ă . P ă c a t d e b ă i a t u -ăs ta . T r e b u e să-1 scap. îş i d ă d u s e a m a că s i ngu r n ' a r m a i p u t e a să l up t e . Ii t r e b u e doa r scân teea . De aceea p lecase el. S e ducea să i-o dee.. . D e fap t n u n u m a i scân teea ; îi ducea tot cu ra ju l . Ii ducea c h e m a r e a „e i" .

Dar , ce d r ă g u ţ ă - i femeea d e - a l ă t u r i ! C e - a r fi s'o s ă r u t e ?

A făcut -o . Şi ea n ' a spus n i m i c . Ii p l ăcuse . Do­

r i se d e m u l t . A c u m îl p r i v e ş t e z â m b i n d î m b i e t o r şi a ş t e a p t ă d in nou.

O p r i v e ş t e şi el . F i i n d c ă şi lu i i-a p lăcu t . C h i a r foa r t e m u l t . D a r c u r i o s : îi e t e a m ă . N ' o cunoaş t e şi s i m t e c'o iubeşte . . .

D e - a r a j u n g e m a i r e p e d e la B ră i l a . Să fugă. Nu- i t r e b u e lui d ragos te . El a p leca t să - ş i r e a d u c ă p r i e t e n u l . Ma i b i ­ne să se g â n d e a s c ă la el.

A r vrea . . . d a r n u m a i p o a t e . I n g â n ­d u r i l e lui nu-1 m a i p o a t e găsi . Găseş t e f emeea cu vu lpe . Şi n u n u m a i în g â n ­dur i . Şi în faţă, p e c a n a p e a .

Geo R u n c u a m a i p i e r d u t u n p r i e t e n . L -a fu ra t to t femeea .

A m a i t r e c u t u n ceas . P o a t e c h i a r m a i m u l t . A u auz i t s t r i g â n d Buzău , F ă u r e i , d a r ei n u s 'au mi şca t . A u î n c u ­ia t c o m p a r t i m e n t u l , au t r a s p e r d e a u a şi s t a u de a t u n c i s t r â n s î m b r ă ţ i ş a ţ i . Şi vo rbesc m u l t . D a r o a r e ce-şi vorbesc? Ab ia s 'au cunoscut . D e u n d e , ei *se c u ­nosc d e m u l t . S 'au cunoscu t t o t d e a u n a .

Şi t r e n u l a lea rgă , a leargă . . . I n t r e n e „ p r i e t e n u l Torna" , p r i e t e ­

nu l ca re s t r i case to tu l lui Geo Runcu. . . şi c a r e a r e r e m u ş c ă r i . Ca re avea r e ­m u ş c ă r i . Căci a c u m n u m a i a re . L -a u i t a t p e Geo. A u i t a t şi că î n v ă ţ a u î m ­p r e u n ă şi că-i dădea t u t u n , a u i t a t că exis tă .

— Bi le te le p e n t r u Brăi la . . . „ P r i e t e n u l Torna" n u s'a mişca t . B a

da, s 'a mişca t . Ş i ' n ochii ei a v ă z u t î n ­t r i s t a r e .

A zâmbi t . A b ă t u t î n g e a m şi con­t ro lo ru l l-a s a l u t a t pol i t icos. A m a i p r i ­v i t -o oda t ă pe f emeea c u b l a n ă ş i 'n lo ­cul î n t r i s t ă r i i a v ă z u t pan ică . D a r n u s'a opri t , a î n t i n s b i l e tu l :

— Di f e r en ţ a p â n ă l a Ga la ţ i . A scos ban i , a p l ă t i t şi con t ro lo ru l a

s a l u t a t încă o d a t ă î n a i n t e d e a p leca . Ea n u i-a spus inimic. Ochi i ei s c â n -

t e i au însă m u l ţ u m i r i . A s ă r u t a t - o ia răş i . Şi g â n d u l lu i a

b i n e c u v â n t a t p e Geo R u n c u . Nu-1 u i ­tase de to t .

D a r când s'a op r i t t r e n u l s'a fer i t să p r ivească p e geam. I-a fost t e amă . N ' a r fi p u t u t să s p u n ă de ce .

I a r a porn i t , i a r a a l e rga t t r e n u l şi n u s'a m a i o p r i t d e c â t o s i n g u r ă da t ă p â n ă la Galaţ i . . . D a r u l t i m a o p r i r e i-a găs i t t o t îmbră ţ i ş a ţ i .

A u t r e să r i t . S 'au s ă r u t a t încă o d a t ă şi s 'au r id ica t . Z â m b e a u . A t u n c i a z â m ­b i t şi h a m a l u l .

Se l ăsase î n t u n e r i c u l afară . Ş i - au cobor î t şi ei în î n t u n e r i c . I a r

pe c a n a p e a au r ă m a s pă ră s i t e rev i s te le . In c o m p a r t i m e n t , p r i n t r e fum, r e m u ş -căr i le .

N ' a u p leca t d in g a r ă ; s 'au dus la r e ­s t a u r a n t . A u c e r u t b ă u t u r i a lese şi au b ă u t p e n t r u d ragos tea lor... Căci î n c e ­puse. . .

„ P r i e t e n u l Torna" u i t a se de toa te . In suf le tu l lui se ap r insese o n o u ă l u m i n ă .

u-i nimeni... Se încovoaie brazii pe m ă g u r ă de h ă u , Ca n i ş t e d u h u r i aspre p l u t i n d pe ora s f â n t ă Dar n i m e n i n u - i s 'asculte , ce vrăj i toare c â n t ă I n m u r m u r u l de u n d e ce-a leargă pe Tazlău. . .

D e m u l t la p o a r t a veche, a m u r g u l u i nu- i cer, Trecutu 'n care p l â n g e u n v is abea 'nceput — D a r d in f u r t u n i de p iatră , d in l impez imi de cer, Cioplesc c u m â i n i s t â n g a c e , a l t c â n t nepriceput . .

Va creşte dur u i tarea pes te iubirea s t insă , Ca s trohot i şu l vremi i într 'o c e t a t e moar tă ; Tr is te ţea n u m a i g e m e pe g â n d u l ce m ă poartă Spre zarea amint ir i i de b r u m a nopţ i i n insă .

Doar c â n d plesnesc luceferi d in m u g u r i i tăceri i Şi pr in poeni a s c u n s e ţ e s vrăji de s o m n aluni i , De -a tâ tea l iniş t i grele î n g h e ţ p e s lava serii Priv ind c u m u m b r e s trani i m â n j e s c zăpada lunii..

Şi cresc luna t i c i brazii pe m ă g u r ă de h ă u Ca n i ş t e d u h u r i a lbe vâs l ind pe ora s fântă Şi n i m e n i nu- i s 'asculte, c u m vrăj i toare c â n t ă , î n foşne tu l de ape ce-a leargă pe Tazlău. . .

GABRIEL ORI ŢA

Ion si T i t u M a i o r e s c u O p e r a lu i I o n M a i o r e s c u e s t e i n t e r e s a n t ă

a t â t p e n t r u e a î n s ă ş i , câ t ş i p e n t r u l u m i n i l e p e c a r e l e a d u c e î n s t u d i u l a c t i v i t ă ţ i i lui T i t u M a i o r e s c u . S c r i e r e a c o m e m o r a t i v ă t i p ă ­r i tă la 1912, u n a n d u p ă î m p l i n i r e a u n u i v e a c d e l à n a ş t e r d a p r o f e s o r u l u i d i n C r a i o v a , n u e s t e şi n i c i n u a d o r i t să f i e u n s t u d i u ş t i i n ­ţ if ic . A l ă t u r i d e o b i o g r a f i e a m ă n u n ţ i t ă , s e d a u r e z u m a t e d e a r t i c o l e ş i u n n u m ă r d e scr i sor i .

î n d e m n u l , p e c a r e a u t o r i i scr ier i i , r e c u -n o s c â n d u - i l i p s u r i l e , î l d a u î n p r e f a a ţ ă , n u

a f o s t î n c ă u r m a t . „ D i s e r t a ţ i i l e " şi p o l e m i c e l e lu i I o n M a i o r e s c u a u r ă m a s î m p r ă ş t i a t e î n p e r i o d i c e l e t i m p u l u i . S t u d i i l e s a l e d e f i l o l o ­g i e n i -1 arată , î n s ă , ca p e u n c u n o s c ă t o r al m a i m u l t o r l i m b i , la c u r e n t c u u l t i m e l e l u ­crăr i de s p e c i a l i t a t e , p e c a r e l e u r m ă r e ş t e c u a t e n ţ i e şi l e cr i t ică .

P u n e r i l o r s a l e la p u n c t n u l e l i p s e ş t e n i c i e n e r g i a e r u d i t u l u i , n i c i i ron ia .

In a r t i c o l u l n o s t r u n u v o m p u n e î n l u ­m i n ă c o n t r i b ţ i a s a p e r s o n a l ă î n a c e s t d o m e ­n i u . N e v o m l i m i t a să a r ă t ă m că a c t i v i t a t e a lu i T i t u M a i o r e s c u a f o s t p r e g ă t i t ă , a -p r o a p e î n t o a t e e l e m e n t e l e ei , d e a c e e a a t a ­t ă l u i s ă u .

î n t r ' a d e v ă r , la u n a n d u p ă n u m i r e a lu i ca p r o f e s o r ş i i n s p e c t o r a l ş c o a l e l o r d i n C r a i o ­v a , I o n M a i o r e s c u t r i m i t e p r i e t e n u l u i s ă u G. B a r i ţ o s c r i s o a r e c u r u g ă m i n t e a d e a o p u ­b l i c a î n Foaia literară. S c r i s o a r e a a p a r e î n n u m ă r u l 16 şi c u p r i n s u l e i e s t e u n b r e v i a r a l c r i t i c e i d e m a i t â r z i u a t e o r e t i c i a n u l u i d i r e c ­ţ ie i n o u i . C e e a c e ia a f l a t p r o f e s o r u l v e n i t d i n A r d e a l e s t e : „ u n m a t e r i a l i s m gros , 4 c a r e s'a l ă s a t ca u n n o r p e Ţ a r a R o m â n e a s c ă . . o j u d e c a t ă s t r i c a t ă — u n g u s t p r i m e j d i o s — o s i l i n ţ ă o p i n t i t ă p e l u c r u r i d i n a f a r ă , — u n l u x g r o z a v d ă r ă p ă n ă t o r . . . o u ş u r ă t a t e , — o n e s t a t o r n i c i e , o p r o c o p s i n ţ ă s u p e r f i c i a l ă " ( în Foaia literară, 1838,, p . 121).

V i n a .acestei „ p r o c o p s i n ţ i s u p e r f i c i a l e " ( f o r m u l a r e a c u 30 d e a n i î n a i n t e a „ f o r m e i fără fond") o p o a r t ă „Gal ia" , m a t e r i a l i s m u l f r a n c e z . D e s p r e „ s i l i n ţ a o p i n t i t ă n u m a i la l u ­c r u r i l e d i n a f a r ă " a v e a să v o r b e a s c ă d e r e ­p e t a t e ori T i t u M a i o r e s c u : „şi a s t f e l , m ă r ­g i n i ţ i în tr 'o s u p e r f i c i a l i t a t e f a t a l ă , . . t i n e r i i r o m â n i s e î n t o r c e a u şi s e î n t o r c î n p a t r i a l or c u h o t ă r î r e a d e a i m i t a ş i a r e p r o d u c e apa­renţele c u l t u r i i a p u s e n e " . (Cri t ice , I, S o c e c , 1926, p . 156). E x i s t ă scr i i tor i , c o n s t a t ă I o n M a i o r e s c u , t r a d u c ă t o r i ; s e î n m u l ţ e s c c ă r ­ţ i l e . „ S e v e d e că ş i g u s t u l d e a ce t i s'a l ă r g i t : că n u m ă r u l g a z e t e l o r creş te" . D a r : „ c i n e n u n e c u n o a ş t e , v a s o c o t i că Ţ a r a R o m â n e a s c ă a f ă c u t î n a i n t ă r i v r e d n i c e d e m i r a r e . D a r şi v u l p e a c e a d i n fabulă,, d a c ă ar v e n i î n D a c i a , s'ar su i p e v â r f u l C a r p a ţ i l o r ş i a r v e d e a d e a c o l o p â n ă î n D u n ă r e o m a s c ă f r u m o a s ă , f ă r ă crieri". (Foaia literară, 1838, p . 121) O m a i p r e c i s ă d e f i n i r e a formei fără fond. Ş i n u m a i d e c â t a d a u g ă : „ p ă z i ţ i - v ă să n u v ă î n ş e l a ţ i f r a ţ i l o r ! N u v ă u i ta ţ i că a v e m s c r i i ­tor i m u l ţ i , cărţ i m u l t e ş i g a z e t e c â t e n u n e t r e b u e . T r e b u e să t ră i ţ i a i c i c u noi , ca să n e c u n o a ş t e ţ i " . ( I d e m , p . 122. — v . ş i T . M a i o ­r e s c u , Critice, 1926, I, p . 160 şi 163).

„ . . î n a i n t e d e a a v e a p r o f e s o r i c a p a b i l i , a m d e s c h i s g i m n a z i i " , scirle t o t a c o l o c r i t i c u l Co?i-vorbirilor literare. „ N ' a v e m p r o f e s o r i î n v ă ­ţaţ i , a u c e i p u ţ i n car i ş i - a r î n d e p l i n i d a t o ­r i i l e lor", o b s e r v a c u a m ă r ă c i u n e şi i n s p e c ­t o r u l d i n C r a i o v a (idem, p . 122).

E f e c t u l a c e s t e i s cr i sor i р э câ t d e c o n c i s e , p e a t â t d u r e , s e p o a t e u r m ă r i î n cairteai d - l o r N . B ă n e s c u ş i V . M i h ă i l e s c u (Ion Maiorescu, s c r i e r e c o m e m o r a t i v ă , 1912). I n s p e c t o r u l e s t e d e s t i t u i t şi d i n p r i c i n a s i t u a ţ i e i s a l e g r e l e t r e b u i e să r e t r a c t e z e a f i r m a ţ i u n i î e f ă c u t e . S c r i s o a r e a , p e c a r e o t r i m e t e î n a c e l e î m p r e ­j u r ă r i lu i P e t r a c h e P o i e n a r u (îl v e s t e a că s'a h o t ă r î t să s e s i n u c i d ă , d a c ă n u v a r e v e n i a -s u p r a des t i tu i r i i , f i i n d c ă n u p o a t e a c c e p t a să f ie î n t r e ţ i n u t d e s o ţ i a s a î n s ă r c i n a t ă ) , e x ­p l i că g e s t u : a c e s t a , c a r e э al u n u i o m î n v i n s , n u a l u n u i l a ş .

R e t r a c t a r e a u m i l i t o a r e , r e d a c t a t ă c h i a r d e p r o f e s o r i i i n d i g n a ţ i , t i p ă r i t ă t o t î n F o a i a l i t e ­rară (1838, p . 192) n u a n u l a , î n s ă , n i c i d e c u m s e v e r a cr i t i că f o r m u l a t ă c u p u ţ i n î n a i n t e . D u p ă c u m n i c i p r o t e s t e l e lu i R u c ă r e a n u şi S i m e o n M a r c o v i c i n u o a n u l a u , a m â n d o i p r o ­fe sor i i m u n t e n i m ă r g i n i n d u - s e n u m a i să-1 i r o n i z e z e p e n t r u î n t r e b u i n ţ a r e a - u n o r f o r m e ca : vatrioţime, naţionalime, românătate şi a r ă t â n d u - ş i m u l ţ u m i r e a că e x i s t ă o galoma­nie şi n u o nemţomanie.

„Mă B a r i ţ , s e a d r e s e a z ă î n a c e a s t ă î m p r e ­j u r a r e p r i g o n i t u l I o n M a i o r e s c u p r i e t e n u l u i s ă u d e l à B r a ş o v , în tr 'o s c r i s o a r e „ ta in ică" , — a r t i c o l u l a c e l a e c e a m a i b u n ă d o v a d ă d e o r o s t i a l o r şi î n a i n t e a c e l u i c e - i c u n o a ş t e . T r i u m f u l m e u e s ingur . . . D a r a c u m v o i t ă c e a " ' în N. B ă n e s c u şi V. M i h ă i l e s c u , Ion Maio-? e s e u , 1912, p . 420). D a c ă o m u l a c e s t a , d o t a t c u u n a t â t d e a s c u ţ i t sp ir i t cr i t i c n u s e v a m a i p r o n u n ţ a n i c i o d a t ă a s u p r a l i t e r a t u r i i şi , î n g e n e r a i , a c u l t u r i i t i m p u l u i ( n u m a i î n s c r i s o r i l e „ t a i n i c e " a d r e s a t e lui B a r i ţ cu r u ­g ă m i n t e a r e p e t a t ă : a c e s t e a să n u c u m v a să le t i p ă r e ş t i ! m a i r e v i n e a s u p r a a c e s t o r l u ­cruri , n o t â n d că l a M u n t e n i „ t o a t e m e r g la o s p o i t u r ă d i n a fară) , d e s i g u r î n a c e s t d u r e r o s e p i s o d s e a f lă e x p l i c a ţ i a

R e v a n ş a a l u a t - o m a i t â r z i u . T r i u m f u l a f o s t î n t r ' a d e v ă r a l lui , î n v i n g â n d p r i n f iu l s ă u .

• O a l tă p a r a l e l ă i n t e r e s a n t ă s e p o a t e f a c e

i n t r e a c t i v i t a t e a f i l o l o g i c ă a c e l o r d o i M a i o ­r e s c u . î n c ă d i n s c r i s o a r e a a m i n t i t ă , p r o f e s o -I U I d e l à C r a i o v a s e r i d i c a î m p o t r i v a c e l o r

d e I O N R O M A N

c a r e „ v o r s ă - ş i a r a t e t a l e n t u l , t î r î n d s ă r m a n a l i m b ă şi s i l u i n d - o î n t o a t e p ă r ţ i l e ca p e u n ca l o r b d e c ă p ă s t r u . I n l i m b ă t o ţ i v o r s ă f ie z id i tor i . O n e t e z e s c ş i o p i a p t ă n ă p â n ă c e - i t r a g şi pie lea^ a p o i î i d a u a l ta" . (Foaia lite­rară, 183«, p 122)

C o n s t a t â n d că a v e m a t â t e a o r t o g r a f i i câţ i scr i i tor i , i ş i p r o p u n e s ă s t a b i l e a s c ă o s e r i e d e p r i n c i p i i d e s c r i e r e r o m â n e a s c ă .

î n t r e b a r e a p e c a r e ş i - o p u n e a c u t r e i z e c i d e a n i î n a i n t e a lu i T i t u M a i o r e s c u , era : „ c u c e fe l d e l i t e r e să s c r i e m , c u c e l e l a t i n e ş t i , e u c u c e l e c i r i l i a n e î n c a r e ne -a im p o m e n i t ? " (Asupra ortografiei rumâneşti, î n Foaia pen­tru minte, inimă şi Ut., 1838, p . 196).

R e c o m a n d ă l i t e r e l e latinei, p e n t r u că „ v ă ­z â n d c u v â n t u l s c r i s c u e l e , îi v e z i ş i e t i m o l o ­g i a şi s c h i m b a r e a s u n e t e l o r l a t i n e ş t i d e o d a t ă şi ve i fi m a i p u t e r n i c î n l i m b ă „(idem., p 197)

„ S c r i e r e a e s t e v e s t m â n t u l l i m b i i şi d e a c e e a t r e b u i e cro i tă p e t r u p " (p. 179). T i t u M a i o ­r e s c u v a a r g u m e n t a la f e l : „In m o m & n t u l , în c a r e R o m â n i i S ' L U p ă t r u n s d e a d e v ă r u l că l i m b a lor e s t e o l i m b ă r o m a n ă , î n a c e l m o ­m e n t ş i f o r m a e x t e r i o a r ă , a d e c ă s c r i e r e a s a u . e x p r i m a t ă p r i n e l e m e n t e l e ei , l i t e r e l e , t r e ­b u i a u s ă f i e l u a t e d e l à R o m a n i "

P a r a l e l a p o a t e fi d u s ă m a i d e p a r t e . In Scrierea limbei române, c r i t i c u l j u n i m i s t p r o p u n e p e n t r u s c r i e r e a s u n t e l o r ( şi ş ( p r o ­b l e m a a c e a s t a a p r o v o c a t d i s c u ţ i u n i î n d e l u n ­g a t e , d â n d u - i - s e s o l u ţ i i d i f er i t e ) , s e d i l a p u s ă s u b t şi s.

T o t s e d i l a o r e c o m a n d a cu m u l t î n a i n t e şi I o n M a i o r e s c u : „ p e n t r u ţ să s e s c h i m b e t şi p e n t r u f să s e s c h i m b e s î n s u ş i , d i n t ipar , ca să f i e n u m a i o f i g u r ă . S c h i m b a r e a s 'ar p u t e a f a c e c h i a r d i n s e d i l a c e s e p u n e la f r a n ţ u z e s ­c u l ç, p u i n d a c e e a s a u d e a s u p r a s a u d e d e s u p -t u l lu i g (ge), t (ţ), s (s)" ( în Foaia pentru minte .., 1838, p . 197).

A s u p r a s c r i e r i i lu i c e a u d e e s e m e n e a p ă ­rer i î n r u d i t e .

C â n d , în să , I o n M a i o r e s c u s u s ţ i n e a că „ a t â ­t e a s e m n e s e c e r c â t e s u n e t ? a v e m " , s'ar p ă ­rea că e s t e u n a d e p t a l f o n e t i s m u l u i , î m p o ­t r i v a c ă r u i a a v e a să s e r i d i c e T i t u M a i o r e s c u .

L a p a g . 61 d i n Critice (II) , a c e s t a r e c u ­n o a ş t e , to tuş i , că „ f o n e t i s m u l n u e s t e u n p r i n c i p i u g e n e r a l ş i a b s o l u t a l s cr i er i i , c i t r e ­b u i e r e s t r â n s î n m o d e sen ţ ia l" . D e ş i nu-t^i l ă ­m u r e a p r e a b i n e g â n d u L d e s i g u r , l a u n a s t f e l d e f o n e t i s m r e s t r â n s s e o p r i s e ş i t a t ă l c r i t i ­cu lu i , a t u n c i când , d u p ă e l i m i n ă r i l e ş i a d ă u ­g i r i l e f ă c u t e b s o c o t e a 28 d e l i t e r e n e c e s a r e p e n t r u s c r i e r e a l i m b i i r o m â n e . I a r c â n d n o t a că „ n u v o r b e ş t e g r a m a t i c u l , ci n a ţ i a î n t r e a g ă î n s ă ş i limba prin organul ei" ş i „,ne t r e b u i e o gramatică românească şi m a i d e s ă v â r ş i t r ă -z i m a t ă p e p r i n c i p i i să i" (în Asupra ortogra­fiei rum., Foaia pentru minte..., 1838, p . 184), c o m b ă t e a , e v i d e n t , e r o r i l e e t i m o l o g i ş t i l o r ş i a t u t u r o r t e o r e t i c i e n i l o r , c a r e n u r e s p e c t a u r e ­a l i t a t e a l i m b i i .

S c o p u l l i m b i i ş i a l s c r i e r i i e s t e a c e l a ş i p e n ­t r u a m â n d o i : „ o r i c e s c r i e r e e s t e o î n t r e b u i n ­ţ a r e d e s e m n e v ă z u t e , c u s c o p d e a d e ş t e p t a c e r t e gândir i" . (T. M a i o r e s c u , Critici, II , p . 69). „ L i m b a e s t e a f l a t ă s a u şi d a t ă ca să d e s ­c o p e r i m ide i l e . E a d a r nemărginit t r e b u e să f ie î n c u n s u n e t ( c o n g l ă s u i r e ) c u f o r m e l e , d u p ă c u m c u g e t ă , s o c o t e ş t e ş i j u d e c ă m i n t e a n o a s ­tră".

S'ar p u t e a g ă s i a s e m ă n ă r i ş i î n u n e l e a -m ă n u n t e , ca, d e p i l d ă , î n m e t o d a d e e x p u ­n e r e şi c h i a r î n st i l . *

Şi c a o r g a n i z a t o r a l u n e i s o c i e t ă ţ i l i t e r a r e , a n t i c i p e a z ă I o n M a r i n e s c u a c t i v i t a t e a f iu lu i s ă u . C u o a r e c a r e g r e u t a t e , e l r e u ş e ş t e să a l ­c ă t u i a s c ă î n 1837 d i n c â ţ i v a i n t e l e c t u a l i c r a -i o v e n i u n e cerc , î n c a r e s e c i t e s c p o e z i i , f r a g ­m e n t e d r a m a t i c e ş i s e f a c t r a d u c e r i , (v. V. Mihăilescu, O încercare de Juniune a lui Ion Maiorescu, tn Conv. literare, 1911, p . 1233-1239)

In fi lologie), I o n M a i o r e s c u m e r g e m a i d e ­p a r t e , o c u p â n d u - s e d e ar t i co l , d e d i a l e c t e ş i l u â n d a t i t u d i n e î m p o t r i v a f i l o l o g i l o r , c a r e f o r m u l a u teor i i a b s u r d e ş i a n t i - r o m â n e ş t i . A c e a s t a t rece , i n s ă , d i n c o l o d e l i m i t e l e a r t i ­c o l u l u i d e fa ţă .

C e e a c e n e - a m p r o p u s a f o s t s ă a r ă t ă m că a c t i v i t a t e a lu i T i t u M a i o r e s c u a f o s t î m p l i ­n i r e a a ceeaceţ, c u a c e e a ş i s e r i o z i t a t e ş t i i n ţ i ­f i că ş i l i m p e z i m e s p i r i t u a l ă , î n c e r c a s e t a t ă l s ă u , p e n t r u care,, d e a s e m e n e a , „ l u m i n a era a d e v ă r u l " , î n m i j l o c u l u n e i s o c i e t ă ţ i , c a r e l - a î n v i n s .

D a c ă v o m a d ă u g a că a m â n d o i a u l u c r a t î n a c e l e a ş i d o m e n i i : cr i t i că , f i l o log i e , d i d a c t i c ă şi p o l i t i c ă , c o n c l u z i a n o a s t r ă v a d e v e n i şi m a i c o n v i n g ă t o a r e .

7 Octombrie 1939 UNIVERSUL LITERAR

MIRUL COMEDIA : PÄIAN-SUL, COMEDIE IN TREI ACTE DE A. de HERZ Regia : Soare Z. Soare

Decoruri Feodorof

îeatrul Comedia a făcut fără foiala o fericită alegere prin uitarea comediei : Păianjenul început de stagiune. Aceste

mri retrospective în produc-le de succes ale teatrului ro-inesc sunt desigur sortite unui teres deosebit. Şi credem o ideală puţina atenţie pe care Micul le-o dă. „Păianjenul" este o comedie «rte duioasă, şi foarte roman-i, isvorând dintr'o simţire Ш, poetică, singuratică, o nfire a unei lumi ce acum nu li este şi care era mai visă-ire, mai optimistă, mai plă­ti, mai entuziastă în faţa vie­ţi mai spiritualizată în sim-

Baronul A. de Herz probabil pus nespus de mult din sufle-

său în această comedie. O tperienţă de viaţă, sau o sim-i observaţie. Oricum ar fi, Eanjenul, rămâne tot acelaş nit™ noi, tot o operă fină şi Wocrotă, ea toate cele scrise

distinsul scriitor, de Herz. Păianjenul este o femee în irul căreia, atraşi de frumu-ţe roesc bărbaţi, tot soiul. O wlanşă de oameni, nevoind de-it posesia unei femei. Ea, dispreţuindu-i pe toţi is-«teşte să-şi atragă atât comen­zile critice ale femeilor ce cu-ooste, cât şi bârfelile bârbaţi-; printr'o purtare prea desin-oită şi prea liberală. In fond isâ rămânând curată şi sufle-eşte şi trupeşte, pentru ca, tpe o convingere scurtă a sen-iitieratelor ce-l mânau, âşi dă-iieşte viaţa întreagă unui sin-ir om. Final oarecum melodra-loiic. Nu trebue să uităm că iem de-aface cu o comedie în

m concluzia nu are prea mul-importanţă, dar care priveşte

mai situaţiile ei.

Doamna

Mişu Fotino

Leny Caler, în rolul Păianje-itilui a avut o creaţie destul de deresantă. Totuş trebue să nő­im că interpretarea a suferit in cauza genului său prea exu­ltant şi prea desinvolt, care nu Mea câtuşi de puţin cu roman­tismul piesei. iVu trebue să se uite că idealismul lui Herz este nrecum în contra timp cu di­namismul lui Leny Caler. Şi itunci ar fi trebuit ca această '^contestabil talentată artistă să

modeleze genului mai apus al «mediei.

La rândul său d-nul V r a c a , a jucat prea multă tragedie pen­tru ritmul mai hilar al piesei.

Dacă acest fel, în I u b i r e s t r a ­nie, a fost o reuşită, acum este m defect.

Dar lăsând la o parte defec­tele citate mai sus, trebue să Klevăm că aceşti doi protago­nişti sunt în multe momente creatori de roluri mari. Ceace,

concluzie înseamnă că jocul lor este fin şi cu rare calităţi ar­tistice, isbutind, chiar când re­gia nu este prea deosebită, să se ifirme in chip fericit.

In restul interpretărei, Nora î'iacentini, plină de vervă şi untren, Silvia Fulda şi Silvia Dumitrescu, Fifi Harand corect, iar domnii Timică, Mişu Fotino, Ronald Bulfinsky simpatici.

D-nul Éterié mai puţin bine in rol, ne miră, iar d-nul Ronea corect.

Decorurile d-lui Feodorof, — и întotdeauna sunt remarcabile, îmbrăcând spectacolul într'o at­mosferă caldă, de maestate, în culori pline de farmec.

TEATRUL ALHAMBRA :

ALHAMBRA 4.12.86

I a t ă î n s f â r ş i t , că d u p ă c e p r e ­m i e r e l e a n u n ţ a t e c u m u l t s g o m o t d i n a n u l a c e s t a s 'au a r ă t a t s u b a ş t e p t ă r i , t e a t r u l A l h a m b r a a d u ­c e î n s c e n ă r e v i s t a s a d e d e s c h i ­d e r e a s t a g i u n e i , p e n t r u c a r e n u a v e m d e c â t l a u d e .

A p r o a p e e x c e s i v d e m u l t e l a u ­de . P u t e m , f ă r ă r e m u ş c ă r i , s o c o t i r e v i s t a A l h a m b r a ca u n a d i n t r e r e u ş i t e l e r e p r e z e n t a ţ i i d e a c e s t f e l .

A r e şi u n d e f e c t . T r e b u e s ă - 1 n o t ă m . P r e a l u n g ă . O b o s i t o r d e l u n g ă . L a s f â r ş i t u l p r i m u l u i a c t e ş t i e x t e n u a t . C à n d s e t e r m i n ă s p e c t a c o l u l , e ş t i a m e ţ i t . E s t e î n d e t r i m e n t u l t e a t r u l u i s ă o b o s e a s ­că p u b l i c u l a s t f e l , f i i n d c ă m u l ţ i c e t ă ţ e n i s e v o r r e t r a g e î n a i n t e d e s fârş i t , i a r a l ţ i i v o r e z i t a s ă v i n ă . P u b l i c u l n o s t r u e s t e d e s t u l d e b u r g h e z . D e c e s ă - i p r o v o c ă m r e a c ţ i i l e , c â n d ar f i m u l t m a i f o ­l o s i t o r s ă l e m e n a j e m ! M a i c u s e a m ă , d a c ă m e n a j a r e a lor e s t e şi b i n e v e n i t ă .

R e v i s t a s e d e s c h i d e c u t a b l o u r i d i n „ T a b ă r a v e s e l i e i " . E p o c a n o a ­s tră a i n s p i r a t p e c r e a t o r i i r e ­v i s t e i , să s e d u c ă p r i n t a b e r e , c a z a r m e ş i a l t e l e .

V i r g i n i c a R o m a n o v s k y , G i o v a -ni şi D a n D e m e t r e s c u f o a r t e s i m ­p a t i c i

M. P e t c u l e s c u p r e a p u ţ i n l o c o ­t e n e n t .

A p o i u r m e a z ă , p e r â n d p r o t a ­g o n i ş t i i r e v i s t e i : V i r g i n i c a \ P o p e s -c u , a p a r i ţ i e s i m p a t i c ă , L i s e t t e V e r e a , p ă r e r e a n o a s t r ă e s t e m a i d e m u l t s t a b i l i t ă a s u p r a ei , L u l u N i c o l a u , I l e a n a S i m o , c u r e a ­l e l e e i ca l i tă ţ i c o r e o g r a f i c e , C o n s t . L u n g e a n u , m u l t m a i n i m e ­r i t î n r e v i s t ă , d e c â t în t e a t r u , G. G r o n e r , m i n u n a t u l G. G r o n e r , r i ­d i c â n d v a l u r i d e râs .

C e l e c â t e v a a p a r i ţ i i a l e d o m -n i e i - s a l e a u f o s t î n c u n u n a t e t o t ­d e a u n a c u s u c c e s .

D . I o a n D a c i a n , v o c e m i c ă ş i p u ţ i n â d e q u a t ă r o l u l u i c e i s'a dat . F ă r ă r e g i s t r u şi p u ţ i n v o a l a t .

î n s f â r ş i t , e t i m p u l să v o r b i m e l o g i o s şi d e M a r i a B u r b e a , c a r e a d o v e d i t r a r e c a l i t ă ţ i a r t i s t i c e î n i m i t a ţ i i l e a r t i s t e l o r n o a s t r e d e s e a m ă . M a r i a B u r b e a e s t e o b u ­n ă a c h i z i ţ i e a t e a t r u l u i A l h a m ­b r a .

R e v i n e L u l u N i c o l a u , c u L a p e ­t i t e moustache p e care o r e l e v a m f i i n d m i n u n a t d e 'bine c â n t a t ă .

M a r i a T ă n a s e , î n t r ' u n c a d r u f o a r t e r o m â n e s c , n e c â n t ă d o u ă эг і і d e M. C o n s t a n t i n e s c u , i a r a -poi, p e n t r u a s c h i m b a t o n u l , u n t a b l o u c u u n s l o w f o x d e R o m e a , c â n t a t d e lEl i sabeta H e n ţ i a .

N u t r e b u e s ă u i t ă m p l ă c u t a a p a r i ţ i e î n Ţ ă r ă n c u ţ a , a r i e p o p u l a r ă d e l ion V a s i l e s c u , a l u i L u l u N i c o l a u şi V i r g i n i c a P o -p e s c u .

„ Ţ a r a m e a şi m â n d r a m e a " , a l t t a b l o u p l ă c u t , d e I o n V a s i ­l e s c u .

In t o a t e s c e n e l e a m i n t i t e p â n ă a c u m , ş i n u s u n t d e c â t c e l e m a i i m p o r t a n t e , e s t e d e m n ă d e r e ­m a r c a t , m u z i c a . P e c â n d , î n t i m p u l v e r e i , I z b â n d a a d u s e s e o t r i s t ă i n s p i r a ţ i e , a c u m , d - n i i V a s i . l e s c u şi M. C o n s t a n t i n e s c u a u d a t e n o r m d e m u l t , şi n e s p u s d e b u n . A v e m p e n t r u d o m n i i l e l o r o a d ­m i r a ţ i e s i n c e r ă ş i n e s t ă p â n i t ă .

S ă n o t ă m că p e c â t a c t u l I a f o s t d e b u n ş i c e l d e - a l d o i l e a n u a p ă c ă t u i t . A c e i a ş v e r v ă , a c e l a ş ritm a n t r e n a n t , v a r i a t î n p r i m u l r â n d , c e a c e e s t e f o a r t e i m p o r t a n t . I o r d ă n e s c u B r u n o , a r e ac i u n t a ­b l o u m i n u n a t , care , l u n g , a ridi­c a t t o t u ş i p â n ă l a s fârş i t , v a l u r i d e h i l a r i t a t e .

D - l B e n n y , î n t a b l o u l „ P ă p u ş a d e cârpă" s'a d o v e d i t u n f i n d a n s a t o r şi u n i n c o m p a r a b i l e c h i i i b r i s t . S u p l e ţ ă r e m a r c a b i l ă .

I a r i d e i a , p r i n c a r e s'a d e s c h i s a c e s t a c t , — m o n t a r e a p i e s e t e i p o l i ţ i s t e , c o l i e r u l d - n e i Br ig ihton, a f o s t câ t s e p o a t e d e i n t e r e ­s a n t .

D e c o r u r i l e şi c o s t u m e l e f a s ­t u o a s e , a u a d u s o c o n t r i b u ţ i e r e a -tă la r e u ş i t a s p e c t a c o l u l u i . F e l i c i ­tăr i d - l o r C a r a m a n l ă u şi R o h r -h o f e r

C o r e o g r a f i a d - l u i O l e g D a -a o w s k y , ca î n t o t d e a u n a , i n t e l i ­g e n t ă .

U n s p e c t a c o l i n t e r e s a n t m e r i ­t â n d a fi v ă z u t .

VICTOR POPESCU

PĂIANJENUL, (consideraţiile unui a-critic) E C F «1 11 111 „ P ă i a n j e n u l " — a f o s t u n s p e c ­

t a c o l d u i o s . D u i o s ca o c o m e m o ­rare , l a c a r e s 'a r â s n u f ă r ă o a ­r e c a r e m e l a n c o l i e .

Ş i c u m să n u fii m e l a n c o l i c , d o m n u l m e u ?

P r i v e ş t e d i s t r i b u ţ i a d i n 1913. E l v i r a P o p e s c u , s p u n e a doiuá

c u v m t e . D . I a n c o v e s c u c â t e v a r e p l i c i . M i h a l e s c u j u c a ş i e l ş a h u n a c t , d. C i p r i a n s p u n e a a h . a h a , o h o , ş i s e m i r a d u p ă M i r a , M i r a e r a M a r i a G i u r g e a , c a r e t r e b u e s ă f i f o s t m a r e , d e ş i j u n a ş i u m i l a n o a s t r ă p e r s o a n ă n ' a v ă z u t - o n i c i o d a t ă . . . Ş i m a i e r a u î n d i s t r i b u ţ i e E . C i u c u r e s c u ş i F a n y R e f o r e a n u , T o n y B u l a n d r a .

I a t ă c u m e v o l u i a z ă gloriile", d e l a 9 I a n u a r i e 1913 p â n ă a z i . N u v r e m s ă s p u n e m c ă a c e a s t ă p i e s ă a r p o s e d a c i n e ş t i e c e v i r t u ţ i o c u l t e , — d a r n e a m u z ă s ă n e g â n d i m : p e s t e 27 a n i , c e i d i n d i s t r i b u ţ i a a c t u a l ă , v o r f a c e o a r e a c e i a ş i f i g u r ă o n o r a b i l ă î n p o s t e r i t a t e ?

O s a l ă d e a c t o r i . D e l a o v r e m e a m î n c e p u t s ă n e o b i ş n u i m s ă - i v e d e m m a i d e s î n s a l ă d e c â t p e s c e n ă . ( S i n g u r d . M i h a i a c h e f a c e o r e m a r c a t ă e x c e p ţ i e ) .

I a t ă p e d - n a M a r i e t t a A n c a -S a d o v e a n u . F i g u r a s e d e t a ş e a z ă i m p r e s i o n a n t , c u c l a r i t a t e d e f i l ­d e ş p e n e g r u l c o a f u r e i ş i a l t o a ­l e t e i . D . I o n M a r i n S a d o v e a n u . R u m o a r e . O a p a r i ţ i e t â r z i e , a l b ă , T a n t z i ş i D i n a C o c e a . ( I n f o y e r v o m a f l a c ă b l ă n u r i l e a l b e s e t e r m i n ă c u d o u ă r o c h i i n e g r e , l u n g i , a ş a c u m v ă r e p r o d u c e m a i c i p e d - r a

c u t ă c u d. M i h a i a c h e — iar î n ­t r ' o l o j e , d - n a K i t t y G h e o r -g i u .

A c u m , d u m n e a v o a s t r ă s ă n u c r e d e ţ i c ă n u e r a u ş i d o m n i . I a ­t ă - ! p e d. T u d o r M u ş a t e s c u — b a ş i p e C r u c i a t t i , ş i u i t e , î n ­t r ' u n c o l ţ e d. IMuratov , a l ă ­t u r i , d . C a r a n d i n o , N e g r ă b i m s ă n o t ă m m o n o c l u l d - u i A n e s ­t i n , c a r e s e p o a r t ă p e d r e a p t a .

•

T o t î n a s i s t e n ţ ă a m m a i r e ­m a r c a t p e d - n i i T i m i c ă ş i B i r ­l i c , c a r e a u j u c a t ş a h p e s c e n ă .

G . V.

D i s c O o r c h e s t r a ţ i e i m p e c a b i l ă

e s t e a c e î a a l u i Iul ( A r m s t r o n g , s o ţ i a c e l e b r u l u i L o u i s A r m ­s t r o n g , cărţulia d e a l t f e l î i f a c e p e c â t p o a t e , c o n c u r e n ţ ă , p e p l a c a „ H a r l e m , a n S a t u r d a y n i g h t " p e B r u n s w i c k A 8 2 0 3 9 .

I a t ă a c u m u n p i a n o s o l o a l u i „Fa i t s" W a l l e r p e „ H i s m a s t e r ' s vo i ice" B « 7 8 4 . „ A l i g a t o r c r a w l " . „ F a t s " nfflci d e d a t a a s t a n u s e d e s m i n t e a r ă t â n d u - n e c ă e s t e u n u l d i n c e i m a i b u n i p i a n i ş t i a m e r i c a n i i , î n c i u d a c e l o r 136, 2 0 0 k g . a l e s a l e (găisiibil l a C o ­l u m b i a ) .

U n b u n 'disc p e n t r u d a n s a t e s t e a c e l a e x e c u t a t d e A m b r o s e ş i o r c h e s t r a lud „ I g q t I o v e ' p e B r u n s w i c k A 8 1 9 3 L

la ir p e n t r u s fâmşi t , n u p u t e m s ă n u m e n ţ i o n ă m excepţ i i ona i ia o r h e s t r a ţ i e a l u i D u k e E l l i n g t o n c a r e î m p r e u n ă c u B i n g Crcstoy c â n t ă „ S t . L o u i s B l u e s " m e l o d i e d i n f i l m u l c u a c e l a ş nuirne ş i a v â n d p e v e r s o a l t m a r e s u c c e s a i l u i D u k e „ C r e o l e I o v e c a i i " . S u n t i m p r i m a t e p e B r u n s w i c k i n s ă irniprilmat m a r e . N u refţiin n u m ă r u l p l ă c i i , \deoa:ieice a m î m p r u m u t a t - o u n u i p r i e t e n c a r e a î n t â r z i a t c u m u l t r e s t i u i r e a . C a s ă v e d e ţ i c e b u n ă e. . ,

J A C K I E M I O L E S C U

CINEMA GARLTON: FARANDOLA

Toţi cinefilii pe cari îi ama­rase despărţirea lui Fred Astaire de către Ginger Rogers pot să fie, din nou, mulţumiţi.

Acest ultim film al lor dove­deşte câtă încredere se poate avea în „hotărîrue definitive" luate de către americani. Şi-i mai putem asigura pe cititom noştri că nimic nu se resimte în jocul actorilor de pe urma scur­tei rupturi. Amândoi ştiu să zâmbească tot atât de frumos ca şi înainte, şi, Ыпе înţeles, au rămas aceiaşi excelenţi dansa­tori din totdeauna.

întrupând un cuplu de dans, celebru pe vremuri — Vernon şi Irina Casstle — ei isbutesc să dea spectatorului o adevărată lecţie de dans.

Realizat cu foarte multă con­ştiinciozitate, şi respectăndu-se, în acelaş timp adevărul — cos­tumele purtate de Ginger Ro­gers sunt lucrate după modelele celor purtate pe vremuri de Iri­na Casstle — filmul are totuşi multe lungimi inutile,' mai ales la început, cât şi spre sfârşitul lui, cari eclipsează părţile bune dela mijloc.

De asemenea, mai mult dans, n'ar fi stricat într'un film cu Fred şi Ging er.

Dar filmul ne rezervă o sur­priză: reapariţia Ednei May Oli­ver, care îşi plimbă pe ecran profilul cavalin, pe care ştie atât de bine să'l speculeze, realizând, cu mijloace simple, momente de adevărat şi sănătos comic.

CINEMA SCALA: EA ŞI EL Scriu această dare de seamă

cu satisfacţia omului oare, după ce a fost nevoit să asiste doar ia filme cărora, cu îngăduinţa, li se potrivea calificativul de ^me­diocre", s'a aflat, în sfârşit, în faţa unei producţU americane pentru care orice cuvânt de laudă e potrivit.

Nu ne-am împăcat niciodată

Tantzi Cocea

A m m a i a d m i r a t - o p e d - n a L i l l y C a r a n d i n o , a t â t d e p a l i d ă , î n t r ' o t o a l e t ă a t â t d e n e a g r ă a m r e m a r c a t p e d - n a N e l l y S t e r i a n ' ş i r o c h i a d o m n i e i s a l e „ m a u v e " , c o a f u r a b l o n d ă a d - r e i M a r i e t a D e c u l e s c u : î n s f â r ş i t , o v e r i t a b i l ă s i m f o n i e d e culori. D - n a ş i d - l Al. i M i r o n e s c u , d i s -

м^тюыли

Concertele Maestrul Enesou va conduce la

„Ateneu" două concerte simfonice ale „Filarmonicei" (19 şi 26 Oct.) şi patru concerte simfonice ale orchestrei „Radio". Marele muzi­cian va da şi patru concerte de sonate, având de parteneri pe d. Dinu Lipatti şi pe d-nele Şerbă-nescu, Mendl şi Fotino.

Dinu Lipatti va da în cursul stagiunei un recital de pian şi va executa, în primă audiţie, cu con­cursul d-lui Stadelmann, ultima d-sale lucrare, un concert pentru pian şi orgă.

Viitorul concert simfonic al „Filarmonicei" va fi condus de d. George Georgescu şi va avea de solist pe d. George Cocea (vio­loncel).

Astă seară, d-na şi d. Tassiam, dau un concert la „lieduri" la „Dalles".

Este primul concert al anului, abstracţie făcând de concertul de la 5 Octombrie al „Filarmonicei".

.^Profesorul ,. Storiiţin", care urma să se joace la ,,Studio", va trece pe scena „Teatrului Naţio­nal". In distribuţie a intervenit o modificare importantă : în locul d-lui Storin, va juca d. Calboreanu.

• L a 16 Octombrie se va re­

prezenta „Casa inimilor sfărâma­te" de Shaw.

• I n „O s c r i s o a r e p i e r d u t ă " d.

C a m i l P e t r e s c u 1 v r e a să-1 u t i l i ­z e z e p e d . N a e S ă v u l e s c u î n ro­l u l „ P r i s t a n d a " .

• T o t î n „ S c r i s o a r e a p i e r d u t ă "

v a r e i n t r a d. G r i g . M ă r c u l e s c u . •

In „Biblioteca Teatrului Naţio­nal", a apărut comedia d-lui As-lan „Glumele destinului".

nid Andreea) (în regia lui Mura-tov) va fi a treia premieră. In distribuţie : Leny Caler, G. Vra­ca, G. Timică, Mişu Fotino şi R. Bulfinsky.

In proect : reluarea „Aripilor frânte" de A. de Herz.

cu felul Ы care transpuneau a-mericanii viaţa pe ecran.

Prea multă artificialitate ca­racterizează toate benzile venite de Peste ocean.

Iată pentru ce preferam fil­mele franceze, în care puteam întâlni mai multă viaţă adevă­rată, mai multă analiză sufle­tească.

Dar filmul american „Ea şi el" ne face să uităm toate slă­biciunile celorlalte filme ame­ricane, îwtrecănd, în acelaş tîmp, muite din peliculele fran­ceze.

Am întâlnit în acest film mici amănunte de regie de o fineţe uimitoare. De altfel, tot filmul este o adevărată podoabă a ge­nului, necuprinzându-se nici o lungime inutilă, nici o notă dis­tonantă în această minunată realizare.

E inutil, deci, să mai laud ?г

interpretarea filmului, în care numele lui Charles Boyer şi al Irenei Dunne prezintă destule garanţii.

CINEMA ARO: NU VREAU SA MOR

E surprinzătoare această urită Bette Davis, care izbuteşte ргіяг felul în care-şi interpretează rolurile să ajungă la înălţimi nebănuite care o apropie de ceeace se poate numi „sublim".

In filmul ,.Nu vreau să mor", toate elemen'ele erau împotriva ei; începând cu scenariul de un voit dramatism care nu putea lăsa decât impresia unui lucru artificial, şi isprăvind cu parte­nerul ei, cam prea fadul domn Georges Brent.

Ea a ştiut să înlăture aceste piedici, isbutind să realizeze din nou o mare creaţie pentru care merită să fie văzut tot filmul.

CINEMA CAPITOL: LA MADELON

Despre filmul dela Capitol pot spune că este ceeace se nume­şte de obiceiu: „un spectacol duios". Duioasă şi naivă este povestea ofiţerului de viţă no­bilă, care se însoară cu modesta fată a unei hangiţe, fostă când­va renumita „Madelon".

Povestea, începută cu o floare şi terminată cu un sărutt ne-a făcut să ne amintim vechile filme mute.

Şi cum amintirea este de o-biceiu duioasă, am trecut cu ve­derea prea multele kilograme ale lui Ninon ValUn, precum şi chipul clasic de bărbier al lui Henri Garat.

TRAIAN LALESCU

Tinere tu l a r t i s t i c în cadrul „Regiei Experimentale"

STUDIO

I n r e c e n t u l e x p o z e u r e l a t i v la d e s c h i d e r e a s tag iuni i . S t u d i o u l u i şi T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , d. C a m i l P e t r e s c u a a t a c a t ş i p r o b l e m a t i ­n e r e t u l u i n o s t r u ar t i s t i c .

N e v o m î n g ă d u i o s c u r t ă e x a ­m i n a r e a p r o b l e m e i d e c a r e d i ­r e c t o r u l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l e m a i p r e o c u p a t d e c â t p r e d e c e s o r i i să i .

î n c ă d e l a s f â r ş i t u l s t a g i u n i i t r e c u t e d. C a m i l P e t r e s c u a i z b u ­t i t să p u n ă p e l i n i a d e p l u t i r e c â t e v a e l e m e n t e p e cari d e f u n c ­t e l e d i r e c ţ i u n i l e e v i t a u .

T r e b u e s ă m ă r t u r i s i m î n s ă că a c e s t e e l e m e n t e n ' a u f o s t r e c r u ­t a t e d i n p r o a s p e ţ i i a b s o l v e n ţ i a i c o n s e r v a t o r u l u i , ci a u fos t s c o a s e d i n r â n d u r i l e a c t o r i l o r v e r i f i c a ţ i f i e p e s c e n e l e p a r t i c u l a r e , f ie la T e a t r u l N a ţ i o n a l .

C e v a despre amănunt ş i ideea de teatru I d e e a d e t e a t r u , a t e o r e t i c i a -

iiilor a c e s t e i a r t e , n ' a f o s t —. atâta v r e m e c â t n ' a r e v o l u ţ i o ­nat p r i n c i p i i ş i s i s t e m e c o n s a ­crate — d e c â t a c e e a p e c a r e şi-o f a c e o r i c i n e d e s p r e u n s p e c ­tacol t e a t r a l realizat, î n m ă s u -

î n c a r e p a r t i c i p ă s u f l e t e ş t e m o m e n t u l i n i ţ i a l a l d r a m e i .

Accesorii le d e o r i c e n a t u r ă , chiar a t u n c i c â n d a u c o m p l e ­tat u n a s e m e n e a m o m e n t a u scăpat, t o t d e a u n a , j u d e c ă ţ i i critice, a c c e n t u l p u n â n d u - s e , î n a s e m e n e a o c a z i i , p e j o c u l d e t a ­şat a l a c t o r u l u i , p e c e e a c e a -cesta r e a l i z e a z ă d i n c o l o d e drama î n s i n e .

A s t f e l s t â n d lucrurff le , s ' a u văzuffi s p e c t a c o l e î n c a r e e l e ­mente s t r ă i n e d e c e n t r u l a c -iunii a u i s b u t i t a d e v ă r a t e c r e ­

aţii a r t i s t i c e , n u m a i p r i n c o n ­tactul t a n g e n ţ i a l m o m e n t u l u i d r a m a t i c . N e a m i n t i m , î n a -ceasltă o r d i n e d e i d e i , c â t ă c o -

jloare a d a t d - n a M a r i e t a S a -jdova, r o l u l u i F u c s , d i n „Actri-1 ţa" l u i R o l a n d S c h a c h t ; d a r I crit icei n o a s t r e d r a m a t i c e i - a

scăpat t o c m a i c e e a c e a r f i i n ­struit pe dramaturgii autoch-

t o n i , m a i m u l t d e c â t p e i n t e r ­p r e ţ i : i n t e n ţ i a l u i S c h a c h t d e a n e d a o a d e v ă r a t ă „ d r a m ă m o d e r n ă " , p r i n s i m p l a i n t e r ­v e n ţ i e c o m i c ă a u n u i r o l d e g r e a ş i e x p r e s i v ă c o m p o z i ţ i e .

A ş a d a r , t e a t r u l poate fi in­terpretat î n c e a r e e s e n ţ i a l , s a u c o m p l e t a t i v , f i e d e a c t o r i , f i e d e s p e c t a t o r i ş i , a c e s t c a z , p o a ­t e f i p r i v i t d i n p u n c t d e v e ­d e r e a r t i s t i c . D i l e m a l u i G o r ­d o n C r a i g , c a r e s e î n t r e a b ă n e ­d u m e r i t , d a c ă t e a t r u l e s t e s a u n u c u a d e v ă r a t , o a r t ă , s e j u s -t l i c ă n u m a i p r i n i d e e a p e c a ­r e a c e s t a o a r e d e s p r e t e a t r u , i d e e c a r e t r a n s c e n d e , p r i n î n -d r ă s n e a l a e i , m e n t a l i t a t e a c u ­r e n t ă ; d a r utopismul l u i C r a i g a î n c e t a t d e a m a i f i s o c o t i t c a a t a r e , o d a t ă c u r e a l i z ă r i l e î n -d i r ă s n e ţ e a l e l u i S t a n i s l a w s k i c a r e , c a ş i C r a i g a î n ţ e l e s , d e l a î n c e p u t , c ă , î n p r i m u l r â n d , a r t a t r e b u e c ă u t a t ă î n a c t o r , î n p o s i b i l i t ă ţ i l e a c e s t u i a d e a s e i d e n t i f i c a , d e a î n ţ e l e g e ş i d e ­s ă v â r ş i o d i s c i p l i n ă , î n c a d r u l u n e i l u m i n o u ă . D e a i c i p a s i u ­n e a l u i G o r d o n Craig pentru Stanislawski.

D a c ă , s p r e e x e m p l u , î n t r e Golidoni, , O a l d e r o n o r i S h e r i d a n p e d e o p a r t e ş i P i r a n d e l l o p e d e a l t a , e x i s t ă o d i f e r e n ţ ă d e p i t o ­resc c o n c e p t u a l ş l d e c u l t i v a r e a d e t a l i u l u i d r a m a t i c , a p o i , d i f e ­r e n ţ a a c e a s t a r e l e v ă d i n p l i n , i d e e a d e t e a t r u a i l u ş t r i l o r c i ­t a ţ i . I n t i m p c e p r i m i i t r e i v e ­d e a u î n t e a t r u o t r a n s p u n e r e , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n c o n ­v e n ţ i o n a l ă a v i e ţ i i p e scenă , , î n s c o p u l u n u i d e t e r m i n i s m p s i ­h o l o g i c d e n a t u r ă s ă c r e e z e ilu­zia de artă, u l t i m u l n e s o c o t e ş t e aitairi i c o n v e n p , p r e t e x t â n d c ă t e a t r u l , a ş a c u m n e - a m o b i ş ­n u i t s ă - 1 c u n o a ş t e m ş i , p r i n u r m a r e , s ă - 1 a d m i t e m , o f i v r â n d s ă f i e a r t i s t i c , dar nu e teatru. I n p i e s a - m a n i f e s t „Şase personagii în căutarea unui au­tor", P i r a n d e l l o î n f i e r e a z ă c o n ­v e n ţ i o n a l i s m u l î n t e a t r u , p r i n a d u c e r e a p e s c e n ă a u n o r i n ş i s t r ă i n i d e o r i c e p r o f e s i o n a l i s m , i n ş i c a r e î ş i t r ă e s c , a c o l o , d r a ­m a v i e ţ i i l or , a m p l ă , u m a n ă , v e r i d i c ă . T e a t r u l d e c i , d u p ă c e ­l e b r u l a u t o r i t a l i a n p a r e s ă f i e v i a ţ a , v i a ţ a î n s ă ş i . . .

TEODOR SCARL AT

Toată săptămâna, în matineu şi seara (afară de Sâmbătă când se va juca „Acolo departe") afişul va fi ţinut de marele suc­ces „Medalionul" ou d-na Sa-dova în rolul principal.

&P£UA Sâmbătă 14 Octombrie se des­

chide stagiunea la „Opera româ­nă" cu „Vasul Fantomă" de Wagner. In rolurile principale d-na Elena Basarab şi d-nii Alexandru Lupescu şi Dinu Bă-descu. La pupitru d. George Georgescu. *

Audiţia ţinută acum câteva zile la operă n'a putut duce la nici un nou angajament.

• D . G e o r g e G e o r g e s c u r e p e t ă

i n t e n s c u a n s a m b l u l o p e r e i p e n ­t r u p u n e r e a l a p u n c t a s p e c t a ­c o l u l u i d e d e s c h i d e r e c â t ş i a p r e m i e r e i d e l a 17 O c t o m b r i e ( F l a u t u l F e r m e c a t ) .

Doamna

P r i m u l s p e o t a o o l d e b a l e t v a fi î n c u r s u l l u n e i N o e m b r i e .

СШСЕРТЛ Se repetă „Două Palme" (lo­

calizare de d. Sică Alexandres-cu) cu G. Timică, Mişu Fotino, Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu şi R. Bulfinski.

Regia d. Sică Alexandrescu. „Zilele vieţii noastre" de Leo-

Ulpia Hârjeu-Botta

elevă la clasa de dramă-come-die a d-nei Marietta Sadova, obţine un frumos şi tineresc succes în „Sakontala", specta­colul inaugural al „Teatrului Li­gii Culturale".

M Ă R U N T E

O r i c e m a t e r i a l c r i t i c saui i n ­f o r m a t i v , c a r e ar p u t e a a p a r e î n p a g i n a n o a s t r ă d e t e a t r u , r u g ă m s ă f i e t r i m i s , •. m e n ţ i o -n â n d u - s e : . p e n t r u G e o r g e V o i -n e s c u

• C e r e m s c u z e ci / t i tori lor n o ş t r i

p e n t r u f a p t u l c ă „ E c r a n u l " d - l u i L a l e s c u i a a p ă r u t , d i n m o t i v e t e h n i c e , a t â t d e r e s t r â n s î n u l t i m e l e n u m e r e .

S u b r a p o r t u l r e v a l o r i f i c ă r i i a -ces tor e l e m e n t e , d. C a m i l P e t r e s ­cu e u n i c u l d i r e c t o r care a î n -d r ă s n i t s ă i m p u n ă u n p u n c t d e v e d e r e d i n c o l o d e o p i n i i l e r e l a t i v f o r m a t e a l e ins t i tu ţ i e i .

E s t e v o r b a d e e l e m e n t e l e c r e s ­c u t e şi c u l t i v a t e î n T e a t r u l N a ­ţ iona l , dar cari , d i n m o t i v e c e - ş i v o r găs i o d a t ă j u s t a e x a m i n a r e , au r ă t ă c i t c â ţ i v a ani p r i n d i f e ­ri te formaţ i i t e a t r a l e .

A ş a dar a f o s t n e v o i e d e u n o m c a r e să î n ţ e l e a g ă r e a l i t a t e a , d e u n o m care r e c u n o s c â n d v a ­l o a r e a op in i i l or c o n s a c r a t e , să î n ­cerce o e x a m i n a r e a s i tua ţ i e i .

R e z u l t a t e l e l u n g i l o r ş i a m ă n u n ­ţ i t e lor e x a m i n ă r i s e c u n o s c .

P r e c o n i z â n d s i s t e m u l s e l e c ţ i e i p r i n e x a m e n ş i e x p e r i m e n t a r e , d C a m i l P e t r e s c u p o a t e a s i g u r a i n ­s t i tu ţ i e i u n lot d e ac tor i t iner i , capabi l i d e r e g e n e r a r e a n e c e s a r ă ins t i tu ţ i e i .

I n a c t u a l a s t a g i u n e — d u p ă c u m r e z u l t ă d i n e x p u n e r e a f ă c u t ă la r a d i o ş i p r i n p r e s ă — d. C a m i l P e t r e s c u î ş i f a c e u n p u n c t d e o -n o a r e d i n p r o m o v a r e a t i n e r e t u ­lui.

U n ac t a cărui r a ţ i u n e e d i c t a t ă d e gr i ja d e a î n c h i d e c a p i t o l u l a g o n i e i f a v o r i t i s m u l u i .

N ' a u l ips i t şi n u v o r l ips i n ic i în t e a t r u i n t e r v e n ţ i i l e . N e u t r a l i ­z a r e a lor e î n f u n c ţ i e d e so lu ţ i e . D . C a m i l P e t r e s c u a a le s p e cea m a i b u n ă : e x a m e n î n fa ţa d i r e c ­tor i lor d e s c e n ă , e x a m e n î n fa ţa p u b l i c u l u i .

I n t r e a c ă t f i e s p u s , p r o b l e m a v e r i f i c ă r i i p r i n e x a m e n a u î n c e r ­c a t - o şi aliţi d i r e c t o r i , c a r i s'au m u l ţ u m i t î n s ă c u u n s i m u l a c r u de e x p e r i m e n t a r e , p e n t r u o o b ţ i ­n e p e n i b i l u l r e z u l t a t a l a n g a p ă r i i c â t o r v a f e m e i p r o t e j a t e .

I n c e e a c e p r i v e ş t e e l e m e n t e l e a b i a i e ş i t e d i n c o n s e n c a t o r , a c e i a ş d a c ă n u ş i o m a i a t e n t ă g r i j ă d e s e l e c ţ i o n a r e . A c e a s t a ar scu t i şi p e p r o f e s o r i i d e l a C o n s e r v a t o r şi pe v i i tor i i ac tor i d e i m i n e n t e l e d e c e p ţ i i a le m e s e r i e i .

U n p u n c t n e v r a l g i e a l f u n c ţ i o ­năr i i c a d r u l u i a u x i l i a r a r fi p e r ­p e t u a r e a s i s t e m u l u i d e o r i e n t a r e d u p ă a n u m i t e e l e m e n t e .

A n i în şir a s p i r a ţ i i l e t i n e r e t u l u i d in T e a t r u l N a ţ i o n a l au fos t a p a ­rent j u s t i f i c a t e de p r e z e n ţ a u n o r a n u m i t e e l e m e n t e cari m u l ţ u m i n -d u - s e cu or ice s i t u a ţ i e î n i n s t i t u ­ţie, a u d e t e r m i n a t a p r e c i e r i g e ­n e r a l e .

N u e d e a j u n s să fi f ă c u t f i g u ­raţ ia z e c e ani , p e n t r u a te c h e m a actor , m a i a l e s c â n d e ş t i s l u j b a ş a i u r e a .

Ş i a s u p r a a c e s t u i oapi to l s e p o a t e opri d. C a m i l P e t r e s c u .

GH. SOARE

Marietta Sadova

0 lecţie de artă Un blestem străvechi ne si­

leşte să realizăm şi să vădim ceeace suntem. Să fim adică răi, pământii, vicleni şi otrăvi­tori, să primim cu rânjete şi disgraţie tot ceeace poartă cla­ra pecetie a frumosului şi să pă­cătuim de moarte contra lui. Să f i m , adică să manifestăm răul şi întunericul pe care o pronie ne­fastă le-a sădit în noi. Artistul adevărat, „alesul" şi „trimisul" teologiilor, primeşte porunca dela cer şi lucrează sub auspi­ciile cerului. El e ostatecul şi robul cerului; dar uşoare-s de îndurat lanţurile acestei robii şi plăcută trebue să fie depen­denţa de cer a artistului! Şi robia se cucereşte greu, teribil de greu: v i a d i s c i p l i n a e şi v i a i n v e n t i o n i s , cum spuneau sco­lasticii, căile disciplinei, ale ri­gorii, ale înfrângerii de sine şi căile invenţiunii, ale spiritului viu, atent, formator, duc la ro­bia cerească de care fu vorba. Rari sunt oamenii aceştia şi tă­ria şi splendoarea fără seamăn a faptei lor artistice ne cutre­mură; ei ne descriu de pildă smerenia şi trădarea, nu caşi-cum ar fi săvârşit-o înşişi, ceea­ce e prea puţin, ci caşicum ar fi v ă z u t - o săvârşită de Altul şi alţii, caşicum, printr'o nebu­nească favoare, ar fi fost pri­miţi să asiste, deavalma cu um­bra, la drama Cinei celei de tai­nă. Teatrul ne acordă rar harul întâlnirii cu asemenea exempla­re selecte, căci, în genere, slu­jitorii scenei, chiar cei demni de respectul nostru adânc, imi­tă natura cu devoţiune şi îi co­piază deprinderile. Dar şi ste­lele şi luna sunt natură sau, dacă vreţi, lume fenomenală. Pentru omul nostru ele, stelele şi luna, devin doar obiecte de contemplaţie, oarecum discre­ditate, lucruri defuncte şi reci. Altundeva stau modelele şi is-voarele inspiraţiei sale... Omul nostru are, ca să ne bălăcim tot în fizică, sensul newtonian al lumii... Iată însă cineva care ne vorbeşte în chip ideal, despre lucruri nepieritoare, de dincolo de noi şi de firea noastră, iată o mare artistă care procedează la expansiunea realităţii în spi­rit: este Doamna Marietta Sa­dova, al cărei joc disciplinat şi inventiv, savant şi fantast, ne conduce pe culmile vrăjite ale artei şi ne face, exilându-ne în poezie, să vedem cum prinde infinite graiuri şi trup Iluzia şi ne constrânge aproape şi ne o-bligă să visăm. Mergeţi s'o ve­deţi în „Medalionul"! Domnia-sa dărueşte cea mai senină, cea mai curata şi măiastră creaţiu-ne a ultimelor decenii de tea­tru, alinându-ne astfel de mul­te amaruri. In ce mă priveşte, nu voi uita nicicând imaginea acestei Lucii ale cărei mâini a-nimau spaţiul scenic, Lucia a-ceea aspră şi blândă totodată, imagine căreia geniul actriţei, i-a transmis o tragică grandoa­re care întrecea cu mult sem­nificaţia personagiului. Lucia fantaziei unui oarecare autor străin care se plimba în ţara lui sau dormea poate, la ora când mândra româncă împrumuta eroinei prestigiile şi nobleţea visului.

EMIL BOTTA

Nuntă în lumea mare (Urmare din pag. I-a)

domeniul culturii — a înce­put, dela o vreme, să grupeze în jurul editurii sale şi ale „Convorbirilor literare" cu a căror grea răspundere s'a în­sărcinat — scriitori, de prefe­rinţă tineri).

D. Petre Georgescu merge acum şi mai departe : dupăce a tipărit pe aţâţi, le dă asis­tenţa sacră a cununiilor.

Să >nădăjdti,im că auspiciul Tronului care a făcut din scriitori finii săi, va găsi cât mai mulţi iniţiatori în această ţară putredă de averi, cumul şi bune-intenţiuni şi că gestul d-lui Petre Georgescu de alal­tăieri, de sub policandrul bi­sericii Silvestru, va înflori şi în cugetul celorlalţi editori, stârpind pentru totdeauna un conflict şi înlăturând răul re­nume de care se bucură mag­naţii tiparului.

N. CREVEDIA

CONSERVATOR

S'au d a t e x a m e n e l e d e i n t r a r e . N o t ă m d e o c a m d a t ă o m a r e a -f l u e n ţ ă d e d o m n i ş o a r e d e t o a t e v â r s t e l e .

• D . I o n A u r e l M a n o l e s c u a f o s t

n u m i t a s i s t e n t u l d - l u i p r o f e s o r I o n M a n o l e s c u .

UNIVERSUL LITERAR 7 Octombrie 19^9

L i t e r a t u r ă , a r t a « idei.. 9 o

P Ă R E R E A L U I B E N E D E T T O C R O C E D E S P R E E S T E T I C A L U I M I H A I L

D R A G O M I R E S C U

H u s t r u l c r i t i c i t a l i a n , Benede l t i to C r o c e î ş i e x p r i m ă p ă r e r e a a s u p r a s i s t e m u l u i e s t e t i c a l d - l u i M i h a i l D r a g o m i r e s c u , î n t r ' u n u i d i n n u m e r o a s e l e s a l e „ s a g g i f i l o s o f i c i " . C e e a c e l - a islbit p e C r o c e i n „ L a s c i e n c e d e l a l i t t e -r a t u r e " — l i b r o i n I t a l i a n o n c o n o s c i u t o , — e s t e c a r a c t e r u l n a t u r a l i s t i c a l d o c t r i n e i , i n o a r e s e s u s ţ i n e „ c o n m o l t a e n e r g i a c h e l o s t u d i o d é l i a p o e s l a n o n è a l t r o c h e l o s t u ­d i o d e i „ c a p o l a v o r i " n e l l o r o p u r o v a l o r e i d e a l e e p o e t i c o " . O b i e c ţ i a p e - c a r e o a d u c e e s t e t i c e i d - l u i D r a g o m i r e s c u — u n a c u r l o s a d o t t r i n a n a t u r a l i s t i c a — , p o r n e ş t e , n a t u r a l , d e l a c o n c e p ţ i a tatuţionistă a a r t e i . I n ş t i i n ţ e l e n a t u r a l e , a r g u m e n t e a z ă C r o c e , s i s ­tematizarea p r i n c l a s i f i c ă r i ş i d i v i z i u n i a x e u n r o s t , f i i n d c ă s e r v e ş t e l a c u n o a ş t e r e a c o n f o r m a ţ i i l o r , a c a r a c t e r e l o r , a o b i c e i u r i ­lor , _ p e c â t ă v r e m e î n e s t e t i c ă n u s e r ­v e ş t e l a n i m i c , f i i n d c ă c r i t i c a a r e c a u n i c s c o p e v o c a r e a ş i î n ţ e l e g e r e a o p e r e l o r p o e ­t i c e i n d i v i d u a l e .

( I I D r a g o m i r e s c o u no,n s i a e c o r g e c h e . s e ia s i s t e m a t i c a deüla z o o l o g i a s e r v e a q u a i -c h e cosa , la s i s t e m a t i c a d a lu i p r o p o s t a , de i c a p o l a v o r i , n o n s e r v i r e b b e a n i e n t e , p e r c h e d e g l i a n i m a l i ci b a s ba b e n s i , i n g e n e r a l e , c o -n o s c e r e l e ' c o n i o r m a z i o n i e gl i a b i t i e s t n n s e c i p e r v a l e r c i d i e s s i ai n o ş t r i us i o guardarc i d a e s s i , m a la cr i t i ca l e t t e r a r i a h a p e r u n . c o f i n e la' r i e v ö c a z i o n e e l a e o m p r e n s i o n e d e l l e o p e r e p o e t i c h e ind iv idue . . . ) .

ŞI CONTRAOBIECTIA

C u m s a r p u t e a a p ă r a s i s t e m u l d - l u i Dra­gomirescu d e o b i e c ţ i a lu i C r o c e ?

C u u n u l d i n a r g u m e n t e l e s e r i o a s e a d u s e ta u l t i m u l t i m p î m p o t r i v a i n t u i ţ i o n i s m "-lui p u r D D r a g o m i r e s c u a d o p t ă î n c l a s i f i c a r e a c a p o d o p e r e l o r cr i t er iu l e m o ţ i e i e s t e t i c e , şi a l u n g ă p e a c e l a a l e m o f i e t p s i h i c e . E m o ţ i a p s i h i c ă d u c e m a i m u l t la i n t u i ţ i o n i s m , a d i c ă ba c e v a „anter ior gând ir i i , c o n c e p t u l u i , r e f i e -x i u n i i la ,ceva abso lu t a'logic ş i pre log ic" , p e c â n d e m o ţ i a estelt ică r e c u n o a ş t e m a i u ş o r m o p e r e l e m a r i d e ar tă . „ c a r a c t e r u l l o r d e c o s -m i c i t a t e organic :Ui te . to ta l i ta te" . E s t e t o c m a i c e e a c e a c ă u t a t d Mihail Dragomirescu m s i s t e m u l d - s a l e , să a s i g u r e a r t e i a u t o n o m i a d i n c o l o d e i s tor i e , d e s o c i o l o g i e , b i o g r a f i e şi p s i h o l o g i e ş i s'o f u n d e z e p e u n p r i n c i p i u a l p e r s o n a l i t ă ţ i i esteti ice, v a l a b i l e î n g e n e r e .

C u a c e s t s.cop a l a b s t r a c ţ i e i ş i g e n e r a l i ­zăr i i , p r o p r i u n a t u r i i u m a n e î n n ă z u i n ţ a d e

a s e r e c o n s t r u i , d u p ă anal iză^ în l u m e a sp i r i ­tua lă , f i reş te , s i s t e m a t i z a r e a d - lu i Dragomi­rescu, n u n e m a i p a r e i n u t i l ă . O p e r a ds arta i n t e r e s e a z ă n u n u m a i p r i n par t i cu lar i tă ţ i , ci şi p r i n g e n e r a l i t a t e a e i o r g a n i c ă .

C Ă Ţ E A U A D - L U I C A L M E S C U

D . N i c h i f o r C r a i n i c a p u b l i c a t s t u d i u l „ D e s p r e A r t ă " , î n Gândirea, r e v i s t a d - s a l e . C i t i n d u - 1 , d. G. C ă l i n e s e u a i d m i t e c ă s u n t î n e l ş i l u c r u r i b u n e , d a r a f i r m a ţ i a c ă a r t a , c a ş i r e l i g i a , a r f i t o t î n s l u j b a t r a n s c e n ­d e n ţ e i , î i s t â r n e ş t e r â s u l ! Ş i , a m u z â n d u - s e , d . C ă l i n i e s e u f a c e s i l o g i s m e . D a n t e a s p u s : „ A r t a e s t e n e p o a t a l u i D u m n e z e u " , v o r b ă p e c a r e o c i t e a z ă d . N f c h i f o r C r a i n i c , ш c h i p f i r e s c , a t u n c i c â n d a r e d e a r ă t a t c ă a r t a t i n d e s ă d e p ă ş e a s c ă r e a l i t a t e a p ă c a t u ­l u i . „ H ă , h ă , h ă , r â d e g r o z a v d . C ă l i n e s e u ş i b a g a t e l i z e a z ă p e a u t o r , t o t p r o f e s o r u n i -v e r s t a r :

O m u l e s t e f ă p t u r a lui D u m n e z e u . D. N i c h i f o r C r a i n i c e f iu l lui D u m n e z e u . G â n d i r e a e n e p o a t a lui D u m n e z e u .

„ H ă , h ă , h ă , r â d e m ş i n o i ş i f i e - n e î n g ă ­d u i t s ă n e a d u c e m a m i n t e d e h a z u l l u i S o -c r a t e , l a d e ş t e p t ă c i u n e a l u i D i o n y s o d o r o s . c a r e , t r a n s c r i s ă d i n d i a l o g u l p l a t o n i c i a n , ar v e n i c a m a ş a :

A r e d. C ă l i n e s e u o c ă ţ e a ? A r e , ş i î n c ă c e c ă ţ e a c u c e r u l g u r i i n e g r u A r e c ă ţ e a u a c ă ţ e i ? A r e , i - a m v ă z u i s u g â n d . E s t e c ă ţ e a u a m a m ă ? E s t e ! E s t e c ă ţ e a u a a d - l u i C ă l i n e s e u ? E s t e !

D e c i , c ă ţ e a u a e s t e m a m a d - l u i C ă l i n e s e u ! !

C l a r şi . . . m a i a l e s c o r e c t , c a ş i c h e s t i a c u „ G â n d i r e a " n e p o a t a l u i D u m n e z e u .

E S T E D E G E N U L M A S C U L I N

U n t â n ă r a u t o r , a s i s t e n t u n i v e r s i t a r , p u ­b l i c ă u n n e c r o l o g d e s p r e p r o f e s o r u l s ă u d e l i m b i c l a s i c e . C u m e r a d e a ş t e p t a t , î n c e p e a ş a : „ S ' a u d e p ă n a t a p r o a p e t r e i a n i d e c â n d n e î n d u p l e c a t a t h a n a t o s a r ă p i t d i n t r e n o i . . . e t c . " . A d m i s i b i l , i f a ţă d e f r u m o a s a i n ­t e n ţ i e , d a r p e n t r u c e s p u n e „ n e î n d u p l e ­c a t a t h a n a i t o s ? T h a n a t o s — m o a r t e — î n g r e c e ş t e e s t e d e g e n u l m a s c u l i n . Ş i d i n m o ­m e n t c e în i tr 'o o r a t o r i e r o m â n e a s c ă e s t e î n ­t r e b u i n ţ a t f ă r ă a d a p t a r e , t r a n s c r i s c h i a r c u c a r a c t e r e e l e n e , c u v â n t u l p ă s t r e a z ă g e n u l

ş i v o m s p u n e „ n e î n d u p l e c a t u l оаѵатос". R i ­g u r o s , f ă r ă a b a t e r e , f i i n d c ă n u a d m i t e l i m b a v i e . N i c i î n f r a n ţ u z e ş t e n u î n t â l n i m a l t f e l : „ T h a h i a t o s . . . e s t l e f r è r e d'Hypnjois''... „II e s t r e p r é s e n t é . . . " ( P . D e c h a r m e , M y t h o ­l o g i e d e l a G r è c e a n t i q u e , p a g e 4 1 9 ) .

D e c i e r u d i ţ i e o m a g i a l ă , d a r ş i l i m b ă c o ­r e c t ă , f i r e a s c ă .

„ACH» S U L F U R I C "

E s t e t r i s t s ă c o n s t a t ă m , c u c â t ă n e p r e -g ă t i r e î ş i i a c d e b u t u l u n i i t i n e r i c a r e v o r c u o r i c e c h i p s ă f i e p u b l i c i ş t i . I - a m s f ă ­t u i t d e s e o r i , a i c i , s ă r e n u n ţ e d e a m a i s c o a t e r e v i s t e m e d i o c r e — u l u i t o r d e m é ­d i t e — ş i m atoeilalşi ba in l s ă c u m p e r e c ă r ţ i , s ă î n v e ţ e o l i m b ă s t r e i n ă , e t c . . I n d e o s e b i s ă c i t e a s c ă , s ă s e i n s t r u i a s c ă . . . A l t ­m i n t e r i n u i s b u t e s c n i m i c î n l i t e r a t u r ă , a b ­s o l u t n i m i c . I a t ă p u b l i c a ţ i a „ P r e p o e m " , t i ­p ă r i t ă d e T r a d a n M i h ă M e s c u ! C u c h e l t u i a l a c u i , c u a l e c u i s a c r i f i c i i ? B a n i a r u n c a ţ i f ă r ă f o l o s ş i t i m p p i e r d u t !

R e d a c t o r i i n ' a u r e u ş i t d e c â t s ă s e f a c ă r i d i c u l i , c u a r t i c o l e î n c a r e n u d o v e d e s c n i c i m ă c a r p r o p r i e t a t e a t e r m e n i l o r , e a s ă n u m a i v o r b i m d e f i x a r e a o b i e c t u l u i î n d i s c u ţ i e , m e t o d a d i s c u r s i v ă , e t c . N e f a c e i m p r e s i a , d e p i l d ă , c ă , î n t r ' u n a r t i c o l „ P e r s ­p e c t i v e l e p o e z i e i t i n e r e " , d. C. P â r l e a n ' a f ă c u t d e c â t s ă a m e s t e c e c u v i n t e l e i n t r ' o c ă c i u l ă ş i s ă l e s c o a t ă a p o i l a î n t â m p l a r e , c a î n t r ' o e a c i a i m a s u p r a r e a l i s t ă . N u s e p o a t e ! S ă n u s u b i n i e r n d e c â t p l e o n a s m e l e : „ p o e s i e e s t e t i c ă " , „ s p e c i a u m a n ă r e s p e c t i ­v ă " , „ s â m b u r e l e c e n t r a l " , „ s t ă r i c o m u n e s u ­f l e t e ş t i " , f i e c a r e a v â n d p a r t i c u l a r i t a t e a e i" , s a u exprelsiii aMcirtiafte : „sitnicrainiKarea e l e ­m e n t e l o r f u n d a m e n t a l e " , l u p t e e g o i s t e ş i a -p o e t i c e " , „a î n c e p u t o p s e u d o r a t a r e " , „ p e r s ­p e c t i v a c o n d u i t e i i n t e l e c t u a l e " , ş i î n s f â r ş i t a c e a s t a , p e c a r e n u i - o p o a t e n i m e n i i e r t a d - l u i P â r l e a : „ o p l e i a d ă d e p o e ţ i r a t a ţ i ! " . D a c ă p o e ţ i i s u n t r a t a ţ i , î n t â i n u m a i s u n t p o e ţ i , i a r d a c ă s u n t t o t u ş i ş i p o e ţ i ş i r a t a ţ i , c u m s ă f o r m e z e o p l e i a d ă ? ? C u v â n t u l „ p l e ­i a d ă " m u p o a t e f i l u a t c u s e n s p e j o r a t i v , — e l a v â n d d e l à î n c e p u t o s a r c i n ă s a c r ă , p r i n r e f e r i n ţ a s a l a cede ş a p t e s t e l e d i n c o n s t e ­l a ţ i a P l e i a d e i .

D a r m ă s u r a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i r e v i s t e i „ P r e ­p o e m " o d ă î n s u ş i c o n d u c t ă o r u l e i , d. T r a -i a n M i h ă i l e s c u , c a r e , î n t r ' u n m a n i f e s t , s f ă -t u e ş t e p e c e i c a r i a r aidera l a p r o g r a m u l d - s a l e , s ă î n t r e b u i n ţ e z e u n „ t o n viguros... ş i p e c â t s e p o a t e de . . . acid sulfuric ( p e c â t m a i m u l t , c u a t â t m a i b i n e ) c i t i n d u - u " .

D e - a r s e r v i l a s t â r ţ p i r e a p r e z u m ţ i e i ş i i n ­c o m p e t e n ţ e i I

C U P R I L E J U L

e x p u n e r i i c a p o d o p e r e l o r m u z e u l u i P r a d o l a G e n e v a , î n v a r a t r e c u t ă , a f o s t a m i n t i t ă o a n e c d o t ă c a r e c i r c u l ă p e s e a m a f a i m o a s e i „ M a j a d e s n u d a " a l u i G o y a .

A c e a s t ă „ M a j a g o a l ă " t r e c e d r e p t o p i c ­t u r ă l i b e r t i n ă ; t o t u ş i , m o d e l u l c a r e i - a p o z a t î n a s c u n s a r t i s t u l u i s e s p u n e c ă a r f i f o s t c h i a r d u c e s a d e A l b a , a cájrei v i a ţ ă a a l i m e n t a t c r o n i c a s c a n d a l o a s ă a t i m p u l u i , î n t â m p l a r e a p e c a r e u r m e a z ă s 'o p o v e s t i m i i u s t r e a z â e x p r e s i a p r o v e r b i a l ă c ă „ p ă r i n ţ i i m ă n â n c ă a g u r i d ă ş i c o p i i l o r l i s e s t r e p e z s c d i n ţ i i " .

I n u n u l d i n u l t i m i i a n i d e d o m n i e , f o s t u l r e g e A l f o n s Х Ш a l S p a n i e i , î n t o v ă r ă ş i t d e v ă r u l l u i , d u c e l e d e A l b a , a r ă t a p r e ş e d i n ­t e l u i C o n s i l i u l u i m u n i c i p a l d i n P a r i s , a f l a t i n v i z i t ă l a M a d r i d , c o l e c ţ i a t a b l o u r i l o r lu i G o y a d e l à m u z e u l P r a d o . A j u n ş i î n a i n t e a p â n z e i c a r e î n f ă ţ i ş e a z ă Familia lui Carlos iV, a u g r ă v i t ă c u u n r e a l i s m i n d i s c r e t s i o i r o n i e a p r o a p e a g r e s i v ă , d u c e l e d e Álba. c a r e n u - ş i p r e a c r u ţ a r e g e s c u l v ă r , s p u s e o a s p e t e l u i p a r i s i a n , c u Q i n s i s t e n ţ ă z e f l e m i ­t o a r e : „ D o m n u l e P r e z i d e n t , i iată s t r ă m o ş i i M a j e s t ă ţ i i S a l e ! A l f o n s X I I I î n g h i ţ i , c u m d'ar s p u n e d e s p r e u n o a r e c i n e , ş i t ă c u . D a r m u l t ă v r e m e n u - i r ă m a s e d a t o r p e n t r u r ă s ­p u n s v ă r u l u i s ă u , c ă c i o p r i n d u - s e i n f a ţ a n u r l i e i „ M a j a d e s n u d a " , s p u s e l a r â n d u - i : „ Ş i a c u m , d o m n u l e P r e z i d e n t , p r i v i ţ i ! A -c e a s t ă f r u m o a s ă d o a m n ă , g o a l ă c a u n n o u -n ă s c u t , e s t r ă b u n i c a A l t e ţ e i Sade". L a c a r e s e z i c e c ă d u c e l e d e A l b a a î n g h i ţ i t a ş i j d e -rea, t ă c â n d î n s ă d e a i b i n è l e a . . .

H A N S C A R O S S A D E S P R E R I L K E

I n t r e m ă r t u r i i l e d e s p r e R a i n e r M a r i a R i l k e , a c e a a r o m a n c i e r u l u i ş i m e m o r i a l i s -tullui g e r m a n H a n s C a r o s s a e s t a u n a d i n c e l e m a i p r e ţ i o a s e ş i m a i e m o ţ i o n a n t e . A u t o r u l Doctorului Gion, e l î n s u ş i m e d i c , l - a c u n o ­s c u t p e R i l k e d u p ă c e , c u a n i î n a i n t e , î l p r e s i m ţ i s e , a ş t e p t â n d î m p r e j u r a r e a c a r e a -v e a s ă i-'l r e v e l e z e . E a i s ' a î n f ă ţ i ş a t î n a -c e s t f e l :

„Ajunsei dinaintea casei, chiar în clipa în care Rilke însuşi urma să intre. Mă privi cu un aer absent. Soarta-mi interzicea să amân vizita pe mai târziu, ceace totuşi aş fi făcut bucuros.

Omul acesta plăpând, îmbrăcat într'un costum de un albastru închis, cu o pălărie moale neagră şi ghetre cenuşii, care străbă­tea pieziş strada, cu mâinile ia spate, fără să ia seama la ce se petrecea în jurul lui, mi-a părut să fie în dispoziţiuni sufleteşti ce nu îngăduiau să fie tulburat de vreo

. fiinţă omenească. Cei care l-ar fi întâlnit

din întâmplare, ar fi putut să nu vadă in el decât un visător care se întorcea, inii'o doară, ostenit de viaţă, la trista-i locuinţă. Cu cât mă apropiam de el, cu atât îmi erau mai aparente paloarea şi oboseala chipului. O mare pasăre de pădure pe care o văzu­sem murind îmi lăsase o impresie asemănă­toare. N'aveam de ce să fiu uimit că un om căruia îi erau sortite înfăptuiri neobişnuite să poarte astfel semnele unei extraordinare oboseli şi înfăţişarea lui mi-ar fi fost şi mai lesne de înţeles încă, de-aşi fi ştiut că toc­mai în acea vreme începeau să răsune în el acele plângeri victorioase care, mai târ­

ziu, aveau să ajungă celebre sub numele de „ E l e g i i l e D u i n e z e . Ca să creeze şi desăvâr­şească atari poeme, trebuia să se cufunde iarăşi şi iarăşi până în adâncul sufletului său, ca un pescuitor de perle, mereu ame­ninţat să nu se mai poată întoarce W viaţă'"

D E S P R E CE E S T E E S E N Ţ I A L

s a u t e m ă d e m e d i t a t , c u d e o s e b i r e p o t r i v i t a p e n t r u v r e m u r i l e p e c a r e l e s t r ă b a t e m — a c e a s t ă p r o p o z i ţ i e a l u i V a l é r y :

,J3urghezul se îneacă încercând să-şi scape umbrela delà naufragiu".

O R E P L I C A D I N B E R N A R D S H A W

U n s a v a n t f i l o l o g d i n „ P y g m a l i o n " , d u p ă c e m o r a l i z e a z ă p e u n d e r b e d e u c ă î n c e a r c ă s ă - ş i p r o s t i t u e z e f a t a p e n t r u b a n i , î n c h e i e e x c l a m â n d i n d i d g n a t :

— Dumneata n'ai inimă, omule ! L a c a r e c e l a d m o n e s t a t r ă s p u n d e s u p e r b : — Nu-mi dă mâna domnule profesor.

P O E Z I E ŞI P U B L I C I T A T E

EngLez i i n u u i t ă n i c i î n î m p r e j u r ă r i l e p r o z a i c e a l e v i e ţ i i d e t o a t e z i l e l e s ă - ş i a -m i n t e a s c ă d e p o e ţ i i l o r f a v o r i ţ i — e drept, c ă î n t r ' u n f e l c u t o t u l . . . i n s u l a r . A ş a , u n ъг n u n ţ da M i c a p u b l i c i t a t e a d u c e a l a c u n o ­ş t i n ţ a d o r i t o r i l o r c ă s e î n c h i r i a z ă s a u v i n d e m c o n d i ţ i u n i a v a n t a j o a s e u n i m o b i l c a r e , p e d â n g ă t o t c o n f o r t u l , m a i e s t e ş i Far from the madding crowd's ignoble strife, a d i c ă , i n t r a d u c e r e a v e r s u l u i c e l e b r u d i n „Elegie scrisă într'un cimitir de ţară" a l u i T h o m a s G r a y — „ d e p a r t e d e i g n o b i l a z a r v ă a m u l ­ţ i m i i c a r e t e î n e b u n e ş t e " . I a r l a F o l k e s t o n e o a g e n ţ i e d e v a p o a r e î m b i a p e a m a t o r i i d e l u n g i c a l a t o r i i t r a n s o c e a n i c e , p r i n v e r s u l t o t a t â t d e p o p u l a r a l l u i O o l e r i d g e : Water, water everywhere, c a r e s e p u t e a c i t i p e f l a ­m u r a u n u i v a p o r , î n m i j l o c u l u n u i a f i ş c o ­l o r a t î n a l b a s t r u m a r i n p e t o a t ă î n t i n d e r e a d e „ a p ă , p r e t u t i n d e n i a p ă " .

I n p r i m ă v a r a a c e a s t a s 'a i n a ­u g u r a t l a P a r i s e x p o z i ţ i a b a l e ­t e l o r r u s e ş t i , s p e c t a c o l e c e t i m p d e 20 a n i , î n t r e 1909—1929, a u e n t u z i a s m a t l u m e a î n t r e a g ă , r e ­v o l u ţ i o n â n d î n m a n i f e s t a ţ i a lor , a r t a t ea tra lă , c o r e o g r a f i a , d e c o -r a ţ i u n e a ş i m u z i c a .

B e a t i t u d i n e a , î n c â n t a r e a , m i ­ra ju l , t o r e n t u l n e s f â r ş i t e l o r o v a ­ţ i i p r o d u s e d e a c e i m a g i c i e n i c r e a t o r i d e f r u m o s , a u l ă s a t a-m i n t i r i d e n e u i t a t c e l o r c e - a u a v u t f e r i c i r e a s ă a s i s t e l a a c e a s ­tă â m b i n a r e d e b a s m şi f eer ie . . .

D e b u t u l b a l e t e l o r r u s e ş t i p e s c e n e l e p a r i z i a n a a f o s t p r i m i t d e l u m e a a r t i s t i c ă f r a n c e z a ca u n f enomen , , c a u n m i r a c o l . M a r c e l P r o u s t , , A u g u s t e R o d i n , J e a n C o c t e a u , C o n t e s a d e N o a i l -les , R e y n a l d o H a h n , J e a n - L o u i s V a u d o y e r , G é r a r d d Houv . ' . i e şi a t â ţ i a a l ţ i i , a u r ă m a s e x t a z i a ţ i î n f a ţ a a c e s t o r s p e c t a c o l e m i n u ­n a t e , b o g a t ă r i s i p ă d e m ă r e ţ i e , r a f i n a m e n t , g u s t , t e h n i c ă ş i d i s ­c i p l i n ă .

P a v l o v a , K a r s a v i n a , f ă p t u r i d i a f a n e , f i i n ţ e d e v i s ş i d e v r a ­jă. N i j i n s k y , z e u a l d a n s u l u i , „a o p t a m i n u n e a l u m i i " c u m l - a u n u m i t | c o n t i m p o r a n i i , \ d a n s a t o r d i v i n , g e n i a l ş i t o t a c e i a m e s t e c d e s u n e t ş i c u l o a r e , d e r i t m ş i p o e z i e , t o ţ i ş i t o a t e z ă m i s l i t e ş i c o n d u s e de. m a g i c a b a g h e t ă a lui S e r g e D i a g h i l e v , p e r s o n a l i t a ­t e u r i a ş ă , m a r e o r g a n i z a t o r , a n i ­m a t o r , v i z i o n a r , o m u l c a r e a d e s c o p e r i t ş i a f ă c u t c u n o s c u t l u m i i î n t r e g i , t a l e n t u l , m u n c a ş i i n s p i r a ţ i a R u s i e i m o d e r n e .

B a l e t e l e r u s e ş t i a u fos t , î n î n ­t r e g i m e , c r e a ţ i a lu i D i a g h i l e v . D a r e l e a u d i s p ă r u t o d a t ă c u moa i - t ea sa . E s t e u i m i t o r c u m a c e s t ' o m o a r e n i c i o d a t ă n u a c o m p u s n i c i c o r e o g r a f i a , n i c i p a r ­t i t u r a n i c i d e c o r u l b a l e t e l o r

dec i

Evocarea Sergiu

r i n d u - i ca l i tă ţ i l e e x c e p ţ i o n a l e , sp i r i tu l lu i v i u , d e cerce tă tor , g e n i u l s ă u ! D a r c e a m a i b u n ă m ă r t u r i e a î n f ă p t u i r i l o r s a l e r ă ­m â n e v i a ţ a l u i , t u m u l t u o a s ă ş i p l i n ă d e n e a s t â m p ă r . D i a g h i l e v s'a n ă s c u t l a 19 M a r t i e 1872, l a N i j n i N o v g o r o d . P ă r i n ţ i i să i , a -r i s t o c r a ţ i , t a t ă l g e n e r a l î n a r m a ­t a r u s a , m a m a m u z i c i a n ă , a u c ă u t a t s ă d e a f i u l u i o c â t m a i î n g r i j i t ă e d u c a ţ i e . P e n t r u a c e a s ­t a l - a u v e g h e a t î n t i m p u l c o p i ­l ăr i e i , i n s u f l â n d u - i s p i r i t u l d e o r d i n e ş i d e d i s c i p l i n ă . I n l o c u ­i n ţ a l o r s o m p t u o a s ă d i n P e r m , g e n e r a l u l p r i m e a m u l t e p e r s o ­n a l i t ă ţ i d i n l u m e a m i l i t a r ă ş i ar t i s t i că , f a p t c a r e a i n f l u e n ţ a t i n b i n e a s u p r a m i c u l u i S e r g e . El urmăj cursţuri le g i m n a z i u l u i d i n P e r m , u n d e , î n c u r â n d , p r i n i n ­teligenţa ş i d a r u l s ă u r a r d e a f e r m e c a , î ş i a t r a s e s i m p a t i a t u -liuror. M a i târziu) î l g ă s i m u r ­m â n d I c u r s u r i l e S U n i v e r s i t ă ţ i i din, P e t e r s b u r g , u n d e s t u d i a d r e p t u l . D a r n u a c e s t e s t u d i i î l a t r ă g e a u . D o r i n ţ a l u i e r a s ă d e ­v i n ă t compos i tor . D r a g o s t e a l u i d e m u z i c ă î l h o t ă r î s ă u r m e z e c u r s u r i l e d e a r m o n i e i a C o n s e r ­v a t o r u l d e m u z i c ă d e s u b d i r e c ­ţ i a l u i R i m s k y - K o r s a k o v . D e v e ­n i u n a d e v ă r a t v i r t u o s a l p i a n u ­lu i . P r i n i n t e r m e d i u l u n c h i u l u i său , m i n i s t r u de i n t e r n e , î ş i f ă c u i n t r a r e a î n s o c i e t a t e a d e l à C u r t e . A c i j d i s t i n c ţ i a , r a f i n a m e n t u l ş i m a n i e r e l e s a l e d e o s e b i t e , c u c e ­riră. F ă c u c u n o ş t i n ţ a l u i N o u v e l ,

baletelor ruseşti: Pavlovici Diaghilev

sa l e , care n u e r a a e c i n ic i m u ­z i c i a n , c o r e o g r a f ş i n i c i p i c tor , a p u t u t să d e a s p e c t a c o l u l u i cotreo- u n t â n ă r d e v â r s t a sa , m a r e î u -g r a f i c a t â t a c o e z i u n e , a t â t a v i - b i t o r d e m u z i c ă ş i a r t e , c a r e - 1 g o a r e ş i p r e c i z i e , a t â t a m ă i a s t r ă p r e z e n t ă u n u i g r u p d e p i c t o r i ş l d e s ă v â r ş i r e . s cr i i t or i ş i u n d e - 1 î n t â l n i p e A -

L u i S e r g e D i a g h i l e v i s 'au c o n - l e x a n d r e B e n o i s , p i c t o r d e m a r e s a c r a t p a g i n i n e n u m ă r a t e , i s 'au a u t o r i t a t e , c a r e m a i t â r z i u i - a î n c h i n a t v o l u m e , t o a t e p r e a m ă - f o s t u n c o l a b o r a t o r d e p r e ţ .

POŞTA REDACŢIEI Dumitru Baciu : P o e z i i l e reţi­

n u t e p e n t r u p u b l i c a r e î ş i a ş t e a p ­tă r â n d u l . D e s p r e c e l e t r i m i s e re­c e n t , g â n d u r i b u n a

P r e d a Saxu : P u b l i c a b i l e , p e c u r â n d .

P a u l Noapte : D e o c a m d a t ă „ u n v ă l n e g r u n e p ă t r u n s " (op. cit.) c a r e p o a t e fi l u m i n a t . A ş t e p t ă m m i r a c o l u l .

Leu P. Ştefan : N u p u b l i c ă m e -p i s t o l e a m o r o a s e . D a c ă a m c u ­n o a ş t e a d r e s a „ d u m n e a e i ', i - a m t r i m i t e - o c u . , u n c u v â n t i n t r o ­d u c t i v .

M. O. M. : A m p r i m i t „ p o e z i a m o d e s t ă " . S u n t e m şi n o i d e - a -c e e a ş i p ă r e r e .

Miroea Scripcă : N u v e l a „ P l a ­t o n i s m " e s t e o a p r o a p e r e u ş i t ă î n c e r c a r e . T e m a c a m r i g i d ă ş i f i ­n a l u l c o n v e n ţ i o n a l î i s c a d î n s ă d i n v a l o a r e . I n v e r s u r i , i m a g i n i p r o a s p e t e . M a i î n c e r c a ţ i

I. B . S a n s i l ă u : M a n u s c r i s e l e n e p u b l i c a b i l e s e d i s t r u g , — î n a -

f a r ă d e c a z u l c â n d e x p e d i t o r u l m e n ţ i o n e a z ă d o r i n ţ a d e - a i s e p ă s t r a

A . L. — N ă s ă u d : A d r e s a c e ­r u t ă e s t e : D r . I o n B i b e r i , T u r n u -S e v e r i n .

Agh. Moraitaki : F a c e m loc c u p l ă c e r e î n p a g i n i l e r e v i s t e i t u t u ­r o r î n c e r c ă r i l o r d e r e a l t a l e n t N u ş i c e l o r m a i p u ţ i n d e c â t m o d e s t e .

V. G. — Delamilcov : D e c e n t ş i î n g r i j i t s c r i s ă . L i p s e ş t e î n s ă t o c m a i a c e l f l u i d c a r e t r e b u e să s t r ă b a t ă d e l à u n c a p ă t l a a l t u l n a r a ţ i u n e a , c a r e r ă m â n e — c u m a m s p u s — o î n c e r c a r e m o d e s t ă -

Dragodan Mihai : V e r s u r i b u ­n e p e n t r u l e c t u r ă la o ş e z ă t o a r e , u n d e - a r a v e a , cred , s u c c e s .

N. Drocea : O h a v a i a n ă c a m d e s a a o r d a t ă . A ş t e p t ă m c u r i o ş i o a l t ă p a r t i t u r ă .

Leonid : P r i m e l e d o u ă e t a p e , s l a b e . P ă s t r a ţ i e f o r t u r i l e p e n t r u c e l e u r m ă t o a r e , p e c a r e le d o r i m m a i norocoase.

A s t f e l s e f o r m ă u n g r u p a r ­t i s t i c , a n i m a t d e a c e e a ş d r a g o s t e d e f r u m o s şi d e a c e l e a ş i a s p i r a ­ţii. D i a g h i l e v î ş i a s u m ă d i rec ţ ia a c e s t u i c e r c c o n t r o l â n d ş i d i r i ­g u i n d d e s t i n e l e a r t i s t i c e î n t r ' u n m o d f e r m , a u t o r i t a r ş i t o t u ş p l i n d e f a r m e c .

'Pe D i a g h i l e v î l i n t e r e s a u t o t c e e r a p i c t u r ă , m u z i c ă , t e a t r u , o p e ­ră şi c o n c e r t . B e n o i s i - a î m b o ­g ă ţ i t c u n o ş t i n ţ e l e î n a r t e l e p l a s ­t i c e , c o l i n d â n d ;£u e l m u z e e l e ,

a l e c ă r o r c o m o r i a r t i s t i c e îi e r a u f a m i l i a r e

D i a g h i l e v a f ă c u t t o t c e i - a s t a t î n p u t i n ţ ă s p r e a - ş i d e s v o l -t a i n t r ' â n s u l o v o c a ţ i e a r t i s t i c ă b i n e d e f i n i t ă . A v â n d u n g l a s p l ă c u t d e b a r i t o n , a s t u d i a t ş i î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e . O d a t ă , c o m p u ­n â n d ш і f r a g m e n t d e o p e r ă ş i s u p u n â n d u - 1 a p r e c i e r i i l u i R i m -s i r y - K o r s a k o i v , a c e s t a SI- s fă t iu i isă r e n u n ţ e l a g â n d u l c ă v a p u ­t e a d e v e n i c o m p o z i t o r * P ă r ă s i a c e a s t ă i d e e , d a r t o t u ş j u d e c a m u z i c a ş i o î n ţ e l e g e a c a p u ţ i n i a l ţ i i .

T e r m i n â n d u - ş i stjudiile, D i a ­g h i l e v f ă c u p r i m u l s ă u v o i a j în O c c i d e n t , t o c m a i î n m o m e n t u l c â n d m a r e a m i ş c a r e „ar tă p e n ­t r u a r t ă " a t i n g e a p a r o x i s m u l . M e d i u l cjultural a l P a r i s u l u i i n ­f l u e n ţ ă î n t r ' u n m o d d e o s e b i t a -s u p r a l u i ş i î n t o r s î n m i j l o c u l s o c i e t ă ţ i i C u r ţ i i d i n P e t e r s b u r g , î n l o c s ă d e v i n ă o m d e l e g e , eu g r u p ă î n j u r u l s ă u p e t i n e r i i a r t i ş t i r u ş i , f ă c â n d u - i c o n ş t i e n ţ i d e f o r ţ a ş i d e a p o r t u l c e t a l e n t u l l or l - a r a d u c e R u s i e i m o d e r n e , î n c e p u s ă f a c ă n a v e t a î n t r e P e ­t e r s b u r g ş i M o s c o v a , p u n â n d î n raport art i ş t i i u n u i o r a ş c u p r i e ­t e n i i d i n c e l ă l a l t . C e r c u l m ă r i t ,

c u p r i n d e a a c u m p e : B e n o i s , N o ­u v e l , B a k s t , R o e r i c h , M a l i a v i n , d e s e n a t o r u l G o l o v i n , c r i t i c u l O s -s o v s k y , p r i n ţ u l A r g u t i n s k y ş i p e g e n e r a l u l B r e s o b r a s o v , ş e i u l b a -l e t o m a n i l o r teatrului M a r ü n s k y .

Pr in] cultura^ p r i n i n t e l i g e n ţ a ş i m a i a l e s p r i n d a r u l s ă u m i n u -

u a t d e a c u c e r i ş i a f e r m e c a , D i a g h i l e v c â ş t i g ă o m u l ţ i m e d e c u n o ş t i n ţ e i n f l u e n t e , , car i i - a u f o s t d e m u l t s p r i j i n l a î n d e p l i ­n i r e a i d e i l o r ş i p l a n u r i l o r s a l e , c u a d e v ă r a t m ă r e ţ e .

D e b u t u l s ă u d e o r g a n i z a t o r în l u m e a a r t e l o r î l f ă c u î n a n u l 1897, c â n d o r g a n i z ă p r i m a e x ­p o z i ţ i e a p i c t o r i l o r c o n t i m p o ­r a n i f r a n o e z i ş i e n g l e z i , c a r e a v u

de METIţA DUMITRESCU

t e c h n i c ă gra f i că şi co laborare . Ce i m a i r e n u m i ţ i p i c t o r i a u i l u s t r a t - o ş i d i n t r e scr i i tor i s e m ­n a u T o l s t o i , M e r e j k o v s k i , C e h o v etc .

D i a g h i l e v a d u s e î n a c e l a ş a n p e i m p r e s i o n i ş t i d e i » P a r i s ş i o r g a n i z ă o m a r e e x p o z i ţ i e a c ă ­r e i f r u m o a s ă r e u ş i t ă h o t ă r î v i i ­t o r u l p i c t u r e i r u s e ş i a l d e c o r a ­ţ ie i t e a t r a l e d i n î n t r e a g a l u m e . C u a j u t o r u l lu i N o u v e l , f o n d a în a n u l 1901, s o c i e t a t e a „ S e r a t e l e m u z i c i i c o n t e m p o r a n e " .

P e n t r u î n c e p u t p r e z e n t a r ă m u z i c a f r a n c e z ă m o d e r n ă . I n j u ­r u l l u i 1906 o b ţ i n u , p r i n p r i e t e ­n i i să i f rancez i , să p r e z i n t e o e x p o z ţ i e a p i c t u r i i r u s e ş t i l a S a ­l o n u l d e T o a m n ă . S u c c e s u l a c e s ­t e i e x p o z i ţ i i a f o s t r ă s u n ă t o r . T o a t e ş c o l i l e p i c t u r i i r u s e e r a u r e p r e z e n t a t e : d e l à c e l e m a i p r i ­m i t i v e i c o a n e p â n ă la c e l m a i î n d r ă z n e ţ i m p r e s i o n i s m .

F a i m a lu i D i a g h i l e v c r e ş t e a d i n c e î n ce . î n c u r a j a t d e c ă l ­d u r o a s a p r i m i r e c e i s e f ă c u s e , e l o r g a n i z ă î n 1907, t o t l a P a r i s , o s e r i e d e 5 c o n c e r t e i s tori . -e d e m u z i c ă r u s ă . F r a n c e z i i car i p â ­n ă a t u n c i n u a u z i s e r ă d e c â t R u ­b i n s t e i n ş i T e h a i k o v s k y , c u n o s -c u r ă f is t fe l î n t r e a g a f a l a n g ă a c o m p o z i t o r i l o r r u ş i : G l i n k a ^ B o ­rodin , B a l a k i r e v , M o u s s o r g s k y ,

g u r a u î n p r o g r a m R e u ş i t a a c e s ­t o r c o n c e r t e d e p ă ş i s u c c e s u l c e ­l o r l a l t e a s t f e l c ă î n a n u l 1908, D i a g h i l e v ) p r e z i n t ă p u b l i c u l u i p a r i z i a n , m u z i c a d e o p e r ă r u s ă , c â n d s'a c â n t a t B o r i s G o d u n o v şi I v a n c e l G r o a z n i c , î n i n t e r ­p r e t a r e a lui Ş a l i a p i n , S m i r t i o v ş i L i p k o v s k a d e l à O p e r a I m p e ­r ia lă .

î n c u n u n a r e a v a s t e i s a l e o p e r e d e r e n a ş t e r e r u s ă s'a f ă c u t i n s ă î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1909, c â n d a a r ă t a t P a r i s u l u i , t o t c e a p u ­tut r e a l i z a î n c h i p u i r e a m a i f r u ­m o s : b a l e t e l e r u s e ş t i .

S e a r a d e 17 M a i 1909 a r ă m a s m e m o r a b i l ă . C u r a r a lu i in tu i ţ i e d e a d i b u i t a l e n t e l e , c u s i m ţ u l s ă u art i s t ic e x t r a o r d i n a r , c u v o ­i n ţ ă n e c l i n t i t ă ş i p u t e r e d e m u n ­că d i n c o l o d e o b i ş n u i t , D i a g h i l e v a r e a l i z a t m i n u n e a .

G e n i u l s ă u й d a t l u m i i c e l e m a i r a r e des fă tăr i i s u f l e t e ş t i , c e l e m a i p e r f e c t e f o r m e a l e f r u ­m o s u l u i . T i m p de . 20 a n i , a c e a s t ă l u m e d a b a s m f ă u r i t ă d e m a r e l e v i ă j i t o r , a cucer i t , a b u c u r a t , a î m p r ă ş t i a t l u m i n ă ş i a d a t v i a ţ ă ,

F o k i n e , N i j i n s k y , Bohn,ţ M a s -sinei, B a l a n c h i n e , L i f a r , P a v l o ­

va, K a r s a v i n a , N i j i n s k a , L o p o u -k o v a ş i a t â t e a a l t e s t e l e a l e dansu lu i . . . lupă c u m şi R a v e l , S t r a v i n s k y , , P i c a s s o , D e r a i n , L a -r i o n o v , G o u t c h a r o v a , î ş i d a t o r e s c raaurade s t r ă l u c i t a c e s t u i m a ­g i c i a n n e î n t r e c u t

. . .Sunt z e c e a n i d e c â n d D i a ­g h i l e v d o a r m e s o m n u l e t e r n î n m o r m â n t u l s ă u , d i n V e n e ţ i a .

O d a t ă c u c o b o r î r e a î n n e c u ­p r i n s , a l u a t c u s i n e n e d e s l u ş i t a vra jă î n c a r e î n v ă l u i s e p e toţi cei ce n u p u t e a u p ă t r u n d e taina,

R i m s k y - K o r s a k o v , S c r i a b i n , f i - m a r e a ta ină a g e n i u l u i s ă u .

Concursul scriitorului Th. 0. Sperantia L a s f â r ş i t u l a n u l u i ş c o l a r t r e - m e r i t u o a s e . T e x t u l a c e s t o r a v a

e u t a m a n u n ţ a t i n p a g i n i l e r e - f i d e a s e m e n i p u b l i c a t î n r e v i s t a v i s t e i n o a s t r e , c o n d i ţ i u n i l e c o n - p a r ţ i a l s a u î n î n t r e g i m e , c u r s u l u i c u p r e m i i p e c a r e f a - D a c ă Î m p r e j u r ă r i l e a r c e r e - o , m u i a l u i T h . S p e r a n t i a , d e a - u n u l d i n c e l e d o u ă p r e m i i d e c o r d c u „ U n i v e r s u l L i t e r a r " , i l c â t e o m i e d e l e i v a p u t e a f i i n s t i t u i s e , o u p r i l e j u l î m p l i n i r i i î m p ă r ţ i t s p r e ia s e a t r i b u i l a a z e c e a n i d e l à m o a r t e a r e g r e - йоі c o n c u r e n ţ i d e m e r i t e g a l . t a t u l u i s c r i i t o r . î n t r u c â t , d i n m o t i v e n e p r e v ă z u t e ş i i n d e p e n ­d e n t e d e v o i n ţ a i n i ţ i a t o r i l o r a -c e s t u i g e s t d e p i o a s ă r e c u n o ş ­t i n ţ ă p e n t r u m e m o r i a u n u i a d i n c e i m a i f e r m e c ă t o r i p r i e t e n i a i c o p i l ă r i e i n o a s t r e , a t u t u r o r , c o n c u r s u l n u s ' a m a i p u t u t ţ i n e

t e r m e n p e n t r u d e p u n e r e a m a n œ c r i s e l o r :

P r e m i i l e s u n t d e s t i n a t e t i n e ­r e t u l u i ş i a n u m e e l e v i l o r d e c u r s s e c u n d a r . E l e s e v o r î m -

l o c î n g a l e r i i l e p a r t i c u l a r e a l e p ă r ţ i î n î n ţ e l e g e r e c u r e d a c ţ i a M u z e u l u i S t i e g l i t z . „ U n i v e r s u l u i L i t e r a r " ş i a n u m e

I n a n u l u r m ă t o r , î n a c e l a ş c e l o r m a i b u n e l u c r ă r i t r a t â n d m u z e u , D i a g h i l e v p r e z i n t ă o d e s p r e . A n e c d o t e l e l u i T h . D .

î n t i n d e r e a t e x t u l u i v a f i d e c e l m u l t 12 (douăsprezece) pa­gini (ministeriale) dactilogra­fiate. . -

L u c r ă r i l e s e v o r d e p u n e s a u t r i m i t e p r i n p o ş t ă l a r e d a c ţ i a „ U n i v e r s u l u i L i t e r a r " , m e n ţ i o -

î n c o n d i ţ i u n i l e a n u n ţ a t e , l e r e a - ™ £ ? ^ f ^ r u таеѴпіиГтГо" m i n ţ i m a c u m , f i x â n d flun n o u ^ „ ^ " c S S u ™3

v o r p u n e i s c ă l i t u r a p e l u c r a r e a t r i m i s ă , c i o v o r î n l o c u i c u u n „ m o t t o " , a l ă t u r â n d î n s ă u n m i c p l i c î n c h i s p e f a ţ a c ă r u i a s e v a s c r i e a c e l a ş „ m o t t o " i a r î n ă u n -

e x p o z i ţ i e a p i c t o r i l o r ruş i , t i n e r i ş i b ă t r â n i , p r i n t r e cari : M a l i a ­v i n , B e n o i s , V r o u b l , Repin, , K o ­r o v i n ş. a. N u m e l e lu i î n c e p u s ă c i r c u l e to t m a i mjult da C u r t e a i m p e r i a l ă , c e e a c e - i a d u s e t i t l u l d e a t a ş a t p e l â n g ă p r i n ţ u l V o l -k o n s k y , , n o u l i n t e n d e n t a l t e a ­t r e l o r i m p e r i a l e . I n 1898, c u s p r i j i n u l b ă n e s c a i u n o r „ m e c e -naţ i" ruş i e l f o n d a r e v i s t a a r -t i s t i c o - l i t e r a r ă „ M i r I s s k o u s t v o " ( L u m e a a r t e i ) c a r e a r ă m a s u n m o d e l s t r ă l u c i t d e p r e z e n t a r e ,

S p e r a n t i a " ( a n a l i z ă l i t e r a r ă ) . P r e m i i l e s u n t î n n u m ă r d e

t r e i : Cei dintâiu c o n s t ă d i n s u m a

d e l e i t r e i m i i î n n u m e r a r . L u ­c r a r e a p r e m i a t ă v a f i p u b l i c a t ă î n „ U n i v e r s u l L i t e r a r " , i a r d a c ă v a p r e z e n t a o d e o s e b i t ă v a l o a r e v a p u t e a f i , e v e n t u a l , e x t r a s ă ş i î n b r o ş u r ă s p r e o c â t m a i î n ­t i n s ă r ă s p â n d i r e .

Două premii d e î n c u r a j a r e , î n s u m ă d e c â t e o m i e d e l e i vor fi

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI STR. BREZOIANU 23.

altor două lucrări Sperantia.

t r u l l u i s e v a i n d i c a n u m e l e c o n c u r e n t u l u i , a d r e s a , ş c o a l a l a c a r e u r m e a z ă ş i c l a s a .

Termenul иШт pentru p r i ­m i r e a lucrărilor este la 1 Noem-brie 1939, iar rezultatul con­cursului se va publica la 15 De­cembrie 1939.

C o m i s i a c a r e v a c e t i ş i a p r e ­c i a l u c r ă r i l e v a f i a l c ă t u i t ă d i n t r e i p e r s o a n e : u n p r e ş e d i n t e a -l e s d i n t r e c e l e m a i c u v a z ă p e r ­s o n a l i t ă ţ i a l e l u m i i n o a s t r e l i t e ­r a r e ş i d o i m e m b r i : u n u l d i n p a r t e a r e v i s t e i „ U n i v e r s u l L i t e ­r a r " ş i a l t u l d i n p a r t e a f a m i l i e i

D e s t i n e pecetluite de mediu

(Urmare dm pag. I)

simte această obligaţie, face astfel câţiva kilometri, prin pra­ful străzii, frecându-şi coatele d e celălalt, într'o intimitate pro­vocată, gesticulând, sau vorbind sgomotos tot felul de ba­nalităţi, pe care le împărtăşeşte cu e g a l ă îndreptăţire pentru urechea tuturor. Dar demonul te urmăreşte, şi nu-ţi d ă ră­gazul unei trăiri în sine, de ace ia fără s ă vrei, absorbit de această psichologie colectivă/ mai degrabă o psichoză, în­cepi s ă gândeşti, la fel cu ceilalţi şi s ă le imiţi gesturile şi obiceiurile, pe care însă le falsifici într'un chip de improvi­zare arbitrară.

îmi amintesc de un prieten, intelectual şi totodată scriitor, condamnat de soarta să trăiască într'un oraş de provincie.

Nevrând s ă s e acomodeze psichologiei târgului din pri­cina vocaţiei sa le de scriitor care-1 reţinea mai tot timpul zi­lei în bibliotecă, la m a s a de lucru, s a u în cabinetul exerci­ţiului s ă u de profesionist liber, folosit numai un timp limitat pentru a-şi asigura stricta existenţă, nu apărea pe stradă decât în orele târzii ale serii, când nădăjduia s ă g ă s e a s c ă o atmosferă calmă şi reconfortantă pentru alte ore de munca în vremea nopţii. Aceste obiceiuri, explicabile pentru un in­telectual, apăreau în faţa forului d e judecată o l târgului, ca fiind mărturisirea unei vieţi cu totul bizare. Omul inocent prin toată făptura lui, absent l a cele c e s e petrec în afară de dân­sul, apărea în atenţia celorlalţi târgoveţi în ipostaza unui conspirator, obsedat de uneltiri francmasonice. I s e imputa că nu este adaptabil) c ă promenadele lui în umbra liniştită a nopţii vădesc un bizar exhibiţionism, c ă însfârşit, p e lim­bajul comun, nu este în toate minţile. Mai întâi condamnat pentru atitudinea lui cu totul inofensivă, a sfârşit prin a fi evitat de lume, iar clientela profesională şi e a a început să-1 ocolească deşi s e dovedea a fi un profesionist dibaci şi pri­ceput.

Omul care nu s e depersonalizează, şi nu trăeşte aidoma forului, s e elimină, se îngroapă în sfidarea unanimă. II în-vălue calomnia, dispreţul şi intriga. Depanând aceste amin­tiri, m contactul trecător cu un mediu asemănător, m'am gân­dit la reţeta recomandată de Costachi Negruzzi în una din scrisorile sale. Poate că noul venit într'un oraş d e provincie ar fi nimerit s ă apară în faţa forului d e judecata a l târgului să s e prezinte în toată goliciunea sufletului său, să-şi măr­turisească intenţiile, ne lăsând nimic tăinuit din toată făptura lui. Miţa Baston, Zoe, jupan Dumitrache, Brânzovenescu şi Rica Venturiano, multiplicaţi în nenumărate exemplare vor a v e a un preţios material d e informaţu.

Iar cel care şi-a spovedit sufletul, îşi v a putea relua în li­nişte firul gândului, reflectând p e îndelete la drama oraşelor de provincie. încheind c e a de a doua etapă a examenului său critic, trecând peste idealizarea umanitaristă a lui Pa­nait Istrati şi peste zona teratologică а lui Caragiale, v a pu­tea s ă se ridice cu un etaj mai sus, acolo unde, în burghezia intelectuala, analiza psichologică prin pana lui Gib. I. Mi-hăescu, а izolat conflicte şi a înfăţişat structuri morale pe cât de caracteristice pe atât de plastic redate. „La Grandiflora" şi „Vedenia" va găs i o deplină înţelegere pentru complec-(лгеа cadrului urban, stăruind în credinţa c ă toată stânje­neala vine dintr'o neînţelegere patentă a lumii înconjură­toare.

Când am plecat pe acest drum nu-mi dădeam prea bine s e a m a unde voi ajunge. Nu a v e a m un plan preconceput şi nici o temă de desvoltat. M ă vedeam ferecat în neputinţa mea de a reacţiona împotriva acestei geniale maşinării de a pierde timpul, în greutatea de a-ţi crea un mediu într'o lume care-1 are pe al ei, şi te domină, te absoarbe, te falsi­fică, te depersonalizează. Zadarnic a m căutat un loc de re­fugiu căci nu l-am găsit nicăiri. Resemnarea în mizantropie ni s'a părut o poziţie şi mai obositoare. Şi fără s ă vreau am dictat vieţii o pauză, cu o trăire potrivnică propriei e i fiziologii.

NICOLAE ROŞU

Teaca poştala plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 24464-939.