HOTARARE - ZIUA de Constanta · versezecentrulorasului,dd;ongestionand traficul de pe Bulevardul Mamaia, iar pe de alta parte de a ... a conferintelor pe teme de afaceri etc ... Dezvoltarea

ROMANIAJUDETULCONSTANTAMUNICIPIULCONSTANTACONSILIUL LOCAL

HOTARARE

privind aprobarea studiului de prefezabilitate pentru obiectivul de investipi "Riviera Tomis"

Consiliul Local al Municipiului Constanta, intrunit in ~edinta ordinara din data de

Luand in dezbatere Expunerea de motive a d-Iui Primar Radu ~tefan Mazare nr57069/09.04.2009,referitoare la proiectul de homrareprivind aprobarea studiului de prefezabilitateelaborat pentru obiectivulde investitii "Riviera Tomis".

Consultiind raportul directiei Tehnic-achizitii or.57126/09.04.2009,avizul favorabil alcomisiei nr.l Buget-finante;

Vazand dispozitiile art 44, alin (I), din Legea or. 273/2006 privind finantele publice locale;In temeiul prevederilor art 36, alin (2), lit b), alin (4), lit d) si art 115, alin (I), lit. b din

Legea or. 215/2001 a administratieipublice locale, republicata;

HOT ARA~TE:

ART. 1 Se aproba studiul de prefezabilitate pentru obiectivul de investitii: "Riviera Tomis",conform anexei ce face parte integrantadin prezenta homrare;

ART. 2 Serviciul comisiilor de specialitate ale Consiliului Local va comunica prezenta hotarareDirectiei Tehnic Achizitii, Directiei Programe si Dezvoltare,Directiei Urbanism, DirectieiPatrimoniu, Directiei Servicii Publice, DirectieiFinanciara, Directiei GospodarieComunala din cadrul Primariei Municipiului Constanta, Directiei Apelor DobrogeaLitoral, in vederea aducerii la indeplinire ~i Institutiei Prefectului judetului Constanta,spre ~tiint8.

Prezenta hotarare a fost adoptata de_ consilieri din 27 membri.

PRE~EDINTELE ~EDINTEI, CONTRASEMNEAZASECRET AR,

Constanta

Nr. /

ROMANIA

JUDETUL CONSTANTAPRIMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTADIRECTIA TEHNIC-ACHIZITIINR.57126/09.04.09

RAPORTprivindaprobarea studiuluide prefezabilitatepentru obiectivulde investitii"Riviera Tomis"

.In cadrul programului de dezvoltare urbana derulat de Primaria Constanta se inscrie si

amenajareazonei de coasta a Marii Negre, cuprinsa intre Portul Tomis si Statiunea Mamaia, in vederearealizariideschideriispre mare a orasului si pentru a imbunatatiaspectul peisagistic al zonei.

Avand in vedere prevederile Legii nr. 350/200I privind amenajarea teritoriului si urbanismului,ale prevederilorP.U.G. preliminar al municipiului Constanta, ale Legii nr. 597/2001 privind unelemasuride protectiesi autorizarea constructiilor in zona de coasta a Marii Negre, ale Legii nr. 280/2003pentruaprobareaa.u.G. nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, un colectiv despecialistidin cadrul PrimarieiMunicipiului Constanta a intocmit documentatia aferenta obiectivului deinvestitii"Riviera Tomis", in faza studiu de prefezabilitate.

Coloanavertebrala a proiectului este reprezentata de legatura rutiera ("drum de coasta") dintrePortulTomissi Mamaia,de-a lungul falezei Constanta Nord, asigurata prin strada de acces pentru traficusor,cu lungimeade 5.I83 m. Drumul de coasta ce va fi proiectat va urmari piciorul falezei pe toatalungimeaacesteia, intre Portul Tomis si Pescarie. Traseul se incheie la intersectia cu BulevardulMamaia,intersectiece poate fi amenajata cu sens giratoriu.

Realizareaobiectivuluide investitii " Riviera Tomis ", care face obiectul acestei documentatii, aaparutdin necesitatea,pe de 0 parte, de a lega Portul Tomis de Mamaia printr-o varianta care sa nu tra-versezecentrulorasului, dd;ongestionand traficul de pe Bulevardul Mamaia, iar pe de alta parte de acreea0 protectiea falezei, aflata in acest moment intr-o stare avansata de degradare datorita actiunii va-lurilor,punandastfel in valoare potentialulde dezvoltarea zonei respective.

Prezentaredate tehnice :} Structuraconstructivaa proiectului cuprinde lucrari de drum si lucrari de consolidare.} Lucrarilede drum constau in: sistem rutier, pista pentru biciclisti, trotuare, rigola carosabila si

spatii verzi. Drumul proiectat se va amenaja intr-o succesiune de profile tip in functie de lucrarilenecesarepentrupentru drumul de coasta plecind de la profilul transversal caracteristic (Profil tip DCI).Diferenteledintre aceste sectiuni sunt alipirea la sectiunea de baza ("Profil transversal tip DCI") alucrarilorsuplimentarenecesare cum ar fi lucrari de aparare de mal, executie ziduri de sprijin de debleu,executieparcarisi lucrarispecifice anumitor zone.

} Elementegeometriceale profilului transversal tip DCI:I) Rigolacarosabilapavata - latime 0.90m2) 4 benzide circulatie,cu latimea unitara de 3.00m, profil streasina3) Spatiuverde- latime1.00m4) Pistapentruciclisti 2 sensuri -latime 2.00m5) Trotuar- latime2.00m6) Grindade beton 25cm

} Apaprovenita atat din precipitatiicat si cea din infiltratii de pe versanti va fi preluata prinintermediulunuisistemde interceptaredimensionatsi amplasatpentru situatii accidentale. Prin

.

.

intermediulcaminelorpluviale amplasatede-a lungul traseului rigolei carosabile, se vor directiona apelepluvialespre 0 serie de separatoare de hidrocarburi,urmind a fi evacuate in mare.

~ Pe fisia de separare intre carosabil si pista de ciclisti(spatiu verde) se vor amplasa stilpi deiluminat de 9 m inaltime la 0 distanta de 25m. Stilpii pot fi prevazuti cu sistem de captare a energieieoliene si solare. Se vor amplasa stilpi cu 2 corpuri de iIuminat, unul pentru carosabil, la inaltimea de9.00m,si unul pentru pista de ciclisti si trotuar, la inaltimeade 4.50m.

~ In zonele in care traseul drumului se gaseste in apropierea liniei tarmului se vor executa 0 seriede lucrarihidrotehnicecu rol de protectie impotrivavalurilor.

~ Lucrarile de consolidare acopera pe de 0 parte, necesitatea protejarii drumului de actiuneavalurilor si pe de alta parte, stabilizarea anumitor sectoare ale piciorului falezei. Acestea constau in rea-lizareaunui zid de sprijin de greutate, de debleu, elevatie variabila 2-4 m, cu drenuri spic cu lungimeade10m,echidistantade 20m si a unui zid de sprijin din coloane forate, de debleu, D880,cu elevatie variabi-la 4-6m.

Fata de cele prezentate, in temeiul prevederilor art 44, aUn (1), din Legea 215/2001 aadministra{ieipublice locale, repubUcata,s-a intocmit prezentul raport si se supune dezbaterii in plenulConsiliuluiLocal al Municipiului Constanta proiectul de hotarare initiat conform expunerea de motivenr. 57069/09.04.09,privind aprobarea studiului de prefezabilitate pentru obiectivul de investitii"Riviera Tomis".

lntocmit:Consilier,

TURTOI Mirela

AVIZ

ROMANIA

JUDETULCONSTANTAMUNICIPIUL CONSTANTACONSILIUL LOCALCOMISIA Nr. I

-Comisia m.l de studii, prognoze economico-sociale, buget, finante ~i administrarea

domeniului public ~iprivat al municipiului Constanta, intrunita in ~edinta din data 'J-0 f~!A71

2009, luand in discutie proiectul de hotarare privind aprobarea studiului de prefezabilitate

pentru obiectivul d~ investitii "Riv~a Tomis",Avizeaza dAfll fP/JAe/P1/l;L

..

ANEXA DrLa HCLM Dr /-------

CO~STAN1,.q11 ~1 ~

mJl<1PRIMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA

STUDIU DE PREFEZABILIT ATE

"RIVIERA TOMIS-CONST ANT A"

Beneficiar : PRIMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA

VICFJ.ftRIMARDecebal ~A GADA U

DIRECTOR,DIRECTIA TE/ftlIC ACHIZITII

MAmdA Ion

.ARHITECT SEF,

1bAnul :2009

.

.

ROMi\NIA

.IUDl!'!I]L CONSI AN'fA

PRIMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA RIVIERA TOMIS

MEMORIU TEHNIC STUDIU DE PREFEZABILITATE

"RIVIERA TOMIS-CONSTANTA"

CUPRINS

1. DATE GENERALE 2

1.1. DENUMIREAOBIECTIVULUI DE INVESTITII 2

1.2. AMPLASAMENTUL 2

1.3. TITULARUL INVESTITIEI 2

1.4. BENEFICIARULINVESTITIEI 2

2. NECESITATEA ~I OPORTUNITATEA INVESTITIEI 3

2.1. NECESITATEA INVESTITIEI 3

2.2. OPORTUNITATEA INVESTITIEI 4

3. SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI 8

4. DATE PRIVIND TERENUL SI AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 9

4.1. ZONA SI AMPLASAMENTUL 9

4.2. SITUATIA JURIDICA 9

4.3. SUPRAFATA ESTIMATAA TERENULUI 9

4.4. DATELE CLiMATICE ALE ZONEIIN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL 9

4.5. CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT 13

4.6. SITUATIA EXISTENTA .14

4.7. STUDIITOPOGRAFICE PRELIMINARE .26

5. DATE TEHNICE AL OBIECTIVULUI DE INVESTITIE ..27

5.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR 27

5.2. SITUATIA UTILITATILOR .30

6. CONCLUZII SI RECOMANDARt... 31

1Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii « Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie.2009-

ROM!\NIA

JlJDETlJL CONSTANTA


1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII,

RivieraTomis

1.2. AMPLASAMENTUL

Faleza Municipiului Constanta, intre "Portul Tomis" si "Pescarie".

1.3. TITULARUL INVESTITIEI,

. Primaria Municipiului Constanta.

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI,

Primaria Municipiului Constanta.

.

2Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii « Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie. 2009 -

.

.

ROM \NIA

JUDETUL CONSTANTA


2. NECESIT ATEA $1 OPORTUNIT ATEA INVESTITIEI

2.1. NECESIT ATEA INVESTITIEI,

2.1.1. SCURT A PREZENT ARE PRIVIND SITUA TIA EXISTENT A,

Constanta este al doilea ora~ al Rom€miei,av€lnd0 populatie de cca 315.000 locuitori. Este cel mai mare

port din Marea Neagra ~i al patrulea din Europa din punct de vedere al tonajului manipulat.

Ora~ulare cca 106 hoteluri, din care 5 de cinci stele, 11 de patru stele, 30 de trei stele, 54 de doua stele ~i 6

de 0 stea cu capacitatea de 28000 paturi.

Sezonul turistic este limitat practic la lunile de vara (iunie-august). Numarul de turi~ti este de cca 380 000,

din care 52 000 sunt straini. Ace~tia efectueaza un sejur mediu de 5-7 zile.

Pe fondul instabilitatii tarmului cu faleza Marii Negre, in municipiul Constanta se manifesta fenomenul de

degradare a falezei, av€lnd drept consecinta aparitia unor prabu~iri ~i alunecari, cu consecinte negative

asupraconstructiiloramplasate la partea superioara a falezei. Retragerea medie a falezelor este apreciata la

minim50 cm/an.

2.1.2. DEFICIENTELE MAJORE ALE SITUATIEI ACTUALE PRIVIND NECESARUL DE, ,DEZVOLTARE A ZONEI

2.1.2.1.EROZIUNECOSTIERA

Evolutianegativa a litoralului rom€lnesc,in sensuI intensificarii eroziunilor, este determinata de dezechilibrul

creat de cauzele naturale ~i artificiale privind cantitatea de sedimente disponibile in zona maritima litorala,

fata de energiavalurilor ~i curentilor marini. Cauzele care au condus la manifestarea acestor fenomene sunt:

. reducereaaportului general de aluviuni din Dunare cu cca. 20% ca urmare a lucrarilor antierozionale a

barajelor~ia prelevarilor de debite executate in tarile din bazinul dunarean;

. modificarileproduse in Delta Dunarii in ultimul secol, care au schimbat conditiile de transport spre mare

a aluviunilor~i in special rectificarea bratului Sulina. Legat de aceasta, au fost construite doua diguri de

protejare a ~enalului la debu~area in mare, care treptat au ajuns la 0 lungime de 7,5 km, indepart€lnd

spre larg punclUlde descarcare a aluviunilor, acestea nemaiput€lndreveni integral in circuitullitoral;

. digurile de protectie ale portului Midia care intercepteaza ~i dirijeaza spre larg fluxul de aluviuni deja

diminuat, amplific€lnd eroziunile in sudul portului;

. extragereanisipuluide pe plaje ca material de constructie;

. poluareagenerala a apelor marine, reducindu-se numarul de scoici care constituiau sursa de alimentare

cu nisipcochilifer prin rularea acestora de catre valuri;

. constitutia litologica a formatiunilor constituente ale falezelor, cu alternanta depozitelor loessoide,

impermeabile, pe suprafata carora se creeaza, ca urmare a acumularii apei, planuri de alunecare a

depozitelorde sedimente;

3Studiu de prefezabi/itate afferent obiectivului de investitii .. Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie. 2009 -

ROMi\NIA

JUDL:!UL C()NSTANTA


. vechimea de cca. 25 - 30 de ani a lucrarilor existente;

· absenta sau insuficienta lucrarilor de intretinere ~i reparatii curente a amenajarilor de faleza;

· neexecutarea unor lucrari de reparatii la digurile de protectie a plajelor ~i sistarea executarii unor noilucrari.

Procesele de eroziune marina sunt favorizate ~i de schimbarile climatice globale, de modificarile nivelului

marii ~i de intensificarea energiei totale a marii (valuri ~i curenti).

2.1.2.2. URBANISM

. Din punct de vedere urbanistic, zona adiacenta falezei prezinta 0 serie de disfunctionalitati:

. Lipsa locurilor de parcare pentru turisti;

· Strazi cu capacitate insuficienta de circulatie spre faleza atit in sezonul turistic cit si in afara acestuia;

. Sistematizare defectuoasa a tramei stradale in zona portului Tomis;

. Puncte de conflict in trafic frecvente in zona intersectiilor de pe strada Mircea Cel Batrin;

. Lipsa zonelor de agrement in zona falezei/plajei.

2.2. OPORTUNIT ATEA INVESTITIEI,

2.2.1. INCADRAREA OBIECTIVULUIIN POLITICILE DE INVESTITII GENERALE, SECTORIALE,SAU REGIONALE

Proiectul se incadreaza in strategia Primariei Municipiului Constanta de reabilitare si modernizare a litoralului

in zona Municipiul Constanta - Mamaia, atit din punct de vedere al infrastructurii cit si al facilitatilor turistice.

Aceasta strategie cuprinde urmatoarele obiective:. . Stopa rea si prevenirea eroziunii costiereDiguri de aparare

Reabilitarea falezei

. Realizarea drumului de acces pe faleza intre portul Tomis si Mamaia

. Dezvoltareazonei turistice Mamaia

. Reabilitarea portului Tomis

2.2.1.1. OPRIREA EROZIUNII COSTIERE

Avand in vedere amploarea ~i complexitatea fenomenelor de instabilitate ce se constata pe falezele ora~ului

Constanta, caracterul lor evolutiv ~i ciclic in timp, ca ~i degradarile care se manifesta, punand in pericol

stabilitatea zonei adiacente ~i a constructiilor aferente, identificarea si punerea in practica a solutiilor pentru

stoparea eroziunii costiere este prioritara. In acest sens este necesara reabilitarea lucrarilor existente,

realizarea de noi lucrari de protectie, refacerea plajelor existente si crearea de noi plaje.

4Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie. 2009 -

ROMANIA

JUDE !UL CONSTANT:\


2.2.1.2. DEZVOLTAREATURISMULUI

Sezonul turistic limitat (iunie-august) nu ofera conditiile necesare dezvoltarii zonei doar prin turismul "de

plaja". Avind in vedere acest lucru este necesar ca autoritatile locale sa se concentreze asupra promovarii

turismului de calitate prin:

. promovareaactivitatilor balneare ~i culturale, a conferintelor pe teme de afaceri etc

· dezvoltarea durabila in comparatie cu interesele pe termen scurt care pot impiedica oportunitatile dedezvoltare a turismului

· dezvoltarea facilitatilor pentru practicarea sporturilor de apa si navigatiei de agrement in zona Constanta-

Mamaia

o noua legatura rutiera intre Constanta si Mamaia

crearea de locuri de parcare in zona falezei

reabilitarea obiectivelor existente (hoteluri, portul Tomis)

crearea unor insule in apropierea tarmului care sa ofere turi~tilor cat mai multe facilitati ~i sa conduca la

prelungirea in cat mai mare masura a sezonului turistic care poate deveni chiar activitate permanenta.

De asemenea aceste insule se vor integra in lucrarile de prevenire a eroziunii costiere;

. constructia de centre comerciale (centre de conferinte, cazinouri, cluburi, restaurante)

2.2.2. ACTELE LEGISLATIVE CARE REGLEMENTEAZA DOMENIUL INVESTITIEI,

in cel mai scurt timp posibil Romania trebuie sa se alinieze Normelor Europene, inclusiv in ceea ce prive~te

protectia tarmului marin. Se are in vedere Directiva cadru pentru ape (nr.60/2000) ~i Recomandarea

Parlamentului ~i Consiliului Europei privind implementarea Managementului Integrat al Zonelor Costiere din

Europa (mai 2002).

Dezvoltarea economica a zonei costiere conduce la cre~terea presiunii factorului uman asupra mediului ~i a. resurselor din zona de uscat ~i marine. Utilizarea crescuta a acestor resurse poate sa aduca dupa sine cuu~urinta niveluri de poluare mult mai ridicate (degradarea mediului), in cazul in care nu sunt luate masuri

corective. in special administratorii din domeniul mediului ~i al apelor vor fi pu~i in fata unor incercari dificile

legate de anticiparea in timp util a acestor presiuni tot mai mari, trebuind sa intreprinda actiuni corective

corespunzatoare, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic ~i financiar, ~i nu in ultimul rand, sa

asigure conformitate cu legislatia de mediu ~i cea din domeniul apelor.

in 1995 a fost publicata Legea protectiei mediului nr. 137/1995. Astfel au fost stabilite elementele

fundamentale ~i principiile strategice, precum ~i principiul precautiei, principiul prevenirii riscului ecologic, al

conservarii diversitatii biologice ~i a ecosistemelor, principiul "poluatorul plate~te", principiul dezvoltarii

colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului etc.

Sectiunea 1 a acestei legi este specifica pentru protectia apelor ~i a ecosistemelor acvatice, avand ca

obiectiv principal mentinerea ~i imbunatatirea calitatii acestora, ~i a productivitatii naturale, punand accent pe

evitarea anumitor efecte naturale asupra mediului, sanatatii umane ~i a proprietatii materiale.

5Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii .. Riviera Tomis': Constanta

- Aprilie. 2009 -

.

.8 .

.

.IUDl. !l 'I. CONS I /\N'! /\


in anul 1992 a fost semnata la Odessa DECLARATIA Mini~trilor Mediului din Par1i1e Contractante ale

Conventiei pentru Protectia Marii Negre impotriva Poluarii.

Ministrul Mediului ~i Gospodaririi Apelor a stabilit 0 strategie integrata pentru armonizarea legislativa ~i 0

strategie pentru managementul sectorial.

Trebuie sa fie urmarita coordonarea pentru a orienta ~i conduce dezvoltarea in directia corecta ~i pentru a

impiedica degradarea mediului. Acest lucru trebuie realizat prin monitorizarea atenta a transformarilor

actuale, mentinandu-se pasul cu acestea. Pe baza rezultatelor monitorizarii trebuie initiate adaptari ale

politicilor~i planurilor sectoriale.

2.2.3.ACORDURIINTERNATIONALE ALE STATULUI CARE OBLIGA PARTEA ROMANA LA.

REALIZAREA INVESTITIEI.. Politica Romaniei va avea in vedere adoptarea principiilor Directivei Cadru a Apei (WFD-2006/60/EC) ingospodarirea resurselor de apa ~i a "Recomandarii Parlamentului ~i Consiliului Europei pentru

implementareaManagementului Integrat al Zonei Costiere in Europa".

Cele mai importante prevederi sunt:

· zona costiera a Romaniei se va confrunta cu presiuni tot mai mari asupra resurselor naturale ~i

ecosistemelor sale terestre ~i marine bogate ~i diverse insa vulnerabile, datorate tot mai puternicelor

presiuni ale factorului uman (cre~terea populatiei, urbanizarea, dezvoltarea agriculturii, pescuitului,

industriei, comer1ului~i turismului, etc)

· zona costiera a Romaniei este ~i va functiona tot mai mult ca una dintre coloanele vertebrale ale

economiei nationale insa, in acela~i timp, este ~i va fi caracterizata de competitia puternica pentru

resursele terestre ~i marine, ca ~i de spatiul disponibil pentru diferi1iagenti, care pot duce tot mai mult la

conflicte ~i distrugerea integritatii functionale a sistemului de resurse.

Pentru planificarea ~i implementarea corespunzatoare, este necesar un sistem de relatii coordonate intre:. · persoanele care locuiesc in aceasta zona ~i 0 utilizeaza· factorii politici ~i managerii ale caror decizii ~i actiuni afecteaza comportamentul persoanelor din zona

costiera ~i modalitatea in care sunt utilizate resurse costiere.

· comunitatea oamenilor de ~tiinta care studiaza zona costiera ~i pot furniza informa1iivaloroase in diferitedomenii

"Recomandarea Parlamentului ~i Consiliului Europei privind implementarea managementului integrat al

zonelor costiere din Europa", recomanda in mod deosebit urmatoarele:

· este esentiala implementarea unui management al zonei costiere durabil din punct de vedere al

mediului, echitabil din punct de vedere economic, care sa mentina integritatea acestei resurse

importante atunci cand se au in vedere activita1iletraditionale ~i obiceiurile locale care nu reprezinta 0

amenin1arefata de zonele naturale sensibile ~i a statutului de mentinere a speciilor salbatice de fauna ~i

flora costiere;

· managementul integrat al zonei costiere reclama actiuni strategice coordonate ~i concertate la nivellocal

~i regional, orientate ~i sprijinite de un cadru adecvat la nivel national;

6Studiu de prefezabi/itate afferent obiectivului de investitii .. Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie. 2009-

ROMi\NIA

JUDETUL CONSI /\NTA


· managementul integrat al zonei costiere implica mai multifactori, intre care sistematizarea urbana ~i cea

ruralaprecum ~i utilizarea terenului sunt introduse suplimentar.

In conformitate cu recomandarile europene Romania urmare~te ca pe termen lung sa echilibreze beneficiile

obtinute din dezvoltarea economica ~i utilizarileumane din zona costiera, beneficiile protectiei, conservarii ~i

restaurarii zonelor costiere, cele ale minimizarii pierderilor de vieti omene~ti ~i proprietati precum ~i

beneficiile obtinute din accesul public la calitatile recreative ale zonei costiere, toate in limitele fixate de

dinamica naturala~i capacitatea de suportare.

8

.


- Aprilie,2009-

!(OI\1,\N fA

JUDEpJL CONSTANTA


3. SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

PROIECTULUI

8

Din punct de vedere tehnic s-au realizat studii cu caracter preponderent tehnic, cuprinzind solutii de stopare

si prevenire a eroziunii costiere, fara a detalia solutiile pentru dezvoltarea turistica si urbanistica.

Problematica a fost sintetizata in doua studii importante care au stat la baza promovarii unor acte legislative

~i a initierii unor investitii de catre Ministerul Mediului.Aceste studii sunt:

· Strategie pentru Managementullntegrat al zonei costiere (Royal Haskoning - Olanda)

· Studiu de Fezabilitate al protectiei costiere a tarmului romanesc situat la sud de portul Midia (JICA -Japonia)

Indeplinirea obiectivelor mentionate in capitolul ,,2 NECESITATEA $1 OPORTUNITATEA INVESTITIEI" se

poate realiza prin corelarea urmatoarelor elemente:

· Adaptarea la situatia actuala si punerea in practica a solutiilor propuse in studiile existente privindfenomenul erozional

· Dezvoltarea unui proiect care sa solutioneze problemele urbanistice prezentate in subcapitolul ,,2.1.2

Deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei".

In acest sens prezenta documentatie propune atingerea celor doua obiective majore (stoparea eroziunii si

dezvoltarea urbanistica) prin urmatoarele elemente:

1. Realizarea unui drum de coasta intre portul Tomis si Pescarie, cu racordare la bulevardul Mamaia

2. Realizarea unor zone de agrement tip "marina" si puncte de acostare

3. Crearea de zone comerciale de-a lungul drumului de coasta.

8Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii U Riviera Tomis", Constanta

-Aprilie. 2009 -

JUDL,TUL CONSI ANTA


4. DATE PRIVIND TERENUL 51 AMPLA5AMENTUL OBIECTIVULUI DEINVE5TITIE,

4.1. ZONA 51AMPLA5AMENTUL

Faleza Municipiului Constanta, intre "Portul Tomis" si "Pescarie".

4.2. 51TUATIA JURIDICA,

Terenul pe care se va realiza proiectul este in proportie de 90% proprietate publica si 10% proprietate

privata.

Conform legii apelor 107/1996, art. 3, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, marea teritoriala si

8 fundul marii apartin domeniului public.Prin plaja se intelege portiunea de teren din vecinatatea marii cuprinsa intre cota cea mai scazuta a apei si

limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic.

Faleza si plaja marii cunt concesionate Companiei Nationale "Apele Romane", care se ocupa si de

asigurarea potentialului turistic si de agrement al plajelor.

Lucrarile care se construiesc pe ape sau au legatura cu apele sunt si cele care se executa pe malul marii, pe

fundul apelor marine interioare si ale marii teritoriale, pe platoul continental sau lucrarile pentru apararea

tarmului.

Legea 202/2002 priveste managementul integrat al zonei costiere si prevede ca strategia nationala pentru

managementul integrat sa fie promovata de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor in cooperare cu alte agentii centrale relevante si administratia publica locala.

Terenul ca~tigat asupra marii de la linia plajei, plaja si faleza sunt domeniu public al statului ~i, in

conformitate cu legisla'ia actuala, sunt concesionate Companiei Na'ionale "Apele Romane" - SA.

8 Realizarea lucrarilor de combatere a eroziunii costiere respecta OUG 202/2002 privind gospodarireaintegrata a zonei costiere, legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii

teritoriale ~i al zonei contigue ale Romaniei, Hotararea de Guvern nr. 107/1996 pentru aprobarea Normelor

privind utilizarea turistica a plajei litoralului Marii Negre ~i Regulamentul privind utilizarea turistica a plajei ca

domeniu public de interes na'ional - Direc'ia Apelor Dobrogea - Litoral.

4.3. 5UPRAFATA E5TIMATA A TERENULUI,

Suprafata ocupata de lucrarile identificate si prezentate in proiect este de cca. 25 ha.

4.4. DATELE CLiMA TICE ALE ZONEIIN CARE E5TE 51TUAT AMPLA5AMENTUL

4.4.1. REGIMUL DE TEMPERATURA

9

Studiu de prefezabi/itate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis", Constanta. Aprilie,2009.

.IIJDETl it. CONSTANT:\


In cursul anului se constata 0 crestere generala a valorilor medii lunare de temperatura de la lunile ianuarie-

februarie catre iulie-august si apoi 0 descrestere din iulie catre decembrie.

In luna ianuarie temperatura lunara multianuala este negativa. Influenta apei marii se manifesta asupra

temperaturii aerului si in perioada calda a anului, aceasta contribuind la diminuarea valorilor termice, acestea

fiind mai scazute la statiile de pe litoral decat cele inregistrate in restul tarii.

Influenta bazinului Marii Negre asupra temperaturii aerului se manifesta mai mult in lunile de primavara cand

temperatura este mai scazuta decat in restul tarii, si in lunile de toamna cand temperatura aerului pe litoraleste mai ridicata.

Prima zi cu temperaturi sub OoCse inregistreaza toamna, in medie in prima decada a lunii noiembrie, pe

litoral aceasta fiind decalata cu circa 0 jumatate de luna din cauza prezentei apei marii. In zona Constanta se

constata un interval mediu anual fara inghet de cca. 200-230 zile.

84.4.2. UMIDITATEA

Marea Neagra exercita 0 influenta modificatoare asupra umiditatii aerului si se resimte pe intreg teritoriul

Dobrogei, dar mai puternic pe primii 15-25 km de la tarm.

Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente intre tensiunile maxime la aceeasi

temperatura. In zona Constanta mediile anuale ale umiditatii relative este de cca. 80 %.

Frecventa zilelor cu umezeala relativa de cca. 80 % este destul de ridicata, numarul zilelor cu umiditate mare

avand un maxim in luna decembrie si un minim in luna august.

4.4.3. REGIMUL EOLIAN

Directiile predominante ale vantului in diferite anotimpuri sunt urmatoarele:

Tabel 4-1 - Directiile vantului.ANOTIMPUL

larnaPrimavaraVaraToamna

DIRECTIA VANTURILOR PREDOMINANTEV - NV - SVN - NENV-NEN-NE

Vanturi puternice apar la sfarsitul toamnei (octombrie) si in timpul iernii (ianuarie) cu furtuni care ating uneori

viteze de pana la 20-30 m/s. Vremea linistita este tipica pentru sfarsitul verii si inceputul toamnei.

Frecventele vitezelor vantului sunt urmatoarele:

Tabel 4-2 - Vitezavantului

VITEZA VANTULUIm/s FRECVENTA % DIN TIMP

0-1 20

10Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii U Riviera Tomis': Constanta

- Aprilie. 2009 -

JUDETUL CONS I ANTA


2-56 - 10este 11

403010

Cea mai mare viteza a vantului inregistrata a fost de 40 m/s in timpul furtunii din decembrie 1969. Furtunile in

aceasta zona se genereaza foarte repede in cca. 2-3 ore.

4.4.4. VIZIBILITATEA

. Numarul mediu de zile cu ceata in portul Constanta este de 50 zile pe an, numarul maxim fiind in timpul

iernii, cu 0 medie de 8 zile/luna cu un maxim inregistrat de 16 zile/luna. Ceata poate fi destul de persistenta

in aceasta zona, in special in timpul iernii. Vizibilitatea la Constanta este sintetizata in tabelul urmator.

Tabel 4-3- Vizibilitatea

Clasa de vizibilitate Distanta de vizibilitate (km> 101 - 10< 1

Frecventa perioadelor de timp (%77194

IIIIII

Frecventa maxima a cetei in clasa III a fost de 10% in ianuarie si februarie, frecventa in clasa II a fost de

38% in decembrie si februarie.

4.4.5. PRECIPIT ATII

8 Precipitatiile au valoarea medie anuala de 380mm.

4.4.6. PRESIUNEA AERULUI

Presiunea medie lunara masurata la statia meteorologica Constanta Coasta este de 1013.3 mb. In lunile

sezonului rece presiunea atmosferica prezinta cele mai ridicate valori medii, respectiv 1017.7 mb in luna

octombrie si 1016.2 mb in luna ianuarie. Valorile ridicate ale presiunii atmosferice se explica prin extinderea

anticiclonilor din estul si nordul Europei. In semestrul cald si in special in luna iulie, luna in care predomina

procesele atmosferice de vara, presiunea medie lunara este de 1010,7 mb.

4.4.6.1. VARIATIA DIURNA A PRESIUNII ATMOSFERICE

Variatiile in cursul zilei a presiunii aerului sunt provocate in permanenta de dezvoltarea si trecerea peste

teritoriul Romaniei a diferitelor sisteme barice (cicloni, anticicloni etc.).

Aceste variatii sunt in general mari cu maxim principal intre orele 8 si 11, urmat de un minim principal intre

orele 14 si 18 si un maxim secundar intre orele 20 si 24 urmat de un minim secundar intre orele 3 si 6.


-Aprilie,2009-

(,O~STAN"'~

m

'. .' tJi1 . t3

t '

.~".~

HUi\1:, N 1;\

.IUDI It '1. CONSI :\NT:\


4.4.6.2. VALORILE EXTREME ALE PRESIUNII ATMOSFERICE

Cea mai mare presiune atmosferica inregistrata la statia Constanta Coasta a fost de 1056,4 mb, cu 0

crestere de 40,2 mb fata de media lunara multianuala. Cea mai scazuta presiune a fost de 978,1 mb cu 0

diferenta de 36,9 mb fata de media lunara multianuala.

4.4.7. REGIMUL VALURILOR

8

Zona orasului Constanta nu beneficiaza de protectia naturala a unei forme de relief avantajoase.

Tarmul este expus actiunii valurilor din directiile N, E si 5, cu caracteristicile specifice sectorului vestic al

litoralului Marii Negre pentru adancimile de apa de 15-24 m.

Orientarea generala nord-sud a liniei tarmului si a curbelor batimetrice induce 0 asimetrie considerabila in

distributia si directia de propagare a valurilor in zona de mica adancime, prin efectul refractiei, crestele

valurilor devenind relativ paralele cu linia tarmului.

Astfel, dominanta vanturilor din sectorul nordic sub efectul refractiei se manifesta printr-o propagare a

valurilor cu preponderenta din directiile E (45 %), NE (30 %) si mai putin din 5-E (19 %) si foarte rar din N si

5 (6 %).

Datorita variabilitatii considerabile a regimului vanturilor, caracteristicile campurilor de valuri se modifica in

mod semnificativ, in mod ciclic in decursul unui an, si prezinta mari diferente interanuale.

Evolutia valorilor medii lunare ale elementelor valurilor are caracteristici asemanatoare celei a frecventei

acestora. Analiza curbelor de frecventa pentru parametrii caracteristici ai campurilor de valuri releva faptul ca

88.8 % din valuri au valori cuprinse intre 0.20 m si 1.60 m.

Au fost identificate ca furtuni situatiile in care minimum doua masuratori consecutive ale vitezei vanturilor

depasesc valoarea de 10 m/s si au fost luate in consideratie cele cu durata mai mare de 12 ore.

Tabel 4-4 - Frecventa furtunilor.Numar anual de furtuni

29124

ore122448

Prin prelucrarea datelor barice din timpul furtunilor inregistrate in perioada 1950-1990 (40 de ani) au rezultat

inaltimile medii ale valurilor la furtunile cu diverse asigurari de aparitie, cumuland toate directiile de

propagare.

Repartitia inaltimilor medii ale valurilor in functie de directia de propagare este data in tabelul de mai jos.

Tabel 4-5 - Inaltimea valurilor

Directia20%

1,001%

1,90NNE


- Aprilie,2009 -

ROI\j,\N IA

.IIIDE!t iL CONSI ANT/\


8 Influenta mareelor in Marea Neagra este neglijabila, variatiile nivelului apei fiind cauzate de catre vfmturi si

poate ajunge pfma la 0.5 m in conditii extreme.

.

NEENEEESESESSES

2,903,505,405,804,353,503,10

2,603,304,905,153,803,002,65

2,153,004,304,453,002,402,15

1,952,853,803,852,451,951,75

1,702,653,203,301,901,401,35

4.4.7.1. CURENTII

Curentii principali din zona romaneasca de coasta la Constanta sunt directionati de la Nord la Sud cu 0

viteza maxima de 1 Nd ( 1852m/h)si sunt cauzati de varsarea fluviilor in Marea Neagra si de catre vanturi.

4.4.7.2. VARIATIILE NIVELULUI APEI

4.5. CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI DIN AMPLASAMENT

4.5.1. DATE GEOLOGICE

Bazinul Marii Negre este rezultatul unei evolutii tectonice complexe intr-un sector sudic fragmentat al

macroplacii Euroasiatice. Inceputul individualizarii ei se leaga de mezozoic prin formarea unor bazine (vestic

si estic) cu subsidenta activa dar diferentiata ca intensitate in neozoic. Cert este faptul ca in cuaternar s-a

realizat un bazin bine conturat ce avea, in anumite faze, legaturi cu Marea Mediterana sau cu Marea

Caspica, iar in altele era izolat formand un mare lac continental.

Pe fondul general al ridicarii nivelului Oceanului Planetar in postglaciar in ultimele cinci milenii s-au produs

mai multe oscilatii ale nivelului marii in raport cu pozitia actuala, evidentiind cand cresterea, cand scaderea

lui. In prezent este 0 faza de ridicare (accelerata dupa 1960) cu un ritm mediu in spatiul romanesc de cca.1.3mm/an.

Configuratia actuala a litoralului ramanesc nu poate fi legata decat de raporturile ce s-au stabilit intre uscat si

apa in ultimele 4000-4500 de ani in contextul manifestarii pe de 0 parte a unei transgresiuni continue, dar cu

oscilatii si mici stagnari, iar pe de alta a unor miscari de lasare usoara a Dobrogei (mai ales la sud de

Constanta).

Actiunea cUi'entilor litorali si a valurilor in conditiile unui debit solid bogat adus de Dunare si a unor depozite

marine de pe platforma submersa a condus la realizarea de cordoane ce au inchis treptat gurile de varsare

ale raurilor dobrogene si golfurile (au rezultat limane si respectiv lagune).

In ultimul secol, pe de 0 parte, are loc accentuarea colmatarii lagunelor(unele fiind in stadiul de mlastina,

altele devenind campii fluvio-marine); pe de alta parte, pe fondul tendintei generale de "indreptare a liniei

tarmului" se produc local retrageri (datorita curentilor secundari, mici inaintari (Ia gurile de varsare ale

bratelor Chilia, Sfantu Gheorghe) si multe modificari de natura entropica (de la Navodari la Mangalia).

In timp s-au produs modificari prin constructii de diguri si diverse instalatii portuare precum si unele

amenajari in spatiul marin in dreptul statiunilor turistice. In aceste conditii evolutia tarmului este in


- Aprilie.2009-

.IlJI)ETlJL CONST;\NTA


ROi\1i\NIA

concordanta cu raportul ce se stabileste intre actiunile combinate ale marii (valuri, curenti secundari) siomului.

Plajele formate din nisip dominant cochilifer sunt ceva mai late in dreptul lagunelor si limanelor si foarte

inguste in unele golfulete , la baza falezelor (nisip amestecat cu mult scradis).

4.5.2. ZONA SEISMICA DE CAlCUl ~I PERIOADA DE COLT

Conform Normativului P 100-1/2006:

· valoarea de virf a acceleratiei pentru proiectare aFO.16 9

. perioada de colt Tc=0.7 s.

84.5.3. ADANCIMEA DE INGHET

Conform STAS 6054-77 adancimea de inghet este de 80 em.

4.5.4. ACTIUNEA ZAPEZII

Conform CR1-1-3/2005, greutatea zapezii sO.k=2.0kN/m2 pentru 0 perioada de revenire de 50 de ani.

4.5.5. ACTIUNEA VINTUlUI

Conform NP 082/2004:

· V1m= 29 m/s (viteza maxima anuala la 10 metri, mediata pe 1minut, cu interval mediu de recurenta 50 de

ani)

· p=0.35 kPa (presiunea de referinta mediata pe 10minute la 10m, perioada de revenire 50 de ani). 4.6. SITUATIA EXISTENTA

Digurile existente in zona costiera dintre Portul Tomis si pescarie impart faleza in mai multe sectoare

specifice.

4.6.1. TRONSONUl 1: PORTUl TOMIS - DIGUl D3

Tronsonul de faleza dintre digul de Nord al portului Tomis §i digul in forma de 7t D3 (Foto 4-5) are 0 lungime

de cca. 600 m. Faleza este profilata, cu vegetatie §i arbori (Foto 4-1 : Foto 4-4).

14Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii .. Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie, 2009-

8

.

ROM/\NfA

JUDE!IJL CONSTANTA

PRfMARIA MUNICIPIULUI CONSTANTA RIVIERA TOMIS

Foto 4-1

Foto 4-2


- Aprilie, 2009-

8

.

JUDI,piL C'ONSTANTA


Foto4-3

Foto 4-4

16Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii U Riviera Tomis". Constanta

- Aprilie,2009-

ROI\1;\NIA

JU[)E!IJL CONSTANTA


8Foto 4-5

4.6.2. TRONSONUL 2: DIGUL D3 - DIGUL D4

Tronsonulde faleza§i plajaintre digulin formade 1t D3§idigul in formade 1t D4esteamenajat.Falezaeste

stabila cu vegetatie §i arbori (Foto 4-6). Plaja este larga in apropierea radacinilor de dig.

Initial zona a fost marcata de alunecari mari de teren cauzate de infiltratiile de apa de la baza loessului si a

argilei, coroborat cu panta accentuata a taluzului si cu finetea granulara a materialelor. Volumul mare de

material dislocat alunecat a impus realizarea unei taluzari de mare amploare.

Studiile geotehnice efectuate pentru proiectele de consolidare realizate in ultimele decenii au pus in evidenta

faptul ca lucrarile de drenare existente nu mai functioneaza, majoritatea fiind colmatate in decursul perioadei

de fur.ctionare. Acumularile de ape au dus la reactivarea planurilor de alunecare care apar la zi printr-o serie

de crapaturi in taluzul falezei. In trecut s-au executat lucrari de ameliorare a starii de echilibru a falezei la

8 momentul respectiv, adica decolmatarea sistemului de drenaj existent si amenajari de suprafata.

Cotele plajei sunt joase §i are zone umede din cauza unor ape ce izvorasc. Latimea plajei este cuprinsa intre

20 §i 70 m (Foto 4-7)


- Aprilie,2009-

.HIDE!"!l!. CONST/\NTA


8

Foto 4-6

.Foto 4-7

4.6.3. TRONSONUL 3: DIGUL D4 - DIGUL D5 (CROSA)

intre digul1t 04 ~i digul in forma de crosa OS,faleza este stabila prezent~nd unele degradari locale.

Spre digul1t 04 zidul de sprijin existent este foarte aproape de apa si este degradat. Tronsoanele zidului au

suferit tasari ~i deplasari mari prin subspalarea materialului de sub talpa de fundare si din spatele acestuia

(Foto 4-8).

Pe acest tronson plaja existenta are latimi cuprinse intre 15 ~i 30 m ~i cote de max. +1.00 m (Foto 4-9).


- Aprilie.2009-

HJDLTlJI, CONSTANTA


8

Foto 4-8

-~. - _......

8

Foto 4-9


Tronsonul de faleza dintre digul in forma de crosa 05 ~i digul1t 06 este amenajat prin profilare ~i realizarea

unor ziduri de sprijin la baza, aflate intr-o stare buna. Aceste lucrari au fost realizate in urma cu 20-25 de ani.

Plaja pe acest tronson este ingusta, cu latimi cuprinse intre 15 ~i 30 m (Foto 4-10). Spre digul in forma de

crosa 05 plaja este alcatuita din cochilii de scoici.

Spre digul1t 06 la baza falezei exista un drum betonat, utilizat in trecut ca un drum tehnologic (Foto 4-11),

19

Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis", Constanta- Aprilie,2009-

8

.

ROMANIA

.l1)D!'Tlil. CONSTANTA


Foto4-10

------- ---

Foto 4-11


De la digul1t 06 ~i panala ultima scara spre nord de pe acest tronson, la baza falezei exista un zid de

sprijin. Zidul de sprijin existent la baza falezei are spre apa un prism din anrocamente protejat cu blocuri

naturale din piatra (Foto 4-12, Foto 4-13)

20Studiu de prefezabi/itate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis", Constanta

- Aprilie, 2009-

JUDETljL CONSTANTA


.Foto 4-12

8

Foto 4-13

in continuare, pe 0 zona de cca. 300 m, faleza are la baza un zid de sprijin de 3m inaltime. Talpa acestui dig

a fost fundata pe un strat de piatra. Scarile de acces si fundatia zidului sint grav avariate. Aleea pietonala ce

se afla in spatele coronamentului zidului a suferit de asemenea degradari prin pierderea stabilitatii odata cu

tronsoanele cazute, tasate sau fisurate. Astfel, c~3tevatronsoane ale acestui zid s-au rasturnat, altele nu mai

au 0 parte din fundatie, exist~nd pericolul sa se rastoarne (Foto 4-14).

21Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis". Constanta

- Aprilie, 2009-

ROMi\NIA

.11mETI jL C'ONSTA NTA


.Foto 4-14

intre digul de forma 1t 06 !?idigul 07 pe ultimii 250 m spre 07, faleza este profilata la un taluz cu panta 1:1,

avind la baza un prism din piafra bruta (Foto 4-15).

.

Foto 4-15

4.6.6. DIGUL D7 - DIGUL D8

Pe prima portiune dintre digul 07 !?isi digul 08, faleza prezinta eroziuni la baza, plaja fiind ingusta, de cca.

10m latime !?i0 cota maxima de +1.00 m. La furtuni, valurile ajung pana la faleza spaland in permanenta

piciorul acesteia, producandu-se regresia falezei (Foto 4-16). In a doua jumatate a faleze plaja se lateste,

zona fiind protejata de digul 08 (Foto 4-17).

22Studiu de prefezabi/itate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis'; Constanta

- Aprilie. 2009 -

8

8

.IIJDETl iL CONST/\NTi\


Foto 4-16

Foto 4-17

4.6.7. DIGUL D8 - PESCARIE

In dreptuldiguluiforma de 7t D8 falezaeste protejatade stabilopozi(Foto4-18). Intredigul D8 si Pescarie

plaja este alcatuita din scoici (Foto 4-19, Foto 4-20). In dreptul pescariei faleza este joasa, la piciorul ei

existind un drum betonat (Foto 4-21). Golful in care se afla Pescaria este partial protejat de digul C9 (Foto

4-22).


-April/e, 2009-

8

.

ROM;\NIA

.lUDl, P il. CONSTANTA


Foto4-18

- --- -

Foto 4-19


- Aprilie.2009-

8

.

ROMf\NIA

JUDElI iL CONSTANTA


Foto 4-20

Foto 4-21

25Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis", Constanta-April/e.2009 -

8

JUDETUL C'O\SIANT:\


Foto 4-22

4.7. STUDII TOPOGRAFICE PRELIMINARE

La realizarea proiectului au fost folosite studiile topografice si batimetrice aflate in baza de date proprie.

.

26


8

8

ROMf\NIA

JUDETUL CONSTANTA


5. DATE TEHNICE AL OBIECTIVULUI DE INVESTITIE

5.1. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR

Coloana vertebrala a proiectului este reprezentata de legatura rutiera ("drum de coasta") dintre Portul Tomis

si Mamaia, de-a lungul falezei Constanta Nord, asigurata prin strada de acces pentru trafic usor, cu lungimeade 5.183 m.

5.1.1. DRUM DE COASTA

Drumul de coasta ce va fi proiectat va urmari piciorul falezei pe toata lungimea acesteia, intre Portul Tomis si

Pescarie. Traseul se incheie la intersectia cu Bulevardul Mamaia, intersectie ce poate fi amenajata cu sens

giratoriu.

Drumul proiectat se va amenaja intr-o succesiune de profile tip in functie de lucrarile necesare pentru pentru

drumul de coasta plecind de la profilul transversal caracteristic (Profil tip DC1). Diferentele dintre aceste

sectiuni sunt alipirea la sectiunea de baza ("Profil transversal tip DC-1") a lucrarilor suplimentare necesare

cum ar fi lucrari de aparare de mal, executie ziduri de sprijin de debleu, executie parcari si lucrari specificeanumitor zone.

5.1.1.1. STRUCTURA RUTIERA

Conform STAS 10144/3-91 strada proiectata se poate incadra in categoria II - strazi cu 4 benzi de circulatie.

Avind in vedere limitarile impuse de profilul terenului natural si situatia urbanistica existenta nu se pot

respecta recomandarile STAS 10144/1-90 si STAS 10144/3-91 privind elementele geometrice al strazilor de

categoria II. Profilul terenului natural impune 0 latime unitara a benzii de numai 3.00m (strada de categoria

III) si 0 serie de racordari (in plan si in profillongitudinal) mai mici decit cele uzuale (strada de categoria IV).

Astfel, structura rutiera recomandata pentru profilul transversal ales, folosita si de colectivul de specialisti ce

au elaborat faza de proiectare SPF la predimensionare si stabilire costuri estimative este urmatoarea:

1. Carosabil

1. 1. BA 16

1.2. 6AB2

1.3. piatra sparta si balast

1.4. 1.4. nisip

2. Trotuar/pista de ciclisti

2.1. Strat aderent (pista ciclisti)

2.2. pavele autoblocante

2.3. nisip

Proiectantul elaborator al fazei SF, poate modifica structura rutiera, in urma unei argumentari tehnico-economice.

5.1.1.2. PROFIL TRANSVERSAL TIP DC1

27Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii U Riviera Tomis': Constanta

- Aprilie, 2009-

JUDI:-tlJL CONST:\NT:\


Sunt propuse urmatoarele elemente geometrice:

1. Rigola carosabila pavata - latime0.90- 1.00m

2. 4 benzi de circulatie, cu latimea unitara de 2.50 - 3.00m, profil streasina

3. Spatiu verde - latime 1.00m

4. Pista pentru ciclisti 2 sensuri - latime1.50- 2.00m5. Trotuar - latime 2.00m

6. Grinda de beton 25cm

5.1.1.2.1. RIGOLA CAROSABILN DRENURI

Colectarea apelor pluviale, atit de pe suprafata carosabila cit si de pe versanti, se va face prin intermediul

unei rigole carosabile cu latimea de 0.90m, acoperita cu placute carosabile din beton armat. Apa provenita

8 din precipitatii cat si cea din infiltratii de pe versanti va fi preluata prin intermediul un sistem de interceptare

dimensionat si amplasat pentru situatii accidentale. Prin intermediul caminelor pluviale amplasate de-a lungul

traseului rigolei se vor directiona apele pluviale spre 0 serie de separatoare de hidrocarburi, urmind a fi

evacuate in mare.

5.1.1.2.2. SPATIU VERDE

Se va amenaja un spatiu verde cu 0 latime de 1.00 m (inclusiv bordurile) intre carosabil si pista de ciclisti.

5.1.1.2.3. ILUMINAT STRADAL

Pe fisia de separare intre carosabil si pista de ciclisti(spatiu verde) se vor amplasa stilpi de iluminat de 9 m

inaltime la 0 distanta de 25m. Stilpii pot fi prevazuti cu sistem de captare a energiei eoliene si solare. Se vor

amplasa stilpi cu 2 corpuri de iluminat, unul pentru carosabil, la inaltimea de 9.00m, si unul pentru pista de

ciclisti si trotuar, la inaltimea de 4.50m..5.1.1.3. VARIANTE DE TRASEU KM 2+950 - KM 4+100

Proiectantul elaborator al fazei SF va analiza si prezenta pentru unirea celor doua extrem,itati atat varianta

de legatura urmarind profilul tarmului, cat si pe aceea de realizare a unui pod rezemat pe cele doua diguri ce

se pot prelungi si lati. Pentru varianta cu pod vor fi analizate si propuse sectiuni longitudinale, transversale si

sisteme constructive de realizare diverse.

5.1.1.4. VARIANTE DE TRASEU KM 4+750 - KM 5+183

Proiectantul elaborator al fazei SF va analiza si prezenta pentru unirea celor doua extremitati, atat varianta

de legatura urmarind profilul tarmului, cat si pe aceea de realizare a unui pod. Pentru varianta cu pod vor fi

analizate si propuse sectiuni longitudinale, transversale si sisteme constructive de realizare diverse.

5.1.2. LUCRARI DE APARARE IMPOTRIVA VALURILOR

28

Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii " Riviera Tomis". Constanta-Aprilie,2009-

JUOETUL CONSTANTA


ROM,\NIA

In zonele in care traseul drumului se gaseste in apropierea liniei tarmului se vor executa 0 serie de lucrari

hidrotehnice cu rol de protectie impotriva valurilor. In stabilirea solutiilor proiectate se va lua in calcul furtuna

cu asigurare 1%.

Avind in vedere adincimile relativ mici la care se amplaseaza digurile de protectie a drumului, majoritatea

valurilor deferleaza inaintea contactului cu digul. Cota medie a coronamentului digului de protectie este de+2.50mMN.

La proiectarea lucrarilor hidrotehnice de aparare se va lua in considerare 0 durata de viata de cca. 10ani,

fara interventii majore. De asemenea se vor lua in calcul dezvoltarea ulterioara de solutii suplimentare cu rol

de stopare a eroziunii.

5.1.3. LUCRARI DE CONSOLIDARE

8 Lucrarile de consolidare se vor proiecta pentru a rezolva urmatoarele probleme:

. Asigurarea stabilitatii versantilor

· Asigurarea stabilitatii corpului drumurilor proiectate

· Realizarea unui sistem de interceptare a afluxului de apa provenit din precipitatii ~i infiltratii (acviferfreatic) ~i evacuarea acestuia in mare;

Necesitatea lucrarilor de consolidare a aparut datorita urmatoarelor considerente:

· Traseul drumului de coasta se desfasoara la piciorul falezei, zona cu exces de umiditate provenita atit

din panza freatica cat si din pierderile din retelele orasenesti

· Nuesteposibilaasigurareastabilitatiiversantilorprintaluzaredincauzaconstructiilorexistente

· Realizarea drumului numai in rambleu presupune cantitati foarte mari de umpluturi, in general cu costuri

mai mari decit lucrarile de spijinire

Pentru realizarea amprizei drumului in zone de debleu se pot folosi urmatoarele solutii de sprijinire:. · Zid de sprijin de greutate, de debleu, elevatie variabila 2-4 m, cu drenuri spic cu lungimea de 10m,echidistanta de 20m

· Zid de sprijin din coloane forate, de debleu, cjl880,cuelevatie variabila 4-6m

5.1.4. AMENAJARI DE AGREMENT

De-a lungul traseului drumului de coasta vor fi propuse 0 serie de amenajari pentru agrement: zone de

alimentatie publica si servicii, porturi de tip marina, reabilitarea constructiilor existente, amenajari ce

trebuiesc propuse si identificate doar ca amplasament si destinatie functie de topografia si dotarea zonei.

5.1.5. DOT ARI FUNCTIONALE


-Aprilie,2009-

JUDE'!UL ('ONSTi\N'{'/\


ROt\1i\NIA

Oe-a lungul traseului drumului de coasta vor fi propuse si detaliate 0 serie de dotari functionale : parcari,

puncte de belvedere cu parcare, foisoare belvedere, scari de acces, pasarele de acces si alte amenajari

menite sa completeze functional soseaua de coasta .

5.1.6. ACCESE RUTIERE DIN ORAS

Pentru a asigura legatura dintre trama stradala existenta in oras si drumul de coasta vor fi proiectate minim

4 drumuri de acces.Tinand cont de studiul urbanistic elaborat deja la faza PUZ au fost identificate ca zone de

strapungere zona din dreptul intersectiei Mircea cel Batrin - Bdul Ferdinand, zona din apropierea intersectiei

Smardan - Mihai Eminescu, prelungirea strazii Turda pina la intersectia cu noul acces rutier din Prelungirea

Bucovina, prelungirea strazii Lt. Gheorghe Economu pana la drumul de coasta, intersectie ce se poate

8 amenaja cu sens giratoriu.Proiectantul fazei SF poate identifica si alte accese, legaturi cu orasul.

5.1.7. PROMENADA

In zona digurilor existente 03 si 04 si in zona golfului se poate amenaja acces pietonal si pentru ciclisti

urmarind forma acestora.

Structura rutiera recomandata pentru profilul transversal ales, folosita si de colectivul de specialisti ce au

elaborat faza de proiectare SPF la predimensionare si stabilire costuri estimative este urmatoarea:

5.1.7.1. STRUCTURA RUTJERA

1.1. Strat aderent (pista ciclisti)

1.2. pavele autoblocante

1.3. nisip

8Proiectantul elaborator al fazei SF, poate modifica structura rutiera, in urma unei argumentari tehnico-economice.

5.2. SITUATIA UTILITATILOR

5.2.1. SITUATIA EXISTENTA

Amplasamentul se afla in zona urbana, existind in imediata apropiere retelele orasenesti de apa, canalizaresi curent electric.

5.2.2. SOLUTII TEHNICE DE ASIGURARE A UTILITATILOR

30Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii ' Riviera Tomis", Constanta

- Aprifie,2009-

JUDETUL CONSTANTA


ROM/\NIA

Utilitatile obiectivului de investitie se vor asigura dupa cum urmeaza:

. Zona Portul Tomis - plaja Modern

Racordare la utilitatile din apropierea portului Tomis

Racordare la retelele orasenesti prin accesul rutier proiectat dintre Bulevardul Ferdinand si Plaja Modern

. Zona Plaja Modern - "Crosa"

Racordare la retelele orasenesti prin accesul rutier proiectat dintre Strada Turda si "Crosa"

. Zona "Crosa" - Strada Salonic

Racordare la retelele orasenesti prin accesul rutier prin Strada Yokohama

. Zona Strada Salonic - "Marina"

Racordare la retelele orasenesti prin accesul rutier proiectat dintre Strada Lt. Gheorghe Economu si

"Marina".. Zona "Marina" - Pescarie

Racordare la retelele orasenesti prin accesul rutier din Strada Pescarilor.

6. CONCLUZII 51 RECOMANDARI

Solutiile tehnice de executie permit realizarea obiectivelor propuse cu 0 valoare de investitie cuprinsa intre

45 si 55 milioane euro (preturi la nivelullunii martie 2009).

Tinind cont de incadrarea obiectivului "Riviera Tomis" in politicile de investitii sectoriale si regionale acesta

raspunde necesitatilor de dezvoltarea zonei orasului Constanta si va contribui la cresterea atractivitatii

turistice. Prin realizarea investitiei aceasta va aduce venituri suplimentare la bugetullocal prin exploatarea

cadrului natural existent si a propunerilor de dezvoltare durabila, ecologica, promovate prin studiul de fata.

8


- Aprilie, 2009 -

ROM/\NIA

.lUDL !LL CONSI ANT:\


7. EVALUAREA CHELTUIELILOR PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE

INVESTITII" RIVIERA TOMIS

7.1. Valoarea totali estimata a investitiei: 54.630.000 Euro din care:,

.a) Drum de coasta(au fost analizate la aceasta faza 6 profile caracteristice- 4.620 ml- 34.730.000 Euro)

· DC1, aplicabilitate circa 1800 ml..pret unitar estimat=1.270 Euro/ml,Val. tronsoane DC1=2.285.000 Euro

· DC2, aplicabilitate circa 1800 ml, pret unitar estimat=3.650 Euro/ml,Val. tronsoane DC2=6.570.000 Euro

. DC3, aplicabilitate circa 200 ml, pret unitar estimat=1.600 Euro/ml,Val. tronsoane DC3=320.000 Euro

· DC4, aplicabilitate circa 120 ml, pret unitar estimat=1.500 Euro/ml,Val. tronsoane DC4=180.000 Euro



· Pod, aplicabilitate circa 730 ml, pret unitar estimat=33.000 Euro/mlVal. Pod= 24.000.000 Euro sau

Profil ce urmareste tarmul, circa 1300 ml, pret unitar mediu=20.000 Euro/mlVal. Tronson=26.000.000 Euro

b) Lucrari de aparare impotriva valurilor: 4.450.000 Euroc) Lucrari de consolidare : 5.500.000 Eurod) Dotari functionale : 4.800.000 Euroe) Accese rutiere : 1.800.000 Eurof) Cheltuieli cu proiectarea (S.F.+studii teren aferente+PT+DDE+CS-film de prezentare :1.100.000

Eurog) Cheltuieli cu asistenta tehnica, consultanta, dirigentie de santier(3 ani): 450.000 Euro

87.2. Calcul estimativ pentru asigurarea cu utilitati - 1.800.000 Euro

7.3. Calcul estimativ pentru serviciul de proiectare pentru toate etapele

Se apreciaza ca proiectarea pentru toate etapele reprezinta cca. 2% din valoarea totala estimata a

investitiei.

La aceasta apreciere se tine cont de gradul de dificultate si unicitate al proiectului pe intreg

amplasamentul ~i de asemenea se are in vedere faptul ca, in etapa S.F. se vor elabora si preda

documentatiile aferente pentru obtinerea avizelor cerute conform reglementarilor in vigoare, cat si toatestudiile de teren aferente.

Pentru fiecare faza a serviciului de proiectare (S.F.; P.T.; D.D.E., C.S. ~i asistenta tehnica) se

apreciaza procentual defalcarea valorii aferente dupa cum urmeaza:


- Aprilie.2009-

.IUD!; pJL CONSTANT:\


35% pentru S.F.: 1.100.000 Euro x 35% =385.000 Euro45% pentru P.T.: 1.100.000 Euro x 45% =495.000 Euro15% pentru D.D.E.+C.S.: 1.100.000 Euro x 15% = 165.000 Euro

5% pentru Asistenta Tehnica: 1.100.000 Euro x 5% =55.000 Euro

7.4.Cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind aplicarea procedurii de atribuire

a contractului de lucrari ~i contractului de servicii de proiectare - cca 10.000 Euro

Documentatia pentru aplicarea procedurii de atribuire a contractului de lucrari ~i a contractului de servicii

de proiectare va fi intocmita de compartimentele specializate din cadrul Primariei MunicipiuluiConstanta.

8 8. CONDITII SPECIFICE,

Durata de executie: 36 luni

Anull: 2009 proiectare + executie

Anulll: 2010 executie

Anullll: 2011 executie

AnulIV: 2012 executie+ receptie

8

Devizul general al investitiei va avea structura conform HG nr.28/09.01.2008, iar documentatia

tehnico-economica in etapa S.F. care cuprinde caracteristicile principale ~i indicatorii tehnico-economici ai

investitiei, prin care se asigura utilizarea rationala ~i eficienta a cheltuielilor de capital ~i a cheltuielilor

materiale, pentru satisfacerea cerintelor economice ~i sociale in domeniul respectiv si va fi defalcat de catre

proiectantul elaborator al fazei S.F. tinand cont de categoriile de lucrari specifice si de tehnologia de

executie atat pentrcr lucrarille de consolidari, aparari de mal si infrastructura necesara pentru realizarea si

intretinerea acestora, lucrari ce vor fi finantate si gestionate de catre Directia Apelor Dobrogea Litoral, cat si

pentru lucrarile de drumuri propriu-zise, dotari functionale si accese conexe, lucrari ce vor fi finantate si

gestionate de catre Primaria Municipiului Constanta.

A. Piese scrise

Date generale:

1. denumirea obiectivului de investitii;

33Studiu de prefezabilitate afferent obiectivului de investitii U Riviera Tomis", Constanta-April/e.2009-

.IUDL!l iL CONSTANTA


2. amplasamentul UUdetul,localitatea, strada, numarul);3. titularul investitiei;4. beneficiarul investitiei;5. elaboratorul studiului.

Informatii generale privind proiectul

8

1. situatia actuala ~i informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;2. descrierea investitiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung(in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea ~ioportunitatea promovarii investitiei, precum ~i scenariul tehnico-economic selectat;

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (incazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu deprefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):

scenarii propuse (minimum doua);scenariul recomandat de catre elaborator;avantajele scenariului recomandat;c) descrierea constructiva, functionala ~i tehnologica, dupa caz;

3. date tehnice ale investitiei:a) zona ~i amplasamentul;b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezent~nd terenuri din

intravila/extraviland) studii de teren:studii topografice cuprinz~nd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu reperein sistem de referinta national;studiu geotehnic cupri;'z~nd planuri cu amplasamentul forajelor, fi~elor complexe curezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic curecomandarile pentru fundare ~i consolidari;alte studii de specialitate necesare, dupa caz;e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice

aomeniului de activitate, ~i variantele constructive de realizare a investitiei, curecomandarea variantei optime pentru aprobare;

f) situatia existenta a utilitatilor ~i analiza de consum:necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;solutii tehnice de asigurare cu utilitati;g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

4. durata de realizare ~i etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

8

Costurile estimative ale investitiei,

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;2. e~alonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.


- Aprilie. 2009 -

HJDEflJL CONSTANTA


Analiza cost-beneficiu:

identificarea investitiei !;'idefinirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta;analiza oportunitatilor1;analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de pertormanta financiara, fluxul cumulat,valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate !;'i raportul cost-beneficiu;analiza economica2 , inclusiv calcularea indicatorilor de pertormanta economica: valoarea actualaneta, rata interna de rentabilitate !;'iraportul cost-beneficiu;analiza de senzitivitate;analiza de risc.

Sursele de finantare a investitiei, ,

Sursele de finantare a investitiilor se constituie Tnconformitate cu legislatia Tnvigoare !;'i constau

din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe

garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile !;'ialte surse legal constituite.

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

81. numar de locuri de munca create Tnfaza de executie;2. numar de locuri de munca create Tnfaza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economic ai investitiei

1. valoarea totala (INV), inclusiv TVA (Mil LEI)(Tnpreturi-Iuna, anul, 1 euro =_lei),

1 Varianta zero (varianta fara investitie), varianta maxima (varianta cu investitie maxima), varianta medie

(varianta cu investitie medie); se va preciza varianta selectata.

2 Este obligatorie doar Tncazul investitiilor publice majore.


- Aprilie, 2009-

1.2.3.

4.

5.

86.

JUDL'!lJL CONST/\NTA


din care:

constructii montaj (C+M)

2. e~alonarea investitiei (INV/C + M):anull;anulll

3. durata de realizare (Iuni);4. capacitati (in unitati fizice ~i valorice);5. a1tiindicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.

8 Avize ~i acorduri de principiu

1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea ~i oportunitatea investitiei;2. certificatul de urbanism;3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica ~i electrica, gaz metan, apa-canal,

telecomunicatii etc.);4. acordul de mediu;5. alte pvize ~i acorduri de principiu specifice.

B. Piese desenate:

8

1. plan de amplasare in zona (1:25000 -1:5000);2. plan general (1:2000 - 1:500);3. planuri ~i sectiuni generaIe de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a

tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului;4. planuri speciale, profile transversale, dupa caz.

PRESEDINTELE SEDINTEI,

36


I

I3+600 m-

I

I

0+ 700 mil3+500 i

I-0+600 mt 3+400 m}

I-3+300

I-

3+200 j

I :

I-

3+1001

"~

PROFILE TRANSVERSALE TIPSCARA 1:100

Profil drum coasta propus

18.15

1.0%-

0.9Rlgora

6

CarosabilTrotuar

+ + t2.5%-

2

- - ~ --->---------------

.ofil drum pi~tonal propus

Profil drum acces propus5.~

~ ~8

----

.

a\Desktop\Constanta MAP.pr

Documents

HOTARARE - ZIUA de Constanta · versezecentrulorasului,dd;ongestionand traficul de pe Bulevardul Mamaia, iar pe de alta parte de a ... a conferintelor pe teme de afaceri etc ... Dezvoltarea