I

r

IDITH WHARTON

RTIzHLITATE

TRADUCERE DIN LIMBA ENGLEZAEMIL PARASCHIVOIU

i

Ca de obicei, Kate Clephane se trezi odati cu soarele

J:..-ierei care cidea oblic peste patul ei. $i acesta era lucrul cel

=a: placut din camera aceea modesti de la H6tel de Minorque:: ie l'Univers: si fie treziti, de soare. Dar cu o conditie: si nu:.':otugi prea de dimineafl...

De aurord, nu mai putea fi vorba pentru Kate Clephane;::;a prim[ ori din ziii adtcea aminte de prea multe pliceri: -::dute: de intoarcerile de la balurile la care dansase pini i se

:.-:.se respira{ia, de supeurile care nu se mai sfdrqeau gi la care

. :rmea pe cei de la masi povestindu-le cit cAgtigase - ahl- . ::,cul ei Ia joc, de pe vremuri, sau al prietenilor care pariau;:---::u ea cAte un ludovic, doar ca si se amuze, gi reveneau

"r.-, rentru a-i umple palmele cu hArtii de o mie.

:. mai erau Ei acele intoarceri in zofi,la ceasul la care crAn-

: -:--e paiesc sub flori gi cAnd volinagele rochiei sale se ag[fau:: .:5usti, in timp ce urca pe dibuite peronul citre vila incu-,i:i S: atunci, pe prag, sub pAlcul de lauri inmiresmafi, surpri-: " - :esigur, cici se inteleseseri ci vor rlmAne prieteni -,.,- -::-za unei sirutlri qi imbrlligarea violentd, iar pe buze din', - -::na buzelor fragede, atit de fragede incAt rimAneau la:r :. rroaspete dupi o noapte de alcool gi joc. Nu-i permisese' - ::":a lui Chris si intre in casa ei la ora aceea, nici chiar

-r-::. ;and nu era nimeni acasi, in afari de |ulie, bucltireasa.

l0 Edith Wharton

Avea qi ea mAndria ei, de care nu trebuia si uite gi s[ se com-porte nes[buit.

Acestea erau lucrurile de care zorile o ficeau pe Kate

Clephane si-gi aduci aminte, ca pe mai toate femeile de vArsta

ei, igi spuneaea.Patrazeci gi doi de ani (ba nu, patruzeci qi

patru de siptimdna trecuti!). De la virsta de douizeci de ani,

triind doar in compania unor femei de felul ei, sfirgise prin a

crede ci nici nu mai existau altele. Lumea ei era alcituiti dintrei tipuri de femei: cicilitoare, ipocrite gi ,,de caracter" - cate-

goria in care ea prefera s[ se includi.iEi inchipuia totugi cd ar fi putut duce Ei o altfel de viafi.

Ah! dac-ar fi intAlnit adeviLrata dragoste la momentul potrivit!igi aducea aminte de o sdptimini a ei, de acea siptimAni mi-nunati, de acea mici siptlmAni de gapte zile, la fel ca toate

celelalte, de la care se impliniseri exact Ease ani, cind se duse-

se impreuni cu Chris si se ingroape intr-un colq uitat de

Normandie, unde nu exista nici o cale ferati pe o razd de patruleghe in jur. Fermierul ii adusese cu bris,ca pAni la ferma sa

ascunsi printre meri. Plecau dimineafa gi lipseau toatd ziua. Se

a$ezau pe malul unui riu, la umbra silciilor gi-a vechilor bise-

rici nipidite de mugchi, iar el picta.Timp de gapte zile, in fiecare dimineall, asistase latrezirea

fermei, uitindu-se printre perdele, in weme ce-gi frcea toaleta,

cufundAndu-se in apa rece, pieptinindu-se, gribindu-se si-gidreagi nurii inainte de a deschide ochii Ei Chris: luminadiminelii nu cru![ nimic, odati ce-ai trecut de treizeci de ani!

igi aducea aminte de toate, qi de felul cum se gAndea atunci ciera meniti si fie fermieri gi si creasci giini. Chris credea gi el

cd e sortit s[ fie pictor gi c[ poate Ei-ar fi flcut deja un numedacl plrinfii nu l-ar fi chemat inapoi la Baltimore, pentru a-lsili s[ intre la o banci, de-abia iegit pe por]ile Harvardului.

Dar nu mai repetaseri experienla aceea. Nici el nu-i maipropusese vreodat[, frcAndu-se c[ nu pricepe aluziile privitoa-re la asta sau nu-i rispunsese decAt printr-un hohot de rds. Ea

inlelesese imediat ci nu trebuia siL gribeasci nimic. Mai

p

Rivalitate 11

curAnd si manevreze gi sd agtepte... Dar cAnd are oare vreoI'emeie o alti posibilitate? Si manevreze gi si a$tepte... lJneori,ca in aceastd diminea!6, de una singuri in trista ei cameri dehotel, se degtepta obositi gi ugor scdrbiti de tot ce trebuise sd

indure, si se prefac[, niscocind tot felul de giretlicuri, ari:tAn-du-se nepisitoare sau acceptind atitea umilinfe pentru a ajun-ge Ia... asta.

- Aline!La urma urmei, era o zi insoriti, iar unduirea mlrii bitute

cle vdnt se oglindea in tavan; incepea o noud zi, ca o ceagcd deciocolat[ caldi, numai buni de biut, gi cu perspectiva uneiplllrii noi, pe care avea s-o incerce la modist6.

- Aline!Kate trisese la acest hotel ieftin numai pentru a-gi putea

plstra servitoarea. Nu le pofi avea pe toate, mai cu seami de larrizboi incoace. Prefera sI minAnce fripturi de vilel in fiecareseari, decdt si fie nevoiti si-gi ajusteze singur[ hainele gi si se

coafeze tot ea - s6-qi aranjeze masa aceea de plete nivalnicecare supravieluiseri naufragiului tinerelii sale, ceea ce ii fbceapoate pe prieteni si rimdni cu impresia cd mai salvase gi altelucruri.

$i-apoi, pentru o femeie care triiegte singur6, care, dupi ce

limp de mai mulli ani la rind avusese treizeci gi noui de ani gi

care recunoagte deodati ci are patrazeci qi patru, o cameristica lumea pica numai bine in cadru. De pildl, cdnd ajungeaintr-un loc unde nu mai fusese, putea si-i spuni cu neglijenliirrogantului hamal: ,,De bagajele mele se ocupi camerista".

- Aline!Urdti, imbrlcati cum se cuvine gi enigmaticd, Aline sosea

t'u platoul; o boare delicioasi o preceda.

Doamna Clephane se ridici pe unul din coatele ei tranda-lirii, igi revirsi pletele pe umeri gi intreb6:

- Violete?Aline o invrednici cu un zimbet rece:

- Din partea unui domn.

t2 Edith Wharton

StipAna ei se inrogi. $tia ea ce gtia, atunci cd'nd se gAndea ciin dimineala asta va da norocul peste ea. Oare nu-l presimlisein mingAierile soarelui, ale cirui degete de aur ii desfrcusericu atdta ginglgie pleoapele, strecurAndu-se printre pletele ei?

,,Tare mai sunt superstilioasi!", igi spuse ea. $i avu un mic risnervos.

- Un domn?

- Micul gchiop care aduce ziaral, cel cu care Madame a fost

atdt de buni.Aline aranja platoul cu obignuitele ei gesturi metodice.

- Bietul copil! zise Kate.

$i vocea ei tremura cu adevirat pentru micul vinziLtor de.+ziare.ln ochii ei se iviri lacrimile, Iacrimi de simpatie pentru

chipul acela sirman, dar nu gi de mil6 faln de ea ins6gi. Punea

atdta pasiune in operele ei de binefacere Ei cel mai mic semn

de recunogtinli o migca peste mlsur5. Aceasta era slibiciuneasau tiria ei, nici ea nu gtia prea bine care din ele.

- Bietul de el, dacl afldL maici-sa, o si m[nince bitaie...Trebuie si-l gisim chiar azi gi si-i ddm inapoi banii pe flori.

igi lipi buchetul de obraz. Ridicind capacul platoului, des-

coperi o telegrami. O depegi! Nu era un lucru care si i se in-timple prea des; dar de ce nu, md.car o dati, numai o dati? De

ce nu in dimineafa asta, in aceasti dimineafi in care soarele o

degteptase cu atitea promisiuni? De ce n-ar veni oare, insfArgit, mesajul pe care-l agtepta de doi ani, ba chiar de trei, unsingur cuvint de la el, care s[-i spuni: ,,Primegte-mi inapoi".

Puse mina pe hirtia albastrl gi se intoarse cu fa(a la perete

ca s[ se ascundi de Aline. CAnd nu mai simli indreptate asupra

ei privirile cameristei, a cirei atentie se indreptase din nouspre aranjarea mesei, desftcu hArtia gi citi: ,,Doamna Clephane

decedatif'.

Se cutremuri. Moarti? Nu, dupi cdte gtiu eu! Dimpotriv[,vie, plini de viafi, iar azi, mai vie ca oricind, cu soarele care-i

poleia pirul, cu parfumul acesta delicat de violete qi cu briza

Rivalitate 13

usta plicuti care adia dinspre Mediterana. Ce era oare cu glu-nlil asta de prost-gust?

I{evenindu-gi dupn primul moment de goc, reciti totul cucalnr qi-n mintea ei se fbcu lumini. Murise cealalti doamnd( )lephane, bltrAna, soacra ei. Primul ei gdnd fu: ,,Si-i fie bine!"'lirtugi, era minunat si gtii ci triiegti intr-o astfel de dimineafi!l)csemne era gtoaznic si mori. Dar nu mai avea nici o

itttportanfi, acum era liberi, liberi pentru totdeauna, scipatitle bitrdna doamni Clephane, gi asta era cu adevirat o u$urare.

Adisti o clipi asupra acestei vegti agreabile pentru ea gi

incepu si se gAndeasci la consecinfele situa{iei: ,,Bine, darntunci... atunci... Anne, mica mea Anne..."

La numele acesta pronun(at in goapti, ochii i se umpluritlin nou de lacrimi. Ani de zile igi zivorise sentimentele pe

cirre le nutrea pentru fiica ei gi iati ci acum, deodati, copilapunea din nou stipAnire pe inima ei, alungdnd totul, gtergindplni qi chipul lui Chris, de parci figura fostului ei amant n-arrnai fi fost acum pentru ea decit cea mai palidi dintre aritiri.,,Anne!... Nidijduiesc ci micar acum or si mi lase s-o vld!"

Nu prea vedea cine n-ar putea-o lisa, acum cind gefa cla-nului, temuta ei soacrd, nu mai era. Avocafi, judecitori, tutori,gardieni, toli dugmanii naturali ai femeii. Oare cui ii fusese

lncredinfati, la moartea tatilui, copila? Zdrobitoarea autorita-tc a bitrdnei anulase intr-o asemenea misuri persoana tutore-lui, incdt Kate avu nevoie de cdteva minute ca s-o redescoperetn umbra acelei femei pisiloage.

,,Fred, chiar vechiul meu prieten Fred Landers", qi-i surdse

hlflnd acelui chip din trecut. ,,Fred! Daci va fi si hotirasci el,

nu cred c-o si aibi curajul si ml lipseasci de propriul meueopil. $i-apoi, acum trebuie si fi crescut, si fie o adeviratidomniqoardi'.

Telegrama ii alunecase din mAinile pe care qi le migca ner-vos, socotind pe degete. Ei, cam ce vdrsti ar putea avea micamea Anne? Daci Chris avea treizeci gi trei de ani, qi-i avea cusiguranli - adici nu, n-avea mai mult de treizeci qi unu, nu

t4 Edith Wharton

putea ayea mai mult de treizeci gi unu de ani! De vreme ce ea

avea patruzeci gi doi... gi intotdeauna igi spusese ci intre ei

erau noui ani diferenfi, sau, mai curAnd, [u..., unsprezece,

dacd ea avea intr-adevlr patruzeci gi doi. Dar oare nu avea mai

mult? Sau, Dumnezeule, dacd avea cumva chiar patruzeci gi

cinci - si zicem pe moment ci avea patruzeci gi cinci * fiindcise cis[torise la douizeci qi unu de ani, gi cum micula se n[s-cuse la doi ani dupi cisltorie, acum ar trebui deci si aibi cam

douizeci de ani... Hai si zicem, douizeci! Dar atunci ce vdrstd

putea avea Chris? Ar trebui si fie mai bitrAn de cum arita.Asta era. Aerul ila al lui de pugti qi-l lua numai ca si pari cidiferenla dintre ei era mult mai mare. Era in stare si-i joace un

astfel de renghi, numai ca si-gi pistreze viitorul. Dar daci el

n-avea totugi decit treizeci gi unu de ani, iar ea patruzeci 9i

cinci, atunci Anne ce vArsti avea?

$i degetele ei firi ast6mpir luau toate calculele de la

lnceput.PirAnd si viniL de undeva de foarte departe, glasul servitoa-

rei ii atrigea atenfia Doamnei ci nu trebuie si uite ci i se

ricegte ciocolata. Kate se ridici in capul oaselor, examinl dinpriviri inciperea gi ceru si-i fie adusi oglinda. Trebuie si in-ceteze odati cu aceste chestiuni privitoare la virste.

Chiar in momentul in care Aline ii intindea o mici oglind6,

se auzi o bdtaie in ugi: ,,inci o depegn!", zise camerista, dupice deschisese uqa, zdmbind discret, inci una! Kate siri imediat

din pat. Ei, de data asta nu Putea fi decit de la el, in sfdrqit!

Dar, in acelagi timp, o astfel de preocupare, intr-un asemenea

moment, o fhcea si se rugineze. Hotirit lucru, singuritatea te

face si-!i pierzi firea, iEi zise ea; gi-apoi, fiica ei era atAt de de-

parte, atAt de nevizuti gi necunoscuti! Iar Chris ii devenise

intr-o clipi at6t de prezent, degi trecuseri trei ani gi o luni de

la intreruperea legiturii 1or. Iar la vArsta ei!... TremurAnd, des-

chise gi cel de al doilea mesaj. Din seara in care se semnase

Armisti{iul, inima ei nu mai bituse niciodati cu atAta putere.

p

Rivalitate

New York. Dragd mamd, at vrea sd vii imediat acasd ;i sd

rdmdi cu mine. Fiica ta, Anne.

- Madame imi ceruse oglinda, ii reaminti discret Aline.Kate apuci oglinda gi se privi in ea cu nesa1. in primul mo-

rnent nu observi nimic, apoi, la vederea nimbului radios al

pletelor ei zburlite, zAmbi. Foarte curdnd, zAmbetul i se gterse

insi. Zdrise chiar in clipa aceea, pentru prima oari, ci tdmple-le ii incirunfiseri gi lacrimile incepuri si picure din nou peste

chipul ei transfigurat.

- Aline! Servitoarea o urmirea cu ochii miji[i. DI-mi te

rog, pudra Rachel.

Apoi lisi deodati si-i scape din miini gi oglinda, Ei puful,igi ascunse fala in palme gi izbucni in hohote de plAns.

15