EliteliHN, Ad QlAiStraţlllSâ >1 Tlpocrafla:

IMSOVil, pluta mart, TlrgulâInului Nr. 30 .

Im iori MtfranetU* mm m pr*m**eu. Mamucript* nu t t ntrimUu.

Birourile 1b a m c i i r i :Braiovu, plata mare, TIrgulfi

Inului Nr. 30 .lBMrate mai primeso& tn Vlana &. Motu. Haatensitin <£ Vogler (Otto Maat), S . SehaUk, Aloi» Hemdel, M. M ut, A. Opptlik, J . Donneberg; In ludapetta: A. V. Ooldberger, Eck- iim Bernat: fn Frankfurt: 6 . L. Daube; In Hamburţ: A. Stttntr.

Preţuiţi iaaerţiTuulorâ: o seria farmond pe o colână 6 or. şi *> or. timbra pentra o publi­care. Publicări mai dese după

tarifă ţi Învoială. Reclame pe pagina a EQ-a o ----* io — „ „ «A„ an ha»- -

.Gazeta“ ese In M-earecJiAbonamente centru Anstro-Ungaria*Pe un anâ 12 11., pe şAse luni

6 II., pe trei luni 3 II. N-rii de Duminecă 2 II. pe anü.

Pentrn România şi străinătate:Pe unü anü 40 franol, pe séee luni 20 fr., pe trei luni IÚ fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumără la tóté o&ciele poştale din Intru şi din afară

şi la dd. colectori.

Abonamentul! pentrn Brasovna administraţiuno, piaţa mare, Tőrgulü Inului Nr. 80 etagiulă I . : pe unü ană 10 II., pe aése luni 5 II., pe trei luni 2 II. 50 or. Cu duaulu In casă : Pe unü anü 12 fl., pe 6 luni 6 II., pe trei luni 3 (I. Unü esemplară 5 or. ▼. a. séu 15 bani. At&tü abonamen­tele cfttü şi inserţiunile suntft

a se plăti Înainte.

să conoedă conferenţia româaft. Acesta i-a oostata multă trudă şi abnegare de sine. E i mai bucurosO ar faoe oa Românii să dispară de pe faţa pământului, mai alesă de când ou m ergerea lora la Viena. Cine nu-şi aduce aminte de Dr. Raţiu, cum l’au prigonita pentra aceea, cum a trebuita sâ

oâştigămO simpatia e i ; să ţiu emil deştepta spiritultt naţionala şi mândria naţională, şisâ desvoltămu o acţiune neîntreruptă, viuă, so­lidară şi hotărită.

Organulâ naţionalii slovacu vNar rodnie Noviny“ scrie între altele:

Din causa sfintei sărbători de mâne, dia- rulfl nu Ta apáré pănă M ercu r! séra.

Guvernul! şi „Mperzeloll patriotică“.Braşovu, 19 Iulie st. v.

„Tendinţele adunării din Sibiiu „potu së fia încă odată aşa de aţî- #ţăt0re şi periculóse dér decursulü „esteriorü alu adunării a remasü în- „tre marginele legii şi n'a pricinuitu „nici cea mai mică conturbare a or- „dinei publice. Acum în ce colóre „se presentă naţiunea maghiară — „pe partea căreia este puterea mai „mare şi omnipotenţa statului — „decă unii se silescü a-i apëra causa „prin escese şi prin turburărî de „strada?“

Raţionamentului acesta alu fóiei de căpetenia kossuthiste „Egyetér­tés“, trebue se recunóscemü, este motivatu; élu se întêlnesce cu pă­rerea fóiei guvernamentale „Nemzet“, care cjic©> c& selbătăciile dela Turda „au c o m p ro m is ü vécja, de care are lipsă, statulü pentru esercitarea pu­terii sale suverane.“

Dér conclusiunile, ce le face pe basa acelei premise fóia kossuthistă, suntü cu totulu nemotivate şi peri­culóse. In locü de a cerceta după isvorulu apariţiuuei atâtu de com- promiţetore pentru Maghiari, carî esercită adi „omnipotenţa în stătu“, séu după „Nemzet“, puterea suve­rană a statului, „Egyetértés“ găsesce că totii rëulü derivă mai cu semă de acolo, că guvernulü nu desfăşură puterea statului cu destulă asprime şi energiă spre a „sdrobi capetele de hidră ale agitaţiunei antima- ghiareu şi ale pretinselorú „uneltiritrădăttire d e p a t r i ă “ .

Numai cu mare greu, pentru-că n’are încătrău, „Egyetértés“ cere, ca statulu se suprime cu „deplină ri- góre şi escesele ilegale“, ca cele dela Turda, dér nu se sfiesce ale caractérisa în acelaşi timpu ca nisce „■manifestaţii ale hiperzelului patrioticii“. Şi pentru ca se înţelegemu şi mai bine ce vrea se 4i°ă, pune acestu .pretinşii „hiperzelü patrioticü“ faţă iu fată, cu presupusa „trădare depa- triâu a celorü ce nu’su mulţuţumiţî cu stările actuale politice.

Cu alte cuvinte: trebue se pe­depsiţi pe escedenţii ungurî dela Turda pentru ochii lumei şi ca s’a- veţî apoi şi mai multu cuvêntu de a lovi fără de mila în „agitatorii români“.

Einvederatu, că décá guvernulü ar urma după acésta receptă a fóiei kossuthiste relele esistente nu nu­mai, că nu s’ar delătura, ci s’arű înăspri. Şi este uşoru de înţelesu din ce causa: Escedenţii maghiari, chiar de ar fi pedepsiţi, n’ar fi nici decum convinşi, că au lăcutu unu lucru rëu şi nepatrioticu, ci arü crede celü multu, că n’au alesü tocmai mijló- cele potrivite şi timpulu potrivitu pentru manifestarea „hiperzelului lorö patrioticü“. Urmarea ar fi, că acestu „hiperzelü“ ar continua a se manifesta în altă formă sub masca „legalităţii“, sub care se comitü de 4ecî de ani cele mai mari nedrep-

tăţî şi fără delegi în detrimentulü pacinicei convieţuiri a popórelorü din acestü stătu şi idea dominantă că cetăţânulfi de nascere Maghiarü, are unü privilegiu faţă de concetă- ténulü séu románü, slavü etc., nu numai că nu s’ar combate, dér s’ar întări din ce în ce mai tare şi re- sultatulü ar fi, că dela unü timpü puterea statului, ce se află esclusivü în mâni maghiare, n’ar mai puté învinge de locü, curentulü care cum c[ice „Nemzet“, pretinde pentru ce­tăţenii maghiari „privilegiulü de a nu fi pedepsiţi *.

Pe calea indicată de „Egyetértés“, regimulü ungurescü ar ajunge se fiă pe deplinü jucăriă în mâna „hiper­zelului patrioticü“ alü masselorü fa- natisate maghiare, precum este în mare parte deja astăcjî, şi ar trebui se sferşescă prin a se închina şi elü pe faţă — ca „Ellenzék“ din Cluşiu, „înaintea adevérurilorü psihice, cari nu respectâză paragrafii.“

ţ)ice fóia guvernului „Nemzet“ că cetăţenii maghiari, carî în tur­barea lorü pătimaşă aruncă cu petrii asupra concetăţenilorfi lorü, n’ar tre­bui se aibă privilegiulü de-a románé nepedepsiţi.

Biüe. Dér atunci e clarü, că trebue se se întâmple cu totulü alt­ceva, decatü ca se se procédá în viitorü cu mai mare asprime şi eae*r- giă în contra celorü carî nu numai că nu se bucură nici de celü mai micü privilegiu, nu numai că nu facü parte din naţiunea, care eser­cită esclusivü puterea statului, dér mai suntü încă şi în celü mai mare gradü asupriţi, nedreptăţiţi şiprigo* niţî.

Nu se putea întempla ce s’a în- témplatü la Turda, décá „cismarii politici“ de acolo, cum îi numesce „Nemzet*, n’ar fi de ideă, că Ro­mânii suntü unü poporü fără drep­turi şi fără patriă şi décá n’ar ceti 4ilnicu în foile maghiare, că suntü duşmanii cei mai înverşunaţi ai pa­triei şi ai Maghiarilorü.

Pentru ca se se p0tă crea o stare de lucruri, care se facă cu pu­tinţă şi pedepsirea „hiperzelului pa­trioticü“ alü cetăţenilorO maghiari, trebue mai întâiu se se delăture ano­malia posiţiei lorü privilegiate în stătu, trebue se fiă puşi íntr’unü rendű cu ceilalţi cetăţeni nemaghiari, realisându-se în modü sincerü prin- cipiulű dreptăţii, libertăţii şi alü ega­lei îndreptăţiri.

Cei dela „Egyetértés“ arü face bine se mai cetéscá odat| broşurele politice ale lui Lndovicü Mocsary. Ei arü puté din ele vedé, care ar fi mijloculü unicü pentru a apéra cu succesü interesele şi vé4a statu­lui, precum şi onórea naţiunei ma­ghiare.

Voci asupra ConferenţeiSub titlul ü „Pedépsa— credinţă

„Narodni Listiu dela 26 Iulie a. c. publică unü articulü de fondü în care 4i°e între altele:

Ca 80 evite una mare soandalO faţă cu lumea, guvernuiü ungurescü a trebuita

fugă din Turda şi cum a fosta trasa oo- mitetula în cercetare judecătorâscă, ca şi când Românii ar fi trădători de patriă, pentru-oă s’au dusö la Viena spre a se plânge.

Urmarea a fosta persecutarea pressei române, restringerea dreptului de întrunire, tragerea în judecată a patrioţilorO rom ául; dér cu tóté acestea guvernului ungurescü nu i-a succesü sé îm blân4escă pe Rom âni, ei sunta prea vânjoşl, oum au dovedit’o deja la 1848. E i au data atunol destula de lucru lui Kossuth, oum putema ceti în memoriile sale. Şi atuuol încă ei nu aveau la spate Româuia independentă.

Şi ce vorQ Rom ânii dela U ngaria? Nimioâ decâta dreptate. E i nu vorâ, ca limba lóra sé fiă nedreptăţită şi despreţuită ; ei vora ső aibă o representnţiune dréptá în dietă, în com itate: o’una cuvânta, o au- tonomiă oum o dă, de pildă, E lveţia flă­cărui cantona.

Dér în aceeaşi măsură, în oare poli­tica dela P esta este o nebuniă, politica oe- lorü dela Viena este nemulţămitore. Se ne reamintimâ numai, ce au făouta Româuii în 1848, în emulaţiune ou Croaţii şi ou S lo v a cii; cu deplină lealitate ei se împo­triviră energicü Maghiarilorü. F o ile oficiale austriaco îi numiau atunci eroi şi le pro­miteau, că vorü fi rdsplătiţl pentru acésta, precum merită.

Şi astăc^I foile centraliste vorbescü de deputaţia RomâuilorO, cari au mersü ou Memorandulü, 4ioéndü, că Românii au fosta „fripţi*, n’au fácutü nici o trebă, au făcutei unü mare fiasoo etc.

Românii ínsö parü aoum a fi lecuiţi de ideile centraliste, ei íncepü a se rădima pe puterile lorü proprii şi în solidaritate cu celelalte popóre nemaghiare.

Organulü oposiţiei croate „Ob- zor“ se ocupă íntr’unü articulü cu conferenţa nóstrá. După ce spune, că adunarea din Sibiiu este de mare importanţă şi pentru celelalte naţio­nalităţi din Ungaria, şi după ce atacă fără cruţare pressa din Viena şi Budapesta, care timbrâză de „tra- dare de patria“ mişcarea naţionali­tă ţilo r — organulü croatü 4i°e:

Ce privesce pe Croaţi, Românii pota fi siguri de simpatiile lorü. E i au data es- presiune acestei simpatii în telegram ele, ou oarl au salutata adunarea română şi cari au produsü mare însufleţire. Rom ânii soiu fórte bine, că în monarchia acésta Slavii le suntt aliaţi naturali, şi în primula looü Slovacii, oarl îndură aceeaşi só rte ; apoi Croaţii, oarl mai biue au ocasiune sé cu n6scă pe M aghiari; — apoi ceilalţi SJavl, oarl cu toţii gemü sub greutatea afurisitei politice de a^I, Când dâră ne alăturămu la Români cu iotă sinceritatea inimei nőstre şi urmărima activitatea lora patriotică cu cea mai viuă atenţiune şi oelâ mai oaldü in ­teresa, dorindü tendinţei lorü celü mai bunü suooesü: dorimü totodată noué şi oelorlalţl Slavi, oa sé luámű pe poporulú románü de esemplu, Da, sé luămâ pe Români oa esem- piu, şi oa şi ei şi noi pnntr’o agitaţiune legală sé oucerimü opinia Europei şi sé

....Salutăm ü pe Rom âni. Coferenţa lora însemnâză mare pasü fáoutü în deslegarea oestiunii naţionalităţilor^ în pulitica internă a Ungariei — pasü mare înainte, oătră mai bine. Poftimü sé urmeze înainte fără opriri, oând poporulü, despoiata de drepturile sale, desv61tă o aşa mişoare puternică. Inse şl gazetele din Budapesta au trebuita sé scrie că de Sâm bătă ftacâ trenurile cu direoţiă oătră Sibiiu, veninda din tóté părţile Ar­dealului şi ale Ungariei propriu (ţise, locuite de Români, nu erau umplute decâta ou de­legaţii oonferenţei din Sibiiu. Duminecă diminăţa era sé se soobóre grăme^I-grămec}! poporaţia din munţi — acelü poporü, isolatü de infiuinţa demoralisátóre, uedeprinsü a vedé ín vié(a sa retrasă deoácü pnn esoep- ţie mare chiar oraşele cele mai ae aprópe, poporulü acela, oare atâtea nesfirşite năoa- surl rabdă in munţi, poporulü e ínsé deş­teptată acuma.....

Precumü vedemü, foile maghiare tare au muiatü tonulű. A tâta vreme ínsé au operata ou minciuna, îucâta acum ohiar décá ar voi, nu se soiu desouroa din ea. „Interesulü aoestui stata este, ca iiă-oare cetaţânO, fără deosebire de limbă, de némü şi de religiune, s0-’şl afle aici patria sa soumpă*, — 4ioü aoum ei. 'Ér despre unü astfelü de adevérü mai ’naiute nu soiaţl? Acum vé orépá ín oapü când poporulü ro­mánü s ’a pusü in mişoare, oa o lavină... Apoi drepturile trebuie sé le dubéndesol ou oaciulire, rugărl smerite, apropieri pline de încredere, oum le 4ioeţI voi ? Óre Maghiarii n’au soiutü, că au conüscatú totulu pentru sine din oeea-oe, pe lângă ei, aparţine înoă şi Románilorü, Slovaoilorâ, Sérbilorü şi RutenilorÜ ? T o ţi aoeştia porta sarcinile de oetăţenl întoomai oa şi Maghiarii, dér din tolosinţele statului suntü escluşl, din tóté. Românii — 4*cü *°üe — sé caute a dobéndi validitarea némului, limbii şi mtereselorü lorü în graniţele statului şi constituţiei. Cum sé o facă, décá némulü lorü este es- clusü din ori ce ramură publioă, limba lorü dm şcole, judecătorii şi administraţie ohiar în limitele prescrise de ie g l? Ce au făcuta Maghiarii din ohiar fărimăturile de drepturi, oodificate în aşa 4 iga lög0 a naţionalităţi­l o r ? Ore n ’aţl sbieratü dela inoeputü înoă în anii şepte-4ecl ai erei noué, că legea acésta trebue desfiinţată? Totü timpulü de 26 de ani perourşl, ér mai alesü ín periodele ma- ghiarisăni desfrânate, .slujbaşii de totü so­iul ü şi de tóté treptele căutau a-’şl oâştiga merite toomai întru oăloarea aoestei legi, fară-ca vre-unü ministru sé-’i fi pedepsita vre-odată. Nu e multü de oând unü minis­tru a esprimatü laudă unui omü, oare pro­clamă nebunesoe, că naţionulităţile nema­ghiare trebuie nimioite. Ş i în astfelü de împrejurări sé se adreseze Românii şi Slo­vacii plini de încredere cătră M aghiari? Cel-ce se folosesoe de proprietatea mea űindü oonsciu de luorulü aoesta; oel-ce m’a jefuitü de totü ceea-ce-’ml este mai sfânta, de aceea fără de care nu e omü liberü, oum potü sé am înoredere oătră unü aşa omü? Aşa e şi între popóre.

înoă odată salutámü pe Rom âni pen­tru lupta lorü eroică înoinsă mai alesü prin conferenţa lorü actuală. Lupta în contra

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 158-1898.

minciunii e din cele mai anevoióse; ei ínsé suntü índeajunsö înarmaţi pentru ea. E r pe noi Slovaoii sé ce îmbărbăteze sufletulü lui K ollár, oare a 4 ifi|ö ; „că ou convingerea ta trebuie sé tr&escl şi sé m orîu...

piarele parisiane şi streine con­tinuă a comenta în terminii cei mai favorabili lucrările conferenţei na­ţionale din Sibiiu.

„ Gauloisuf după ce enumără lucrările şi resoluţiunile luate de conferenţă, c|ioe oă tmulü din popórele bétránei Europe, oare arată mai multă verdeaţă şi voinioiă, este fără îndoială poporulü románű, atátü de oaracteristioü prin vigurositatea şi puternica lui alipire la limba naţiouală şi la gloriósa lui origine.

vMomteur TJniverseV1 (}ice, oă confe­rinţa naţională română n’a plăcuţii de looű liberalului guvernü unguresoö, a cărui de- visă este : Totulü pentru noi şi nimicii pen­tru ceilalţi, şi care eaoeleză în arta de a confisca în interesulü séu propriu tóté li bertăţile nenorooitelorö popóre, cari sufere jugulö maghiarü.

„Independance Belgeu, după ce esprimă admiraţiunea pentru ordinea şi însufleţirea, care a domniţii la conferinţă, continuă: Tripla alianţă va trebui sé resolveze pro- oesulü dintre Români şi Maghiari în inte- resulü politioei şi a operei de umanitate. E a nu va mai puté trece fără pericolö peste mişcarea aşa de resolută a unuia din cele mai viguróse şi mai voinice popóre ale monarchiei habsburgioe.

Vandalismulü reînoitu!Turda, 29 Iulie 1893.

(Coresp. part. a „Gaz. Trans“.)

Onorate Domnule Redactorii! Ceea ce am scrisü despre mórtea unui individü, pe care l’a ajunsa glonţulG în fóle, fiindu acesta sin­gura scire luată din isvorii maghiarii, s’a doveditü ca neadevărată. Faptu este, că glonţul ü a ajunsu trei indi- vi4i, înse nu a muritű nici unulu. Svo- nulu a foştii iăcutu înadinsu, ca cu atâtu mai tare se-i esacerbeze pe săl­baticii Unguri contra Româniloru. Causa, pentru care a fostü siliţii lo- cotenentulü de gendarmí a comanda în 26 1. c. focii, este, că dénsulü a fostu lcvitu de două petri, ér gen- darmulu, care a puşcatu, a primitu în pieptü o lovitură grea de bolo­vanii, aşa că s’a şi umflaţii pep- tulü cumplitu. Miliţia nu a sosiţii pănă Vineri în 28 1. c. nóptea. spre Sâmbătă. Gendarmeria, care spre nóptea de 27 1. c. a fostü sporită în moda însemnaţii, a prinsü mulţime de indivicji cu revolvere, carî voiau a ucide cu orî ce preţu pe trei Ro< mâni din Turda, în deosebi pe d lu Vlădutiu. Aceştia toţi au fosta pre­daţi de gendarmí spre paza poliţiei turdene; acésta înse mare parte i-a făcu tu scăpaţi; şi întru adeverii acum s’a observaţii, pentru ce au cumpăraţii sălbaticii din Turda mai tdte revolverele aflátóre prin boite (prăvălii).

Vineri în 28 1. c. nóptea, înainte de venirea miliţiei, doi iudivicji au pătrunşii în curtea d-lui Vlăduţiu din spre strada laterală, unde se află casele cele vechi, sărindu peste portă; observându-i înse servitorii, îi alun­gară afară. Ce au căutatu aceia în capulu nopţii acolo, póte da ori cine cu socotéla; cine au fostu înse, nu se ssie. Nu arü fi făcuţii înse multă ispravă acei doi bandiţi, chiar şi de nu erau observaţi, căci d lu Vlădu­ţiu, dimpreună cu stimabila i fami- liă,— ca se se pótá recrea de nedor- mirile nopţilorii trecute — s’au dusü la sate.

Étá dér, D le Redactorii, împre- giurările critice, în carî se află as- tăcjî Românii din Turda. Pe când cugeta omulű, că Maghiarii se voru scârbi ei înşi-şi de selbătăciile comise nóptea trecută, pe atunci ei adună

tóté revolverele de prin boite, ca astlelu se fiă mai siguri întru cule­gerea jertfelorű române din acestu nefericiţii oraşu.

Sbuciume se înse aceşti sălba­tici ori câta vorü vró, ucidă din réndurile nóstre ori cátű de mulţi, căci pană se va mai afla vre o su­flare de Românii în acestă neferi­cită patriă, ei nu voru puté scóte din pepturile nóstre simţulu româ- nescu şi din graiurile nóstre dulcea limbă strămoşescă.

Se.

Kosztensky şi guverniilu.„Pester Lloyd“ şi cele l’alte foi

aducu urmatorulii caracteristicii co­municaţii :

La conferenţă Románilorü dela Sibiiu au făcutei multă larmă ou aceea, că minis- trulü de interne şi a esprimatü „deplina reounosoinţă“ faţă de broşura lui Dr. Géza Kosztenszky, în oare íntr’unü pasagiu se proclamézá necesitatea maghiarisărei ou forţa (a naţionalitâţilorO). Aoum 4 ’aru^ „Politik“, íntr’unü artioolü de fondfi ia actü de aoésta şi conchide, oă ministrulO uuguresoü de interne şi guvernulü ungu- resoü „s a declaratei pe faţă pentru prin cipiile brutale ale politicei de naţionalitate a acestui Maghiarü neaoşă“.

Suntemü în posiţiune, a declara de o născocire perfectă însă-şl fapta incriminată şi prin urmare şi tóté couclusiunile, ce s e legă de e a . Nu i a venitü d e looü în m i n te m i ­

nistrului de interne, să-şi esprime deplina sa reounosoinţă faţă de Dr. Kosztenszky. D-lü Hieronymi obiclnuesoe numai ső mul- ţămescă, c a omü complesantQ, pentru a t e n ­

ţiune, d â c ă oiueva îi trimite o c a r t e «eu unü altö semnü de aducere eminte. Când fişpa- nulö comitatului Neutra a predatü ministrului oartea lui Kosztenszky, ministrulű şi-a espri- m a tü mulţâmită, fără ca sé aprobeze séu sé desa- probeze ínsé cuprinsulű acestei cărţi. Din a c e 3 t ö a c t ü d e simplă oomplesanţă numai o voinţă rea póte s é tragă consecvenţa, după cum o face „Politik“ şi aderenţii lui Raţiu. Noi oredemü, că atunci oând cineva mulţămesoe pentru trim iterea unei cărţi nu sa identifică încă cu ouprinsulü ei şi nioî nu ia réspunderea pentru ceea ce conţine cartea.

După oum ílö ounótfcenoü pe d-lü Hia- ronymi, put-mü ső presupunem^ hotăritfi, că şi atunci şi-ar esprima inulţam’rea, oând Raţiu i ar trim te broşura sa.

„însemnătatea politică a adunării române“ .

Sub titlul u acesta d-lü J a nes o B e n e d e k publică în „ E g y e t é r ­t é s “ dela 30 Iulie unü articulu da- tatü din Sibiiu, în care se ocupă cu cestiunea română. Etă între altele ce se cjice în numitulu articulű :

Causa principală, că mi-am amânată petrecerea mea aici a fostü, ca sè-ml câş- tigö intuitivü informaţii asupra raporturi- lorö, ce esistă între oele doué partide (ro­mâne). înainte de tóté am venitü la con­vingerea, că noué Maghiarilorü nu ne este permisii a lega speranţe esagerate de acţiunea Mocioniştilorii... Séu învingü Mooioniştii, séu tribuniştii, faţa situaţiunei nu se schimbă fiindcă amêndoué partidele, avêudü în ve­dere pretensiunile, stau cu desèvêr§ire pe aceeaşi basă, şi nu suntü între ele deoâtô deosebiri de taotică. Mocioniştii află neoe- sarù, ca oausa activităţii s ’o duoü mai îna­inte, dér şi îu partida ultraiştilorO se lă- ţesce totù mai multü ideia a cé sta , mai a !esù între elementele ou judecată mai mo­dernă şi mai cu şc0lă politică.

E i nu vréu sé ţină la passivitate, de- oâtü pănă ce se va aduce o lege privitóre la cercurile electorale, la sensö, la ga­rantarea alegerilorû libere. Dealtmintre- iea, neţinendii sémá de cestiunea română, reforma lege; electorale e pe deplinű ne­cesară. Sunt convinsű, oă deoă acest.ă r e ­formă va face posibila, ca Rom ânii sé n’aibă mai multö oausă de-a se plâuge, oă îu modű máestritü suntü scoşi dm parla-

U m ettü , ei ou timpuÍQ vorü form ain dietă o partida naţională din 2 0 — 30 capete, dér atunci vorü înceta agitaţiile, uneltirile as­cunse şi politica urei de pănă aoum.

Am mai observaţii, că atâtO în par­tida Mocioniştilorfl, oâtfl ş’ a tribuniştilorO suntü mai multe ourente. Şi diuoóce şi din­colo suDtü dacoromâni. Tn oea din urmă mai mulţi. Aceştia oonstituescü elementele oele mai naive, dér totodată şi oele mai fanatice, adecă esolusivü popi, dascăli ba şi câţ.1 -va profesori. Sunt'i mai departe in ­tre ei reacţionari ausfcriael, oarl eredő, oă îu unire ou cercurile reaoţionare din Viena le va suooede sé se restabilésoá stările dela 63 şi a8tfelö, ajungéndü în funoţiunl grase, ér mai târziu, trăgendG pensiuni au^triaoe, sé se înt0roă între legionarii lui Traianű.

Mai cjice apoi, oă lutru aşa (}i?ii „tri- buniştl“ s’ar afla şi de aceia, a cárorü idealü ar fi o monarchiă federativă. Dér între aoeştia mai suntü şi unii, cari cjioö : sé lă- sămfl la o parte pe cei de peste L aita, sé recunóscemü statulü maghiarü indepen- dentü sub dinastia Habsburgioă, cu carac- terü maghiarü în funoţiilo superióre de statő, dór ou organismü federativü, oare sé garantez* autonomia naţionalităţilorO.

Obiectulii esaminăriloril mele au mai fostü şi raporturile dintre L igă şi deosebi­tele partide române (Sio! — Trad.) Natu- ralü, oă massele aşteptă mântuirea dela Ligă. Părerea lorü e că acésta este mân- tuitórea şi liberatórea Românimei. Aoésta o crede şi partea oea mai mare a Ligişti-> lorü... Părerea celorü mai moderaţi este, oă Liga, ín primulü locü. are problema de-a 8usţin0 oonsciinţa unităţii culturale între Rom ânii din deosebitele ţ0ri, ér pentru oausa română din Ungaria are importauţa, de-a susţinâ neíntreruptü la ordinea cjilei acâstă oestiune înaintea opiniei publioe eu­ropene, de-a faoe propagandă în favórea ei, ca în casü de-o încuroătură européná, ori oe tendinţă întru valorarea acestui inte- resü, sé se íntélnésoá cu simpatiile Euro­pei. Rolulü Ligei este acela; oare a fostö alü emigraţiunei maghiare din 1866.

Aoum se nasoe întrebarea, oă are ac}1 mişcarea română oaracterű revoluţionari), ori n’are? In înţelesulO acela, ca Rom ânii sé se revolteze în timpü de paoe, aici în ţâră, séu uniţi ou puterea armată a R o ­mâniei, ca sé ne atace pe noi — nu esistă. Ori oe astfelü de vorbă, declaraţiă, soire, fiă din parte română, fiă din parte ma­ghiară, este oea mai mare minciună, oe se póte închipui, mai m ulte: este o curată prostie....

L a întrebarea ínsé, oă oe se va în ­tâmpla în casulü unui mare réaboiu, d-lü Janeso Benedek réspunde, oă Maghiarii potü fi pregătiţi la o résoulare din partea R o ­mánilorü şi a celorlalte naţionalităţi, când tripla alianţă, şi prin aoésta monarchia austro-ungară arü suferi învingere. Nu se póte disputa, cjioe autorulü, că soopulü şi problema Ligei este a pregăti acesta pen­tru casulü când nl-arö ajunge o catastrofă. Nu cumpânesce nimioü, oă România înolină acjl spre tripla alianţă, fiiudcă celü oe ou- nósoe raporturile politicei României, soie; oă Carolü de Hohenzoliern numai pănă atunol póte sta pe tronulü Rom âniei, pănă oând tripla alianţă e victoriosă.

Pressa maghiară şi Turda.Reproducemü ac|.í părţi din doi

articuli, ce-au apăruţii în două foi kossuthiste, „Egyetértés“ şi „Ellenzék“, pentru ca se se vadă cum sciu unii şi cum sciu alţii să apreţieze bra­vura Zulucaferilorü din Turda:

„Egyetértés“ scrie în fruntea numărului dela 29 Iulie, între altele:

Ne ridicámü vooea în oelü mai ho- tárítü modü oontra împrejurării, ca fiă in Turda, fiă ori şi unde, isbuonirile protesta- ţiunilorD patriotioe sé păşâsoă pe terenulü demonstraţiunilortt şi a eaoeselorü de atradă. Astfelü de demonstraţiunl nu potü decátö ső strice acelei activităţi necesare, ce-o va desvolta puterea publică contra perioulului agitaţiunei rom âne; mai departe ele potü sé îngreuneze orl-oe ordinaţiuua legală şi justă, ce trebue s’o aplice respectivele au-

torităţt pentru zădărnicirea uneltirilorù ro< mâue. Ba mai multei, astfelü de amedteoú lármuitorú şi uimicitorü de ordine púm p« Maghiatï într'o lumină ridiculă faţă cu Ro­mânii. Tendinţele aduuărei din Sibiiu poţi sA fiă încă odată aşa de aţ'ţăt0re şi peri* culó.se, dér decursul'.t esteriorü alu adunàm a rëmasn intre marginile legei şi via prici< nuitn nici cea mai mica conturbare a ordm Í publice. Aoum in ce oolóre póte ső pré­sente pe naţiunea maghiară — De partea căreia este puterea m*i mare şi omnipo­tenţa statului — d éjà cauáa aoesteia sd si* lesoü unii a o apóra prin esoese şi prie turburărl de strada?

Déoû a nóstrá e puterea, decă îa mâna n<V>tră ne află multiplele mijlóce ale puterei faptice şi organisât«, acolo unde trebue, hé fimü aspri şi energici; acolo unde e uecesarü, sé fimü eohitabill şi marinimoşl,- căol puterei îi compete şi una şi alta ! Pro* cedura puterii o pretindemü aoum dela autoritatea statului maghiară : sé fia neom- ţătorfl faţă cu uneltirile tràdàtôre de patrii sé nimioéscà tăciunii aruncaţi între noi dia afară şi tot-odată sé cumpânéscâ liniştita m ijlócele, oarl s ̂ stîng-» pasiunile aprinse, sé gonéscà ideile rëtàcite şi oarl potü con* ; solida spiritulü armoniei patriotice între toţi locuitorii ţSrii. Dér oelft care este mai tare, aoela mai virtosù sé înoungiure forţa ilegală, căci escesele scandalóse din Turda în locü de a dovedi putere impunëtôre, deştâptă inaiutea lumei părerea, că Ma* ghiarii nr fi conduşi de sentimentele sl&* bioiunei şi ar fi răpiţi de neohibzuinţa frioei, Nu este acésta ridioulü, atunol când marii patrioţi români vestesoü în Europa întregi pretinsa lorü asuprire?

Dér încă la una s’ar mai puté gâudi í cei din Turda şi de airea. Naţiunea ma­ghiară aşteptă ou dreptü ouvêntü dela gu* vernulü s^u, ca sé sdrobéaeâ capetele de i hydră ale aoelei agitaţiuni antinaţionale şi pe toţi aceia, cari ţesfl comploturi crincinale in potriva ordinei oonsticuţionale. sô-i faci inofensivi — însé naţiunea maghiară m are nici decum nevoia ca cetăţenii maghiari se fii separaţi de concetăţenii lorü români prin m- | trarietăţi ncînpacabile. É r déoà patimile tur* | burátóre ale masseiorü s’ar amesteca şi mai departe în procesulü regnicolarü alü flgra* vamiuelorü române“, într’aaevërü ar fi ine­vitabilei, ca patimele cele mai nenorooite ale urei de rassă de ambe părţile sS na degenereze, c«. i»stielù intre Mughiarl şi j Români sé se ivésoâ uuü abisù nedelă* turabilü. Cei ce în Turda »• uncă cu pietri şi spargü tereştri, aducă mai mare serviţtu pro• 5 pagandei daco române, decâtù cum se laudă ■ apostolii L igei din Bucurescl. şi ei facu mai multă ca situaţiunea sé se încordeze. Pe câţi • de energicü ceremü dela guvernulü statului ca cu tóté m ijlócele, ce-i stau 1a disposi* ţiune sé pună stavilă uueltilorü române contrare statului, tocmai aşa pretindemü ca puterea statului sé sugrume cu deplini rigóre escesele ilegale. Ne cade greu a cere faţă de manifestaţiile hiperzelului pa* triotioü disciplină aşa de rigorósá, ca faţă cu tradarea de patriă, dér mësura necesi­tăţii o dă du una şi percululü, ce se póte nasce unulú diner’altulü.

♦

„Ellenzéku în articululű de fondö dela 28 Iulie c., după ce se încércà a arăta câtü de mari duşmani suntü Românii Maghiarilorü şi statului ma* ghiarü, 4i°e între altele:

Fiă-care aştâptă, dérà, ca puterea sta* tului sé suprime prin m ijlóce legale insul* tale nemotivate şi nedrepte, şi tendinţele, cari stau îu servioiulù intereselorü strôine* F iă-care raţionâză îu modü naturalö, oi pânâ când în ţ0ra acésta elemeutulö ma* ghiarü este naţiune, oe aicătuesoe statulû, guvernulü maghiarü are datoria de a pi(ji drepturile legale ale naţiunei ; guvernulü maghiar are datoria de-a apéra acéstá naţiune de munoa subminătore a tendinţeloră străine şi de-a câştiga stimă constituţiei naţiunei. F ace însé acésta guvernulü maghiarü? N’o face! Séu ş; déuà a făout’o vre-odatö,aoeea n’are nici ponderositatea. n id resultatô, oum o dovedesce acésta esemplulü clas-^oi de agitaţiune valahă. Agitaţia valahă graaézi

Nr. 158 -1893. GAZETA TRANSÍLVÁNiBl

liberü. Valahii ni-au devenitö duşmani şi aoósta o spunö pe faţă. Urmarea firesoă a ao<»stei aoţiunl este reacţiunea. Niol „Ko- loz8'. ár“, niol nime altulü nu póte pretinde, oa guvernulű unei naţiuni capabilă do-a trăi, ső se înapârtâşăacă de totö ee e slabö — şi fiindcă faţă de agitaţia vátétnátóre nu vede aite disposiţiunî, e pe deplinfi ea- plioabilü, deoă (naţiunea) reourge la m ij- lóoele, oarl îi stau la disposiţiă. M ijlóoele aceste, e dreptö, suutü iiegale şi brutale, ţi e posibila, că folosewoâ Valahilorű, dér oei ce oumpánesoü ou dreptate faptele, aoeia na potö decátö s é dea dreptö aoelui po- iporö, care nu privesce ou manile ín sénö la tendinţele stréine patriei. „Kolozsvár“ sé au se înfioreze de spărgătorii de ferestri din Turda, oi sé se înfioreze de aoelö gu- vernö, în serviţiula căruia stă, — sé se în* îioreze de iuoapaoitatea şi slăbiciunea lui, cft a lăsatâ cestiunea de naţionalitate sé de­genereze pănă aici. Ső nu-şl verse „K o ­lozsvár“ veninulü asupra calfelorü spărgă­tori de ierestri din Turda, ci sé întrebe pe stápaaulü 8öu, pe guvernű, că pănă câud permite provocarea Valahilorű şi insultarea iorft faţă de elementulü maghiară ? Nu apro- bimö modula pe résbunare din Turda, dér trebue sé ne înohinămâ înaintea adevăruri- lorü psihioe, oarl nu respeoteză paragrafii, ţi cari suntü justifioate atunol, oând drep­tatea vătămată nu se bucură de apărare le­gală. Demonstraţia aoésta politioă nu este aţa de pSgubitóre elementului maghiarö, cum orede „K olozsvár". In Turda nu s’a petreoutö, decátö o scenă eclatantă a ace* ei drame triste de naţionalitate, pe oare

Valahii o jó cá mereu în faţa guvernului nepăsătorii.. Deoă guvernulâ are destulö gimţQ faţă de acestă degenerare a oestiu- nilorü de naţionalitate: atunci din inciden­tala aoesta a pututű învăţa destulö.

rr̂YiáVV Pagina 3.

nerului fraucesö Guion, care sé constate I Solem nitatea se termina printr’unüdăcă arestarea supusului francesü este în- disoursü, ţinutO de deoanitlâ facultăţii, întemeiată pe nisce fapte esacte şi în casö onórea M. S. împăratului, care fu urmatöafirmativö guvernulö bulgarö are intenţiunea de nenumérate strigăte de „Sé tráésoá“ şid’a deschide o acţiune publioă şi în con- de cântarea imnului poporalö, eseoutatű detra acelora, cari au primitö mită. Guvernulö oorulö societăţii „Academia ortodoxă“, apoibulgarö este deoisö a pune îu libertate pe urmară felicitările particulare, d. Guion îndată oe va résulta din acésta Profesorulü Constantinö Popoviol fenevinovăţia sa. lioità pe noulü doctorü în numele facultăţii

x — teologice ; dênsulü doresce, oa noulü doc-Unô casù de bolă hazliu ni-se aduce torö S0-ŞI arete reounoscinţa sa, oultivándö

la cunosoinţă. Poliţia de aici a fostö pri- patriotismulö lealû. Aotulù sérbàtorescû amitű erl scirea, că în Predealû s’a ivitü promoţiunii împodobesoe însé şi facultatea unö casù de bôlâ eu simptome de coleră. | nóstrá. îndată poliţia a luatü informaţiunl şi a afiatö, că omulùou pricina pornise deja cu U RësboilllÙ f r a i i C O - S i a m e z Ü - trenulô delà Predealö la Braşovâ. A lergă­turi acuma îo drépta, în stânga, oa së-lü P a r i s ù , 28 Iulie, afle. In fiue dă de elő ; era unö ţăranâ ro- Deolaraţiunea făcută erl parlamentuluimânù delà Sohodolù. Ilù întrébà cum de englczescü se oonsideră ca o simptomă des’a bolnăvită şi ce a suferitù? Réspunsü: îoabunâtăţire.Am mâncata o tooauă rea de berbeoe şi Tem ps“ se arată satisfácutö de acésta mi-a stricata aşa tare stoinaoula! &oegtă deolaraţiă ; °â înţelegerea din-

__x _______________________ tra Englitera şi Fraucia în privinţa inde-0 nouă bancă rozuâusscă s’a înfiinţata peudenţei Siamului înlătură orl-oe eventua-

in ooxuuh Viştea inferiorii din comitatulü ütate de disoordiă dintre cele doué ţ0rl. Făgăraşului, ou numele „ O l t e a n a C a p ta - »F igaro“ publică unö interview alölulü de fondare este de 10,000 fi., dintre moştenitorului presumptivü din Cambodge, oarl 9255 fi. s’au şi íncassatü deja . Noua oare a declarata, că ministrula afaoerilorü bancă şi-a începută operaţiuuiie înoă la 1 străine din Siamâ i-a oerutâ în 1891 în Aprilie n. c. Revirim entulâ cassei în pri- sori8ö sé provooe o resoolă în contra Fran- mele trei luni a fosta de 14,607 fi. oe8üorű. Aoestü prinţa a remisa dooumen 13 or> tuia d lui P av ie ; acasă pe EnglesI oă ar fi

instigatorii acestora intrigi.O notă „Havas“ asigură, oă blocarea

oóstei Siamului nu va deveni ofensivă de cátö cu înoepere de Luni.

Totuşi „Times“ află din Bankok, că

'Sub tit lu lu „ Scandalulu din Turdaw scrie „Kolozsvdr“ d e la 2 9 I u l ie :

Dela Cluşiu a plecata cu treuulâ de &9«ră o companiă de soldaţi la Turda, ca să ajute autorităţilorâ de acolo să restab i­lită ordinea. Faim ele tendenţidse prime ipanesu, oa şi sigurâ, că acela gendarmâ are a puşostă şi vulnerata doi omeni, a fostO Româna de nascere. Din isvo^ă com•

aflăraâ acuma, că gendarmulâ a numai oând începură s’arunce cu

petri wm numai asupra lui ci şi asupra co- mndantului s£u. Aşadăr gendarmii au puş- oata numai după oe s’a data ou pietrii io ei.

S C IR IL E D I L E I .— 19 (31) Iulie.

Distincţiunea unui soldatü românù. La 22 Iulie s’a petrecuta în Oradea-mare o lêrbàtôre frumosă ; regimentulü de infan- teriă 37 a distinsa pe una sergentü, după üqü serviciu de 30 de ani. Sergentulü se

Mareu Andorü, este Rom âna din -mare, unde dênsulü a^e doué oase

la suburbii. Distinoţiunea o descrie „F a­milia“ iu următorula moda : L a 22 Iulie regimentulü a eşita spre comuna română Cehei, unde pănă la am é^â^i s’au făcuta werciţii. Atunci colonelulü Pflügel a co­mandaţii bataliônele în cemi-ceroü ; sergen- talû Marou Andora, ohiămata îu mijlooû, oolonelulü i-a adresata în limba germană ■oonvêntare însufleţită, înşirându-i meritele ţ deor»râudu la cu oruoea de arginta cu «orână de aurü pentru merite, oferită de Maj. Sa. Maiorulû W agner a spusû aceeaşi mvêntare uuguresoe, ér câpitanulü Lausch Tomânesoe. In sfârşita întregulü regim enta | defilată înaintea distinsului.

— x —Eătaiă în Camera englesă. Camera co-

ffltmelorù a terminata desbaterile asupra bilului lui Home-rule. In deoursulü desba- toilorü, îu timpula discursului d-lui Cham-

ain, d. O’Connor, naţionalista, a strigata j ,Iada!u Acesta ouvêutü a produsü o mare moţiune; deputaţii au începută sé boxeze.

ou mare greutate preşedintele a patutà 80 limştâsoă uduuarea.

—x —Guvernulü bulgarü a dispusa de a^se o auuhetă in ataoerea arestàrei ingi-

Promoţiune sub „auspiciis imperatoris“.Î q 1 0 Iulie s’a făcută la Cer

năuţ! solemnitatea promoţiunei d-lui Vasile Gaina, Românii din Buco-1 0ăpitanula vaporului F o r f a i t a comuni-viüa, ca doctoru în teologie sub oa Q̂} blocarea gurei Menamului a înce-înalta protecţiune a Majestăţii Sale putft la 26 Iuiie s>a datü termenü de 3 monarchului nostru. Proceduraacéata corăbiilora neutre pentru a părăsi por-se observa ̂ la tóté universităţile din t urji e> Blocarea se întinde de-alunguiü în-Austria, cand candidatulü la docto- tregului goifü Stamö şi a insuielorö situateratu are merite mari. ̂ Între oóstele peninsulei Malaca şi Indo

Ltă după „Gazeta Bucoviuei“ de* QbiQaj yestulö gradului ala 13-lea, îursulu acestei solemnităţi : Ordinea nu a fostö turburată pănă

De faţă au fostö presidentulü ţârii, d -lö aourn la Bankok, br. Krauss, însăroinat0 ou predarea inelu- radă suutö: o oorabiă englezescălui de brilante, consilierulö guvernialü Vil- una germană şi una olandesă. helm Pom pe, I . P . S. Sa Mitropolitulü Sil-| L o n d r a , 28 Iulie.vestru Morariu ou membrii consistoriului, S ir Grey a declarata la Camera co-representauţa ţSrii, 1d frunte oa m areşaluls I muaeloril) , 4 gaveraulS esam iüézi îd aoestùei d-la Iancu Lupu, gremiula profesorala alâ universităţii, bunicule candidatului, unâ venerabila săteană decorata cu orucea de arginta, precum şi una numerosa şi dis­tinsa publica de dame, do&inl şi studenţi.

A cestă solemnitate, forte rară şi ono- rofică pentru cadidata, universitate, familie şi neam a, prima la unâ absolventa alâ fă- oultăţi teologice şi în biserica ortodoxă, a fostâ începută prin discursulâ M agnificen-

m o m e n t a c u j u r iş t i i Coronei G e s tiu n e a blo- cărei din punotula de vedere ala corner ţului n e u t r i lo r â .

„Reuter“ află din Bankok, oă canonie- rele francese au trecuta erl gura şi s’au Întâlnită ac|l lângă insula Koh-Chiang ou escadra amiralului Humaun.

P a r i s a, 28 Iulie. Nici o depeşă nu a sosita încă dela

ţei Sale D-lui reotorü JS. Voiuţchi prin care amiralulù Humann ; astă-sâră se aştâptă D sa făcii ounosoută înalta decisiune a Au- | una. gustului Im përatâ, că promoţiunea sé va

Internatulu „Pavelianu“ din Beiuşu.

Beiu§u} Iulie 1893. Se face cunoscuta on. publicö, că pă-

face sub „Summis auspiciis im peratoris“, ex- primândâ mulţămită universităţii, pentru acestă graţie a Maiestăţii Sale.

Beotorulâ Dr. Voiuţ jhi salută pe pre- sidentulâ, care represintă pe M aiestatea Sala întâia promoţiune dela facultatea gr. or. I rinţii, oarl doresoâ a*şl aşe4a pruncii înteolog, „sub summis auspiciis clementissimi anula scolastica 189 3 —94 în internatulâim p e r a t o r i s e a este şi prima promoţiune „Pavelianâ“ din Beiuşâ, destinata pentrude acestei felia în biserioa orientală. R ec- tinerimea greco-catolică română, să-şi trătorula speră, oă acestă pildă va înflăcăra mită rugările la Rectoratulâ institutului pănă silinţa studenţilora, şi rogă pe presidenta 2 0 Augustu a. c. Au de a recurge şi aceiBă transmită M ajestăţii Sale mulţămirile tiw n , cari în anulu trecutu au fostu în in-universităţii şi din acesta incidenţa. R eoto- ternatu ca solvenţi. rulâ în vita apoi pe candidata să rostăsoă Condiţiile primirei suntâ urm ătorele: discursulâ său de inaugraţie. 1) Pentru unâ tinăra se va solvi 12 fl.

D -iâ Vasile Găina ţinu apoi unâ dis- pe lună, adecă pe unâ anâ întregâ 120 fl.cursa forte interesanta şi bine ougetatâ Solvirea se va efeptui punctuala în 2 ratedespre credinţă şi soiinţă, ca disoursâ de anticipative, la ceea ce părinţii ori tutoriiinaugurare, şi apoi urinâ actulâ promoţiu- suntâ rugaţi a fi cu cea mai seri6să bănei săvârşită de d lâ reotorâ alâ universi- gare de sem ă, căci altoum superioritateatăţii, d nii decan Constantina Popoviol şi va /£ necesitată se dimitd elevii în decursulupromotorâ Eusebie Popoviol. anului scolastic**, d6câ părinţii ori tutorii nu

Acum d-lâ presidenta alâ ţării, baro- vorii solvi ratele punctualii la timpulu seu. nulâ Krauss, luâ cuventulâ spre a felicita 2. Tinerii primiţi se vorâ visita lape tînărulâ D octora în tr’unâ moda însufle- înscriere prin mediculâ internatului, şi aoeiaţitora şi patriotrioâ şi a-i preda melulâ de oarl diu respecta sanitara se vorâ afla nebrilante, apoi d-lâ Vasile Găina, spre a apţi, nu vorâ fi primiţi în şirula alumnilorâ. mulţămi Augustului Im păratâ pentru graţie, 3. Fiesoe-oiîre tinăra va aauoe cu sine:d-lorâ membrii a comisiunei promotâre pen- a) 6 Bău celâ puţinâ 4 păreoh.1 de sohim-tru funcţionare, presidentului ţării şi dis- buri a lb e ; b) 6 nâfrăml de buzuuarO şi 2tinsului publica pentru partioipare. J la gruinazQ ; c) 1 saltea (saca de paie) cu

4 feţe (linţ01e) albe şi alte 2 de giolgîu pentru acoperirea patului; d) 2 perinl ou 4 feţe şi unâ ţola ori plapom ă; e) 4 şter­gare şi 4 şervete; /) 2 părechl de călţunl ou 4 păreohl de ciorapi ori obiele.

A tâta vestmintele de patâ, câta şi schimburile tóté au sé jiă însemnate de-acasă cu numele tinérului respectivii, aşa ca numele ori să fiă ousutâ, ori sorisâ cu negrélft, oe nu se şterge prin spălare, căci altoum su­perioritatea nu póte lua răspunderea la oasö câud s’ar perde oeva.

4) Are să-şi aduoă fie-care e lev â : 2 peptenl, unuia rarâ şi altulâ desâ, 3 perii pentru oălţunl şi 1 pentru haine.

5) Părinţii ori tutorii sunta rugaţi a nu trim ite în decursulâ anului tinerilorft nici bani, ou atâtâ mai puţini artiolii de mâncare, tiindü aceste spre dauna eduoa* ţiunei şi a progresului în studii, ducendâ de multe-orl la escese şi transgresiuni.

Comandarea rechisitelorâ şcolastioe, preoum şi a vestmintelorâ, se recomandă a se face prin superioritatea institutului.

Pentru suma de 120 fl., alumnii se vorü împărtăşi în internata de următârele emolumente :

1) Locuinţă oomódá şi sănăt0să, lângă apă ourgétóre; pro văzută cu tóté cele de lipsă.

2) Viptâ regulata; anume: a) D eju n â: apte ori supă de ohiminö. b) P rán ^ ö: trei

specii; Dumineca şi în sărbători patru, o) Cină, două piese.

3) încălzita, spălata, luminatö. Cari însă dorescü sé aibă schimburi năsprite, vorü solvi 3 fl. pe anu întregâ.

4) Scaldă de 2 ori la lună îu internatö,5) Medioâ şi medicină pentru morboşl.Câta pentru instruoţiă, toţi elevii din

clasele inferióre au sé solvésoá oâte 1 fl. la lună pentru remunerarea instruotorilorâ.

Alte informaţiunl părinţii ori tutorii le vora pute lua dela superiori.

Ioană Buteanü,Rectorulü. internatului Pavelianü,

Producţiunî şi petreceri.Invitare la petrecerea de veră, ce se

va arangia din partea iuteligenţei române din Reghinâ şi ju ra Jo i în 10 Augusta n. 1893, în sala de veră din promenada ora­şului.

Venitulâ curata e destinata în favo- rulâ fondului reuniunei femeilorâ române înfiinţende în Reghinâ.

Preţuia in trării: de persână 1 fl., de familiă până la 3 membrii 2 fl., dela 3 membri in susâ 3 fl.

Suprasclvirl marinimdse se primesoâ cu mulţămită şi se vora ouita pe oale 4 ^ " rişti oă.

*

Duminecă în 1/13 Augusta 1^93, Reu­niunea femeilorâ române gr. oat. din Roşia Va arangia, în „CarpinI“, o petrecere de veră.

Venitulâ curata este destinata pentru fondulâ Reuniunei.

Presidiulâ comitetului arangiatorâ: E a - fimia Caiaua şi Dr. Simeonâ CaianO. F i- indâ timpulâ nefavorabile, petrecerea se va ţine la Casină.

Inoeputulâ la 2 ore p. m. In tra re a : de pers6nă 50 or. de familiă 1 fl.

Cursul pieţei B ra so v .Din 31 Iulie 1893.

Banonote rom. Cump. 9.81 Vênd. 9 .84Argintă român. „ 9.76 n 9.80Napoleon-d’orI „ 9.85 ti 9.98Galbeni „ 5.78 n 5.83Ruble rusescl „ 128. V2 n —,—■Mărci germane „ 60.90 n —. —Lire turcesol „ 10.92 » —.—Scrisuri fonc. Alb. 6 % 101. ~ ft

5°/» JJ n v /o 101.50 » - . —

By. î . T. M i f nm e d ic ü ro m â n u

î n üZarlsToad«1 1 * — Marktplatz Tempel.“

roprietarU: Dr. Aurel M uresianu.edactorîl responsaMlH: G regoriu M aioru.

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 158 lb«d

C ursul la b u rs a din ifiena.Din 29 Iulie 1893.

R eata ong. de aurù 4°/e . . . 115.65 Impr. oăil. fer. ung. în aur 4 1/2°/0 126.50

» » » » ar8 iût 41A % 101- ~Oblig. „ „ „ d e ost. I . emis. 121.50Bonuri rurale u n g a r e ........................ 95.50Despăgubirea dijmei de v in . . . 98 50Im pruni. ung. ou premii......................148.50Losurl pentru reg. Tisei şi Seghedin. 142.50Renta de hârtie austr. . . . . 97.15

„ u argint „ . . . . 96.85„ „ aurü „ . . . . 1 1 8 8 5

LosurI din 1860 .............................. 147.50ă.oţii de-ale B&noei austro-ungară. 980.—

„ „ „ ung. de credit. 419.50„ „ „ austr. de credit. 336.75

Galbeni imper........................................... 5.86N ap oleon d orl.......................................... 9.88Môrol imp. germ................................... 61 .071/2London (lire sterlinge)........................ 124.75Rente de corone austr........................ 96.50

" " i» UDg....................... 94 55

Nr. 3162—1898.

PUBLICAŢIUNEreferitore la darea pe agoniseli

de a I I I clasă.Din partea subsorisului oficiu orăşă-

nes3 de dare se aduce spre soiinţa publică, cutncă conspectele asupra môsuràrei dărei compuse de direcţiunea finanţiară reg. ung., cari oonţinti ouotele de dare pro 1893, 1894, şi 1895 referitôre la darea de agoniseli de a I II -a clasă asupra oontribuabilorû mai jo sü amintiţi, se află conforma art. de lege 44 din 1883 (§. 18) în decursü de 8 dile i. e. din l p ă n ă i n e l . 8 A u g u s t ü a. o. la subscrisula oficiu spre examinare din partea fiă-cărui, oferindu-se fiă-cărui oca* siunea de a-şl face eventuale observaţiunl asupra cuotelorû de dare atâtü pentru per- sôna sa propriă, câtû eventualminte şi pen­tru alţii. Observările aoeste se potü aşterne pe cale scripturistică în decursula acestorü 8 4ile la direcţiuD ea finanţiară reg. ung., mai târ4iü însă la comisiunea mësuràrei de dare.

Totfi*deodată se amintesca cj’l®!0 cari se vorü ţine din partea comisiunei mô­suràrei de dare pertractările asupra dărei pe agoniseli de a 3-a clasă, observându se totdeodată, cumcă pertractările se vorü ţin0 în casa sfatului în totă cjiua dela 8 — 1 ore înainte de prâneja, cu care ocasiune ’şl potù contribuabila faoe observaţiunile, séu în persână séu prin plenipotenţiaţl, asupra ouo* telorfi de dare valabile în sensula §. 11 al& art. de lege X L IV din 1883 pentru anii 1893, 1894 şi 1895.

Môsurarea dărei se va suscepe în ur- mătorulă ş ira :

J o i în 10 A u g u s t ü 1893 : Lem narii, aurarii şi mësaril dela post.

1 - 5 7 .V in e r i în 11 A u g u stü 1 8 9 3 : M 6şele, triftôrariï, birjarii, dela post.

5 8 - 1 3 2 .S â m b ă tă în 11 A u g u st 1893: Cismarii, dela post. 152 — 208.

L u n i în 14 A u g u sta 1893: Pantofarii, neguţătorii de pantofârie,

dela posti 2 0 9 —268.M e r c u r ! în 16 A u g. 1893.

Bărbierii, frizerii, cofetarii, architecţii, antreprenorii de olădirl, strungarii, pictorii, fotografii, văpsitorii de straie, de odăi, de firme, de stofe, lustruitorii şi văpsitorii cu iacO, dela post. 133 —151, şi dela 2 6 9 —312.

J o i în 17 A ug. 1893.Năsiparii şi cărăuşii dela post. 313—419.

S â m b ă tă în 18 A ug. 1 8 9 3 : Posesorii de scalde, arendaşii de soalde,

baia de aburO, farmaciştii, ştrimfarii, dogarii, tapiţerii, urluerii, rotarii, pălărierii, comer­cianţii de pălării, dela post. 420— 462.

L u n i în 21 A u g . 1893: Fabricanţii de perii, posesorii institu-

telorü de prostituţiune, fabricanţii mărfu- rilora de lutti, fabricanţii de piele, fabricanţii de oţetO, fabricanţii materialului de lem ne, fabricanţii màrfurilorü de lemne, fabricanţii de gazù, fabricanţii seaunelorü de trestie, fabrioanţii de rozolü, liquer şi spirtü, berarii, fabricanţii de săpunfl, fabricanţii de chibri­turi, fabricanţii de sodă, fabricile ştrimfa- nlo^a asociaţi, dela post. 4 6 8 —507.

M a r ţ i în 22 A ug. 1 8 9 3 : Maşiniştii, technicii, măestrii de cala-

p6de, împletitorii de coşuri, grădinarii şi grădinarii de luxa, mânuşarii, faurii, comer­cianţii de ape minerale, de aşternuturi, de vinuri, arândaşii de cârolumi, oomercianţil de bere, de mobile, pielării, agenţii, negu­ţătorii de sâmînţe şi venejătorii de drojdii dela post. 5 0 8 —549.

M e r c u rI în 23 A ug. 1893 : Angrosiştii de sare, neguţătorii de

producte, strae, 6se, sdranţe, cereale şi de lemne, librarii, opticii, neguţătorii de oâ- nepă, de făină, arendaşii de mori, posesorii de mori, neguţătorii de haine, neguţătorese de artiooll de modă pentru dame, pălărierii de dame, dela post. 5 5 0 — 599.

J o i 24 A ug. 18 9 3 : Marchetanii, lipscanii, dela post. 600

- 6 2 7 .V in e r i în 25 A ug. 1893 :

Ven4ătorii de petrola, negutătorii de coloniale, şi viotualii, dela post. 6 2 8 —629.

S â m b ă tă în 26 A ug. 1 8 9 3 : Sfernarii dela post. 650—718.

L u n i în 28 A ug. 1893 : Neguţătorii de vite, de pasări, de pesce,

de p6me, de lapte, brânză, unta, ouă, şi de alte alimente.

M a r ţ i în 29 A ug. 1 8 9 3 :Ceilalţi neguţători ou mărunţişuri şi

zarzavata, cari sunta înscrişi în listele pentru măsurarea dărei dela post. 7 8 3 —847 şi nu­miţi dela post. 78 3 —847.

M e r c u r I în 30 A ug. 1 8 9 3 : Neguţători de giamantane, porcelana,

sticlă şi mărfuri de galanterii, depositarii de maşini de cusuta şi feraril. Afară de aoeştia, oâroiumarii, dela post. 8 6 5 —892 şi dela post. 8 4 8 —864 şi 8 6 5 —892.

J o i în 31 A u g. 18 9 3 : Cârciumarii dela post. 8 5 3 —937. V in e r i în 1 S e p te m b r e 1893 : Cârciumarii dela post. 9 3 8 —998.

S â m b ă tă în 2 S e p t . 1893 : Cârclumariii, birtaşii, arendaşii de ho­

tele, proprietarii de hotele, restauranţii, furnisorii de mâncare la spitale şi la Petouţ, arendaşii şi proprietarii hotelelora dela post. 9 8 1 -1 0 2 7 .

L u n i în 4 S e p t . 1893 :Petrarii, librarii, tipografii, redaotorii

şi editorii de gazete, ascuţitorii de cuţite şi brice, funarii, construitorii de canale de petră, pardositorii şiz 'darii dela post. 102 8 — 1071.

M a rti în 5 S e p t . 1893:Lăcătuşii, mecanicii, colectanţii de lo­

terii, giacnhaşii de cal, organiştii, ceasor­nicarii, măţarii, proprietarii de maşini pen­tru tăerea lemnelora, morarii şi arendaşii de mori dela post. 1072— 1055 şi 1152— 1173.

M e rcu rI şi J o i în 7 S e p t . 1 8 9 3 : Măcelarii, afumătorii şi fabricanţii de

salama dela post. 1056— 1151.S â m b ă tă în 9 S e p t . 1893 :

V eterinarii, dantistii, medicii, advocaţii şi notarii reg. dela post. 1174 — 1222.

L u n i în 11 S e p t . 1 8 9 3 :Brutarii şi plăcintării dela post. 122 3 —

1274.M a r ţ i în 12 S e p t . 1893 :

Zarafii, pilarii, postovarii, neguţătorii de postava, perpetarii, stabilementele de spălata, şelarii, proprietarii de pensionate şi de şcdle de bucătării, asilele de copii, ourelarii, cojocari, maeştrii de dansa şi ar- gasitorii dela post. 1 2 7 5 —1335.

M e rcu rI în 13 S e p t . 1893 : Instructorii în limbi streine, compta-

bilii, profesorii de clavira şi de musică, acordatorii de p ianu ri, croitorii de bărbaţi şi femei şi croitorese de albituri, dela post. 1 3 3 6 -1 3 9 3 .

J o i în 14 S e p t . 1893 :Cărăuşii pentru lemnele primăriei, spe-

ditorii de carne, vara şi mărfuri dela gară, voiagiorl, agenţi de asiguraţiune şi comerciu, abatorii orăşenescl şi aocisurile oraşului Braşovă, casa de amanetare din Braşovă, musioa orăşenescă dela post. 1354— 1450.

V in e r i în 15 S e p t . 1893 : Anteprenorii de lucrări la calea ferată,

de curăţitului stradelora, de pompe funebre, birouri de informaţiune, sooietatea baro-

metrică (budarii), esecutorii, derstarii şi mu- sicanţii dela post. 1451 — 1516.

S â m b ă t ă în 16 S e p t . 1 8 9 3 ; Neguţătorii de vechituri, arendaşii de

pământuri dela 1517— 1541 şi 1723.L u n i în 18 S e p t . 1 8 9 3 :

Arendaşii de pământuri dela 1724—2153.M a r ţ i în 15 S e p t . 1893 :

Indreprinderile şi reuniunile supuse aş- ternerei de socoteli şi cei ulteriori încărcaţi cu dare.

M e r c u r I In 20 S e p t . 1893 :Cel râmaşi de MercurI şi ulteriori în­

scrişi la dare.B r a ş o v ă , 28 Iulie 1893.

1—2. Oficiulu orăşenescu de dare.

Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â 5 cr. se pottt cumpăra în librăria Nicolae Ciurcu, şi în tutungeria I. Gross.

g i• circa 1 5 0 0 în stare bună

s«' suntu de ventjarecu p reţu ieftin

de întreprinderea de clădiri Monier, Braşovu, biroulu in casa la „Sore.“

Doritorii a se adresa la birou. 1 7 9 ,2 - 3

A n u n c i u r i(inserţiuni şi reclame)

Suntfi a s e a d r e s a su b scri­sei ad m in istraiiu n l. In casulfi publicării unui anunciu mai m ult de o d ată s e f a c e scăţle* m en ţii, c a r e c r e s c e cu câtfi p u b licarea s e f a c e m ai de m u lte-orf.

Administraţiunea

I N S T I T U T U L Ü D E C R E D I T Ü Ş I D E E C O N O M I I

„ALBINA“(ft!

Giro-Contol a . b a n c a

Austro-Ungara,

FILIALA BRAŞOVU,p r i m e s c e d e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e p e l â n g ă

4 1/«0/» şi plătesce însaşî darea de venitu pentru ele.Escomptează cambii cu interesse dela 5 % în sus; Acordă împrumuturi pe ipotece, până la jumătate a valórei

lorü c u 6 ° / « ;Lombardează efecte şi monete, acordându 85% din valórea

de curs, şi Giuvaeriî şi mărfuri acordandü 2/3— Z/A a valórei loru ca

împrumuta, cu procente dela în sus,Cumperă şi vinde efecte. Valute şi devisecötate la bur­

sele din Budapesta, Viena şi Bucuresci după cursulu cjilei, recomandând a mai alesă pentru plasări de capitalii diferitele efecte române, cari pe lângă, cea mai mare asiguranţă ofer una produsa de peste 5°/0» şi oarl sé află totdeauna de vén^are la cassa institutului în Braşovfi ;

Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiunî plăţi şi incassărî şi eliberează asemnate asupra tuturoru pieţeloru, mai ales din România;

Rescumperă fără nici o detragere cupóne, le esoomptézft naintea sca­denţei lorü şi cumperă ou oele mai bune preţuri cupóne dela efecte române;

Ingrigesce în comisiune ori şi ce transacţiă ajutată fiinda de legăturile oe le întreţine cu firme de rangul prima în Budapesta, Yiena şi Bucuresci, de a putea servi clientelei sale în cela mai culant şi folositora moda ;

Dă cu chiriă magazine şi locuri de depou pe teritoriulu seu alăturea ou gara reg. ung. de stat şi legata cu acésta ou dóuft căli ferate, Strada Gării Nro 45, şi în fine

F a c e a s ig u ră ri a s u p ra vieţel om u lui, ca representanţă a societăţii de asigurare „EQ UI TABLE“ din New-York, după condiţmnile avantagióse ale acestei societăţi, în tóté combinaţiunile.

B iroul: piaţă, tîrgnlu botelortt Nr. 22, etagiulii I.<)re de oficia: '/28—'/j2, őre de cassit: 8—1. 28_.

VHTf T íf ¥ T™ tö™ öfi M í irica le maşini4 j Ü O Ü U ] l 4 y U D ^ S O C I E T A T E P E A C T U I N B U D A P E S T A

FABRICA ŞI BIROULÜ CENTRALŰ : BIR0ULŰ ÎN ORAŞtr ŞI DEPOSITULŰ:V I., Külső yáczi-út V I., Podmaniczky-utcza 14,

Filiala depositului: V III ., K erepesi-út 77 sz.

Garnituri de treieratü cu aburii şi cu vértejü (Göpel),mai departe

Pluguri cu 2 şi 3 feare patent. SCHLICKdistinse cu mai multe premii din cele

mai mari

Pluguri Rayol patent.,Pluguri cu unu ferii sistemulü Rayol, originale S c l i l i c k şi sistemu V ld a ts .

Unelte pentru lucrarea pământului, grape şi spargetori de bulgări.

In rânduri „H A L A D A S “, patentate S c i tşi tóté maşinele agricole.

Mori pentru curăţitulu cerealelorü, maşini pentru prepararea nutre­ţului, m ori pentru uruitü.

Maşini originale americane pentru legaţii snopii şi maşini pentru co- situlu bucatelorü, maşini de cositu érba, drumuri de feru transportabile pentru câmpii etc.

Preţu rile cele mai eftine. — Condiţiunî favorabile pentru plată. P re ţu r i-c u n re n te la c e r e r e g r a t i s ş i f r a n c o .

15—18.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.