Igiena aerului 4

7/29/2019 Igiena aerului 4

1/49

rNTH[){}{"ldlllRIiIgiena reprezintl qtiin{a sau ramura qtiin}elor medicale carese ocupd cu pdstrarea qi promovarea sdndtSlii. Sdndtatearecunoagte mai multe definilii dar poate cea mai buni este cea aOrganiza\iei Mondiale a Senetetii (O.M.S.) care afirmd cdSdndtatea este integritatea frzicd, psihicd qi socialS aindividualului qi colectivita{ilor. Din aceastd definilie se poatevedea c[ Sdndtatea. nu este echivalenti cu lipsa de boal6 sauinfirmitate ci mai mult dec6t ati.t sSndtatea este o noliunetridimensionala atdt fizicd cdt qi mintal[ qi sociala. Sanatatea nuse adreseazd numai individului ci qi poate mai cur6ndcolectivitd\ir, ad, imbrdc6nd astfel alSturi de caracterul siubiologic Ai un caracter social pronunfat.Dealtfel, pornind de la aceastd definilie a sdnitdjii, putemafirma cd insdgi conceptul de Medicind s-a modificat. Medicina,astdzi este departe de a mai fi arta de a vindeca bolnavii, cigtiin{a de a p5stra, reda gi promova s[ndtatea sau cu alte cuvinteobiectul medicinii nu mai este boala ci sdn6tatea, boala nefiinddecdt un moment, de cele mai multe ori ffanzitoriu, in cadrulSSnatafii.Din acest punct de vedere trebuie spus cd Igiena a apdrutmai tdrziu dec6t medicina clinic[; dealtfel qi ast6zi prima sarcinda oricdrui medic este aceea de a ingriji pe semenul sdu bolnav.insaqi mitologia confirmd aceastd aser{iune; Hygea, zeilaSdnAtatii, este consideratd a fi fiica lui Esculap, zeul Medicinii.Se poate afirma c5 Igiena a apdrut c6nd omul a cunoscut cauzelebolilbr sau cu alte cuvinte, atunci cAnd medicina a trecut de lafazasa empiricd lafaza sa qtiinlific5.La inceput Igiena a apdrut sub forma combaterii Bolilormai ales transmisibile, fapt recunoscut qi aplicat qi astdzi qi de omare importan!6 in limitarea extinderii imbolnlvirilor, darinsuficient, deoarece mdsurile se luau abia dupd aparilia bolii.Un al doilea moment 1-a reprezentat acela al mdsuriloreare au dus la prevenirea apariliei bolilor, desigur mult maiimportante in pdstrarea s5n1tAtii qi care a condus la eradicareaunor boli (variola spre exemplu).in fine, astdzi ne gdsim in a trei a etapd, de dezvoltare a


2/49

Igienei aceea de perfeclionare a sdndtd\ii, astfel c[ omul sd fiedin ce in ce mai sdndtos qi el corespunde lozincii sus{inute deOMS ,,SdnState pentru toli p6na in anul 2000".Sdndtatea, ca qi boala, recunoa$te o serie de factori care odetermind sau o influenteazd; cu alte cuvinte noi putem vorbi deo etiologie a sdndtdtii, aqa cum vorbim de o etiologic a bolilor.Factorii etiologici ai sSndtalii pot fi impdrlili in douS: factoriinterni qi factori externi.

Factorii interni sau proprii organismului sunt reprezenta\iin primul r6nd de factori genetici, factori cu care ne naqtem, pecare ii moqtenim $i pe care ii transmitem descendenfilor noqtri.Astfel se cunosc o serie de boli genetice ca hemoglobinopatiilespre exemplu, dar factorii genetici nu sunt considerafi, cel pulinastdzi, ca factori determina[i ci mai ales ca factori favorizanlisau mai exact predispozan[i. Ca exemplu putem cita diabetul, oafec{iune care are indubitabil un factor genetic in producerea sa,dar care nu se produce dec6t in cazul c6nd apare osuprasolicitare a pancreasului din partea unui factor extern(consumul exagerat de glucide).Factorii externi sau existen{i in afara organismului se mainumesc qi factori de mediu sau ecologici (de la ecologie gtiinlacare se ocupd cu relaliile intre organisme qi mediul lorinconjurdtor). Cei mai mulfi cercetdtori consideri aceqti factoride mediu ca factorii determinanli ai sdn5ti{ii, de aceea qi Igienaare ca principal obiect de studiu factorii externi, ceea ce a frcutpe unii cercetdtori sd foloseascS alaturi de noliunea de lgien[ qidenumirea de Medicina Mediului sau Ecologie medical6,denumire folosita dealtfel in numeroase fdri.Factorii de mediu la rAndul lor pot fi clasificali din maimulte puncte 'de vedere. Astfel, ei pot n factori fizici eatemperatura sau radioactivitatea, factori chimici ca diverseleelemente chimice (oxigenul) qi substanfe chimice naturale sausintetizate de om (al c6ror num[r este din ce in ce mai mare),factori biologici ca bacteriile, virusurile sau parazi{ii gi in sfdrqitfactori sociali ca relaliile intre oameni dar qi acliunea oamenilorasupra factorilor de mediu.Factorii de mediu pot fi factori naturali ca aerul apa sau solul


3/49

sau pot fi factori artificiali, crea{i de om, ca imbrdcdmintea,locuinla gi din ce in ce mai mult alimentafia.Dar, poate ed, cea mai bun[ clasificare a factorilor demediu din punct de vedere al Igienei, este impdfitea lor infactori sanogeni qi factori patogeni. Factorii sanogeni sunt aceifactori care contribuie sau ajutd la suslinerea sdndta(ii in timp cefactorii patogeni sunt acei factori care iau parte la pierdereasdn[t61ii. Igiena trebuie sd cunoascd qi sb studieze deopotrivdat6t factorii sanogeni pentru a-i utiliza qi intdri sdn[tatea dar gifactorii patogeni 'pe care trebuie sd-i inl6ture sau mai exact s6-ilimiteze pentru a pdstra sdndtatea, intotdeauna omul a cdutat sdprocedeze in acest sens, dar uneori fdrd, voia sa sau chiarimpotriva voinfei sale, omul a ueat factori patogeni; qi cel maibun exemplu in acest sens il reprezintd fenomenul de poluare amediului, care a atins astdzi in unele locuri qi / sau in anumitemomente nivele destul de ridicate, foarte periculoase slndtafii.Acest fapt recunoscut astdzi in toatd lumea a dus OrganizaliaNafiunilor Unite sd elaboreze o serie de mdsuri concertate pentruproteclia mediului sub lozinca ,,Avem un singur pdmdnt(Stockholm 1952)".Dar ac{iunea factorilor de mediu qi in mod deosebit a celorpatogeni, depinde in cea mai mare parte de nivelul 1or. Astfel, laun nivel ridicat factorii patogeni din mediu pot conduce la deces,dar el cuprinde o mic[ parte din colectivitatea supusd acestorfactori. O parte mai numeroasi va fi reprezentat[ de cei careacuzd o formi acutd a manifestdrilor patologice, o parte qi mainumeroasd o form[ cronicd qi in fine, cel pu{in pentru anumilifactori (mai ales chimici) o incircare a organismului cusubstanla respectivd filrd a prezenta tulburi. De cele mai multeori in aceast[ ultimi situalie, acliunea va aparca mult mai tdrziusau se manifestd asupra descendenlilor populaliei expuse, ceeace este mult mai dificil de studiat qi' dovedit.Igiena insd trebuie sI cunoascd toate aceste forme demanifestdri patologice posibile pentru a institui m[surile celemai adecvate de prevenire gi combatere).

Pentru a rSspunde acestui deziderat Igiena trebuie sd aib6


4/49

la indem6n[ o serie de metode de studiat a factorilor de mediuarespectivi. Intr-adevdr aici pot fi incadrate o serie de metodeimprumutate din alte qtiinfe ca: metode ftzice ca termometria sauradiometria, metode chimice calitative, de determinare aprezen{ei unor substanle chimice sau cantitative de dozare aconcentraliei lor, metode Biologice de bacteriologie,virusologie, parazitologie, micologie qi altele prin care poatestudia calitatea factorilor de mediu. De cele mai multe ori acestemetode nu sunt efectuate de medici ci de specialiqtii respectivi(fizicieni, chimiqti, biologi) dar medicul trebuie sd le cunoascdpentru a interpreta, rezultatele oblinute qi sI qtie sd cear6 lanevoie ce metode trebuie aplicate.Igiena trebuie insi sd posede o serie de metode prin care sdconstate influenta factorilor de mediu asupra organismului umanmetode utilizate de data aceasta de cdtre medici. Aici putemincadra: metode clinice de examinare a unui (unor) subieclipentru punerea unui diagnostic. Aceste metode nu au ins6 mareimportanfd deoarece, ele intervin, de cele mai multe ori dupdaparilia bolii c6nd mdsurile de prevenire au o valoare redusS,metode paraclinice de investigare aa cele hematologice,enzimologice, biochimice qi altele cu valoare mai mare,deoarece ele pot ardta modificSri preclinice, care preced apariliabolii iar m[surile aplicate sd fie mai eficiente in prevenireaapariliei bolii respective. $i in fine, metode epidemiologice,aplicate pentru prima datb in bolile transmisibile (ex. epidemii)qi care se adreseazdin primul r6nd colectivitSlilor. Acestea pot fitransversale cdnd, surprind situalia sdn6t6lii, colectivitalii la unmoment dat sau longitudinale c6nd urmdresc pe o anumitdperioadd de, timp aceastd situalie. Acestea din urml pot firetrospective, cAnd urmdresc sdndtatea colectivitalii in trecut sauprospective cdnd urm5resc s6n6tatea colectivitdlii inainte dinmomentul c6nd s-a inceput cercetarea. Desigur ca acestea dinurm[ sunt de preferat deoarece putem cunoaqte in acelaqi timp gicondiliile in care se desfrqoard viala colectivitlfii respective, pecare de cele mai multe ori nu le putem cunoaqte in studiileretrospective ceea ce se poate aduce o serie de elemente deinterpretare.


5/49

in acelaqi timp se mai folosesc Ai metode statistice saustatistico-matematice at6t pentru cunoagterea factorilor de mediuc6t qi pentru cunoaqterea organismului uman care s5 ne aratedaca rezultatele oblinute sunt statistic semnificative qi pot filuate in considerare ca atare.in fine, se mai pot folosi metode experimentale pe animalede laborator puse in condiliile existenfei organismului umanpentru a urmdri reacliile lor qi a le transpune la om bineinfelescu corectivele necesare reprezentate de reacfiile diferitelor speciide animale.in acelaqi timp sdnitatea populafiei poate fi urmdritdprintr-o serie de indicatori rezultatri din activitatea curentd aorganelor sanitare. Aceqti indicatori pot fi indirecli camortalitatea sau numdrul deceselor pe o anumitS perioada detimp raportate la numdrul populaliei sau morbiditatea respectivnumdrul imbolnivirilor pe o anumitd perioadd de timp raportatela num[rul populaJiei. AtAt mortalitatea cdt qi morbiditatea pot figenerale c6nd cuprind numdrul total al deceselor sau bolnavilorindiferent de afecliune sau specifice c6nd se adreseazi unuianumit grup de afecfiuni ca bolile transmisibile, bolile cronice,bolile degenerative etc. sau chiar unei anumite afec{iuni catuberculoza, diabetul, bronqite qi altele.in afara acestor indicatori indirecli care arata gradul desdndtate al popula{iei prin inversul ei, pierderea sdndtSlii, avemqi o serie de indicatori direcfi ca longevitatea sau speranfa devia!6 care binein{eles este cu at6t mai mare cu cdt populalia estemai sdn[toas6, dezvoltarea frzicd gi neuropsihicd a copiilor qitinerilor care de asemenea este in rela{ie directd cu sdn[tateacapacitatea de muncd qi altele asemenea care poate au oimportanld mai mare dec6t indicatorii indirecli.

Pe baza acestor indicatori Igiena elaboreazd o serie demisuri de intlrire a s[ndtdtrii, mSsuri care pot fi impar,tite deasemenea in 2 categorii: mdsuri preventive qi mdsuri corective.Primele sunt reprezentate de. mdsurile care se iau inainte deaparilia unei (unor) afecfiuni tocmai pentru a nu se declanqaimboln[virea. Misurile corective sunt acelea care se iau dupd cea apdrut imbolnivirea respectiv[. Acestea din urmd sunt insd


6/49

mult mai costisitoare qi au o eficienld mai redusd fald de celepreventive.M6surile preventive se pot impdrli in mdsuri medicale carese efectueazd de cdtre medici qi mdsuri nemedicale aplicate deal1ii. Ca mdsuri medicale se pot cita vaccindrile efectuate deorganele medicale pentru intdrirea capacitdtrii imunobiologice apopulafiei, controalele medicale la angajare efectuatemuncitorilor pentru a selecliona pe cei mai potrivili activitalilorcare vor fi desfrqurate fard pericol pentru sdnitatea celorangajaf\ controale medicale periodice pentru depistare din timpa oricdror modificdri in sSndtatea muncitorilor qi nu numai,pentru luarea de mdsuri care sd nu ducd la imbolndvireaacestora; dar poate cd cea mai important[ mdsurd medicalSspecificl Igienei constd in elaborarea de norme sanitare saudispozilii care stabilesc anumite limite a factorilor de mediupentru a nu fi nocivi fala de sindtatea popula{iei. Asemeneanorme sunt de cele mai multe ori limite superioare sau con-centrafii maxime admise, care nu pot fi depdgite pentru a nudeveni nocive (exemplu concentralia maximd admisd a oxiduluide carbon din aerul atmosferic sau a unor locuri de munca) darpot fi tot atdt de bine qi limite inferioare (concentrafii minimeadmise) sub care nu poate cobori, un anumit factor de mediupentru a nu fi nociv (e*. cantitatea de proteine necesareorganismului pentru a se pdstra sdndtatea) gi exemplele pot fimultiplicate nelimitat. Aceste norme sunt de cele mai multe oridispozilii statale obligatoriu de a fi respe ctate.Mdsurile nemedicale efectuate de al1ii decdt medicii (ex.arhitecfi, ingineri, comercianli, primari etc.) au tocmai rolul de arealiza gi respecta normele sanitare elaborate de cdtre medici.Ele constau in respectarea normelor sanitare de calitate a apeidistribuite populafiei, de calitate a alimentelor comercializate pepta[d,, de construc{ie a locuinlelor sau instituliilor publice, etc.nerespectarea normelor conduce la sanclionarea .celor care auobligafia sd le realizeze qi / sau sd controleze respectarea acestornorme. Bineinleles cd qi organele sanitare au obligalia sdefectueze asemenea controale pentru a verifica dacd cei obligalisd efectueze asemenea controale o fac sau nu.


7/49

Desigur, c[ elaborarea acestor norme reprezintd un studiudeosebit de dificil; el necesitd cunoqtinfe aprofundate indomeniul respectiv, metode de cercetare cAt mai adecvateaplicate cu mare acuratele qi o interpretare corectd a rezultatelorobfinute. Multe din aceste norme sunt elaborate de organeinternafionale (ex. Organizalia Mondiald a Sin[t6fii) mai alessub formd de recomanddri, urm6nd ca diferite ldri sd le adopte infunclie de posibilitAtile lor concrete de realizare.Prin aplicarea acestor mdsuri de igiend s-au oblinut muta{iiimportante in, sdndtatea populaliei. Astfel, daci in trecutdominau bolile acute qi mai ales cele infecfioase (transmisibile)astdzi pe primul loc au trecut bolile cronice (mai alesdegenerative legate de creqterea speranfei de viala) grupare incare locul principal este ocupat de bolile cardio-vasculare, bolicare in {arile avansate dau singure peste jumdtate din totaluldeceselor, urmate de bolile neoplazice, dominate de cancerulbronhopulmonar, qi de accidente in special cele de circula{ie.Aceste mutafii aratd in adevdr eficienla mlsurilor sanitare carein trecut s-au adresat mai ales bolilor transmisibile qi acute. Seremarc[ in acelaqi timp noi aspecte de igienS qi epidemiologienecesar a fi cunoscute qi mai ales aplicate pentru a se acfionaeficient asupra noii patologii a sf6rqitului de mileniu (SIDA,hepatitele qi alte boli virale), precum gi a unor boli transmisibilein revenire: tubercrloza, rabia, holera etc.

Gdsind remedii impotriva acestora qi rcalizdnd eficientmetodele profilactice vom putea r[spunde dezideratuluipreconizat de OMS; ,,Sdn6tatea pentru tofi pAna in anul 2000".PTof. dT. SERGII] MANESCTJ


8/49

A. I{il I1NA h,ll1D{lit.[] [I" iil}I['NA AE[{tJLT]i1. Compozifia chimicd a aerului gi ac{iunea sa asupraorganismului.Aerul reprezintd, probabil cel mai important factor demediu. El este indispensabil viefii; fafi aer organismul umannu poate supravielui mai mult de c6teva minute, in timp cefard apd poate trdi c6teva zile iar fard alimente chiar cAtevasdptdmAni. Cantitatea de aer de care are nevoie organismuluman in timp de 24 de ore este echivalentd ct 12-14 m3 , in timpce nevoia de apa se cifreazd la 2-3 litri iar cea de alimente lanumai I Kg. in fine, aerul cu toli componenlii sai trece prinpl5m6ni direct in s6nge iar de aici se rispAndegte in totorganismul, in timp ce componen{ii apei gi alimentelor trec printubul digestiv in ficat , organul prin excelenlI de detoxifiereceea ce reduce pericolul pe care unii componenli i-ar reprezentapentru organismul uman.Dupd cum se qtie aerul este un amestec de gaze in careconcentra\ia cea mai mare revine Azotului (78-79%) urmat deoxigen (20---2loh), de bioxid de carbon (0.03-0,04 yo), de ozongi alte gaze nobile sau rare (argon, cripton, xenon qi altele) inconcentralie de numai 0,01 o/o, de pulberi, germeni, vapori deapd, etc.in procesul respira(iei aerul suferd modificari importanteqi anume oxigenul scade in aerul expirat la 16 - 17% iarbioxidul de carbon cregte la 3-4 o/o; numai azotul rimdneneschimbat pentru care a fost recunoscut ca un gaz areactiv. $itotuqi azotul nu rdm6ne fdra nici o influenld asupraorganismului .Aceasta are loc in deosebi in condiliile cregteriipresiunii sale parliale in condiliile cobordrii sub nivelul m6rii.Din acest punct de vedere se cunoagte cd presiunea pa(':ialita unui gaz este egalS cu concentralia sa inmullitd cu presiuneaatmosfericd totul supra 100 (c x PA/l00).in aceastd formuli se poate vedea c[ atdt cregtereaconcentraliei c6t qi cregterea presiunii atmosferice duc lacreqterea presiunii parliale qi binein{eles invers scdderea


9/49

concentraliei ca qi a presiunei atmosferice duc la scddereapresiunii par{iale a gazului respectiv. Or, aga cum am vdzut,concentralia azotului in amestecul de gaze care formeazd aerulnu suferi in general modific[ri, de aceea creqterea presiunii saleparliale se datoreqte numai cregterii presiunii atmosferice care serealizeazd prin coborArea sub nivelul mdrii. La fiecare 10 mad6ncime presiunea atmosfericS creqte cu o atmosferd. OmulsuportE in general o creqtere pAnd la 5-6 atmosfere pe timpscurt.Odata insd cu creqterea presiunei atmosferice la cobor6rea subnivelul mdrii creqte qi presiunea par\iald a gazelor din aer,,oxigenul se fixeazd pe hemoglobina, iar bioxidul de carbon intrdin sistemele tampon, numai azottl ca gaz areactiv se dizolv[ insAnge qi neintr6nd in nici o combinalie se frxeazd in lipide inspecial in fesutul adipos qi lesutul nervos (bogat in fosfolipide)determin6nd ceea ce se numeqte naeroza hiperbar[ sau beliaadAncurilor.Aceastd tulburare evolueazS in doud etape gi anume: oetapd de excitatie caracterizatd prin hiperreflectivitate,hipercardie, hiperpnee, bund dispozilie, care se transform[ in adoua etapi d; inhibilie caractirizatd prin hiporeflLctivitate,hipocardie, hipopnee, adinamie, lipotimie qi chiar deces.De aceea persoanele care prin profesiunea lor (scafandri,chesioneri, cei din submarine si allii) sau cei care practicdsporturi nautice submarine (scafandrii autonomi) cel mai adeseatrebuie s[ cunoasc[ bine aceste simptome pentu a se putea oprila timp in momentul scufunddrii gi a nu ajunge la praguri nocivedeosebit de periculoase.Dar, acliunea nocivd a azotului nu se limiteazd numai lacobor6rea sub apd, ci qi la revenirea la suprafa!6. fn acest caz areloc o scddere a presiunii atmosferice qi ca urmare gi a presiuniipa(iale a azotului care trece din starea sa dizolvatS in cea de gazeliminAndu-se la nivelul pulmonului.Dar dacd viteza de reducere a presiunii parfiale a azotuluieste mai mare dec6t viteza de eliminare a sa prin procesulrespirafiei, azotul gazos r6m6ne in sdnge qi poate produceembolii gazoase grave, chiar mortale dacd se realizeazd, la


10/49

nivelul creerului, cordului sau pulmonului.Pentru evitarea acestei situafii este necesar ca revenirea lasuprafala s5 se rcalizeze lent sau mai exact in trepte astfel incdt

sd se reducl ad6ncimea la care s-a ajuns la jumltate, loc in carese va face o pauzd pentru eliminarea azotului gazos din s6nge,apoi iar se continul revenirea p6nd la jumatatea addncimii lacare s-a ajuns qi se face o noui pauzd p6nd se ajunge la suprafalaapei.

Trebuie spus insi ca producerea unei embolii gazoase esteprecedatd de unele semne cunoscute sub denumirea de semnepremonitorii cum ar fi dureri articulare, dureri musculare,hiperestezia cutanatd, etc. care avertizeazd producerea embolieiqi singura evitare a producerii acesteia se rcalizeazd princobor6rea din nou la ad6ncime cu redizolvarea azotului.in ultimul timp in vederea prevenirii acliunii nocive aazotului s-a trecut la inlocuirea acestuia cu heliu in amestecul degaze care formeazd aerul administrat scafandrilor sau celor carecoboar6 sub nivelul mbrii. De asemenea persoanele care prinprofesiunea lor lucreazd la ad6ncimi mari sau care practicdsporturile sub nivelul mdrii sunt supuse unui control medicalinilial fiind eliminali cei cu tulburlri cardio-respiratorii,nervoase, obezii care pot fixa cantitali mai mari de azot. Deasemenea se efectueazd acomodare la adAncime prinantrenamente in acest scop.Cel de al doilea gaz ca qi concentrafie in amestecul de gazecare formeazd aerul este oxigenul. E,l este poate gazul cel mainecesar organismului uman; acliunea sa se manifest6 prin

scdderea presiunii sale pa(iale. Desigur aceasta s-ar puteaproduce prin scdderea concentraliei sale din aerul atmosfericdatorit[ consumului mare de oxigen prin respiralia oamenilor qianimalelor ca qi prin arderile de orice naturd care se petrec inprezen\a oxigenului.$i totuqi concentrafia oxigenului nu scade datoritdfenomenelor de fotosintezd de la nivelul plantelor care ftxeazdbioxidul de carbon qi elibereazd oxigen. De aceea ca qi in cazulazotului gi in cazul oxigenului fenomenul care duce la scddereapresiunii parliale a oxigenului este rcprezentat tot de presiunea


11/49

atmosfericd, dar in sens invers, respectiv scSderea presiuniiatmosferice in caztl ridicdrii de la suprafala solului. $i in acestcaz la fiecare 10 m presiunea atmosferici scade cu 1 mm demercur. Ca urmare a sc[derii presiunii pa(iale a oxigenului areloc apari{ia unei hipoxemii si unei hipoxii consecutive cu toatdgama de tulburdri produs[ de reducerea cantitdlii de oxigenfixatd de hemoglobina la nivelul lesuturilor.In aceste condilii pot apdrea sindroame diferite qi anumer6ul de munte si rdul de altitudine.Rdul de munte apare in cazul ascensiunii pe munte, maiales la persoanele neiniliate gi apare de la 2500-

3000 m. Elconstd din oboseald prematurd creqterea frecvenfei pulsului,cregterea frecven{ei qi amplitudinii respiratorii, cefalee, vertijeqi chiar lipotimie. Desigur ca toate aceste simptome pot fiatribuite hipoxiei, dar dac[ in loc sa ascensiondm pe munte neridic[m cu un balon la aceeaqi altitudine se constata ca nu aparenici un simptom ceea ce arata cd organismul face fald hipoxieiproduse. Explicalia acestui sindrom constd in faptul ciascensiunea pe munte conduce la un consum crescut de oxigendatorit[ efortului muscular produs qi care rnai ales in condiliilescdderii presiunii pa(iale a oxigenului poate conduce cdtre odatorie de oxigen a organismului care ascensioneazd.In aceste condilii apar unele contraindica{ii la ascensiuneape munte din partea celor cu insuficien{e respiratorii,insuficien{e cardiovasculare, persoanele cu un grad de anemieavansat[ qi binein{eles toate persoanele neantrenate. Prinantrenamente tulburirile respective pot fi intdrziate giascensiunea se poate efectua frrd tulburdri chiar la altitudinimari.De asemenea persoanele care trdiesc in mod obignuit laaltitudine mare aa cei din masivul Himalaia sau din Anziicordilieri sufer[ fenomene de adaptare nu numai funcfionale(creqterea numdrului de hematii qi a cantitalii de hemoglobina)ci qi morfologice prin formarea unui torace globulos care sIducd la cregterea capacitalii respiratorii gi suplinirea lipsei deoxigen.

Cel de al doilea sindrom este rdul de altitudine, care apare

11


12/49

in cazul ascensiunilor cu aparatele de zbor la peste 6-7000 maltitudine. El se caracterizeazd prin aceleaqi simptome ca qi rdulde munte la care se adaugd insd creqterea tensiunii arteriale,apari[ia de aritmii qi dureri precordiale, infundarea timpanului giscdderea acuit[1ii auditive, senzalii de grea\d gi vomd gi sedatoreqte sc6derii presiunii parliale a oxigenului cu hipoxemie qihipoxie consecutivl la care se adaugd qi scdderea fizicd, apresiunii atmosferice, zgomotul qi vibra{iile aparatului de zbor,golurilor de aer, etc. in acest caz o posibilitate de amendare aacestor simptome ar fi administrarea oxigenului sub presiune,dar ea devine insuficientd gi chiar periculoasd la altitudini de 12-13000 m la care zboarS aeronavele astdzi qi nu poate acoperitoate cauzele de ardtate mai sus. De aceea cel mai bun mijloc deprevenire a acestei tulburSri constb in presurizarea aparatelor dezbor. Ca urmare in aceste condilii nu mai apare nici ocontraindica{ie de utilizare a aeronavelor moderne in nici osituafie, atdt pentru persoanele s[ndtoase 'c6t gi pentru celesuferinde.in fine un ultim aspect il reprezintS cregterea presiuniiparfiale a bioxidului de carbon care nu este semnificativd lavaria{iile de presiune atmosfericd la concentra[ia foarte mici lacare se gdseqte in aer. in acest caz importanla acfiunii bioxiduluide carbon o reprezintd creqterea concentra{iei sale mai ales caurmare a unor procese de fermentalie produc6nd intoxica(ia cubioxid de carbon. Aceasta se manifestd de la concentra[ia de 3-4o/o,la care dupd cum se qtie bioxidul de carbon acfioneazd,caunexcitant al centrului respirator, cu creqterea frecvenlei qiamplitudinii respiratorii pentru cala 5-6 oA, sd apard extrasistole,dureri precordiale, hipercardie, la 7 -8 o/o respiralie de tip Chaine-Stokes, iar la 9-10 o/o, deces prin stop respirator. Intoxicalia deqipulin frecvent6 totuqi a fost descrisS in literatura de specialitatemai ales in fabricile de bere sau alte locuri cu procese defermentalie, precum qi in pdrlile declive ale solului (ffintdniaddnci) unde se acumuleazd bioxidul de carbon care este maigreu decdt aerul. Din aceastd cauzd, prezen[a bioxidului decarbon intr-o concentralie crescutd este consideratdmai ales ca opoluare a atmosferei dec6t ca influenfa uni factor natural al


13/49

compoziliei chimice a aerului.

2. Poluarea aerului qi acliunea sa asupra organismului qisanatSliiAqa cum am vdzrtt anterior poluarea mediului este astdziun fenomen din ce in ce mai frecvent. In cadrul acestei poluirise incadreazd qi poluarea aerului.Prin poluarea aerului in{elegem prezen\a in atmosferd aunor elemente in general strdine de compozitria naturald a aeruluiin care prin naturd 1oor, concentrafia in care se gdsesc qi timpulcit ac\ioneazd asupra organismului pot fi nocive producAndtulburdri in s[ndtatea persoanelor expuse qi / sau producdisconfort.Poluarea aerului poate fi produsd de o serie de factorinaturali care pot constitui surse de poluare. Astfel, procesul deerodare a solului poate produce poluarea aerului cu pulberilerezultate gi antrenate de curenlii de aer in atmosferS. Plantele qianimalele pot reprezenta o altd, sursS _de poluare cu polen pir,pene, puf qi altele asemenea care pot fi prezente in aer, Erupliilevulcanice pot arunca in atmosferS pulberi, gaze qi fum uneori incantitate mare la distan{e apreciabile qi cu persistenfdindelungatd. Meteorifii care odatd cu pdtrunderea lor inatmosferd sun pulveriza[i, constituie de asemenea elementepoluante ale aerului. Dar toate aceste surse naturale nu produc opoluare importantd gi mai ales cu efecte nocive, nedorite decAtrare ori asupra, organismului qi sandt6lii populafiei.Adevdratele surse de poluare ale aerului sunt reprezentatede sursele artificiale rezultate din activitatea social economici aoamenilor.

Aici pot fi incadrate in primul r6nd arderile de oricenaturS. Poluarea rczultatd din arderi imbracd diferite aspecte infunc{ie in primul rAnd de natura combustibilului care este ars.Din acest punct de vedere cel mai poluant este cdrbunele urmatde petrol $i pe ultimul loc gazele naturale. Cu c6t combustibilulrespectiv confine o cantitate mai mare de impurit6fi cu atlttnivelul polu[rii gi varietatea sa este mai mare.13


14/49

Un al doilea factor important al al poludrii produsi dearderi este reprezentat de cantitatea de oxigen utllizatd inprocesul arderii. In cazul unei cantitdli insuficiente de oxigennivelul poludrii este mai crescut qi compozilia acesteia maivariatd, in ceea ce priveqte numlrul de poluanfi. in general dinarderi rezulta ca poluanfi: oxidul qi bioxidul de carbon, oxizii desulf, oxizii de azot, pulberile, fumul, substanlele zise oxidante,hidrocarburi diverse qi altele asemenea.O a doua sursa importantd este formati din proceseleindustriale cele mai diverse in afara arderilor. Ele pot produceastfel o serie de oxizi de fier, de zinc, de crom, de nichel, decadmiu; de hidrocarburi, de clor de fluor, sub formd de gaze,vapori sau aerosoli. Cele mai poluante ramuri industriale suntsiderurgia, metalurgia neferoasS, industria chimic6, industriamaterialelor de construcfie, industria constructoare de maqini,industria forestierS, industria alimentara qi multe altele.Caracteristica principalS a acestor 2 tipuri de surse estereprezentatd de poluarea limitatd la un teritoriu in jurul surseirespective, de obicei bine delimitat, qi mai u$or de studiat.Cea de a trei sursd important[ este reprezentatd detransporturi de orice fel. in primul rAnd transporturile feroviarecare in trecut au reprezentat o sursa puternicS, dat care astdzi caurmare a inlocuirii locomotivelor cu aburi, respectiv cdrbuni culocomotive Diesel, electrice a dus la eliminarea aproapecompletd a acestei surse. De asemenea transportul aerian deqipoluant totugi datoriti unor culoare bine stabilite de zbor are oextindere limitatd ca qi transportul naval care se realizeazd maiales in zonele portuare qi imprejurimile lor.Rdm6ne insd ca poluant principal transportul rutier in careautovehiculele reprezintd sursa cea mai importanti. Rezultd oserie de poluanli din care cei mai cunosculi sunt oxidul decarbon, mai ales atunci cdnd motorul merge, maqina st6nd peloc, plumbul utilizat ca antidetonant pentru benzinelesuperioare, hidrocarburile policiclice aromatice, oxizii de azot,pulberi, mai ales la motoarele Diesel etc. In general motoarele in2timpi sunt mai poluante dec6t motoarele in4 timpi.Se inlelege cd in cazul transporturilor poluarea este


15/49

diseminatS pe suprafele mari, mai ales in interiorul oraqelor qimai dificil de urmdrit gi studiat.in -u.e, se poate afrcma c5 poluanfii atmosferici pot fi dedoui tipuri gi anume: pulberi sau aerosoli in care mediuldispersat este gazos, respectiv aerul iar faza dispersati solid6,respectiv pulberea, qi gazele in care atdt mediul dispersat cat qifaza dispersatd sunt gazoqi.Aerul are capacitatea de a se debarasa de poluanfiiconfinufi, proces cunoscut sub denumirea de autopurificare.Autopurificarea aerului se realizeazdin mare prm 2 mecanismegi anume sedimentarea sau depunerea poluanfilor care seadreseazd mai ales aerosolilor care in funcfie de m[rimea qigreutatea lor se depun qi ies din masa aerului gi difuzia saudispersia prin care poluanlii se amestecd in masa aeruluireduc6ndu-qi treptat concentralia. Acest din urml mecanism seadreseazd in primul rand gazelor.

Se cunosc ins[ o serie de factori care contribuie in moddecisiv [a procesul de autopurificare. Dintre aceqti factori poatefactorii meteorologici sunt cei mai importanli. Astfel, diferen{elede temperatura creiazd, ctrenti de aer care pot fi de 2 feluri:verticali si orizontali. Curenlii verticali iau na;tere prinincdlzirea aerului de la suprafala solului aerul cald igi scadedensitatea gi se ridic[ in atmosferi antrenAnd toodat[ cu el qipoluanfii atmosferici c[tre straturile superioare ale acesteia qiprin aceasta reducerea concentrafie poluanfilor. Se int6mplSuneori ca in straturile superioare ale atmosferei sa se g[seasciun aer mai rece decdt in cele inferioare, ceea ce da nagtere unuicurent invers de sus in jos fenomen cunoscut sub denumirea deinversie termic[. Acesta, ca dealtfel qi aerul stagnant, completin nemiqcare este un fenomen meteorologic nefavorabilautopurific[rii aerului, situafie in care poluanlii in loc sd sedisperseze se concentreazd la nivelul de producere sau mai exactla suprafala solului.In ceea ce priveqte curenfii orizontali, aceqtia iau naqtereprin diferenla de temperaturd a aerului de la nivelul solului qtantreneazd deopotrivd poluanlii atmosferici c6tre direclia dedeplasare a lor ceea ce de cele mai multe ori este un element

15


16/49

favorabil autopurificarii aerului, dar uneori prin aceastddeplasare pot conduce poluanlii de la locul producere cdtre ozond locuita determin6nd actiunea poluanfilor asupra populalieiexpuse. Un alt fenomen meteorologic important estereprezentat de precipitalii ploaie sau zdpada. Acestea ajut[aulopurificarea aerului antren6nd odatd cu pic6turile de api, gipoluanlii prezenli in atmosferi pe care ii depun la sol. in schimbumiditatea crescutd a aerului qi mai ales ceala impiedic[dispersia poluanlilor concentrdndu-se asupra solului qi apare caun fenomen nefavorabil autopurificdrii aerului.Un alt grup de factori importanli implica{i inautopurifi carca aerului este format din caracteristicilegeomorfologice ale solului. Astfel zonele ridicate inalte alesolului care ingdduie o bun[ circulalie a aerului rcprezintdfactori favorabili procesului de autopurificare spre deosebire dezonele declive cobor6te ale solului in care miqcirile de aer suntlimitate qi nu permit o dispersie a poluanfilor, care seconcentreazd, in aceste zone in care pot chiar persista un timpindelungat cu acliune puternicd asupra popula{iei expuse.In fine, tot aici putem incadra qi suprafe{ele de apd careprin evaporare cresc umiditatea aerului sau prin vaporii de apddin aer constituind nuclei de condensare qi antrenare la sol apoluanfilor atmosferici.Un alt element important este reprezentat qi de zoneleverzi sau perdelele de plante care constituie un obstacol in caleacirculaliei aerului duc6nd la reducerea fo4ei de miqcare qi caatare la favorizarea sedimentarii poluanlilor care in mare partesunt chiar relinuli pe frunzele arborilor respectivi conduc6nd lareducerea evidentS a nivelului de poluare a aeruluiUn ultim factor care de asemenea contribuie laaufopurificarea aerului este amenajarea teritoriului luAnd aici inconsiderare aqezarea unitAlilor industriale fata de zonele locuite,fa1[ de direcfia curenfilor de aer, de distanla intre aceste unitaligi locuinlele populaliei, direclia arterelor de circulafie qimirimea 1or, etc.

Capacitatea de autopurificare a aerului, de debarasare apoluan{ilor pdtrunqi in atmosfer[ a avut o mare importanla in


17/49

trecut c6nd cantitatea de poluanli era redusS, dar odatd cucreqterea nivelului de poluare aceastd importan\d a sc[zut incAtastdzi nu trebuie sd ne bazdm at6t de mult pe autopurificare cAtmai ales pe proteclia cerului fa\d, de fenomenul de poluare,aceasta cu at6t mai mult cu c6t aldturi de creqterea nivelului depoluare a crescut si diversificarea poluan{ilor qi ca atare giac{iunea 1or asupra organismului.Acliunea aerului poluat asupra organismului qi sanata{iieste in func{ie de o serie de factori care in mare pot fi imparfiliin factori care fin de poluanfi qi factori care {in de organismuluman.

l) factorii care lin de poluanli sunt reprezentan\i in primulr6nd de natura poluanlilor. Sub acest aspect, se qtie ca prinstructura lor chimicd sunt poluanfi mai nocivi, mai activi inacfiunea lor asupra organismului qi poluanli mai pufin nocivi.2) tJn alt factor important este concentrafia in care segdsegte poluantul: in general cu c6t concentra\ia poluantului estemdi mare cu at6t qi acfiunea sa este mai puternicd qi bine inlelesinvers.3) Deqi nu line propriu zis de poluant, un factor deosebit ilreprezintd gi timpul de ac(iune, cu c6t acest timp este maiindelungat cu atat acfiunea nociva a poluantului este maiputernica.4) Num[rul poluanlilor prezenli concomitent in atmosferareprezintd un alt factor care trebuie luat in considerare. Aqa cumam vdztt deja foarte rar g[sim un singur poluant, de cele maimulte ori chiar aceiaqi surs[ produce un numir mai mare depoluanli iar numdrul acestora creqte in cazul prezen[ei maimultor surse de poluare. in condiliile prezenlei mai multorpoluanli se pot produce doua fenomene qi anume: ca poluanfiirespectivi sa aib[ o acliune antagonica qi sd se anihileze unii peal1ii, fapt mai rar intdlnit sau sd aclioneze sinergic asupraorganismului gi sa se poten\eze reciproc, situafie mai frecventint6lnit[. Cel mai adesea din acest punct de vedere apareacliunea de sumare respectiv acfiunea fiecdrui poluant in partesd creascd in func{ie de numdrul lor in atmosferd. In cazul a 2poluanli ac{iunea fieclruia sd creascd de 2 ori, in cazul a 3

17


18/49

poluanfi, acliunea fiecdruia si creasca de 3 ori. Dar, apar situaliide potenlare c6nd ac{iunea fiecdrui poluant din complexul depoluanli prezen[i concomitent sd creascl mai mult decAt sumalor, poate chiar egal cu produsul 1or. in aceast[ situalie prezen[aa 2 poluanli poate face ca ac{iunea fiecdrui dintre ei sd creascdde 4 ori iar in cazul a 3 poluanli ac{iunea fiec[ruia s[ creascd de9 ori; ceea ce reprezintd un, fenomen mai grav, dat mai rarintAlnit.5) in fine, un a\t, factor care influenfeaz[ ac{iuneapoluanfilor este reprezentat de prezenla aceluiaqi poluant in maimulli factori de mediu (exemplu at6t in aer, dar qi in apd inalimente qi chiar la diferite locuri de munca). Se inlelege cd inacest caz poluantul respectiv pdtrunde in organism prin maimulte c[i (respiratorie, digestiv[, cutanatd) ceea ce duce lacreqterea concentraliei sale in organism qi la creqtereaconcomitent[ a ac{iunii sale nocive asupra organismului qisandtalii.

Cea de a doua grupd de factori care fin de organismuluman este reprezentatd, in primul r6nd de v6rsta persoanelorexpuse. Este mai ales cdzui copiilor, care sunt mult maisensibili decdt organismele adulte. De aceea qi cele mai multecercet[ri privind ac{iunea aerului poluat se efectueazd pe copii.O sensibilitate mai mare o prezintS qi persoanele in vdrstd, dar inacest caz trebuie bine cunoscut qi trecutul persoanelorrespective, mai ales in ceea ce priveqte expunerea profesionalacare in mod obligatoriu trebuie luatd in considerare.[Jn alt factor important care depinde de organismul umaneste reprezentat de sex. In aceast[ privin]5, deqi femeia esteegal[ cu bdrbatul trebuie cunoscut cd femeile sunt mai sensibilela poluarea atmosfericS mai ales in anumite momente fiziologiceca: graviditatea, alSptarea gi chiar in timpul menstruafiei.O sensibilitate mai mare fala de poluare atmosfericd oreprezintl qi persoanele suferinde mai ales de insuficienle renaleinsuficien{e hepatice, insuficienje respiratorii.Activitatea fizicd intensS poate constitui gi ea un factor decreqtere a sensibilitalii organismului datoritd faptului cd intimpul desfrqurdrii acestor activitdli creqte frecven{a respirafiei,


19/49

cre$te frecvenla circulaliei sAngelui ceea ce duce implicit lacreqterea cantitetii de poluanli care pdtrund in organism inaceiaqj perioadd de timp,In fine, tot intre factorii care depind de organismul umanputem incadra oboseala frzicd, care reduce rezistenlaorganismului, alimentalia insuficienti qi/sau desechilibratd maiales in proteine obiceiul fumatului, a con sumului de alcool qichiar al unei sensibiliteti individuale proprii anumitor persoane.Desigur c6 multitudinea poluanfilor care pot fi prezen{i inatmosferi a condus la elaborarea unor clasificdri a acestora. Secunosc in general mai multe clasificdri in funcfie de originea lor;de natura lor, de compozilia lor chimicS, de structura lor fizicd'etc., dar poate cea mai bund clasificare este cea a "OrganizafieiMondiale a Sdndt[tii" care clasificd poluanlii atmosferici dupdacliunea lor in:poluan{i iritan{i ca pulberile, oxizii sulfului, oxiziiazotului, substanfele oxidante, etc.

- poluanli fibrozan\i ca pulberile;- poluan[i aleryizan]i mai ales organici ca: polenul, pufulpdrul dar qi anorganici;poluanfi asfixianli ca oxidul de carbon, acidulcianhidric amoniacul.- poluanfi toxici mai ales sistemici ca plumbul, fluorulcadmiul;

poluan!i cancerigeni ca hidrocarburile policiclicearomatic e, nitrozaminelc, cromul, nichelul, cadmiul;- poluan(i infectanfi ca bacteriile, virusurile.Sub acest aspect trebuie specificat de la inceput cd aceastdultimi categorie de poluanfi se deosebeqte net de celelalte qaseatit prin sursa de poluare, prin modul de transmisie c6t gi prin

mdsurile de combatere, fapt pentru care va fi tratatd separat subdenumirea de contaminare a aerului ca un capitolindependent.Poluanfii iritan(i gi ac{iunea lorCei mai importan{i poluanfi iritanli sunt, a;a cum am vdzutanterior pulberile, mai ales cele inerte, oxizii sulfului in specialbioxidul de sulf, oxizii azotului mai ales mono qi dioxidul de

19


20/49

azot ;i substantele oxidante.Pulberile care recunosc o provenienld multipld, pot ficlasificate din mai multe puncte de vedere dupd natura lor(organice sau anorganice), dup[ originea lor (naturale sauindustriale) dupa acliunea lor (toxice sau netoxice) etc. Oclasificare diferentiatd este ftcutE de frzicianul englez Gibs carele imparte in funclie de stabilitatea lor in atmosfer5 inurmdtoarele categorii :- pulberi mai mari de 10 pm care au o stabilitate mica imaer, sedimentAnd rapid dupl teoria lui Newton uniformaccelerat; e1e se mai numesc Ai pulberi sedimentabile.- pulberile intre 10 qi 0,1 pm cu o stabilitate relativ marein aer, sedimentdnd mai incet dupd teoria lui Stok uniform, ele

se mai numesc pulberi in suspensie.- pulberi sub 0,1 pffi, care teoretic nu sedimenteazdgdsindu-se permanent in aer conform teoriei lui Brown, intr-opermanenta migcare browniand; practic insd ele pot conglomeramoment in care se depun.Deqi aceasti clasificare nu are aparent nici o legdturd cumedicina, ea a fost adoptatd de medici deoarece dupd cum sepoate vedea din cele ardtate mai sus, pulberile mai mari de 10pm sedimentdnd rapid ies din atmosferd iar acliunea lor estelimitatd. De asemenea pulberile mai mici de 0,1 pm, fiindpermanent in miqcare pdtrund in pulmon odatd cu aerul inspiratdar se qi elimini in cea mare parte odat[ cu aerul expirat. Cu altecuvinte singurele pulberi care pot acliona evident asupraorganismului r6m6n cele in suspensie (intre 10 qi 0,1

pm),denumite si pulberi respirabile.Acestea sunt de altfel sipulberile care se reJin in cea mai mare parte in pulmon giaclioneazd ca atare.Acfiunea iritanta a pulberilor depinde insd de o serie defactori cum sunt: mbrimea pulberilor, care determind nivelul lacare sunt refinute, astfel cele mai miri de 10 pm se relin lanivelul narinelor prin mecanismul de filtrare prin periqorii nazaliiar cele mai mici de 5pm sunt cele care pltrund in alveole undesunt relinute si ac[ioneazd la acest nivel.


21/49

- forma pulberilor in sensul cd cele cu forme regulate,uniforme etc. sunt mai putin nocive dec6t cele cu formeneregulate, colluroase, cocciforme care sunt mai iritante prinleziunile pe care le produc asupra mucoasei respiratorii.- solubilitatea lor, in sensul cd cele solubile se dizolvd si caatare nu-qi mai manifestd efectul iritant, pe c6td vreme celeinsolubile raman ca atare qi acfioneazd ca un corp strdin iritantasupra mucoasei respiratorii. Refinerea pulberilor la nivelulmucoasei respiratorii variazd foarte mult fiind in funcfie de maimulli factori intre care numdrul pulberilor tipul de respiralie(nazalS sau bucal6) starea cdilor respiratorii (hipertrofiatd sauatrofiate) cantitatea de mucus prezentS la un moment dat.Mecanismele de retinere sunt in principal reprezentate prinimpact sau izbire (lovire) de perelii cailor respiratorii datoritdinerliei lor in condiliile modificdrilor de direclie a cdilorrespiratorii, ca qi miqcdrilor centrifugale curentului de aer carele confine prin schimbarea de calibru al cdilor respiratori qi infine datoritd sediment[rii lor ca urmare a micqordrii vitezeicurentului de aer pe mdsur[ ce patrunde mai ad6nc urmare acreqterii suprafelei patului respirator.Desigur ca nu toate pulberile sunt refinute, mai mult chiarqi o parte din cele relinute sunt ulterior eliminate, datoritdmiqc[rilor cililor vibratili care ca si o curea de transmisie conducpulberile in sens invers c[tre naso-faringe de unde sunt eliminatefie prin expectoralie, fie prin deglutifie. O bun[ parte dinpulberile refinute sunt insa preluate de macrofage care leinglobeazd qi le indeplrteazd c[tre ganglionii limfatici adiacenfi.Cele rdmase ili exercitl acliunea iritanta asupra ciilorrespiratorii intra qi extrS pulmonare provoc6nd inflamalii cucre;terea cantitAlii de mucus, expectoratie gi tuse.

Pe aceast[ inflamalie se grefeazd infeclii diverse produsechiar de germeni autohtoni ai cdilor respiratorii sau pdtrunsi dinafard odatd cu aerul inspirate la inceput apar infeclii acutebronqice, traheale, laringiene, transformate ulterior prin repetare,in infeclii cronice din care cea mai frecventd este bronqitacronicd qi care complicatd cu astm qi emfizern producecunoscuta bronhopneumopatie cronicd nespecifica

21


22/49

Desigur c5 mecanismul intim este ceva mai complicat fiindvorba deopotrivl de intervenfia unor factori interni (metabolici,hormonali, alergici) al5turi de factori externi ardta[i anterior(pulberi, germeni) dar gi gaze gi uneori factori climaticiadiacen!iBioxidul de sulf (SO) rezultat mai ales din ardereacombustibililor fosili (cirbune., petrol) care con{in sulf caimpuritate, dar qi din unele procese industriale (fabricile de acidsulfuric spre exemplu). Bioxidul de sulf, ca qi pulberile exercitdefecte iritante asupra cdilor respiratorii mai ales asupra cailorsuperioare. Aceasta datoritd gradului s5u mare de solubilitate inap6, respectiv a secreliilor cdilor respiratorii sau cu alte cuvinteaclioneaz6 chiar la locul de pdtrundere in aparatul respirator.Intr-o anumit[ mSsura poate produce leziuni si asupra cailorrespiratorii inferioare qi chiar la nivelul alveolelor pulmonaredaca se gdseqte adsorbit pe pulberi, pdtrunderea sa fiind de faptdeterminatl de mdrimea pulberii care il vehiculeazd,. In acestecondi{ii acliunea sa este mai puternicl iar consecinfele sunt multmai grave.In mod obiqnuit bioxidul de sulf produce o serie demanifestiri iritative ca saliva{ie abundenta, expectora{ie, tuse,spasme ale cdilor respiratorii cu dificultate in respiratie. Ca qi incazul pulberilor inflamalia produsd se complicS cu infecjii acuteqi cronice ajung6nd deopotrivd la bronqita cronic[ qibronhopneumopatie cronica obstructivd nespecificS.Concomitent acestor manifestari sub acfiunea bioxiduluide sulf se constatd qi pierderea mirosului qi a gustului, aparitriaunui oarecare grad de leucopenie qi inactivarea unor enzime curol in metabolismul glucidic;De asemenea unii cercetitori au descris qi aparilia insdngele persoanelor expuse a unei concentrafii de sulfi1i caindice al incircSrii organismului cu bioxid de sulf.Oxizii de azot rezultd, tot din arderea combustibililor dar latemperaturi mult mai ridicate indeosebi in cazul motoarelor cuardere internl a autovehiculelor dar qi din unele proceseindustriale.Din determindrile efectuate rezultd posibilitatea prezen{ei


23/49

diferililor oxizi ai azotului ca monoxidul, dioxidul,trioxidul,pentaoxidul de azot qi allii dar dintre aceqtia cei mai importan{isunt mono qi dioxidul de azot. Dealtfel, ca urmare a arderilorpropriu zise rezultd monoxidul de azot care insi in atmosferalibera in prezen[a oxigenului gi a radiafiilor ultraviolete dAnagtere dioxidului de azot De aceea in primele ore ale dimineliisau in zilele cu nor gi cer acoperit poate chiar predominamonoxidul de azot, pe c6nd in zilele senine cu soare puternic qila prdnz predominS dioxidul de azot. Faptul este importantdeoarece dioxidul de azot este de 4ori mai iritant decit mono-xidul de azot. Acliunea iritantd, asupra cdilor respiratorii esteasemdn[toare cu a bioxidului de sulf dar fiind mai pulin solubildioxidul de azot pdtrunde mai ad6nc in cdile respiratorii uneorichiar p6nd la alveole unde in concentratie mare poate produceedemul pulmonar acut.In general insl principalele simptomeconstau in hipersecretie, dificultate in respiralie p6n6 ladispnee, incetarea miqcdrilor cililor vibratili qi creqtereaagresivit[1ii germenilor. Chiar concentralii mici de dioxid deazot poate duce la infectii indelungate.In schimb, monoxidul de azot, deqi mai pulin iritant, are oacfiune toxicS in sensul combindrii cu hemoglobina gi form[riimethemoglobinei cu influenfe asupra transportului de oxigen qidetermin6nd fenomene asfixice mai ales la copii.Substanlele oxidante fac parte din aceeaqi grup6 depoluanli cu efecte iritante asupra mucoasei respiratorii. Ele aufost puse in evidenld in Statele Unite la Los Angeles.Pana laaceastd descoperire ozonul care se gdseqte prezent in straturilesuperioare ale atmosferei ca qi in locurile curate, nepoluate a fostconsiderat un indicator al gradului (nivelului) de puritate al aeru-lui. Los Angelesul este un ora$ recunoscut ca foarte poluat, maiales cu gazele de eqapament eliminate de autovehicule.Determindrile de ozon efectuate la Los Angeles au pus ins6 ineviden!6 concentra{ii crescute de ozon intr-o atmosferd poluat6.Bine6nleles cd s-a pus intrebarea cum este posibil sd se gdseascdprezent qi incd intr-o cantitate mare, unul din indicatorii de puri-tate ai aerului.Ulterior ?nsd s-a constatat ca este vorba de substante care

23


24/49

ca $i ozonul pun usor in libertate oxigen atomic. Acestesubstanfe au fost denumite ozonide( de la ozon) sau substanleoxidante (de la oxigenul pus in libertate). Formarea acestorsubstanfe este consecin{a acliunii radialiilor solare, mai alesultraviolete, care in prezenla oxizilor de azot, conduc prin reacliifoto-chimice la formarea acestor substan{e din unii produqirezultali din arderea hidrocarburilor in motoarele cu ardereinternd a autovehiculelor.

Ca acfiune asupra organismului aceste substante oxidantedeterminl fenomene iritante ca ldcrimare, salivafie, expectorafie,tuse, dispnee, duc6nd p6n[ la infeclii grave datoritd creqteriicapacitatii invazive a diverqilor germeni ca streptococii,pneumococii qi alli prezenli in ciile respiratorii.Poluanfii fibrozan{i qi acfiunea lorPoluanlii fibrozan\i sunt reprezentanli in primul rdnd depulberi qi sunt intdlnili mai ales in mediul industrial undedetermind frbroze, scleroze pulmonare denumitepneumoconioze, afecliuni care au fost considerate multa vreme

ca boli profesionale.Cu cdtva timp in urma o serie de cercetdtoriau descris in populalie prezen\a pneumoconiozelorneprofesionale; printre aceqtia a fost qi prof. N.G. Lupu care adescris asemenea scleroze in pulmonul copiilor din Turda pecare I -a caracterizat ca pllmdn imbltrflnit.Mecanismul producerii sclerozei pulmonare este deosebitde complex, fiind recunoscute p6ni in prezent, mai multe teorii.in linii mari insd are labaza solubilitatea redusd a acestor pulbericeea ce le conferi o persisten{d indelungatd in pulmon undeactioneazd, ca un corp strdin cu producerea de lesut deneoformalie in jur care std la baza formarii de micronuclei carecu timpul conflueaza ddnd naqtere la zone intinse de fibrozd cudificultali in respiralie mai ales in efort gi cu tuse.Pneumoconiozele neprofesionale au fost descrise lainceput mai ales in zonele aride datorate pulberilor de nisip(cuart) bogate in bioxid de siliciu care in mediul industrial daunaqtere silicozei una din cele mai grave boli profesionale. Dar qipraful de sol gi de stradS poate confine bioxid de siliciu


25/49

producend.pneumoconioze ca gi cel industrial. In plus mai suntcunoscute qi alte feluri de pulberi care determindpneumoconioze cum este praful de cdrbune care dd antracozacea mai frecventd pneumoconiozd neprofesionalS descrisd inc6de foarte mult timp de marele anatomo-patolog Policard lapersoane mai ales din mediul urban unde se folosea cirbunele casursa de incdlzire a localitdlilor.Poluan(ii alergizanfi qi acfiunea lorPoluanlii alergizanli sunt cunosculi de foarte mult[ vremefiind descriqi de diverqi cercetdtori. in marea lor majoritatestudiile efectuate au avut un caracter neunitar qi nu au incadratdiversele manifest[ri semnalate in patologia determinatd depoluarea aerului care are un rol major in declanqarea bolilor gicrizelor alergice. Poluanlii cu acfiune alergizantd pot fi incadraJiin pulberi Si gaze.Pulberile alergizante se impart in pulberi minerale gipulberi organice. Pulberile minerale cu rol alergic cele maicunoscute sunt cuartul si silicafii care provoacd pneumoconiozepe un fond de sensibilizare a organismului. De asemeneapulberile de beriliu, zirconiu, tunsten, cesiu qi zinc se considerla avea efecte alergice.Pulberile organice sunt considerate pe drept ca principaliifactori alergizanfi din atmostera poluatS. Aici putem incadra inprimul rdnd pulberile vegetale ca cele de ceai, cacao, turnesol,muqtar, cafea, etc. Foarte bine cunoscut este ricinul careprovoacS adev[rate alergii in masd ca cele de la Dieppe sauMarsilia din Franla, dar gi in Italia, Anglia, USA qi Africa deSud etc. Uneori qi tutunul poate declanga cize alergice caurmare a acliunii sale constrictoare asupra cdilor respiratorii.Tot ca alergizanfi organici sunt incadrate unele ciuperci caaspergilus, alternaria, penicilium, cladosporium, rugor qi alliicare se dezvolta pe pere{ii igrasiosi din locuinfe producdndfrecvent alergii respiratorii sau cutanate mai ales la copii.In fine, polenul unor flori, arbori sau graminee estebinecunoscut in declanqarea sezonietd a unor crize de astm.

Gazele alergizante sunt mai pulin bine cunoscute, totuqi25


26/49

divergi autori considerd cd insiqi bioxidul de sulf, oxizii de azotsau hidrogenul sulfurat pot produce manifestSri alergice.De asemenea se considerd ca alergeni substan{ele volatilecare intrd in componenla unor insecticide, detergenfi,medicamente sau mase plastice care pot constitui poluanliatmosferici.Cele mai frecvente manifest[ri patologice determinate depoluanlii alergizan\i sunt cele respiratorii ca rinita acutd qicronicS, traheita spasmodicS, astmul bronho-pulmonar, alveolitaalergic5. Tot aici putem in cadra gi unele manifestlri oculare cablefarita qi conjunctivita alergic6 sau cutanate (exeme,urticarie,prurit).Poluanfii asfixianfi qi acfiunea lorPoluan{ii asfixianli sunt mai pu{in numero$i dar unuldintre ei este foarte rdsp6ndit qi anume oxidul de carbon.Oxidul de carbon este un gaz ftrd gust, frrd miros, fErdculoare, fapt pentru care ac\ioneazd asupra organismului fErd aputea fi depistat prin organele noastre de sim!. Din aceasta cauzd,a mai fost denumit gi gazul perfid. Oxidul de carbon rezulti dinarderi cu o cantitate insuficientd de oxigen; el rezultd deci dinaproape toate arderile, indiferent de combustibilul folosit, dacicombustia nu este corespunzdtoare. Totugi cea mai mare can-titate de oxid de carbon este produsd de autovehicule.Ca acliune asupra organismului, oxidul de carbon secombind cu hemoglobina d6nd naqtere carboxihemoglobinei.Importanla fenomenului constd in faptul cd afinitateahemoglobinei pentru oxid de carbon este de 210- 240 de orimai mare decAt pentru oxigen. Aceasta arata cE chiar la concen-tralii mici de oxid de carbon in aerul poluat, acesta pdtrunzAndin pulmon qi apoi in s6nge se combind rapid cu hemoglobinasustrdgdnd-o combindrii sale normale cu oxigenul . Ca urmareapar fenomene de asfixie caracterizatd, prin tulbur[ri respiratorii,cardio-vasculare, digestive qi mai ales nervoase Gravitateaintoxicaliei depinde de cantitatea de oxid de carbon fixatd. inacest sens trebuie qtiut cI chiar in mod normal in s6ngele tuturoroamenilor se glsegte o oarecare cantitate de carboxihemoglobinaprovenitd din degradarea bilirubinei qi biliverdinei dar ea nu


27/49

depdqegte niciodatl L% din cantitatea totald de hemoglobina. Lafumdtori aceastd cantitate poate ajunge la 5-8o/o.Mentiondm cd primele simptome apar de la concentraliimai mari de 10oh. Ele constau din:simptome respiratorii ca creqterea frecvenfei liamplitudinei respiratorii qi chiar dificultate in respiralie.simptome cardio-vasculare ca creqterea frecvenfeipulsului, palpitalii, aritmii sau dureri precordiale,

- simptome digestive ca: greafS, vomi, inapetenla;i maiales simptome nervoase ca: cefalee, veftije, adinamie,somnolen{6, lipotimie p6nd la deces.Intoxica{ia acutd cu oxid de carbon este relativ rard; ea seintAlneqte mai ales in anumite medii de muncd (industrii) qinumai accidental sau intenfionat (sinucideri) in mediul de via{a.In ceea ce privegte intoxica{ia cronic[, aceasta a fostdescrisd in literatura de specialitate in anumite cazuri de la unelegospodine care folosesc in diferite scopuri (preg[tireaalimentelor, inc[lzirea apei sau chiar a locuinlelor) flacara liber[(aragaz). La unii agenli de circulalie in zone cu trafic intens sauchiar la persoane care aparent nu au venit in contact evident cusurse de oxid de carbon.Dar, importanfa poluirii aerului cu oxid de carbon constitocmai in influenfa pe care acesta o exercita asupra organismuluiexpus la concentralii reduse, sub l0% carboxihemoglobina.Astfel oxidul de carbon are efecte asupra sistemului nervosfdrd a produce leziuni propriu-zise. Aceste efecte au fostevidenliate prin modificdri ale electroencefalogrameiintovlrdqite de tulburdri ale memoriei, dificultate in calculematematice, modific[ri ale vederii gi altele.

O influen{I importantd o constituie acfiunea oxidului decarbon in concentralii mici dar prelungite asupra cordului. Acestlucru se datoreqte afinitalii oxidului de carbon pentrumioglobind cu producere de tulburdri de ritm cardiac eviden{iatepe electrocardiogramd datorate unor tulburdri de irigare cu singeal muqchiului cardiac care pot merge pAnd la favorizareacardiopatiei ischemice qi binein{eles a infarctului de miocard,

27


28/49

mai frecvent la fumltori.Oxidul de carbon exercitS unele efecte qi asupra unorenzime in deosebi asupra acelora, care intervin in metabolismullipidic cu creqterea cantitetii de colesterol qi producereaaterosclerozei.In sf6rgit o ac{iune deosebit de gravd a oxidului de carbon,este cea teratogend asupra frtului, oxidul de carbon strdbateplacenta pi produce o serie de manifestSri caracteristice ca

malformaliile congenitale in deosebi cardiace. Ele au fostobservate la copiii unor mame fum[toare la care se constatduneori qi naqteri premature sau insuficientd dezvoltare a copiilorin lungime sau greutate subnormal chiar in cazul unor naqterifiziologice. Nu este exclus nici avortul spontan.Poluan{ii toxici qi acfiunea lorPoluanlii toxici cu precddere cei ziqi sistemici respectiv cuac{iune electivd asupra anumitor sisteme sau organe. In aceastdgrupd sunt cupringi un numdr mare de substanfe qi al cdrornumir este in continu[ creqtere, dar cel mai important gi cu ceamai largi rdsp6ndire este plumbul produs de diferite proceseindustriale cu precSdere din metalurgia neferoasa ca gi deautovehicule care folosesc benzina etilat[.In atmosferS plumbul se elimini in mod obiqnuit subformd de vapori care insd condenseazd rapid dAnd naqtere la

suspensii care se depun pe sol. Unele cercetlri efectuate in acestsens in zonele din apropierea autostr[zilor foarte circulate aug6sit cantit6ti mari de plumb pe sol qi pe plante. Acelaqi lucru s-a constatat qi in jurul unor intreprinderi eliminatoare de plumb,ceea ce a fhcut pe unii autori sd recomande determinareaplumbului ca poluant al atmosferei nu in aer qi pe sol.Suspensiile ca qi vaporii de plumb prezenfi in atmosferipitrund in organism pe cale respiratorie. Plumbul, ca poluant,poate pdtrunde Si pe cale digestiva odata cu apa qi/sau alimentelecare conlin plumb. Deqi concentralia plumbului in aer este ingeneral mai mica dec6t in alimente, totuqi se acordd o. mareimportanfd acestei cai deoarece trece direct in s6nge in timp cein cazul alimentelor obligator trece prin ficat unde are locactiunea de detoxifiere care reduce de fapt cantitatea retinuta .


29/49

Cea mai mare parte a plumbului, pdtrunde in organism qise elimina prin urind de aceea determinarea plumburieiconstituie un indicator foarte bun de incdrcare a organismului cuplumb. Odatd pdtruns in organism plumbul se frxeazd in cea maimare parte (pand la90%) in oase de unde se' poate qi remobiliza.

O dovadd grditoare o reprezintd astfel qi constatarea fbcutdde mul1i autori care aratd cd pe misurd ce omul inainteazd invArst6, creqte qi cantitatea din organism.Din studii efectuate asupra unor persoane sdndtoase s-aajuns la concluzia cd plumbul, datoritd marei sale rlspAndiri inmediu, trebuie acceptat ca un element prezent chiar gi in zonenepoluate. In general femeile au o cantitate mai mica dec6tbdrbafii, de asemenea persoanele din mediul rural au mai pufinplumb in organism dec6t cele din mediul urban. In fine, fum[-torii con{in mai mult plumb decdt nefumitorii.Acceptdndu-se ca normald prezenla plumbului in organisms-a ajuns chiar la stabilirea unor concentrafii de plumb in sAnge(plumbemie) ca normal[ (sub 40 micrograme la 100 ml sAnge).Creqteri peste aceste limite sunt considerate ca incSrcari cuplumb a organismului gi cu semnificaJia unor expuneri cereprezinti riscuri pentru sdndtate. Tot ca un semn al inc[rc[rii cuplumb in afara creqterii concentra(iei plumbului in s6nge ilreprezintd qi prezenla sa in p6r gi/sau unghii constatate lapersoanele din zonele poluate cu plumb.

Ca urmare a incSrc[rii organismului cu plumb pot sd apardunele manifest[ri necaracteristice intoxicaliei cu plumb caanorexie, slabire in greutate, insomnie, iritabilitate, reducerealibidoului mai ales la barbali si numai o anchetd bine condusa qimai ales dozarea in asemenea aazuri a plumbului in s6nge qiurin[ poate s[ ne indrepte cdtre un diagnostic corect.Aldturi de aceste semne necaracteristice pot s5 apard giunele semne mai apropiate de intoxica{ia cu plumb. Altfel,plumbul aclioneaz[ asupra sintezei hemoglobinei cel pulin in 2momente importante: inactivdnd anumite enzime ca ,dehidrazaacidului delta aminolevulmic" cu eliminarea acidului respectivprin urina, unde poate fi pus in evidenla.De asemenea

inactiveazd sintetaza cu producerea de porfirine la inceput ca29


30/49

protoporfirine eritrocitare iar ulterior coproporfirine urinare.Actiunea se insoteste qi de o uqoard anemie.Paralel apare qi prezenla unor granula{ii in eritrocite cacorpusculii lui Heintz mai pu{in caracteristici c6t mai alesgranulatiile bazofile socotite de unii cercetdtori capatognomonice intoxicaliei cu plumb.O influenfa deosebitd o are plumbul asupra sistemuluinervos, observat6 mai ales de cercetdtorii americani la copii qidescrisd ca unele rSm6neri in urml a dezvoltdrii intelectuale sauarierafie mintal6. De altfel, influenla asupra sistemului nervoseste cunoscutd in intoxicatiile profesionale cu plumb care potmerge pAnd la encefalitd saturnind.In afara plumbului mai pot fi prezen[i ca poluanli toxici inaer gi florul care manifestd gi o acliune iritanta qi se fixeaza intesuturile dure (oase, dinfi) qi cadmiul prezent in fumul de tigaragi care se fixeazd mai ales in rinichi gi ficat, dar care vor fitratate mai pe larg la capitolul igiena apei.Poluan(ii cancerigeni qi ac{iunea lorPoluanlii cancerigeni au fost descriqi de asemenea caelemente prezente in atmosfer5 qi incriminafi in producerea maiales a cancerului bronhopulmonar, cea mai frecventd form6 decancer qi care se gdseqte pe primul loc in ceea ce priveqtemortalitatea neoplazicd. Aceastd Localizare apare mai ales inmediul urban decit in cel rural, mai frecvent la barbafi dec6t lafemei qi in mod deosebit la fumdtori, fumul de tutun putind ficonsiderat ca un poluant. Deqi din numdrul substan{elorconsiderate astdzi ca gi cancerigene numai o parte dintre acesteasunt definite ca sigur cancerigene intre care qi o serie depoluan{i prezen}i in aerul atmosferic. Poluanlii cancerigeni potfi categorisili in2 mai grupe: organici gi anorganici.Poluanlii cancerigeni organici cei mai bine cunoscufi sunthidrocarburile policiclice aromatice (HPA). Ele rezulti dinarderea incompleta a combustibililor hchizi qi solizi qi seintAlnesc adesea aderenli la suprafala particulelor solide foartefine (funinginea). Acliunea lor cancerigena este datd de prezenlaunor componenli ca benz(a)pirenul, benzatracenul, benzfluoro-antrenul qi allii care s-au dovedit a produce cancer cutanat la


31/49

animale ca urmare a unor aplicalii topice.Deqi concentra{ia acestor substanle in aer este in generalredusd (pico-grame pe metru cub de aer) inhalate in modcontinuu pot atinge chiar c6teva grame pe an, ele apar totdeaunaprezente in fumul de {igard gi se elimind in atmosferd mai alesprin gazele de e$apament ale autovehiculelor.Poluanlii cancerigeni anorganici cei mai bine cunoscutsunt arsenul,cromul, cobaltul, beriliul, seleniul, nichelul,cadmiul qi mai ales asbestul. Utilizarea din ce in ce mai mare aasbestului in ultimul timp a frcut ca qi concentralia sa in aerunde se gdseqte sub forma de fibre, si creasc6 foarte mult. Casurse de asbest cele mai frecvente sunt fabricile de asbociment,de rzolatori termici, de ventilatoare qi mai ales de frine pentruautovehicule care la r6ndul lor elimind permanent la fiecarefr6nare fibre de asbest in aerul atmosferic. Acfiunea asbestuluiin mediul industrial este bine cunoscut[ ddnd asbestoza, opneumoconiozd care foarte des se combind cu cancerul bronho-pulmonar.O serie de cercetdtori au remarcat la persoane din zonelepoluate cu asbest aparitria in pulmon a unor noduli cunoscu{i subdenumirea de corpusculi asbestozici care stau la baza formdriicancerului pulmonar cu localizare mai ales pleurala.(mezotelioame) datoritl afinitafli asbestului fata de seroase.Acfiunea poluanlilor atmosferici asupra populaliei a fostobservata la inceput in anumite condilii speciale ca sc[pareaunor poluan{i in atmosferd prin defecte tehnice industriale sau aunor situa{ii atmosferice deosebite ca inversarea termic5, calmulatmosferic qi altele descrise anterior.Astfel primul episod a avut loc in Belgia, pe Valea Meuseiin 1930, datoritl unor condi{ii meteorologice nefavorabile s-aconcentrat o mare cantitate de SOz gi fluor; ?n urmdtoarele zile aapdrut un numdr mare de persoane (peste 1000) cu tulburdrirespiratorii dintr-un total de 16.000 de locuitori expuqi gi 60 dedecese.Dar, poate cea mai tragicd situa{ie s-a petrecut la Londra in1952 cdnd pe o perioadd de 4 zile consecutiv a avut loc oconcentrare de SO2 qi pulberi cu afectarea unui numdr mare de

31


32/49

locuitori mai ales copii mici qi v6rstnici suferinzi de afec{iunicardio-respiratorii, soldate cu 4000 de decese. Din fericire inaceasti perioadl s-au frcut o serie de determindri de poluan{iatmosferici care au ardtat rela{ia intre poluarea crescutS inaceastd perioadd qi mortalitatea apdrutd imediat in populaliaexpus6 .(Fig. 2 )Aceste situalii urmate de altele asemenea (Mexic, ltalia,India, etc.) considerate ca accidente au atras atenliacercetStorilor asupra influenlei puternice a poludrii aeruluiasupra sdn[t[1ii gi au condus la efectuarea unor investigaliistatistice care au ajuns la concluziile prezentate anterior privitorla acliunea poluan{ilor din aer. In plus poluarea atmosfericdpoate s[ aibd qi unele efecte indirecte asupra populaliei prininfluen{I asupra altor factori de mediu cu efecte asupra sdnatatiisau disconfortul populaliei ;Un prim aspect in acest sens il reprezinti influenfa asupraunor factori climatici ca refinerea radia{iilor solare qi in primulr6nd cele ultraviolete ce favorizeazd apari\ia rahitismului lacopii. De asemenea poluanlii atmosferici pot reprezenta nucleide condensare pentru vaporii, de ap5, din aer ducdnd la creqtereaprecipitaliilor in zonele poluate ca gi la innour[ri mai frecvente.In plus, sunt relinute qi alte radialii solare ca cele calorice cuscaderea temperaturii aerului.O influen{d puternici o exercita poluanfii atmosfericiasupra plantelor qi animalelor. Astfel, la nivelul plantelor darmai ales a arborilor fructiferi, a coniferelor qi trandafirilor caresunt mai sensibili acfioneazd, impiedic6nd fenomenele defotosintezd care se traduc cu uscarea pomilor qi distrugereaflorilor producdnd unieori pierderi economice importante (vitade vie)


33/49

:)3

Frg.2.1 7 t4 21 28 5 12 t9 26 2 9 t0 23 30 0 13 20 27I{oiembrie 1956 Decembrie lanuarie 1957 FebruarieMortalitatea qi morbiditatea in raport cu poluarea aerului(Londra, 1956 qi 1957,dup[ A.E. Martin qi colab.)-

La animale, atAt cele s[lbatice dar mai ales cele domesticepot suferi aceleagi influente ca qi organismul uman. In moddeosebit insectele qi mai ales albinele sunt foarte sensibile qip[r[sesc dacdnu ajung sd fie distruse de poluarea aerului.O alt[ influenf[ de luat in considerare este cea asupraconstruc{iilor qi obiectelor, mai ales cele metalice care suntoxidate, erodate qi distruse intr-un timp relativ scurt. Cladirilesufera in mod deosebit influen{a poluanfilor atmosferici prinfenomene de coroziune qi degradare mai rapidd decat ceaprodus[ de factorii climatici.O serie de monumente istorice sauarhitectonice care au rezistat sute de ani ac{iunii factorilorclimatici sunt astlzi supuse degraddrii datoritd poluan{ilor deaer. (ex. Acropole qi alte vestigii ale istoriei).In fine, o serie de activit6li ale oamenilor ca aerisireainc[perilor, uscarea rufelor, luarea mesei in curte sau pe balconplimbari in parcuri sunt impiedicate de poluarea atmosfericd cuefecte nedorite de disconfort asupra populafiei din zonelepoluate.MIsuri de prevenire qi combatere a polulrii aeruluiDat fiind acliunea nocivd a poluanlilor atmosferici at6tdirect cAt qi indirect asupra populafiei s-au elaborat o serie demdsuri de prevenire gi combatere a poluSrii aerului, mdsuri pe

33


34/49

care le putem. impar{i in mlsuri medicale si mdsurinemedicale.Masurile medicale sunt acele. mlsuri care sunt elaborate qiaplicate de medici sau organele.medicale qi constau in primulr6nd in stabilirea unor limite sau concentralii maxime admise.Prin aceste concentratii se inlelege concentratia maxima care nuactioneaz[ nociv asupra organismului. Elaborarea lor necesitS

studii aprofundate pe baza unor observalii indelungate, a unorstudii statistice privind influenla asupra sanatalii populatieiexpuse qi investigalii pe animale de experien![ puse in aceleaqicondilii de poluare a aerului.In mod obiqnuit se stabilesc doud asemenea concentralii qianume: concentralii maxime momentane sau acele concentraliicare nu pot fi depdsite nici un moment oricdnd vom face odeterminare qi concentralii medii sau concentrafia maximdacceptat[ a mediilor valorilor momentane oblinute pe o anumitdperioadd de timp. In funclie de timpul pe care se fac deter-minirile, acestea pot fi zilnice, siptdmdnale, lunare, anuale;aceasta deoarece se constatd cd valorile momentane pot suferivariafii in timp tocmai datorit[ factorilor meteorologici careinfluen{eazd,, aqa cum am vdztt poluare qi/sau autopurificareaaerului. Cu c6t timpul luat in considerare este mai mare cu at6tse considerd cd valoarea medie oblinutd este mai aproape derealitate qi in general concentraliile acceptate sunt mai mici.Respectarea acestor concentralii trebuie realizatd ininteriorul localitalilor sau mai exact la locul de respiratie aloamenilor. Controlul respectdrii lor se face de organeleins6rcinate de protectia poludrii mediului inclusiv a aerului(Agentiile de Proteclia mediului, dependente de MinisterulMediului)chiar gi de organele sanitare prin Centrele de MedicindPreventiva qi polilia sanitarS.Aceste concentralii se stabilesc pentru fiecare poluant inparte qi sunt prezentate in tabelul nr. l.TABELULNR. l CONCENTRATIILE MAXIMEADMISE ALE POLUANTILOR ATMOSFERICIConcentratia inr. Substanla


35/49

curent mg/m'momentand medie12 .">

tt!5t678r

Bioxid de sulfFuningine Hidrogensuifurat Oxid decarbon Oxizi de azot(xO.) PlumbSubstanle oxidantePulberi sedimentabile

0,750,25 0,25 0,150,051 0,03 ..:I. ) 10,01 '6102,0 0,30,1 0,00 I 0,10,03 200 Tlkm-lan

I)ar, a$a cuft] aln r,*zttt de r,:",ii mai niulte ori aveluccnc,crmitent. il *,". ui 1: rl t.::: :z":'li rnulli poluanfi care se;l::ii'iiir:;;..,irsair de **'1* zzz'ai m*lq* ori r .' p*tenlear^h, reciproc. Tzt iit;*ettcondilii considerAnd c[ cel mai t'r**v*tlt *st* vorba de acfiunead* sur"nare. conoentra{ia fiec[rui poluant, sn": , i.lt"tr, 1:r"ii: num6rullor; claca sunt 2 poluanti ,.r reduce de 2 t",,;i, tlac& sunt J poluan{i

.: i'i,:i-i,ti:|, ilt, 3 fffi, ,:t*.Mdsurile nemedicale se aplic[ de allii aa arhitec{ii,inginerii, primarii, qi au ca scop tocmai realizareaconcentraliilor maxime admise de organele medicale. Ele pot fi:construirea de intreprinderi industriale in afarazonelor de locuit de obicei pe a$a zisele platforme industriale.- stabilirea pe bazd de calcul a unor distanle necesareintre intreprinderile industriale, qi locuinle ?n funclie depoluarea produs5.- utilizarea combustibililor cei mai pufin poluanfi sautratarea lor in prealabil pentru indep6rtarea impuritS{ilor (ex.desulfurizarea):- asigurarea unei arderi c6t mai complete pentru a reducenumdrul gi nivelul de poluare.- inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii dere{inere sau neutralizare a poluantilor rezultali.- construirea de coquri c6t mai inalte qi eliminarea latemperaturi cdt mai ridicate qi presiune mare a poluanfilor pentrudispersia lor c6t mai mult posibil:autocontrolul concentrafiei poluan{ilor eliminaJi la

nivelul emisiilor chiar de cdtre intreprinderea industrialS35


36/49

respective.- a;ezarea intreprinderilor industriale fa!6 de locuinle inaga fel inc6t v6nturile dominante sd bata de la locuinfe cdtreindustrie gi nu invers pentru a nu aduce poluanfi in zona locuita.- dotarea zonelor libere dintre locuinle qi industrie cuspafii verui alcituite din arbori rezisten{i la acfiunea poluanlilor

aga zisa zona de proteclie sanitard.- interzicerea construirii de locuinfe in zona de protecfie,a unit5lilor de copii, a terenurilor de sport gi a unitSlilormedicale cu paturi.- inlocuirea combustibilului inferior pentru incdlzirealocuinfelor cu combustibil superior (cirbunele cu gazelenaturale)) reglarea corespunzdtoare a arderilor la autovehicule

pentru reducerea elimindrii poluanfilor prin gazele deeqapament.- limitarea circulaliei autovehiculelor pe anumite strdzisau zone de mare aglomerare a clddirilor de locuit sau apopula!iei. construirea de strdzi largi gi distanlareaconstruc{iilor de locuit pentru a permite o bund ventilalie azonei respective qi reducerea concentraliei poluanfilor.- amplasarea judicioasd a gdrilor qi autogdrilor, depreferat la marginea localitalilor qi/sau utilizarea de locomotivenepoluante (Diesel, electrice).Contaminarea aerului qi ac{iunea sa asupraorganismuluiAqa cum am vdzut aerul confine in mod natural o serie degermeni in marea lor majoritate germeni aerobi gi/sau sporulatiin totalitate saprofiti. Numdrul lor scade in straturile superioareale atmosferei sau deasupra marilor gi oceanelor. Cu cat neapropiem de sol si mai ales de colectivitatile umane cu at6tnumirul lor creqte in mod deosebit in incdperile inchise. De aici

se poate u;or deduce c[ principala sursa a acestor germeni, dincare gi patogeni este omul. Intr-adevir organismul uman poateelimina germeni patogeni in mediu, in cazul nostru in aer, ?ndiferite ipostaze. Astfel, sursa importantd o formeazd oamenii


37/49

bolnavi care pot elimina germeni patogeni in diferite momenteale bolii. In incubalie deqi numdrul germenilor din organism esteincd mic, (acegtia se inmulfesc pentru a atinge momentuldeclang[rii bolii) se pot elimina in exterior. Dar, depi pu{initotuqi sunt deosebit de periculogi datorit[ faptului cd omulbolnav (in incuba{ie) nu prezintd incd semne clinice de boal6 qica atare el circulS in societate, vine in contact cu alli oamenireceptivi pe care il imbolndvegte, aqa incAt aceasti perioadd abolii este foarte importantd din punct de vedere igienic. In adoua perioadd a bolii, perioada de stare, bolnavul are deja unnum[r mare de germeni patogeni in organism qi ca atare eliminSmul1i germeni in aer, dar el prezintd, deja semnele bolii qi caatare, fiind vorba de boli transmisibile (infecfioase) este izolat,internat in spital qi ca atare nu mai poate r6sp6ndi germenii laalte persoane qi sub aspect sanitar (epidemiologic) devine maipulin periculos. In fine, in cea de a treia perioadd a bolii, inconvalescen{i num[rul germenilor scade, scdzdnd qi eliminarealor, fiind de asemenea mai pulin periculoqi sub aspect epidemio-logic dar totuqi mai poate imboln[vi p. cei cu care vin incontact.O alt[ ipostaz[ o reprezint[ oamenii sin[togi purtdtori degermeni patogeni aqa ziqii purtdtori s[n6toqi. Aceqtia se potcontamina cu germeni patogeni, dar nu se imboln6vesc deoarecefie c[ au trecut prin boal6 qi ca atare au c[pdtat imunitate, fie aufost vaccinafi qi au cdqtigat de asemenea imunitate. Ei insd potelimina germenii respectivi in mediu. Aceqti purtdtori sdndtoqipot fi de doud feluri: permanenli qi intermitenfi. Cei maipericuloqi sunt tocmai aceqtia din urm6, deoarece cei permanenfielimin6 in mod continuu germeni qi pot fi depistali prin analizede laborator oricAnd, dar cei temporari pot sd fie analiza{i tocmaicdnd nu sunt eliminatori de germeni qi considerafi canepurtdtori, pentru ca ulterior s[ elimine din nou germeni qi s[contamineze pe al1ii cu care vin in contact. Purt[torii s6n6togidepistafi trebuie trata{i pentru a fi neutralizali.Eliminarea germenilor din organism, de fapt dinnazofaringe, pentru contaminarea aerului se realizeazd prindiferite acte fiziologice ca tuse, strdnut, expectoratii dar gi prin

37


38/49

vorbirea comuna mai ales cu glas tare sau goptit la pronuntareaanumitor consoane c& $, t, { si altele asemenea. In mod obiqnuiteliminarea se face sub formi de picdturi, denumite ale luiFlugge, care le-a descris. O picdturd Flugge este formata dintr-un nucleu (celula descuamatd) pe care se gdsesc adsorbiligermeni avdnd in exterior un invelis hidric. Piclturile sunt destulde grele qi sedimenteazd rapid astfel cd nu ajung [a distan]e maimari de I ll2-2 metri de cel care le-a emis. Astfel, transmisiase face mai ales prin contact intre eliminator qi primitorulreceptiv. Dar acest fapt le conferS piciturilor o mareinfecliozitate datoritd timpului scurt de a ajunge de la omulbolnav la cel sanatos care le primeqte.In aer ?nsd picaturile daca rezistd mai mult ili pierdinveliqul hidric qi dau naqtere nucleilor de piciturd, respectivnumai nucleul gi germenii adsorbili pe el. Sub aceastd formdnucleii descrigi de Wells pot ajunge la distan{e mai mari (10-lZm) de cel care le-a emis, fiind purtati de curentii de aer. Inacest caz insa germenii igi pierd din infec\iozitate, ceea ce faceca nucleii de picdturd sau nucleolii, cum mai sunt denumifi, slfie mai pulin periculogi dec6t picdturile.In fine, ati"i. picSturile cAfi qi nucleii de picdturdsedimenteazd qi se depun pe sol, pe obiecte, pe suprafele (podea)qi aderS de pulberi formdnd ceea ce denumim, praful bacterian.Sub aceastd formd pot ajunge iar in aer datorita curenjilor de aerformali spre exemplu la deschiderea sau inchiderea ugilor, Iascuturarea unor obiecte, perierea hainelor, mdturatul uscat etc. qipot fi inhalali de persoane sdndtoase receptive care seimbolndvesc. Dar, in acest caz datoritd timpului scurs de laeliminare infecfiozitatea scade gi mai mult qi praful bacterianeste qi mai pulin periculos. Numai germenii foarte rezistenli cabacilul Koch, bacteridia cdrbunoasd gi allii asemenea pot pro-duce imbolnlviri.Cele mai frecvente boli infeclioase transmise prin aer, agazisele boli aerogene sunt: difteria, scarlatina, tusea convulsivd,tuberculoza, antraxul pulmonar dintre bacterioze, gripa qivirozele respiratorii, rujeola, rubeola, varicela dintre viroze.


39/49

Rezistenla in aer a germenilor patogeni este ins[ redusadatoritd temperaturii nefavorabile, mult sub temperaturaorganismului uman (37grd.C) la care sunt adaptati datoritdumidita{ii scazute fata de cea la care sunt deasemenea adapta[i(aer saturat in vapori de apd) gi lipsei suportului' nutritiv, care inaer lipseqte. Dar poate cel rnai inrportant tactor care distrugegermenii ,l;1 ;:i,:r este reprszentat de radiatiile r"rltraviolete cuilcliune antihacterianfl care ii distruge. []e aceea se qi zice cda*olo unde nu intr* scarele {ultravioletele} intrd doctorul! Acestelucruri perniit ca un rnedi* si'r consulte un holnav ele o al'ecfiuneaerogenl {rujeold, variceli) qi apoi sd viziteze un *trt bolnav dealtii afecliune ftrd sd cr:ntribLrie la imboln[virea acestuia dinilt"m5.Sensibilitatea cea rnai mare o au *opii de aceea acesteaf"ec{iuni ?n general sunt cunosct-tte gi suh deuutuirea de boii aleprinrci co6rilarii.Cei mai mr"rl{i germeni ai acestor holi odat* pdtrunqi cuaerul in cfrile respirator:ii se opresc la nivelul faringelui de undecl*clangeaz* boala(difteria. scarlatina). Dar pentru aceasta estenecesar un anumit num6r de germeni; dacir acest numdr nu ser*alizeazd fie nu apare lroala, fie apare o {i"lrura usoara (ex.r\ngina streptococic[ qi nu scarlatina) Alti germeni insa pentru aproduce boala este nevoie si p*trr.urcl[ mai addnc in cfliler*spiratorii ca bacilul pertusis spre exernplu care trebuie sdajunga la nivelul bronhiilor sau hacilul Ko*h care trebuie sap5tmudfr in alveolfr. Se iu!*lege cI cr"r cat trebuie sfr pfltruurdf, nraiaddnc cu at6t patrund mai pufini fiind refinu(i pe traiectulrespirator. Ilar cu cat trebuie sa pitrundd rnai ad$nc cu atdtluumhrul ii,r" pentru a produce boala scatle (ex. pentru bacilulidoch este suficient un singur gerrnene pentru a produceprima infeclie).Aqa cum am vdzut cei mai sensihili sunt copiii de aceea gi;":rima gnja fa1[ de r:Sspf;lrdirea acestor afecliuni se adreseazdinstituliilor pentru c,opii (creqe, grddinile, gcoala). De asemeneasensibile sunt qi persoanele in vfrrst5 c[rora rre adres6m in aldoilea rdnd. I'>osibilitfl1i de r[sp6ndire mai apar 6i acolo unde seaduna un numar mare de persoane, ca cinematografele, teatrele,

39


40/49

sdlile de conferinfe, tle curs chiar rnijloacele ile transport incomun ca aufr:huzele, tramvaiele, metroul gi altele care trebuiescevitate pe cdt pnsihil in perioade epidemice.O problerni irnportantil qi in cazul contarr:infrrii aeruh.ii oreprezinta posibilitatea de stabilire a aerului contnminat prindeterminfiri rJe l*horator sall r:ri:i exaet de stabilire a unorinclicatr:ri de contaminare pentru a lua m6surile necesare.In acest sens, majoritatea cercetdtorilor s-au aclresat numflruluitotal al germenilor din aer, plecfind de la supozilia cd acolo ulrrleva fi un numdr rnare de germeni posibilitatea ca printre ei sfr iieqi germeni patogeni este mai mare. Dar, determinarea numSruluitotal cle gern'reni din aer este aproape imposibila datoritd faptuluic[ nu toli germenii cresc (se dezvolta) la aceeaqi t,, ryr: rji,:ir rr r, nutofi folosesc acelaqi mediu


41/49

ait'a h*lnolitic sarLr viridans este prea ti"ecvent int6lnit. In aceastlprivinlfi, se c,onsider'I ch streptococul beta li*molitic tiu trebuiesd d*pfiqeascfi l% din numirrul de gerrtteni rnezofili acceptali qiaritafi mai sus sau cu alte cuvinte pentru neur*chirurgie qitransplant de organe,rlu trebuie s5 avem nici t-ui streptococ betalremolitic, noruta mezofililor fiilrcl suh l{Xilm3 aer. Se mai potlblosi pentru spitale qi gernrenii stafilococr patoge*i. Carrii,.:.:ir'r'i de contaminare atit pentru aer cat qi pentru obiecte sisupraible rji gerrnenii colilormi (ca bacilul coli) pentrudeterminarea saluhrit*tii iucaperilor mai ales tot a celor de spital

sau institu{ii per:tru copii, etc.Ca unnare a importan{ei denselrite pe care o arerontaminrlrea aerului in transmiterea u*sr boli infucfioase ca

cele arf,tate mai sus se i'ecLulosc o :,i:f i# de m[suri cie prevenire qicunrbfiters.Mdsurile tle prevenire qi combatere se adreseazdin primulrand sursei qi constau ?n izolarea ?n spital a persoanelor bolnavesau Ia domiciliu perrtru; afbcfir"urile mai putin grave .In acelaqis*ns puteru fulosi pi autoizolarea 1r,-:*tvLl infeclii ca gripa sauvirr:zele respiratorii care nu imhracfi uu caracter griil' dar au ornare rasp6ndire.0 ait6 situalie o reprezint[ purt6torii s[ndtoqi care trebuiedepistati ), 1 neutralizali. Desigur cd aceasta nu e p*sibil decat inanumite situafii concrete(ca instituliile cl* copii sau vffrstnic,i,spitale gi alte asenlenea colectivitati care trebuir:sc protejate.Depistaiea lor se fiice plin exan"]erle p*rir:clice sau lir intrarea incolectivitate (grflciiuife, cre;e) a copiilor ci]re nu sunt primifi l?r'iio adeverinffi rrredicala c[ rru sunt purt5lori cte gernreni.De asemenea, a$a curn am vdzut, este recornarldahil ca inca't: de r":;tit|t:'r:'tii sd se evite {recvc'ntare* cinematograf'elor.teatrelor, sfililor de concert, etc.O masura foarte importanta o reprezintd dezinfec{iaaerului. Aceasta se poate realiza prin metode fizice sau ohimice.il|etoda fizicd cea mai utilizatl o reprezintd dezinfec{iaar:rului cr"r aiutorr.rl radia{iilor ultraviolete care au o puternic[acfiune antihacterian5. I)ar, ,-:it nu poate fi utilizat6 decAt fbrdprezen[a oanrenilor in incfrpere deoarece radiafiile ultraviolete au

41


42/49

qi urrele acliiuri nocive. Se pot utiliza insfr qi frrd, a elirriinaoamenii din fncflper* dac6 aerul din camerft respectiv6 esteaspirat irrr r,r incdpere alflturat6 unde se g[seqte un generator deradiafii ultravioicte rir' I'u1;r cflruiil este trecut aerul blnuitcontaminat ryi apoi readus in inclperr;rli anterioarb.Acest sistem se irplic* mai ales in cazul institr"rtiilor pentrucopii.!\,'letodcle chimice constau in r"rlilizarea unor substanle cu

ac{iune antibacterianh de asenrenea fie in prezen{a ,i-lr. irr abrsenfaoamenilor in funcfie de suhstanfa utilizat[. in cazul urlorsubstanfe iritante sau chiar toxice cum este lhrmolul {anhidriclafclrmic[) de zinf'ec1ia se realizeaz6 uurnai I iil. i r gr"i:;r r"']i r , i oal]]eni lorin inc[pere pe cdti vren:e in c,azul altor substan]e ca gliculii (tri-etilenglicolul sau prr:pilenglicolul) !i.: pon,. iir**,: dezinteclia gi inprezenfa oarnenilor. Substanlele respectirre se rdsp6ndesc iniucbpere sub formd de aernsoli care venirrcl iu contact cllgermenii patogeni ii rlistrug. 'l'ot r,rr tlr'{r;r.1.:r'}t;i oamenilor tnincdpere s* pot ftilosi qi anunrite esenle ca *'n**I;t de i;l';:r+"'i :t;aLr itreucalipt care pe l6nga efectul dezinfectant clau gi un rmiros plir*utin ix*;ip*r'.:, Alte mfisuri p+t fi ventilalia care prin aerul rece qisalubrizarea inc'Sperilor, a obiectelor $i supral'r:feior prininlSturarea prafului prin aspirare, qtergerea pardoselei cLrsubstanle dezintectante qi a obiectelor cu cirpe upor umeziteetc. O mlsur[ care tine mai mult de educa{ia sanitarfr estereprezentatd, de interzicerea expectoraliei pe .jos ;i folosireabatistei ?n caz de strfrnut ryi chiar tuse. Folclsirea marytii dr tifonin sdlile de operalii ',*Lr de nagtere Si izt'r.t:t"',uii":*{'r;:,} pirtnrnclsrii in?nciperile. resps$tive a unor persoane ,ii":;:r1{{',:*iiij direct inactivitfilile care se desftqoarS in aceste inl.dperi.4. Cllima q1i acliunea sa asupra s&nfr.t5liiClima este o no{iune ccniplexfi caracteristich anumitorzoile geogratice cr:prinzfind fa*torii fizici ai aemlui si soh:lui sifact*rii biologici specifici. L)intre toli aceqti factori, factoriifizici ai aerului joacd rolul principal. Aceqti factori sunttemperatura aerul*i" umiditatea aerului sau cantitatea L.)s: ,..:tl:'ir';de apfr din aer, miqcarea aerului sau curenlii de aer, pr*siunea


43/49

aerului *j,, ilui"i.: am nriii discutat, radioactivitatea aerului,ionizarea gi electricitarea;r:r{rl*i, rac{iafia solard qi al1ii.[]]reocupdri privind actiunea climei au existat ,tl,; fbartenrult5 vroffrs, mai ales sub aspect terapeutic (clirnatoterapia) dar'qi asupra +:urrei*11,:r'ii clirnei ca factnr profilatic{c I irnatoprofi laxia }.1. Din puuct de vedere clirnatic $* cunosc -i tipuri a*;sri declim[ : i:liluit rece] climi calda ,i;r clima temperatS.Clinm rece se intalne;te in .iurul celor 2 poli (nord qi sud)qi :.,t: :,.'11:is1;ti.;; p$n[ la paralele 66o latitudine nordi*i:r qi sudicft. Flase caracterizeazd y'ri* a tettperatura medie sub OoC, o umiditatericlic,;r16, migcdri puternic* ii4: i,rr:r', insorire slaba cir nop(i *i zileprelungite. Sub aspect medical ea solicita *z,,tl, organismuluman, dar r;u toate acestea bolile infeclioase sunt rare. Iraptul sedatoregte nu atAt acliunii asupra germenilor qi nici asupra omuluicfit mai ales densit.ltii reduse din aceste zone ceea ce nu creeazd,pasihilitali mari q-lr": contact ?ntre oameni qi ca a\"*r* ** rasp*ndtr*a acestor holi. '[*r,lL*:ii ,"1';t'*:r"t1;s solicitarii mari a organismuluiuman, capacitatea imunobiologicd este in :.:*u';",1"itrt redus[ si erdathap*rute bolile infecfioase in aceasta zond capata un caracter$rav" De asemenea deqi lipsite de radiafii solare sau insorirescazuta cea mai rrare partr* a timpului, totuqi rahitisn:ul

Documents

Igiena aerului 4