Upload
doru007
View
247
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 1/78
Anexa 4
F 271.13/Ed.1 Fişier SMQ/Formulare
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI
FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE DEPARTAMENTUL ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIE
CURSURI DE ZI
Vizat,Facultatea de Litere şi Ştiinţe
Aprobat,Director de departament,Conf. dr. Suditu Mihaela
LUCRARE DE LICENŢĂ
TEMA: ANOREXIA - O STRANIE VIOLENŢĂ. IMPLICAŢII ÎN EDUCAŢIE
Conducător ştiinţific: Lect. univ. dr. Herseni Ioana
Absolvent:
Mihăiţă Mihaela
PLOIEŞTI 2014
UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 2/78
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 3/78
Anexa 4
Pagina 3 din 75
DOMENIUL: ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA PEDAGOGIECURSURI DE ZI
APRECIERE privind activitatea absolventului: Mihăiţă Mihaela
în elaborarea lucrării de licenţă cu tema: Anorexia - o stranie violenţă. Implicaţii îneducaţie
Nr.crt.
CRITERIUL DE APRECIERE CALIFICATIV
1. Documentare, prelucrarea informaţiilor din bibliografie 2. Colaborarea ritmică şi eficientă cu conducătorul temei
proiectului de diploma /lucrării de licenţă 3. Corectitudinea calculelor, programelor, schemelor,
desenelor, diagramelor şi graficelor 4. Cercetare teoretică, experimentală şi realizare practică 5. Elemente de originalitate (dezvoltări teoretice sau aplicaţii
noi ale unor teorii existente, produse informatice noi sauadaptate, utile în aplicaţiile inginereşti)
6. Capacitate de sinteză şi abilităţi de studiu individual CALIFICATIV FINALCalificativele pot fi: nesatisfăcător / satisfăcător / bine / foarte bine / excelent .
Comentarii privind calitatea lucrării: ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Data:Conducător ştiinţific
Lect. univ. dr. Herseni Ioana
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 4/78
Anexa 4
Pagina 4 din 75
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 7CAPITOLUL 1. DESPRE TULBURĂRILE DE ALIMENTAŢIE ....................................................................... 8
1.1 Scurt istoric al anorexiei ............................................................................................................. 8
1.2 Criteriile de diagnostic ale anorexiei nervoase .......................................................................... 8
1.3 Epidemiologie ........................................................................................................................... 11
1.4 Etiologie .................................................................................................................................... 12
1.4.1 Factori biologici şi genetici ................................................................................................ 12
1.4.2 Factori socioculturali ........................................................................................................ 13
1.4.3 Factorii psihologici ............................................................................................................. 13
CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA ANOREXIEI .................................................................................................. 16
2.1 Anorexia nervoasă la copii şi adolescenţi ................................................................................ 16
2.2 Particularităţile anorexie nervoase la copii şi adolescenţi ....................................................... 16
2.3 Caracteristicile unui bun psihoterapeut .................................................................................. 17
2.4 Scopurile şi obiectivele generale ale terapiei în anorexia nervoasă ........................................ 17
CAPITOLUL 3. TRATAMENTUL ÎN ANOREXIA NERVOASĂ................................................................... 19
3.1 Programul de terapie cognitiv - comportamentală ................................................................. 193.2 Terapia de familie ..................................................................................................................... 19
3.3 Hipnoza clinică în tratarea anorexiei nervoase ........................................................................ 20
3.4 Self Help-ul ............................................................................................................................... 20
3.5 Explicaţii neconvenţionale pentru apariţia anorexiei nervoase .............................................. 21
3.5.1 Mortul din istoria personală .............................................................................................. 21
3.5.2 Stilul anorexic .................................................................................................................... 21
3.5.3 Foamea ca principiu Nirvana ............................................................................................. 21
3.6 Website-uri pro-ana ................................................................................................................. 21
CAPITOLUL 4. GHIDUL ANOREXIEI ...................................................................................................... 23
4.1 Ghid pentru părinţi ................................................................................................................... 23
4.2 Sfaturi pentru profesori, consilieri, terapeuţi ......................................................................... 25
4.3 Regulile mâncatului .................................................................................................................. 26
4.4 Perfecţionismul, o tentinţă dusă la absurd .............................................................................. 27
CAPITOLUL 5. IMPLICAŢIILE ÎN EDUCAŢIE ALE ANOREXIEI ................................................................. 28
5.1 Cum putem trata anorexia într-o lume dominată de individualism şi egoism? ...................... 28
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 5/78
Anexa 4
Pagina 5 din 75
5.2 Exemple de cazuri de tulburări de alimentaţie care au avut drept punct de plecare o întâmplare nefericită petrecută în şcoală ...................................................................................... 28
5.3 Meseria de profesor – implicaţii .............................................................................................. 29
5.4 Profilul profesorului român ...................................................................................................... 29
5.5 Posibilităţi de prevenire ale tulburărilor alimentare în cadrul instituţiilor şcolare ................. 29
STUDIU DE CAZ ................................................................................................................................... 31
CONCLUZII FINALE .............................................................................................................................. 37
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................... 38
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 6/78
Anexa 4
Pagina 6 din 75
INTRODUCERE
Anorexia nervoasă, deşi este confundată deseori cu alte tulburări
precum depresia, anxietatea, stima de sine scăzută, reprezintă tulburarea
mentală cu cel mai ridicat grad de mortalitate în rândul tinerilor.
Anorexia este una dintre cele mai frecvente tulburări de alimentaţie. În
8-9% dintre cazuri, această tulburare s-a dovedit a fi letală. Acest lucru
înseamnă că din 12 fete anorexice una va muri după un deceniu.
Lipsa acută de resurse în literatura de specialitate în limba română şi
nevoia imperioasă a omului de rând de a cunoaşte cât mai multe aspecte ale
acestei boli au dus la ideea realizării acestei lucrări. De asemenea, experienţamea personală cu această boală m-a determinat să caut cât mai multe date şi
informaţii care pot completa tabloul clinic al anorexiei.
Această lucrare se adresează atât adolescenţilor, cât şi părinţilor,
profesorilor, consilierilor şcolari care pot reprezenta modelul schimbării. Nu
trebuie să negăm, sau să ignorăm existenţa acestei boli, doar pentru că nu m -
am confruntat cu ea, fie în mod direct, fie prin prisma apropiaţilor.
Majoritatea adulţilor neagă existenţa acestei tulburări la copiii lor şi nu facdecât să prelungească o stare de agonie.
Problema anorexiei este de mare actualitate în societatea modernă.
Modelul păpuşii Barbie cu dimensiuni reale pare să fi pus stăpânire pe noile
standarde de frumuseţe. Tocmai de aceea, consider că primul rol al acestei
lucrări este acela de a prezenta detaliat factorii care duc la apariţia anorexiei,
cu precădere cei socioculturali şi psihologici, precum şi schimbările care
semnalează debutul anorexiei nervoase, căci aşa cum vom vedea, afecţiuneaeste una de ordin psihic, cu puternice schimbări la nivel cognitiv şi emoţional.
Suferind în trecutul nu prea îndepărtat de această tulburare alimentară,
am ajuns să le îndrăgesc mult pe bolnavele de anorexie. De ce, vă veţi
întreba? Pentru că voinţa lor, chiar dacă este canalizată spre o direcţie greşită,
este fascinantă. Dacă ar fi îndreptată către însănătoşirea lor, ar fi un lucru
formidabil. Din păcate rata mortalităţii este destul de mare, de peste 80% la
nivel mondial, multe dintre tinere murind fără a depune practic niciun efort de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 7/78
Anexa 4
Pagina 7 din 75
însănătoşire. Mai mult, familia, cadrele didactice asistă neputincioase la
degradarea fizică şi morală a unei fiinţe umane.
Aşadar, cui i se adresează această lucrare? În primul rând profesorilor,
cadrelor didactice, care trebuie să îşi îndrepte cu seriozitate atenţia asupraacestei tulburări cât timp nu este prea târziu. Aceştia trebuie să facă diferenţa
între anumite forme de depresie, tulburări anxioase de comportament şi
anorexie.
Aş îndrăzni chiar să afirm că sunt chiar obligaţi, având în vedere că
anorexia a început de mult timp să devină o modă în rândul tinerilor. Modelul
"păpuşii Barbie" începe să fie din ce în ce mai mediatizat şi promovat ca o
alternativă pentru tinerele adolescente care sunt pe cale să-şi piardă propriaidentitate şi integritate.
Pentru exemplificarea corectă a ceea ce înseamnă anorexia voi
prezenta istoria acestei tulburări.
Implicaţiile în educaţie pot reprezenta un adevărat pericol, dar din
păcate, nu pot să nu observ cum anorexia este tratată în mediul şcolar ca un
subiect "tabu", care nu trebuie să fie dezbătut prea mult de către profesor.
Astfel, doresc să trag un puternic semnal de alarmă sistemului şcolar,
unde au început cei 8 ani de suferinţă şi mari deziluzii pentru mine. De
asemenea, poate un pic prea critic, am luat în discuţie atitudinea cadrelor
didactice. Poate că în faţa lor se află multe cazuri de anorexie, sau eleve care
aşteaptă un ajutor real, chiar dacă nu recunosc. Tocmai de aceea, mi-aş dori ca
această lucrare să prezinte şi implicaţiile în educaţie. Consider că profesorii
noştrii trebuie să fie instruiţi de către specialişti în domeniu pentru a putea
înţelege fenomenul şi pentru a trata această problemă cu maximă seriozitate.
Anorexia nu reprezintă doar lipsa poftei de mâncare, aşa cum este credinţa
populară, sau un moft, cum ar spune unii. Ea este o boală ale cărei începuturi
le regăsim cel mai des chiar în perioada şcolarităţii.
Această lucrare este scrisă deoportivă cu mintea şi cu inima. Din
perspectivă personală mi-aş fi dorit enorm ca în timpul anilor de liceu să fi
existat măcar un singur consilier şcolar căruia să mă fi destăinuit, însă aşa o
oportunitate, care trebuia să fie un drept al tuturor elevilor, nu a existat. Am
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 8/78
Anexa 4
Pagina 8 din 75
dus aşadar boala "pe picioare" cum se spune, păstrând un echilibru fragil între
performanţa şcolară şi afecţiunea psihică de care sufeream. Tocmai de aceea,
vă rog să nu mă judecaţi prea aspru dacă uneori pe parcursul acestei lucrări
care se vrea obiectivă apar şi accente subiective, deoarece pentru mine se
constituie ca o adevărată eliberare din infernul anorexiei.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 9/78
Anexa 4
Pagina 9 din 75
CAPITOLUL 1. DESPRE TULBURĂRILE DE
ALIMENTAŢIE
1.1 Scurt istoric al anorexieiPrezentarea formelor patologice ale slăbirii se întinde de-a lungul
secolelor, până în zilele noastre. Termenul de anorexie a fost pentru prima
dată folosit în antichitate, iniţial însemnând lipsa dorinţelor ("órexis"
însemnând dorinţă iar "an-órexis" fără dorinţă.
Anorexia a fost descrisă prima dată de către Richard Morton (1637-
1698) în anul 1694. Acesta a fodt medicul regelui James al II-lea al Angliei.
În tratatul său el vorbeşte despre atrofia nervoasă şia semnalat printre altele şi
apariţia anorexiei corelată cu un comportament "hiperactiv". Morton a descris
cazul unei fete de 18 ani, fără poftă de mâncare şi atât de emaciată, încât
rămăsese doar "piele şi os" aşa cum relatează acesta. Terapia pe care a propus-
o: plasturi pe stomac şi de asemenea săruri de amoniu nu au avut efectul
scontat şi fata a murit după câteva luni. În anul 1859, Louis Victor Marce
descrie de asemenea un caz de anorexie nervoasă. În anul 1861, psihiatrul
britanic Forbes Benignus Winslow, în cartea sa " Boli oscure ale creierului şiale sufletului", a descris aşa-zisa boală a refuzului de a mânca ("refusal of
food") dar cazurile descrise de câtre acesta au avut concomitent şi psihoze
coexistente: schizofrenie sau alte boli psihice unde starvaţia voluntară se
datora unor porunci imaginare. În anul 1868 Sir William Wilthey Gull i-a
dedicat bolii un tratat şi i-a dat numele lolosit şi astăzi cel de anorexie
nervoasă. De asemenea, el a menţionat şi termenul de "apepsie isterică". În
1914, Moris Simmonds din Germania, pe baza unor date anatomo-patologiceîntr-un caz de emaciere extremă lansează ipoteza endocrină: cea a unei
insuficienţe hipofizare şi anume cachexia hipophyseoprivă sau "sindromul
Simmonds", numai că această ipoteză îl va conduce într -o direcţie greşită.
(sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Anorexie_nervoas%C4%83).
Francezul Ernest Charles Lasègue a descris şi el o situaţie medicală
caracteristică şi a numit această boală "Anorexie isterică", fiind însoţită de
amenoree şi hiperactivitate, ceea ce în zilele noastre ar fi reprezentată de practicarea extremă a sportului de către anorexice. Aşadar şi Gull şi Lasègue
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 10/78
Anexa 4
Pagina 10 din 75
au fost convinşi de existenţa unor particularităţi şi ale unor cauze psihice şi au
legat această boală de isterie (sursa: V. Enea, I. Dafinoiu" Anorexia nervoasă.
Teorie, evaluare şi tratament", 2012, p.34).
În explicarea slăbirii excesive s-au regăsit şi au dominat o bună bucatăde vreme ideile religioase. Indivizii care dădeau dovadă de o credinţă
religioasă puternică şi de particularităţi ascetice erau consideraţi sfinţi. Dacă
însă cineva ţinea un regim alimentar drastic şi devenea neliniştit, atunci toate
simptomele erau considerate patologice. Slăbirea extremă era aşadar pusă pe
seama stăpânirii diavolului. Această explicaţie a devenit atât de credibilă încât
s-a recurs la folosirea unui cântar de vrăjitoare pentru a constata dacă fata
slăbită era sau nu dominată de diavol. Dacă era uşoară era consideratăvrăjitoare şi aşadar, atât de uşoară încât reuşea să zboare pe mătură. Un aspect
inedit, întradevăr, dar lipsit din păcate de orice tentativă de ajutorare.
Anorexia a intrat în categoria bolilor acceptate de ştiinţa medicală în
secolul al XIX-lea, odată cu moda corpului extrem de subţire. Un exemplu
grăitor este reprezentat de viaţa reginei Elisabeta din Monarhia Austro-
Ungară, Sisi. Ea a reprezentat idealul de frumuseţe în acea perioadă, însă sunt
dovezi indubitabile că viaţa ei a fost marcată de anorexie. Greutatea eicorporală nu a depăşit niciodată 50 kg, ea având o înălţime de 172 cm.
În timp, regimul alimentar sever a avut o evoluţie inedită, ducând la
apariţia aşa numiţilor artişti ai foamei. Regimul lor alimentar draconic putea
dura chiar şi câteva săptămâni şi era o formă paradoxală de a-şi asigura
existenţa. Un exemplu literar excelent este reprezentat de nuvela lui Franz
Kafka "Un artist al foamei".
De abia în secolul XX medicii şi-au pus următoarea întrebare: Este
anorexia o tulburare psihică sau fizică?
În prima parte a secolului XX, anorexia era corelată cu probleme
legate de funcţionarea stomacului, probleme digestive sau hormonale.
Începând din anul 1960 specialiştii au adus în discuţie importanţa
distorsiunii imaginii corporale. Indivizii suspectaţi de anorexie nu îşi pot
percepe în mod realist, nici greutatea, nici forma reală a propriului corp. De
abia din 1960 este acceptată o interpretare mult mai complexă a bolii,
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 11/78
Anexa 4
Pagina 11 din 75
aducându-se în discuţie importanţa factorilor biologici, psihologici şi socio-
culturali.
Marea problemă este însă faptul că în spaţiul est-european, tulburările
de alimentaţie au fost descrise relativ târziu. În România nu există nicioclinică specializată pentru tratarea bolilor precum anoexia sau bulimia.
Spitalele psihiatrice sau cele normale pot rezolva mici aspecte pe moment, sau
mai rău, pot înrăutăţi simptomele bolii. Şi acest lucru nu pare să îngrijoreze
prea mult societatea românească. Însă statisticile arată că tulburările de
alimentaţie afectează în primul rînd femeile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18
şi 35 de ani. În 8-9% dintre situaţii, anorexia se dovedeşte a fi letală, acest
lucru însemnând că din 12 fete anorexice, una va muri după un deceniu. Aşadar, tulburările de alimentaţie merită atenţie tocmai datorită
faptului că sunt tulburări extrem de grave. În rândul tinerilor, în special al
elevilor şi al studenţilor, s-au răspândit obiceiuri extreme legate de mâncat: în
primul rând cel mai frecvent este regimul urmat de abuzul de laxative şi
purgaţie autoprovocată.
Prevalenţa tulburărilor de alimentaţie depinde de factorii sociali. Mai
demult, anorexia era considerată o boală a civilizaţiei vestice. Ulterior s -aconstatat că şi în Europa de Est tulburările de alimentaţie sunt foarte frecvente
din păcate.
Este important de precizat că în tabloul clinic al anorexiei nervoase,
simptomele cele mai grave - folosirea laxativelor, provocarea vomei pot fi
frecvente în anumite grupuri cu risc mai ridicat - cum ar fi studentele. Aşadar,
este important de ştiut că anorexia este o boală specifică femeilor. Din totalul
cazurilor de înbolnăvire, bărbaţii sunt reprezentaţi de un procent mic între 2 şi
10%.
Deci, tulburările de alimentaţie sunt bolile femeilor tinere, anorexia
debutând în general între 13 şi 20 de ani, exact în perioada crucială pentru
dezvoltarea ulterioară a tinerelor.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 12/78
Anexa 4
Pagina 12 din 75
1.2 Criteriile de diagnostic ale anorexiei nervoase
Criteriile pentru a fi considerat frumos sunt oarecum utopice şi în
continuă schimbare. Unii indivizi încearcă să atingă un ideal de frumuseţe
promovat de mass-media, care prezintă slăbitul ca fiind un lucru la modă,imperios necesar pentru a fi acceptat de societatea “falsă” în care trăim.
Altfel, menţinerea unui greutăţi corporale normale este cel mai simplu mod de
a menţine starea de sănătate.
Profesioniştii specializaţi în tulburări de comportament alimentar, dar
şi medicii utilizează “indicele de masă corporală” pentru stabilirea unei grupe
de greutate în care se încadrează o anumită persoană. Indicele de masă
corporală (MC) sau Body Mass Index (BMI) este un indicator recunoscut
ştiinţific de calculare a greutăţii ideale. A fost dezvoltat de staticianul belgian
Adolphe Quetelet (1796-1874) şi a fost cunoscut drept “Indicele Quetelet”.
Formula este următoarea:
BMI = greutatea, în kilograme / înălţimea, în m sau cm
Acest indice poate fi folosit atât de bărbaţi cât şi de femei cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 65 de ani (V. Enea, I. Dafinoiu, "Anorexia nervoasă.Teorie, evaluare şi tratament", 2012, p.16).
Diferite organizaţii şi naţiuni utilizează diferitele intervale ale BMI
pentru a clasifica statusul de greutate. Greutatea minimă normală înseamnă un
indice de masă corporală (BMI) de 18,5 kg/ m.
Trebuie menţionat că nu este o metodă de calcul adecvată pentru copii,
femei însărcinate, persoane cu masă musculară mare şi cele vârstnice.
În legătură cu greutatea ideală trebuie să avem în vedere termeni
precum “greutatea naturală” sau greutatea normală (Sheppird, 2013, apud V.
Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.21). Aceşti doi termeni descriu nucleul de greutate
la care corpul unei persoane este cel mai sănătos şi care este de obicei
menţinut prin consumarea unei cantităţi normale de alimente.
Mai departe vă voi pezenta clasificarea internaţională pentru adulţi
privind indicele de masă corporală.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 13/78
Anexa 4
Pagina 13 din 75
Tabelul nr.1-1 Indicele de masă corporală
CLASIFICARE BMI(kg/m2)Subponeral sever < 16,00
Subponderal moderat 16,00 – 16,99
Uşor subponderal 17,00 – 18,49Subponderal < 18,50
Normal 18,50 – 24,99
Supraponderal ≥ 25,00
Pre-obez 25,00 – 29,99
Obez ≥ 30,00
Obez clasa I 30,00 – 34,99
Obez clasa II 35,00 – 39,99
Obez clasa III ≥ 40,00
Sursa: http://apps.who.int/bwi/index:psp?intropage=intro_3.html
Pentru fiecare persoană însă, greutatea normală este stabilită de factori
precum ereditatea, sănătatea, vârsta, genul şi activitatea fizică.
Trebuie să mărturisesc faptul că atunci când eram anorerexică mă
încadram în genul subponderal sever ajungând chiar la greutatea incredibilă
de 25 kg.
Să luăm pentru exemplificare două idealuri de frumuseţe aflate la politotal opuşi, atât în ceea ce priveşte standardul de frumuseţe cât şi epoca în
care cele două modele au dominat. Este vorba de păpuşa Barbie şi statueta
“Venus din Willendorf” . Comunicarea în masă îndeplineşte un ro l important
în răspândirea influenţelor sociale şi idealurilor culturale. Idealul de supleţe,
efectul păpuşii Barbie exercită o mare influenţă asupra femeilor ţinând cont de
faptul că şi copii de grădiniţă învaţă că păpuşa frumoasă este slabă. Pe de
cealaltă parte, “Venus din Willendorf” se află printre primele lucrări de artăale speciei umane. În epoca de piatră artiştii au clar o preferinţă pentru
femeile cu forme generoase, chiar obeze.
Aşadar asistăm la o mare discrepanţă. Astăzi, mesajul trimis frecvent
de mass-media poate fi următorul: cu cât cineva este mai slab, cu atât este mai
sănătos. Nimic mai ridicol, după părerea mea. Studiile arată că proporţiile mai
scăzute ale mortalităţii sunt corelate cu greutatea care depăşeşte nu cu mult,
limitele normale.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 14/78
Anexa 4
Pagina 14 din 75
Aşa cum regăsim specificat în cartea “Anorexia şi bulimia. Ghidul
pacientului şi al familiei” de F. Tury, I. Antal, B. Paszthy (2008) la descrierea
simptomelor tulburărilor de alimentaţie merită să amintim acele sisteme care
determină stabilirea diagnosticelor diferitelor tulburări mentale. Astfel, în
Europa s-a răspândit clasificarea internaţională a bolilor, în timp ce în
America de Nord s-a răspândit manualul cu denuumire abreviată DSM. În
ceea ce priveşte criteriile anorexiei cităm sistemul de clasificare cel mai des
acceptat: DSM – IV.
Aşadar criteriile de diagnostic ale anorexiei nervoase conform DSM –
IV sunt:
1.
Refuzul de a-şi păstra greutatea la nivelul greutăţii normale minime pentru vârsta şi înălţimea persoanei în cauză;
2. Teama exagerată că se va îngrăşa, deşi este cu mult sub greutatea
normală;
3. Tulbur ări de percepţie a imaginii corpului şi negarea vehementă a
subponderabilităţii;
4. Apariţia amenoreei, respectiv dispariţia ciclului menstrual pe o perioadă
de minim 3 luni, maxim 4 ani.
Tipul restrictiv sau limitativ – caracterizat prin dietă, post, iar tipul
compulsiv/ purgativ caracterizat prin vomă autoprovocată, abuz de laxative şi
diuretice.
Simptomele caracteristice sunt următoarele, după intensitatea cu care
eu le-am trăit: hipotensiune, tahicardie, obiceiuri ciudate în ceea ce priveşte
alimentaţia (mâncatul la o anumită oră), pierderea masivă de calciu, prinexcesul de laxative. Personalitatea însă, consider că este cea mai afectată. Cel
puţin în cazul meu, anorexia m-a determinat să devin un om de nimic,
delăsător, care nu mai aştepta nimic de la ziua de mâine.
Alte simptome importante sunt izolarea socială şi starea depresivă.
Bolnavii de anorexie sunt iniţial în faza incipientă a bolii, extrem de
perfecţionişti. După părerea mea, de fapt, chiar acest perfecţionism dus la
extrem influenţează într -un mod semnificativ apariţia anorexiei. În perioada
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 15/78
Anexa 4
Pagina 15 din 75
de debut a anorexiei, personal eram preocupată excesiv de performanţe
şcolare notabile şi de ordonarea obsesivă a obiectelor din camera, respectiv
casa mea. Anorexicii devin încăpăţânaţi iritabili şi nu au conştiinţa bolii în
fazele sale incipiente.
O altă simptomă care ar trebui să stârnească îngrijorare este
autocontrolul excesiv, care duce în cele din urmă, chiar la o viaţă ascetică
dacă îmi este permisă asemănarea, sau o viaţă goală, lipsită de un scop
mobilizator.
Sunt întâlnite situaţii în care persoanele nu satisfac complet criteriile
pentru anorexia nervoasă şi în acest caz, diagnosticul este de “tulburare de
compotament alimentar” fără altă specificare (Eating Disorder Not OtherwiseSpecified – EDNOS apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.21).
Pentru a fi cât mai exacţi, în această categorie se încadrează
următoarele cazuri - Sursa: World Health Organisation (1993):
- Femeile care satisfac toate criteriile pentru anorexia nervoasă
cu excepţia faptului că au menstruaţii regulate;
- În ciuda pierderii semnificative în greutate, greutatea actuală a
individului este în limitele normale, dar sunt satisfăcute
celelalte criterii pentru anorexia nervoasă;
- Indivizii care anterior au satisfăcut criteriile pentru anorexie
nervoasă şi au ajuns la o greutate normală, însă păstrează unele
simptome ale anorexiei;
- Persoanele care în mod repetat mestecă mari cantităţi de
alimente, dar nu le înghit, ci le scuipă.
Sheppird (2010, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.25) susţine faptul
că 70% din persoanele diagnosticate cu “tulburare de comportament alimentar
fără altă specificaţie”, într -o perioadă de 30 de luni au evoluat fie spre
anorexie, fie spre bulimie nervoasă.
Aşadar, aceste diagnostice nu trebuie nicidecum ignorate, ele solicită
aceiaşi atenţie şi acelaşi tratament ca orice altă tulburare de comportament
alimentar. Este adevărat, de asemenea, că nu orice pierdere semnificativă îngreutate trebuie să fie considerată drept tulburare de alimentaţie. A fi
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 16/78
Anexa 4
Pagina 16 din 75
subponderal nu echivalează întotdeauna cu a avea anorexie nervoasă (Keel,
2006, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.30). Există indivizi care au părinţi
sau rude slabe şi care au greutatea mai mică decât cea normală pentru
înălţimea şi vârsta lor, dar nu au un comprtament alimentar deficitar. Ei sunt
în mod natural slabi.
Aşa cum regăsim specificat în cartea “Anorexia nervoasă. Teorie,
evaluare, tratament" de V. Enea si I. Dafinoiu, p.30, un examen clinic detaliat
va asigura diferenţierea simptomelor de anorexie de alte posibile cauze ale
unei slăbiri accentuate, care nu se întâmplă peste noapte. În primul rând este
nevoie să se elimine în diagnosticul diferenţial condiţiile medicale în care
pierderea în greutate nu este voluntară. (APA, 2000) specifică faptul cămaladiile gastro-intestinale, tumorile cerebrale, tumorile maligne acute, SIDA
(sindromul imunodeficienţei), pot reprezenta o cauză a pierderii severe în
greutate.
Lasegùe (apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.30) arăta încă din 1873
“optimismul inepuizabil al pacienţilor săi anorexici, care a devenit un criteriu
de diagnostic diferenţial de bază al anorexiei nervoase „.
Aşadar negarea bolii, a oboselii şi a înfometării este ceva normal înfazele incipiente ale anorexiei nervoase, împreună cu amenoreea, rata pulsului
şi apariţia părului foarte fin, pufos, care creşte pe întreaga suprafaţă a
corpului, posibil cu rolul de a ajuta la reglarea tulburărilor corpului (Keel,
2006, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.32).
De asemenea, consider necesar a se face distincţie între anorexia
nervoasă şi bulimia nervoasă, întrucât cele două prezintă asemănări. (Sheppird
2010, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.35) preciza că aproximativ 20– 50%
dintre pacienţii diagnosticaţi cu anorexie vor fi diagnosticaţi la un moment dat
cu bulimie nervoasă, în timp ce aproximativ 25– 30% dintre cei cu bulimie
nervoasă au un istoric de anorexie.
Pentru a face distincţia corectă între cele două boli, vă voi prezenta în
tabelul de mai jos, diferenţele şi asemănările dintre anorexia nervoasă şi
bulimia nervoasă (V.Enea, I.Dafinoiu, “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare
şi tratament, pp.30-31).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 17/78
Anexa 4
Pagina 17 din 75
Tabelul nr.1-2 Diferenţele dintre Anorexia şi bulimia nervoasă
DIFERENŢE ASEMĂNĂRI Anorexie nervoasă
tip restrictiv Bulimie nervoasă Anorexie-Bulimie
- debut precoce, la 14-18ani.
- debut mai tărziu, la15+21 ani.
- debutul după o dietăintensivă.
- amenoree- ciclu menstrualneregulat.
- teama de obezitate.
- puţine manifestărideschise de conflict între
părinţi şi copii.
- cazuri mai frecvente deconflict ostil, intens şideschis, părinţi-copii.
- preocupare pentrusiluetă şi mâncare.
- mai puţine cazuri de
obezitate în istoriculfamiliei.
- mai multe cazuri de
obezitate în istoriculfamiliei.
- percepţie distorsionată
asupra formei corporaleşi a greutăţii.
- tendinţa de adaptare aunor comportamenteintrovertite precumizolarea.
- tendinţa de manifestarea unor comportamenteextravertite precumabuzul de susubstanţe,
promiscuitatea.
-
- tendinţe puternice de
asociere cu depresie şidublare de personalitate.
- tendinţă puternică de ...cu anxietatea, trăsături
obsesiv-compulsive şiturbulări de personalitate
borderline.
-
- obsesiv-compulsivă - -
Sursa tabelului (Wilmshurzt, 2007, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012).
Este bine de ştiut că din păcate 40-60% dintre persoanele care sunt
diagnosticate cu anorexie nervoasă se încadrează în comportamente de mâncat
compulsiv/ purgare specifice bulimiei. Tocmai de aceea, diagnosticul poate fi
înşelător, ba mai mult, tulburarea depresivă majoră poate fi şi ea confundată
cu anorexia datorită pierderii în greutate. La fel se întâmplă şi cu tulburarea
dismorfică corporală, care este o formă severă de perturbare a imaginii
corpului, dar aceasta vizează o preocupare exagerată faţă de un defect
imaginar şi nu are legătură cu conformaţia corpului ca în anorexia nervoasă.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 18/78
Anexa 4
Pagina 18 din 75
1.3 Epidemiologie
Conform American Psychiatric Association, (2000), Murphy et al.,
(2000), Vittiello & Lederhendler, (2000) sau Fishman, (2005) incidenţa
anorexiei nervoase a crescut în ultimele decenii. Este considerată a fi a treiadintre bolile cronice cele mai comune şi are în medie o durată mare, de
aproximativ 6-7 ani (V. Enea, I. Dafinoiu, "Anorexia nervoasă. Teorie,
evaluar e şi tratament”, p.34)
Tratarea acestei boli este dificilă, iar cronicizată prezintă un risc
substanţial de mortalitate. Aproximativ 1 din 20 de pacienţi moare. Într -o
analiză prezentată de Fishman (2005, apud V. Enea, I. Dafinoiu, p.34) după 5
ani doar 75% dintre persoane au fost recuperate, 20% au devint cazuri
cronice, iar 5% au decedat. Aşadar concluzia care trebuie trasă este
următoarea: cu cât anorexia nervoasă are o durată de timp mai mare, cu atât
capacitatea de însănătoşire va fi mai scăzută. Dar, nu trebuie să considerăm
neobişnuită recuperarea chiar şi după 15 ani de la diagnosticare.
Anorexia nervoasă este o boală insolită, o boală a surprizelor în care
puterea umană îndreptată către un scop pozitiv, acela de însănătoşire, joacă un
rol crucial. În cartea sa "Eating Disorders" George Ilsen (1990, apud V. Enea,
I. Dafinoiu, p.34) a emis ipoteza că menţinerea unui regim alimentar,
indiferent de motiv reprezintă poate începutul unei tulburări alimentare. Cu
cât regimul este mai draconic, mai intens, cu atât riscul de a dezvolta
tulburarea de comportament alimentar este mai mare.
“Există două vârfuri de debut al anorexiei nervoase, la vârsta de 13-14
ani şi 17-18 ani. Când boala debutează în preadolescenţă poate fi asociată cu
un prognostic mai bun.”
“Aproximativ 90-95% dintre pacienţii cu anorexie nervoasă sunt
femei. La bărbaţi, simptomele sunt similare, deşi probabilitatea de a dezvolta
anorexie nervoasă este mai scăzută” (V. Enea, I. Dafinoiu, "Anorexia
nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”, p.34 ). De asemenea, probabilitatea
ca o persoană să devină anorexică este mai mare dacă:
-
este tânără;
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 19/78
Anexa 4
Pagina 19 din 75
- aparţine claselor medii sau superioare ale societăţii;
- este elev;
- este predispus la depresie;
- în cadrul familiei se confruntă cu dificultăţi în a deveni independent;
- se confruntă cu probleme în dezvoltarea sexuală;
- trăieşte într -un mediu social unde supleţea este considerată drept mijloc
de frumuseţe.
Factori predispozanţi ai anorexiei nervoase pot fi : personalitatea
labilă, îngrăşarea în perioada pubertăţii, emotivitatea, grija excesivă a
părinţilor.
Factori precipitanţi ai anorexiei nervoase: depresia, dezamăgirile,
eşecuri considerate a fi ireversibile.
“Perspectiva cea mai cuprinzătoare asupra patogenezei anorexiei
nervoase implică o combinaţie de factori biologici socioculturali şi psihologici
(V. Enea, I. Dafinoiu “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”,
p.32.)
1.4 Etiologie
1.4.1 Factori biologici şi genetici
Să începem cu factorii biologici şi genetici.
“În cazul anorexiei nervoase este dificil de stabilit dacă anormalităţile
biologice identificate la persoanele cu această tulburare sunt o cauză sau unrezultat al stresului şi înfometării” (Halse, Honey & Boughtwood, 2008, apud
V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.35).
Totuşi, cercetările genetice arată că la unii indivizi există o anumită
predispoziţie spre dezvoltarea anorexiei. De exemplu, “peroanele cu istoric
familial de anorexie pot avea cu 12% mai multe şanse să dezvolte această
tulburare” (Shepphird, 2010, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.35).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 20/78
Anexa 4
Pagina 20 din 75
Un aspect important în înţelegerea bolii este aşa zisa chimie a
creierului. Din punct de vedere neurochimic inaniţia produce schimbări în
funcţionarea hipotalamusului şi a metabolismului. De asemenea, în
stabilizarea greutăţii organismului, un rol important îl are controlarea
nivelului de carbohidraţi din organism. Este vorba de un sistem care transmite
un feedback continuu privind grăsimile din organism către hipotalamus.
Substanţa numită leptină se produce în adipocite. Nivelul ridicat al leptinei
inhibă apetitul. Alt factor biologic este reprezentat de substanţa numită
colecistochinină care creşte senzaţia de saturaţie, scăzând pofta de mâncare.
Un rol la fel de important îl deţin şi substanţele transmiţătoare de impulsuri în
celulele nervoase. Rolul lor în tulburările de anxietate este bine cunoscut, una
din cele mai cunoscute substanţe fiind serotonina, care poate influenţa
plăcerea de a mânca.
Deşi pot contribui la apariţia tulburărilor de alimentaţie, factorii
biologici nu pot constitui în sine factori declanşatori ai anorexiei nervoase sau
bulimiei. “Deocamdată, nu avem la dispoziţie substanţe biologice, sau
chimice cu ajutorul cărora să scădem în mod convingător simptomele
tulburărilor de alimentaţie.” (F. Tury, I .Antal, B. Paszthy, "Anorexia şi
bulimia – Ghidul pacientului şi al familiei", 2008).
1.4.2 Factori sociocul turali
Anorexia nervoasă este deseori menţionată ca fiind un “sindrom
influenţat de cultură” după cum spune Sheppird (apud V.Enea, I.Dafinoiu,
2012, p.42).
Idealul de frumuseţe promovat de societatea modernă, femeia slabă,
androgină nu face decât să pună o presiune imensă pe femei în general, petinerele fete în special. Dacă în anii ’50 simbolul frumuseţii era considerat
spre exemplu Brigitte Bardot, în anii ’60 deja apare modelul androgin
reprezentat de topmodelul Twiggy. În zilele noastre, a fi slab pare să fie
considerat ca o victorie a autocontrolului.
Asociaţia Psihiatrică Americană precizează că această tulburare este
mai frecventă în ţările industrializate, precum S.U.A., Canada, Australia,
Europa. Idealul de a avea un corp subţire este specific aşadar culturilor
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 21/78
Anexa 4
Pagina 21 din 75
occidentale, în care procurarea hranei nu mai reprezintă o problemă. În ţările
sărace, idealul de frumuseţe este altul. Astfel, în Mauritania, o ţară din Africa,
săracă, înconjurată de deşert, a fi gras echivalează cu a fi bogat şi sănătos.
Aşadar, o femeie frumoasă este una grasă. Din acest motiv, mamele îşi
îndoapă fetele încă de la vârste fragede pentru a avea şanse de cădătorie mai
bune. Fetele slabe, sunt mai puţin apreciate şi în consecinţă, se căsătoresc mai
greu. Acesta este doar un model în care cultura este definitorie pentru stilul de
viaţă al indivizilor.
Aşa cum am menţionat tulburările de alimentaţie au o frecvenţă
crescută în ţările industrializate. Acest fenomen are loc şi datorită mass-
media, care joacă poate rolul principal în societatea modernă. Programele TV,revistele de modă, tabloidele sunt din păcate îmbrăţişate cu ardoare de către o
societate din ce în ce mai manipulată. Până şi filmele, reclamele TV
“bombardează în mod repetat publicul cu imagini ale unor modele care
subliniază standardul de frumuseţe actual” (V. Enea, I. Dafinoiu “Anorexia
nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”, pp.44-45). Problema apare când ne
dăm seama că aceste modele promovate în mod agresiv pot fi atinse cu greu
de o persoană obişnuită. Povestea unei tinere reflectă influenţa pe care mass-
media o poate exercita asupra adolescentelor, care reprezintă grupa de vârstă
cea mai afectată. (V. Enea, I. Dafinoiu, “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare
şi tratament”, p.45).
“Am crezut că e bine să fiu slabă şi aveam nevoie să fiu slabă. Am fost
anorexică timp de aproximativ 2 ani, dar mentalitatea s-a instalat înaintea
simptomelor fizice. Am citit astfel de reviste în timp ce stăteam pe scările din
faţa instituţiei unde lucrau părinţii mei. Toate aceste reviste aveau articole
despre pierderea în greutate şi alimentaţie sănătoasă. M-am oprit din
consumul de carne roşie. M-am oprit din consumul de carne de pasăre. M-am
oprit din a mânca grăsimi. M-am oprit practic din a mânca orice, dar ceva în
mintea mea mi-a spus că am nevoie să mănânc cel puţin ceva zi de zi”.
Acesta este doar un exemplu dintre relatările care ies la lumină o dată
cu acceptarea bolii şi parcurgerea unui tratament. Dar încotro se îndreaptă
societatea, dacă de mici, fetele de grădiniţă învaţă că păpuşa frumoasă estecea slabă; dacă topmodelele sunt suple, atunci majoritatea femeilor sunt
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 22/78
Anexa 4
Pagina 22 din 75
nevoite să se confrunte cu falsa idee că silueta lor este nesatisfăcătoare din
punct de vedere al standardelor sociale.
Un alt exemplu notabil care arată cât de periculos este acest ideal este
cazul Ana Carolina Reston, un model brazilian al anilor 2000, care a murit înanul 2006 din cauza anorexiei. Aceasta a dus un regim draconic, bazat la
început numai pe alune şi roşii, ca apoi, în ultimele trei luni de viaţă să aibă
drept “masă” salată verde şi suc fără calorii. Femeia a murit în urma inui atac
de cord.
Nu în ultimul rând, trebuie adăugat faptul că “anorexia a fost descrisă
ca mod de coping cu experienţele stresante din viaţă” (Serpell & Troop, 2003,
apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.47). Este vorba de experienţe stresante precum abuzul sexual, fizic şi emoţional. Astfel se poate ca victimele să se
străduiască să devină slabe pentru a scăpa de abuzatorii lor (Polivy and
Herman, 2002, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.48). Alţi factori de risc
pentru declanşarea tulburărilor de alimentaţie pot fi:
- mutarea într-un alt oraş, scoală, etc.;
- divor ţul, naşterea unui copil;
- pierderea iubirii unei persoane;
- respingerea;
- dificultăţi legate de studiile superioare;
- presiunea colegilor.
1.4.3 Factori i psihologici
Anorexia nervoasă a fost deseori asociată cu o stimă de sine extrem descăzută. Printre alţi factori psihologici se mai pot număra anxietatea, depresia,
sensibilitatea extremă la emoţii precum dezgustul şi ruşinea (Halse, Honey &
Boughtwood, 2008, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.49).
Alte trăsături de personalitate precum rigiditatea şi perfecţionismul în
exces pot reprezenta şi ei factori de risc. De asemenea, obsesiile pot fi
premergătoare anorexiei. Perioada de vârstă cu cel mai mare grad de risc este
reprezentată de adolescenţă şi asta mai des la fete, când apar fenomene cum ar
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 23/78
Anexa 4
Pagina 23 din 75
fi creşterea ţesutului adipos, fenomen cât se poate de normal, dar extrem de
stresant şi negativ pentru unele fete.
Sintetizate, caracteristicile comune observate la pacienţii cu anorexie
nervoasă pot fi regăsite în cartea “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şitratament” de V. Enea şi I. Dafinoiu, p.62. şi anume:
- imagine negativă a corpului;
- perfecţionism şi conştiinciozitate extremă;
- anxietate socială şi timiditate extremă;
- tendinţe obscure;
-
teama de maturizare;
- inflexibilitate cognitivă şi rigiditate în gândire.
Există şi posibilitatea interactivităţii celor trei sfere: biologică, psihică
şi socială regăsită în modelul psihosocial pentru anorexia nervoasă. Acest
model realizat de Eypel arată că predispoziţia genetică are un rol extrem de
important, în sensul că în absenţa acesteia existenţa factorilor de risc de mediu
nu va declanşa tulburarea. Interacţiunea dintre vulnerabilitatea biologică şi factorii de mediu
reprezintă condiţia imperativă pentru declanşarea anorexiei nervoase. Spre
exemplu, dacă respectarea unei diete are loc în perioada de schimbări
endocrine pubertale, când fetele iau rapid în greutate, un cerc vivios conduce
la subnutriţie şi rezultă modificări psihologice şi mentale (Lucas, 2004, apud
V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.70).
Dintre factorii subconştienţi care stau la baza tulburărilor de
alimentaţie importantă este şi agresivitatea. Deseori, anorexicii îşi îndreaptă
agresivitatea împotriva sinelui în primul r ând, dar şi împotriva familiei lor.
Un rol important îl joacă şi obiceiurile familiale legate de alimentaţie.
Spre exemplu, dacă un copil este forţat să mănânce, sau rugat mereu, atunci
pentru acesta refuzul hranei nu poate fi decât o revoltă, iar anorexia, o unealtă
cu care se poate se poate răzbuna. Fiind vorba de răzbunare, putem vorbi de
modelele familiale care sunt un factor important în apariţia tulburărilor de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 24/78
Anexa 4
Pagina 24 din 75
alimentaţie. S-a observat că în familiile anorexicilor există reguli rigide,
discuţiile sunt mai puţin deschise. De cele mai multe ori, divorţul părinţilor
poate produce deficienţe între cooperarea dintre părinţi şi mai ales, la
vulnerabilitatea psihică a copilului. Nu trebuie ignorate cazurile în care
părinţii anorexicilor sunt fie predispuşi la depresie, fie sunt alcoolici sau
dependenţi de droguri. De aceea, trebuie să menţionăm existenţa factorilor
familiali, dar nu trebuie să ne gândim că aceştia au un rol cauzal direct.
Un alt aspect deosebit de important pentru înţelegerea acestei afecţiuni
alimentare este reprezentat de evoluţia anorexiei. "Evoluţia anorexiei este
imprevizibilă" (Wilmshurst, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.71). Există un
număr foarte mic de persoane care se pot recupera normal, fie pentru că auacceptat sfaturile părinţilor, fie pentru că au conştientizat că fac un lucru
complet iraţional. La alte persoane însă există o permanentă luptă sau
prezenţa acută a unei predispoziţii genetice care determină cronicizarea
anorexiei.
In tratamentul anorexiei nervoase sunt folosite în general 5 niveluri de
bază de îngrijire. Lucas (2004, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.72)
precizează cele 5 niveluri de bază de îngrijire pentru tratamentul tulburiloralimentare, care se regăsesc însă numai în străinătate. Acestea sunt
următoarele:
- Spitalizare sau tratamentul intesiv - acest tip de tratament
durează de la câteva ore la o săptămână sau chiar mai mult, în
funcţie de tipul necesar pentru monitorizarea medicală impusă;
- Unitatea de îngrijire prin tratament rezidenţial - este destinată
persoanelor care nu prezintă simptome psihiatrice sau medicalegrave şi iminente. Condiţiile sunt similare cu cele de acasă, dar
pacienţii urmează programe clar stabilite şi supervizate de
personal medical, prin psihoterapie individuală şi de grup,
monitorizare medicală şi nutriţională. Durata nu depăşeşte de
obicei 6 luni;
- Spitalizarea parţială pentru tratament pentru o zi - pacienţii
primesc îngrijiri medicale 4-8 h pe zi, 5 zile pe săptămână, cu
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 25/78
Anexa 4
Pagina 25 din 75
mese incluse şi monitorizarea acestora. Noaptea aceştia dorm
acasă;
- Îngrijirea intensivă în ambulatoriu - sunt realizate activităţi
terapeutice într-un program de câteva zile în prima săptămână,
o zi întreagă sau o jumate de zi. Unele mese sunt asigurate şi
pacienţii dorm acasă;
- Îngrijirea în ambulatoriu cu colaborarea strictă între medic,
psihoterapeut şi dietetician - în care pacienţii îi întâlnesc pe cei
trei o dată/ de trei ori pe săptămână, într -un cabinet. Şedinţele
de obicei dureză de la 45 minute la o oră.
În ceea ce priveşte existenţa unui centru de tratare al anorexiei, la noiîn ţară nu putem vorbi despre acest aspect. Singurul centru specializat în
probleme de alimentaţie se află în Bucureşti şi este reprezentat de Spitalul
Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia. Aici putem găsi medici primari şi
medici specialişti în psihiatria copilului şi a adolescenţilor, psihologi şi
asistente sociale, 22 de asistente medicale specializate în îngrijirea psihiatrică
a pacienţilor cu tulburări de alimentaţie, dintre care 7 au efectuat stagii de
psihiatrie iar 3 au efectuat stagii de pregătire în Belgia.
În ceea ce priveşte tratarea anorexiei nervoase în spital, în funcţie de
cât de grave sunt simptomele somatice şi psihiatrice şi gravitatea pierderii în
greutate, se poate impune şi acest lucru.
Tratamentul anorexiei nervoase în clinici specializate este ceva comun
în unele ţări, dar neobişnuit în altele. La noi în ţară sunt puţine cazuri de
anorexie nervoasă care ajung în spitalele de psihiatrie; cele mai multe cazuri
ajung la cabinete particulare (V. Enea, I. Dafinoiu “Anorexia nervoasă.Teorie, evaluare şi tratament”, p.48).
Deşi nu este recomandat ca la noi în ţară cazurile de anorexie nervoasă
să fie tratate la spital, un pacient diagnosticat cu tulburare de alimentaţie poate
fi spitalizat, conform tabloului clinic, într-o unitate psihiatrică sau de
medicină internă. Intervenţia spitalicească poate fi parţială, totală sau de
reabilitare intensivă (Daini et al., 2000, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012,
p.34).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 26/78
Anexa 4
Pagina 26 din 75
Holem (2007, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.75) precizează
următoarele condiţii medicale pentru spitalizarea pacientului cu anorexie
nervoasă:
o greutate de mai puţin de 85% din greutatea corporală estimată a unuiindivid sănătos, sau scăderea acută în greutate cu refuz de hrană;
Pentru adulţi:
- ritmul cardiac mai mic de 40 de băi pe minut (bpm);
- tensiunea arterială mai mică de 90/60 mmHg sau hipotensiune arterială
ortostatică (cu o creştere a pulsului mai mare de 20 bpm sau o scădere
a tensiunii arteriale cu mai mult de 10-20 mm/Hg/min de la culcat la
stat în picioare. pentru copii:
- ritmul cardiac aproape 40 bpm;
- nivelul de glucoză din sânge mai mic de 60 mg/ dl;
- potasiu mai puţin de 3 mg/l;
- dezechilibru electrolitic (hipo sau hipernatrimie, hipofosfatimie,
hipomagneziemie, hipokalcemie);
-
funcţie renală, hepatică sau cardiovasculară compromisă care necesitătratament;
- diabet zaharat slab conturat;
- edem, hipoproteimie şi anemie severă.
Aceşti indicatori sunt cei mai importanţi în identificarea şi punerea
diagnosticului de anorexie. În general, deshidratarea, lipsa acută de calciu şi
magneziu şi tensiunea arterială extrem de scăzută sunt cele mai periculoase
semne care anunţă instalarea anorexiei nervoase.
Un alt simptom extrem de grav care necesită spitalizare este depresia
psihiatrică severă sau tentativa de suicid. Rata mortalităţii la cei care necesită
internare este ridicată (10%) din motive de suicid, înfometare, dezechilibru
electrolitic, conform APA, 2000.
Deşi în unele cazuri internarea în spital este necesară, trebuie să
recunoaştem cu îngrijorare că în ţara noastră nu regăsim un tip de tratament
multidisciplinar în unităţile spitaliceşti. Acest tratament ar trebui să conţină o
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 27/78
Anexa 4
Pagina 27 din 75
evaluare diagnostică multidimensională (internist, psihiatru şi nutriţionist)
asistenţă în alimentaţie (reabilitare nutriţională cu tehnica planificării mesei)
şi nu în ultimul rând intervenţie asupra distorsiunii imaginii corporale. Ba mai
mult, în timpul spitalizării trebuie utilizate medicamente ca adjuvant pentru a
trata problemele de sănătate adiacente celei de alimentaţie cum a r fi
deshidratarea severă şi pierderea echilibrului electrolitic.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 28/78
Anexa 4
Pagina 28 din 75
CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA ANOREXIEI
2.1 Anorexia nervoasă la copii şi adolescenţi
Chiar dacă pare greu de crezut că anorexia îşi poate face apariţia la ovârstă timpurie, s-a demonstrat faptul că debutul în copilărie al anorexiei
nervoase este similar cu debutul tipic din adolescenţă, în sensul preocupărilor
şi cogniţiilor distorsionate în legătură cu mâncarea, greutatea şi configuraţia
corpului (Cooper, 1994 apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.70). Unii autori
consideră că debutul anorexiei are loc în jurul vârstei de 8 ani, alţii în jurul
vârstei de 11 ani (Wilmshurst, 2007, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.70).
Mai departe vă voi prezenta criteriile de diagnostic pentru anorexiainfantilă conform (DC: 0-3R) (ZERO TO THREE, 2010):
1. Copilul refuză să mănânce cantităţile adecvate de alimente cel puţin o
lună;
2. Debutul refuzului mâncării apare înainte de vârsta de 3 ani;
3. Copilul nu spune că îi este foame şi nu prezintă interes pentru stimuli
alimentari;
4.
Copilul are un deficit de creştere marcat; 5. Refuzul mâncării nu urmează unui eveniment traumatic;
6. Refuzul mâncării nu se datorează unei condiţii medicale.
2.2 Particularităţile anorexie nervoase la copii şi adolescenţi
Chatoor şi Ganiban (2000, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.70)
vorbind despre anorexia infantilă care se dezvoltă între 6 luni şi 3 ani, susţin
că debutul refuzului alimentar are loc în timpl trecerii de la hrănirea culingura, de către părinte, la autohrănire.
Aşadar, la această vârstă, un rol fundamental îl deţine părintele, cu
precădere mama copilului. Hrănirea nu depinde de copil, ci mai degrabă de
abilităţle părintelui.
Rolul temperamentului copilului este crucial. Un copil cu un
temperament dificil va avea probleme precoce de hrănire. De asemenea,
depresia maternă si tulburările alimentare ale copilăriei sunt aflate într -o
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 29/78
Anexa 4
Pagina 29 din 75
strânsă legătură. Calitatea interacţiunilor mamă-copil în timpul hrănirii
reprezintă factorul cel mai important. Intracţiunea mamă-copil în anorexia
infantilă sunt caracterizate de mai puţină reciprocitate diadică, conflict diadic
crescut şi o stare afectivă mai negativă decât interacţiunile mamă-copil
sănătos (V. Enea, I. Dafinoiu, “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi
tratament”, p.72).
În ceea ce priveşte adolescenţii, cu precădere adolescentele, s-a
constatat în urma unei investigaţii longitudinale realizate de Johnson et al. în
2000, că tinerele cu tulburi de comportament alimentar prezintă un risc
crescut de a dezvolta tulburări mentale şi fizice la maturitate.
S-au constatat astfel, tulburi de anxietate şi alte condiţii psihiatrice şimedicale cum ar fi tulburări depresive, simptome cardiovasculare, durere
cronică, boli infecţioase, insomnie şi cel mai periculos simptom, tentativa de
suicid.
La vârsta adolescenţei, factorii sociali sunt cei care influenţează
decisiv tinerele fete, care sunt într-o perioadă de cautare a stimei de sine. Deşi
rata de mortalitate este mare în rândul adolescentelor, şansele de salvare sunt
mai ridicate cu aproximativ 15% dacă simptomele sunt depistate la timp.
În continuare se vor prezenta succint câteva programe de terapii care
dau randament în tratarea tulburărilor de alimentaţie.
În primul rând, consider că este imperios necesar să fie atinsă
problema deontologică a spitalizii involuntare. Deşi este catalogată drept o
tentativă esenţială de a salva viaţa unei paciente, tratamentul obligatoriu al
tulburărilor mentale este deopotrivă o problemă etică şi ştiinţifică. Când viaţa
pacientei este în pericol şi aceasta devine incapabilă să coopereze, tubul
gastric nazal de hrănire poate fi necesar pentru hrănirea involuntară.
Hiday (1996, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.72) susţine că există
două variante posibile ca rezultat al internării forţate: fie pacientele îşi vor
continua cu o încăpăţânare şi mai mare ascetismul şi vor trebui respitalizate
pe parcursul unui an, fie acestea vor adopta o atitudine pozitivă de cooperare
după negativismul iniţial.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 30/78
Anexa 4
Pagina 30 din 75
Din păcate, în România nu există niciun centru de tratare a tulburilor
alimentare. Ba mai mult, majoritatea spitalelor tratează cu indiferenţă şi
reticenţă astfel de probleme. Consider că într -o astfel de situaţie tratamentul
forţat poate fi contraproductiv.
Este de preferat ca boala să fie tratată cu ajutorul unui specialist, dar ca
pacientul să nu fie internat în spital. În cazul în care consumul de laxative este
abuziv, sau vomele autoinduse au loc într-o manieră repetată, spitalizarea este
necesară. Deseori anorexicele care apelează la profesionişti din domeniul
sănătăţii se simt neînţelese de către aceştia. Profesioniştii consideră anorexia o
boală, pe când persoanele care se confruntă cu anorexia nu văd în ea o
problemă. De aceea, în situaţiile în care nu este absolut necesar, pledez pentruun tratament în sânul familiei.
Este nevoie de o echipă întreagă pentru ca lucrurile să revină la normal
şi aici mă refer în primul rând la un psiholog, un medic specialist în medicină
generală, un nutriţionist şi nu în ultimul rând un psihiatru. Este foarte
important ca aceşti oameni să fie în concordanţă cu bolnavul din punct de
vedere emoţional pentru că, în cele din urmă, anorexica îşi va deschide
sufletulsi îşi va expune sentimentele în faţa lor. Dintre toţi specialiştii, psihoterapeutul joacă rolul cel mai important. Pentru ca această boală să fie
tratată nu este suficient doar tratamentul medicamentos ca şi singur pilon de
reabilitare. Trebuie acţionat primordial la nivelul psihicului.
2.3 Caracteristicile unui bun psihoterapeut
Calităţile unui bun psihoterapeut sunt foarte bine relief ate în cartea
"Anorexia şi bulimia. Ghidul pacientului şi al familiei" de F. Tury, I .Antal,
B. Paszthy la p.56.
Citez: Nu este important şi nici măcar recomandat de exemplu, ca
terapeuţii să pară "părinţi superbuni", acest lucru ducând la creşterea
rezistenţei din partea părinţilor. Pentru bolnav, poate fi important chiar şi
sexul terapeutului. În acest caz, bolnavul trebuie lăsat să îşi aleagă terapeutul.
Este foarte important ca încă de la început să se creeze o afinitate pacient -
psihoterapeut. Cum să fie terapeutul bun? Să fie empatic, de încredere, să nu
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 31/78
Anexa 4
Pagina 31 din 75
ceară prea mult, să fie consecvent şi totuşi să nu fie rigid, să ştie să suporte
sentimentele bolnavului, să înţeleagă furia, conflictele sau neîţelegerile.
În ceea ce priveşte tratamentul medicamentos, trebuie precizat că
anxioliticile sunt un ajutor în ceea ce priveşte starea depresivă a anorexicei.ele ajută, dar nu sunt definitorii pentru recuperarea completă a pacientei. Cele
mai frecvente medicamente sunt "Anxiar" şi "Arketis". Acestea nu provoacă o
dependenţă prea mare şi nu transformă pacientul într -o "legumă"!. De
asemenea, cele două medicamente nu induc somnul forţat.
2.4 Scopurile şi obiectivele generale ale terapiei în anorexianervoasă
Aşadar, după cum am menţionat în rândurile anterioare, când luăm în
considerare tratamentul psihoterapeutic este foarte important să clarificăm
scopurile şi obiectivele acestuia. Acestea includ, enumerate în ordinea
următoare, aspectele:
1. Absenţa riscului de suicid;
2. Capacitatea de a recunoaşte gravitatea bolii;
3. Capacitatea de a se vedea aşa cum este în realitate, fără distorsionări;
4. Abilitatea de a evita mâncatul compulsiv, purgarea sau exerciţiile fizice
excesive;
5. Inexistenţa unei deteriorări datorate condiţiilor comorbide precum
psihoză sau obsesii severe şi compulsii;
6. Educarea familiei în privinţa tulburării alimentare şi pregătirea acesteia
să asiste pacienta în timpul procesului de recuperare în ambulatoriu;
7.
Tratarea comorbidităţii psihiatrice;
8. Tratarea problemelor psihosociale care contribuie la dezvoltarea unei
tulburi de alimentaţie, dar şi perpetuează simptomele în curs de
dezvoltare.
Tuturor pacientelor cu anorexie nervoasă li se aplică următoarele
principii ale tratamentului: alianţa terapeutică, recuperarea greutăţii,
reabilitarea obiceiurilor de alimentaţie sănătoase şi lucrul cu familia (Lucas,
2004, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.78).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 32/78
Anexa 4
Pagina 32 din 75
Alianţa terapeutică este considerată drept un factor important în
eficienţa terapiei, cu atât mai mult în cazul tulburărilor alimentare, în care
dezvoltarea unei relaţii bazate pe încredere poate fi dificilă.
Recuperarea greutăţii şi menţinerea acesteia la nivelul unei greutăţinormale este unul din obiectivele esenţiale, pentru că nu putem discuta despre
ameliorare în absenţa unei greutăţi normale şi a unei alimentaţii sănătoase.
Dar totodată, recuperarea kilogramelor pierdute nu este nicidecum un indiciu
al însănătoşirii totale. Trebuie ţintită neapărat modificarea percepţiilor
distorsionate privind greutatea, forma şi mărimea corpului.
"Poate tocmai de aceea un obiectiv mai important decât recuperarea
greutăţii este reabilitarea percepţiei corporale şi a obiceiurilor alimentare" (V.Enea, I. Dafinoiu “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”, p.173).
Lucas (2004, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.173) subliniază că "în
momentul apelării la terapie poate exista o anumită perioadă de timp în care
tulburarea persistă. Dacă această durată este scurtă, va fi mai uşor să se
renunţe la obiceiurile disfuncţionare de alimentaţie decât dacă tulburarea
persistă mai mult timp".
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 33/78
Anexa 4
Pagina 33 din 75
CAPITOLUL 3. TRATAMENTUL ÎN ANOREXIA
NERVOASĂ
În acest capitol vor fi prezentate câteva metode de tratament
considerate a fi cele mai adecvate în tratamentul anorexiei nervoase, ele
situîndu-se în defavoarea spitalizării obligatorii a pacienţilor.
3.1 Programul de terapie cognitiv - comportamentală
Prima metodă este reprezentată de terapia cognitiv - comportamentală
(Cognitive Behaviour Therapy - CBT).
Terapia este structurată şi abordează credinţele anormale şicomportamentale care determină apariţia şi menţinerea tulburării de
alimentaţie.
Obiectivele tratamentului sunt revenirea la o greutate corporală
normală, care înseamnă de cele mai multe ori un indice de masă corporală mai
mare de 20, în cazul adulţilor. "O astfel de greutate ar trebui să aproximeze
greutatea pre-morbidă a pacientului.Principiul de bază al terapiei cognitiv-
comportamentale este acela că gândurile, sentimentele, comportamentele suntînvăţate prin experienţe de viaţă. Acestea pot fi astfel dezvăţate sau
modificate" (Eivors and Nesbitt, 2005, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012,
p.183).
Conform CBT , simptomele anorexiei nervoase sunt menţinute prin
gândurile distorsionate, care se transpun prin preocuparea obsesivă pentru
mâncare, greutate şi forma corpului. În cadrul terapiei, pacientul este
înconjurat să realizeze conexiuni între gânduri, sentimente şi comportament.Refacerea schemelor cognitive eronate cu privire la propriul corp constituie
obiectivul principal al intervenţiei terapeutice în anorexia nervoasă.
"Anumite caracteristici de personalitate, combinate cu stima de sine
scăzută, par să predispună unii indivizi la internalizarea idealurilor socio-
culturale legate de importanţa faptului de a fi slab" (Pike et al., 2010, apud V.
Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.183 ).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 34/78
Anexa 4
Pagina 34 din 75
Medicamentaţia psihiatrică poate fi utilizată în terapia cognitiv -
comportamentală. De reţinut este însă faptul că în anorexia nervoasă, niciun
medicament şi nicio terapie nu sunt suficiente singure. Mai mult, eficacitatea
CBT la pacienţii cu anorexie nervoasă care sunt gravi bolnavi, subponderali şi
într-o fază de recuperare a greutăţii, este mai puţin probabilă. De asemenea,
este puţin probabil să se mai implice în totalitate cei aflaţi într -o fază acută a
bolii. Aceştia sunt predispuşi chiar să renunţe la orice formă de tratament.
În 2005, McIntosh şi colegii au comparat CBT cu terapia
interpersonală (IPT) şi managementul chimic suportiv non-specific
(Nonspecific Supportive Chimical Management - NSCM) la pacienţii adulţi
bolnavi de anorexie nervoasă. Tratamentul a presupus 20 de şedinţe."Rezultatele au indicat că eficienţa nu este diferită de celelalte forme de
tratament". CBT nu este recomandatăpentru toţi pacienţii cu anorexie
nervoasă, în special dacă există comorbidităţi ca depresia severă, sau
consumul de substanţe (Wilson et al., 1997, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012,
p.183 ).
Yager (2007, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.185) exemplifică
următoarele tipuri de cogniţii disfuncţionale care devin o barieră pentruimplementarea terapiei cognitive:
- Catastrofa - "Dacă aş lua în greutate un kg, iubitul meu mă va
părăsi, deoarece am devenit grasă ca un porc";
- Gândirea dihotomică de tip totul sau nimic - "Dacă iau în
greutate cât de puţin, voi ajunge să devin obeză";
- Suprageneralizarea - "Nu am rezistat să nu mănânc prăjitura
aceea. Nu am deloc voinţă"; - Abstracţiunea selectivă - "Dieta mă face mai puternică moral decât
toţi colegii";
- Gândirea superstiţioasă - "dacă voi renunţa la obiceiul meu ştiut
de a mânca ceva rău i se va întâmpla ceva câinelui meu;
- Peronalizarea - "dacă voi lua în greutate două kg, toată lumea va
observa cât de grasă am devenit";
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 35/78
Anexa 4
Pagina 35 din 75
- Maximizarea - "Dacă voi lua în greutate o jumătate de kg, nu mi se
vor mai potrivi hainele".
Nu putem să nu observăm un grad ridicat de concepţii, principii şi idei
artificiale şi lipsite de orice bază şi credinţă adevărată în structura internă aanorexiei nervoase. Aceasta tratează nişte frivolităţi, cum le-ar numi alţi
oameni, ca pe nişte obiceiuri care îi conferă un statut superior "omului de
rând", care nu este interesat deloc de modul în care arată şi de presiunile
exterioare de tipul 'fata Barbie, perfectă şi fără niciun cusur". Problema însă
nu se opreşte aici. Când toate aceste erori cognitive se internalizează (aici
vorbind de ani de zile), existenţa bolnavului anorexic devine aproape
imposibilă şi aflată mereu la limita colapsului psihic şi fizic. Tocmai de aceea, este recomandat ca această terapie cognitiv -
comportamentală să fie realizată în paralel cu îngrijirea pacientului într -un
centru special pentru boli şi afecţiuni de tip nutriţional. În aceste unităţi
spitaliceşti medicii generalişti colaborează eficient cu psihologii, psihiatrii şi
nutriţioniştii în vederea atingerii unor rezultate cât mai satisfăcătoare.
3.2 Terapia de familie
Un alt tip de terapie care capătă credit în ţările din vestul Europei este
terapia familiei. Se consideră astfel că anorexia "nu are legătură numai cu
mâncarea ci şi cu disonanţa dintre părinţi" (Fishman, 2004, apud V. Enea, I.
Dafinoiu, 2012, p.186 ). Se porneşte de la ideea că anorexia nervoasă a fost
dezvoltată şi menţinută la cote înalte de procesele psihosomatice ale familiei
precum rigiditatea în gândire, protecţia exagerată, intruziunea, etc.
Salvador Rinuchin, Bernice Bosman şi Ronald Liebman au dezvoltattehnica "şedinţei la prânz" la Philadelphia Child Guidance Clinic în anii '70
(V. Enea, I. Dafinoiu “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”,
pp.186-187).
Aceasta constă în faptul că familiei i se solicită să aducă prânzul
pentru fata anorexică, iar ambii părinţi trebuie să o determine să mănânce. În
acest caz, terapeutul poate obseva caracteristicile structurale şi disfuncţionale
ale familiei şi tranzacţiile membrilor familiei în timpul mesei. Acest tip de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 36/78
Anexa 4
Pagina 36 din 75
terapie, deşi nu este frecvent utilizată în ţara noastră, poate reprezenta un
model perfect de viaţă, care de cele mai multe ori este disfuncţională în
familiile româneşti. Din păcate, supraprotecţia, rigiditatea şi evitarea
conflictelor constituie obiceiurile (patternurile) interacţionale care duc la
apariţia acestei tulburări alimentare.
Totuşi, cu toate problemele existente în familie, în acest tip de terapie
se porneşte de la ideea că oamenii care suferă de probleme de comportament
alimentar nu se schimbă pentru terapeut, ci pentru oamenii pe care îi iubeşte.
Consider că iubirea pentru cei dragi trebuie să fie motorul care să declanşeze
procesul de însănătoşire. Iată de ce nu sunt adepta spitalizării pentru tratarea
anorexiei.Un lucru extraordinar este că, după terminarea tratamentului, se poate
introduce consilierea de la părinte la părinte. Acest lucru presupune că părinţii
care au finalizat tratamentul să fie consilieri pentru cei care au început
tr atamentul. Astfel, părinţii devin membrii ai echipei de tratament şi nu
pacienţi, fiind implicaţi la maxim în procesul de însănătoşire al bolnavului
anorexic. Cu cât vârsta celor care suferă de tulburări alimentare este mai mică,
cu atât tratamentul va avea şanse de reuşită mai mari. Couturier, Isserlin şiLock au aplicat tratamentul bazat pe familie la adolescenţi anorexici cu vârste
cuprinse 12 şi 18 ani. (V. Enea, I. Dafinoiu “Anorexia nervoasă. Teorie,
evaluare şi tratament”, p.190). Au fost realizate evaluări pre şi post tratament
şi s-a constatat o ceştere semnificativă a greutăţii, cu o medie de 7,8 kg.
Concluzia a fost că tratamentul bazat pe familie este eficient nu numai pentru
restabilirea greutăţii, dar şi pentru ameliorarea unor simptome psihologice
incluzând frica de maturitate, cel mai important factor care poate prelungi
tulburările alimentare.
3.3 Hipnoza clinică în tratarea anorexiei nervoase
Nu se poate trece mai departe fără a se menţiona şi o metodă de
tratament considerată cel puţin neconvenţională, care poate fi eficientă în
tratamentul tulburărilor de comportament alimentar (V. Enea, I. Dafinoiu
“Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”, p.207). Este vorba de
hipnoza clinică. Deşi nu are aceiaşi eficienţă în toate tulburările de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 37/78
Anexa 4
Pagina 37 din 75
comportament, în cazul anorexiei nervoase studiile empirice au arătat o
evoluţie pozitivă. Becker şi Nash (1987, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012,
p.207) au realizat o cercetare pe 36 de femei diagnosticate cu această
tulburare, care a inclus follow-up la un an după tratament. Ei au obţinut în
76% din cazuri remsia simptomelor şi o greutate stabilă şi acceptabilă. Din
contră, numai 53% dintre pacientele dintr -un eşantion tratat cu terapie
tradiţională au indicat remisia simptomelor.
Hipnoza poate fi utilizată pentru a ajuta pacienţii să îşi dezvolte
sentimentele de control al gândurilor şi comportamentelor. Tehnicile hipno-
terapeutice includ regresia de vârstă şi progresia de vârstă. Tehnicile cognitive
şi comportamentale pentru managementul greutăţii şi-au sporit eficienţa cândau fost combinate cu tehnica întăririi eului, imagerie, desensibilizarea
sistematică şi restructurarea cognitivă.
Olmess şi Kohem (1996, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.211) au
susţinut că persoanele cu anorexie severă au mari pro bleme de procesare
cognitivă din cauza malnutriţiei, dar că odată realimentarea începută, hipnoza
poate fi utilizată ca un adjuvant al psihoterapiei pentru a facilita explorarea
dinamică, rezolvarea conflictului şi nu în ultimul rând, diminuarea anxietăţii.Goday (1999, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.211) afirma şi el că o
combinaţie dintre terapia comportamentală şi hipnoterapie pare să fie mai
eficientă decât terapia comportamentală singură.
Printre tehnicile hipnoterapeutice utilizate cel mai des putem aminti:
relaxarea, autocontrolul prin hipnoză, sugestiile de stimulare a activităţilor
fizice, tehnicile de întărire a stimei de sine şi imaginii pozitive despre propriul
corp, întărirea motivaţiei şi explorarea cu privire la schimbare.
Aşadar, prin intermediul hipnozei se consideră că întârzierea
maturităţii, a stimei de sine scăzute şi a imaginii distorsionate asociate cu
anorexia sunt combătute şi înlăturate eficient doar dacă aceasta este
combinată cu altă metodă de tratament.
Eriksson a tratat o fată anorexică în vârstă de 14 ani aplicând o
strategie terapeutică în patru faze:
I. distragerea atenţiei;
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 38/78
Anexa 4
Pagina 38 din 75
II. depotentializarea apărării masochiste;
III. dubla legătură terapeutică;
IV. catharsis-ul emoţional
Astfel, în faza I distragerea atenţiei s-a realizat prin prelegeri despreigienă dându-se instrucţiuni precise, dar absurde pentru îngrijirea gurii. În
faza a II-a, pacienta era instruită să îşi clătească zilnic gura cu ulei de cod, iar
în cazul în care nu realiza acest lucru, pedeapsa era să mănânce. În faza a III-a
pacienta trebuia să supravegheze luarea în greutate a părinţilor săi. Faza a IV-
a se realiza prin provocarea pacientei de către terapeut, care o acuza de
laşitate şi minciună.
Deşi poate fi considerată uşoară, această tehnică şoc pare a fi cel mai bun mijloc de însănătoşire rapidă a tulburărilor de alimentaţie. Reproşurile,
criticile se dovedeau a fi dinamizante pentru pacienţi, care îşi recuperau pe
parcurs încrederea în forţele proprii şi cel mai important, îşi stabileau un scop
în viaţă care să le menţină motivaţia la cote înalte.
Studiind toate tipurile de terapie utilizate în combaterea anorexiei
nervoase am ajuns la concluzia că o metodă eficientă este aceea în care
membrii familiei, pacientul şi terapeutul colaborează intens şi fără prejudecăţile des întâlnite în ţara noastră. Prejudecăţile cele mai des întâlnite
sunt legate de frica de a vorbi în public despre afecţiunile de tip psihic precum
şi mentalitatea defectuoasă în ceea ce priveşte vizita la psiholog sau psihiatru.
3.4 Self Help-ul
Într-o ţară cu o mentalitate defectuoasă precum România, tind să cred
că autoajutorarea (self help) poate reprezenta o şansă ridicată de reuşită întratamentele psihiatrice.
Se cunosc ghiduri de autoajutorare aplicate cu succes în cazul
bolnavilor care suf eră de diverse tulburări: depresie, atacuri de panică, fobii,
obsesii. Acum au apărut multe volume în literatura internaţională, care oferă
ajutor pentru combaterea tulburărilor de alimentaţie. Dar încă o dată, trebuie
să pledez pentru implicarea activă a familiei în combaterea anorexiei
nervoase. În perioadele cele mai furtunoase ale bolii, membrii familiei pot să
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 39/78
Anexa 4
Pagina 39 din 75
ajute mai mult decât şi-ar fi imaginat. Asta nu înseamnă că pledez numai
pentru acest tip de tratament, excluzând tratamentul medicamentos, terapia
individuală sau alte metode, dar din punctul meu de vedere, combaterea bolii
împreună cu familia poate avea două mari avantaje: în primul rând,
maturizarea bolnavului şi în al doilea rând, boala poate fi privită ca un mijloc
de dezvoltare. Orice lucru, oricât de neplăcut ar fi, poate avea şi aspecte
pozitive. Dacă vor învăţa să le recunoască, bolnavii de anorexie vor găsi
speranţă chiar şi în situaţiile în care până atunci s-au simţit pierduţi.
Aceasta este marea dilemă a anorexiei nervoase; cum poate o persoană
să deţină atâta forţă interioară şi o voinţă de neclintit, dar să o îndrepte câtre o
moarte lentă şi chinuitoare? Este dificil de explicat această încăpăţânaremorbidă de a-ţi face rău într -un mod sistematic, dar şi mai greu este să
realizezi cum în unele cazuri de anorexie, o singură sclipire, un singur cuvânt,
pot declanşa procesul de vindecare al bolnavului anorexic. Să nu uităm totuşi
că forţa umană de regenerare este extraordinară şi îi uimeşte şi astăzi pe marii
specialişti in domeniul psihiatriei.
3.5 Explicaţii neconvenţionale pentru apariţia anorexiei
nervoase
În cartea "Anorexia , o stranie violenţă" de Vladimir Marinov, acesta
prezintă o serie de elemente inedite şi bizare, care pot duce la apariţia
tulburărilor de alimentaţie. În carte sunt prezentate chiar şi aspecte legate de
vampirism, halucinaţie sau totemul morţilor. În cele ce urmează, vor fi
prezentate pe scurt trei idei care mi-au atras atenţia, dezvoltate în carte în trei
capitole şi anume: "identificarea cu mortul din preistoria personală", "stilul
anorexic" şi "foamea ca principiu Nirvana".
3.5.1 Mortul din istoria personală
În capitolul intitulat "Identificarea cu mortul din preistoria personală",
cu fiinţa secerată în puterea vârstei, sau pierdută din vedere încă din copilăr ie,
autorul încearcă să dea o definiţie cât mai exactă a caracteristicilor doliului,
caracteristici care favorizează identificarea vampirică, văzută ca un fel de
transfuzie de sânge între cel mort şi cel viu. De cele mai multe ori este vorbadespre ceea ce s-ar putea numi o identificare cu mortul din preistoria
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 40/78
Anexa 4
Pagina 40 din 75
personală (un mort care a trăit înaintea naşterii individului ca subiect psihic).
Înainte de a deveni un subiect conştient, cu un înveliş corporal solid, infans-ul
pare a fi obiectul unei proiecţii din partea părinţilor, proiecţie desprinsă a unui
mort devenit deopotrivă cadavru şi spirit (Vladimir Marinov, "Anorexia, o
stranie violenţă", pp.54-55). Ar fi astfel un fenomen de identificare cu cineva
mort înainte ca subiectul să posede un corp propriu. Una din caracteristicile
definitorii este fie că mortul a trăit puţin, de unde şi gelozia lui pentru toţi cei
care i-au supravieţuit, fie a avut o moarte înainte de un eveniment
semnificativ în familie, cum ar fi de exemplu o nuntă. Prin urmare, afirmă
Mar inov, identificarea cu o fiinţă ideală, cu un spirit pur, reprezintă cauza
degradării treptate a a vieţii bolnavului anorexic. În general, existenţa acesteia
poate fi legată de un secret familial, bolnavul anorexic aflând relativ târziu de
existenţa sa. Aşadar, supravieţuitorul este afectat de această situaţie ingrată de
a nu-l fi cunoscut direct. Bolnavul anorexic pare că se complace în această
stare de suspans şi de aşteptare nesfârşită devenind "fără voia lui un mormânt
viu pentru aceşti morţi din istoria personală" (Vladimir Marinov, "Anorexia, o
stranie violenţă", p.56).
Trebuie să recunosc, în nume personal, că această abordare mi se pare
halucinatorie şi extrem de îndrăzneaţă. Logica acestei teorii se bazează pe
"spectrul vampirului", care se deplasează de la un membru al familiei la altul,
ca şi cum toţi ar încerca să scape de sub puterea lui şi să îl proiecteze celui
mai slab care se îmbolnăveşte subit de anorexie. Personal, nu sunt de acord cu
ipotezele acestei concepţii. Consider că amintirea unei persoane dragi
dispărute este un lucru mult prea intim ca să fie astfel manipulată . Mi se pare
de netolerat faptul mortului i se atribuie apariţia unei tulburări de alimentaţie
unui membru al familiei, sau mai rău, mortul devine un "vampir" care se
hrăneşte din trupul bolnavului anorexic.
3.5.2 Stil ul anorexic
În capitolul intitulat "Stilul anorexic" opţiunea de a utiliza noţiunea de
"stil" pentru o abordare psihanalitică a anorexiei nervoase poate surprinde.
Prin urmare, anorexia nervoasă nu ar fi considerată o patologie gravă, ci un
simplu mod de viaţă printre altele, ceva în genul unui stil vestimentar
(Vladimir Marinov, "Anorexia, o stranie violenţă", p.133).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 41/78
Anexa 4
Pagina 41 din 75
Din această perspectivă, "stilul anorexic" se grefează pe o tulburare
care nu are nimic în comun cu tulburările de tip alimentar, ci are drept
caracteristică printre altele, simptome care se apropie de autism, paranoia sau
schizofrenie.
De asemenea, în acest capitol, autorul scoate în evidenţă "opacitatea"
stilului de viaţă al bolnavilor de anorexie. La începutul unui tratament,
bolnavii anorexici pot da psihanalistului impresia unui anumite clarităţi ale
vieţii lor psihice, ca şi cum aceasta ar putea fi tradusă fără nicio dificultate.
Această aparentă coerenţă este demontată imediat de o senzaţie total opusă:
unele aspecte ale vieţii bolnavilor anorexici cum ar fi viaţa sentimentală sau
cea sexuală sunt domunate de o "opacitate" profundă (Vladimir Marinov,"Anorexia, o stranie violenţă", p.135).
Un loc aparte trebuie acordat, susţine Marinov, transparenţei, sau
opacităţii fiinţei umane şi, în mod special, a chipului matern, a expresiei
privirii. Felul în care mama îşi priveşte sugarul în timp ce îl alăptează este
foarte important pentru acesta. Pentru infans, chipul mamei este prima oglindă
în care se reflectă. dacă acesta este "opac", dacă mama nu se poate identifica
cu copilul ei, acesta riscă să aibă probleme de alimentaţie atât la începutulvieţii, cât şi pe parcursul ei.
Angoasa transparenţei poate avea şi un alt sens şi anume cel al
dificultăţii de a-şi construi un spaţiu intim, protejat de privirea persecutoare a
celuilalt. Înainte de a ajunge să fie bolnave, anorexicele sunt în accepţia
autorului copii foarte cuminţi şi ascultători, "cuminţi ca nişte icoane" dornice
să încarneze un ideal de transparenţă pe care cred că îl desprind din dorinţele
părinţilor. În consecinţă, propria lor lume psihică inconştientă devine "opacă"(Vladimir Marinov, "Anorexia, o stranie violenţă", p.138).
3.5.3 Foamea ca pri ncipiu Ni rvana
În sprijinul ideei de "Foame ca principiu Nirvana", psihanalistul René
Spitz a descris o situaţie a sugarului, revelatoare pentru problematica refuzului
durabil al alimentelor. Astfel, este descrisă situaţia în care unui sugar căruia îi
este foame este copleşit de o neplăcere care i-a invadat sistemul proprioceptiv
şi anume devine incapabil practic să poată fi alăptat. Aşa se face că sugarul se
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 42/78
Anexa 4
Pagina 42 din 75
extenuează fiindu-i foame, un fenomen care, după Spitz, ilustrează
funcţionarea principiului "Nirvana" (Vladimir Marinov, "Anorexia, o stranie
violenţă", p.247).
Producerea acestui clivaj ar fi cauzată, spune Spitz, de incapacitateamamei de a-şi pune în acord gesturile cu nevoile sugarului, de a se identifica
cu foamea şi de a aştepta să se liniştească pentru ca biberonul să nu fie
respins. Mama se gândeşte la altceva, şi-a pierdut răbdarea sau nu este dispusă
să îi ofere copilului plăcere.
Unele paciente anorexice care se plâng de o reacţie de foame acută şi
permanentă, dar nu reuşesc să înghită niciun fel de hrană, par să regreseze la
nivelul unui limbaj timpuriu. Dacă anorexicele iau un aliment în gură, acesteanu îl înghit ci îl mestecă uneori la nesfârşit. Dacă îl înghit, există cu siguranţă
posibilitatea de a-l regurgita şi de a se plânge în continuare de o foame atroce.
În acest fel "sugarul" a rămas cu atât mai înfometat, cu cât calitatea îngrijirilor
date de mamă a fost resimţită ca deficitară. Astfel, spune autorul, la anorexice
încorporarea alimentelor nu presupune asimilarea, cum ar fi normal ci
pierderea, ci pierderea, alienarea şi distrugerea lor.
În urma relatării celor trei ipoteze neconvenţionale privind apariţiaanorexiei nervoase se desprinde concluzia că, în opinia autorului, această
tulburare alimentară este extrem de gravă şi enigmatică. Deşi sunt analizate
probleme cel puţin inedite şi greu de digerat pentru marea majoritate care şi
aşa acceptă cu greu existenţa acestei boli, sunt prezentate şi aspecte
interesante cum ar fi mecanismele de apărare specifice şi stategiile defensive
ale anorexicelor, violenţa lor specifică precum şi limbajul lor verbal şi
corporal.
Pentru a inţelege în complexitatea ei problema anorexiei nervoase este
necesar să se cunoască şi ansamblul metapsihologiei freudiene care este
evidenţiată prin intermediul acestei patologii.
3.6 Website-uri pro-ana
Nu pot trece mai departe în demersul meu practic de a înţelege
anorexia, fără a evidenţia aşa-zisele "website-uri pro-ana". Acestea sunt cele
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 43/78
Anexa 4
Pagina 43 din 75
mai renumite site-uri pentru persoanele care au credinţe pozitive despre
anorexie sau bulimie. Ele pledează pentru anorexie în sensul alegerii în mod
deliberat a acestui comportament deficitar.
Aceste site-uri au apărut ca urmare a necesităţii morbide aanorexicelor de a-şi împărtăşi experienţele şi de se simţi oarecum, "înţelese".
profesioniştii care se ocupă de ele consideră, în mod evident, anorexia ca pe o
boală, în timp ce bolnavele nu văd nicio problemă în a suferi de anorexie (V.
Enea, I. Dafinoiu “Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament”, pp.89-
90).
Prin intermediul acestor site-uri şi forumuri "pro-ana", anorexicele se
percep ca fiind virtuoase, rezistente, hiperfeminine, în timp ce specialiştii, pe bună dreptate, le consideră bolnave mintal. Între specialişti şi bolnavă există o
ruptură aparent ireconciliabilă, cel puţin în fazele incipiente ale bolii. Pentru a
atrage atenţia asupra comportamentului şi concepţiilor iraţionale a unei
anorexice, voi da un exemplu de postare de pe un asemenea forum: "Anorexia
arată că aveţi o putere pe care alţii nu o au, pentru că, să recunoaştem nu mulţi
oameni au capacitatea extraordinară de a se înfometa până la moarte" (Lauren,
citată în publicaţia lunară "Rich", 2006, apud V. Enea, I. Dafinoiu, 2012, p.299).
Vedem aşadar, cum anorexica îşi pierede practic statutul de fiinţă
umană, rezistenţa şi încăpăţânarea de care dă dovadă fiind imposibil de
"digerat" de către persoanele care nu cunosc niciun detaliu despre această
boală şi care, probabil consideră o anorexică drept o pessoană "satanistă" în
termeni populari.
Ceea ce este şi mai greu de tolerat şi de acceptat este că pe aceste site -
uri sunt prezentaţi "termeni" şi informaţii care vor avea rolul de a ajuta
persoana cu anorexie să se menţină "slabă":
- "pune spray pe mâncare când eşti tentată să mănânci";
- "când îţi este foame, învârteşte-te până ai să ameţeşti";
- "bea cel puţin 3 litri de apă pe zi - acest lucru te va ajuta să te
simţi plină";
- "un ou are doar 15 calorii".
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 44/78
Anexa 4
Pagina 44 din 75
(Sursa: V. Enea, I. Dafinoiu“Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi
tratament”, p.93).
Există însă şi site-uri educative, în care persoanele care suferă de
această tulburare îşi pot expune propria lor poveste, în scopul de a da speranţăşi putere de a se lupta cu gândirea iraţională şi de a învăţa din această
experienţă nefastă.
"Viaţa ca anorexică nu este un mod de a trăi, este un mod de a muri.
Ţineţi minte asta! Şi tot ce aveţi de făcut este să cereţi ajutor"
(Sursa:http://www.eating.ncdavis.edu/speaking/told/anorexia/index.html .)
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 45/78
Anexa 4
Pagina 45 din 75
CAPITOLUL 4. GHIDUL ANOREXIEI
În acest capitol voi exprima întreaga mea experienţă acumulată cât
timp am fost bolnavă de anorexie nervoasă, sub forma unui ghid practic
valabil deopotrivă pentru părinţi, profesori sau consilieri.
În prezent, trecută fiind de faza critică, nu pot decât să îmi doresc un
singur lucru: să fie recunoscută gravitatea acestei boli. Sunt numeroase familii
care se confruntă cu tulburări de alimentaţie şi nu ştiu pe ce drum să apuce, nu
ştiu la ce fel de specialist să apeleze şi ceea ce este cel mai grav, peste 50%
din cazurile din întreaga lume sunt tratate cu maximă superficialitate, anorexia
fiind considerată un “moft”, sau o “boală a copiilor cu bani”.
Tratamentul anorexiei nervoase este un proces în care nu poate fi
evitată implicarea familiei, dar nu trebuie să uităm şi ceilalţi factori sociali
care care au rol indubitabil în dezvoltarea adolescentului şi anume profesorii
sau consilierii şcolari. Există prea puţine informaţii oferite în scoli despre
tulburările de alimentaţie precum anorexia sau bulimia.
Trebuie să recunoaştem că anorexia este influenţată puternic de
factorii sociali, de traiul în comun care a devenit din ce în ce mai greu desuportat, de empatie şi unitate din partea membrilor aceleiaşi comunităţi.
În trecut, împărţirea rolurilor în tratament era una unilaterală. Toată
lumea a fost obişnuită să aştepte ca soluţia salvatoare să vină din partea
medicului, bolnavul trebuind doar să respecte instrucţiunile lui. Tocmai de
aceea, am hotărât să dedic acest capitol bolnavilor cu tulburări de alimentaţie,
familiilor acestora, profesorilor şi consilierilor şcolari. Astfel, voi contribui
poate la schimbarea câtuşi de puţin a atitudinii generale referitoare la acestetulburări.
4.1 Ghid pentru părinţi
Familia, factorul social cel mai important din viaţa bolnavului, care
poate lupta “cot la cot” alături de pacient.
Potrivit mai multor obsevaţii, simptomele tulburărilor de alimentaţie
pot fi privite ca manifestarea încăpăţînării şi rezistenţei în cadrul familiei.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 46/78
Anexa 4
Pagina 46 din 75
Aleori, simptomele au o latură importantă legată de unele dereglări care apar
în “nucleul” familial. Membrii familiei suferă şi ei din cauza bolii
anorexicului. Este normal uneori ca nivelul de tensiune din familie să fie
ridicat. Bineînţeles că este foarte greu pentru părinţi să perceapă boala
copilului lor ca pe un mijloc de dezvoltare, să vadă nu doar suferinţa care
trebuie eliminată, ci şi o posibilă provocare care impulsionează schimbarea şi
care uneori necesită multă luptă. Orice lucru neplăcut are şi o parte pozitivă,
aşadar pledez pentru o colaborare strânsă între bolnav şi părinţi. În momentul
de maximă tensiune, părinţii trebuie să devină mediatori, susţinători şi chiar
“specialişti’. Să nu uităm că orice părinte trebuie să cunoască în detaliu
fiecare aspect al bolii, să intre în “ambianţa” acesteia.
Pentru început voi prezenta “cele zece porunci” ale profesorului Slade
(apud F. Tury, I. Antal, B. Paszthy, 2008, pp.63-64) destinate părinţilor,
pentru a preveni apariţia tulburărilor de alimentaţie la copii lor. Acestea au
fost obţinute prin intermediul unor experienţe pe care acesta le-a avut cu
adolescenţii în Ungaria.
1. Să nu-ti baţi copilul!
2.
Să nu-ţi abuzezi sexual copilul!
3. Să nu supradimensionezi problema mâncării!
4. Să nu acorzi o importanţă prea mare formei şi mărimii corpului!
5. Să-ţi arăţi iubirea faţă de copilul tău fără să-l protejezi sau să-l controlezi
prea mult!
6. Să nu ridici ştacheta prea sus pentru copilul tău!
7.
Să nu ceri de la el un comportament perfect!
8. Mai bine să recompensezi rezultatele mici din prezent, decât să
accentuezi importanţa scopurilor mari din viitor!
9. Să încurajezi anatomia copilului tău!
10. Să încurajezi copilul să aibă companie şi să caute relaţiile cu ceilalţi
copii!
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 47/78
Anexa 4
Pagina 47 din 75
Voi prezenta mai departe câteva dintre caracteristicile şi aspectele
pozitive ale terapiei de familie, unde un rol crucial îl joacă bineînţeles,
părinţii.
Terapia de familie a apărut la mijlocul anilor ’50; datorită accentului pus pe copil, care nu poate fi tratat fără părinţii săi. Aceştia sunt cei mai
importanţi mijlocitori între medic şi copil, ce pot face tranziţia mult mai
uşoară şi să convingă copilul/ adolescentul să accepte medicaţia necesară.
Terapia de familie este de asemenea o metodă economică pentru că
întâlnirile terapeutice sunt rare, având loc în general o dată la 2-3 săptămâni şi
de cele mai multe ori este nevoie doar de 4-10 întâniri terapeutice.
În această terapie este caracteristic “efectul de avalanşă” o schimbare
mică poate provoca schimbări majore – ca un bulgăre de zăpadă pornit de pe
vârful muntelui şi care, până jos, devine o lavină (F. Tury, I. Antal, B.
Paszthy, “Anorexia şi bulimia. Ghidul pacientului şi al familiei”, p. 67).
Conform abordării din perspectiva modelului multidisciplinar al
tulburărilor de alimentaţie există următoarele “reguli de bază” în cadrul
familiei:
1. Este mai bine să dai decât să primeşti;
2. Sacrificarea propriei persoane te face mai bun;
3. Dorinţele mele sunt mai puţin importante decât dorinţele celorlalţi
din familie;
4. Mă simt bine doar dacă şi ceilalţi se simt bine;
5. Familia trebuie să fie unită, nimeni să nu calce pe alături de drumul
comun.
Să nu uităm că analizele ştiinţifice arată că terapia de familie poate
depăşi ca nivel de eficienţă celelalte metode. Există lucruri care ţin doar de
părinţi, de puterea lor şi de iubirea cu care aceştia pot să obţină rezulate pe
care un psihiatru sau psihoterapeut nu ar reuşi să le obţină.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 48/78
Anexa 4
Pagina 48 din 75
Există câteva semnale terapeutice, care indică prezenţa unei posibile
tulburări de alimentaţie ale fetelor (anorexia este o boală asociată cu precădere
sexului feminin), pe care care părinţii trebuie să le cunoască:
1.
Se observă că fata scade în greutate, deşi acest lucru nu esteîntotdeauna de vâzut deoarece ea încearcă să-şi ascundă formele
reale prin purtarea unor haine largi;
2. Fata nu mănâncă împreună cu ceilalţi membrii ai familiei; găseşte
diferite pretexte: spune că este vegetariană, că abia a mâncat, sau că
va mânca mai târziu. Găteşte altora din plăcere, dar nu se atinge de
mâncare;
3.
Fata prefer ă să mănânce numai alimente slabe în calorii, care nu
corespund obiceiurilor alimentare ale familiei. Carbohidraţii lipsesc
cu desăvârşire din alimentaţia ei. De asemenea, ea mănâncă foar te
încet şi îşi porţionează mâncarea în porţii extrem de mici;
4. Începe să bea suc dietetic sau cafea;
5. Are schimbări bruşte de dispoziţie trecând foarte uşor de la tristeţe şi
frustrare la supărare şi depresie;
6. Nu mai comunică cu prietenii şi colegii, se izolează social;
7. Poate prezenta episoade de mâncat compulsiv, după care urmează
purgarea;
8. Nu rar se întâmplă ca bolnava să-şi ascundă voma în diferite pungi
de plastic, în diferite colţuri ale locuinţei; acest lucru trădează o
confuzie a fetei anorexice: pe de o parte doreşte ca lumea să-i
cunoască suferinţa, pe de altă parte doreşte să ascundă acest lucru;
9. În locuinţă se găsesc cutii goale de laxative şi diuretice cel mai
utilizat fiind Furosemidul; pe lângă pierderea excesivă de calciu şi
potasiu furosemida (substanţa activă) poate duce la afectarea gravă a
rinichilor, până la apariţia insuficienţei renale;
10. Fata merge foarte des la farmacie pentru a-şi procura laxative; dacă îi
sunt interzise de către părinţi aceasta poate apela la soluţii extreme pentru purgaţie cum ar fi uleiul de ricin, uleiul de parafină, ceaiuri de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 49/78
Anexa 4
Pagina 49 din 75
slăbit sau ceaiuri laxative care cresc riscul de stop cardiac, epilepsie
sau tetanie;
Poate atrage atenţia faptul că bolnava merge să facă duş imediat după
masa de seară, sau chiar în timpul nopţii.
În cele din urmă amintesc restricţionarea activităţilor care consumă
energie. Deoarece părinţii nu se pot îngrăşa în locul fiicei lor (deşi cu plăcere
i-ar da câteva kg de la ei), restricţionarea activităţilor care consumă energie
este un obiectiv foarte important, aici menţionând: ora de gimnastică, ora de
balet, aruncarea gunoiului, urcatul şi coborâtul scărilor, cele 300 de
abdomene, ş.a.m.d.
O altă metodă interesantă pentru scăderea tensiunilor între bolnavă şi
familie o reprezintă “Metoda cererilor reciproce”. Cererile trebuie să
corespundă următoarelor reguli (F. Tury, I .Antal, B. Paszthy, “Anorexia şi
bulimia. Ghidul pacientului şi al familiei”, pp. 122-123):
1. Cererea să fie reciprocă! Astfel, şi părinţii şi trebuie să ceară unul de la
altul, chiar dacă cel care are probleme, este copilul. Ar putea să refuze să
ceară, spunând că cei din jur nu au probleme. Însă anorexica va urmări cu
vigilenţă dacă părinţii vor îndeplini sarcinile asumate. Părinţii sunt un
model, un exemplu pentru copil, iar aceste sereri reciproce pot
responsabiliza bolnava;
2. Cererea să fie măsurabilă şi concretă, niciodată generală! De cele mai
multe ori părinţii ar dori schimbări de caracter, însă aceste dorinţe se vor
opri în încăpăţânarea bolnavei. Astfel, cererile ar putea suna astfel: “să
mănânci zilnic cel puţin un aliment bogat în proteine”, sau “ să accepţi cel
puţin un sfat primit de către părintele tău”;
3. Este important ca cererea să fie realizabilă! cererea nu trebuie să fie nici
banală, dar nici imposibil de înde plinit. În cazul bolnavelor de anorexie
este foarte important ca la început, cererile să fie mărunte, dar utile:
“mănâncă cel puţin 2-3 fructe pe zi, la ce oră vrei”, sau “mănâncă o
bucăţică mică din prăjitura pregătită de mama ta”.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 50/78
Anexa 4
Pagina 50 din 75
4.2 Sfaturi pentru profesori, consilieri, terapeuţi
Profesorii de asemenea pot identifica următoarele semne care ar putea
indica existenţa anorexiei (F. Tury, I. Antal, B. Paszthy, “Anorexia şi bulimia.
Ghidul pacientului şi al familiei”, p. 81):
1. Observă la ora de sport că eleva a slăbit mult;
2. Fata rămâne în urmă în dezvolare, ceilalţi o depăşesc cu mult în greutate;
3. Activiatea socială se diminuează, copilul devine trist şi retras;
4. Fata nu vine pe terenul de joacă, mai degrabă rămâne lângă calorifer şi se
îmbracă bine pentru că îi este frig;
5.
Renunţă la compania colegilor pentru a alerga sau pentru alte activităţi
sportive;
6. La şcoală mănâncă doar legume sau fructe, sau chiar nimic.
Dacă observă toate aceste schimbări, profesorul este obligat să ia
legătura cu familia bolnavei. Trebuie ştiut totuşi, că aceste simptome pot
aparţine şi altor tulburări precum anxietatea severă, fobia socială, depresia,
etc. După ce îi anunţă pe părinţi, aceştia trebuie chemaţi la şcoală pentru odiscuţie mult mai amplă. În aceste condiţii, acolo unde există posibilitatea,
trebuie solicitată şi prezenţa consilierului şcolar, care poate explica mult mai
bine părinţilor fenomenul anorexiei.
Între părinţi şi profesori trebuie să existe o colaborare strânsă. Aceasta
este prima regulă de bază în ceea ce priveşte îndatorirea profesorului. El este
obligat să informeze părinţii în legătură cu orice schimbare fizică sau psihică
a copilului lor.Altă regulă de bază este aceea că după ce tulburarea de alimentaţie
iese la iveală, eleva să fie trimisă la consilierul şcolar care poate obţine
informaţii mult mai detaliate.
O altă regulă este aceea de a evalua progresele sau căderile, cu
regularitate. Este posibil ca eleva să nu mai poată facă faţă orelor şi să fie
nevoie de o spitalizare sau o îngrijire îndelungată în ambulatoriu.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 51/78
Anexa 4
Pagina 51 din 75
De asemenea, după ce o tulburare de alimentaţie iese la iveală, se
interzice cu desăvârşire participarea bolnavei la orele de gimnastică sau sport.
Un profesor poate ajuta mult în condiţiile în care pentru un motiv sau altul,
părintele nu poate interveni.
Numai în cazuri extreme este nevoie de internarea fetei în spital. O
stare care în pericol viaţa bolnavului poate să implice internarea involuntară.
Aceasta se desfăşoară conform unor reguli stabilite prin lege, cu respectarea
drepturilor personale şi cu control judecătoresc. De exemplu, dacă cineva este
internat într-o secţie de psihiatrie împotriva voinţei proprii, conform legislaţiei
în vigoare (legea 487/ 2002), decizia de internare nevoluntară se confirmă în
termen de cel mult 72 de ore, pe baza notificării făcute de medicul care a
internat pacientul, de către o comisie de revizie a procedurii, alcătuită din 3
membri. Aceştia, numiţi de directorul spitalului sunt alţii decât persoanele
care au făcut internarea. De asemenea, decizia de internare involuntară este
notificată în cel mult 24 de ore şi este supusă revizuirii parchetului de pe
lângă instanţa judecătorească competentă, care decide dacă este indicat sau
nu, să fie ţinut bolnavul cu forţa în spital (F. Tury, I. Antal, B. Paszthy,
“Anorexia şi bulimia. Ghidul pacientului şi al familiei”, pp.82-83). Pentru ca
acest lucru să nu se întâmple, este nevoie de o minimă atenţie din partea
părinţilor sau a profesorilor. Orice simptom trebuie luat în serios pentru ca
spitalizarea să nu fie necesară. Acest lucru, pe lângă faptul că este o violare a
voinţei bolnavului, poate constitui o experienţă dramatică şi cu repercursiuni
în dezvoltarea ulterioară a adolescentului.
O întrebare foarte importantă este, aşadar, când să se aducă în discuţie
internarea în spital? Aceasta depinde de gravitatea bolii, de posibilităţile de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 52/78
Anexa 4
Pagina 52 din 75
tratament existente, de circumstanţe (distanţa de spital), de forţa şi
posibilităţile materiale ale familiei.
Să nu uităm însă, de condiţiile din ţara noastră. Afirm încă o dată că
în momentul de faţă, la noi nu există nicio clinică specialitată în tratarea
anorexiei, iar acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri.
Voi expune mai departe câteva aspecte teoretice despre evoluţia
motivaţiei. Motivaţia este “motorul” care declanşează schimbarea în bine a
anorexicei. Schimbarea, în cazul în care este vorba despre îmbunătăţire,
necesită energie, ca atare reclamă efort. De aceea, motivaţia poate fi ori mai
scăzută, ori mai crescută, oscilând foarte uşor pe parcursul bolii. Pentru a
a juta pe cineva să-şi schimbe comportamentul este necesar să cunoaştem cinci
faze definitorii în procsul motivaţiei (F. Tury, I. Antal, B. Paszthy, “Anorexia
şi bulimia. Ghidul pacientului şi al familiei”, pp.90-91):
1. faza pre-contempla ţiei: bolnavul nu este dispus să conştientizeze că ar
fi ceva îngrijorăzor în comportamentul său;
2. faza de contemplaţie: bolnavul acceptă că are o problemă. Unii
recunosc că ar avea o problemă cu mâncatul, însă nu planifică paşi
constructivi pentru a schimba ceva;
3. fa za de pregătire: bolnavul vrea să se schimbe, doreşte ajutor dar este
îngrijorat în legătură cu ce se va întâmpla. Este încă foarte greu sărealizeze o schimbare;
4. fa za acţiunii: bolnavul îşi asumă schimbarea, începe să-şi modifice
comportamentul. Este dispus să schimbe obiceiurile rigide. În această
fază este necesar consultarea unui specialist şi mult suport şi încurajare
din partea familiei;
5. faza men ţinerii: bolnavul continuă “drumul” spre însănătoşire şi nu are
parte de nicio recidivă.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 53/78
Anexa 4
Pagina 53 din 75
Este important de reţinut că bolnavii nu urmăresc neapărat aceşti paşi
cu regularitate. Câteodată, ei pot sări peste anumiţi paşi, semn că au avut o
tulburare de cu anumite caracteristici asemănătoare anorexiei, iar altădată nu
progresează deloc. Dacă terapeuţii iau în considerare faza în care se află
bolnavul, se vor ivi mai puţine tensiuni în cursul tratamentului.
Umătoarele sfaturi se adresează specialiştilor, care pot fi
psihoterapeuţi, psihologi, ori pur şi simplu consilieri şcolari.
Simptomele care indică gravitatea bolii sunt următoarele:
- braţele şi coapsele sunt atât de slabe încât bolnava nu reuşeşte să urce
scările;
- apare ameţeala şi leşinul de ridicare bruscă;
- convulsii epileptice;
- atacuri de panică;
- erupţii cutanate;
- insuficienţă respiratorie;
-
surmenj grav;
- echimoze care apar pe tot corpul;
- degetele picioarelor şi mâinilor sunt foarte reci.
Cum poate proceda în astfel de cazuri un bun terapeut? Prima şi poate
cea mai importantă sugestie este ca acesta să aprecieze partea sănătoasă,
pozitivă a bolnavei. De obicei, personalitatea anorexicei nu are mari
deficienţe: este foarte inteligentă, învaţă bine, îşi iubeşte familia, are multecalităţi. Dar o parte ascunsă a personalităţii ei este “deficitară”: are sarcina de
a se încăpăţîna, de a-şi minţi părinţii, de a se comporta într-un mod sălbatic.
Aşadar, terapeuţii trebuie să se alieze cu “eul adevărat” al bolnavei, pentru a
depăşi perioada critică.
4.3 Regulile mâncatului
Obiceiurile patologice ale mâncatului pot provoca tensiuni în cadrulfamiliei. Nu de puţine ori, bolnava anorexică se chinuie ore întregi cu câteva
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 54/78
Anexa 4
Pagina 54 din 75
fărâmituri de mâncare, sau le mănâncă mult prea repede. Este de remarcat
faptul că aceasta este o adevărată gospodină, găteşte cu plăcere pentru ceilalţi,
dar nu pentru sine.
Este o reacţie normală a fiecărui părinte să se enerveze când oservă căfiica lui fie îşi controlează sfinţenie porţia de mâncare, fie refuză să mănânce
unele alimente. În acest caz, părinţii folosesc toate mijloacele pentru a o
determina să mănânce şi să se îngraşe: o poftesc la masă, o roagă, o
şantajează, plâng, o ameninţă. Aceste acţiuni nu dau însă niciun rezultat;
sporesc doar rezistenţa şi încăpăţânarea anorexicei. Anorexia şi bulimia sunt
tulburări specifice în care sunt prezente îndârjirea şi uluitoarea rezistenţă
interioară. Dacă se fac presiuni, va creşte şi mai mult încăpăţânarea acesteia.Poate va accepta de complezenţă să mănânce mai mult, dar cu siguranţă va
avea metodele ei de a scăpa repede de caloriile ingerate: poate recurge fie la
laxative, fie la vomă, fie la exerciţii fizice istovitoare. Aceasta este dovada
clară că insistenţa nu duce la niciun rezultat. Dacă ar duce, munca terapeuţilor
ar fi foarte simplă: ar da ca sarcină părinţilor să stea lângă fată, să mănânce
împreună şi să o supravegheze (V. Enea, I. Dafinoiu, “Anorexia nervoasă.
Teorie, evaluare şi tratament”, pp.99-100).
Ce poate face părintele? Dacă părinţii se abţin să discute la nesfărşit
despre mâncare astfel încât acesta să devină un subiect inepuizabil, atunci un
lucru este sigur: tensiunile vor scădea. Astfel, se remarcă o regulă de aur
pentru părinţi: să nu comenteze cât şi ce mănâncă copilul în timpul meselor.
Părintele poate să pună pur şi simplu mâncare în faţa fetei aşteptând expirarea
timpului alocat mesei. Dacă aceasta nu mănâncă nimic, pot lua farfuria din
faţa fetei şi pot încerca mai târziu acelaşi lucru.
Părinţii vor trebui să accepte chiar şi situaţia când fiica lor se uită cu
dezgust la mâncare, ia două înghiţituri şi apoi pleacă furioasă. Aceştia trebuie
să înţeleagă că nu pot determina fata să mănânce mai mult, dar pot să o
împiedice să piardă calorii. Dacă fata nu se îngraşă, trebuie îngrădite
activităţile care consumă calorii. Dorinţa părinţilor de a vedea reultate pe
termen scurt este o capcană în care aceştia cad frecvent. Anorexica trebuie să
fie încurajată să mănânce ceea ce poate indiferent de cât de puţin este. Esteesenţial însă să fie supravegheată.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 55/78
Anexa 4
Pagina 55 din 75
O altă regulă importantă este următoarea: greutatea bolnavei este
importantă, nu cât mănâncă. Nu la rezultate de suprafaţă (creşterea cantităţii
mâncării) trebuie să aspire, trebuie să aspire la creşterea greutăţii.
De asemenea, durata meselor nu trebuie să depăşească 30 de minute.Punând în practică această regulă putem preveni eventualele conflicte care pot
apărea la masă.
Stomacul trebuie să reînveţe reflexele normale, să se umple, apoi să se
golească. Mâncatul într -un ritm adecvat ar fi de mare ajutor.
O altă regulă este să existe maxim 5 mese pe zi (trei mese principale şi
două gustări, una de dimineaţă şi alta după-amiază). Între mese nu este indicat
să se consume alimente solide.
De asemenea, hidratarea este importantă, dat fiind faptul că prin
consumul de laxative se pierde o mare cantitate de potasiu.
Nu este indicat să se mănânce puţin de multe ori pe zi. Acest lucru este
doar o altă capcană pentru părinţi.
Cea mai importantă regulă este ca mesele să fie servite cu familia.
Bolnava nu trebuie să mănânce singură în camera ei deoarece acolo poatemanipula mâncarea şi îşi poate continua ritualurile bizare.
O altă regulă importantă este să se ofere alimente de calitate.
Consumarea adaosurilor alimentare nu are niciun efect. Este foarte bine ca
fata să mănânce tot ceea ce pofteşte după ce a trecut de faza respingerii
mâncării.
4.4 Perfecţionismul, o tentinţă dusă la absurd Străduinţa de fi perfect este frecvent întâlnită la bolnavii anorexici.
Este un lucru obişnuit ca părinţii să aştepte de la copilul lor performanţ
maximă, perfecţiunea dacă s-ar putea. În aceste circumstanţe copilul poate să
dezvolte anxietate faţă de performanţă. Tocmai de aceea, este indicat ca
părinţii să-l înveţe pe copil încă de la o vârstă fragedă să realizeze diferenţa
dintre lucrurile importante şi cele mai puţin importante, între lucrurile care
necesită implicare maximă i cele care se pot realiza cu mai multă degajare.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 56/78
Anexa 4
Pagina 56 din 75
Tendinţa spre perfecţiune a anorexicelor este doar rezultatul
încăpăţânării părinţilor de a induce standarde mult prea ridicate pentru copilul
lor. Copilul, ulterior adolescentul va face faţă o vreme acestor cerinţe, dar
apoi va claca. Se va retrage de la şcoală şi de la toate activităţile pe care odată
le realiza cu succes şi va deveni, dintr -o frustrare interioară, anorexic.
Epuizarea psihică poate naşte reale probleme precum anxietate,
depresie şi bineînţeles, tulburări alimentare sau de comportament. Aşadar,
părinţii pot deveni mai îngăduitori şi mai puţin exigenţi în ceea ce priveşte
performanţele şcolare, sportive, artistice, etc.
Poate un bolnav care suferă de tulburări de alimentaţie să-şi aleagă o
profesie în domeniul sănătăţii? Aceasta este o întrebare la care este destul degreu de răspuns, mai ales dacă persoana respectivă nu s -a vindecat în
totalitate. Multe anorexice şi-ar dori să devină psihologi, asistenţi sociali sau
asistente medicale. În aceste cazuri, nu este indicat ca bolnava să-si aleagă o
astfel de meserie, dar dacă totuşi alege să lucreze în domeniul sănătăţii este
indicat ca înainte de a profesa să existe măcar 2 ani de ceea ce specialiştii
numesc "abstinenţă". Această abstinenţă presupune lipsa oricăror simptome
ale anorexiei sau bulimiei. Dacă fata nu este vindecată în totalitate, aparetentaţia de autovindecare cu ajutorul celorlalte bolnave cu care profesional
intră în contact. Pe lângă faptul că acest lucru nu este eficient, o mulţime de
mecanisme inconştiente ar afecta claritatea şi oferirea ajutorului eficient (F.
Tury, I. Antal, B. Paszthy, “Anorexia şi bulimia. Ghidul pacientului şi al
familiei”, p.174).
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 57/78
Anexa 4
Pagina 57 din 75
CAPITOLUL 5. IMPLICAŢIILE ÎN EDUCAŢIE ALE
ANOREXIEI
Fie că admitem, fie că nu, trăim într -o cultură a drogurilor, a
tulburărilor de comportament şi de alimentaţie. Dacă acasă părinţii reuşesc să
menţină un echilibru în ceea ce priveşte supravegherea şi educarea copilului,
este foarte posibil ca la şcoală, lucrurile să se schimbe. Acum arată studiile
făcute de "Search Institute", societatea de astăzi, împreună cu instituţiile sale
cele cele mai importante promovează în mod agresiv "individualismul " şi
"egoismul" lăsând în urmă valori importante precum compasiunea sau
empatia.
5.1 Cum putem trata anorexia într-o lume dominată deindividualism şi egoism?
La şcoală, colegii au început să se "mănânce" între ei, fiind pur şi
simplu egocentrişti şi înrăiţi de modelele transmise pe calea mass-mediei. O
fată sensibilă, emotivă, care învaţă bine la şcoală devine subit ţinta unor ironii.
"Doar un mic sfat - dacă credeţi că cineva este supraponderal ţineţi-o
pentru voi. Poate nu îi afectează pe unii oameni, dar alţii nu pot trece pesteasta, aşa că vedeţi-vă de treaba voastră. Într -o zi mâncarea nu va mai fi
duşmanul meu şi voi învinge anorexia".
Acestea sunt vorbele unei tinere adolescente pentru care mersul la
şcoală a devenit un mod sistematic de a se distruge. Fiind atacată verbal în
fiecare zi cu replici de genul "ce coapse groase ai" sau "trebuie să mai
slăbeşti, arăţi groaznic în blugi", tânăra de 15 ani, care până atunci nu a avut
probleme cu alimentaţia, având o greutate normală în raport cu înălţimea ei, a
început să-şi pună anumite întrebări.
Cântarul a devenit din acea zi inamicul ei numărul unu şi prima
reacţie a fost aceea de a ţine o cură draconică de slăbire. Deşi slăbea văzând
cu ochii, colegii ei de clasă continuă "tortura" şi aceleaşi afirmaţii maliţioase:
"mai trebuie să dai jos încă 5-7 kg ca să arăţi ca fetele din reviste".
Cel mai dureros lucru pentru fată era să audă zilnic aceleaşi replici.
Deşi părinţii o asigurau că este normală din punct de vedere fizic, fata
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 58/78
Anexa 4
Pagina 58 din 75
căpătase o furie extremă pe care o folosea pentru autodistrugere. De la 50 de
kg, ea a ajuns la 38 de kg, la numai 1,61 m înălţime, menţinând încă un
echilibru fragil între studii şi sănătate. Deşi slăbise foarte mult, profesorii nu
au comentat nimic. Nici măcar diriginta fetei nu a avut nimic de spus. În
treacăt însă, a fost de ajuns o singură replică a profesoarei pentru a o
destabiliza emoţional pe tânără. "Îţi cam ies şuncile din blugi, nu mai purta
lucruri strâmte". Dacă diriginta fetei care trebuia să fie un sprijin şi o sursă de
sfaturi constructive a folosit un asemenea limbaj reprobabil, este cazul să ne
întrebăm încotro se îndreaptă sistemul şcolar dacă în loc de respect şi
colaborare, acesta promovează ignoranţă, răutate şi în cel mai bun caz
indiferenţă?
Trebuie să fim întotdeauna atenţi la ceea ce se întâmplă în şcoli. Elevii
oneşti şi profesorii cu adevărat preocupaţi trebuie să dezvolte măsuri, reguli şi
programe ce conştientizare a pericolului tulburărilor de alimentaţie.
În ceea ce priveşte părinţii, aceştia trebuie să ştie ce se întâmplă cu
adevărat la şcoală. Presiunea colegilor de a o determina să slăbească a
determinat-o pe fată să renunţe la şcoală. De asemenea, şi respingerea din
partea profesorilor au au adâncit şi mai mult instabilitatea emoţională atinerei.
În caz că vă întrebaţi, cazul este unul cât se poate de adevărat, dar din
respect pentru intimitatea persoanei, nu voi dezvălui identitatea acesteia.
Întrebarea care trebuie pusă în ziua de astăzi societăţii în care trăim
este: "Îi mai pasă cuiva de moralitate?. Influenţele negative stau la pândă
tocmai în instituţiile şcolare, care ar trebui să promoveze unitatea şi buna
înţelegere. Moralitatea pare a fi la cel mai scăzut nivel atins vreodată în lumea
noastră" (Robert Campbell, "Copiii şi drogurile", p.40).
Paul Sorvino a ridicat această problemă într -o discuţie la un spectacol
de televiziune. Era în mod evident îngrijorat de lipsa de moralitate din lume.
"Ceva lipseşte. Nu mai există forţă morală. Nu facem decât să ne luptăm cu
băieţii răi, dar binele ca atare nu mai există. Eu, unul, sunt obosit de atâta
sexualitate şi violenţă gratuită. A acumula înţelepciune este o idee care a dat
faliment. Nimeni nu mai crede în astfel de lucruri. Oamenii cred că trebuie să
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 59/78
Anexa 4
Pagina 59 din 75
acumuleze ceva, dar nu cunoaştere, nu adevăr. Noi vrem să acumulăm putere,
dar nu iubire, nu onoare. Unde au dispărut toate acestea? (Kenneth R. Clark ,
"Sorvino wants Return of Morality", St. Louis Dispatch, 23 oct. 1987, p.
11H).
Se pare că educatorii şi profesorii au uitat cum se cresc copii, sau mai
bine spus şi-au ales meseria greşit, căci a fi profesor este aproape acelaşi lucru
cu a fi mentor pentru elevii tăi. Spusele tale sunt absorbite de către copii, care
la început te respectă. Dar ceea ce profesorii nu înţeleg este faptul că elevii nu
sunt dotaţi pentru a se apăra cum trebuie. Într -o mare măsură, elevii sunt
victimele circumstanţelor create de generaţia adultă. Faptul că şcoala a
devenit o instituţie lipsită de moralitateeste şi vina profesorilor, care suntlipsiţi de dedicaţie şi iubire.
Elevii, la rândul lor, preiau acest comportament indezirabil, această
furie oarbă care nu are o ţintă anume. Sunt victime atât elevii agresaţi cât şi
cei care agresează.
Tulburările de alimentaţie pot apărea tocmai datorită factorilor sociali.
Copiii trebuie învăţaţi să-şi exprime furia într -un mod potrivit, fără a provoca
adevărate drame altor elevi care ajung să devină anorexici sau bulimici tocmai pentru a fugi de această atmosferă încărcată de tensiune din instituţia şcolară,
dar şi din societate. Anorexia este privită chiar ca o formă de apărare, o
metodă de a deveni invizibil în ochii lumii.
Ce este de făcut în aceste situaţii cu adevărat dramatice? Este adevărat
că viaţa de acasă formează comportamentul adolescentului. Ce vor deveni
adolescenţii şi cum se vor comporta ei sunt lucruri strâns legate de viaţa de
acasă.
Cercetările au arătat că familiile strânse, educaţia şi afecţiunea
părintească, sunt strâns asociate cu lipsa comportamentului antisocial.
Pe de altă parte, controlul autoritarist, pedepsele coercitive şi educaţia
puţină au fost legate de o serie de comportamente mai puţin durabile. Asta nu
îi absolvă însă de nicio vină pe acei elevi care transformă sala de clasă într -o
adevărată "celulă de închisoare" şi îi înjosesc la propriu pe elevii emotivi şi
sensibili.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 60/78
Anexa 4
Pagina 60 din 75
5.2 Exemple de cazuri de tulburări de alimentaţie care au avutdrept punct de plecare o întâmplare nefericită petrecută înşcoală
Sunt numeroase cazuri de anorexie vehiculate în mass-media, iar
mărturiile bolnavelor pleacă de la o întâmplare nefericită petrecută în şcoală.
Cel mai recent caz relatat în mass-media este cel al unei adolescente britanice
pe nume Leanne McKellop, care s-a înfometat şi a devenit anorexică doar ca
să-şi micşoreze sânii.
Citez: “Nu-mi venea să cred cât de repede mi-au crescut sânii. Bărbaţii
maturi fluierau pe stradă după mine iar colegii de la şcoală mă tachinau. Chiar
m-a afectat. Am devenit atât de ruşinată de felul în care arătam încât am
renunţat şi la voleyball, sportul meu preferat. Am devenit extrem de
deprimată. M-am gândit că singura soluţie pentru a-mi micşora corpul este să
mă opresc din mâncat”.
Bineînţeles, în cele din urmă tânăra a ajuns la doctor, unde a primit
ajutor pentru problemele sale, dar încă recunoaşte că tachinările din timpul
şcolii îi revin în minte în clipele mai dificile, când îi este frică să facă faţă
presiunii (By Emma Johnnes from The Daily Mail Published: 10:37 GMT,
February 24, 2014./ Updated:16;35 GMT, February 24, 2014).
5.3 Meseria de profesor – implicaţii
Pentru a putea aborda cu seriozitate această problemă şi pentru a putea
genera soluţii viabile, trebuie să luăm în discuţie statutul social al
profesorului.
Statutul social al profesorului în societatea contemporană pare să fie
statutul clasei mijlocii. Meseria de profesor nu se regăseşte nici printre cele
mai solicitate, dar nici printre cele mai evitate.
Această regulă nu se aplică însă şi în România. Meseria de profesor
este foarte solicitată şi extrem şi extrem de prost plătită. Aceste două aspecte
slăbesc motivaţia, vocaţia, precum şi competenţa profesională. De asemenea,
faptul că profesorul lucrează mai întotdeauna singur cu elevii, la adăpost de
privirile colegilor şi directorilor, face ca randamentul său să nu poată fi
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 61/78
Anexa 4
Pagina 61 din 75
evaluat prea uşor. (A. Cosmovici, L. Iacob, “Psihologia şcolară”, 2008, p.
257).
Astfel, consider că este primordial că în evaluarea profesorilor nu
trebuie să se plece numai de la însuşiri în sine, ci de la calitatea de a empatiza,de a relaţiona şi de a înţelege problemele cu care se confruntă elevii. Aceste
însuşiri şi atitudini sunt sezizate cel mai bine de către “beneficiarii” lor, de
către elevi.
5.4 Profilul profesorului român
Profesorii români declară, nu de puţine ori, că satisfacţia lor cea mai
mare o reprezintă doar performanţele înalte ale elevilor. Acesta este un cazfericit, aş îndrăzni să afirm. Dar ce se întâmplă cu acei profesori care nu pun
accent nici pe performanţe dar nici pe feedback -ul pe care îl au din partea
elevilor? Cum poate un profesor să asiste la distrugerea sistematică a unui
elev şi să nu ia nicio atitudine? Cine să ajute un elev aflat într -o sitaţie dificilă
de genul celor descrise aici? Poate consilierii scolari. Dar, să fim sinceri,
consilierii şcolari sunt o raritae în învâţământul românesc. Profesorul rămâne
practic singurul mediator între elevi.
Astfel, conceptul de “partener al educaţiei” trebuie să se dezvolte mai
mult în învăţământul românesc. Nu trebuie să reprezinte doar o formalitate.
Profesorul, trebuie să fie el însuşi un “consilier” pentru elevi şi pentru părinţi
deopotrivă văzuţi ca formând împreună comunitatea şcolară.
Profesorul trebuie să armonizeze relaţia dintre elevi şi părinţi dar şi
relaţia dintre elevii înşişi. Ei trebuie neapărat să împartă răspunderea formării
elevilor cu familia (A. Cosmovici, L. Iacob, “Psihologia şcolară”, 2008, p.259).
Profesorul trebuie să ia atitudine în orice moment în care consideră că
un elev este batjocorit şi insultat, încercând să reconcilieze ambele părţi sau
dimpotrivă, să pedepsească pe cel care atacă fără motiv. Si aici nu vorbim
numai de tachinări legate de înfăţişarea fizică, ci şi alte subiecte delicate care
se pot transfor ma uşor în conflict.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 62/78
Anexa 4
Pagina 62 din 75
Din perspectiva abordării terapeutice, profesorul trebuie să fie o
persoană empatică care se informează în legătură cu problemele emoţionale,
motivaţionale şi comportamentale ale elevilor săi. Aşadar, un bun profesor
trebuie să ştie să recunoască factorii sociali ai anorexiei şi bulimiei, precum şi
simptomele specifice fiecărei tulburări alimentare.
Suferind în perioada liceului de anorexie, nu de puţine ori mi-a fost dat
să aud de la profesori că această tulburare este o “prostie”, “un mod mod
perfid de a atrage atenţia” sau pur şi simplu “lipsa poftei de mâncare”. De
asemenea, unii dintre profesori nu au ezitat să îmi pună întrebări jenante
legate de această boală de faţă cu toată clasa. Acest lucru nu este principial
corect, nici prof esional şi aş îndrăzni să afirm nici firesc. Ce se întâmplă custima de sine a elevului? De ce trebuie să fie călcată în picioare tocmai de cei
care ar trebui să militeze pentru câştigarea încrederii în sine şi în forţele
proprii? Acest lucru este inacceptabil. Astfel de experienţe m-au motivat să
îmi aleg ca subiect pentru lucrarea de licenţă anorexia. Nu ar trebui să fie
permis ca tocmai şcoala să determine frânarea dezvoltării fizice şi emoţionale
a viitorului adult.
Din această perspectivă consider că profesorul trebuie să aibă atâtcalităţi de psihoterapeut, cât şi de părinte: să asigure echilibrul cognitiv şi
emoţional al elevului, împlinindu-se astfel ca om.
Majoritatea cadrelor didactice consideră că rolul lor se limitează la
transmiterea de cunoştiiţe elevilor şi acest rol este mult prea complicat pentru
a-şi mai asuma şi alte responsabilităţi. Această concepţie este învechită şi
fundamental incorectă.
C.H. Patterson consideră că “educatorii umanişti sunt ca un antidot”.
Acesta apreciază că în Statele Unite criza educaţională s-a datorat accentuării
prea puternice a importanţei abordării tehnologice în domeniul învăţării. El a
implorat educatorii să se axeze pe metode mult mai “umane” pentru a acorda
o atenţie mai mare aspectelor afective ale procesului educaţional. Patterson a
susţinut tehnicile educaţionale propuse de C. Rogers şi S. Camles şi a văzut
educatorii ca pe un “antidot” la abordarea mecanicistă şi tehnologică a
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 63/78
Anexa 4
Pagina 63 din 75
educaţiei. Astfel educatorul devine un facilizator, un asistent al elevului (A.
Cosmovici, L. Iacob, “Psihologia şcolară”, 2008, pp. 282-289).
Un alt principiu al educaţiei umaniste este acela că educatorii trebuie
să fie sinceri şi sensibili faţă de nevoile elevilor, arătându-le încredere.
Toate aceste caracteristici sunt extrem de dezirabile oricărui educator.
Tocmai din această cauză consider că principala sarcină a profesorului este
aceea de a dezvolta la elevi sentimentul “comuniunii sociale”, al preocupării
de soarta celorlalţi, a dispoziţiei spre colaborare, spre întrajutorar e,
simţăminte esenţiale într -o societate care tinde să devină din ce în ce mai
agresivă.
Din păcate, învăţământul aproape exclusiv frontal practicat la noi (care
se bazează numai pe studiul individual şi obstrucţionează aproape tot timpul
colaborarea între elevi) nu facilitează formarea unor deprinderi şi înclinaţii
spre colaborare.
5.5 Posibilităţi de prevenire ale tulburărilor alimentare în cadrulinstituţiilor şcolare
Dintre măsurile de prevenire a apariţiei tulburărilor de alimentaţie şi
comportament menţionez:
1. Sporirea rolului învăţământului preşcolar . Statisticile pedagogice arată
că formarea unei atitudini empatice încă din ciclul primar la copii, poate
duce la dezvoltarea şi menţinerea unui model educaţional durabil;
2. Stabilirea unor rela ţii strânse de parteneriat între şcoală şi familie.
Realizarea unor şedinţe/ întâlniri periodice între profesori şi părinţi în
care să se discute probleme de actualitate precum tulburările decomportament, alimentare, consumul de droguri, etc. Pentru buna
funcţionare a acestei relaţii este necesar ca părinţii să acorde o
importanţă maximă şcolii plasând-o în centrul preocupărilor lor. Nu mai
puţin importantă este asigurarea în familie a unui cadru cultural adecvat.
S-a constatat că precaritatea culturală a familiei poate duce la
declanşarea unor conflicte între elevi privind înfăţişarea,
comportamentul, etnia, etc.;
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 64/78
Anexa 4
Pagina 64 din 75
3. Profesorul repre zintă piesa de bază în asigurarea reuşitei şcolare.
Pentru aceasta, el trebuie să dispună nu numai de o bună pregătire de
specialitate, dar şi de o competenţă psihopedagogică care să îl ajute să
poată găsi cele mai adecvate metode de redresare a inadaptării şi a
abandonului şcolar.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 65/78
Anexa 4
Pagina 65 din 75
STUDIU DE CAZ
NUMELE: X
VÂRSTA: 17 ani
Clasa a XI-a
Unitatea de învăţământ: Liceul tehnic "Elie Radu" Ploieşti
EVALUARE
CLIMAT FAMILIAL
Pacienta locuieşte împreună cu mama ei şi cu bunica maternă într -un
apartament cu 2 camere. Bunica, este pensionată medical, iar mama este
văduvă de şase ani. Pacienta X are suport social din partea mamei şi a bunicii,
dar şi din partea mătuşii din partea mamei în vârstă de 46 de ani care le oferă
şi suport material.
SITUAŢIE ŞCOLARĂ
Studii întrerupte la începutul semestrului II, datorită gradului de
absenteism ridicat din semestrul I. Practic, putem vorbi despre abandon
şcolar.
DESCRIEREA CAZULUI
Mama fetei este cea care a solicitat şedinţe de psihoterapie şi psihiatrie
datorită gradului de subnutriţie severă şi a refuzului alimentar. Mama
menţionează că "abia mănâncă o porţie de orez pe zi".
ACUZE PRINCIPALEMama este îngrijorată datorită refuzului alimentar şi obsesiei fiicei sale
legată de greutatea corporală, menţionând că se cântăreşte de cel puţin 2 ori
pe zi în urma purgaţiilor provovate de laxative şi diuretice.
ISTORICUL TULBURĂRII
Pacienta asociază debutul simpatologiei cu afirmaţia critică din partea
unei colege: “mi-a spus că la abdomen sunt bine, dar am picioarele mult prea
groase”. Din acest moment pacienta a început să trăiască stări anxioase,
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 66/78
Anexa 4
Pagina 66 din 75
prezentând chiar accese de panică în care afirmă că nu poate să caşte: „simt
nevoia să casc din moment în moment, e ca un coşmar, simt că mă voi sufoca
şi voi muri”. De asemenea, datorită lipsei acute de calciu şi magneziu pacienta
prezintă cel puţin o dată pe zi crize de tetanie, caracterizate prin încleştarea
membrelor şi incapacitatea de a respira normal.
CARACTERISTICI PERSONALE
Pacienta are trăiri anxioase legate de posibilitatea îngrăşării, imaginea
distorsionată a siluetei, preocuparea intensă pentru a slăbi. Fata simte nevoia
accentuată de a primi afecţiune şi de a nu fi certată de mama sa. Citez: “Când
mama mă ceartă mă face să îmi doresc şi mai mult să slăbesc, să mă fac mică,
mică şi să nu mă mai hărţuiască nimeni”. De asemenea, pacienta acţioneazăîntr-o manieră controlată, metodică, fiind obsedată de perfecţiune. Fata neagă
existenţa problemelor de sănătate, dar are o dispoziţie tristă şi este izolată.
Somnul se instalează numai cu un calmant recomandat de psihiatru (Imovane)
care se eliberează numai cu prescipţie medicală. Deşi este vizibil slăbită şi
sleită de puteri, ţinuta sa este îngrijită. Prezintă o uşoară pilozitate facială,
semn că organismul încearcă să se apere de factori externi, ea fiind foarte
sensibilă la frig, din acestă cauză îmbrăcându-se mult prea gros pentru vremea
de afară.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 67/78
Anexa 4
Pagina 67 din 75
CONCEPTUALIZAREA CAZULUI
SIMPTOMATOLOGIEPacienta prezintă următoarele simptomele caracteristice:
- Pierderea masivă în greuate care a dus la modificări ale organismului precum
amenoreea şi încetinirea ritmului cardiac;
- Insomnie, somnul fiind indus chimic cu ajutorul somniferelor;
- Hiportemie;
-
Hipotensiune (a îregistrat chiar tensiunea 7/5mmHg);
- Căderea părului;
- Pierdere masivă de calciu datorată abuzului de laxative;
- Imagine negativă a corpului;
- Perfecţionism şi conştiinţiozitate extremă: pacienta este o fire ordonată şi
doreşte ca toate lucrurile să fie aşezate în ordine, dar acest lucru a căpătat
proporţii exagerate şi tendinţe obsesive;
- Anxietate socială şi timiditate extremă: pacienta iese foarte rar din casă iar
când o face se simte privită şi acuzată de toată lumea; iese cel mai des seara,
făcând scurte plimbări prin parc cu mama ei;
- Inflexibilitate cognitivă: pacienta prezintă rigiditate în gândire şi primeşte cu
greu sfaturi legate de alimentaţie şi de tratament;
-
Izolare socială: pacienta era în trecut o fire sociabilă, având un grup de fete cu
care mergea la spectacole, viziona filme sau pleca pentru o zi în mici excursii.
În momentul de faţă a rupt complet legătura cu fostele prietene, ştergând toate
numerele de telefon din agendă şi refuzând să răspundă la telefon;
- Severitatea comportamentului, atitudine defensivă şi refractară cu episoade
violente de nesupunere în privinţa administrării tratamentului şi necesitatea
internării în spital.
ANTECEDENTE
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 68/78
Anexa 4
Pagina 68 din 75
Pacienta a fost internată la Spitalul Judeţean Ploieşti unde i-au fost
administrate perfuzii şi au fost realizate analize de sânge. După două zile de la
internare, la insistenţele pacientei aceasta a fost externată.
COMPORTAMENTE ŞI COGNIŢII Schimbarea comportamentală este cea mai evidentă şi implică
comportamentul alimentar şi atitudinea faţă de mâncare. Pacienta a dezvoltat
“tabieturi” legate de alimentaţie:
- Combinarea ciudată a alimentelor ;
- Excluderea carbohidraţilor ;
-
Adăugarea unor condimente neobişnuite;- Folosirea unor vase mici;
- Inventarierea conţinutului caloric al alimentelor ;
- Încercarea de a renunţa la excuderea cărnii din alimentaţie (opoziţie din
partea mamei care o obligă să mănâce în fiecare zi o cantitate mică de carne
slabă de pasăre).
Pentru că anorexia afectează ţesutul cerebral, pacientei “X” îi esteafectată memoria, atenţia şi capacitatea de a lua decizii raţionale. Deoarece
capacitatea abilităţilor cognitive este diminuată, pacienat nu mai este
preocupată şi interesată de şcoală; acesta fiind motivul pentru care a
abandonat studiile liceale.
De asemenea, gândurile ei rămân neexprimate. Ea exprimă doar indicii
privind preocuparea pentru imaginea corporală precum: “sunt grasă”, “sunt
urâtă” sau “toate colegele sunt mai slabe decât mine”.
FACTORI DE ÎNTĂRIRE
Situaţia pacientei “X” a devenit şi mai precară de când a început să
utilizeze în exces laxative. Aceasta a recunoscut că abişnuieşte să utiliteze
câte 50 de pastile de laxative diverse pe zi, cu regularitate înaintea meselor.
IPOTEZA DE LUCRU
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 69/78
Anexa 4
Pagina 69 din 75
Problemele de alimentaţie ale pacientei îi pune în pericol finalizarea
studiilor. Dacă va avea parte de o încurajare mai mare şi constantă din partea
mamei şi a bunicii, acestea înlocuind cearta şi pedepsele cu o atitudine
conciliantă dar fermă, atunci recuperarea fetei va fi mult mai rapidă şi este
posibil să nu mai existe posibilitatea recidivei. Rolul familiei este definitoriu
oentru recuperarea totală şi benevolă a pacientei.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 70/78
Anexa 4
Pagina 70 din 75
PLAN DE INTERVENŢIE
STABILIREA RELAŢIEI TERAPEUTICE
Consilierul/terapeutul trebuie să răbdător cu pacienta, înţelegător, calm
şi ferm. Acesta trebuie să dea pacientului şi familiei cât mai multe detalii
despre boală şi tratamentul ei. În fond anorexicii refuză să admită că au o
tulburare şi se opun oricărei intervenţii care vizează comportamentul
alimenatar, dar totodată ei pot accepta şi mai uşor ajutorul pentru rezolvarea
acestora.
Psihoterapeutul împreună cu pacienta şi familia acesteia va întocmi un
plan de îngrijire, va stabili orarul şi conţinutul meselor ţinând cont de
preferinţele alimentare ale acesteia şi va folosi diferite tehnici de terapie.
DIAGNOZĂ ŞI EVALUARE
Diagnosticul pus este de anorexie nervoasă cu tulburare ego-sintonică.
Deoarece este ego-sintonică boala face să pară ca şi cum ar fi parte din
persoana res pectivă. De asemenea, pacienta prezintă deficit nutriţional, legat
de autoprivarea de alimente. Perturbarea stimei de sine este asociată cu o
toleranţă scăzută la frustrare, legată de nevoia de a fi aprobată şi acceptată.
Pentru a descoperi mai multe aspecte legate de complexitatea
anorexiei nervoase, se pot utiliza instrumente de evaluare a imaginii corporale
precum: Body Shape Questionnaire (BSQ), Body Parts Satisfaction Scale sau
Body Checking Questionnaire (BCQ).
Body Shape Questionnaire este un chestionar cu 34 de itemi ce poate fi
utilizat pe scară largă, care evaluează preocupările globale pentru forma şiaspectul corpului. Itemii chestionarului se referă la ultimele 4 săptămâni şi
vizează stabilirea frecvenţei cu care pacienta a trăit anumite sentimente în
legătură cu aspectul său fizic;
Body Parts Satisfaction Scale măsoară insatisfacţia în legătură cu anumite
părţi ale corpului, cum ar fi abdomenul, fesele şi coapsele, zone tipic
asociate cu insatisfacţia la femei. Acest instrument este deosebit de util,
pentru că evaluează cogniţiile care includ credinţe despre aspectul corpului.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 71/78
Anexa 4
Pagina 71 din 75
Spre exemplu, pentru pacienta “X” coapsele sunt “excesiv de rotunde şi
neatractive”, concepţie lipsită complet de fundament;
Body Checking Questionnaire este un chestionar care vizează manifestările
comportamentale ale distorsiunii imaginii corporale. Acesta include metode
variate de verificare a aspectului şi a greutăţii corporale. Chestionarul
evaluează frecvenţa comportamentelor tipic asociate cu niveluri înalte de
distor siune a imaginii propriului corp. Spre exemplu, pacienta cauză îşi
ciupeşte des abdomenul după ce mănâncă, pentru a “măsura grăsimea”.
O evaluare amplă trebuie să includă neapărat iinformaţii colaterale
relevante despre membrii familiei pentru a asigura suportul familiei pentru
recuperare. Evaluarea este necesară de-a lungul câtorva dimensiuni:
În istoria familiei pacientei nu există precedente legate de
existenţa unor tulburări de alimentaţie;
Climatul familial este unul destul de instabil, ţinând cont de
conflictele existente între mamă şi fiică, dar mai ales, lipsa
tatălui este un element care împiedică dezvoltarea armonioasă a
relaţiilor familiale. Atitudinea familiei (mamă şi bunică) este una
de blamare, critică şi plină de resentimente. Din mărturisirile
mamei aceasta este, citez, “epuizată şi nu ştie la ce metodă să
mai recurgă”.
STABILIREA PRIORITĂŢILOR DE INTERVENŢIE ŞIINTERVENŢIA PROPRIU-ZISĂ
1. Restabilirea greutăţii normale - Primul obiectiv, pe termen scurt,este ca pacienta să-şi restabilească greutatea corporală normală. Plan de
intervenţie:
psihoterapeutul stabileşte împreună cu pacienta şi cu bunica
acesteia orarul şi organizarea meselor. Acestea trebuie să conţină 4
porţii mici de mâncare, desfăşurate pe parcursul întregii zile şi trei
gustări formate din fructe, iaurturi sau alt aliment preferat de
pacientă;
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 72/78
Anexa 4
Pagina 72 din 75
pacienta trebuie supravegheată de mamă sau de bunică în timpul
meselor, dar şi după masă pentru a evita provocarea de vărsături
sau ingerarea de laxative. După fiecare masă, pacienta tr ebuie
felicitată dacă a reuşit să mănânce tot (să nu uităm că porţiile vor fi
mici la început). În decurs de 2 săptămâni pacienta trebuie să ia cel
puţin 3-4 kg în greutate; fata trebuie cântărită zilnic, de preferat
dimineaţa, în aceiaşi ţinută;
după fiecare masă trebuie încercată distragerea atenţiei prin
realizarea diferitelor activităţi care îi produc plăcere, ca de
exemplu: vizionarea unui film, jocuri de societate, lectura sau
plimbarea în aer liber.
2. Restabilirea stimei de sine - Al doilea obiectiv, pe termen lung, este
restabilirea stimei de sine. Pacienta trebuie să dea dovadă în minim 6 luni de o
creştere a stimei de sine şi încredere în forţele proprii. Plan de intervenţie:
Pacienta trebuie încurajată de psihoterapeut să îşi definească
propriile interese şi să o încurajeze în realizarea lor ;
Psihoterapeutul trebuie să discute cu pacienta despre activităţile ei
preferate, despre activităţile ei preferate, despre ce îi place cel mai
mult să facă;
Trebuie întărite punctele forte ale pacientei, determinănd-o pe “X”
să fie mai încrezătoare în forţele proprii. De exemplu, aceasta are
talent literar şi drept urmare a primit cadou din partea terapeutului
o carte despre cum se scrie un eseu literar, distrăgându-i atenţia de
la problemele zilnice.
3. Reintegrarea socială - În ceea ce priveşte izolarea socială şi
perturbarea relaţiilor sociale, psihoterapeutul are ca obiectiv relaţionarea
pacientei cu foştii colegi, participarea la activităţi de grup şi în final
reintegrarea şcolară. Plan de intervenţie:
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 73/78
Anexa 4
Pagina 73 din 75
Pacienta trebuie să vorbească deschis despre angoasele şi fricile
care îi determină singurătate şi izolarea;
Fata trebuie încurajată (după ce va ajunge la o greutate minimă
acceptată) să caute moduri de petrecere a timpului liber şi lărgirea
contactelor sociale;
Este recomandat în viitoarele 6 luni familia să nu intre în conflict
cu pacienta, ci să o îmcurajeze şi să comunice activ cu aceasta.
4. Anxietatea - Frica de a lua în greutate şi de a pierde controlul asupra
caloriilor ingerate este o problemă a cărei eliminare poate dura chiar şi ani de
zile. Pentru început pacienta trebuie prin a începe să vorbesască mult mai
deschis despre această temere nefondată. Plan de intervenţie:
psihoerapeutul trebuie să-i explice pacientei că procesul de luare în
gr eutate este unul sistematic şi că ea nu va căpăta o imagine fizică
deformată. În acest moment putem discuta cu ea de interesul
pentru un aspect fizic plăcut, despre îmbrăcămine, machiaj, pentru
a o ajuta să îşi recapete feminitatea;
Psihoterapeutul, împreună cu familia va discuta cu pacienta despre
alimentele care nu reprezintă un pericol de îngrăşare, ci din contră
sunt indicate pentru funcţionarea optimă a organismului (fructe,
legume, lactate).
5. Perturbarea dinamicii familiale - datorită rigidităţii acesteia
trebuie înlătuartă în întregime; astfel “X” îşi va recăpăta încrederea în forţele proprii, independenţa şi un nou stil de viaţă. Aceste obiective nu au un termen
limită, trebuie să devină un mod de viaţă pentru întreaga familie. Plan de
intervenţie:
Prin discuţii cu mama, psihoterapeutul îi poate sugera diferite
modalităţi de abordare a relaţiilor cu fiica bolnavă;
Pacienta va fi controlată din ce în ce mai puţin şi “din umbră” decătre mamă şi bunică. Fata nu trebuie în niciun caz nu trebuie
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 74/78
Anexa 4
Pagina 74 din 75
su pusă unei presiuni de a mânca pentru a lua cât mai rapid în
greutate;
Dialogul este cheia tuturor disensiunilor şi a problemelor. Acesta
va fi întotdeauna bazat pe sinceritate.
RĂSPUNSUL PACIENTULUI LA ÎNGRIJIRE
După o perioadă de circa 2 luni s-au înregistrat următoarele progrese:
1. Pacienta a început să mănânce mai bine, renunţând în mare parte, dar
nu total, la laxative. Aceasta mai ia două pastile ocazional, împotriva
constipaţiei. A luat în greuatate doar 2 kg, datorită faptului că, încă
mai păstrează controlul asupra cantităţii alimentelor consumate lafiecare masă;
2. Pacienta a realizat că s-a aflat în pericol iminent de a-şi pierde viaţa
prin înfometare şi a înţeles funcţionarea normală a organismului în
susţinerea efortului fizic;
3. Pacienta doreşte să reia legătura cu două colege foarte bune din liceu,
dar pentru asta spune ea “trebuie să mai iau măcar 2 kg în greutate?”;
4.
Teama de a lua în greutate s-a diminuat, dar se mai păstrează încă, maiales când vine vorba de mese care conţin carbohidraţi. “X” a acceptat
şi un tratament medicamentos care include vitamine, minerale,
aminoacizi, necesar pentru reabilitarea organismului. De asemenea,
este sub tratament cu anxiolitice precum Arketis şi Anxiar, renuntând
la somnifere;
5. Familia a arătat înţelegere pentru comportamentul haotic al pacientei,
încercând să înţeleagă cât mai bine mecanismele dar şi capcanele bolii.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 75/78
Anexa 4
Pagina 75 din 75
CONCLUZII FINALE
Structura acestei lucrări urmează paşii abordării terapeutice a anorexiei
nervoase, în care cunoştiinţele despre criteriile de diagnostic şi aspectele
teoretice în legătură cu tulburarea precedă evaluarea psihologică şi intervenţia
terapeutică.
Lipsa literaturii de specialiate în limba română, precum şi nevoia reală
de a cunoaşte amănunţit această tulburare m-a determinat să întreprind acest
demers cognitv.
În această lucrare de licenţă sunt prezentate în detaliu aspecte teoretice
şi practice cum ar fi terapia de familie sau hipnoza ca metodă de tratament. Deasemenea, lucrarea cuprine şi un studiu de caz, pentru că nimic nu reflectă
mai obiectiv şi corect simptomele, comportamentul, evaluarea şi posibilele
decizii, ca acest instrument de lucru. Studiul de caz reflectă atitudinea unor
profesori şi a unei familii din România faţă de această boală, precum şi
planuri de intervenţie, sfaturi şi îndrumări esenţiale în tratarea anorexiei
nervoase.
Totodată, este alocat un spaţiu suficient implicaţiilor în educaţie aletulburărilor de alimentaţie, ţinând cont de concluzia alarmantă că peste 70%
dintre cazuri au ca punct de plecare şcoala. Prezentând propria mea experienţă
de bolnavă anorexică într -o instituţie şcolară am dorit să trag un semnal de
alarmă în ceea ce priveşte profesionalismul anumitor cadre didactice din
România. Rolul lor este profund alterat de schimbările apărute în societatea
contemporană, determinând un mod egoist de a privi viaţa şi de a acţiona în
conformitate cu propriile reguli, de cele mai multe ori total inacceptabile.Realizând profilul profesorului competent, nu ideal, lucrarea de faţă
poate impune un model pentru şcoala românească.
Tocmai pentru că am dezvoltat un profund sentiment de compasiune
pentru bolnavele de anorexie nervoasă (intr -un procent covârşitor tinere fete),
am gândit această lucrare şi ca un mic ghid pentru părinţi, profesori şi
consilieri şcolari. Acest ghid structurează cunoştiinţele într -un mod uşor de
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 76/78
Anexa 4
Pagina 76 din 75
înţeles, fără a abuza de definiţii medicale greoaie sau detalii nesemnificative
ale tulburărilor de alimentaţie.
Deşi am suferit în trecut de anorexie nervoasă, am încercat să rămân
obiectivă, dar nu şi impasibilă referitor la atitudini greşite sau sfidătoare aleelevilor sau profesorilor referitor la aspectul fizic, care se constituie ca factori
generatori ai acestei boli.
Consider că percepţia generală faţă de această boală se poate schimba
complet după lecturarea acestei lucrări. Intenţia mea nu a fost să ofer exemple
şocante, care să determine o atitudine ostilă din partea cititorului, ci din
contră, am încercat să scot în evidenţă faptul că această afecţiune este o
tulburare a sufletelor sensibile şi emotive greu adapabile într -o lume din ce înce mai opresivă.
Aşadar, am dorit prin acestă lucrare să atrag atenţia în primul rând
profesorilor, care sunt consideraţi adevăraţi formatori şi modelatori de
conştiinţe. Aceştia trebuie să trateze cu mai multă seriozitate aspectele legate
de tulburările de alimentaţie, dat fiind faptul că influenţele sociale şi cele
psihologice sunt cele care stau la baza apariţiei acestei afecţiuni în rândul
tinerelor fete de vârstă şcolară.
Nu în ultimul rând, menţionez că îi datorez un profund respect fetei
care mi-a dat acordul şi sprijinul pentru realizarea studiului de caz. M-a onorat
faptul că mi-a acordat ajutor într-o fază atât de grea a vieţii sale,
împărtăşindu-mi dificultăţile de fiecare zi a vieţii de anorexic. Această
colaborare bazată pe respect a contribuit decisiv la materializarea dorinţei
mele de a aborda această temă ca lucrare de licenţă.
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 77/78
Anexa 4
Pagina 77 din 75
BIBLIOGRAFIE
1. Adler, A. - Cunoaşterea omului, (trad.), Editura Stiinţifică, Bucureşti,1991
2. Birt, M.A. - Tulburările comportamentului alimentar , Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2003
3. Campbell, R., Likes, P. - Copiii noştri şi drogurile. pentru părinţi cărora le
pasă, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001
4. Cooper, P.J. - Bulimia nervosa. A guide to recovery, Editura RobinsonPublishing, London, 1994
5. Cosmovici A. - Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2005
6. Cosmovici, A., Iacob, L. - Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2008
7. Dare, C., Eisler,I. - Family Therapy In: Handbook of eating disorders (ed.Szmukler, G., Dare, C., Treasure, J.), Editura Wiley, New York, 1995, pp.333-349
8. Enea, V., Dafinoiu, I. - Anorexia nervoasă. Teorie, evaluare şi tratament, Editura Polirom, Iaşi, 2012
9. F. Tury, I .Antal, B. Paszthy - Anorexia şi bulimia. Ghidul pacientului şi al
familiei, Editura Farma Media, Târgu Mureş, 2008
10. Gerler, E.E., Ciechalski, C.J., Parker, D.L. - Elementary School Counseling ina changing world, Editura Eric CAPS, Michigan, 1990
11. Harwood, M. - Psihologia copilului, Editura Polirom, Iaşi, 2010
12. Joia, O.D. - Psihosomatica între medicină şi cultură, Editura Paideia,Bucureşti, 2005
13. Marinov, V. - Anorexia, o stranie violenţă, Editura Trei, Bucureşti, 2011
14. Marinov, V. - Anorexie, adicţii şi fragilităţi narcisice, Editura Trei, Bucureşti,2011
15. Meyers, E. J. - Empowerment for later life, Editura Eric CAPS, Michigan,1990
16. Minuchin, S. - Families and family therapy, Cambridge, Editura HarwardUniversity Press, Massachusetts, 1974
17. Mogoş, V.T. - Cum slăbim? Cum ne îngrăşăm?, Editura Sport-Turism,Bucureşti, 1992
8/10/2019 Anorexia-o stranie violenta. Implicatii in educatie
http://slidepdf.com/reader/full/anorexia-o-stranie-violenta-implicatii-in-educatie 78/78
Anexa 4
18. Schelotto, G. - Foamea ucigaşă. Bulimia şi anorexia. Două povestiri
adevărate, Editura All, Bucureşti, 2012
19. Treasure, J. - Anorexia nervosa: a survival guide for families, friends and
sufferers, Editura Hove Psychology Press, UK, 1997
20. Vine, P. - Families in pain, Editura Pantheon Books, New York, 1982
Resurse internethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anorexie_nervoas%C4%83http://www.eating.ucdavis.edu/speaking/told/anorexia/index.htmlhttp://www.ericksoninstitute.it/en/58/newsletter/anorexia-and-bulimia-nervosa-the-hypnotic-treatmentEmma Johnnes from The Daily Mail Published: 10:37 GMT, February 24, 2014.