PROIECT PENTRU CERTIFICARECOMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA

MOTORUL

- 1.1 Prezentare Generala si Identificarea Motorului

- 1.2 Diagnosticarea Motorului

- 1.3 Intretinerea Motorului

- 1.4 Reparatii Curente la Motor

BIBLIOGRAFIE

- Automobile Dacia

- Conferentiar Doctor Inginer Corneliu Mondiru

- Editura Tehnica Bucuresti 1998

- Freifeld, H., Oancea, N. – Autoturismul Dacia 1100 Bucuresti

- Brebenel, A., Mondiru, C., Farcasu, I., Autoturismul Dacia 1300 – Constructie si functionare, Bucuresti, 1975

- Mondiru, C., Mihai, D. – Autoturismul Dacia 1300 Echipamente Speciale si Accesorii Complementare, Bucuresti, 1980

- Mondiru, C., - Autoturisme Dacia – Diagnosticare, Intretinere si Reparare Bucuresti. 1990

I PREZENTAREA GENERALA SI IDENTIFICAREA MOTORULUI

- Automobilele din familia Dacia, fabricate pana in anul 1977, sant echipate cu 3 tipuri de motoare cu aprindere prin scanteie ( tip 106,00; tip 102,00 si tip 810,99 ) diferentiate in general intre ele prin cilindree, raport de compresie, putere si alte elemente constructive.

- Datele pentru identificarea motorului sunt redate pe o placa dreptunghiulare fixata prin nituire in partea stanga a blocului motor, deasupra filtrului de ulei.

- Pe placa sunt pansonate tipul motorului si seria de fabricatie

II DIAGNOSTICUL MOTORULUIVerificarea presiunii la sfarsitul procesului de comprimare

- Presiunea la sfarsitul comprimarii este influentata atat de schimbul de caldura intre incarcatura proaspata si mediul exterior, cat si de scaparile de gaze prin imperfectiunile etansarii camerei de ardere (segmenti – cilindru, supapa – sediu granitura de chiuloasa etc.). Cum in procesul functionarii motoarelor se produc o serie de schimbari in stare termica de tipul lezuri la cilindri, supape, bucse de ghidare supape, deformarea chiuloasei sau a talerului supapei, de tensionarea unui arc de supapa, intepaturi de

segmenti in canale etc., etanseitatea camerei de ardere este compromisa.

- De aceea periodic este necesar sa verificam presiunea la sfarsitul comprimarii. Aceasta lucrare se face cu ajutorul unui aparat numit “compresometru” sau “compresograf” efectuindu-se urmatoarele operatii

- Se aduce motorul la regim termic normal (cca. 80°C – temperatura uleiului).

- Se scot bujiile in scopul usurari rotiri arborelui cotit de catre electromotorul de pornire.

- Se verifica si se corecteaza (daca este cazul jocul dintre culbutori si supape).

- Se deschid complect clapete de acceleratie si de pornire la rece (soc).

- Se masoara turatia arborelui cotit folosind un turometru electronic care se leaga in circuitul de aprindere a motorului (normal turatia trebuie sa fie de minimum 200 rotatii/minut).

- Antrenarea arborelui cotic se face cu ajutorul demarorului, fara a se porni motorul.

- Se scoate fisa de inalta tensiune dintre bobina si capacul ruptorului distribuitor.

- Se introduce capatul de cauciuc al compresorului in orificiul bujiei asigurandu-se etanseitate perfecta.

- Se actioneaza electromotorul de pornire si se retine pentru fiecare cilindru valoarea presiunii la sfarsitul comprimarii.

- Pentru motoarele ce echipeaza automobilele Dacia, valoarea preisunii in conditiile mentionate trebuie sa fie de 10 ± 0,3 daN/cm².

- Diferentele mai mari de 1 daN/cm² ne permit sa apreciem o reducere a etanseitatii camerei de ardere pe langa sediile supapelor, pe la garnitura de chiuloasa sau printre piston si cilindru, acestea ca rezultat al uzurilor, deformarilor, slabirilor din fixari, intepenirilor sau deteriorarea unor piese care pot compromite etanseitatea camerei de ardere.

III INTRETINEREA MOTORULUI Verificarea si corectarea jocului intre supape si culbutori

- Jocul intre supape si culbutor are rolul de a prelua dilatarile termice din organele componente ale mecanismului de distributie al motorului.

- Uzura, imperfectiunile de fabricatie sau deformarea unor piese din lantul cinematic al mecanismului de distrebutie pot determina modificari ale jocului intre supape si culbutori cu efecte negative asupra modificarii cursei supapei, respectiv modificarea fazelor de distributie inrautatind golirea si umplerea cilindrilor motorului. De aceea, jocul intre supape si culbutori trebuie verificat si corectat in limitele constructive, la o periodicitate de cca 15.000 Km sau ori de cate ori este nevoie.

- Pentru verificarea si reglarea jocului dintre supape si culbutori se recomanda metoda “supapa de evacuare deschisa” efectuandu-se operatiile:

a) se aduce maneta de comanda a vitezelor pe pozitia “liber” ;

b) se strang suruburile de fixare aa suportilor rampei culbutorilor la un cuplu 1.5 la 1.7 daNm;

c) se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr. 1 in pozitia complect deschisa;

d) se verifica gradul de uzura al suprafetelor de lucru la culbutorul si supapa de admisie de la cilindrul nr. 3 si suprafetele de lucru la culbutorul si supapa de evacuare de la cilindrul nr. 4 si se corecteaza, daca este cazul, in vederea evitarii erorilor de masurare. (fig. 1)

fig. 1e) se verifica distanta dintre culbutor si supapa. Verificarea se

face cu ajutorul unui calibru de distanta (spion) la dimisiunea corespunzatoare jocului constructiv;

f) la rece amisia 0,15mm. si evacuarea , 0,20 mm.;g) la cald admisia, 0,18mm si evacuarea, 0,25mm.;h) pentru o verificare corecta a distantei intre colbutor si

supapa, calibrul trebuie sa alunece intre suprafetele de lucru cu o usoara frecare;

i) se corecteaza (daca e cazul) distanta dintre culbutor si supapa astfel ca la (fig.1) dupa care se desface usor contrapiulita 4 din capul culbutorului, folosindu-se de o cheie fixa sau speciala se introduce intre culbutor si capatul tijei supapei un calibru 1 de grosime corespunzatoare dimensiunilor precise, insurubandu-se usor surubul de reglare 5, pana cand calibrul aluneca cu usoara frecare intre suprafetele de lucru.In aceasta pozitie, tinand surubul de reglaj 5 blocat, se strange piulita 4 pana la blocare

j) se continua rotirea arborelui cu 180° in ordinea de aprindere.

Curatirea exterioara a motorului

- In timpul exploatarii motoarelor au loc depuneri atat pe partea exterioara, cat si in compartimentul motor, acestea provenind fie din particule diverse, din atmosfera, fie din produsi ai reactiilor de oxidare si condensare a uleiului sau combustibilului, sub actiunea aerului sau temperaturii ridicate;

- Pentru curatirea motorului si compartimentului acestuia se recomanda urmatoarele operatii : dupa racirea prealabila a motorului, se protejeaza echipamentul electric folosind o folie din plastic subtire;

- Se debranseaza bateria de acumulatoare si se acopera cu o laveta din bumbac sau folie din material plastic;

- Se astupa gaura de vizitare de la carcasa de ambreiaj, pentru evitarea patrunderi apei la ambreiaj;

- Se indeparteaza prin razuire urmele grosiere de uleiuri cu praf si noroi;

- Se inmoaie suprafata blocului motor, dublura aripii fata, lonjeroanele si capota motorului in interior folosind detergent sub forma de spray numiti “spray degresat motor” tip Moldavia, aplicandu-se in doua straturi subtiri uniforme, lasandu-se astfel circa 10 minute. Este interzisa folosirea la inmuiere sau spalare a produselor pretroliere, indeosebi benzine;

- Se inlatura detergentul cu impuritati, folosind din abundenta apa, la presiune;

- Se clateste cu apa calda pulverizata pana ce se indeparteaza tot samponul si detergentul de pe blocul motor;

- Se sterg prin tamponare urmele de apa, sau eventual samponul, folosind lavete din bumbac;

- Se inlatura elemente protectoare ale echipamentului electric, se sterg prin tamponare, suflare cu aer fisele rampei de aprindere si capacul rotor-distribuitor.

- Se branseaza bateria de acumulatoare;- Se porneste motorul, folosind turatia de ralanti pana la

regimul de temperatura normala (cca. 80° C);- Se unge cu vaselina inchizatorul capotei motor si se regleaza

daca este cazul.

Curatirea interioara a motorului

In interiorul motorului se formeaza in timp depuneri de tipul: calamina, lacuri de substante gelatinoase.Calamina este o substanta rugoasa de culoare negru-cenusiu formata din: condensarii si cracarii hidrocarburilor grele nearse din combustibil sau din uleiul patruns in camera de ardere,praful aspirat in motor ,rezidurile metalice(fier,plumb),ca urmare a procesului uzarii mecanismuluimotor,rezidurile sub forma de cocs etc.

Calamina se depune sub forma unui strat de cativa mm grosime(maxim 2mm)pe peretii camerei de ardere,pe capul pistonului,pe supape si pe bujii.Cresterea depunerilor de calamina este influentata de:functionarea motorului la sarcinimici,intr-un regim termic redus:folosirea uleiurilor si a combustibililor inferiori:uzura avansata a mecanismului motor,porniri dese la rece etc.Prezenta calaminei in camera de ardere determina:- favorizarea functionarii motorului cu detonatii,pentru ca se

modifica raportul de comprimare ,deci cerinta cifrei octanice superioare a benzinei;

- tendinte de autoaprinderi cu consecinte legate de pericolul aderii capului pistonului sau a garniturii de chiulasa;

- uzuri pronuntate la mecanismul motor(cilindru sau lagare)- cresterea consumului de carburanti si lubrifianti.Ca metode si mijloace pentru indepartarea calaminei din camera de ardere si piston,fara demontarea acestora,se recomanda:- alternarea rapida a regimurilor de functionare a motoarelor;- indepartarea calaminei pe cale chimica ,fara demontarea

chiulasei de la motor se poate realiza astfel:se aduce motorul la regim termic normal:prin orificiile bujiilor se introduce in cilidru o cantitate de 30-50cm³ de petrol sau alcool tehnic,dupa 10-12 ore se introduce in fiecare cilindru 30…..50cm³ ulei de motor si se roteste arborele cotit cateva rotatii:se monteaza bujiile si se porneste motorul,lasandu-l sa functioneze cca o jumatate de ora la turatie de mers in gol;se inlocuieste apoi uleiul motor.

Lacurile sunt depuneri ce se formeaza in canalele segmentilor,pe manta sau in interiorul pistonului si pe piciorul bielei.Depunerile de lac au aspect lucios ,cu culori foarte variate de la negru Inchis la maro,galben deschis sau chiar incolore.Lacurile apar ca urmare a contactului direct dintre ulei si suprafetele foarte calde ,cand are loc oxidarea ,polimerizarea si condensarea hidrocarburilor din ulei.Rezidurile sub forma de lacuri determina:- blocarea segmentilor (cocsificarea sau gomarea

segmentilor),reducerea jocului segmentului in canalul sau

din piston ,favorizeaza trecerea gazelor de ardere spre carterul inferior,contaminand astfel uleiul motor etc.;

- inrautateste etanseitatea supapelor de evacuare pe sediul lor;

- inrautateste transferul de caldura ,favorizand inceperea microgripajelor pe mantaua pistonului etc.

Depozitele sub forma de substante gelatinoase si emulsii se depun, indeosebi, la partea inferioara a carterului inferior, pe orificiile canalelor de ungere si pe peretii interiori ai capacului chiuloasei.Aceste depozite sunt determinate de imbogatirea incarcaturii proaspete, care, in timpul arderi favorizeaza cresterea continutului de apa in gazele de ardere si particulele de cocs si alte impuritati trecute odata cu gazele de ardere in uleiul din carterul inferior.Aceste reziduri influenteaza atat regimul termic al motorului, cat si itensificarea pierderii proprietatilor fizico-chimice ale uleiului (viscozitatea, aciditatea etc.)Indepartarea se realizeaza prin filtrarea produselor insolubile in ulei; spalarea cu ulei a carterului inferior, curatirea la timp a sistemului de ventilatie a carterului sau a capacului chiuloasei , schimbarea uleiului si a filtrelor la timpul optim, in functie de conditiile in care se exploateaza automobilul.

IV REPARATII CURENTE LA MOTOR

Demontarea. Pentru demontarea motorului, automobilului Dacia se executa urmatoarele conditii (in compartimentul motor):

- deconectarea si scoaterea bateriei de acumulatoare, golirea lichidui de racire din sistem prin demontarea busoanelor de golire de la radiator si blocul motor;

- se scot: tubul pentru ventilatie carter, racordului filtrului de aer ;

- demontarea filtrului de aer ;fig 2

- se slabesc colierele / si se scoate racordul 2 dintre radiator si pompa de apa , tubul 6 care duce spre climatizor, conducta 3 a vasului de expansiune si tubul racord inferior (fig.2);

- se desface surubul 4,de fixare a radiatorului 5 (pentru variantele realizate dupa (fig.2), sau cele doua suruburi 7 pentru celelalte variante (fig.2)

- demontarea tuburilor de alimentare cu combustibil (la carburatorul 1 si la pompa de alimentare 2 ) si tubul 3 retur pentru combustibil ;

Remontarea motorului la automobil se face respectand ordinea inversa a operatiunilor aratate mai sus, facandu-se urmatoarele recomandari:

- se ung cu un strat subtire de unsoare grafitata (tip II Li Ca Pb) canelurile axului ambreiajului;

- se regleaza cursa libera a pedalei de ambreiaj si a pedalei de acceleratie (v. § 7, 12, 1);

- se executa: plinul de ulei motor; umplerea si scoaterea a aerului din circuitul de racire; punerea la punct a aprinderii si carburatiei motorului.

Inlocuirea garniturii de chiuloasa Garnitura de chiuloasa are rolul de a asigura etanseitatea camerei de ardere, cat si a prelua partial din dilatarile neuniforme ale materialului chiuloasei si blocului motor.Conditii tehnice privind inlocuirea garniturii de chiuloasa:

- dupa fiecare interventie tehnica, care necesita demontarea chiuloasei, se va inlocui obligatoriu garnitura de chiuloasa, deoarece, prin strangere, aceasta se deformeaza plastic, astfel incat la o noua remontare nu se mai poate crea o etansare perfecta;

- la scoaterea chiuloasei de pe blocul cilindrilor se va tine seama la faptul ca intotdeauna, din cauza strangeri, garnitura de chiuloasa la demontare ramane lipita de chiuloasa sau carter, ceea ce antrena deplasarea camasilor de cilindru respectiv deteriorarea garniturilor de etansare la baza lor, precum si crearea posibilitatiilor de a introduce impuritati in carterul motor. Pentru realizarea unei dezlipiri uniforme, se recomanda baterea usoara a extremitatii chiuloasei, cu un ciocan cu capul din cauciuc brut sau material plastic, dupa care se va face o mica rotire, in jurul bucsei de centrare (fig.3) situata la partea centrala;

fig3

- daca la scoaterea garniturii de chiuloasa au ramas lipite resturi din materialul garnituri, pentru indepartarea lor nu se va folosi niciodata razuitorul metalic, ci se vor folosi

intotdeauna produse dizolvante (tip decanol sau asimilate), care se inlatura apoi usor prin stergere, sau razuire cu o bucata de lemn, protejand astfel planeitatea si rugozitatea suprafetei de asezare a chiuloasei pe bloc;

- la montarea garnituri de chiuloasa pe blocul motor se va avea in vedere pozitia de asezare, astfel ca inscriptia “HAUT-TOP” sa fie orientata in sus, iar suprafetele garnituri, chiuloasei si blocului sa fie uscata (fig.4). De asemenea se verifica daca orificiul din garnitura se suprapune peste canalul de ungere din bloc;

- strangerea suruburilor chiuloasei se va face la un cuplu de 5,5-6,5 daNm, respectanduse ordinea de strangere, incepand din partea centrala in cruce sau circular.Se mentioneaza ca ultima operatie de strangere la cuplu trebuie precedata de o slabire cu un sfert de tura a suruburilor chiuloasei;

Fig.4

Restrangerea suruburilor de fixare a chiuloasei se executa:- dupa parcurgerea a 500 Km;- dupa 2 h 30’ de la oprirea motorului (cand se demonteaza

chiuloasa cu ocazia unei interventii la motor);- inainte de inlocuirea garniturii de chiuloasa se face

verificarea planeitatii chiuloasei masarandu-se deformatia X cu ajutorul unei rigle si unui set de cale;

Pentru inlocuirea garniturii de chiuloasa este necesar sa se respecte urmatoarea ordine de demontare: - se deconecteaza bateria de acumulatoare;- se scoate racordul filtrului de aer;

- se goleste circuitul de racire;- se demonteaza de pe chiuloasa (fig 5) : racordurile electrice,

conductele de alimentare cu benzina, alternatorul, conductele de aspirare a vaporilor de ulei din carterul motor, capacul chiuloasei, cablurile de acctionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece: conductele circuitului de racire (chiuloasa-carburator si pompa apa-carburator)

Atentie la scoaterea capacului chiuloasei-garnitura de etansare trebuie sa ramana pe capac;- se desurubeaza in ordinea preschisa suruburile care fixeaza

chiuloasa pe blocul cilindrilor, exceptand surubul central care se slabeste pentru permiterea rotiri chiuloasei la demontare;

- se scot si se aseaza in ordine tijele culbutorilor;- la scoaterea chiuloasei, trebuie sa se pastreze ordinea de

montare a tijelor impingatoare si a tachetilor, astfel ca la remontare sa se asigure aceiasi pozitie de lucru.

- diferentele de planeitate nu trebuie sa depaseasca 0,05mm. In caz contrar se va proceda la rectificarea prin frezare a suprafetei de contact, respectandu-se valorile inaltimii chiuloasei II (v. § 2.2).

Fig.5

1 – fise buji;2 – fisa centrala a bobinei de inductie;3 –cablul electric al circuitului primar al ruptorului;4 – cablurile electrice de la alternator ( +,- DF);5 – conducta de alimentare cu benzina a carburatorului;6 – conducta avansului depresional;7 – racordurile de aspiratie a vaporilor de ulei din caterul motor;8 – alternator;9 – cureaua ventilatorului;10 – piulite de fixare capac chiuloasa;11 – cablurile de actionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece;12 conductele cu circuitul de racire.Dupa demontarea chiuloasei asamblate de pe blocul cilindrilor, la remontare se floseste obligtoriu o noua garnitura de chiuloasa: operatiile necesare remontarii chiuloasei se executa in ordine inversa, respectandu-se conditiile tehnice mentionate mai sus.

In final se mai executa operatiile: se regleaza jocul dintre supape si culbutori; se regleaza cursa libera a pedalei de acceleratie si a pozitiei butonului de comanda a clapetei de pornire la rece; se realizeaza umplerea si scoaterea aerului din circuitul de racire; se regleaza aprinderea si carburatia lamotor, se aduce motorul la regimul termic normal, observandu-se etanseitatea sistemelor motorului. Dupa 500 Km rulati, se procedeaza la o noua strangere a chiuloasei si la reglajul jocului dintre culbutori si supape.

Inlocuirea pieselor rampei culbutorilorPompa culbutorilor cuprinde ansamblul pieselor fixe la partea superioara a chiuloasei 4 suporturi;- din fonta;- fixate fiecare pe chiuloasa prin intermediul unui bulon axul

culbutorilor;- confectionat din teava de otel, avand orificiile in dreptul

suporturilor prelund si rolul de canal de ungere;- culbutorii de dreapta si 5 orifici de mentinere a distantelor

dintre culbutori si ax.Inlocuirea ansamblului rampa culbutori sau a unei piese simulare

se poate face demontarea motorului de la automobil, efectuandu-se operatiile:

- se demonteaza capacul chiuloasei;- se scot prezoanele de fixare a rampei culbutorilor, incepand

cu partea centrala si se ridica usor de pe chiuloasa in scopul realizari dezasamblari;

- se dezasambleaza piesele in ordine cu agrafa de siguranta;- dupa demontare fiecare piesa se curata in detergent, se sufla

cu aer, se controleaza, apoi se ataseaza in ordinea demontari, astfel ca la remontare sa se respecte aceeasi ordine. Eventualele piese defecte se inlocuiesc cu altele originale.

Remontarea se face in ordine inversa demontari, respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:- culbutorii, axul culbutorilor si suportii axului culbutorilor de

la variantele motoarelor 102,00 si 102,08 sunt diferiti de cei ai motoarelor 106,00 si 810,99;

- dopurile din capul axului culbutorilor sunt montate presat si nu se depreseaza;

- la remontare se unge cu ulei normal de motor axul, suporti, culbutori si arcurile;

- la asezarea axului este necesar ca orificiile de pe axa sa coincida cu gaurile din suporti;

- axul culbutorilor se strange la cuplu de 1,5…1,7 daNm;- dupa fiecare interventie tehnica la piesele rampei

culbutorilor si restrangere la cuplu este obligatorie corectarea jocului dintre culbutori si supape.

Inlocuirea unui arc de supapa, a supapei, a sediului supapei si a bucsei de ghidareInlocuirea unui arc de supapa se realizeaza direct pe chiuloasa nedemontata de la motor, astfel: - se deconecteaza bateria de acumulatoare- se demonteaza anexele montate pe capacul chiuloasei si se

scoate capacul chiuloasei- se verifica vizual arcul de supapa care poate fi: blocat , rupt,

detensionat si se fac urmatoarele operatii: se slabeste piulita si surubul de reglaj 1 al curbutorului respectiv, se scoate bujia corespunzatoare cilindrului si, in locasul acesteia, se introduce dispozitivul MOT 61 in scopul mentinerii supapei pe sediu (fig.6) ;

- se fixeaza dispozitivul de extras arcuri de supapa MOT 382 (fig.7), pe suprafata superioara de asezare a arcului, dupa comprimarea arcului de supapa, se scot elementele de fixare a tijei supapei (semiinelele de siguranta conice 1, talerul superior 2 si cel inferior 4);

- se scoate arcul de supapa.

Fig. 6

Fig. 7

Inlocuirea unui set motor Prin set motor se intelege colectia de piese formata din pistoane, camasi-cilindru, axe de pistoane si garnitura de chiuloasa impreuna cu garniturile de la baza cilindrilor. Normal, inlocuirea unui set motor se face fara a fii necesara scoaterea motorului de la automobil. Demontare. Pentru demontarea unui set motor se fac operatiile:-Automobilul se recomanda sa fie asezat pe o punte elevatoare-Se deconecteaza bateria dse acumulatoare-Se goleste lichidul de racire si uleiul din carterul inferior-Se aduce pistonul nr 1 (spre volant) la punctul mort inferior , folosindu-ne de manivela.-Se demonteaza toate accesoriile montate pe chiuloasa, se scoate capacul de chiuloasa se respecta conditiile tehniceapoi se demonteaza carterul inferior.Repereaza capacele bielelor incepand cu cel de la cilindrul nr 1 marcarea se face pansonare usoara pe fata opusa arborelui de distributieSe desfac piulitele capacelor de biela, se scot capacele cuzinetii si ansamblul camasa cilindruDemontarea setului motor este necesar sa se respecte urmatoarele conditii tehnice:

- daca se inlocuiesc numai segmentii , trebuie respectata ordinea de demontare a pistoanelor in scopul asigurarii acelorasi pozitii de lucru dupa remontarea cilindrilor;

- capacele si cuzinetii, intotdeauna se aseaza in ordinea demontarii, pentru a se monta in locul unde au fost demontate;

- daca se refolosesc pistoanele, camasile si bielele, se curata de calamina, evitandu-se razuitoarele metalice;

- se verifica dimensional cotele principale la cilindri, pistoane, segmenti, apoi se verifica marimea si forma uzuri acestora (v. § 2,2);

- masura cilindrilor se poate verifica prin masurarea diametrului interior cu comparatorul in (precizia 1/100) sau cu micrometrul de interior, in trei plane perpendiculare

cand ovalitatea si in cel putin doua puncte corespunzatoare p.m.i si p.m.e avand conicitate;

- daca abaterea de la conicitate si ovalitate depasesc 0,02 mm iar suprafara de lucru prezint ariduri sau lovituri, care nu pot fi indepartate, prin alezare la ultima cota permisa, sau diametrul suprafetei interioare este mai mare decat valorile mentionate in § 2.2, atunci intreg setul motor trebuie inlocuit.

Inlocuirea si repararea arborelui cotitInlocuirea arborelui cotit se face cu motorul demontat de pe

automobil, vezi fig.2.Demontarea se face dupa ce se scoate motorul de pe automobil,

acesta se aseaza pe suportul universal MOT 369 (fig.8) si se demonteaza:

1) ventilatorul;2) cureaua si fulia arborelui cotit;3) suportii ;4) pompa de benzina ;5) bobina de inductie;6) volantul;7) chiuloasa;8) fisele de inalta tensiune si ruptorul distribuitor;Se plaseaza apoi motorul pe suportul universal MOT 25A, prevazut cu placa rotitoare, astfel ca baia de ulei sa fie orientata in sus, in aceasta pozitie se demonteaza:- carterul inferior si pompa de ulei – capacul de distributie

impreuna cu garnitura de etansare;- se demonteaza inchizatorul de lant, lantul de distributie si

pinionul de pe arborele cotit;- se repereaza bielele in raport cu capacele de biela (fig.9 a )

incepand cu biela numarul 1 spre volant si capacele de palier, in raport cu blocul motor(fig.9 b), incepand cu capacul numarul unu spre volant;

- se demonteaza piulitele de fixare a capacelor de biela si de palier si se scot capacele impreuna cu cuzinetii. Vizual se

constata starea suprafetelor de lucru ale cuzinetilor si ale fusurilor de biela si palier (sa nu prezinte: urme de microgripaje, santuri sau uzuri neuniforme);

- se scoate arborele cotit si se masoara cu micrometrul dimenziunile fusurilor (manctoane si paliere), determinandu-se ovalitatea si conicitatea acestora.

Fig.9

Fig 9 a

Fig 9 b