Grile Burse internationale

7/22/2019 Grile Burse internationale

1/35

Grila 1

I) Functiile bursei (subiectul mare)Bursele de marfuri au o serie de functii economice, financiare si comerciale.a) Functia de facilitare a tranzactionarii.Este cea mai importanta pt ca ofea un locde intrunire a comerciantilor, pt a concentra oferta si cererea

b) Functia de stabilire (formare) a preturilor reprezentative pentru produsele debaza. Aceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca:a) raportul cerere-oferta pe pietele spot sau futures,

b) evolutia preturilor pe aceste piete,c) evolutia evenimentelor sociale si politice importante,c) Functia de minimizare a riscurilor de pret pentru marfa efectiva. Aceasta

functie este indeplinita prin hedging. Operatorul isi asuma o pozitie opusa pozitieisale luate pe piata fizica (piata spot), in asa fel incat sa se poata asigura fata de risculde pret, minimizandu-si riscurile, pe care la transfera altui operator de pe piata (unuispeculator).d) Functia de stabilizare a preturilor si de reducere a amplitudinii fluctuatiilor

de curs. tranzactiile la termen duc la o reducere a volatilitatii preturilor mftranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza amplitudineafluctuatiilor de pret si reduce decalajul dintre cursurile etremee)Functia de a reflecta fidel conjunctura dintr-un moment dat. !t ca ele dau tonul

pietei, anticipeaza trendul, sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative ptprodusele negociate.f) Functia de eercitare a unor influente determinante asupra evolutiei

comertului international cu produsele respective. Bursele devin "barometre# alecomertului mondialg) Functia de favorizare a liberei concurente.

!ietele la termen contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta impotrivapozitiilor dominante. !ietele futures ofera un mecanism de difuzare a preturilor la totiparticipantii de pe piata.h) Functia de oferire de informatii asupra nivelului preturilor unor marfuri

disponibile la un anumit termen.$e realizeaza prin publicarea si promovarea unor informatii diverse, care permitdiverse evaluari .

II) !e inseamna instructiunea totul sau nimicElementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client bro%eruluiOrdinele pot fi insotite de instructiuni. &na dintre aceste instructiuni este si ceaintitulata "totul sau nimic# care eprima dorinta de a vinde'cumpara marfa'titlul la un

anumit curs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fieecutat numai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de clientIII) !e inseamna ca evolutia preturilor urmeaza semnul taurului

Bull mar%et sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile sunt increstere (acest fenomen se intalneste mai ales toamna). Atunci cand se spune ca o

piata este bullis eista o perspectiva ca preturile vor creste.I"# $roblema era la fel ca si la grila %: m initiala*+ m mentinere*+ un operator vinde la ./ pretul pe piata este de ,0 , 1e se intampla cu contul inmarja 2 a) se debit cu b ) se credit cu c) se debit cu / d)se credit cu /e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu &''3nu sunt sigura


2/35

Grila %

4) 1ontractul 5utures-def, mecanism, importanta A) 6efinitie contractul futures este un angajament standardizat intre doi

parteneri(7'1) 8 de a vinde, respectiv de a cumpara un anumit activ (devize, actiuni,alte titluri financiare sau marfuri), la un pret stabilit in momentul inceierii tranzactiei

si cu eecutarea contractului la o data viitoare numita scadenta.B) 9eca nismul tranzactiilor futures se realizeaza in spatii special amenajate numite

ringuri (pit-uri si el cuprinde urmatoarele faze:+) ranzactia este initiata de 1'7.Ei dau ordine firmelor bro%er cu care lucreaza pentruinceierea unui contract futures ordinul este transmis bro%erului de bursa (floorbroker), care urmeaza sa-l eecute in sala bursei, in groapa (pit)./) 6upa inceierea contractului, bro%erul de bursa semneaza ticetul de ordine si-ltrimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost eecutat contractul si preci-zindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei).0) 6upa inceierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pitreporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata

la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei pretul va aparea instantaneupe tabela electronica.;) 4n cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma bro%er ia legatura cu o firmamembra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele dincontract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (;a). Aceasta din urma

procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor descise si efectueaza operatiunile legate decompensa rea pozitiilor si licidarea contrac telor , instiintind membrul cliring despreaceste activitati) 1asa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate dinoperatiune in legatura cu creditarea'debitarea contului membrului cliring (a), iar bancaavizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (b).) Banca plateste'incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate dinefectuarea compensatiilor. &lterior, membrul cliring anunta firma bro%er, iar aceastaface reglarile corespun za toare in contul clientu lui . 1) 4mportanta contractelor futures consta in faptul ca:+) ele reprezinta o sursa de informatii comerciale/) prmit realizarea operatiunilor speculative si arbitraj, in vederea obtinerii de profit0) acoperirea riscului comercial prin operatiuni de edging;) efectul de levier44) 1e este cas-spot 2a) contractul spot cu livrare amanata (cash for


3/35

Grila

I) trategii cu optiuni (sub larg)Optiunile ( tranzactionate in >omania numai la Bursa de la $ibiu,) sunt instrumentefinanciare asemanatoare cu contractele futures, dar cu diferente notabile. Optiuneadefineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia

( aceasta este diferenta notabila dintre un contract futures si o obtiune), de a cumparasau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret deeercitare, contra unei sume platite vanzatorului la inceierea contractului, numita

prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. A ctivul suport sau activul debaza poate fi reprezentat de optiuni pe actiuni (stoc% options) ,pe instrumente dedatorie, pe indici bursieri, pe contracte futures etc.*ista doua feluri de optiuni+

a) optiunea!all care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia,de acumpara activul suport la pretul de eercitare, la o anumita data sau pe o anumita

perioada pana la acea data sib) optiunea $ut care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde

contractul futures de la baza optiunii la pretul de eercitare prestabilit.In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte ! si " acestia pot opta

pentru una din urmatoarele vatiante de baza

a) atunci cand un operator intuieste o crestere viitoare a preturilorfutures, el vacumpara optiuni call, adoptand o pozitie la bursa long call, iar atunci cand acesta

prevede scaderea preturilor in viitor, va cumpara optiuni put, adoptand astfel la bursao pozitie long put.

b) daca aceste estimari prevad fluctuatii puternice ale preturilorintr-un sens saualtul, atunci acizitionarea de optiuni ?in afara banilor@ devine foarte atractiva, pentruca aceste optiuni sunt mai ieftine si ii ofera posibilitatea unor profituri ridicate, fara

riscuri aditionale.c) in mod simetric, un operator care se bazeaza pe stabilitatea preturilorsau peusoara lor scadere, va vinde optiuni call, descizand o pozitie sort call, iar unoperator care mizeaza pe stabilitatea preturilor sau pe usoara lor crestere, va vindeoptiuni put, descizand o pozitie sort put.4n afara de aceste strategii mai eista si strategii s tr ategii complee cu optiuni

a) !umparare de fluture (long butterfly)Aceasta strategie se poate aplica atunci cand un investitor anticipeaza o reducere avolatilitatii cursului pentru un activul. $trategia consta in cumpararea deputcare trebuiecompensata apoi de cumpararea de call, ramanand de regularizat doar diferentele de

pret de eercitare si, respectiv, prima.

n butterflymai poate fi obtinut prin urmatoarele combinatii:- cumparare call a vanzare / callb cumparare callc- cumparareputa vanzare /putb cumparareputc- cumparare calla vanzare callb vanzareputb cumparareputcb) traddleeste o cumparare de callcombinata cu o cumparare deput, sau o

vanzare de call si put, la acelasi pret de eercitare si cu aceeasi scadenta., fiecareoptiune se eercitata separat. c) trangleeste o combinatie similara custraddlecu deosebirea ca pretul deeercitare al optiunii calleste mai mare decat pretul de eercitare al optiuniiput.

d) trip si trap 4in ambele cazuri avem o tripla optiune constind in douaoptiuni separate put (call) si una call (put), toate fiind inceiate in acelasi timp, cu

aceeasi durata de viata si la acelasi pret de eercitare.


4/35

II) !e reprezinta baza ( basis) !e o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa

respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriulpret. !ietele futures identifica preturile de ecilibru curente (cas) dar si pe cele cevor eista in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate. 6eci pietele la vedere si

pietele la termen au preturi diferite, intre pretul cas si pretul futures eista diferente.Aceste diferente de pret sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis).6eci /aza este diferentadintre preturile cas si cele futures sunt cunoscute subdenumirea de baze $rintre elementele care pot modifica marimea bazei (adica adiferentei dintre pretul cash si pretul futures) se numara si+

+) $tocurile ramase din anul anterior /)1ererea si oferta de produse substituibile0) !erspectivele privind productia anului curent ;) !roductia mondiala) 1ererea eterna ) !osturile stocarii ) 5acilitatile de stocareC) !osturile de transport =) !roblemele de transport +) 1osturile asigurarii++) !oliticile agricole +/) 5luctuatiile sezoniere de pret+/) ermenul de epirare a contractului futures.

III) !e inseamna instructiunea executa sau lasa (eecuta sau

anuleaza)Elementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client bro%eruluiOrdinele pot fi insotite de instructiuni. &na dintre aceste instructiuni este si ceaintitulata Deecuta sau anuleaza0lasa cand clientul dispune cumpararea'vanzareaimediata si completa a unui anumit volum de marfa'titluri, iar daca nu se realizeazavolumul respectiv se anuleze eecutarea ordinului;.+ !are este principala asemanare intre futures si for2ard :cred ca rasp era ca ambele sunt cu eecutare ulterioara eecutarea are loc la untermen viitor,

sau;./ 6aca un bro%er are inscrise urm instructiuni de eecutat : / ctr la +si+'/3 ctr la 1'si103(asta ar fi raspunsul) / ctr la +si+'C ;ctr la +si 0'C / ctr la +si'C care va fi primul eecutat 2

;.0 !rima problema nu o mai stiu ;.; A doua problema cu tranzactii futures era cam asa9arja initiala*um'contract 9arja de mentinere*0um'ctr

&n operator vinde + bu grau la /,'bu a cat tr sa creasca pretul pt a se faceapelul in marja 2 33.mie mi-a dat %,45(adica b)

Grila 3

I) 6edging subiectul marecopul lor este acela de a oferi operatorilor o protectie impotriva pierderilor ce pot

proveni din cauza fluctuatiilor preturilor.6edging-ulconsta in luarea la bursa a unei pozitii futures, aproimativ egala, daropusa fata de o pozitie cash( eistenta sau anticipata )in momentul inceieriicontractului bursier. Astfel, riscul evolutiei nefavorabile a pretului pentru hedgereste transferat catre un tert,( speculatorul) ,a carui menire este tocmai sa isi asumeun risc in speranta obtinerii unui profit din evolutia favorabila (din punctul lui devedere) a pretului.

7peratiunile de hedgingse deosebescde operatiunile speculative, deoarece incazul edging-ului pozitia luata la bursa este complementara unei pozitii detinute pe


5/35

piata fizica, deci operatiunea din bursa este acoperita cu marfa. Operatiunea deacoperire imbinaasadar un contract cu marfa, operatiune facuta de cele mai multeori in afara bursei, cu un contract futures, care este tipic bursier.*ista doua tipuri principale de operatiuni+

a)6edging-ul de vanzare sau hedging scurt(selling edge, sort edge) este

realizat de catre un operator ce detine in stoc sau cumpara marfa sau preconizeaza saproduca o cantitate de marfa fizica si vinde un numar ecivalent de contracte futures.Obiectivul lui este de a-si proteja valoarea marfii de o scadere a pretului pe piata.6aca preturile pe cele doua piete, la vedere si la termen au evolutii paralele, castigul(pierderea) pe piata la termen anuleaza pierderea (castigul) de pe piata la vedere.4ntr-un edging de vanzare operatorul estimeaza ca pretul va scadea si astfel vacastiga din contractul futures. 4n scimb, profitul pe care l-ar obtine la marfa fizica incazul unei cresteri a pretului este anulat de pierderea suferita la contractul futures (defapt, acest profit este transferat speculatorului, care a estimat 8 contrar supozitiei celuicare a facut acoperirea 8 ca piata va creste, asumandu-si insa riscul scaderii acesteia).

%) 6edging de cumparare hedging lung(long edging

) presupune cumpararea laun moment dat de contracte futures (pozitia long la bursa) in scopul acoperirii risculuide crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul intentioneaza sa oacizitioneze la o data ulterioara.6aca un operator vinde marfa cu clauza livrarii ulterioare a acesteia, el se va putea

proteja fata de riscul de pret prin cumpararea de contracte la termen.!oncluzie+

a) in cazul long hedge (hedging lung)

pe piata $pot- activul va fi cumparat (pierdere cand pretul creste)pe piata 5utures: pozitie long (castig cand pretul creste)b) in cazul short hedge (hedging scurt)

pe piata $pot: activul va fi vandut (pierdere cand pretul scade)pe piata 5utures: pozitie sort (castig cand pretul scade)

II) In ce consta efectul de levier al contractelor futures!retul contractului futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului semarceaza la piata. 4n cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate, seintalneste asa numitul efect de levier. Efectul de levier ofera posibilitatea de a obtine uncastig mare dintr-o investitie initiala mai mica decat in cazul investitiilor clasice. 1utoate acestea trebuie retinut faptul ca levierul implica un risc mai mare decat celaferent investitiei directe in actiunile cotate.

III) 7ptiuni la piata sau $iata optiunilor$e piata eista doua tipuri distincte de optiuni: put si call. a) optiunea!all da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia,de a cumparaactivul suport la pretul de eercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada panala acea data si

b) optiunea $ut da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vindecontractul futures de la baza optiunii la pretul de eercitare prestabilit.!rin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie sort pecontractul futures suport. 1umpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pecontractul futures de la baza optiunii.Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturidiferite. ..

!ozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt:1A OFG * cumpara dreptul de cumparare


6/35

1A $HO> * vinde dreptul de cumparare!& OFG * cumpara dreptul de vanzare!& $HO> * vinde dreptul de vanzare47) ; grile / erau probleme

Grila 8.

I) 7ptiunea put sau optiunea de vanzare(subiectul mare mare)Este un contract in forma negociabila. Optiunea !ut da cumparatorului dreptul, darnu si obligatia, de a vinde activul de baza vanzatorului optiunii, la pretul de eercitare

prestabilit.. la'pana la o anumita data si la un pret stabilit in prezent si specificat incontract. 7anzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara de la cumparator activulde baza la pretul prestabilit daca optiunea este eercitata in intervalul sau la momentulstabilit initial. !rin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitiesort pe contractul futures suportOptiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturidiferite. !ozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt:!& OFG * cumpara dreptul de vanzare!& $HO> * vinde dreptul de vanzareIn privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte ! si " , legat de optiunea put

acestea pot fi+

A) $ozitia cumparatorului optiunii

4n cazul cumparatorului de put, castigul creste cand pretul activului scade sub pretulde eercitare profitul se obtine cand castigul este mai mare decat prima. 6aca pretulactivului creste peste pretul de eercitare, optiunea este 9in afara banilor:.

!ierderea cumparatorului de put, cand piata creste, este limitata la marimea primeicastigul sau, cand piata scade, este nelimitat. 7 unuiputincaseaza cert prima si speraca, in viitor, cursul nu va scadea. 6aca previziunea lui nu se adevereste el isi asumariscuri, pe masura cresterii cursului activului-suport. /) $ozitia vanzatorului optiunii7 anticipeaza o stabilizare a cursului sau o crestere a acestuia. 4n aceste conditii eleste de acord sa vanda unputprin care se angajeaza, in scimbul primei incasate, sacumpere activele 8 suport, la un pret de eercitare prestabilit. 6aca anticiparilevanzatorului se adeveresc, el castiga prima incasata. 4n caz de scadere a cursului el vainregistra pierderi proportionale cu aceasta scadere de curs.;ezultatul la optiunile put pt ! + el va castiga diferenta dintre pretul de eercitare si

pretul spot al activului de baza. !rofitul potential al 1 de puteste limitat deoarecepretul activului nu poate scadea la o valoare mai mica decat zero. !ierderea estelimitata la nivelul primei. 1astigul sau pierderea se determina prin diferenta dintrerezultat si valoarea primei.;ezultatul la optiunile put pt " este limitat la marimea primei, el isi poate pierdetoata valoarea activului de baza.

II) !e sunt tranzactii short call sau call short$trategiile $ort 1all sunt initiate prin vanzarea de optiuni, cu convingerea ca piata varamane la nivelul prezent sau va scadea usor, fara sa se inregistreze oscilatii prea mariale pretului. $ort call (vinde call, vinde dreptul de cumparare) 8 investitorul mizeazaca la scadenta $ I J, iar el va ramane cu prima incasata de la contrapartea ? long @

la scadenta: $ I J *K profit pentru sort call investitorul ramane cu prima


7/35

$ K J *K investitorul sort call incepe sa piarda din prima, iar daca ($-!) K J, atunciinvestitorul intra pe pierdere neta

III)


8/35

7anzatorul acestei optiuni este obligat prin contract sa vanda activul suport la pretulde eercitare, indiferent care va fi evolutia ulterioara a cursului bursier. El castigacert prima incasata, dar isi asuma un risc nelimitat pentru cazul de crestere a cursului

bursier.%) $ozitia vanzatorului optiunii

4n vanzarea unei optiuni call, vanzatorul are un castig limitat la valoarea primei. 4ncazul de fata el castiga atunci cand cursul activului de baza scade sub valoarea

pretului de eercitare. 6aca cursul creste peste pretul de eercitare, apar doua cazuri:daca cursul creste mai putin decat pretul de eercitare plus prima, atunci vanzatorulcastiga de asemenea, prima daca cursul creste mai mult decat pretul de eercitare

plus prima, atunci vanzatorul pierde, pierderea lui putand fi practic nelimitata.>ezultatul optiunilor call: pt 7 optiunii call castigurile sunt limitate la dimensiunea

primei, pierderea pt 7 de optiuni call este nelimitata. >iscul este limitat la valoareaprimei. >ezultatul optiunii call il reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul spot alactivului de baza si pretul de eercitare al optiunii.

ubiect:!e sunt tranzactii long call sau call long$trategiile ong call sunt initiate prin cumpararea de optiuni (cumpara dreptul decumparare). ong call (cumpara call) 8 investitorul mizeaza pe cresterea pretuluiactivului suport ($) pana la scadenta, la un nivel peste pretul de eercitare convenit($KJ) in caz contrar, pierde prima platitala scadenta:$ I J *K cumparatorul de call nu-si eercita optiunea, pierzand doar prima platita $ K J *K cumparatorul isi eercita optiunea, incepe sa recupereze din prima platita,iar daca ($ 8 !) K J *K cumparatorul intra in profit net.

ubiect+!e sunt tranzactii put long sau put long$trategiile !ut ong sunt initiate prin cumpararea de optiuni (cumpara dreptul devanzare). ong put (cumpara put) 8 investitorul mizeaza ca la scadenta pretul

activului suport va fi sub pretul de eercitare ($la scadenta:$ K J *K cumparatorul de !ut nu-si eercita optiunea, pierzand doar prima platita $ I J *K cumparatorul isi eercita optiunea, incepe sa recupereze din prima platita,iar daca ($ !) I J *K cumparatorul intra in profit net.

ubiect+ !e sunt tranzactii put short sau short put$trategiile !ut $ort sunt initiate prin vanzarea de optiuni (cumpara dreptul devanzare). $ort put (vinde put) 8 investitorul mizeaza ca la scadenta $KJ, iar el varamane cu prima incasata la scadenta:$ K J *K investitorul sort put este in profit, ramanand cu prima incasata$ I J *K investitorul sort put incepe sa piarda din prima incasata, iar daca ($ !) IJ *K incepe sa inregistreze pierdere neta.

ubiect+ 6edging prin baza!rin baza (basis) se intelege diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen (futures),!ietelefuturesau menirea de a identifica preturile de ecilibru curent al activului de

baza., dar mai ales preturile ce vor eista la anumite momente din viitor.1ontractulfuturescoteaza la bursa (ca orice titlu financiar), dar pretul sau curent si decivaloarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de baza../aza reprezinta, pentru un operator, un element de referinta in ceea ce privesteactiunea sa pe piata, pt ca baza poate evolua favorabil oferind castig, sau poateevolua nefavorabil , provocand pierdere. $cimbarea bazei constituie un risc care nueste totdeauna minimizat, deoarece variatia bazei este mai putin volatila si mai

previzibila decat preturile cas sau futures.


9/35

=a hedgingul prin baza riscul asociat bazei este mai marecu cat diferenta de timpdintre epirarea edging-ului (data licidarii pozitiei futures) si luna de livrare estemai mare.6e aceea, de regula, se alege acea luna de livrare care este cea maiapropiata posibil, dar ulterioara fata de data epirarii edging-ului.Alegerea lunii de livrare este influentata de mai multi factori. $-ar putea presupune ca

atunci cand epirarea edging-ului corespunde unei anumite luni de livrare, se alegecontractul cu acea luna de livrare. 4n practica se poate alege un contract cu o luna delivrare ulterioara, deoarece preturile futures sunt uneori foarte fluctuante in timpullunii de livrare.

&neori insa, data pana la care este necesara acoperirea prin edging esteulterioara datelor de livrare ale tuturor contractelor futures care pot fi utilizate, inaceasta situatie edger-ul trebuie sa reitereze acoperirea >eiterarea acoperirii

presupune licidarea unui contract futures si luarea aceleiasi pozitii intr-un contractfutures cu o luna de livrare ulterioara. >eiterarea acoperirii are loc atunci cand data lacare este necesara acoperirea este ulterioara datelor de livrare. Acoperirea poate fireiterata de mai multe ori.

ubiect oate contractele futures pe acelasi activ standardizat formeaza un gen decontracte futures de eemplu, contractele pe grau negociate la !/7> formeazagenul denumitgrau futures(engl. wheat futures).

0) 5iecare contractfuturesare un anumit termen de eecutare, mai precis o luna incare urmeaza sa aiba loc licidarea. =unile de livrare sunt prestabilite si coteaza labursa, iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta formeaza o specie acontractuluifuturespe acel activ. E contractele pe grau cu scadenta in mai formeazaspeciagrau futures mai.;) $retul contractului futures se stabileste in bursa prin procedura specifica denegociere si contractare a acestei piete organizate. Acest pret este epresia raportuluidintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat (acelasi activ de baza,aceeasi scadenta) si el variaza zilnic, in functie de conditiile pietei. 1a atare, valoareacontractului(data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai estefia, ca in cazul contractului forward, ci este variabila. 6e aici rezulta una din

caracteristicile definitorii ale contractuluifuturessi anume faptul ca acesta este zilnicactualizat sau ?marcat la piata?(engl. marked to market), astfel incat pierderile uneiadin partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti.) $e poate spune ca un contractfutureseste practic, un sir de contracteforward,fiecare fiind licidat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretulzilei curente. Aceasta adaptare zilnica la pretul pietei poate fi eplicata prin faptul ca,contractul nu mai este acum un bloc compact, ci o serie de contracteforwardepirate zilnic. Adaptarea valorii contractului(numita si actualizare) se face pe bazadiferentei dintre pretul de licidare (engl. settlement price) al zilei respec tive si cel alzilei prece dente . Acest pret se determina pe baza cotatiilor de inchidere a bursei dinfiecare zi (de aici denumirea de pret de inchidere) si serveste la regularizarea

diferentelor de valoare a contractului (de aici denumirea de pret de regularizare).


10/35

8) pre deosebire de contractul forward, care se eecuta la scadenta in conditiilestabilite la inceierea contractului, in contractulfuturespartile au doua posibilitatia) sa licideze contractul prin predarea'primirea activului care face obiectul acestuia,adica prin livrare (engl. delivery)

b) sa licideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens contrar,

respectiv o compensare (engl. offsetting).ubiect+


11/35

Optiunea este Mla baniM (engl. at-the-money fr. parit). cand valoarea intrinseca esteegala cu zero,

1and o optiune este in afara banilor sau fara bani 2Optiunea este Mfara baniM (engl. out-of-money fr. en dehors)cand valoarea intrinsecaeste negativa

$ubiect: "aloarea intrinseca (engl. intrinsic value)este diferenta dintre pretul de eercitare al optiunii si pretul activului de baza al optiunii.9arimea valorii intrinseci (7i) se calculeaza pe baza pretului de eercitare (!E) si a

pretului (cursului) activului de baza (1), conform urmatoarelor formule:- pentru optiunile call: 7i* 1 - !E- pentru optiunileput: 7i* !E - 1.

1and valoarea intrinseca este pozitiva se spune ca optiunea este Min baniM (engl. in-the-money fr. en dedans) cand valoarea intrinseca este negativa se spune ca optiunea esteMfara baniM (engl. out-of-money fr. en dehors) cand valoarea intrinseca este egala cuzero, optiunea este Mla baniM (engl. at-the-money fr. parit).

7 optiune putare o valoare intrinseca - optiunea este Min baniM - cand pretul deeercitare (!E) este mai mare decat pretul activului(1). 4n acelasi caz optiunea callesteMfara baniM. 6aca !E*1 optiunea (callsauput) este Mla baniM (at-the-money). .$intetiand avem:

Optiunea call Optiunea put4n bani 1 K !E 1 I !Ea bani 1 * !E 1 * !E5ara bani 1 I !E 1 K !E

1 * preNul (cursul) activului de baz!E * preNul de eercitare al opNiunii.

ubiect+ !e este prima optiuni4n scimbul dreptului care i se ofera prin optiune, cumparatorul plateste vanzatorului oprima(engl.premium fr.prime), care reprezinta pretul optiunii, acitat in momentulinceierii contractului.a optiunile nenegociabile, prima este fia (la !aris se numea avec), la optiunilenegociabile - care pot fi vandute'cumparate pe tot parcursul duratei lor de viata - pretuloptiunii este variabil si se stabileste la bursa, in functie de raportul dintre cererea sioferta de optiuni. !retul optiunii are dou componente: valoarea intrinseca si valoarea-timp.

$ubiect care sunt diferentele intre optiunile europene si cele americane2Optiunile americane pot fi eercitate de cel care le detine, oricand, intre momentul incare a fost cumparata si data epirarii. 4n scimb, optiunile europene pot fi eercitatenumai intr-o scurta perioada (ciar si o zi) inainte de data epirarii.

$ubiect: 1are sunt categoriile de optiunie, sau cum se impart optiunile2Avem optiuni: pe actiuni, pe instrumente de datorie, pe valute, pe indici, pe contractefutures

$ubiect: 1are sunt caracteristicile optiunii:a) marimea optiunii care depinde de tipul operatiunii

b) durata de viata- durata optiunii * perioada de timp in care optiunea poate fi eercitata- data epirarii * data finala pt eercitarea optiunii

!erioadele de eercitare a optiunilor se determina pe baza ciclurilor deeercitare:


12/35

a) ciclul ianuarie b) ciclul februarie c) ciclul martie6urata maima de viata pt fiecare optiune este de = luni. a bursele americane ultimazi de tranzactie este in cea de-a treia vinere a lunii.

ubiect+ !e este reportul (contango) pe pietele futures!ontago * situatia cand la punctele de livrarepretul cashva fi sub pretul futures.

6aca pretul futureseste mai mare ca pretul spot, la punctele de livrare, se spuneca avem o situatie de contango (report), adicapretul futures face o primafata de

pretul cash. 6iferenta dintre pretul cas si pretul futures este negativa

ubiect !e este deportul (bacB2ardation) pe pietele futures!e piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de bacB2ardation(deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si'sau cererea de livrariimediate devine ecesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturilefutures(fac prima fata de preturile futures)$untem in situatia cand adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discountiar diferenta dintre pretul cas si pretul futures este pozitiva

ubiect+ !e este piata rasturnata sau piata inversata4n situatia in care piata se confrunta cu o cerere mai mare ca oferta, pe aceasta piata,preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de epirare sunt mai maridecat preturile futures pentru lunile ulterioare. 1a atare, lipsa unei marfi de pe piata(deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se numeste Dpiata rasturnata#,anormala sau Dpiata inversata(engl. inverted market).

$e piata rasturnata sau pe piata inversatanu se poate determina prima pecare pretul cas o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturilecontractelor futures care epira mai devreme si cele care epira mai tarziu.

$ubiect 8 intrebare 1are sunt principalele instrumente financiare2+. 1ontractele for


13/35

3) 7rdinele de intrerupere (stop-order)8 sunt date pentru a limita perioada deasteptare, la o pozitie pe care bro%er-ul o are in bursa la un moment dat.6iferenta dintre ordinul cu intrerupere si cel cu limita de pret este ca pretul la care seeecuta ordinul cu intrerupere poate fi situat sub pretul pietei, pe cand in cazulordinului cu limita de pret contractul se eecuta numai la un pret ce trebuie sa fie

situat peste pretul pietei.& 7rdinul pread ( atentieDDD Ai mai jos tratat subiect mare operatiunile

spreading) reprezinta ordinul de a cumpara un contract futures si de a vinde simultanalt contract futures pe aceeasi marfa sau pe o marfa similara, la o anumita diferenta de

pret.

ubiect + Instructiunile ce pot insoti ordinele sunt+a) >otul sau nimic8 eprima dorinta de a vinde'cumpara marfa'titlul la un anumitcurs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fi eecutatnumai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de clientb) *ecuta sau anuleaza8 clientul dispune cumpararea'vanzarea imediata sicompleta a unui anumit volum de marfa'titluri, iar daca nu se realizeaza volumulrespectiv se anuleze eecutarea ordinuluic) 7rdinul la deschidere- ordinul trebuie eecutat in primele 0 de secunde de ladescidererea sedintei de licitatiid) 7rdinul la inchidere8 ordinul trebuie eecutat in ultimele 0 de secunde alesedintei de licitatii.9odificarea unui ordin dat de client se realizeaza numai inainte de eecutareaordinului in piata acesta nu poate fi modificat dupa eecutare.

ubiect+ ;olul marjei sau copul marjeiEarja ne permitesa cumparam contracte cu banii luati de la broBer. $arteafoarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate

in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier*(adica cu un efort mic se obtin randamente mari)

4n operatiunile eecutate pe piata futures se utilizeaza o serie de termeni specifici iarparticiparea pe aceasta piata presupune cunoasterea acestora.

ubiect+ >erminologia folosita in futures definitii ale cuvintelor

folosite in bursa/ull marBet sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile sunt increstere. Atunci cand se spune ca o piata este bullis, eista o perspectiva ca preturilevor creste./ear marBet sau piata sub semnul ursului reprezinta piata in care preturile scad.6eci, o piata bearis ofera o perspectiva pesimista si operatorii considera ca preturilescad.$ozitie long: daca se cumpara un contract futures, cumparatorul detine o pozitielong. Speculatorulinitiaza pozitii long atunci cand se asteapta la o crestere viitoare a

pretului futures.Hedgerulinitiaza pozitii long atunci cand este epus cresterii pretuluiactivului respectiv.$ozitie short: cineva care vinde contracte futures pe care nu le detinea anterior estesort sau are pozitii descise sort. A nu se confunda acest concept cu cel in carecineva care a avut initial o pozitie long prin cumpararea unor contracte futures si apoile vinde pentru a-si compensa pozitia in piata. Speculatorul initiaza pozitii sortatunci cand anticipeaza scaderea pretului futures.Hedgerul initiaza pozitii sort

atunci cand este epus scaderii pretului marfii sau al activului respectiv.


14/35

Earcarea la piata a contractelor futures face ca in fiecare zi contul sa fie creditat saudebitat, in functie de evolutia pretului pozitiilor descise. !ierderea sau profitul,rezultat din marcarea la piata face ca suma eistenta in cont sa oscileze, insa aceastanu poate sa scada sub nivelul marjei de mentinere.Apelul in marja+ situatia in care suma din contul de marja scade sub nivelul eistent

in cont, titularul contului primeste apel in marja pentru diferenta dintre nivelul marjeiinitiale si suma eistenta in cont. itularul trebuie sa raspunda cu suplimentare defonduri pana cel tarziu inceperea urmatoarei sedinte de tranzactionare, altfel i selicideaza fortat toate pozitiile descoperite pana cand suma de cont ajunge la nivelulmarjei initiale.=ivrarea marfurilor sau a valutelor la bursele din intreaga lume este optionala. 4n$&A, =CL din contractele futures sunt licidate in piata si numai /L au ca rezultatlivrarea fizica sau licidarea cas a marfii. !entru ca unele contracte futures, cum ar ficele pe produse sintetice 8 indici bursieri, valutari 8 nu eista posibilitatea livrariifizice. !ozitiile sunt incise prin licidarea cas si plata diferentelor.

ubiect+ imboluri si specificatii1ontractele futures se pot realiza pe mai multe unitati de tranzactionare si de aceea

practica bursiera a impus simplificarea denumirii prin simboluri. Astfel s-au adoptaturmatoarele simboluri:1ontractul futures pe dolarul american, simbolul ;7=0(;7=).4n mod similar se pot adopta simboluri si pentru celelalte unitati de tranzactionare(marfuri).nitatea de tranzactionarereprezinta activul de la baza contractului astfel:>O'&$6 * +. &$6

>O'E&>O * +. E&>OBE(>O) * +. lei inmultit cu indicele BE in puncte.

"aloarea contractului futures: se obtine multiplicand pretul futures la care s-ainceiat tranzactia respectiva cu unitatea de tranzactionare.$asul contractului futures il reprezinta fluctuatia minima cu care se poate modificacotatia si se refera la o miscare in sus sau in jos a pretului activului suport. !asul estede + leu pentru contractele futures >O'&$6,>O'E&>O si de ,+ puncte pentrucontractul pe indicele bursier BE si optiunile avand ca suport contractul futures peindicele BE.=imita de oscilatie zilnica a pretuluieste determinata de catre bursa si reprezintaoscilatia fata de ziua precedenta ce se poate admite.

Earja initiala este valoarea pe care un titular de cont trebuie sa o detina in contul demarja la initierea fiecarui contract. 7aloarea marjei este stabilita de catre bursa, dupaconsultarea casei de compensatii si orice situatie de destabilizare a pietei, este aplicataimediat.Earja de mentinereeste elementul care asigura integritatea casei de compensatii si aagentiei de bro%eraj. 9arja de mentinere reprezinta suma minima pe care un titular decont poate sa o detina in contul de marja pentru a mentine pozitii descise lacontractele futures si reprezinta P din marja initiala.

ubiect+ !are sunt principalele moduri de eecutare ale unui contract

futures !are este cel mai utilizat


15/35

&n contract for*=7; =A >*;E*$ubiecte+


16/35

tranzactiei), dupa cum pretul la licidare este mai mare sau mai mic decat cel contrac-tual.

Asadar, printr-un contractforwardcumparatorul se obliga sa cumpereoanumita marfa sau valoare (activ financiar sau valuta) la un pret stabilit in momentulincheierii contractului(pretforward), la o scadenta fia. 1ontractulforwardapare ca

un bloc compact, cumparat la o anumita data si mentinut pina la epirare. Acestcontract urmeaza sa fie lichidat numai la scadenta,iar rezultatul lui virtualdepinde de pretul zilei (pret spot) din momentul epirarii contractului

%) n contract futures*a) sunt contracte standardizate , tranzactionate la bursa ( fata de contractele

for


17/35

, cuprinde urmatoarele

elemente standardizate

+)


18/35

4nitial se depune 9A>SA 4F44AA. 4n cazul in care se inregistreaza castiguripe pietele derivate, se intalneste asa numitul efect de levier * (adica cu un efort mic seobtin randamente mari)

$retul coteaza pentru fiecare luna de livrare in centi0bu shel totodata,contractul prevede un Mpas de licitatie? (engl. tic!)de 103 centi0bu, ceea ce inseamna

ca un nou pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceastamarime (sau cu multipli ai tick-ului ). e vor striga, deci, preturi de '', '' 103,,%55 103,dar nu preturi de 0 +'C. !e contract, tic!-ul este de '.%& centi0bu &''' bu# 1%.&'. otodata, in cursul unei zile de tranzactii,variatia pretului nu poate sadepaseasca J0-%' centi0bu fata de pretul de inchidere al zilei precedente daca, deeemplu, in ziua precedenta, piata s-a incis la 0 centi'bu, pretul poate sa ajunga pinala 0/ centi'bu (limita superioara sau limit up) sau %H' centi0bu (limita inferioarasaulimit down).1ind limita a fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai la acest pretsau la unul mai redus (cind s-a atins limit up),respectiv la unul mai ridicat (cind s-aatins limit down).

ubiect : Incheierea si derularea unui contract futures$rocesul initierii, incheierii si lichidarii unui contractfuturescuprinde urmatoareleetape:a) transmiterea si eecutarea ordinului,

b) operarea contului in marja,c) interventia casei de compensatie (de cliring) sid) eecutarea finala a contractului.

ubiect+ E eca nismul tranzactiilor comerciale futures la !E*cuprinde urmatoarele faze:+) ranzactia este initiata de cumparatori'vinzatori ce dau ordine firmelor bro%er cucare lucreaza pentru inceierea unui contractfutures ordinul este transmis bro%erului

de bursa (floor bro!er),care urmeaza sa-l eecute in sala bursei, in groapa(pit)./) 6upa inceierea contractului, broBerul de bursa semneaza tichetul de ordinesi-ltrimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost eecutat contractul si preci-zindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei).0) 6upa inceierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pitreporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodatala personalul care opereaza sistemul informatic al bursei pretul va aparea instantaneu

pe tabela electronica.;) 4n cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma bro%er ia legatura cu o firmamembra (numita membru cliring -clearing member),transmitindu-i acesteia datele dincontract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (;a). Aceasta din urma

procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor deschise si efectueaza operatiunilelegate de compensa rea pozitiilor si licidarea contrac telor , instiintind membrul cliringdespre aceste activitati (;b).&) !asa de cliring da instructiunibancii care asigura decontarile banesti rezultate dinoperatiune in legatura cu creditarea'debitarea contului membrului cliring (a), iar bancaavizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (b).8) /anca plateste0incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate dinefectuarea compensatiilor. lterior, membrul cliring anunta firma broBer, iaraceasta face reglarile corespun za toare in contul clientu lui .

/I*!> + !ontul in marjaEarja ne permitesa cumparam contracte cu banii luati de la broBer. $arteafoarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate


19/35

in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier*(adica cu un efort mic se obtin randamente mari)

4n vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii deschid conturispeciale (engl. commodity accounts) la firmele bro%er cu care lucreaza. 5irmele bro%ersolicita clientilor garantii pentru indepli nirea obligatiilor asumate prin contractele

futures (margin reuirements), care difera de la o bursa la alta. 6e regula marjainitiala este de 1'K din valoarea contractului.6aca disponibilul din cont scade subaceasta marja, clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa eiste omarja de mentinere de %0-03 din marja initiala. 1ind disponibilul din cont scadesub marja de mentinere, bro%erul trimite clientului un apel in marja (margin call),

bro%erul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Garantia ramasa in contla lichidarea contractului se restituie clientului.

/I*!> + $aralela intre ;ALA!>II in EA;MA si

>;ALA!>II F>;*

>ranzactii in marja >ranzactii Futures1) Earja initiala &' K @1' K

%) Earja de mentinere

( mm m i ) %& K cand scade contul

) !and contul scade sub marja

de mentinere primesc apel in marja -

trebuie sa aducem bani trebuie sa aducem bani

cash pana la marja de cash pana la marja

mentinere initiala

/I*!> !asa de compensatie sau !asa de cliringAre un rolul esential in primul rand prin faptul ca se interpune intre vanzatoriicontractelor futures si cumparatorii acestora, apoi prin faptul ca asigura atatmarcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala atranzactiilor care se efectueaza la bursa.Ansamblul operatiunilor de compensatie,decontare si predare'primire de titluri - desfasurate sub coordonarea casei de cliring -poarta numele de regularizare (engl. settlement).

!rin procesul de regularizare are loc actualizarea (marcarea la piata) sau , dupacaz, lichidarea contractelorfutures. 4n acest sens, membrii cliringdepun la casa decompensatie garantii, numite marje de regularizare (engl. clearing margin), pentruasigurarea eecuttrii contractelor derulate prin mijlocirea lor.

4n cazul in care firmele bro%er care lucreaza cu clientii nu sunt membri ai casei decompensatie, ei depun marjele respective la membrul cliring, prin intermediulcaruia efectueaza regula rizarea contractelor . Garantiile depuse de firmele bro%er provindin marjele pe care ei insisi le solicita clientilor.

/I*!> Earcarea la piata(mar!ing to mar!et)Este f importanta deoarece fara marcarea la piata , tranzactionarea pe bursa nu sepoate realiza.. Ea reprezinta adaptarea zilnica a contractelor futuresdeja inceiatein raport cu evolutia cursurilorfuturespe piata.;egula este ca


20/35

a) daca valoarea contractului creste, cumparatorul primeste in contul sau inmarja o suma cash ecivalenta cu diferenta dintre pretul de licidare (regularizare) alzilei curente si cel al zilei precedente, multiplicata cu numarul de contracte.

b) daca valoarea contrac tu lui scade, se deduce din contul sau in marja o sumaobtinuta prin multiplica rea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si

cel al zilei anterioare.$rocesul de marcare la piata se deruleaza la doua nivele:+) !asa de compensatiirealizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai/) Firmele broBer0 broBerii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor, sporind sau

diminuind disponibilul din contul in marja al acestora.6aca marja se reduce sub nivelul de mentinere, casa de compensatie va solicita omarjasuplimentara (variation margin), pe care bro%erul trebuie sa o depuna in celmai scurt timp (o ora). a rindul sau, bro%erul va face un apel in marja, solicitindclientului depunerea unei garantii suplimentare.

/I*!>+ =ichidarea contractului=ichidarea contractuluifuturespe marfa se poate face in doua modalitati:

1)$rin livrare (engl. delivery),adica prin predarea0plata marfii,=ivrarease poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare, vanzato ru l,avand la dispozitie in acest sens trei zile:

Liua 1 - Liua pozitiei- 1u doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare, din(positon day# luna respectiva detinatorul unei pozitiishort anunta casa

de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa ) Liua % @ Liua notificarii- 4n urmatoarea zi lucratoare,casa de cliring alege pe

(notice day# destinatarul livrarii, respectiv operatorul cu pozitia long

cea mai vece apoi ii anunta pe vanzator si pecumparator in legatura cu efectuarea livrarii.Liua @ Liua livrarii - are loc predarea marfii (respectiv a titlului asupra

(delivery day) acesteia) de catre cel cu pozitiashort, cel cu pozitialongfacand plata.

4n cazul in care detinatorul unei pozitii descise nu isi anunta intentia de livrarepana in ultima zi a pozitiei (adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii),casa de compensatieva licida automat contractul, facand regularizarea in ultima zi delivrare (last delivery day).icidarea contractului prin livrare efectiva a marfiireprezinta o cota foarte redusadin ansamblul tranzactiilorfutures.

%) $rin lichidarea pozitiei(engl. liuidation), adica operatorii incid pozitiile inaintede epirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operati une de senscontrar. iar casa de compensatie si bro%erii procedeaza la regularizarea contractului(engl.settlement).Este o modalitate folosita de majoritatea operatorilor ot a beneficia de diferentelefavorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani insperanta obtinerii de profit.

/I*!>+ 9odalitatile de iesire dintr-un contract 5&&>E$+) licidare sau compensarea pozitiei/) a epirare 8 avem doua cazuri:

a) incasarea profitului sau platim pierderea b) livrarea fizica a marfii , eecutarea contractului


21/35

Importanta contractelorfutures pe marfa+) $iatafutures reprezinta o sursa de informatii comerciale Aceste informatiisunt publicate in ziare si reviste de specialitate, cum sunt MTall $treet SournalM ($&A) siM5inancial imesM (9area Britanie)./) $ermit realizarea de tranzactii in vederea obtinerii de profit+

- in principal se fac operatiuni de speculatiesi arbitraj- on aceste operatiuni nu conteaza marfa propriu-zisa, ci evolutia valorii contractelorfutures (pretul)- operatorii in acest caz se numesc jucatori ( in cazul speculatiei.)0) Acoperirea riscului comercial prin operatiuni de hedging

6edging * tranzactii la termen, al caror scop este de a oferi producatorilor o modalitatede acoperire a riscurilor*ista doua feluri de hedging 8 hedging de vanzare

- hedging de cumparare

hort hedgig =ong hedging----------------------------------------------------------------------$ozitie pe piata spot long short

$ozitie pe piata futures short long

----------------------------------------------------------------------------------

Avantajele tranzactiilor F>;*- efectul de levier

- lichiditate

- transparenta

- integritate financiara @ se refera la riscul de credit riscul ca partenerul din

contract sa nu-si indeplineasca obligatiile.

/I*!> >ranzactiile speculative ( ce sunt ele, ce inseamna

speculator la scadenta, speculator la crestere)Operatiunile speculative sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din

diferentele de pret intre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii

pozitiei luate in bursa.4n aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriu-zisa, ea fiind aici reprezentata de un titlu, ci evolutia valorii contractului futures, eainsasi fiind o epresie a miscarii pretului marfii care face obiectul contractului (pretul

bursei). Operatorul isi asuma riscul evolutiei pretului, mizind pe contrafata profitabila aacestei atitudini - castigul. 6e aceea, acesti operatori se si numesc MjucatoriMgamblers),

In acest sens, sunt posibile doua situatii.+) peculatorul la scadere (fr. " la baisse engl. bear) mizeaza pe o scadere a pietei sideci pe reducerea valorii contractelorfutures. El va da un ordin de vinzarefutures, iao pozitie short, pentru ca, in cazul in care pina la scadenta pretul scade, sa-si acopere ,

mai tarziu, pozitia, printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigind din diferenta depret.


22/35

/) peculatorul la crestere (fr. " la hausse engl. bull) anticipeaza o crestere apretului si da un ordin de cumparare futures (pozitie long).6aca pina la scadentapretul creste, el va face o noua operatiune pentru acelasi termen, de data aceasta devinzare, castigind diferenta de pret.4n ambele cazuri, daca piata invalideaza estimarile operatorului, pretul evoluind contrar

asteptarilor sale, el va inregistra o pierdere, cu atat mai mare cu cat abaterea pretului vafi mai mare.

/I*!>: 7peratiunile spreadingOperatiunile de spreading(sau spread-ul) constau in luarea la bursa a doua pozitiiopuse pe pietelefutures, contrac tele respective avind scadente diferite . Astfel, unoperator care cumpara pentru scadenta t+ (pozitie long), face concomitent o vinzare

pentru scadenta t/(pozitie short).1a si in cazul hedging-ului, el vizeaza diferenta dintre cele doua preturi futurescare reprezinta si ea o ?baza? (spread).6eci spread * diferenta dintre cele doua preturifutures1a urmare, el reduce sau elimina riscul asociat cu miscarea cursurilor, preluind, inscimb, riscul mai redus asociat cu scimbareaspreadului.

$returile cashsifuturestind sa oscileze in aceeasi directie, iar pentru aceeasimarfa pretul cash si pretul futures tind spre aceeasi valoare in luna de livrare.>endinta de egalizare a pretului cash si a celui futures, in luna de livrare, este dat deactiunea celor care fac arbitrajintre piata cashsi piatafutures.!oncluzie+

+)


23/35

%) !ontractul de bursa este uniform

- contractele de bursa sunt absolut identice in ce priveste clauzele, cu eceptia a treielemente a) apartilor, b) a lunii de livrare si c) a pretului.- este un document tipizat) !ontractul de bursa este impersonal

- la contractele de bursa consideratia persoanei nu joaca nici un rol la incierea lor,insolvabilitatea partilor fiind acoperita prin mecanisme specifice. 1a vanzator sicumparator apar bro%erii si nu clientii lor.3) !ontractul de bursa este lichidabil sau eecutabil prin plata unei simple

diferente

- majoritatea contractelor nu ajung la scadenta sa se eecute in natura, ci suntacoperite inainte printr-o tranzactie inversa (engl. offsetting) eecutarea facandu-se

prin plata unei diferente.&) !ontractul de bursa este garantat

a) 6aca bursa nu functioneaza cu o casa de compensatie, eecutarea innatura este garantata de stocurile mari de marfadetinute de bursa membrii bursei

raspund solidar pt acela dintre ei care nu-si indeplineste obligatiunile scadente.b) 6aca lucreaza cu o casa de cliring, eecutarea tranzactiiloreste garantata

de casa, care indeplineste contractul in locul partii in defect.

*lemente specifice ale contractului de bursa ( IF7;EA>I")

1) >ermenul viitor sau futures

- in contractul de bursa eecutarea obligatiilor este amanata pentru o data viitoaredreptul de proprietate nu se transfera, pretul nu se plateste inainte de scadenta, iarmarfa care ii face obiectul poate ciar nici sa nu eiste in momentul contractarii.- se pot face negocieri pt livrare in viitor pana la un an in mod obisnuit sau ciar panala doi ani.%) Inchierea de catre persoane abilitate

8 afacerile sunt negociate in mod impersonal de catre intermediariprofesionisti ei detin monopolul incierii de contracte de bursa, iar incalcarea acestuimonopol se pedepseste) Inregistrarea la casa de cliring a contractului de bursa

- a finele fiecarei sedinte de bursa, dar nu mai tarziu de urmatoarea, intermediariiinregistreaza tranzactiile la casa de licidare, clearing , ea devenind astfelparte acontractului , garantandu-l si asigurandu-i eecutarea.- 4n realitate, toate obligatiile de a primi sau livra marfuri sunt fata de casa de cliringsi nu fata de alti bro%eri ori persoane fizice#.

- Aceasta inregistrare este de natura sa aduca o garantie sigura si in plus a eecutariiobligatiilor contractuale, ne mai fiind necesar sa se astepte scadenta, care ar puteareleva insolvabilitatea uneia din parti.3)


24/35

- se asigura un acces egal la modalitati de tranzactionare in conditiile deconcurenta

". $;*>= I ;I!= $* $I*>*=* /;I*;*

ranzactiile la termen s-au dezvoltatpt ca operatorii pe o piata fizica - cash

8 (producatori, organisme de stocare, utilizatori, eportatori, importatori) nu pot sase protejeze contra variatiilor de pret apeland la societatile de asigurari.

1.. $returile futures

!e o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfarespectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriulpret. $ietele futures identificapreturile de ecilibru curente (cash) darsi pe celece vor eista la anumite momente in viitor, ele fiind de fapt preturile spot

anticipate.6eci pietele la vedere si pietele la termenau preturi diferite, intre pretul cash sipretul futureseista diferente.Aceste diferente de sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis).


25/35

- avem o situatie de bacB2ardation (deport),- adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount.- diferenta dintre pretul cas si pretul futures este pozitiva

f.f. important

$e piata futures de marfuri agricole, pretul futures este, de regula, mai maredacat pretul spot(deci o baza negativa), datorita costului de stocare(sau cost destoc) (engl. cost-of -carry, carrying charges).4n aceasta situatie, baza este cotata ca o prima al pretului futuresfata de pretulcash.

6aca, de eemplu, pe + februarie pretul cas 5OB 1icago al boabelor de soia nr. /Uello< este de ,/ R'busel iar pretul futures mai este de , R'busel, atunci bazapentru boabe de soia la contractul futures este de (,/ 8 ,) R * 8 ,0 R.Aceasta situatie este denumita "0 sub# (engl. $% under), insemnand ca pretul caseste cu ,0 R sub nivelul pretului futures mai.


26/35

6aca marfa poate fi depozitata, acest costare in vedere celtuielile ce includin primul rand, costul depozitariisaustocarii marfii, asigurarea acesteia, dobanzilesi costul manipularii.

Astfel, in cazul cerealelor, costul-de-stocare poate fi format dincheltuieli decantarire, de stabilire a calitatii,de spalare si de curatare, de administrareetc.

a acestea se adauga o primasau se deduce un discontce reflecta varietateaconditiilor de piata, respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada, ce este cuatat mai importanta cu cat data de epirare este mai indepartata (o anumita Mvaloare-timpM a contractului).

6am, spre eemplificare, componenta cost of carya pretului futures la canola, cotat la(innipeg "ommodity )*change. Aceasta include urmatoarele:- manipulare: =, R per tona- curatare'spalare: ;,/ R per tona- cantarire'inspectare: ,0 R per tona- administrare: /. R per tona

- depozitare'dobanzi: ,C R per tona- transport: +, R per tona- prima .+R per tonaotal: ;, R per tona

Asadar, pe o piata normala preturile futures se pot determina pe bazapreturilor cash, relatia de calcul fiind in acest caz:

+,t = ",t + ",t t /-t#0$12 + 3t

unde ",teste pretul cas la momentul t4 teste rata anuala a dobanzii aferenta unui

credit lipsit de risc, pentru perioada -t, iar 3treprezinta costurile aferente pastrariiunei unitati de marfa pe perioada dintre t si .

1.3.2. Piata normala versus Piata inversata4n conditii normale, preturile cash la punctele de livrarevor ramane sub

nivelul preturilor futures. fenomenul fiind cunoscut, asa cum am mai spus, subnumele de contangosau report.!ontago * situatia cand la punctele de livrarepretul cashva fi sub pretul futures.

/aza reprezinta, pentru un operator, un element de referintain ceea ce privesteactiunea sa pe piata. !u cat pretul futures este mai mare, cu atat un producator este

mai tentat sa-si depoziteze marfa, pentru a-l oferi pe piata mai tarziu, fapt ce poateincuraja constructiile de facilitati de stocare.

$returile futuresnu pot depasi preturile cashcu o valoare mai mare decat cea aceltuielilor cu marfa (carrying charges cc). 6aca pretul futures ar depasi pretulcash J cc(pentru marfurile livrabile, intrunind specificatiile contractuale), atunci ar fi

profitabil pentru un operator sa cumpere produsul cas, sa suporte cc, sa vandasimultan contracte futures pe marfa respectiva si sa procedeze la livrarea acesteia.$rofitul realizatar consta in diferenta dintre pretul futures si pretul cash insumatcu celtuielile cu marfa (cc) , dar acest profit nu ar putea fi obtinut multa vreme: pemasura ce acest potential de profit ar deveni din ce in ce mai evident, cresterea

vanzarilor de futures (pozitii sort) ar duce la scaderea pretului futures, iarcumpararile crescande ale marfii cas ar determina cresterea pretului cas, astfel incat


27/35

relatia cas 8 futures s-ar diminua si diferenta dintre preturi s-ar micsora pana candacest profit nu ar mai putea fi obtinut.

6e asemenea. operatorii, care detin deja pozitii futures long, ar vinde futurespentru ca ar fi mai economic sa cumpere marfa cas cu pret mai mic si sa plateascacc, decat sa-si pastreze pozitia de cumparare (pozitia long),platind un pret peste

cc. Invers,daca baza se reduce pana la un punct in care se dovedeste economicapreluarea marfii cumparate futures, in locul cumpararii si detinerii mai costisitoarea produsului cash, cererea mai mare pentru futures in raport cu cas tinde samareasca baza. $-ar dovedi atunci mai economica vanzarea cas in locul mentinerii

pozitiilor futures sort.7ferta mai mare de marfa cash in comparatie cu contracte futures ar duce la

marirea bazei.

!e piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de bacB2ardation(deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si'sau cererea de livrariimediate devine ecesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturile

futures(fac prima fata de preturile futures)!e o astfel de piata, preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de

epirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare.1a atare, lipsa unei marfi de pe piata(deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce senumeste Dpiata rasturnata#, anormala sau Dpiata inversata(engl. invertedmarket).

$e piata rasturnata sau pe piata inversatanu se poate determina prima pecare pretul cas o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturilecontractelor futures care epira mai devreme si cele care epira mai tarziu.

*ista situatii (in special la marfurile agricole cu productie sezoniera) in care

piata inversata apare ca piata normala:+) 4n luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie (luna recoltarii) poate fimai mica decat cotatia spot/) !iata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de 1asa de 1learingsituatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica0) !iata futures devine ecesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures numai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei;) !iata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport naturalcerere 8 oferta) $cade foarte mult volumul tranzactiilor futures 8 datorita unei imobilitati prelungite

a pietei spot.

1... ezonalitatea bazei6iferenta dintre pretul cash si pretul futurespentru marfurile agricole cu

productie sezoniera se conformeaza unui model determinat de disponibilitatea oferteiin raport cu cererea viitoare.$a luam cazul graului. $a presupunem ca:(a) productia este constanta pe termen lung(b) productia este egala cu consumul(c) luam in consideratie ; cicluri de recolte.

Aceste lucruri vor determina ca de-a lungul perioadei dintre o recolta si

urmatoarea, marfa ramasa in stoc sa fie constanta.$e o piata normala, cand


28/35

a) presiunea ofertei in sezonul de recoltare este maimab) si eista cerere pentru spatii de depozitare,preturile cashsunt mai mici decat cele futuressi in acest caz vorbim de situatia uneibaze Nslabe (wea!). 4n aceasta perioada cererea crescanda pentru spatii dedepozitare sporeste costul de stocare si implicit costul cu marfa (cost of carry).

!returile cas, reflectand surplusul de oferta si spatiile limitate de depozitare, vormentine o baza mare in raport cu preturile futures, pana cand cererea si oferta se vorapropia de ecilibru.


29/35

/urse de valori+ stocB echange

s-a trecut la tranzactiile la termen F7;PA;rade) * Bursa de marfuri din 1icago , ramasa pana lazilele noastre cea mai mare bursa de mf din lumeingurul element care se determinala bursaeste $;*>=

/I*!>+ !aracteristicile bursei+#) $ursa este o %iata de marfuri si valori- pentru ca bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri si pentrudiferite tipuri de artii de valoare.- ciar daca se bazeaza pe un model comun, bursele de marfuri si de valori au functii

diferite in economie.a) /ursele de marfurisunt piete unde se tranzactioneaza bunuri gene rice, carese individuali zeaza prin masurare, numarare si cantarire suntfungibile /pot fi inlocuiteunele cu altele) au caracter standardizabil , (adica marfa poate fi impartita pe loturiomogene), sunt depozitabile si au un grad redus de prelucra re ,E: cereale (grau, porumb, orez, soia etc)., metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produsetropicale (cafea, cacao, zaar etc.), petrol oua, carne., si burse organizate pentruservicii, ca incirieri de nave (navlosire) sau asigurari.

b) /ursele de valori sunt centre ale vietii financiare unde se facvanzari'cumparari de artii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.) si unde se realizaoperatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert. Bursa de valori indeplineste

si functia de indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national siinternational, in care isi eercita influenta.

&)$ura este o %iata simbolicaa) !t ca la bursele de marfurinu se negociaza asupra unor bunuri fizice, prezente

ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documentereprezentative (artii), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii- bursa este o piata dematerializata

b) /ursele de valori sunt prin esenta lor piete simbolice, deoarece aici setranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare (e, mobilizare decapital, atragerea unui imprumut). Acest caracter este pus in evidenta de noile tipuri detranzactii bursiere (e la contractelefuturespe indici de bursa, obiectul tranzactiei esteo suma de bani determinata prin calcul iar eecutarea acesteia presupune eclusiv

plata'incasarea unei diferente banesti.$rocesul de simbolizare a tranzactiilorajuta la:

- cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii- sporirea atractivitatii pietei, prin oferirea de multiple posibilitati de castig- posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ- facilitarea circulatiei marfurilor .

')$ursa este o %iata libera. %t ca( nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care eista oconcurenta libera, ( adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel

incat sa nu apara concertari in scopul manipularii pretului)- bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol.


30/35

- menirea bursei este de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, ecluzand oriceinterventie etraeconomica,- bursa se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte

)$ursa este o %iata organizata.( ptr ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si

acceptate de participanti.- tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate (societati de

bursa) si prin intermediul unui personal specializat (agentii de bursa),- prin reglementare se urmareste asigurarea conditiei esentiale a viabilitatii bursei:credibilitatea acesteia, .

*) $ursa este o %iata reprezentativa.( ptr ca serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu marfuri sauvalori- la bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate - asa-numitul cursal bursei adica elementul esential pentru toate tranzactiile comerciale

- functia centrala a burseieste tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctulde ecilibru al pietei, acel pret care asigura - in conditiile date - volumul maim detranzactii.In concluzie. /ursa este piata prin ecelenta.

/I*!> + >ipurile de marfuri si servicii care se tranzactioneaza la

bursa(poate fi intrebari de tipul+ 4n ce categorie intra zaarul2)4ntrebari grila1) !ereale si plante tehnice: grau, grau furajer, grau de morarit, porumb, porumbfurajer, ovaz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, faina de soia, seminte de floareasoarelui, ulei de floarea soarelui, rapita, ulei de rapita, canola (planta specificaamericana), seminte de in, mazare, cartofi

%) !arne si animale vii+ carcase de vita, carcase de porc, bovine vii, bovine laingrasat, porcii vii, porci la ingrasat) $roduse lactate: lapte, lapte praf, unt, branza3) $produse tropicale: cafea, cacao, zaar, bumbac, ulei de palmier, citrice,concentrat de portocale, cauciuc natural&) Emetale: aur, argint, cupru, aluminiu, nicel, zinc, plumb, staniu8) $roduse energetice: petrol, motorina, benzina, pacura, gaze naturale4) Aalte produse: cerestea, oua, energie electricaH) ervicii+ navluri.

1ea mai importanta bursa de marfuri engleza este ondon 9etal Ecange (9E).

Institutia bursei- Bursa in sine, nu se angajeaza ca parte la tranzactii ci functia ei primordialaconstain crearea unei cadru eficientpentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurareaunor servicii si facilitati:- mai nou bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit in societaticomerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital.- /ursele de marfuri pot fi organizate

a) subforma de cublurisib) sub forma de comitete

-


31/35

- Eembrii unei burse se organizeazain: a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete- 1alitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri- a bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membruasigura dreptul dea tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de

bro%eraj.- ocul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestuiloc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective.( membrii bursei au diverse avanta,e, cum ar fi : sunt indereptatiti sa eecute in moddirect operatii in bursa- !onducerea si administrarea bursei

a) 9anagementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personaladministrativ.

b) 1onducerea eecutiva este asigurata de un 1onsiliu de directori ales decatre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa

specialisti nemembrii ai bursei.

- egulamentul bursei este stabilit de catre 1onsiliul de directori si implementatin practica de catre o retea de comitete, formate din membrii ai bursei si asistate de

personal administrativ.1omitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar numarul si denumirea

lor difera de la bursa la bursa.

!A$ II. F!>II=* /;*=7; : $e cine intereseaza informatiile furnizate de burse

- informatiile furnizate de pietele bursiere intereseaza deopotriva pe toti participantiila bursa( operatorii bursieri :: fermieri, comercianti, consumatori, speculatori,arbitrajisti etc.

!e sunt informatiile bursiere !e rol au informatiile

bursiere - aceste informatii constituie un adevarat gid in programarea actiunilor viitoare ale

participantilor la activitatile bursiere.

!e rol au pietele bursiere !ietele bursiere conduc la o uniformizare a preturilor, a pietelor localesi la o mairedusa segmentare a pietelor.Eventualele practici de monopol ce ar puteainterveni la nivel local vor fi anihilate de accesibilitatea tuturor participantilor la o

piata unificata-reprezentativa. !ietele bursiere de tip futures confera participantilorlocali sa acceseze pietele nationale sau internationale. O piata integrata la nivelnational semnifica faptul ca toti operatorii locali vor putea sa urmareasca tendintele

pietei nationale iar preturile vor deveni mult mai stabile. 1ei care recurg lacomertul de bursa pentru acoperirea riscurilor inregistreaza o mai mare stabilitate aveniturilordecat cei care nu recurg la astfel de piete

Analiza functiilor economice ale burselor de marfuridezvaluie :importanta economica a acestora in economia mondiala care poate fi redata succint

prin urmatoarele:- bursa constituie o piata caracteristica pe care se concentreaza cererea si oferta

privind anumite genuri de marfuri,


32/35

- busa eercitao influenta determinanta asupra comertului mondialcu produsede baza inflenteaza nivelul preturilorce se formeaza in afara burselor- bursa constituielocul in care se concentreaza informatiilecu caracter economicsi politic- tranzactiile din bursa inlatura o parte din riscul de productie si din riscul

comercial sunt folosite si de alte organisme de piata pentru inceierea tranzactiilor./I*!>: Avantajele bursei Avantajele operatiunilor bursiere

Avantajele conferite de participarea la comertul de bursa

O bursa functioneaza ca o piata la termen( tranzactii in viitor) si trebuie sa vorbimdespre avantaje si dezavantaje.6edging#modalitate de acoperire a riscului!rincipala caracteristica a bursei este permiterea tranzactiilor la termen.>ealizarea tranzactiilor la bursa genereaza o serie de avantaje ca :

- se obtin informatii cu privire la piata, prWt

- cum se faci sa reduci riscul

7peratiunile bursiere efetuate in scop de acoperire ofera urmatoarele avantaje :

Avantajele operatiunilor futures efectuate in scop de aoperire sunt +

1) !unoasterea preturilor

- se cunosc preturile in conditii de concurenta- aceste preturi servesc ca barometru negocierea marfurilor pe mai multe piete conee.%) Informatii cu privire la preturi.- Bursele de marfuri sau pietele la termen contribuie la circulatiei informatiilor privind

preturile curente si la termen ale produselor.

- firmelor mici si mijlocii nu negociaza la bursele de marfuri, dar ele pot pleca de lainformatiile despre preturi date de bursele de marfuri pentru a lua cele mai bunedecizii in materii de productie si comercializare) Informatii cu caracter comercial.-agentii de bursa, autoritatile bursiere incearca sa atraga clientii punandu-le ladispozitie diverse studii asupra pietei prin: ziare profesionale, reviste financiare,i

presa cotidiana care trazeaza aspecte referitoare la produsele negociate la bursele demarfuri.3) !resterea schimburilor comerciale ( alt avantaj al bursei)

- dezvoltarea burselor de marfuri a condus la cresterea schimburilor comerciale

prin: a) liberalizarii scimburilor, b) liberalizarea miscarilor de capital c) prin

cresterea plasamentelor internatiomale a favorizat dezvoltarea pietelor bursiere.&) ;educerea epunerii la risc (alt avantaj al bursei)

!ietele bursiere sunt instrumente de gradare voluntara a epunerii la risc- !rin initierea unor operatiuni de edging cei care le initiaza doresc sa-si protejezemarfurile (pe care le detin sau urmeaza sa le detina) impotriva fluctuatiilor preturilorde pe pietele "spot#.Hedgerii pot fi: fermierii, societatile de productie-procesare si cele de comercializare.ermieriiefectueaza operatiuni de acoperire cand doresc a) sa-si protejeze valoarea produselor obtinutei acoperindu-si costurile aferente

pastrarii marfii pana in momentul livrarii b) sa se asigure ca va eista un cumparator pentru productia pe care urmeaza sa o

obtinac) sa fieze un pret de vanzare pentru aceasta productie.


33/35

/ocietatile de productieefectueaza operatiuni de acoperire cand doresca) sa se protejeze impotriva cresterii preturilor la materiile primeb) sa fieze si preturile de vanzare pentru productia obtinuta.

"omerciantii nu utilizeaza decat strategii simple de edging datorita faptului ca nusunt implicati in procesul de productie si nu sunt afectati de fluctuatiile preturilor

produselor agro-alimentare!omerciantii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc

a) sa se asigure ca vor avea de la cine sa cumpere marfa inainte de a o livra la pretuldorit b) sa-si asigure o alternativa(importul) pt cazul in care mf nu soseste la timp,cumparand un nr de contracte futures*ficacitatea operatiunilor de acoperire depinde de evolutia preturilorpe celedoua piete - cea reala (la vedere)si cea la termen (futures) !e cele doua piete,

preturile evoluand cam la fel, adica au o evolutie paralelaI) $aralelismul dintre pretul la vedere si pretul la termen se eplica prin

faptul ca+

a) aceeasi operatori intervin pe cele doua piete reala (la vedere) si la termen( futures) b) este intotdeauna posibil sa fie eecutat un contract prin livrare fizica c) vanzatorul'cumparatorul unui contract este obligat sa livreze'primeasca

produsul fizic, daca nu si-a anulat pozitia pana la ultima zi de tranzactionare labursa( rar utilizata, numai /-0L din tranzactii derulandu-se asa).1and variatia preturilor la termen nu este strict paralelacu cea a preturilor lavedere, operatiunile de acoperire aduc un profitsau operatorul va inregistra o

pierdere. 4n consecinta, protectia nu este intotdeuna perfecta dar operatorii care leinitiaza sunt acoperiti fata de riscurile de pretimportante la care sunt epusi. II) *volutia neidentica a preturilor pe cele doua piete se eplicataprin faptulca: a) piata futures este mult mai sensibila decat cea a produselor fizice

b) volumul tranzactiilor pe pietele futures il depaseste pe acela al tranzactiilor cuproduse fizice, ceea ce duce la modificari in cererea si oferta de produse fizice dar simodificari ale preturilor pe cele doua piete c) preturile pe cele doua piete tind sa se egalizeze pe masura ce se apropiescadenta contractelor.8) /ursele ($ietele futures) asigura optiuni in materie de fiare a preturilor (alt

avantaj al bursei)

- pietele futures permit operatorilor sa isi fieze preturile pe o perioada determinata,

alegand ziua, saptamana si luna cea mai favorabila de eecutare.oti operatorii utilizeaza, in consecinta, cotatiile futures, care sunt cele mai buneinformatii de care se poate dispune, pentru a cumpara cand cotatiile permit sa seanticipeze o crestere si pentru a vinde cand acestea permit sa se anticipeze o scadere.!rin intermediul cumpararilor si vanzarilor de contracte futures, toate informatiilesunt incorporate in pretul contractelor fapt care determina ca preturile , la aparitia denoi informatii sa fluctueze mai putin brutal.4) $ietele bursiere contribuie la cresterea intregii activitati de productie,

prelucrare si comercializare constituind si oportunitati de finantare. ( alt

avantaj al bursei)

a) prin utilizarea operatiunilor futures in scop de acoperire un fermier poate avea un

acces mai usor la credite, caci bancile sunt inclinate sa acorde imprumuturi candbeneficiile viitoare sunt protejate


34/35

b) !e de alta parte, bancile vor putea acorda facilitati pentru fermierii care si-auacoperit riscul fata de variatiile nefavorabile ale pretului.H) /ursa reprezinta si o posibilitate de investitie. ( alt avantaj al bursei)

6isponibilitatile banesti pot fi fructificate mai eficient prin operatiuni de bursa, alcaror efect de levier este considerabil mai mare decat nivelul dobanzii bancare.

5) $iata bursiera permite derularea activitatii eficiente de stocare a marfurilor(alt avantaj al bursei)

6aca se anticipeaza o crestere a preturilor, operatorul acumuleaza marfa in stoc iardaca se anticipeaza o scadere a preturilor, operatorul vinde marfa. Operatorul care isiconstituie marfa in stoc are in vedere nu preturile in unitati absolute, ci diferentadintre pretul la vedere si cel la termen (futures), cunoscuta si sub denumirea de baza(basis).

Functiile pietei futuresAsadar, pietelefutures indeplinesc doua functii prioritare:1) >ransferul riscului de pret si

%) Identificarea pretului activului respectiv.

A!>7;II * (participanii la bursa)

Interesele participantilor la pietelefutures+) 6edgerii @ apeleaza la contractele bursiere deoarece ei au ca scop acoperireariscului de pret la care sunt epusi pe piata fizica a produsului respectiv.Astfel, pietelefuturespermit transferul riscului de pretde la cei ce nu doresc sa si-lasume (edgeri), catre speculatori.

$ozitia short # pozitie de vanzare

%)$peculatori8 ei urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatiilor de pret, - adopta similar pozitii long sau sort, insa nu cu intentia de a-si

acoperi riscul (ei nu detin si nici nu doresc sa acizitioneze marfa respectiva, ciprofita de situatiile de pe piata) hort selling # vand ccea ce nu detin

- asigura liciditatea pietei) Arbitrajorii @ observa discrepante intre preturile activelor (aceluiasi activ), vorcumpara acolo unde este mai ieftin si vor vinde acolo unde este mai scump.

- au functie de ecilibrare a preturilor

$iata spot # piata cu livrare imediataIntrebare 1are dintre pietele foraspuns piata futures

6esi aceasta functie este realizata si de pietele forward, pietele futuresreprezentand un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret, datoritagradului inalt de accesibilitate in inceierea tranzactiilor, liciditatii sporite si, in final,datorita costului scazut al tranzactiilor.

7peratiunile speculative sunt indispensabile unei bune functionari apietelor, in ideea ca ele sunt contrapartea celor de hedging.Intreprinzatorul se protejeaza impotriva scaderii0cresterii pretului

vanzand0cumparandfutures.1apacitatea pietelorfuturesde a identifica pretul de ecilibru al activului de bazareprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. ranzactiile

futures au loc eclusiv in cadrul burselor contractelefuturesasupra aceleiasi marfi,dar cu termene de livrare diferite, se tranzactioneaza simultan. Aceasta are ca rezultatformarea de preturifuturesdiferite pentru aceeasi marfa, la momente diferite din


35/35

viitor. oate acestepreturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva,atat in prezent cat si in viitor. 4n continuare aceste preturi sunt diseminate in modcontinuu pe plan mondial.

Documents

Grile Burse internationale