Osangerare nazalapoate fi o experienta infricosatoare nu numai pentru un copil, ci si pentru un adult. Totusi, desi nu pare,sangerarea nazala, rar poate fi o problema serioasa si poate fi controlata usor.Sangerarile nazalepot aparea frecvent atat la copii cat si la adulti, majoritatea oamenilor trec printr-o astfel de experienta la un moment sau altul a vietii. Desisangerarile nazalepot aparea la oricine, sunt maifrecventela copii cu varsta cuprinsa intre 2 si 10 ani, deoarece copii sunt predispusi la cazaturi cand alearga sau se joaca. Persoanele care au peste 50 de ani, sunt de asemeneapredispusela aceasta afectiune.

Severitateahemoragiilordepinde de cativa factori, si primul lucru care trebuie luat in considerare este de unde anume a pornithemoragia. In cazul in carehemoragiaisi are originea in partea din fata a nasului, se numestehemoragie nazala anterioara, iar daca originea este in partea din spate a nasului se numestehemoragie nazala posterioara.

Hemoragia nazala anterioaracuprinde mai mult de 90% din cazurile dehemoragie nazala. In acest caz, cauza sangerarii este un vas de sange de peseptul nazal. Ohemoragie nazala anterioaranu este greu de controlat, putand fi folosite atat ingrijiri la domiciliu sau tratamente recomandate de un doctor.

Hemoragiile nazale posterioaresunt mai putin frecvente decat cele anterioare. Batranii sunt mai predispusi la acest tip dehemoragii nazale. In majoritatea cazurilor,hemoragiile nazale posterioareisi au originea la o artera localizata in spatele nasului. Acest tip dehemoragii nazalesunt mai complicate si necesita tratamet medical. Deseori acest tip dehemoragii nazalenecesitand spitalizarea.

Desi motivele exacte inca nu se cunosc, s-a observat ca majoritatea persoanelor sufera de osangerare nazalala primele ore ale diminetii, sau imediat ce se trezesc din somn.

Simptomele hemoragiei nazaleOhemoragie nazalanu este ea insasi o boala, ci mai sigur este unsimptomal unei boli. Severitateahemoragiei nazalepoate varia de la o persoana la alta, bazandu-se pe cauza acesteia. Uneori poate aparea ohemoragie nazalaca fiind unfiricel de sange, alteori poate lua forma unuisuvoi de sangefoarte greu de controlat. Mai jos sunt notate unele semne si simptome care indica ohemoragie nazala:-aparitia de sange la una sau la ambele nari-necesitatea de a inghiti frecvent, din cauza semntimentului de blocare a cailor nazale-senzatia de lichid in partea din spate a nasului si gatului-prezenta pe batista a unei substante rosu-brun, dupa ce iti stergi nasul-dificultate in respirare, puteti simti ca te ineci

In timp ce unele persoane experimenteaza majoritatea simtomelor uneisangerari nazale, altii pot avea doar una sau doua simptome. In majoritatea cazurilor, simptomele uneihemoragii nazaledureaza nu mai mult de 20 de minute, maxim 30 de minute. In caz ca acestea dureaza mai mult, asigurate ca primesti ingrijiri medicale de urgenta. Alteori o persoana poate experimenta simptome mai severe, care indica o problema grava. In continuare enumeram unele din simtomele care insoteschemoragiile nazalesi care pot indicaprobleme grave:-aparitia unei deformari nazale-sangerari la nivelul gingiilor-tulburari de vedre-ameteala-dureri faciale insotite de amorteala zonei respective-stari de lesin-probleme auditive-febra mare si frisoane-paloare-Umflarea zonei nasului si a obrajilor-varsaturi, mai ales daca sunt urme de sange

Cauzele hemoragieiNu toatehemoragiile nazaleau o cauza identificabila. Una din cele mai comune cauze poate estetraumala nivelul nasului. Aceasta trauma poate fi cauzata de factori externi, cum ar fi o lovitura in fata. Poate exista de asemenea si otrauma interna, daca persoana respectiva are obiceiul de a-si curata nasul cuobiecte ascutite. Totusi, unele din celelalte probleme care pot cauzahemoragii nazalesunt:-infectii la nivel nazal sau sinusal-obiecte straine blocate in caile nazale-expunerea la un aer uscat si cald, pentru o perioada lunga de timp-rinita alergica-stranut excesiv sau suflarea nasului prea puternic-perforare sau deviatie de sept-folosirea anumitor medicamente sau a drogurilor ilegale precum cocaina-prezenta unei boli de rinichi sau de ficat-tomuri in caile nazale-tensiune arteriala mare, insotita de o stare de anxietate putrenica-probleme ale coagularii sangelui-leucemie-expunerea la iritanti chimici, precum amoniacul-abuzul de alcool-hemofilie-lupus-polipi-ateroscleroza-expunere la schimbari bruste de altitudine

Identificarea cauzei exacte a uneihemoragii nazalepoate fi o mare provocare, mai ales fara ajutor medical.

Remedii pentru hemoragiile nazaleTratamentele pentruhemoragiile nazale anterioare si posterioaresunt asemanatoare. Totusi, daca ohemoragiee cauzata de un factor simplu, si doctorul iti poate recomanda sa folosesti anumite ingrijiri la domiciliu, pentru a revolva problema sangerarii. Cele mai utilizate remedii pentruhemoragiile nazalesunt:-Gheata: Este cel mai utilizat remediu folosit pentru cazul unei umflaturi sau a uneihemoragii, pentru cele mai multe parti ale corpului, inclusiv nasul. Gheata sau compresele reci incetinesc fluxul de sange, ajutandu-l sa se coaguleze mai repede, oprindhemoragiain cateva minute. Pune gheata intr-o punga sau intr-un prosop si aplica direct pe nas in jur de 5 minute. Poate fi folosita si o punga de legume congelate.-Bicarbonatul de sodiu: acest remediu este bunt pentru irigatia nazala si poate opri fluxul sangelui. Fa o solutie din apa si bicarbonat de sodiu si pulverizeaza 2-3 pufuri in nas.-Pozitia corecta: Cel mai indicat este sa iti ti capul ridicat pana la oprirea sangerarii. Intinde-te si pune sub cap 1-2 perini ca sa te ajute la mentinerea capului mai ridicat fata de nivelul corpului.-Otetul: inmoaie o bucata de material din bumbac in otet si bag-o in nara care sangereaza.-Aburul: in cazul in care esti predispus la sangerarile nazale asigura-te ca inhalezi cat mai mult abur cu putinta.

in cazul in care acesteremediinu te ajuta sa oprestihemoragia nazalain decurs de 20-30 de minute, apeleaza la ajutor medical de urgenta.

Dieata pentru persoanele ce sufera de hemoragii nazaleSunt multe persoane care sufera regulat de hemoragii nazale din cauzalipsei de vitaminesau a unei alimentatii necorespunzatoare. In asemenea cazuri, este posibila reducerea problemelor printr-o micaajustare a dietei.

Cresteaportul de fierdin dieta ta, deoarece acesta constinehemoglobina, care este o componenta importanta a celulelor rosii din sange. Cateva dinalimentele bogate in fiersunt: carnea rosie, spanacul, galbenusul de ou, anghinarea, stafidele, prunele, scoicile, curcanul, fasolea, soia.

Consuma alimente cu continut bogat devitamina C, deoarece ajuta la formareacolagenului, o parte importanta a tesuturilor corpului. Unele dinalimentele bogate in vitamina C sunt: ardei (rosii si verzi), guava, patrunjel, cimbrul, agrise, papaya, varza de Bruxelles, conopida, broccoli, mandarine, portocale, lamaile, capsunile.

Cand vine vorba decoagularea sangelui,vitamina Keste extrem de importanta. Unele din cele mai bunesurse de vitamina K sunt: uleiul de soia, maioneza, nap verde, patrunjelul, salata verde, andivele, spanacul, ficatul de vita sau de porc, avocado, ceapa verde, varza de Bruxelles, brocoli.

Zinculeste un nutrient important, care ajuta la mentinerea vaselor de sange din organism. Unele dinalimentele bogate in zinc sunt: orezul brun, paine integrala de grau si floricele.

Sngerrile nazale: primul semn al hipertensiunii arteriale!

10.12.2013

GALERIE

Foto

Share on facebook

HYPERLINK "http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sangerarile-nazale-primul-semn-al-hipertensiunii-arteriale--33085.html" \o "Tweet" Share on twitter

HYPERLINK "http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sangerarile-nazale-primul-semn-al-hipertensiunii-arteriale--33085.html" \o "Email" \t "_blank" Share on email

HYPERLINK "http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sangerarile-nazale-primul-semn-al-hipertensiunii-arteriale--33085.html" More Sharing Services

HYPERLINK "http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sangerarile-nazale-primul-semn-al-hipertensiunii-arteriale--33085.html" \o "View more services" \t "_blank" 9

-+

Muli trecem cu vederea atunci cnd ne curge snge din nas. Epistaxisul (sngerarea nazal) nu trebuie s ne sperie; el poate aprea dintr-o multitudine de cauze: rceli banale, oboseal exagerat, lovituri sau zgrieturi uoare. Dar, sngerrile nazale pot fi i simptome ale unor boli destul de grave cum este hipertensiunea arterial. Tocmai de aceea, atunci cnd aceste sngerri se repet sau sunt abundente este bine s ne adresm medicului.

Sngerrile nazale pot fi rezultatul unor rceli banale, dar pot ascunde i boli, cum ar fi hipertensiunea arterial, boal care netratat ne macin sntatea. O sngerare nazal poate fi primul simptom al unei hipertensiuni arteriale existente, dar nediagnosticat nc, atenioneaz prof. dr. Vasile Costinescu, din cadrul Clincii ORL Nicolae Costinescu a Spitalului Sf. Spiridon Iai. Cel mai frecvent sngerrile nazale apar din cauza virozelor, la femei n timpul mnestruaiei, cnd sngele nu coaguleaz att de bine; de asemenea ne putem confrunat cu un epistaxis ( sngerare nazal) n urma unor eforturi foarte mari. n plus, acestea apar i pe fond hepatic - n cazul bolnavilor de hepatit apar modificri de coagulare ale sngelui de cauz hepatic.

Oboseal acumulat sau tratamente cu aspirin pentru cardiaciOamenii se sperie adesea atunci cnd le curge puin snge din nas. Dar e bine s nu se sperie. Pentru c atunci intr n angoas, i crete tensiunea i curge i mai mult snge. Adesea astfel de probleme sunt cauzate de o mic rceal. Sau pe fondul unei oboseli acute cnd crete i tensiunea arterial. De asemenea, prinii se sperie atunci cnd micuilor le curge snge din nas. Adesea, nu este vorba de o problem major. Copiii se scarpin frecvent n nas i fac o crust iar cnd se scarpin din nou, crusta se rupe i astfel apar sngerrile. Probleme mari sunt i la cardiacii care fac tratament cu aspirin. Din cauza acesteia, persoanele cardiace pot avea frecvent sngerri nazale. Ele nu pot opri tratamentul cu aspirin, iar pentru sngerrile nazale este bine s se adreseze unui specialist orl-ist care va ti cum s-i ajute, explic prof. dr. Vasile Costinescu.

Cnd ne adresm specialistului90 % dintre sngerrile nazale survin spontan sau n urma unei expuneri la soare, a unui efort. De obicei sunt puin abundente i unilaterale, cteodat ntr-un context familial identic. Hemoragia nazal este frecvent i apare adesea i ca urmare a unei lovituri sau prin suflarea prea puternic a nasului. Poate fi, de asemenea, consecina unei zgrieturi sau a unei afeciuni a mucoasei nazale. i efortul fizic intens este rspunztor de sngerare nazal. Dac sngerarea este frecvent, se recomand consultul medical. Uneori, este indicat cauterizarea. Bolile care se pot manifesta prin sngerri nazale sunt hipertensiunea arterial, rinita alergic sau o dereglare hormonal. Se impune deci un examen O.R.L atunci cnd asceste sngerri sunt frecvente i abundente. Se impune msurarea tensiunii i testul privind coagularea sngelui, mai adaug prof. dr. Vasile Costinescu.

Atenie la medicamenteAtenie: epistaxisul poate surveni la persoanele care prezint simptome de gripa sau alergii cronice (de genul rinoree, strnuturi sau prurit nazal (mncrimi)) datorit inflamaiei i iritrii mucoasei nazale. Tratarea acestor afeciuni amelioreaz simptomele, inflamaia i iritarea i scade riscul de epistaxis. Cu toate acestea, folosirea n exces a medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene (gen Nurofe sau Ibuprofen) poate determina epistaxis, ca efect advers al acestora. n cazul sngerarilor frecvente, se recomand consultarea medicului curant, n vederea administrarii corecte a tratamentului pentru grip i alergie, arat prof. dr. Costinescu.

Sngerari nazale recidivante rebele la tratamentCum recunoatem sngerrile nazale recidivante? Simptomatologia include: sngerri nazale unilaterale sau bilaterale, mai mult sau mai puin abundente care apar n repaus sau n urma unor eforturi fizice i care au tendina de a recidiva dup tratamentele locale i generale efectuate. Se ntlnesc mai frecvent la categoria de sportivi care au traumatisme repetate la nivelul nasului, a feei (ex: boxeri, practicani de arte mariale, lupte libere, greco-romane) sau sportivi care depun eforturi mari la temperaturi ridicate (fotbal, tenis de cmp).

Ce putem face pentru a opri epistaxisul poziia semieznd - dac sest n picioare, se poate amei. Sunt sngerri foarte mari, cnd bolnavul poate leina. n poziia semieznd se nclin uor capul nspre spate; nu trebuie mpins capul mult pe spate; poate determina curgerea sngelui pe peretele posterior al faringelui i nghiirea lui, ceea ce poate irita stomacul i declana vrsturi; se recomand scuiparea sngelui care se adun n cavitatea bucal (gur) i gt, i nu nghiirea lui

foarte bun i util este utilizarea unui tampon cu oet care este astringent. Acest tampon se introduce n nar i se ine apsat nara

curarea foselor nazale, prin suflarea uoar a nasului

dup curarea nasului, se recomand compresiunea viguroas a prilor moi ale nasului; va trebui s respirai pe gur

se aplic o pung cu ghea pe nas i obraji; gheaa determin vasoconstricie i ajut la oprirea sngerrii

trebuie meninuta compresiune continu timp de 10 minute; se recomand folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; aceste 10 minute pot prea mai mult dect att; evitai decompresiunea dup cteva minute, din curiozitatea de a observa oprirea sngerrii

verificai dac s-a oprit sngerarea doar dup 10 minute de compresiune continu; dac nu s-a oprit, trebuie meninut compresiunea nc 10 minute; cele mai multe sngerri nazale se opresc dup compresiunea direct timp de 10-20 minute

ungei interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselin; nu sulfai nasul i nu introducei nimic n interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sngerrii

odihnii-v timp de cteva ore!

Prevenirea resngerrilor nazale evitai suflarea viguroas a nasului

evitai efortul fizic i ridicarea de greuti dup un epistaxis

ridicai-v capul n timpul somnului cu ajutorul pernelor

aplicai n interiorul nasului o cantitate mic de unguent emolient, ca de exemplu vaselina, cu ajutorul degetului mic

nu folosii Aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Nurofen sau Ibuprofen timp de 3-4 zile dup sngerarea nazal; se recomand Acetaminofen (Paracetamol) n cazul durerilor; discutai cu medicul curant despre ntreruperea tratamentelor n curs

evitai medicamentele antihistaminice, decongestionante sau alte medicamente cu administrare sub forma de spray nazal fr a consulta medicul.

Dei, la prima vedere, poate prea nfricotoare, sngerarea nazal este destul de comun, n special n rndul copiilor, btrnilor i a femeilor gravide, i adeseori poate fi tratat la domiciliu, fr a apela la ajutorul medicului.Denumirea tiinific a hemoragiei nazale este deepistaxis,iar noi ne-am propus ca n rndurile ce urmeaz s aprofundm aceast problem i s v dezvluim tot ceea ce ine de aceast afeciune, pentru a nu fi luai pe nepregtite i pentru a ti ce s facei n situaia n care o persoan se confrunt cu sngerare nazal, dar i pentru a v informa cnd este necesar s v adresai medicului.

Durata hemoragiei nazale poate varia, de la cteva secunde la mai mult de 10 minute, iar sngele poate curge att dintr-o singur nara, ct i din ambele.

Vizita de urgen la medic se impune n momentul n care hemoragia dureaz mai mult de 20 de minute.Majoritatea episoadelor de epistaxis sunt minore i se opresc de la sine, dac urmmregula principaln astfel de situaii: ntreruperea oricror activiti, ntinderea pe spate i presarea blnd a nrii din care curge snge.

Dac, ns, suferii de hemoragii nazale foarte dese i abundente, i suferii in paralel de probleme cardiace, tensiune arterial crescut sau luai medicamente anticoagulante, luai foarte n serios aceast problem i adresai-v celei mai apropiate uniti medicale de urgene.

Hemoragia nazal cauze multipleZona interioar a nasului este extrem de sensibil i prezint numeroase vase de snge de mici dimensiuni, care se pot sparge din diferite motive i care pot cauza sngerarea nazal.

Cele mai puin ngrijortoare cauze ale epistaxisului, dac le putem numi aa, sunt:

Scobirea agresiv a nasului, n special atunci cnd avem unghii lungi; Suflatul puternic al nasului; Rni sau zgrieturi n interiorul nasului; Rceal, grip, sinuzit; Nasul infundat, cauzat de infecii, sau nasul uscat, aprut ca urmare a diferenelor mari de temperatur dintre interiorul i exteriorul ncperii n care ne desfurm activitatea; Rinita alergic sau oricare alt tip de alergie; Altitudinea nalt (atunci cnd calatorim cu telegondola, pe munte); Folosirea n exces a decongestionantelor nazale; Prizarea pe cale nazal a drogurilor, pe o perioad lung de timp.

Hemoragiile nazale aprute la adultsunt cele mai periculoase deoarece pot semnala probleme grave de sntate cum ar fi: tensiune arterial crescut, artere ngroate care mpiedic circulaia normal a sngelui, prezena unei tumori n interiorul cavitii nazale, diabet etc.

Hemoragiile puternice pot fi i o urmare a expunerii la anumitesubstane chimice iritantepentru mucoasa nazal sau n urma administrrii anumitor medicamente precum aspirina, warfarina, heparina sau a celor folosite n tratamentul artritei.

n cazuri extrem de rare, hemoragiile nazale dese i abundente pot semnala prezena unor boli rare, cum sunt hemofilia, boala Willebrand sau leucemia.

Sngerarea excesiv pe o perioad lung de timp poateduce la apariia anemiei, afeciune care perturb echilibrul eritrocitelor (celulelor roii) din organism, ducnd la complicaii cardiovasculare i neurologice, cum ar fi insuficiena cardiac congestiv i afectarea funciilor cognitive.

Reinei!

Dup ce ai suferit o hemoragie nazal se va forma o crust n interiorul cavitatii nazale care, dei este incomod, nu trebuie sub nicio form ndeprtat deoarece face parte din procesul de vindecare a esuturilor i previne eventualele sngerri.

De asemenea, luai seama c dup un episod de sngerare nazal, vei fi mult mai predispui la infecii, deci stai la distan de persoanele care tuesc, strnut sau care sunt rcite. n plus, evitai cu orice pre alcoolul, fumatul i buturile fierbinti n primele zile de dup eveniment, deoarece acestea pot dilata vasele sangvine din interiorul cavitii nazale, care se pot sparge.

Primul ajutor in caz de hemoragiiHemoragia reprezinta iesirea sangelui dintr-un vas sangvin si se produce prindistrugerea totala sau partiala a vaslui.Hemoragiile pot fi externe si interne.Dupa felul vasului lezat din care iese sangele, hemoragiile pot fi arterialevenoase sau capilare.Hemoragiile arteriale, sunt cele mai periculoase, deoarece sangele arterial sescurge sub forma de tasnituri puternice, ritmate, sincrone cu contractia inimii, ceea ceface ca in timp scurt sa se piarda o cantitate mare de sange, putant provoca moartea.Hemoragiile venoase, sunt mai putin grave deoarece sangele venos vine de laperiferice, cu o presiune mai mica. Daca vasul din care se face sangerarea nu este preamare, hemoragia se poate opri printr-un simplu pansament.Datorita faptului ca venaeste insotita intotdeauna de o artera se poate intampla ca hemoragia sa fie in acelasitimp arteriala si venoasa.Hemoragia capilara se produce prin ranirea vaselor mici din piele, muschi etc.Sangele este mai putin abundent, aparand ca picaturile de roua asa cum se poate vedeain julituri si este usor de oprit.Gravitatea hemoragiei depinde atat de cantitatea de sange pierduta cat si departicularitatile organismului care a suferit hemoragia. O cantitate de 1l de sangepierdut de un adult nu-i produce acestuia o tulburare deosebita, dar unei persoane slabdezvoltate ii poate provoca tulburari grave, iar in cazul unui copil de 6-7 ani ii poateprovoca moartea.

RecunoastereahemoragiilorIn cazul unei sangerari externe sau in hemoragiile interne care seexteriorizeaza, cel mai important semn este observarea sangelui. Alte semne sunt:ameteala, dureri de cap, vajaieli in urechi, neliniste, sete, pulsul slab, dar acceleratm,putand ajunge la 100-140batai/minut.Pulsul crescut se explica prin faptul ca inimaeste obligata sa-si creasca frecventa batailor pentru a putea trimite mai repede sange incirculatie. Cresterea frecventei respiratorii se produce pentru ca sangele sa se incarcemai bine cu oxigen. Daca tensiunea arteriala maxima scade sub 7cmHg, bolnavul esteinvelit, incalzit la maini si la picioare, i se dau ceaiuri calde si dulci, el fiind in stare desoc hemoragic.Trebuie transportat de urgenta la cel mai apropiat spital.In cazurile in care hemoragiile nu sunt prea abundente, organismul reuseste saia o serie de masuri eficiente in vederea mentinerii functiei circulatorii. Prin vaso-constrictie se realizeaza o distribuire preferentiala a sangelui in diverse teritorii siorane din corp. Acesta este drept scop menajarea unor organe vitale cum este cazulcreierului, inimii si rinichilor. Astfel, sangele din unele teritorii, mai putin esentialecum este piele, este trimis in circulatia generala prin contractia sfincterelor vascularede la nivelul arteriolelor precapilare. Concomitent, se mobilizeaza sangele de rezervastocat in splina, ficat si muschi, iar lichidele din spatiul intercelular trec in vase.In hemoragiile mari, in care se pierde peste 30% din volumul total de sange,puterea de adaptare a acestor mecanisme fiziologice este depasita. Scaderea excesivaa globulelor rosii face imposibil transportul de oxigen la tesuturi si favorizeazaintoxicarea acestora cu CO2. La inceputul excesului de CO2 are o influenta excitanta asupra centrilor nervosi din creier dar mai tarziu le provoaca leziuni ireversibile