Guvernul Republicii Moldova.teza

8/16/2019 Guvernul Republicii Moldova.teza

1/24

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Departamentul Învăăm!nt Super"#r

Cate$ra %t""ne P#l"t"&e '" Rela"" Interna"#nale

TE(A DE AN

PARTICULARITĂ)ILE GEOPOLITICII CIVILI(A)IEIISLAMICE

Ma*teran$+ ,,,,,,,,,,,,,, Dan"ela De$#v

C#n$u&ăt#r %t"n"-"&

,,,,,,,,,,,,,, Ore*t Tăr!ă

Dr./ n-. un"v.

C0"'"nău/ 1234

1


2/24

Cupr"n*

Intr#$u&ere

I. Ge#p#l"t"&a I*lamulu"5 # 6e#p#l"t"&ă -ra&tală .........................................................................4 I.1. Islamul- cheia vie ii musulmanilor. Istorie i motiva ie .......................................................4ț ș ț

I.2. Figurile geopolitice principale musulmane ..........................................................................7

I.3. Geopolitica conflictului dintre Islam i Occident ................................................................10ș

I.4. aport !geopolitica- religie! ...............................................................................................12

I.4.1. Factori care stimulea"# $i agravea"% conflictele religioase &&&&&&&&&&13

I.4.2. 'iitorul religiei ca factor geopolitic &&&&&&&&&&&&&&&&&&...1(

II. Ter#r" t"" nu au rel"6"e. Ata&ur"le5 val#r" *au 7#&ur" 6e#p#l"t"&eș .......................................1)

II.1. *tentatele teroriste- o marcare a cursului istoriei omenirii ...............................................1)

II.2. +tudiu de ca". Atacurile din 11 septembrie 2001, Statele Unite .......................................20

C#n&lu8"e &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&..23

B"9l"#6ra-"e

2


3/24

Intr#$u&ere

,ac% pn% acumcercetarea geopolitic% nu s-a preocupat de o anali"% aprofundat% a civili"a/iei

$i religiei musulmane atunci cursul evenimentului impune aordarea acestei tematici.

re"en/a permanen% n discu/ia pulic% a unor concepte precum civili"a/ie ara% islamism

ne ofer% un eemplu al prolematicii generate de acest comple etno-religios islamic.

Islamul ca $i n trecut $i mai ales n ultimele dou% decenii este un oiect de de"ateri. ,e cele

mai multe ori enigmatic $i de nen/eles alteori surs% de ngriorare. Islamul repre"int% un

fenomen politic economic cultural $i social activ n peisaul geopolitic contemporan.

5arta geopolitic% a lumii indic% pre"en/a unei arii geopolitice configurate de o comunitate

istoric% ine definit% ntr-un cmp socio-cultural ine delimitat care repre"int% aproimativ un

sfert din popula/ia gloului.

Islamul are o istorie cu evenimente etinse pe parcursul a 1( secole de eisten % cuprin"ndț

areale continentale. ,estinul Islamului este comple $i impune o reflec/ie asupra destinului

acestui spa/iu $i a destinului ntregii lumi pe care aceast% doctrin% religioas% l urmea"% $i l-a

asumat ori de cele mai multe ori l-a impus.

Geopolitica spa/iului islamic are c6teva determin%ri deoseit de importante. nele /in

de caracteristicile coridorului islamic $i ara ce se ntinde ntre India $i *frica $i cuprinde o

parte din foaierul perturator de odinioar% 'alea Fergana 8ordul Indiei a9istanul*fghanistanul Iranul Ira9ul :urcia Orientul *propiat $i Orientul ;ilociu altele vin din

po"i/ia privilegiat% ce o au unele dintre /%rile arae pe regiuni situate pe ogate resurse

energetice. ,e aceste resurse dispun ndeosei *raia +audit% entral%. nele dintre ele sunt oarecum

deta$ate de rigorile $i fr%m6nt%rile islamismului cum ar fi


4/24

Geopolitica spa/iului islamic are c6teva determin%ri deoseit de importante. nele /in de

caracteristicile coridorului islamic $i ara ce se ntinde ntre India $i *frica $i cuprinde o parte

din foaierul perturator de odinioar% 'alea Fergana 8ordul Indiei a9istanul

*fghanistanul Iranul Ira9ul :urcia Orientul *propiat $i Orientul ;ilociu altele vin din po"i/ia

privilegiat% ce o au unele dintre /%rile arae pe regiuni situate pe ogate resurse energetice. ,eaceste resurse dispun ndeosei *raia +audit% entral%. nele dintre ele sunt oarecum deta$ate de

rigorile $i fr%m6nt%rile islamismului cum ar fi hina $i Caponia - dar nu numai este ndreptat% ndeosei asupra *raiei

+audite Iranului Ira9ului *sia de +ud-Bst E*8+B* forumul *sia de 8ord-

Bst au ca oiectiv ntre altele accesul la resursele energetice de"voltarea

economic% pie/ele prevenirea cri"elor $i a conflictelor $i de la 11 septemrie 2001 $i

comaterea terorismului.

I.3. I*lamul5 &0e"a v"e "" mu*ulman"l#r. I*t#r"e " m#t"va "eț ș ț

Islamul are o istorie evenimen ial% etins% pe parcursul a cincispre"ece secole de eisten %ț ț

cuprin"nd areale continentale. ,estinul Islamului este comple i impune o reflec ie asupraș ț

destinuui acestui spa iu i a destinului ntregii lumi pe care aceast% doctrin% religioas% lț ș

urmea"% i l-a asumat i de cele mai multe ori l-a impus. 4Hș ș

4


5/24

Islamul a ap%rut n secolul 'II pe peninsula *ra% $i s-a r%spndit cu o vite"% uimitoare n toate

cele patru puncte cardinale ale lumii. >%tre secolul 'III pasionarismul ara $i-a atins punctul s%u

maim. n componen/a >alifatului *ra intrau teritorii care se etindeau pe trei continente? de la

peninsula irineic% Ela 'est A pn% la Ind Ela Bst $i de la pragurile 8ilului Ela +ud A pn% la

;area *ral Ela 8ord. n anul 71J ;aslamah Efratele califului umaKad conduce ultimul asediuara al >onstantinopolului. Dasileul iconoclast Leon al III-lea din dinastia Isauriot% a fost acela

care le-a spulerat speran/ele sara"inilor de a p%trunde n Buropa prin +trmtori. * urmat

catastrofa de la *9roinon din anul 740 n fa/a mp%ratului i"antin >onstantin al '-lea care le-a

pecetluit sara"inilor $i por/ile *natoliei. n Occident naintarea maim% a arailor a fost oprit% n

anul 732 lng% or%$elul france" oitiers. (H

,e la moartea rofetului lumea musulman% a suferit numeroase impacturi? impactul de

civili"a/ie o dat% cu trecerea societ%/ii arae la o societate cosmopolit% preponderent iranian%Mimpactul turco-mongol& ultimul este cel al modernit%/ii occidentale. ;odernitatea occidental%

nseamn% un proces vast care se manifest% ncep6nd cu secolul al N'III-lea. Bl implic%

industriali"are urani"are niveluri ridicate de alfaeti"are og%/ie $i moili"are social% precum

$i structuri ocupa/ionale complee $i diversificate.

Islamul se love$te de modernitatea occidental% aflat% n epansiune o dat% cu intrarea pe

f%ga$ul declinului Edin secolul al N'II-lea. ;odernitatea este privit% ca o posiil% solu/ie prin

care Islmul s% revin% la Pveacul de aur!. 'enind pe filier% occidental% ideea de modernitate a

p%truns n lumea islamic% av6nd ns% urm%toarele caracteristici greu de acceptat de teologii

lumii islamice? separarea autorit%/ilor spirituale $i temporale promovarea individualismului $i

pluralismul social $i politic. +epararea temporalului de spiritual se afl% n centrul de"aterilor $i

n lumea musulman% de ast%"i. Func/ia de calif nu avea ini/ial nimic sacru dar a fost sacrali"at%

ulterior gra/ie contriu/iei savan/ilor n teologie Elema. *ce$tia constituie n primul r6nd

aparatul repre"entativ al puterii religioase pe care se spriin% temporalul n unele epoci $i care o

influen/ea"% p6n% la a i se sustitui n altele. Idealul islamic este dat de ;uhammad n perioada

medine"% c6nd a eercitat func/ii religioase politice $i militare. :radi/ia despre ;uhammad este

un argument semnificativ adus de musulmani n defavoarea seculari"%rii. Individualismul se

opune valorilor sociale promovate de Islm care accentuea"% ideea de comunitate. mma poate

fi afectat% $i de pluralismul social care militea"% pentru trecerea ntr-un plan secundar a rela/iilor

de s6nge dar $i de cel politic ce ar putea duce la sci"iune prin diversitatea opiniilor.

n Islamul secolului al NNI-lea nu s-au atenuat cele dou% na/iuni specifice str6ns legate ntre

ele? mma IslmiKa $i mma *raiKa. Ble eist% $i vor eista $i n viitor. >eea ce treuie s%

accepte lumea contemporan% este faptul c% procesele de Pnlocuire! a credinciosului de c%tre

cet%/ean Edar nu n accep/iunea occidental% este lent $i de lung% durat%. *ceast% Pmoderni"are!

5


6/24

n spa/iul islamic nu este at6t de simpl%Q +pa/iul islamic este un spa/iu gloal cu arii geografice

continentale n care se manifest% o doctrin% religioas% strict% dar suprana/ional%. utem

considera c% primul proces de gloali"are a fost nf%ptuit de lumea islamic%R osiil da. +% nu

uit%m c% na/ionalismele manifestate n acest unic $i comple areal civili"a/ional au presupus de-

a lungul istoriei un parcurs n care s-au minat temele na/ionale $i cele religioase fiind liantulacestei comunit%/i ermetice dar cu mari contriu/ii la de"voltarea civili"a/iei umane. n contetul

actual se impune studierea diferen/elor $i a similarit%/ilor dintre Islmul religios $i Islmul

politic pentru a cunoa$te fenomenele reale ce guvernea"% aceast% lume. Puterea pre-udec%/ii a

credin/elor pre-concepute a informa/iilor pre-liminate a convingerilor mprumutate din gra%

din superficialitatea de a le verifica tu nsu/i creea"% pseudomitologii fic/iuni nd%r%tnice la care

nu te nduri s% renun/i nici atunci c6nd replica /i este servit% de ns%$i realitatea falsificat%Q! 4H

M#t"va "eț

>ei care merg n +iria $i Ira9 s% lupte al%turi de +tatul Islamic sau care pl%nuiesc s% comit%

atentate n Occident n numele organi"a/iei teroriste au diverse motiva/ii de la statut $i r%"unare

pn% la ani $i aventur%. n raport al firmei Suantum >ommunications din Lian arat% ce 6i

motivea"% pe oameni s% se al%ture re/elei ihadiste potrivit :he *tlantic. ,e ce merg tinerii

musulmani $i cre$tini s% lupte pentru +tatul Islamic >ercet%torii au anali"at interviuri televi"ate

cu 4T de lupt%tori din +iria $i Ira9 unii ncarcera/i al/ii care au de"ertat iar al/ii care nc% se afl%

pe c6mpul de lupt%. Bper/ii de la Suantum i-au grupat pe ihadi$ti in nou% categorii n func/ie

de motivul pentru care s-au al%turat +tatului Islamic sau altor grup%ri teroriste.

Statut - ace$tia vor s% ai% o po"i/ie social% mai un% fiind motiva/i n principiu de

ani $i de o anumit% apreciere a celor din ur. Identitate - se simt i"ola/i str%ini n mediul ini/ial din care fac parte a$a c% ncearc%

s% se identifice cu un alt grup iar islamul le ofer% aceast% posiilitate. Răzbunare - se consider% memri ai unei comunit%/i nedrept%/ite de c%tre Occident. Salvare - se al%tur% +tatului Islamic pentru c% au impresia c% astfel li se vor ierta

p%catele anterioare. Responsabilitate - unele persoane se al%tur% I+IL pentru a-$i putea sus/ine financiar

familia. Adrenalina - ace$ti oameni merg s% lupte n r6ndurile +tatului Islamic pentru

aventur%. Ideologie - vor s% i$i impun% convingerile despre islam n fa/a altora. Dreptate - r%spund la ac/iuni pe care le consider% nedrepte. Moarte - ace$ti oameni proail au suferit traume sau pierderi importante n via/a lor

$i consider% ca moartea este singura cale de sc%pare dar cu o reputa/ie de martir n locde sinuciga$

6


7/24

I.1. :"6ur"le 6e#p#l"t"&e pr"n&"pale mu*ulmane

n ultimul timp n ntreaga lume tre"e$te un interes din ce n ce mai mare fenomenul

Urena$terii islamice n /%rile Orientului *propiat $i ;ilociu. :otodat% spre sfr$itul sec. al NN-‖

lea situa/ia interna/ional% era de a$a natur% c% toate figurile geopolitice principale din Orientul

*propiat $i ;ilociu A Iran a9istan *fganistan Ira9 Israel $i :urcia A se afl% n dilem%? nici

pace nici r%"oi. 2H

Iranul la fel ca usia snt $i ele oiectiv interesate n limitarea influen/ei atlantismului n

statele *siei >entrale? depo"it de resurse naturale $i pia/% de desfacere. n plus Iranul mai

nseamn% $i o ie$ire pentru usia spre m%rile calde Eprin Ugolfurile-state M ocupnd o po"i/ie‖

strategic% fa/% de a9istan A verig% important% n Ulan/ul *nacondei $i fa/% de *fganistan pe‖

care pune mna a9istanul :eheranul va putea auta usiei s% se smulg% din mr%/i$%rile

sufocante ale U$arpelui occidental.‖

;ai departe Iranul poate s% opun% re"isten/% acelor /%ri din Orientul *propiat care se afl% su

controlul 8*:O? *raia +audit% Ei"vorul ahavismului :urcia Eal pantiur9ismului Israelul

Eagresiune permanent%. n ca" contrar cuplarea popoarelor tiurcofone de pe teritoriul fostei

..+.+. la eforturile geopolitice ale :urciei ar putea face ca ele s% fie folosite n calitate de

Ucordon sanitar mpotriva Iranului $i usiei.‖ ractica mondial% a cunoscut eemple de acest

fel.

ela/iile geopolitice ale /%rilor se formea"% din multe componente printre care un mare rol

oac% factorul economic.

Iranul este o /ar% cu o ornduire islamic% de stat unic% unde tr%iesc peste )0 mln. de oameni

iar produsul gloal constituie 100-120 miliarde de dolari. >a nici o alt% /ar% din Orientul

*propiat $i ;ilociu Iranul dispune de cele mai mari "%c%minte de petrol $i ga"e din lume mari

"%c%minte de metal Efier cupru "inc plum cromat mangan re"erve colosale de piatr% deconstruc/ie hidroresurse. itmul mediu anual al cre$terii ID din anul 1TJT pn% n anul 1TTJ a

dep%$it (V. ;aorarea lui se eplic% prin cre$terea din ramurile produc/iei n primul rnd din

industria prelucr%toare din metalurgie energetic% transporturi. Bconomia /%rii se planific% n

special investi/iile. *proape un sfert din ID se reinveste$te n economie ceea ce vore$te despre

atrac/ia investi/ional% a /%rii. 2H

n /ar% snt create o industrie petrolier% de"voltat% conducte de petrol $i terminale n Golful

ersic. Industria petrolului este diriat% de c%tre stat repre"entat de >ompania na/ional% petrolier%iranian%. n leg%tur% cu valorificarea "%c%mntului >aspic de petrol $i ga"e $i a altor "%c%minte

7


8/24

similare Iranul este interesat nu numai n investi/ii dar $i n o/inerea tehnologiilor utilaelor

legate de foraul marin. Iranul de/ine locul al treilea n lume privind re"ervele de ga"e $i dore$te

din r%sputeri s% transforme ramura respectiv% ntr-o ramur% a eportului. ,in cei mai apropia/i

vecini geopolitici numai usia din motive oiective printre care se num%r% n primul rnd

posiilit%/ile geostrategice $i tehnologice este n stare $i totodat% interesat% s% acorde autorIranului mai cu seam% la valorificarea "%c%mntului arcul de +ud. n afar% de aceasta usia

este un pretendent real la construirea $i deservirea re/elelor comunale de ga" depo"itelor de

ga"e la reali"area programului de condensat ga"os de ga" lichefiat.

Orientarea proocidental% a Tur&"e" a nceput s% capete contururi ideologice spre sfr$itul sec. al

NIN-lea. Bste vora de panturcism A un islam politic n felul s%u. Da"ele lui au fost puse de

teoreticienii na/ionalismului turc n primul rnd de I. Gaspiradi $i I. *9ciura. ,ar o r%spndire

larg% au c%p%tat ideile panturcismului mai ales odat% cu venirea la putere n anul 1T0J atineretului turc. La nceput aceste idei erau folosite ca o arm% mpotriva cotropitorilor coloniali

a /%rilor Buropei pentru purificarea limii turce prin scoaterea ei de su influen/a ara% $i

persan%. ,ar n anii 20 ai secolului nostru *tlanta Ef%r% usia l-a oligat pe sultanul otoman s%

semne"e armisti/iul de la ;udros care a mp%r/it Imperiul Otoman ntre alia/i.

+-a g%sit $i o persoan% nemul/umit% de aceast% mp%r/ire A iprului ntre :urcia $i Grecia Eamele snt /%ri

memre ale 8*:O. *ceast% tensiune s-a accentuat dup% ce usia a vndut 8ico"iei un lot de

complee dintre cele mai moderne cu rachete de interceptare care pot lovi pn% $i /inte "ur%toare

la altitudine oas%.

n al treilea rnd n virtutea unui $ir de cau"e :urcia nu este considerat% memru cu puteri

depline al Buropei al 8*:O. *cest lucru l confirm% faptul c% la reuniunea ordinar% de vrf de la

8


9/24

Luemurg ea a fost Upus% n col/ adic% mutat% Ula cap%tul rndului lung al pretenden/ilor‖ ‖

care a$teapt% intrarea n B.

8espus de mare este rolul Ara9"e" Sau$"te n lumea islamic%. *cesta este un /inut al Uaurului

negru patria Islamului /ara celor dou% ora$e ;ecca $i ;edina - locuri dintre cele mai sfinte‖

pentru milioanele de musulmani. *raia +audit% de/ine o po"i/ie deoseit% nu numai pe arenaara% islamic% dar $i pe ntreaga aren% interna/ional%. Ba este considerat% pe un% dreptate o

cas% mare pentru arai unde se re"olv% prolemele se atenuea"% contra"icerile se acord% autor.

*cesta este un stat care proail poate fi numit $i cas% mare pentru to/i musulmanii deoarece

oac% un rol important n nt%rirea solidarit%/ii islamice n propagarea ideii islamice spriinirea

popoarelor islamice $i ap%rarea intereselor lor n acordarea de autoare organi"a/iilor islamice

din ntreaga lume. egatul de/ine primul loc printre /%rile care acord% autor statelor din Lumea a

treia. n genere la capitolul autoare financiare acordate altor /%ri ea ocup% locul al doilea dup%+*. ,e unde $i influen/a colosal% pe care o eercit% acest stat asupra geopoliticii regionale $i

mondiale.

*raia +audit% oac% un rol politic activ de prin anii 30 ai sec. al NN-lea. Ba a fost ini/iatorul

convoc%rii primei >onsf%tuiri a $efilor de state musulmane la nivel nalt din istoria islamului.

egele *dul *"i" *l +aud a lansat aceast% ini/iativ% cu caracter geopolitic chiar n prima "i a

form%rii egatului *raiei +audite n anul 1T32. :ot atunci el i-a chemat pe conduc%torii statelor

islamice $i popoarele lor s% respecte cu stricte/e canoanele >%r/ii +finte A >oranului.

egatul dup% cum am men/ionat mai sus oac% un rol important nu numai n /%rile islamice

dar $i n lume. ela/iile cu toate /%rile nemusulmane se ntemeia"% pe luarea n considerare a

intereselor reciproce. egele Fahd a declarat? noi promov%m o politic% realist% echilirat% n

toate prolemele legate de solu/ionarea situa/iilor de cri"%.

*raia +audit% spriin% eforturile arae comune ndreptate spre ap%rarea alestinei

considerndu-se n stare de permanent confruntare cu Israelul. :otodat% politica etern% a

saudi/ilor luat% n ansamlu se afl% n sfera de influen/% a +*. ,e unde $i amestecul n treurile

interne ale Ira9ului Iranului *fganistanului. Iat% de ce ntre *raia +audit% $i unele state

islamice inclusiv cu Iranul Ira9ul s-au ntemeiat rela/ii complicate iar uneori $i ncordate.

*ceasta se eplic% prin cteva motive? $i orientarea regatului vahait spre +* de unde

atitudinea diametral opus% fa/% de pre"en/a for/elor armate occidentale n Golful ersic $i

concuren/a pe pia/a mondial% de petrol $i contradic/iile ideologice. nc% un factor al tensiunii A

pelerinaul anual la ;ecca n timpul c%ruia dup% p%rerea saudi/ilor credincio$ii din alte /%ri mai

ales iranienii ncearc% s% se amestece n treurile lor interne. ,ar eist% mul/i factori care la

sfr$itul sec. al NN-lea cereau din partea statelor islamice o anumit% coordonare a eforturilor n

sfera politicii eterne $i geopolitic%. >ele mai importante dintre ele este contracararea tendin/elor

9


10/24

agresive ale Israelului politica comun% cu /%rile eportatoare de petrol n lupta mpotriva

reducerii pre/urilor la agen/ii energetici etc.

nc% o /ar% din aceast% regiune nelini$tit% este Ira;ul care de asemenea are o istorie curioas%?

potrivit legendelor ilice n valea dintre cele dou% ruri A :igru $i Bufrat era Bdemul A raiul

unde ,umne"eu i-a a$e"at la nceput pe *dam $i Bva.Ira9ul este patria celor mai vechi civili"a/ii de pe planet% mo$tenitorul splendidei culturi arae

iar Dagdadul califatului ara A centru al n/elepciunii medicinei matematicii. *raii spuneau c%

cerneala nv%/atului este tot att de pre/ioas% ca $i sngele unui sfnt. ,atorit% arailor omenirea

poate s% n/eleag% gndurile filo"ofilor greci $i romani.

e parcursul unei perioade ndelungate ntre niunea +ovietic% $i Ira9 au eistat cele mai strnse

$i mai prietene$ti rela/ii. *ceast% /ar% a fost partenerul nostru principal n Orientul *propiat.

'ia/a de toate "ilele a Ira9ului A vechi aliat al ..+.+. iar acum - al usiei este foarte aspr%.>onducerea /%rii este nevoit% s% se gndeasc% permanent la pinea cea de toate "ilele. :recnd prin

UFurtuna n de$ert din anul 1TT1 sau mai precis prin agresiunea american% precum $i prin‖

atacurile aeriene $i cu rachete din anii T0 sus/inute ntre altele de conduc%torii *raiei +audite

Ira9ul $i dup% aceasta a fost supus n repetate rnduri $antaului din partea +* $i Israelului.

+* au impus >onsiliului de securitate al O8 o re"olu/ie care /ine Ira9ul ntr-o locad%

economic% din anul 1TT2. n anii care au trecut din momentul aplic%rii sanc/iunilor din cau"a

foametei $i insuficien/ei de medicamente n /ar% au murit peste un milion de oameni. n anii

1TT7-1TTJ "ilnic mureau 47( de copii. n afar% de locada economic% mpotriva Ira9ului se

promovea"% o locad% informa/ional% metodic%. 2H

I.au"ele care au generat acest

tipar al conflictului nu pot fi identificate n fenomene tran"itorii ca asiunea >re$tin% din secolul

al NII-lea sau Fundamentalismul ;usulman din secolul NN. Ble re"ult% din natura acestor dou%

religii $i civili"a/iile a"ate pe ele. >onflictul este pe de o parte un produs al diferen/ei n

particular al conceptului ;usulman despre Islam ca un mod de via/% transcendent $i unificator al10


11/24

religiei $i politicii versus conceptul occidental cre$tin despre regatele separate ale lui >e"ar $i

,umne"eu. >onflictul ns% i$i are origini $i n similarit%/ile dintre cele dou% religii. *mele sunt

monoteiste ceea ce spre deoseire de cele politeiste nu pot asimila deit%/i adi/ionale $i care v%d

lumea n mod dualist n termeni de noi-$i-ei. *mele sunt universaliste pretin"6nd a fi unicele

care pot oferi o credin/% adev%rat% la care pot adera to/i oamenii. *mele sunt religii misionarecre"6nd c% to/i aderen/ii au oliga/ia de a converti necredincio$ii la aceast% unic% credin/%. ,e la

origini nc% Islamul s-a etins prin cuceriri $i atunci c6nd oportunitatea a eistat >re$tin%tatea a

procedat la fel. >onceptele paralele de WWCihadWW $i WW>ruciadaWW nu doar c% se aseam%n% dar mai $i

disting aceste dou% religii de toate celelalte. Islamul $i >re$tin%tatea al%turi de Iudaism mai au $i

vederi teologice asupra istoriei n contrast cu vederile statice sau ciclice prevalente n alte

civili"a/ii. n mi comparail de factori a intensificat conflictul ntre Islam $i Occident n ultima

parte a secolului NN. n primul r6nd cre$terea popula/iei musulmane a intensificat considerailrata $omaului nemul/umind tineri care au devenit n consecin/% recruit ai cau"ei Islamiste au

eercitat presiuni asupra societ%/ilor vecine $i au migrat spre 'est. n al doilea r6nd esurgen/a

Islamic% a rennoit increderea ;usulmanilor n caracterul disctintiv $i valoarea civili"a/iei lor

comparate cu cea Occidentala. n al treilea r6nd eforturile simultane ale 'estului de a

universali"a propriile valori $i institu/ii de a-$i men/ine superioritatea economic% $i militar% $i de

interveni n conflicte n lumea ;usulman% generea"% resentimente intense printre ;usulmani. n

al patrulea r6nd colapsul comunismului a inl%turat un du$man comun al Occidentului $i

Islamului l%s6ndu-I fiecaruia sen"a/ia perceput% a amenin/%rii provenite din partea celuilalt. Xi n

al cincilea r6nd contactul cresc6nd dintre ;usulmani $i Occidentali stimulea"% la fiecare dintre

ei un nou sim/ al propriei identit%/i $i cum difer% de cea a celuilalt. Interac/iunea $i

ntrep%trunderea de asemenea eacerea"% diferen/ele asupra drepturilor memrilor unei

civili"a/ii. n interiorul amelor societ%/i ;usulmane $i >re$tine tolerant pentru cel%lalt a sc%"ut

dramatic ntre anii 1TJ0 A 1TT0. n proeminent Indian ;usulman pre"icea n 1TT2 c%

Yurm%toarea confruntare a Occidentului o s% vin% negre$it din lumea ;usulman%. 'a fi de-a

lungul na/iunilor Islamice ntin"6ndu-se din ;aghre p6n% n a9istan unde lupta pentru o nou%

ordine mondial% va incepe. >hintesen/a prolemei Occidentului n-o repre"int%

fundamentalismul. Bste vora de Islam o civili"a/ie diferit% a c%rei popoare sunt convinse de

superioritatea culturii lor $i osedate de inferioritatea puterii lor. rolema pentru Islam nu se

afl% n >I* sau .+. ,epartment of ,efense. Bste vora de Occident o civili"a/ie diferit%

popoarele c%reia sunt convinse de universalitatea culturii lor $i cred c% superioritatea chiar daca

aflat% n declin a puterii lor le impune oliga/ia de a etinde cultura lor n lume. *ce$tea sunt

ingredientele de a"% care alimentea"% conflictul ntre Islam $i Occident.

11


12/24

I.=. Rap#rt >6e#p#l"t"&a5 rel"6"e>. :a&t#r" &are *t"mulea8? '" a6ravea8ă

n-l"&tele rel"6"#a*e. V""t#rul rel"6"e" &a -a&t#r 6e#p#l"t"&

Raport ”geopolitica- religie”.

ltima parte a secolului al NN-lea a fost marcat# de o puternic% revenire a fenomenului

religios din motive foarte diferite? revolu/ia islamic% de inspira/ie


13/24

supraputere r%mas% E+tatele nite fi"ic nu este n stare $i nu i"ute$te s% sting% focarele

conflictelor de natur% etnic% $i confesional% care s-au r%spndit pe ntreaga planet%. 3H

,ac% clasicii geopoliticii puneau la a"a conflictelor interna/ionale antagonismul

Pmare A uscat! 5untington a scos n prim-plan pe acele intercivili"a/ionale. La

a"a civili"a/iilor se afl% n primul r6nd religia. :radi/ia religioas% sau mai largtradi/ia spiritual% Edeoarece nu toate tradi/iile spirituale sunt de tip religios de eemplu

udismul lieralismul unele forme de p%g6nism ntotdeauna a fost o no/iune cu mult mai larg%

dect cea a statului mai ales din momentul c6nd pe planet% $i-au f%cut apari/ia religiile

mondiale.

actorii care stimuleaz! "i agraveaz! con#lictele religioase.

*pare n mod firesc o ntreare? este religia un factor geopolitic de prim ordin a$adar se afl%la originea unor procese[fenomene geopolitice sau numai de ordin secundar doar amplific6nd

fenomenele geopolitice a c%ror origine treuie s% o c%ut%m n alt% parteR ,e oicei este dat ca

eemplu de preeminen/% a religiei ca factor geopolitic crearea statului a9istan. *stfel dup% mai

ine de un secol de st%p6nire ritanic% 'iceregatul Indiei E@perla >oroanei ritanice@ este

mp%r/it n 1T47 pe criterii confesionale n dou% state distincte? niunea Indian% Ereligia

hindus% $i a9istan Ereligia islamic%. ltimul era alc%tuit din dou% teritorii situate la aproape 2

000 de 9m unul de cel%lalt?a9istanul de 'est A aat pe valea fluviului Indus $i desf%$urat ntre

;un/ii 5imalaKa $i /%rmul Oceanului Indian A $i a9istanul de Bst A n delta fluviului Gange-

Drahmaputra $i c6mpia din apropiere. ersonal cred c% treuie s% includem n aceast% categorie

$i transformarea Imperiului Iranului n epulica Islamic% Iran gra/ie evenimentelor din urm% cu

aproape 30 de ani. *$a cum se $ tie dup% ce $ahin$ahul ;ohammad e"a ahlavi *rKamehr a

p%r%sit Enu a adicat /ara n 1T7T revolu/ia islamic% de inspira/ie onstitu/ie aproat% de un referendum E2-3 decemrie 1T7T transform% Iranul ntr-un

stat confesional islamic condus de clerul musulman la toate nivelurile societ%/ii dup% preceptele

tradi/ionale ale >oranului resping6nd toate celelalte valori cu prec%dere cele americane $i

europene. Xi ast%"i potrivit >onstitu/iei modificat% n 1TJT Etot prin referendum Iranul este stat

musulman $iit autoritatea suprem% n stat fiind liderul religios. ,e aici decurg n

principal dificult%/ile procesului de laici"are treptat% a /%rii pe care l-a ntreprins

pre$edintele ;ohamed


14/24

,ac% n privin/a constituirii statului pa9istane" n 1T47 factorul hot%r6tor a fost religia

ulterior situa/ia s-a schimat. ,iferen/ele etnice lingvistice culturale etc. agravate de cele

economice $i politice au ad6ncit antagonismul dintre cele dou% p%r/i ale /%rii unite practic doar

prin religia comun%. *stfel c% dup% 24 de ani de convie/uire a9istanul de Bst A spriinit de

India care avea tot interesul de a sl%i for/a vecinului s%u cu care avea un mare diferend nc% dela creare A $i proclam% independen/a su numele de Dangladesh. *$adar pe termen lung s-a

impus faptul identitar n dauna celui religios ceea ce relativi"ea"% $i n acest ca" durata $i for/a

fenomenului religios n politic%.

n aceea$i ordine de idei este de amintit faptul c% unitatea religioas% a unor /%ri n spe/%

islamul n-a mpiedicat derularea a dou% r%"oaie soldate cu grele pierderi umane $i materiale?

ira9iano-iranian E1TJ0 A 1TJJM circa un milion de mor/i num%rul r%ni/ilor fiind dulu iar

pierderile materiale imense $i ira9iano-9u=eitian E1TT0 A 1TT1M mai mult n ca"ul primuluiconflict n amele /%ri predomin% acela$i current islamic $iismul A T3V n Iran $i peste dou%

treimi n Ira].

>ondi/iile necesare pentru transformarea religiei n factor de generare a conflictelor

armate?

eisten/a ntr-un spa/iu la un moment dat a unor puternice discrimin%ri religioaseM cominarea discrimin%rilor religioase cu cele etnico-culturale $i politice $i cu decalaele

economico-socialeM

pro"elitismul religios agresiv $i violentM fundamentalismul religios cu prec%dere Islamic.

Factorii care stimulea"% $i agravea"% conflictele religioase?

olaritatea sistemului politic Ecristali"area $i func/ionarea unei puteri central

omnipotente $i eclusivisteM Institu/ii politico-administrative slae ineficiente corupte nefunc/ionaleM Gradul sla de materiali"are a coeren/ei social-economice Edecalae sociale

periculoase grefate pe trialism regionalism antagonisme etno-culturale $i

religioaseM +l%iciunile regimului democratic ale societ%/ii civile $i anemica de"voltare aspiritului

pulicM n grad ridicat de inamici/ie ntre grup%rile etno-religioase ntre frontiereleunui stat

ntre state sau ntre provincii din state diferiteM Ori"onturi de a$teptare lipsite de realism ale unor grupuri religioase ori etno-culturale $i

religioase cu percep/ii neuste ale oportunit%/ilor $i amenin/%rilorM ,egradarea sau pr%u$irea a$tept%rilor unor grupuri etno-culturale $i

religioaseMInterven/ii eterne Earmate politice religioase teroriste fundamentalistenstate sau complee religionale de securitateM

14


15/24

:radi/ia istoric%M 'oin/a de conflict a puterii sau a grupurilor sociale etno-culturale $i religioase.

$iitorul religiei ca #actor geopolitic.

*nali$tii sunt mp%r/i/i n privin/a viitorului religiei ca factor geopolitic. nii optimi$tiaprecia"% c% victoria democra/iei $i a lieralismului politic anun/% o er% a p%cii adev%rate. *l/ii

n schim mai pu/in optimi$ti v%d n lumea care urmea"% %"oiului ece @erup/ia haosului $i

apari/ia unor conflicte generate de antagonismele etnice $i religioase care profit% de erodarea

statului-na/iune $i de de"ordinea strategic% pentru i"ucniri ici $i colo@. ntre adep/ii acestui al

doilea scenariu unii sunt totu$i mai modera/i apreciind c% de pild% este tot mai greu de

constituit mi$c%ri transna/ionale purt%toare ale unor proiecte ce urm%resc modificarea

frontierelor constituirea de noi state etc. referirile fiind cel mai adesea la mi$c%rile islamiste?

@E... unii actori sunt de"avantaa/i din punct de vedere structural $i n special mi$c%rile islamiste

pentru c% ideologia lor vine de cele mai multe ori n contradic/ie cu ideologia dominant% din

8ord $i n acela$i timp din cau"a for/ei preudec%/ilor antimusulmane n societ%/ile occidentale@

n categoria pesimi$tilor se nscrie $i +amuel 5untington cu predic/iile sale

privind ciocnirea civili"a/iilor? @cele mai importante conflicte n viitor se vor produce

de-a lungul liniilor de falie culturale ce separ% aceste civili"a/ii ntre ele@. 3H eferindu-se la

cele opt civili"a/ii maore identificate de el Eoccidental% confucian% apone"%

islamic% hinduist% slav-ortodo% latinoamerican% $i posiil african% pune accentul a$a cum

reiese $i din clasificarea f%cut% pe factorul religios n privin/a rupturii inevitaile ce

va avea loc. :eoria sa a c%"ut rapid n desuetudine chiar dac% evenimentele din 11

septemrie 2001 ar fi potrivit unor anali$ti cea mai un% dovad% a predic/iei lui 5untington cu

privire la rena$terea conflictului ntre Islam $i Occident.

II. Ter#r" t"" nu au rel"6"e. Ata&ur"le5 val#r" *au 7#&ur" 6e#p#l"t"&eș

%rile care au cel mai mult de suferit din cau"a terorismului sunt cele cu maoritatea popula ieiȚ ț

de religie musulman%. *proape "ilnic n aceste %ri se comitț atentate iar vict^mele sunt nu doar

de religie musulman%. *r treui sa n elegem cu to ii c% terori tii 8 * BLIGIB. Folosescț ț ș

religia ca pretet i cu inten ia de a manipula A nimic nou su soare.ș ț

15

http://adevarul.ro/international/europa/teroare-paris-Impuscaturi-centrul-orasului-explozie-stade-france-1_564655637d919ed50e324806/index.htmlhttp://adevarul.ro/international/europa/teroare-paris-Impuscaturi-centrul-orasului-explozie-stade-france-1_564655637d919ed50e324806/index.htmlhttp://adevarul.ro/international/europa/teroare-paris-Impuscaturi-centrul-orasului-explozie-stade-france-1_564655637d919ed50e324806/index.html


16/24

Rel"6"a e $#ar # *&u8ă

+tatul Islamic nu acord% o aten ie deoseit% doar copiilor din "onele arae ci ncearc% s%ț

recrute"e i peste grani e. :inerii din familiile imigran ilor sunt mai u or de atins fiindc% ace tiaș ț ț ș ș

sunt deseori tulura i de diferen ele culturale i ncearc% s% i consolide"eț ț ș ș identitatea n spa iulț

n care se g%sesc. *nali ti ai fenomenului precum cercet%torul activist Cochen ;_ller spun c%șmilitan ii salafi ti mp6n"esc internetul cu mesae simple i activatoare care prind mai ales laț ș ș

tineri provenind din medii cu proleme.

P:inerii care se radicali"ea"% p6n% la punctul la care devin nclina i spre violen % i sunt dispu iț ț ș ș

s% mearg% la r%"oi provin deseori din medii familiale dificile. Bi sunt deseori crescu i n case nț

care pre"en a tat%lui nu s-a f%cut sim it% au proleme sociale sau colare sunt omeri sau lipsi iț ț ș ș ț

de apreciere. >aut% apartenen a la un grup caut% o direc ie i r%spunsuri clare.! * a arat%ț ț ș ș

portretul t6n%rului radicali"at n cuvintele lui ;_ller citat de !eutsc$e %elle. %spunsurile clare i simple pe care le o in prin intermediul internetului apar preferaileș ț

incertitudinii deprim%rii i singur%t% ii prin care trec ace ti tineri. F%r% cineva care s% i aute prinș ț ș

h% i ul fr%m6nt%rilor lor ei se aandonea"% unei interpret%ri distructive a religiei.ț ș

II.3. Atentatele ter#r"*te5 # mar&are a &ur*ulu" "*t#r"e" #men"r""

nceputul terorismului ca form% a violen/ei ce induce frica teroarea n oameni poate fi plasatchiar la nceputul vie/ii omului pe p%m6nt. *stfel 'echiul :estament vore$te despre oamenii

care tr%iau nainte de potopul ilic de pe vremea lui 8oe oameni numi/i Pnefilimi! cuv6nt care

n eraic% nseamn% Pcei care i fac pe al/ii s% cad%!. nc% din cele mai vechi timpuri religia a

constituit motivul unor de"l%n/uiri pline de violen/% ale oamenilor. Grupul de credincio$i n

,umne"eu denumi/i Psicari! a recurs la asasinate sistematice pentru a induce teroarea frica

ucig6nd cu o arm% emlematic% sica Epumnalul cu dou% fe/e evreii %nui/i de simpatii pro-

romane. egele *suranipal a scos ochii la peste 12.000 de pri"onieri de r%"oi cu scopul de a

induce frica n inamici n adversarii cu care urma s% se confrunte de$i ar fi putut scoate mai

mult profit din folosirea acestora ca sclavi. n antichitate asasinatul a fost forma de violen/% cea

mai apropiat% de terorismul modern teroarea fiind un instrument al politicii folosit ori de c6te ori

acesta era potrivit pentru atingerea oiectivelor.

n Orientul ;ilociu n urul anului 1.000 secta asasinilor din *lamut practica o form% de

terorism foarte sem%n%toare cu cea nt6lnit% n secolul NN. *sem%narea dintre asasini $i terori$tii

"ilelor noastre reiese din motiva/ia actelor lor $i din modul de organi"are $i ac/iune. n cadrul

ramurii ismailite a islami$tilor shii/i maoritari ast%"i n Iran s-a produs o schism%. *ce$tia au

cucerit cetatea *lamut pun6nd aici a"ele unei forma/iuni politico-statale. Inten/ia lor era aceea16

http://www.dw.de/religion-is-just-an-excuse-for-young-radicals/a-17940857?maca=en-RSS_en_Flipboard-9487-xml-mediahttp://www.dw.de/religion-is-just-an-excuse-for-young-radicals/a-17940857?maca=en-RSS_en_Flipboard-9487-xml-media


17/24

de a r%sp6ndi islamul n "ona Orientului ;ilociu ns% posiilit%/ile lor erau limitate de num%rul

redus al adep/ilorM astfel au fost nevoi/i s% practice $i s% perfec/ione"e o nou% form% de a purta

r%"oiul? un singur repre"entant al lor sau un grup mic era trimis pentru a ucide liderul

du$manilor. ;otiva/ia atacurilor lor fiind de natur% religioas% ei se considerau mesageri ai

divinit%/ii $i nf%ptuitori ai unui act divin fiind astfel ustificat% v%rsarea de s6nge. ,e remarcat este similitudinea dintre metodele de ac/iune ale asasinilor $i cele ale terori$tilor

moderni? alegerea cu gri% a unei /inte simolice Eliderul du$manului n ca"ul asasinilor figuri

pulice sau cl%diri simolice n cel al terori$tilor contemporani pentru ca efectul s% fie acela de

maim% r%sp6ndire a terorii A recurgerea la atentate sinuciga$e $i revendicarea atentatelor.

lterior ac/iunile ei au fost ndreptate mpotriva domina/iei ritanice procedeul folosit fiind

acela al strangul%rii victimelor cu autorul unei e$arfe negre. P:hungi! a ucis peste 30.000 de

oameni anual timp de peste un secol. n Caponia medieval% confreriile Pnina! s-au transformatcu timpul ntr-un ordin secret capail s% terori"e"e $i pe seniorii feudali aung6ndu-se chiar ca

shogunul s% apele"e la serviciile lor pentru a-$i controla supu$ii chiar prin asasinate. *ceast%

form% de teroare a continuat p6n% n secolul al N'II-lea n epoca ;eii. P,omnia terorii! a fost

instaurat% n timpul evolu/iei france"e din 17JT de c%tre oespierre n numele dictaturii

iacoine. *u fost aresta/i aproimativ 3(0.000 de oameni din care numai 17.000 au fost udeca/i

oficial de Ptriunalele poporului! $i eecuta/i restul mul/i nevinova/i victime ale denun/urilor

anonime murind n nchisori f%r% a fi udeca/i. oespierre a c%"ut victim% propriei sale

dictaturi fiind udecat $i eecutat. ,up% aceasta parti"anii triunalelor iacoine au fost eticheta/i

drept Pterori$ti!.

n 1T(4 n *lgeria T)V din popula/ie era format% din musulmani $i 2V din europeni. e

fondul unei cri"e economice profunde s-au nregistrat ciocniri ntre popula/ia ara% $i popula/ia

colonial%. Fran/a a reac/ionat. ;arina france"% a omardat satele de pe coast% avia/ia france"%

a mitraliat comunitatea ara% iar unit%/ile speciale de represiune au comis au"uri. *proimativ

4(.000 de musulmani au fost uci$i. >a r%spuns *legeria a reac/ionat prin Frontul de elierare

na/ional% a *lgeriei care a declan$at ac/iuni de gheril% mpotriva administra/iei france"e soldate

cu masacrarea unui num%r mare de europeni. *sasinatele erau comise mai ales asupra arailor

musulmani algerieni care nu respectau regulile impuse de Frontul de elierare na/ional% a

*lgeriei. *u fost asasina/i aproimativ ).3(0 de musulmani $i 1.03( de europeni. entru

maimi"area efectului de intimidare Frontul a dat ordin tuturor algerienilor s% renun/e la fumat.

:utunul era considerat monopol al france"ilor. >onsecin/ele nerespect%rii ordinului erau

mutilarea fum%torilor prin t%ierea u"elor cu pumnalul.

:erori$tii arai infiltra/i n +atul Olimpic au luat ostatici T memri ai echipei israeliene $i au

ucis al/i 2. ,oi dintre ostatici au reu$it s% evade"e $i au alertat poli/ia german%. n timpul

17


18/24

interven/iei poli/iei germane mpotriva terori$tilor arai to/i ostaticii de/inu/i de ace$tia au fost

uci$i. Organi"a/ia P+eptemrie 8egru! era numele su care Fatah ra/ul armat al Frontului

pentru elierarea alestinei a ac/ionat ntre 1T71 $i 1T74. n martie 1T73 a fost asasinat

amasadorul +* n +udan precum $i al/i diploma/i. *pogeul cri"elor determinate prin luarea de

ostatici a fost atins n anul 1T7T. %sturnarea Xahului Iranului ;uhammad e"a ahlavi $iinstaurarea unui nou guvern revolu/ionar islamic au avut drept consecin/% o deteriorare constant%

a rela/iilor dintre +* $i Iran. ,eci"ia de a-l primi pe Xah n +* ntr-un moment n care noul

guvern iranian cerea predarea acestuia n vederea udec%rii a fost la originea cri"ei ostaticilor. La

4 noiemrie un grup de radicali iranieni a p%truns n amasada +* din :eheran captur6nd ))

de diploma/i americani. *ce$tia au fost eliera/i la 20 ianuarie 1TJ1 dup% 444 de "ile.

*dministra/ia american% a ac/ionat pe mai multe direc/ii pentru solu/ionarea cri"ei pun6nd n

centrul aten/iei siguran/a ostaticilor. *stfel +* au impus sanc/iuni economice Iranului oprindimporturile de petrol din aceast% /ar%M au ac/ionat f%r% succes ns% pe cale diplomatic% $i au

ncercat s% ntreprind% o opera/iune militar% special% pentru salvarea ostaticilor tot f%r% re"ultat.

;oartea Xahului $i invadarea Iranului de c%tre Ira9 au produs ns% o schimare n

politica :eheranului acesta devenind mai receptiv la propunerile de solu/ionare a cri"ei. B$ecul

n re"olvarea acestei profunde cri"e n timpul primului s%u mandat a contriuit ntr-o oarecare

m%sur% la pierderea alegerilor de c%tre pre$edintele CimmK >arter el fiind nvins n cursa

pre"iden/ial% de onald eagan. 8oul pre$edinte a profitat de situa/ia creat% n Iran pentru a

pune cap%t cri"ei $i la 20 ianuarie chiar n "iua nvestirii sale n func/ie cei (3 de ostatici erau

eliera/i. Locul de na$tere al terorismului interna/ional este considerat Orientul *propiat n

alestina. * nceput cu fedainii palestinieni care frustra/i de "droirea coali/iei arae de c%tre

Israel n r%"oiul de ) "ile din 1T)7 recurg la atentate teroriste. n astfel de atentat este

asasinarea lui *n=ar +adat la ) octomrie 1TJ1 deoarece acesta semnase un acord de pace cu

Israelul.

n ,ar Bs +alaam 10 oameni au fost omor6/i $i 77 r%ni/i. Oficialii americani consider% c%

sama Din Ladin $i al- Saeda sunt responsaili de aceste atacuri. *l-Saeda a atacat `orld :rade

>enter $i entagonul n data de 11 septemrie 2001. 1T terori$ti au deturnat 4 avioane civile.

*mele turnuri ̀ orld :rade >enter au fost distruse. ,epartamentul de *p%rare situat n

entagon a fost distrus. *l patrulea avion s-a pr%u$it n ennsKlvania. +e presupune c% /inta era

`ashington >asa *l%. *tacul a fost soldat cu peste 3.000 de victime oameni din peste )0 de

/%ri ale lumii maoritatea americani $i ritanici. 8ici frumoasa insul% Dali nu a fost ocolit% de

atacurile teroriste. n 2002 au fost omor6te 202 persoane ntr-o discotec% plin% cu turi$ti str%ini.

n 2( decemrie 2003 n a9istan a avut loc a doua ncercare de asasinare a pre$edintelui

;usharraf n decursul a 11 "ile. re$edintele nu a fost r%nit dar 14 persoane au murit $i 4) au

18


19/24

fost r%nite. re$edintele >omisiei Buropene a sc%pat cu via/% dintr-un atentat cu om% care a

avut loc n 27 decemrie 2003. n pachet a eplodat n ra/ele pre$edintelui rodi dar acesta nu

a fost r%nit. :ot n 2003 au avut loc multiple atacuri teroriste n Istamul. *tentatele au avut loc

n fa/a a dou% sinagogi soldate cu 23 de mor/i $i peste 300 de r%ni/i $i la consulatul ritanic $i

anca engle"% 5+D> fiind revendicate de *l Saeda $i Frontul Islamic al ;arelui Orient. nmartie 2004 +hei9 *hmed assin fondatorul 5*;*+ a fost omor6t cu focuri de arm% trase

dintr-un elicopter israelian. n data de 14 aprilie 200( este asasinat n +iria fostul prim-ministru

liane" afi9 5ariri. :ot n +iria $i tot prin eplo"ia unei ome plasat% n ma$in% a fost omor6t

un oficial 5e"ollah A Ghale *==ali n iulie 2004. O lovitur% de stat militar% pune cap%t

regimului pre$edintelui :aKa n august 200( n ;auritania. n grup format din g%r"ile

pre$edintelui intitulat P>onsiliul militar pentru usti/ie $i democra/ie! l omoar% n timp ce

acesta participa la funeraliile regelui saudit Fahd n *raia +audit%. re$edintele ;aaouta Ould+id*hmed :aKa cunoscut pentru politica netolerant% fa/% de militan/ii islami$ti ntre/inea

leg%turi str6nse cu `ashington. >onsiliul a promis s% guverne"e /ara timp de maimum 2 ani

timp n care s% se cree"e circumstan/ele favoraile pentru o democra/ie deschis% $i transparent%.

n 11 martie 2004 n trei g%ri din capitala +paniei ;adrid au avut loc mai multe atentate cu

om%. otrivit ministrului de interne cel pu/in 1T0 de persoane $i-au pierdut via/a Eprintre care

$i 1) rom6ni iar 1.T00 au fost r%ni/i. ,oua eplo"ii puternice au avut loc n momentul n care

trenul intra n sta/ia *tocha din centrul capitalei. *lte dou% eplo"ii s-au au"it cam n acela$i

timp n alte dou% g%ri din capital%. *tacurile au loc cu dou% "ile nainte de alegerile generale din

+pania. n purt%tor de cuv6nt al guvernului a pus atentatele pe seama mi$c%rii separatiste asce

B:*. ,ar liderul partidului asc separatist Datasuna care e scos n afara legii $i care are leg%turi

cu B:* a spus c% refu"% s% cread% c% B:* poart% r%spunderea atacurilor. *u fost decretate trei

"ile de doliu iar partidele politice $i-au suspendat campania n vederea La Deslan terori$ti

narma/i au luat ostatici copii $i p%rin/i $i i-au ncuiat n sala de sport. )( de copii au reu$it s%

scape iar a doua "i au fost eliera/i 2) de copii $i femei. n "iua a treia al/i ostatici au reu$it s%

scape. nii terori$tii au ncercat s% fug%. For/ele speciale ruse au p%truns n $coal% $i au elierat

ostaticii. n masacru au murit copii iar supravie/uitorii au avut nevoie de consiliere psihologic%

pentru a putea dep%$i momentul tragic din via/a lor.

n data de 7 iulie 200( la Londra n ;area Dritanie au murit 37 de persoane $i 4( de persoane

au fost grav r%nite n urma unei serii de $ase eplo"ii n trenurile $i sta/iile de metrou $i la ordul

unui autou" n Londra egatul nit. O persoan% a murit mai t6r"iu la spital. 300 de persoane

au suferit r%ni minore. ntregul sistem de transport n comun $i re/elele de telefonie moil% au

fost parali"ate. Incidente au fost semnalate n sta/iile *ldgate Bdg=are oad ross Old

+treet $i ussell +]uare. rima eplo"ie a avut loc la ora local% 0J?4T pe linia metropolitan% n

19


20/24

sta/ia Liverpool +treet. 4( de minute mai t6r"iu oficialii metroului londone" au anun/at c% a avut

loc o a doua eplo"ie la o alt% sta/ie de metrou. oli/ia londone"% a preci"at ulterior c% au mai

avut loc $i alte eplo"ii n mai multe sta/ii $i c% transportul suteran a fost suspendat. La ora

local% 10?20 au ap%rut relat%ri despre eplo"ia unui autou" n centrul ora$ului iar +cotland ard

a confirmat eisten/a unei eplo"ii la ordul unui autou" n apropiere de :avistoc9 +]uare.*cestea au fost doar c6teva dintre atacurile teroriste ce au avut loc de-a lungul timpului.

II.1. Stu$"u $e &a8. Atacurile din %% septembrie &''%( Statele )nite

Atentatele $e la 33 *eptem9r"e au fost o serie de atacuri sinuciga e coordonate deș *l-

Saeda mpotriva +tatelor nite care au avut loc la 11 septemrie 2001. n diminea a acelei "ileț1T terori tiș *l-Saeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. :erori tii au preluatș

controlul avioanelor pr%u ind dou% dintre ele n :urnurile Gemene aleș òrld :rade

>enterdin 8e= or9 omor6nd toate persoanele de la ord i mul i al i oameni care lucrau nș ț ț

cl%diri. *mele cl%diri s-au pr%u it n decurs de dou% ore distrug6nd i avariind i alte cl%diriș ș ș

din ur. :erori tii au pr%u it un al treilea avion n cl%direaș ș entagon din *rlington 'irginia

l6ng% àshington ,.>. *l patrulea avion s-a pr%u it pe o c6mpie de l6ng%ș +han9sville n "ona

rural% a statului ennsKlvania dup% ce unii dintre pasageri i memrii echipaului au ncercat s%șrec6 tige controlul avionului pe care terori tii l ndreptaser% spre ̀ ashington ,.>. 8u auș ș

eistat supravie uitori ai "orurilor.ț

n total n urma atacurilor au murit 2.TT3 de oameni inclusiv terori tii.ș ;aoritatea

cov6r itoare ale celor mor i erauș ț civili inclusiv cet% eni din T0 de %ri. n plus moartea de cancer ț ț

pulmonar a cel pu in a unei persoane a fost considerat% de un medic legist a fi cau"at% deț

epunerea la praful ridicat n urma pr%u irii òrld :rade >enter.ș nele urse americane de

ac iuni au r%mas nchise n toat% s%pt%m6na atacurilor i au anun at pierderi enorme dup%ț ș ț

redeschidere mai ales n industriile transporturilor aeriene i de asigur%ri. ,istrugerea spa iilorș ț

de irouri n valoare de miliarde de dolari a cau"at pague serioase economiei districtului Lo=er

;anhattan. +tatele nite au r%spuns la aceste atacuri lans6nd un P%"oi mpotriva

terorismului! invad6nd *fganistanul pentru a nl%tura de la putere regimul dictatorial

al :alianilor care ad%postea terori ti al-Saeda i adopt6nd legeaș ș +* *:IO: *ct. ;ulte

alte %ri i-au nt%rit i ele legisla ia antiterorist% i au etins puterile for elor de aplicare a legii.ț ș ș ț ș ț

La 1J noiemrie 200) au nceput lucr%rile de construc ieț la One òrld :rade >enter pe locul

fostului òrld :rade >enter. >l%direa a fost deschis% oficial la 3 noiemrie 2014. +-au construit

numeroase monumente i memoriale ntre care ;emorialul i ;u"eul 8a ional 11 +eptemrieș ș ț

20


21/24

din 8e= or9 >itK ;emorialul entagon din comitatul *rlington 'irginia i ;emorialulș

8a ional al borului T3ț pe un c6mp de l6ng% +han9sville ennsKlvania.

Impresionat% de atacurile de la 11 septemrie 2001 Oriana Fallaci "iarist%

speciali"at% n prolemele Orientului ;ilociu $i ale Islamismului scrie n 2002 la v6rsta de

70 de ani un roman

! Rage et l*+rgueil ( contre le d,iad( contre la tolerance” 3H care nItalia s-a v6ndut n peste un milion de eemplare $i a fost tradus n mai multe limi. Ba atac%

Islamismul cu mult% virulen/% $i acu"% occidentalii c% refu"% s% vad% adev%rul. ,esigur cartea

este scris% cu foarte mult% patim% $i trage o grani/% categoric% ntre Islamism pe care-l

consider% arar primitiv agresiv lipsit de orice valoare $i civili"a/ia occidental%. Ba

condamn% ,ihadul Islamist $i opune n mod categoric $i irevocail realit%/ilor

islamiste valorile occidentale consider6nd c% spre eemplu ntre moschee legile $i oiceiurile

islamice trialismul comportamentul lor primitiv plin de turare ur% $i r%"unare $i marilecrea/ii italiene concreti"ate n monumente $i n valori nu eist% $i nu poate eista nici un fel de

leg%tur%. ;ai mult islamismul este agresiv r%"un%tor $i criminal. n toate /%rile islamice dar $i

n moscheile din capitalele occidentale s-a declan$at o cruciad% mpotriva Occidentului. Ba

denun/% ceea ce nume$te grandoare a civili"a/iei arao- musulmane $i-i condamn% pe occidentali

inclusiv pe italieni c% nu particip% al%turi de americani la r%"oiul mpotriva terorismului

pe care ea l vede un r%"oi mpotriva civili"a/iei arao-musulmane. :oate cronicile

$i comentariile acestei c%r/i sunt de"aproatoare. Xi totu$i cartea s-a ucurat de un mare

succes de pulic. >%r/ile editate n aproape dou% milioane de eemplare sunt pu/ine. ,esigur

cartea nu face onoare nim%nui cu at6t mai pu/in autoarei cunoscut% prin calitatea

interviurilor $i reportaelor ei dar ea consemnea"% o realitate geopolitic%

nsp%im6nt%toare? falia geopolitic% ntre civili"a/ia occidental% $i ce musulman% eist% chiar

dac% dintr-un motiv sau altul lumea civili"at% nu vrea sau nu dore$ te s-o afirme. 8u vrea

pentru c% nu are nici un interes. 8u dore$te pentru c% sensul progresului $i de"volt%rii

omenirii nu-l repre"int% falierea lumii ci unificarea n diversitatea ei. ntre aspira/ii $i

realit%/i diferen/a este ns% foarte mare. ;ai ales dup% atacurile teroriste efectuate de

fundamentali$tii lui Ossama en Laden aceast% falie strategic% s-a ad6ncit spriinul american

pentru anumite mi$c%ri din lumea ara% mai ales pentru cele sunnite a ncetat sau s-a diminuat

iar mediul strategic de securitate s-a deteriorat. *tacurile teroriste s-au continuat cele de la 11

martie 2004 de la ;adrid fiind la fel de s6ngeroase $i de categorice precum cele de la Istanul

de la ;oscova din >auca" din Indone"ia din Filipine din India $i din at6tea alte locuri. ,ac%

urm%rim cu aten/ie "onele instaile n care $i din care se produc astfel de atacuri constat%m c%

ele sunt situate n general pe falia islamic% mai eact n "onele de contact de interfa/% de

interferen/% $i de confruntare a civili"a/iei islamice cu celelalte civili"a/ii. *t6t civili"a/ia slav%

21


22/24

Eusia se afl% n "ona nucleului acestei civili"a/ii civili"a/ia sinic% civili"a/ia hindus%

civili"a/ia apone"% civili"a/ia african% civili"a/ia american% inclusiv cea din *merica Latin%

c6t $i cea european% sunt puternic lovite n aceste "one de etremismul islamic. *ceste lovituri

etrem de virulente par deopotriv% at6t acte de r%"unare haotice reac/ii identitare

intempestive $i f%r% m%sur% ac/iuni descuraatoare prin terori"area popula/iei $iconducerii politice c6t $i opera/ii complee ine coordonate care fac parte dintr-un mare

r%"oi de atri/ie Ede u"ur%. *cest r%"oi nu apar/ine ns% ntregii lumi islamice ntruc6t lumea

islamic% nu este n totalitatea ei nemul/umit% retrograd% $i ostil% dar se pre"int% ca $i cum ar fi.

C#n&lu8"e

Ideea desprins% dup% citarea acestei te"e precum i n urma atacurilor teroristeș inclusiv de la

aris din data de 07.01.201( este urm%toarea i anume c% ceea ce fac etremi tii islami ti seș ș ș

poate asem%na oarecum practicilor din perioada de inchi"i ie a catolicilor aplicat%ț ereticilor n

Bvul ;ediu sau chiar cu felul n care s-a aplicat implementarea comunismului la noi n ar% laț

nceputurile sale mai ales n nchisorile comuniste referindu-m% aici la modul n care

inchi"itorii recurgeau la !reeducarea! ereticilor prin acele metode de schingiuire iș chinuire a

indivi"ilor n ncercarea de aducere a acestora pe !calea cea un%! i n final dac%ș nu reu eauș

22


23/24

arderea lor pe rug precum i a fenomenului de !reeducare! din nchisorileș rom6ne ti tot prinș

metode etrem de rutale i odioase. ,iferen a maor% cred eu este aceea c%ș ț ace ti etremi ti aiș ș

lumii islamice recurg la aceste metode n urma unor ac iuni de iritare aț acestora.

n mod sigur contetul geopolitic actual nu permite eliminarea acestei falii deaorece ac iunileț

celor dou% lumi nu duc c%tre o staili"are sau pace ntre cele dou% dimpotriv% pr%pastia dintrelumile acestea se va ad6nci mai mult iar p6n% la eliminarea complet% a ideilor i ac iunilorș ț

divergente dintre cele dou% lumi nu se va schima nimic. ;% refer aici la lupta pe care o duc

statele memre O8 8*:O mpotriva islamicilor care sunt uni i n a a numitele organi"a iiț ș ț

teroriste E*l-Saeda I+I+ etc.. n lipsa intereselor pe care le au anumite state non-arae pentru

resursele naturale pe care le de in %rile arae acest r%"oi al islamicilor nu cred c% ar mai eistaț ț

i nici misiunile de restailire a p%cii pe acele teritorii i desigur nici aceste atacuri teroriste. +%ș ș

nu uit%m totu i c% ace ti etremi ti lupt% n numele lui *lah a adar un fanatism religios etremș ș ș șde puternic care a a cum spuneam mai sus ne face s% ne g6ndim la perioada de inchi"i ie.ș ț

n conclu"ie neacceptarea diferen elor culturale i setea de putere i og% ie pe care marileț ș ș ț

state ale lumii le manifest% nu fac altceva dec6t s% genere"e astfel de tensiuni i lupte care nș

final se r%sfr6ng asupra popula iei civile i nevinovate ale statelor mai mici i n curs de afirmareț ș ș

cum este om6nia de eemplu lupt6nd pentru cau"a altor state n lumea ara%.

B"9l"#6ra-"e

1. *;+:O8G Incursiune n lumea Islamic' *nul II 8r. T-10 Bditura

:op Form Ducure ti 2004.ș23


24/24

). +O,BL ,. C. Ci-ili.a ia islamului clasic,ț 'olumul I Bditura ;eridiane Ducure ti 1T7(.ș

Documents

Guvernul Republicii Moldova.teza