349
TEMA 1 ELEMENTE DEFINITORII ALE BURSELOR

Curs burse internationale de marfuri

  • Upload
    ana

  • View
    86

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs burse internationale de marfuri

Citation preview

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 1/349

TEMA 1

ELEMENTE DEFINITORIIALE BURSELOR

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 2/349

ObiectiveStudierea elementelor definitorii ale pietei de capital

Studierea si identificarea particularitatilor diferitelor segmente ale pietei de capital

Utilizarea corecta a conceptelor de piata a actiunilor,

obligatiunilor, piata la vedere, piata la termen, piataprimara si secundara

Identificarea importantei piete de capital pe seama

intrebarilor de evaluare a cunostintelor

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 3/349

Content / Conţinut1.1. Conceptul şi trăsăturile pieţei de capital1.2. Cererea şi oferta de capital1.3. Structura pieţei de capital1.4. Piaţa primară şi piaţa secundarăConcepte cheieTeste de evaluareBibliografie

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 4/349

1.1. CONCEPTUL ŞI TRĂSĂTURILE

PIEŢEI DE CAPITALPiaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prinintermediul cărora capitalurile disponibile şi dispersate din economiesunt dirijate către entităţi publice şi private solicitatoare de fonduri.Existenţa pieţei de capital este determinată de cererea de capitalpentru necesităţi curente de trezorerie şi pentru investiţii şi totodată,este condiţionată de un proces real de economisire ca fundament alofertei de capital.Piaţa de capital leagă emitenţii valorilor mobiliare şi altor instrumente

financiare de investitorii individuali şi instituţionali prin intermediulsocietăţiilor de servicii de investiţii financiare.Piaţa de capital funcţionează aşadar ca un mecanism de legătura întrecei la nivelul cărora se manifestă un surplus de capital (investitorii) şicei care au nevoie de capital (emitenţii).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 5/349

1.1. CONCEPTUL ŞI TRĂSĂTURILEPIEŢEI DE CAPITAL

Conceptul de piaţă de capital are însă conotaţii mult maiprofunde, ce decurg din relaţiile de alocare a resurselor disponibile în scopul fructificării acestora şi al satisfacerii cererii

de capital dintr-o economie. În concepţia anglo-saxonă , piaţa de capital formează împreună cu piaţa monetară şi cu piaţa asigurărilor ceea ce senumeşte, cu un termen atotcuprinzător, piaţa financiară .Piaţa de capital este sinonimă cu piaţa instrumentelor

financiare care asigură investirea capitalurilor pe termen mediuşi lung. (Spre deosebire de aceasta, piaţa monetară realizeazăatragerea şi plasarea capitalurilor pe termen scurt prinintermediul pieţei interbancare, al pieţei scontului, al pieţeiefectelor de comerţ, al pieţei certificatelor de depozit, al pieţei

eurovalutelor.)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 6/349

1.1. CONCEPTUL ŞI TRĂSĂTURILEPIEŢEI DE CAPITAL

Practica din România pune în evidenţă opţiunea pentruconcepţia anglo-saxonă, potrivit căreia piaţa de capital

este o componentă a pieţei financiare. Piaţa de capital sereprezintă ca un mecanism de legătură între investitori şiemitenţi, a căror decizie de investire vizează douăobiective complementare:

rentabilitate, respectiv un grad înalt de fructificare a

capitalurilor;lichiditatea, adică recuperarea cât mai operativă a capitaluluiinvestit.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 7/349

1.2. CEREREA ŞI OFERTA DE CAPITALMişcarea fondurilor în economie se poate aşadar realiza în două modalităţi:

▪ prin concentrarea disponibilităţilor băneşti la bănci şiutilizarea de către acestea a resurselor astfel atrasepentru creditarea utilizatorilor de fonduri – finanţareindirectă;

▪ prin emisiune de instrumente financiare de cătreutilizatorii de fonduri pe piaţa financiară – finanţaredirectă.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 8/349

1.2. CEREREA ŞI OFERTA DE CAPITALCererea de capital aparţine unor operatoricum sunt: societăţi comerciale publice şiprivate, alte categorii de agenţi economici,instituţii financiar-bancare şi de asigurări,instituţii publice, guverne, organisme financiar-bancare de pe piaţa internaţională.Oferta de capital provine din economisire,adică din tot ceea ce rămâne în posesiadeţinătorilor de venituri după ce-şi satisfac

nevoile de consum.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 9/349

1.2. CEREREA ŞI OFERTA DE CAPITALInvestitorii se împart în două mari categorii:a) Investitorii individuali sunt persoane fizice sau

juridice care fac tranzacţii de dimensiuni modeste pe piaţatitlurilor financiare.

b) Investitorii instituţionali sunt societăţi sauinstituţii care fac tranzacţii de dimensiuni mari. Aceştia cuprind:

băncile, societăţile de asigurare, societăţile de investiţii,organismele de plasament colectiv, instituţiile care gestioneazăfondurile de pensii. O astfel de categorie de investitori exercită oinfluenţă semnificativă asupra volumului tranzacţiilor şi preţuluiinstrumentelor financiare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 10/349

1.3. STRUCTURA PIEŢEI DE CAPITAL

(1) prisma prod uceri i i com ercial izări i valorilor mobiliare, piaţa decapital cuprinde două segmente:

▪ piaţa primară – piaţa pe care noile emisiuni de instrumentefinanciare sunt negociate pentru prima oară;

▪ piaţa secundară – piaţa pe care sunt tranzacţionateinstrumente financiare aflate deja în circulaţie. Piaţa secundarăfurnizează lichiditate pentru investitorii care doresc să-şi schimbeportofoliile înainte de data scadenţei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 11/349

1.3. STRUCTURA PIEŢEI DE CAPITAL

(2) După ob iect ul t ran zacţiei , se deosebesc:▪ piaţa acţiunilor – piaţa pentru acţiuni comune şi preferenţiale emisede societăţi comerciale. Spre deosebire de obligaţiune, care promiteplăţi periodice ale cuponului şi rambursarea sumei împrumutate lascadenţa şi care are prioritate asupra veniturilor emitentului, o acţiunecomună nu promite nici o plată periodică, ci conferă doar un dreptrezidual asupra veniturilor emitentului;▪ piaţa obligaţiunilor – piaţa pentru instrumente de datorie;

▪ piaţa contractelor la termen – piaţa pe care valorile mobiliare setranzacţionează pentru livrarea şi plata viitoare;▪ piaţa opţiunilor (options) – piaţa în care se tranzacţionează valorimobiliare pentru livrare condiţionată. Instrumentul tranzacţionat estenumitcontract de opţiuni .

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 12/349

1.3. STRUCTURA PIEŢEI DE CAPITAL

(3) După m od ul d e form are a preţulu i instrumentelore financiare, piaţade capital se structureaza în:▪ piaţa de licitaţie – piaţa în care tranzacţionarea este condusă de oparte terţă, în funcţie de suprapunerea preţurilor la ordine primite de acumpăra sau de a vinde o anumită valoare mobiliară. Cumpărătorii şivânzătorii nu tranzacţionează unul cu celălalt şi, în general, nu cunoscidentitatea celeilalte părţi. Piaţa este impersonală şi organizată, avândreguli de tranzacţionare fixate;

▪ piaţa de negocieri – piaţa în care cumpărătorii şi vânzătoriinegociază între ei preţul şi volumul valorilor mobiliare, fie direct, fie prinintermediari. Negocierea furnizează timp pentru identificareacumpărătorilor şi vânzătorilor şi pentru revizuirea preţului sauvolumului. Piaţa de negocieri este o piaţă ,,la ghişeu’’ (over-the-counter OTC). Deoarece tranzacţiile se derulează în mai multe locuri,

este o piaţă prin telefon, telex sau computer.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 13/349

1.3. STRUCTURA PIEŢEI DE CAPITAL

(4) În funcţie de m om entu l fin alizării tranzacţii lor , se deosebesc:▪ piaţa la vedere – cea pe care valorile mobiliare sunt

tranzacţionate pentru livrare şi plata imediată. ,,Imediat’’ este definit derespectiva piaţă şi variază de la o zi la o săptămână, în funcţie dereglementările în vigoare. Această piaţă mai este denumită piaţă cuplata cash ;

▪ piaţa la termen, în cadrul căreia finalizarea tranzacţiei,referitoare la livrarea titlurilor către noul cumpărător şi efectuarea plăţii,

se realizează la o dată viitoare. Pe această piaţă tranzacţiile sederulează la termen ferm, când există certitudinea finalizării la oanumită scadenţă, şi la termen condiţionat, când finalizarea depindede evoluţia viitoare a cursului şi este lăsată la latitudineacumpărătorului, care suportă un cost pentru dreptul de a renunţa lacontract.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 14/349

1.4. PIAŢA PRIMARĂ SI

PIAŢA SECUNDARĂPiaţa primară reprezintă acel segment de piaţa pe care se emit şi se

vând sau se distribuie valori mobiliare către primii deţinători. Pe piaţaprimară se emit valori mobiliare ce conferă anumite drepturi

posesorilor lor, deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri.Participanţi pe piaţa primară , în cadrul căreia se vând şi se cumpără

valori mobiliare nou-emise, sunt:▪ solicitatorii de capital : statul si colectivităţiile locale,

întreprinderile publice şi cele private;

▪ ofertanţii de capital : persoane particulare, agenţi economici,bănci, case de economii, societăţi de asigurare;▪ intermediarii : societăţi de servicii de investiţii financiare, bănci

comerciale, societăţi de investiţii care, prin reţeaua proprie, asigurăvânzarea valorilor mobiliare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 15/349

1.4. PIAŢA PRIMARĂ SIPIAŢA SECUNDARĂPiaţa secundară asigură, prin intermediul bursei de valori mobiliare, atâtbuna funcţionare a pieţei primare, cât şi lichiditatea şi mobilitateaeconomiilor. Investitorii au posibilitatea de a negocia în orice momentacţiunile şi obligaţiunile deţinute în portofoliu sau pot cumpăra noi valorimobiliare.Avantajele pietei secundare :▪ oferă informaţiile referitoare la produsul ce urmează a fi tranzacţionat;▪ informaţiile despre produs şi despre emitent sunt difuzate în marea

masă a investitorilor;▪ oferă informaţii privind nivelul şi mişcarea preţului de piaţă.Obiectivele pieţei secundare sunt:

▪ pro tecţia inv estito rilor , realizată prin transparenţa,reglementarea şi supravegherea pieţei;

▪ l ichidarea pieţei i s tabi l i rea curs ului .

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 16/349

PP si PSBursa de valori este o instituţie care asigurăpublicului mecanisme şi proceduri adecvatepentru efectuarea continuă, ordonată,transparentă şi echitabilă a tranzacţiilor cuvalori mobiliare. Bursa de valori constutuiepiaţa oficială şi organizată pentru negociereavalorilor mobiliare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 17/349

PP si PSValorile mobiliare pot fi acţiuni, obligaţiuni,contracte futures şi opţiuni.Membru al bursei este persoana fizică sau

juridică deţinând privilegiul de a efectua direct,personal în contul său tranzacţii la bursă.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 18/349

PP si PSIntermediar pentru valori mobiliare estepersoana juridică autorizată să exerciteintermedierea de valori mobiliare, fie în contpropriu (dealer), fie în contul unor terţi (broker).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 19/349

PS – capitalizare bursierăCapitalizare bursieră (micro) este valoarea de piaţă aunei firme, dată de cursul bursei pentru acţiunile

emise şi aflate în posesia acţionarilor. Se calculează înmulţind numărul acţiunilor existente cu cursul curental acestora.Capitalizare bursieră (macro) este un indicator alpotenţialului unui burse. Se determină prin sumaprodusului dintre numărul de acţiuni de un anumit tipşi valoarea de piaţă a acţiunilor respective pentrutoate acţiunile tranzacţionate la bursă.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 20/349

TEMA 2

COTAREA VALORILORMOBILIARE

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 21/349

ObiectiveIdentificarea modalitatilor de cotare in bursa avalorilor mobiliareIdentificarea tipologiei ordinelor in bursa

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 22/349

Conţinut2.1. Înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei2.2. Ordinele de bursă2.3. Oferta publică iniţialăConcepte cheieTeste de evaluareBibliografie

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 23/349

2.1. Înscrierea valorilor mobiliare la cotabursei

Tranzacţiile bursiere se pot derula cu condiţia înscrieriivalorilor mobiliare la cota bursei. Admiterea în cotaţiaoficială nu reprezintă un drept, ci se realizează numai dacăvalorile mobiliare şi emitentul acestora răspund unor cerinţe stabilite prin reglementări.Introducerea valorilor mobiliare în cotaţia oficialăpresupune şi o publicitate prealabilă, referitoare la: sediul,

obiectul de activitate, durata, capitalul, ultimul bilanţ,pasivul obligatoriu, avantajele stipulate prin statut pentruinvestitori şi administratori.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 24/349

2.1. Înscrierea valorilor mobiliarela cota bursei

Înscrierea valorilor mobiliare la cota Bursei de Valori Bucureşti(BVB) se realizează la solicitarea emitentului, după examinareadosarului de admitere, în conformitate cu reglementările în vigoare

privind îndeplinirea unor cerinţe specifice fiecărui tip de valoaremobiliară.Cota BVB este structurată pe 3 sectoare :

A. sectorul valorilor mobiliare emise de către persoane juridice române;B. sectorul obligaţiunilor şi al altor valori mobiliare emise de către stat,

judeţe, oraşe, comune, de către alte autorităţi ale administraţiei publicecentrale şi locale şi de către alte autorităţi;C. sectorul internaţional, rezervat valorilor mobiliare emise de către

persoane juridice din străinătate.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 25/349

A. Inscrierea valorilor mobiliare emisede către persoane juridice române (1)

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române esteorganizat pe 2 categorii : categoria a II-a (de bază) şi categoria IPrincipalele cerinţe pentru înscrierea la categoria a II-a (de bază)

sunt următoarele:▪ libera transferabilitate a valorilor mobiliare;▪ înregistrarea la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare;▪ înregistrarea valorilor mobiliare în registrul bursei sau la o societatede registru independent, conectată la sistemul bursei;

▪ furnizarea de servicii adecvate către deţinătorii de valori mobiliare;▪ furnizarea de informaţii;▪ plata comisioanelor de înscriere la cota bursei;▪ păstrarea legăturii permanente cu bursa, prin intermed. emitentului▪ certificarea datelor furnizate de emitent de către un auditor financiar;

▪ aderarea la angajamentul de înscriere şi menţinere la cota bursei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 26/349

A. Inscrierea valorilor mobiliare emisede către persoane juridice române (2)

În cazul înscrierii în categoria I , emitentul va trebui să îndeplinească pelângă cerinţele categoriei de bază şi alte cerinţe cum sunt:

▪ emitentul trebuie să-şi fi desfăşurat activitatea în ultimii trei ani, cuexcepţia fuziunilor şi divizărilor;▪ emitentul trebuie să fi obţinut profit net în ultimii doi ani de activitate;▪ capitalul social trebuie să fie de cel puţin echivalentul în lei a 8milioane de euro la cursul BNR;

▪ bursa poate aprecia competenţa profesională şi integritatea morală apersonalului de conducere a emitentului;▪ emitentul trebuie să prezinte cash-flow-ul pentru ultimul ancalendaristic de activitate şi un plan de afaceri pentru următorii doi anicalendaristici;

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 27/349

A. Inscrierea valorilor mobiliare emisede către persoane juridice române (3)

▪ înscrierea la cota bursei a acţiunilor: cel puţin 15% din numărulacţiunilor emise şi aflate în circulaţie trebuie să fie deţinute de cel puţin1.800 de acţionari, excluzând persoanele implicate şi angajaţii

emitentului. Fiecare dintre aceşti 1.800 de acţionari trebuie să deţinăun număr de acţiuni a căror valoare totală minimă să fie de 10 de lei.Procentul de minim 15% menţionat mai sus trebuie să reprezinteminim 75.000 de acţiuni;▪ înscrierea la cota bursei a obligaţiunilor: cel puţin 30% din numărulobligaţiunilor emise şi aflate în circulaţie trebuie să fie deţinute de celpuţin 1000 de deţinători, excluzând persoanele implicate şi angajaţiiemitentului. Fiecare dintre aceşti 1000 de deţinători trebuie să deţinăun număr de obligaţiuni a căror valoare totală minimă să fie de 30 delei. Procentul de minim 30% menţionat mai sus trebuie să reprezinteminim 50.000 de obligaţiuni.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 28/349

B. Inscrierea la bursa a obligatiunilor si

altor titluri emise de catre stat si alteautoritati publiceObligaţiunile şi alte valori mobiliare emise de către stat,

judeţe, oraşe, comune, de către autorităţi ale administraţieipublice centrale şi locale şi de către alte autorităţi sunt dedrept admise la cotă de primirea de către Bursa de ValoriBucureşti a respectivului document de emisiune şi a plăţiicomisionului prevăzut în procedurile bursei.

Decizia privind înscrierea la cotă a acestor valori

mobiliare este luată de comisia de înscriere la cotă, înurma analizei cererii de înscriere la cota BVB a valorilor mobiliare şi a documentului de emisiune care o însoţeşte.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 29/349

C. Inscrierea la cota bursei in cadrulsectorului international

În cadrul sectorului internaţional se înscriu valorile mobiliare emise depersoane juridice străine.

Condiţiile necesare înscrierii la cotă a acestor valori mobiliaresunt aceleaşi ca şi pentru emitenţii autohtoni, cu menţiunea cărespectivele valori mobiliare trebuie să fie depozitate la o societatecomercială de depozitare colectivă a valorilor mobiliare, societatedesemnată de bursă.

Pentru a fi înscrise la cota BVB, valorile mobiliare străine vor trebui să fie înscrise pe o piaţă reglementată din ţară în care au fostemise.

Valorile mobiliare de acest fel acceptate la cotă vor fi afişatedistinct de cele autohtone.

Menţinerea la cota bursei a valorilor mobiliare începe o dată cuintrarea în vigoare a deciziei de înscriere a acestora.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 30/349

Cerinte alternative – capital minimPentru menţinerea valorilor mobiliare în cadrul sectoruluivalorilor mobiliare emise de persoane juridice române,emitentul trebuie să îndeplinească una din următoarelecerinţe alternative:

▪ pentru categoria I: capitalul social al emitentuluireprezintă cel puţin echivalentul în lei a 8 milioane de eurosau media capitalizării bursiere pe ultimele şase luni este

cel puţin 8 milioane de euro;▪ pentru categoria a II-a: capitalul social al emitentului

reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 2 milioane de eurosau media capitalizării bursiere pe ultimele şase luni estede cel puţin 2 milioane de euro.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 31/349

Alte cerinte alternativeEmitentul valorilor mobiliare înscrise la cota bursei în cadrul categorieia II-a a sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridiceromâne trebuie să îndeplinească una dintre următoarele cerinţe

alternative:▪ înregistrează profit pentru ultimul exerciţiu financiar;▪ înregistrează profit pentru cel puţin două exerciţii financiare din

ultimele trei exerciţii financiare.Bursa poate retrogada valorile mobiliare ale oricărui emitent de la

categoria I la categoria a II-a în cazul în care:▪ cerinţele referitoare la profitul net nu mai sunt îndeplinite;▪ procentul minim privind acţiunile emise în circulaţie este mai mic

de 10%, iar în privinţa obligaţiunilor este mai mic de20%;▪ numărul acţionarilor sau al deţinătorilor de obligaţiuni scade sub

anumite limite, cu efecte nefavorabile asupra gradului de lichiditate.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 32/349

2.2. Ordinele de bursăORDINE DE CUMPARARE SI VANZARE

Ordinul dat de client este de fapt o ofertă fermă (în cazulvânzării) sau o comandă (în cazul cumpărării), având caobiect tranzacţionarea unui anumit volum de valorimobiliare, în anumite condiţii. Astfel ordinul trebuie săcuprindă informaţii cu privire la:

▪ sensul operaţiunii (vânzare sau cumpărare);

▪ produsul bursier ce face obiectul ordinului;▪ cantitatea oferită sau comandată;▪ tipul tranzacţiei (la vedere sau la termen, cu

specificarea scadenţei în cazul tranzacţiilor la termen).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 33/349

2.2. Ordinele de bursăTIPOLOGIE

Ordinul la piaţă (,,market order’’) este un ordin de vânzare-cumpărare la cel mai bun preţ oferit de piaţă.

Ordinul limită (,,limit order’’) este cel în care clientul precizeazăpreţul maxim pe care înţelege să-l plătească în calitate decumpărător sau preţul minim pe care îl acceptă în calitate devânzător.Ordinul stop (stop loss order) are drept scop limitarea pierderii şiacţionează oarecum în sens contrar ordinului cu limită de preţ.Ordinele stop limită sunt acele ordine de tranzacţie stop care ladeclanşare devin ordine limită.

Ordine cu menţiuni speciale :totul sau nimic (,,all or none’’),imediat

sau anulează (,,immediate or cancel’’),dintr-o dată sau deloc (,,fill or kill’’)ordin de deschidere (,,at the opening’’)ordin la închidere (,,at the

end’’)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 34/349

2.2. Ordinele de bursăREGULI DE PRIORITATE –in executarea ordinelor la bursa:Prin prioritate de preţ se înţelege faptul că agenţii de bursă trebuie săexecute ordinele de cumpărare la preţuri mai mari, înaintea celor datela preţuri mai mici. Similar, ordinele de vânzare la preţuri mai mici vor fiexecutate înaintea celor la preţuri mai mari. În cazul ordinelor date laacelaşi preţ se procedează conform următoarelor reguli :prioritatea de timp sau precedenţă - înseamnă că primul ordin plasatva fi primul executat;

prioritatea de volum – arată că primul ordin executat va fi cel cuvolumul cel mai mare;executarea prorata - înseamnă că toate ordinele la acelaşi preţ vor fiexecutate în raport cu volumul lor. Această regulă se aplică atuncicând piaţa nu permite executarea integrală a ordinelor, alocându-sepentru fiecare o rată din volumul disponibil al pieţei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 35/349

2.3. Oferta publică iniţialăO firmă care are nevoie de capital din surseexterne poate vinde titluri financiare, fie printr-oofertă publică, fie printr-un plasament privat.O firmă devine publică când vinde pentru primadată acţiuni într-o ofertă generală cătreinvestitori.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 36/349

2.3. Oferta publică iniţială Avantajele companiei sunt:- poate atrage cantităţi mari de bani repede şiieftin prin emisiune de titluri financiare,- acţionarii îşi pot valorifica acţiunile cînddoresc şi se pot diversifica,

- imaginea firmei se îmbunătăţeşte

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 37/349

2.3. OPIOferta Publică Iniţială este prima vânzare de acţiunia unei companii. OPI este, de obicei, atât o ofertă

primară, cât şi o ofertă secundară.Oferta este considerată primară atunci când suntvândute noi acţiuni pentru a atrage fondurisuplimentare pentru companie.

Oferta este considerată secundară atunci cândfondatorii firmei şi acţionarii existenţi vând parţial sauintegral acţiunile existente pentru a obţine numerar.Firma nu obţine fonduri suplimentare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 38/349

2.3. OPIOferta Publică Iniţială presupune un proces elaborat,motiv pentru care emitentul este asistat de banca deinvestiţii. Implicarea băncii de investiţii este justificatăde următoarele motive:- caracterul fragmentat al pieţei: investitorii suntdispersaţi, iar banca de investiţii prin expertiza eiajunge repede şi eficient la deţinătorii de capital,

- asimetria informaţiei dintre emitent şi investitor:banca de investiţii prin analiza şi diseminareainformaţiilor relevante reduce aceste asimetri,- riscul emisiunii: este preluat de banca de investiţii înmomentul subscrierii.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 39/349

2.3. OPIBăncile de investiţii ajută emitentul îndeplinind maimulte funcţii:

- funcţia de consiliere: sfătuieşte emitentul ce şi cumsă emită, creează titlul financiar, elaboreazăprospectul de emisiune,- funcţia de marketing: promovează emisiunea marilor investitori din piaţă, permiţănd estimarea cererii şi

stabilirea preţului pe care incestitorii sunt dispuşi să ilplătească pentru aceste titluri,- funcţia de subsriere: banca de investiţii poate să îşiasume riscul emisiunii garantând un preţ emitentului.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 40/349

2.3. OPIProspectul preliminar trebuie să conţină:

Descrierea companiei,Descrierea titlurilor financiare ce urmează a fiemise,Utilizarea fondurilor ce urmează a fi

achiziţionate în urma emisiunii.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 41/349

2.3. OPIProspectul cuprinde:situaţiile financiare auditate ale companieipentru ultimii 3 ani,detalii privind gradul de îndatorare acompaniei,

rapoarte ale diferitelor categorii de experţi:contabili sau ingineri (viabilitatea proceselor şiechipamentelor).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 42/349

Concepte cheieCategoria a II-a, categoria I, sectorul

internaţional;

Ordine de bursă , ordinul la piaţă, ordinul limită,ordinul stop, ordinele stop limită;Ordine cu menţiuni speciale : totul sau nimic,

imediat sau anulează, dintr-o dată sau deloc,ordin la deschidere, ordin la închidere;

Reguli de prioritate.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 43/349

Evaluarea cunostintelor Care este procedura de admitere a valorilor mobiliare la cotabursei?Care sunt obligaţiile asumate de către emitent?Care sunt cele trei sectoare ale cotei BVB?Care sunt principalele cerinţe pentru înscrierea la categoria II?Care sunt cerinţele suplimentare pentru înscrierea în categoriaI?

Care sunt condiţiile necesare înscrierii la cota bursei în cadrulsectorului internaţional? În ce condiţii bursa poate retrograda valorile mobiliare aleoricărui emitent de la categoria I la categoria a II-a?Ce este ordinul de bursă?

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 44/349

BibliografieAnghelache G. - Piaţa de capital, Editura Economică,Bucureşti, 2004

Popescu V .- Bursa şi tranzacţii cu titluri financiare, EdituraSport-Turism, Bucureşti, 1997Stoica V., Văduva F .- Pieţele de capital şi valori mobiliare,Editura Fundaţia ’’România de mâine’’, Bucureşti, 1999

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 45/349

1

CHAPTER THREE

SECURITY MARKETS

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 46/349

2

TYPES OF SECURITY

MARKETS

• CALL MARKETS – have posted hours for trading only – “called” securities are for sale to those buyers

or sellers

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 47/349

3

TYPES OF SECURITYMARKETS

• CONTINUOUS MARKETS – trading may occur at any time during a regular

trading day – dealers (market makers)

• provide liquidity to brokers who cannot find asuitable buyer or seller

• usually are temporary positions

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 48/349

4

MAJOR U.S. SECURITYMARKETS

• THE NEW YORK STOCK EXCHANGE(NYSE) – established as a corporation, with a charter and

regulations for membership – approximately 1,366 members

– Board of Directors: 26 elected

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 49/349

5

MAJOR U.S. SECURITYMARKETS

• NYSE SEATS: – purchased from a current member – give privileges to members to execute trades – held by individuals as well as brokerage firms

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 50/349

6

MAJOR U.S. SECURITYMARKETS

• LISTED SECURITIES: Some criteria tolist – the degree of national interest – relative position and stability in the industry – prospects of maintaining its relative position

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 51/349

7

TRADING HALTS

• THE EXCHANGE MAY IMPOSETRADING HALTS AND CIRCUITBREAKERS – Trading Halts:

• are temporary suspensions of trading in a listedfirm’s shares

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 52/349

8

TRADING HALTS – Circuit Breakers: Rule 80A

• rule states that if the Dow Jones Industrial Average

(DJIA) moves 50 or more points from a previousclosing price, all index arbitrage orders will besubject to the “tick test.”

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 53/349

9

TRADING HALTS – Circuit breakers: Rule 80B

• if a 350 point change before 3 PM occurs, the NYSE

shuts down for one-half hour

• if a 550 point change (total) occurs after the reopen,NYSE shuts down for 1 hour.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 54/349

10

PLACING AN ORDER• 4 TYPES OF NYSE MEMBERSHIPS:

– commission brokers:

• earn commission for their brokerage firms – floor brokers :

• assist commission brokers during overload periods

– floor traders:

• trade only for themselves – specialists:

• keep unfilled limit orders/act as market makers

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 55/349

11

PLACING AN ORDER

• LARGE ORDERS: – Found in blocks of at least 10,000 shares – Usually placed by institutional investors – Handled mostly by upstairs dealer market

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 56/349

12

PLACING AN ORDER

• SMALLER ORDERS: – in the past these orders were often overlooked

in favor of larger orders

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 57/349

13

PLACING AN ORDER – to correct this oversight the SuperDOT system

was created

– stands for Super Designated OrderTurnaround :• handles smaller orders involving 30,999 or fewer

shares• orders sent directly to trading post specialist for

immediate exposure and execution• facilitates the trading technique known as program

trading

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 58/349

14

OTHER EXCHANGES

• THE AMERICAN STOCK EXCHANGE: – Lists stocks of smaller-sized companies

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 59/349

15

OTHER EXCHANGES

• REGIONAL EXCHANGES: – Boston – Cincinnati – Chicago – Pacific

– Philadelphia

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 60/349

16

OTHER EXCHANGES

• REGIONAL EXCHANGES: – Options

• Chicago Board Options Exchange – one of the largest

– Futures

• The Chicago Mercantile Exchange – offers interest rate, commodities, and index futures

contracts

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 61/349

17

OVER-THE-COUNTER

MARKET

• NASDAQ is an o-t-c market: – created by the National Association of

Securities Dealers (NASD) – the NASD created the NASD automated

quotation system (NASDA) to cleartransactions

• a nationwide communication network allows instantaccess to all major dealers

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 62/349

18

OVER-THE-COUNTER

MARKET• NASDAQ CLASSIFICATION OF

STOCKS: – National Market System (NMS)

• stocks with larger trading volumes• stocks that are eligible for margin and short

transactions

• Small Cap Issues

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 63/349

19

OVER-THE-COUNTER

MARKET• SMALL ORDER EXECUTION SYSTEM

– electronic order-routing system• limit: 100 shares

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 64/349

20

THIRD AND FOURTH

MARKETS• THIRD MARKET:

– A name for a market where• any trading of NYSE security is permitted• trading hours are not fixed• trading is not bound by NYSE trading halts or

circuit breakers

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 65/349

21

THIRD AND FOURTH

MARKETS• THE FOURTH MARKET:

– Direct trading in exchange-listed securities – Between investors without the benefit of a

broker – Trading facilitated by an automated system:

INSTINET• give quotations and executions information

immediately

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 66/349

22

OTHER METHODS OF

ORDERING• THE GROSSING SYSTEM• PREFERENCING• INTERNALIZATION

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 67/349

23

FOREIGN MARKETS

• LONDON STOCK EXCHANGE: – Significantly changed by the “Big Bang” of

1986:• ending fixed commissions• introduced SEAQ (Stock Exchange Automated

Quotations)

• attracted trading in non-UK stock

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 68/349

24

FOREIGN MARKETS

• TOKYO STOCK EXCHANGE: – Has introduced major reforms:

• introduced CORES (Computer-Assisted OrderRouting and Execution System)• introduced FORES (Floor Order Routing and

Execution System)• Saitori System of Trading

• follows IYATOSE Method at market open similar toa call marekt

– Zaraba used where orders are processed continuously

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 69/349

25

FOREIGN MARKETS

• TORONTO STOCK EXCHANGE: – Uses CATS (Computer-Assisted Trading

System) – Similar to IYATOSE trading in Tokyo

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 70/349

26

INFORMATION- AND LIQUIDITY-

MOTIVATED TRADERS

• THE DEALER’S DILEMMA: AdverseSelection – Assume there are two types of traders that a

dealer may confront during the trading day:• informed traders whose information and identity are

unknown to the dealer

• uninformed traders

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 71/349

27

INFORMATION- AND LIQUIDITY-

MOTIVATED TRADERS

• THE DILEMMA: How to quote the correctprice and make a profit? – Solution:

• set the bid-ask spread wide enough so that the gainsfrom the uninformed traders offset the mistakenprice quotes to the informed traders.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 72/349

28

REGULATION OF SECURITIES

MARKETS• THE FOUR PILLARS OF SECURITY

REGULATION: – The Securities Act of 1933 – The Securities Exchange Act of 1934 – The Investment Company Act of 1940

– The Investment Advisors Act of 1940

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 73/349

29

REGULATION OF SECURITIES

MARKETS – Provisions of the Securities Act of 1933

• known as the “truth in securities” law

• requires registration of new issues• disclosure of relevant information by issuer• prohibits misrepresentation and fraud

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 74/349

30

REGULATION OF SECURITIES

MARKETS – Provisions of the Securities Exchange Act of

1934

• requires national exchanges, brokers, and dealers tobe registered• made possible creation of Self Regulatory

Organizations (SROs) to oversee the industry• established the Securities Exchange Commission

(SEC)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 75/349

31

REGULATION OF SECURITIES

MARKETS – Provisions of the Investment Company Act of

1940

• extends disclosure and registration requirements toinvestment companies

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 76/349

32

REGULATION OF SECURITIES

MARKETS – Provisions of the Investment Advisors Act of

1940

• required registration of those providing advice

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 77/349

Analiza fundamentală

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 78/349

• Analiza fundamentală ia în calcul unvolum mare de informaţii în care suntincluse: principalii indicatori economico-

financiari pe companie şi prin comparaţiecu companii similare din aceeaşi ramură,atuurile companiei, punctele nevralnice,contextul internaţional, politicile

guvernamentale, contextul global alramurii economice, principalii concurenţi şiperformanţele financiare ale acestora.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 79/349

Comp• Analiza tehnică are ca obiect de studiu dinamica

preţului acţiunii, a volumelor tranzacţionate şi aindicatorilor de trend. Cele două tipuri de analiză secompletează una pe cealalta. Astfel investitorul în funcţiede profilul său psihologic, de aşteptările sale, de apetitulfaţă de risc, de nivelul de instruire va fi într-o măsură maimare fundamentalist sau chartist.

• Analiza fundamentală este studiată în special de ceiinteresati de investiţii pe termen mediu, care-şi retribuieinvestiţia de azi prin dividende. Cei care folosesc analizatehnică sunt interesaţi de impactul psihologic al zvonului,de aflarea unui pont, pentru ei conteaza diferenţa decotaţie, conducându-se după principiul cumpără ieftin şivinde scump.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 80/349

• Principiile fundamentale ale analizei tehnicesunt:

• a) acţiunea pieţei actualizează totul , în sensul

că preţul şi volumul zilnic de tranzacţionare înglobează toate informaţiile analizeifundamentale, inclusiv decizia de tranzacţionare,

• b) istoria se repetă , principiu conform căruiaexistă ciclicitate în evoluţia unei cotaţii, fie căeste cauzată de sezonalitate, fie de influenţe aleeconomiei în ansamblul ei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 81/349

• Analiza tehnică oferă informaţii semnificative bazate pe:indicatori şi oscilatori stocastici (RSI, MACD, OBV),teoria numerelor (numerele Fibonacci, Numerele Gann),valuri Elliot, grafice pentru indicarea evoluţiei preţurilor

sau al volumelor tranzacţionate, canale de trend,formaţiuni grafice.• Analiza fundamentală presupune calcului următorilor

indicatori: valoarea contabilă, P/BV, EPS, PER, PEG,ROA, ROE, rentabilitatea capitaluluipropriu,capitalizarea, randamentul dividendelor, gradulde îndatorare, lichiditatea curentă, lichiditatea rapidă.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 82/349

PPA• Profitul pe acţiune arată cât revine unei acţiuni

deţinute de acţionari din profitul obţinut de aceafirmă în decursul unei perioade contabile:

• PPA = Profit net/Nr acţiuni comune existente• Este un indicator util mai ales din punct devedere al acţionarului individual, interesat de

ceea ce îi revine personal şi poate mai puţin derezultatul la nivelul întregii companii.

• Luat separat, indicatorul poate să nu spunămare lucru, mai ales că nu se pot facecomparaţii între companii folosind acestindicator.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 83/349

PPA• Este importantă evoluţia acestuia pe parcursul

unei perioade de timp, pentru a arăta dacărezultatul pe care îl aduce compania acţionarilor se află pe o traiectorie ascendentă sau nu.

• PPA nu dezvăluie nimic despre acţionariipreferenţiali, deoarece proprietarii reziduali aifirmei sunt acţionarii comuni.

• Această rată nu permite efectuarea unor comparaţii între firme, datorită modurilor diferitede stabilire a profitului net şi respectiv anumărului diferit de acţiuni care sunt emise defiecare societate în parte.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 84/349

Val contabilă• În afara câştigurilor obţinute într-o anumită

perioadă este interesant de cunoscut şi valoareacapitalului propriu care revine pe o acţiune. Unindicator al acestei activităţi este valoareacontabilă a capitalului propriu pe acţiune,denumit pe scurt valoarea contabilă pe acţiune:

• Vct= Capitalului propriu/ Nr acţiuni comuneexistente

• Valoarea contabilă a capitalului propriu poate sădifere faţă de valoarea de piaţă a acestuia.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 85/349

Val de piaţă• Valoarea de piaţă a unei acţiuni Vpa,

reprezintă un indicator mult mai bun alfinalităţii investiţiilor efectuate de cătreacţionari la firma respectivă şi se poatecalcula prin raportarea valorii bursiere aacţiunilor la numărul de acţiuni comune:

• Vpa= valoarea bursieră a acţiunilor/nr acţiuni comune existente.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 86/349

PER• Mulţi investitori sunt interesaţi de modul în care piaţa evaluează

profiturile obţinute. Un indicator al modului în care sunt evaluateprofiturile este reprezentat de rata preţ al acţiunii- profit pe acţiune(PER) . Această rată denumită şi coeficientul de capitalizare bursierăcompară preţul acţiunilor comune cu profitul pe acţiune:

• PER= preţul de piaţă al acţiunii/profit pe acţiune• PER= capitalizarea bursieră/profitul net al exerciţiului• PER este cel mai des utilizat multiplu de evaluare a companiilor

cotate la bursă, deoarece dimensiunea acestuia dă, în ultimăinstanţă, valoarea firmei. Dacă PER este mare, acţiunea estesupraevaluată şi se recomandă vânzarea acesteia. Dacă PER estemic, acţiunea este subevaluiată şi se recomandă cumpărareaacesteia.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 87/349

Capitalizarea• Capitalizarea sau valoarea bursieră a acţiunilor

se determină prin înmulţirea valorii de piaţă aunei acţiuni (sau a cursului bursier de la închiderea exerciţiului contabil) cu numărul deacţiuni comune existente.

• Dacă valoarea de piaţă a acţiunilor reprezintăpreviziunea actuală a câştigurilor viitoare aacţionarilor comuni şi dacă câştigurile prezentesunt un indicator al câştigurilor viitoare, aceastărată exprimă de fapt valoarea actuală a unui leude profit.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 88/349

DPA• Valoarea prezentă a unei acţiuni comune este

dată de aprecierea făcută de investitori asupravalorii actuale a cash flow-urilor viitoare pe carele va genera fiecare acţiune.

• Deoarece CF viitoare ale acţionarilor suntdividendele pe care le vor primi aceştia, avemnevoie de un indicator al dividendelor generatede fiecare acţiune comună pentru a evalua CFviitoare pe acţiune.

• Dididendul pe acţiune se calculează:• DPA= valoarea totală a dividendelor/ nr acţiunicomune existente.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 89/349

Dividend payout ratio• O altă modalitate de a descrie dividendele plătite

în decursul unei perioade este dată deraportarea acestora la profiturile disponibile

acţionarilor (profitul net după impozitare). Această rată este cunoscută sub denumirea derata recompensării prin dididende (Rrd) sauDididend payout ratio şi se calculează pe baza

relaţiei:• Rrd= dividende totale plătite/ profitul netdisponibil acţionarilor comuni.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 90/349

Dividend Yield• Randamentul efectiv al acţiunilor deţinute de acţionari

(Ra) poate fi exprimat astfel:• Ra= dididend pe acţiune*100/valoarea de piaţă a acţiunii• Ra= dividende totale plătite*100/valoarea bursieră a

firmei• Ra= profit net pe acţiune*100/valoarea de piaţă a

acţiunii.• DY (Dividend Yield ) caracterizează eficienţa

plasamentului într-un titlu de valoare.• Acest indicator este important mai ales pentru investitorii

care urmăresc venituri constante şi relativ sigure, deci curisc scăzut. Interpretarea acestui indicator trebuiecorelată cu evoluţiile PPA şi PER.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 91/349

Dividend yield• Creşterea continuă a acestui indicator

concomitent cu creşterea profiturilor este unsemnal pozitiv. Din contră, majorarea ratei dedistribuire a dividendelor în condiţiile menţinerii

constante a profitului poate conduce în viitor ladiminuarea potenţialului investiţional al firmei.• Principalul neajuns al acestor rate este dat de

faptul că nu toţi acţionarii au devenit acţionari înacelaşi moment, astfel încât randamentul unei

acţiuni va fi mai ridicat pentru cei dintâi acţionarişi mai scăzut pentru ultimii veniţi, dacă valoareaacţiunilor firmei a crescut între timp.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 92/349

P/BV• Preţ/ Valoarea contabilă (P/BV) este raportul dintre

preţul de piaţă al acţiunilor şi valoarea contabilă aacestora. În bilanţ, valoarea contabilă este identificatăprin capitalurile proprii. În aceste condiţii dacă P/BV este

supraunitar, compania a creat valoare pentru acţionari,deoarece suma pe care ar fi dispuşi să o plăteascăinvestitorii din piaţă este mai mare decât suma pe carear primi-o oricum aceştia din lichidarea activelor, în timpce dacă P/BV este subunitar aceasta a distrus o partedin valoarea pe care au adus-o acţionarii. Formula decalcul este: Preţ/ valorea contabilă pe acţiune.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 93/349

SPS• Vânzările pe acţiune (SPS sales per

share) exprimă valoarea vânzărilor aferente unei acţiuni, indicatorul fiind util înspecial pentru firmele mici aflate în faza delansare sau pentru cele care înregistreazăpierderi.

• SPS = Cifra de afaceri/ nr. mediu acţiuniordinare în circulaţie în cursul exerciţiului.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 94/349

PEG• Raportul dintre PER şi o rată de

creştere a profitului pe acţiune (PEG)oferă informaţii privind corectitudineaevaluării de către piaţă a titlului respectiv.Dacă valoarea acestuia este 1 seapreciază că acţiunea este evaluată corect

deoarece PER este egal cu rata estimatăde creştere a EPS. Dacă PEG este maimic decât 1 atunci titlul este subevaluat.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 95/349

P/S• Rata preţ pe venituri din vânzări pe acţiune (P/S

Price to sales Ratio) exprimă preţul pe care investitoriisunt dispuţi să-l plătească pentru o unitate de vânzări peacţiune şi se calculează: cursul bursier al acţiunii/

venituri din vânzări pe acţiune.• Acest indicator este utilizat în special în cazul firmelor cuprofituri reduse sau cu pierderi , în faza de lansare şicreştere, respectiv pentru firme din domenii noi pentrucare nu se pot calcula indicatorii PER, EPS sau DIVY.Prezintă avantajul unei sensibilităţi mai reduse lapoliticile şi tehnicile contabile utilizate care uneori potdenatura profitul real, precum şi imposibilitateamanipulării rezultatelor de către manageri.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 96/349

marketability• Lichiditatea acţiunii (marketability)

reprezintă proporţia acţiunilor tranzacţionate în totalul acţiunilor emise şiaflate în circulaţie şi se calculează dupăformula: Nr acţ tranzacţionate într-operioadă/ nr total de acţiuni.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 97/349

ROA• Rentabilitatea economică (return on assets –

ROA ) reflectă performanţele utilizării activuluitotal al unei întreprinderi, respectiv a capitalului

investit pentru onţinerea acestor performanţe.Se calculează: profit net (profit brut)*100/activtotal.

• Exprimă eficienţa utilizării activelor societăţii în

activitate operaţională, respectiv gradul derentabilitate al întregului capital investit în firmă.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 98/349

ROE• Return on equity (ROE) exprimă capacitatea

capitalurilor proprii de a crea un surplus, dupăremunerarea capitalurilor împrumutate care va permiteremunerarea capitalurilor acţionarilor şi autofinanţarea

întreprinderii.• Se calculează: profit net *100/capitaluri proprii.• Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea unei

firme de a genera profit net ca urmare a folosiriicapitarilor proprii ale firmei.

• Un nivel ridicat al rentabilităţii capitalurilor proprii îi

permite firmei să găseacă noi capitaluri pe piaţafinanciară pentru a-şi finanţa creşterea. Dacă aceastărată este mică, firma va avea dificultăţi în atragerea decapitaluri.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 99/349

Grad de îndatorare• Gradul de îndatorare (rata levierului)

reflectă gradul în care capitalurile propriiasigură finanţarea activităţii întreprinderiisau gradul în care angajamentele firmei petermen scurt şi lung sunt garantate decapitalurile proprii ale acesteia.

• Se calculează: datorii totale*100/capitaluriproprii.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 100/349

Lichiditatea curentă• Lichiditatea curentă măsoară aptitudinea firmei de a face faţă

obligaţiilor pe termen scurt şi reflectă capacitatea de a transformarapid activele circulante în bani (disponibilităţi). O companie estelichidă când resursele degajate de operaţiunile curente aleexerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţăscadenţelor pe termen scurt. Lichiditatea curentă măsoară

capacitatea firmei de a plăti datoriile pe termen scurt utilizândactivele pe termen scurt din bilanţ.• Se calculează: active circulante*100/ datorii curente.• Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât compania are o

capacitate mai mare de a-şi plăti datoriile curente fără să apeleze laresurse pe termen lung sau la noi împrumuturi. O valoareasubunitară înseamnă că firma are nevoie să se împrumute sau săvândă o parte din activele imobilizate pentru a-şi plăti datoriile şi aevita falimentul.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 101/349

Lichiditatea rapidă• Lichiditatea rapidă măsoară capacitatea

companiei de a plăti datoriile pe termen scurtutilizând activele cu cel mai mare grad delichiditate din bilanţ.

• Formula de calcul este: (active circulante –stocuri)*100/datorii curente.• Formula este asemănătoare cu cea lichidităţii

curente, însă de data aceasta sunt exclusestocurile, acestea fiind considerate mai greu devalorificat şi cu o valoare incertă deoarece nureflectă preţul care ar putea fi obţinut dinvânzarea lor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 102/349

Reguli• Graham recomandă respectarea următoarelor reguli pentru

alegerea acţiunilor ordinare:• 1. Trebuie să existe o diversificare adecvată, însă nu prea mare.

Aceasta ar putea însemna minimum 10 acţiuni diferite şi maximum30.

• 2. Fiecare companie selectată trebuie să fie mare, proeminentă şi săfie finanţată cu moderaţie.

• 3. Fiecare companie trebuie să fi plătit dividende câţiva ani buni larând.

• 4. Investitorul trebuie să impună o anumită limită preţului pe care-lva plăti pentru un pachet de acţiuni în raport cu profitul mediu dinultimii şapte ani. Această limită ar trebui să reprezine de 25 orivaloarea acestui profit mediu şi nu mai mult de 20 de ori valoareacelor din ultimele 12 luni.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 103/349

Factori• Ce factori determină preţul pe care ar trebui să

fim dispuşi să-l plătiţi pentru o acţiune?• a. Perspectivele pe termen lung . În acest sens

investitorul trebuie să descarce rapoarteleanuale din ultimii 5 ani şi să răspundă laurmătoarele întrebări: Ce anume determinăcreşterea acestei companii şi de unde vinprofiturile acesteia?

• b. Calitatea şi conduita managerilor .Managerii unei companii trebuie să spună ce vor face şi apoi să facă ce au spus.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 104/349

factori• Pentru a verifica acest lucru trebuie studiate

rapoartele anuale din trecut pentru a vedea cepreviziuni au făcut managerii şi dacă le-au îndeplinit sau nu.

• c. Forţa financiară şi structura capitalului .Managerii pricepuţi fac în aşa fel încât afacerealor să genereze mai mult numerar decât săconsume. În acest sens, trebuie studiat fluxul de

numerar în raportul anual al companiei şi văzutdacă numerarul din exploatare a crescutconstant vreme de 10 ani.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 105/349

• Dacă profitul pe acţiune al proprietarului acrescut într-un ritm mediu de cel puţin 6-7% înultimii 10 ani, compania este un generator stabil

de numerar, iar perspectivele sale de creşteresunt bune. Datoriile pe termen lung trebuie săreprezinte mai puţin de jumătate din tot capitalul.

• Compania trebuie să dovedească faptul că

pentru investitori dacă ea nu plăteşte dividende.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 106/349

• Dacă firma a obţinut constant rezultatemai bune decât concurenţa indiferent dacăsituaţia de pe piaţă a fost bună sau reaeste limpede că managerii folosesc în modoptim numerarul. Dacă însă afacerea esteinstabilă sau acţiunile ei au un randamentmai mic decât cele ale rivalilor, înseamnăca managerii folosesc greşit numerarulrefuzând să plătească dividende.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 107/349

Factori contabili• Investitorii trebuie să fie atenţi la câţiva factori contabili

care pot modifica valoarea reală a profitului raportat.• Unul îl reprezintă situaţiile financiare proforma care

prezintă profitul unei companii ca şi cum nu s-ar aplica

principiile contabile general acceptate.• Altul îl constituie efectul diluant al emiterii a milioane deopţiuni de cumpărare a acţiunilor destinaterecompensării managerilor.

• Un al treilea factor îl reprezintă formarea unor ipoteze

nerealiste cu privire la randamentul fondurilor de pensiiale companiei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 108/349

Banii şi creierul dvs• Cercetători novatoare în neurologie demonstrează că

creierul nostru este făcut să perceapă tendinţe chiar şiacolo unde s-ar putea să nu existe. După ce uneveniment se produce de două-trei ori la rând, zone dincreierul omului anticipează în mod automat faptul căacesta se va produce din nou. Dacă se repetă esteeliberată o substanţă chimică numită dopamină , careinundă creierul cu o uşoară euforie. Astfel dacă o acţiunecreşte de câteva ori la rând, investitorul se aşteaptă înmod reflex ca ea să continue să urce, provocamdu-iinvestitorului o stare de euforie.

• Când însă acţiunile scad, pierderea suferită inflameazăamigdala – partea creierului care prelucrează starea deteamă şi nelinişte.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 109/349

Finanţe comportamentale• Practic, psihologii au arătat că suferinţa produsă

de o pierdere financiară este de două ori maiintensă decât plăcerea produsă de un câştigechivalent. Este atât de dureros să pierzi bani, încât mulţi oameni îngroziţi de perspectiva unor alte pierderi, vând totul la un preţ apropiat denivelul mimim sau refuză să mai cumpere.

• Preţul curent al fiecărei acţiuni notabile reflectă

factorii esenţiali care determină rezultatelefinanciare ale acesteia, precum şi opiniagenerală cu privire la perspectivele ei de viitor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 110/349

Finanţe comportamentale• Prin urmare, părerea unui analist conform căreia

o acţiune merită să fie cumpărată mai mult decâtcelelalte are la bază în mare măsură predilecţiile

şi aşteptările sale personale sau accentul pus înel de munca sa de evaluare. Dacă toţi analiştii ar fi de părere că o anumită acţiune a dat rezultatemai bune decât toate celelalte, preţul aceleiacţiuni ar creşte atât de mult, încât ar anulatoate beneficiile aduse anterior.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 111/349

Finanţe comportamentale• Activitatea tuturor investitorilor este

supusă unei crude ironii: investim înprezent dar pentru viitor. Din păcateviitorul este nesigur aproape în totalitate:inflaţia şi ratele dobânzilor sunt incerte,recesiunile economice vin şi trec, iar soarta companiilor se dovedeşte adeseacontrară aşteptărilor majorităţiiinvestitorilor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 112/349

Tranzacţiile futures

Studierea particularitatilor contractelor latermen

Studierea mecanismului contractelor futuresStudierea functiilor pietelor futuresUtilizarea si identificarea pozitiilor cumparatorului si vanzatoruluiIdentificarea si aprecirea rezultatelor potentialepe seama tranzactionarii contractelor la termen

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 113/349

Conţinut

4.1. Contractele la termen4.2. Mecanismul tranzacţiilor futures4.3. Funcţiile pieţelor futures4.4. Pieţele futures comercialeConcepte cheie

Teste de evaluareBibliografie

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 114/349

4.1. Contractele la termen

Piaţa la termen a fost creată pentru cei careau nevoie de şi folosesc mărfuri. Preţurile

mărfurilor sunt imprevizibile şi depind de:condiţiile meteorologice, infestarea recoltelor,evenimentele politice, greve ale muncitorilor.Majoritatea activităţilor comerciale ce producsau utilizează mărfuri interacţionează pe piaţăşi folosesc pieţele de tip futures ca un mijlocde protecţie împotriva volatilităţii preţurilor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 115/349

4.1. Contractele la termen

Un contract futures este o înţelegere contractualăfermă între un vânzător şi un cumpărător pentru unbun anume, la o anumită dată fixată în viitor. Preţulstabilit în contract va varia în funcţie de locultranzacţiei, dar este fixat în momentul în care sefinalizează tranzacţia. Contractul conţine deasemenea specificaţii standard, astfel încât ambelepărţi să cunoască condiţiile tranzacţiei.Contractul de tip futures este o tranzacţie încheiată înprezent pentru a avea loc în viitor. Când se foloseşteca acoperire împotriva unei poziţii concrete, reprezintăde fapt o poliţă de asigurare ce determină preţurile sărămână constante.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 116/349

4.1. Contractele la termen

Poziţie long : dacă se cumpără contracte futures,cumpărătorul deţine o poziţie long. Speculatoruliniţiază poziţii long atunci când se aşteaptă la o

creştere viitoare a preţului futures. Hedgerul iniţiazăpoziţii long atunci când este expus creşterii preţuluiactivului respectiv.Poziţie short: cineva care vinde contracte futures pecare nu le deţinea anterior este short sau are poziţiideschise short. Speculatorul iniţiază poziţii shortatunci când anticipează scăderea preţului futures.Hedgerul iniţiază poziţii short atunci când este expusscăderii preţului activului respectiv.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 117/349

4.1. CONTRACTELE LA TERMEN

Tranzacţiile cu lichidare la termen au apărut, pentru prima dată, pepieţele de mărfuri. Prin perfecţionarea acestora şi extinderea lor laoperaţiunile cu valute şi active financiare s-au consacrat douăcategorii de contracte la termen :

contractul f o rward este un acord între două părţi, vânzătorul şicumpărătorul, de a livra sau plăti la o anumită dată viitoare o marfă,valută sau un activ financiar la un preţ stabilit în momentul contractării.Prin urmare, vânzătorul poate înregistra diferenţe favorabile saunefavorabile în funcţie de mărimea preţului la lichidare (mai mare sau

mai mic).contractul fu tures reprezintă acordul de voinţă dintre un vânzător şiun cumpărător prin care vânzătorul, numit “short ”, se angajează sălivreze cumpărătorului, numit “long ”, o anumită marfă, cu calitatea şicantitatea specificate, la o dată fixată în viitor şi la un preţ stabilit ladata semnării contractului.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 118/349

Forward vs Futures

PARTICULARITATI SI DIFERENTE (1)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 119/349

Forward vs Futures

PARTICULARITATI SI DIFERENTE (2)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 120/349

Forward vs Futures

PARTICULARITATI SI DIFERENTE (3)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 121/349

4.2. MECANISMUL DE TRANZACTIONARE

AL CONTRACTELOR FUTURESCumpărătorii şi vânzătorii iniţiază tranzacţiile futures prin

contactarea firmelor de brokeraj.Cumpărătorii sau vânzătorii dau ordine firmelor de brokeraj cu

care lucrează iar acestea vor transmite ordinul brokerului debursă care urmează să-l execute în sala bursei, în “groapă”(pit).Casa de clearing (de compensaţie) asigură marcarea zilnică lapiaţa a poziţiilor futures , precum şi compensaţia globală atranzacţiilor care se efectuează la bursă. Ansamblul

operaţiunilor de compensaţie poartă numele de regularizare.Prin acest proces are loc actualizarea sau, după caz, lichidareacontractelor. În acest sens, membrii clearing depun la casa decompensaţie garanţii, numite marje de regularizare, pentruasigurarea executării contractelor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 122/349

4.2. MECANISMUL DE TRANZACTIONARE

AL CONTRACTELOR FUTURESContul în marjă (commodity accounts) reprezintă o depunere făcută

de către vânzători sau cumpărători la firmele broker cu care lucrează.Firmele broker solicită din partea clienţilor lor garanţii pentru

îndeplinirea obligaţiilor asumate, care diferă de la o bursă la alta îngeneral marja iniţială este de 10 % din valoarea contractului. Dacădisponibilul din cont scade clientul este obligat să-şi suplimentezecontul prin noi depuneri, astfel încât tot timpul să existe omarjă demenţinere de 2/3-3/4 din marja iniţială. Dacă aceasta nu poate săsuplimenteze contul, brokerul poate să anuleze una sau mai multepoziţii până când disponibilul din cont atinge limitele marjei demenţinere.

Astfel, este posibil, ca prin contractele f u tu r e s , să secumpere sau vândă mărfuri cu valori ridicate, prin vărsarea uneicote reduse sub formă de bani lichizi, decontarea urmând a seface la lichidarea contractului.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 123/349

4.2. MECANISMUL DE TRANZACTIONARE

AL CONTRACTELOR FUTURESMarcarea la piaţă (marking to market ) reprezintăadaptarea zilnică a contractelor futures în raport cuevoluţia preţurilor pe piaţă. Dacă valoarea contractului

scade cumpărătorul va deduce din contul său în marjă osumă obţinută din multiplicarea numărului de contracte pecare le deţine cu diferenţa nefavorabilă dintre preţul curentşi cel al zilei anterioare. Dacă valoarea contractului creşte,cumpărătorul primeşte în contul său în marjă o sumă cashechivalentă cu diferenţa favorabilă dintre preţul deregularizare al zilei curente şi cel al zilei precedente,

înmulţită cu numărul de contracte.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 124/349

4.2. MTF Simboluri

Contractele futures se pot realiza pe mai multe unităţide tranzacţionare şi de aceea practica bursieră aimpus simplificarea denumirii prin simboluri. Astfel s-

au adoptat următoarele simboluri:contractul futures pe dolarul american, simbolROL/USDcontractul futures pe moneda europeană, simbolROL/EUROcontractul futures pe indice bursier, simbol BET(ROL). În mod similar se pot adopta simboluri şi pentrucelelalte unităţi de tranzacţionare (mărfuri).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 125/349

4.2. MTF simboluri

Unitatea de tranzacţionare reprezintă activulde la baza contractului, astfel:ROL/USD = 1000 USDROL/EURO = 1000 EUROBET(ROL) = 1 leu înmulţit cu indicele BET înpuncte.

Valoarea contractului futures se obţine înmulţind preţul futures la care s-a încheiattranzacţia respectivă cu unitatea detranzacţionare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 126/349

4.2. MTF

Pasul contractului futures îl reprezintă fluctuaţiaminimă cu care se poate modifica cotaţia şi se referăla o mişcare în sus sau în jos a preţului activuluisuport. Acesta este de 1 leu pentru contractele futuresROL/USD, ROL/EURO şi de 0,1 puncte pentrucontractul pe indicele bursier BET.Limita de oscilaţie zilnică a preţului este determinată

de către bursă şi reprezintă oscilaţia faţă de ziuaprecedentă ce se poate admite.

4 2 M i l iil

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 127/349

4.2. Mecanismul tranzacţiilor

futures În prezent, pieţele futures sunt cele mai active şi celemai eficiente pieţe. Ele nu s-au putut dezvolta pentrutotalitatea mărfurilor tranzacţionate pe pieţe spot şi

forward. Pentru dezvoltarea unui contract futures estenecesară îndeplinirea următoarelor condiţii :oferta şi cerea pentru activul de bază trebuie să fierelativ mari, iar preţul nu trebuie să fie determinat defactori subiectivi precum interese de monopol,pentru ca standardizarea clauzelor contractului să fieposibilă, diferitele unităţi fizice ale activului de bazătrebuie să fie interşanjabile şi omogene,preţul activului trebuie să fluctueze.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 128/349

4.2. MTF spreadul

Operaţiunile de spread.Ordinul spread reprezintă ordinul de a cumpăra uncontract futures şi de a vinde simultan un alt contract

futures pe aceeaşi marfă sau pe o marfă similară, la oanumită diferenţă de preţ. Aceste tipuri de ordinespread au dat naştere şi unor anumite tipuri detranzacţionări speciale numite tranzacţii spread.Tranzacţia spread se face prin cumpărarea şivânzarea simultană a două contracte futures înrudite.Se iniţiază o astfel de tranzacţie în speranţa cădiferenţa de preţ dintre cele două contracte se vaschimba în beneficiul operatorului înainte decompensarea tranzacţiei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 129/349

4.3. FUNCTIILE PIETELOR FUTURES

Pieţele futures îndeplinesc două funcţii prioritare- transferul riscului de preţ,- identificarea preţului activului respectiv.

Transferul riscului de preţ se realizează de la cei ce nu doresc să şi-lasume (hedgerii) la cei ce urmăresc obţinerea de profituri dinfluctuaţiile de preţ (speculatorii). Participanţii la pieţele futures pot fiastfel grupaţi în două categorii speculatorii şi hedgerii.Pieţele futures au capacitatea de a identifica preţul de echilibru alactivului de bază. Toate preţurile înregistrate reflectă nivelul cererii şi

al ofertei pentru marfa respectivă atât în prezent cât şi în viitor.Cunoaşterea preţurilor futures are importanţă în primul rând în luareadeciziilor firmelor cu privire la mărimea stocurilor dar şi în cele legatede producţie şi consum preţuri futures ridicate vor determina creştereastocurilor şi a producţiei, iar dacă acestea sunt scăzute vor determinao scădere a lor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 130/349

4.4. Pieţele futures comerciale

Activele de bază ale contractelor futurestranzacţionate în cadrul burselor se potconstitui fie în mărfuri fizice- formând astfelpieţele futures comerciale, fie în titluri financiar-valutare, individualizând pieţele futuresfinanciare.Mărfurile fizice, ce se constituie în active debază ale contractelor futures, se pot grupa întrei categorii: mărfuri agricole, mărfurienergetice şi metale.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 131/349

4.4. PF comerciale

Cerealele au reprezentat primele active în evoluţiacontractelor futures. În prezent, pe lîngă cereale şiseminţe oleaginoase, în grupa mărfurilor agricole

sunt incluse incluse carnea (animalele vii sau subformă congelată) şi produsele tropicale (zahăr, cafea,cacao, bumbac şi cauciuc).Trebuie subliniat că deoarece contractele futures sunt

contracte bursiere, clauzele acestora diferă de la obursă la alta, chiar dacă activul de bază este acelaşi.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 132/349

4.4. PF comerciale

Ţiţeiul şi produsele sale derivate reprezintăactivele de bază ale celor mai tranzacţionatecontracte futures energetice .Cele mai cunoscute burse sunt: New YorkMercantile Exchange (NYMEX), InternationalPetroleum Exchange (IPE) şi SingaporeInternational Monetray Exchange (SIMEX).Contractele futures energetice sunttranzacţionate pentru fiecare lunăcalendaristică pentru cel puţin 15 luni viitoare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 133/349

4.4. PF comerciale

Metalele se constituie active de bază întranzacţiile futures se împart în două categorii:metale preţioase şi metale industriale. Îngeneral, metalele preţioase se constituie într-un mijloc eficient de păstrare a puterii decumpărare în condiţiile unei rate înalte ainflaţiei. Metale preţioase sunt aurul, argintul,platina şi paladiul.Burse specifice sunt NYMEX şi CommodityExchange (COMEX).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 134/349

Exemple de burse de mărfuri

Bursa de Metale din Londra (LME)Bursa Internaţională de Contracte Futures şi

Options din Londra (LIFFE)Bursa de Zahăr, Cafea şi Cacao din New York(NYCSCE)Bursa de Mărfuri din Chicago (CBOT)Bursa de Mărfuri din New York (COMEX)Bursa de Mărfuri din Tokio.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 135/349

Concepte cheie

Pieţe futuresContract forward, Contract futures,

Cont în marjăMarjă iniţială, marjă de menţinere, marcare lapiaţă, marjă curentă,Casă de clearing,Funcţiile pieţelor futures

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 136/349

Evaluarea cunostintelor

Ce este contractul forward?Ce este contractul futures?Care sunt deosebirile dintre contractul forward şi contractul

futures?Care este circuitul ordinelor ce iniţiază orice tranzacţie futures?Ce este regularizarea?Ce sunt marjele de regularizare?Ce este contul în marjă?Care sunt funcţiile pieţelor futures?De ce este importantă cunoaşterea preţurilor futures?

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 137/349

Bibliografie

Basno C., Dardac N. – Burse de valori, dimensiuni şirezonanţe social-economice; Editura Economică,Bucureşti, 1997;

Ionescu G. – Burse de mărfuri şi valori, Editura Didacticăşi Pedagogică, R.A., 2004;Suciu T .- Burse de mărfuri şi valori, ReprografiaUniversităţii ’’Transilvania’’, Braşov, 2002

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 138/349

TEMA 5

SPECULAŢIA

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 139/349

Obiective

Identificarea particularitatilor speculatorului fatade investor

Identificarea tipologiei speculatorilor Observarea si analizarea strategiilor speculative

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 140/349

Conţinut

5.1. Speculatia5.2. Tipologia speculatorilor

5.3. Strategii de bază ale speculaţieiConcepte cheieTeste de evaluare

Bibliografie

5 1 SPECULATIE & SPECULATORI

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 141/349

5.1. SPECULATIE & SPECULATORI

SPECULATOR- persoană care cumpără şi vinde contracte în scopul

obţinerii unui profit

- operator de pe piaţă care nu are intenţia de a-şi acoperiun risc definit de preţ, ci, dimpotrivă, el acceptă riscul de preţ însperanţa obţinerii unui profit prin anticiparea corectă a mişcăriipreţului.

Speculatorul furnizează lichiditate pieţei.

Obiectivul unui speculator este o corectă previzionare a evoluţieipreţului mărfii pe care speculează, aducându-şi un aportsemnificativ la una din principalele funcţii ale pieţelor futures,aceea de “descoperire a preţului viitor”.

5 2 TIPOLOGIA SPECULATORILOR

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 142/349

5.2. TIPOLOGIA SPECULATORILOR

A. Din punct de vedere al statului lor , se pot identificamembrii ai burselor de mărfuri, care sunt proprietari ai unor “locuri în bursă”, ce le conferă dreptul de a tranzacţionaorice tip de contract din respectiva bursă( engl. “full seat”)asociaţii licenţiaţi să tranzacţioneze doar anumitecontracte, de regulă, închiriază dreptul de a tranzacţionade la membrii plini ai burselor

traderii independenţi (engl. “proprietary traders”)speculatorii din marele public.

5 2 TIPOLOGIA SPECULATORILOR

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 143/349

5.2. TIPOLOGIA SPECULATORILOR

B. Din punct de vedere al mecanismului de tranzacţionare speculatoriise împart înscalperi ( în traducere liberă “bişniţari”) - speculator care acţioneazăpe cel mai scurt orizont de timp. El încearcă să previzioneze mişcareapreţurilor pe o perioadă scurtă de timp (de la secunde până la câtevaminute), intrând şi ieşind pe / de pe piaţă de foarte multe ori în timpulunei zile.traderi de o zi (engl. “day trader”) - tranzacţionează un volum mairedus de contracte, având poziţii deschise pe durata câtorva ore, pe

seama unor strategii bazate pe ştiri proaspete şi a evolutiilor pe termenscurt.traderi de poziţie (engl. “position trader”) - îşi menţin poziţiiiledeschise pe perioade ce variază de la zile, săptămâni până la luni. Eise concentrează pe trendurile pe termen lung ale pieţei, fiind mai puţininteresaţi de fluctuaţiile mici de preţ.

A CELE 10 REGULI DE AUR ALE

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 144/349

A. CELE 10 REGULI DE AUR ALE

SPECULATIEI1. “Cumpara ieftin si vinde scump” & “Vinde scump si

rascumpara ieftin”2. “Stabileste parametri concreti de risc”3. “Determina marimea corecta a contului de tranzactionare”4. “Alege contractul potrivit”5. “Diversifica”6. “Stabileste un plan de tranzactionare”7. “Mentine disciplina pietei”8. “Nu exagera cu intrarile si iesirile de pe piata”9. “Incepe cu simulari inainte de operarea efectiva in bursa”10.“Alege un broker profesionist”

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 145/349

10 reguli

“Cumpără ieftin şi vinde scump” sau “Vinde scump şicumpără ieftin”, deşi sunt evidente, deoarece estesingurul mod de a face bani, este bine să ţi le repeţitot timpul. Orice strategie, oricât de complicată ar fi,se reduce la aceste axiome.“Stabileşte-ţi parametrii concreţi de risc” se traduceprin suma pe care un speculator este dispus să opiardă, ca nivel absolut sau relativ. Odată stabiliţiaceşti parametrii, emoţia şi subiectivismul luării uneidecizii în cazul unei evoluţii nefavorabile a preţuluisunt reduse la minim. A te gândi doar la ceea ce vreisă se întâmple poate să agraveze situaţia în care teafli pe când nişte parametrii concreţi sunt dificil deignorat.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 146/349

10 reguli

“Determină mărimea corectă a contului detranzacţionare” sugerează că înainte de a intra pepiaţă, un speculator trebuie să se întrebe dacă îşipoate permite o pierdere serioasă. Bineînţeles, pepieţele futures nu se “joacă” pensia sau salariulminim pe economie.“Alege contactul potrivit” este o regulă care setraduce prin atenţia cu care un speculator îşi alegecontractul pe care îl va tranzacţiona. El trebuie să ia în considerare mărimea contractului, garanţiilecerute de bursă, dar mai ales volatilitatea preţului lamarfa de bază (care se traduce prin redimensionărimai rapide şi mai ample ale contului de garanţii).

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 147/349

10 reguli

“Diversifică” este o regulă esenţială managementuluiriscului. În loc de a tranzacţiona un singur contract şi în acest fel să rişte toţi banii pe o singură piaţă,uneori este prudent de a adopta poziţii mai mici pemai multe pieţe care nu au o legătură puternică întreele (metale – cereale, rata dobânzii – mărfuri, valute – mărfuri, ). Totodată, a tranzacţiona prea multe

contracte poate genera şi dificultăţi în urmărirea şiprelucrarea tuturor informaţiilor ce pot afectapreţurile la contractele tranzacţionate.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 148/349

10 reguli

“Stabileşti un plan de tranzacţionare” care să cuprindăaspecte precumCare este scopul meu în fiecare tranzacţie ?Urmăresc anumite nivele ale preţului la care intru pepiaţă şi altele la care ies de pe piaţă.Mă concentrez pe evoluţia unui anumit indicator (rata inflaţiei, dobânda la obligaţiunile de stat )?Să urmăresc un trend pe o anumită perioadă ?Ce analiză folosesc (tehnică sau fundamentală) ?Ce tipuri de ordine folosesc ?

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 149/349

10 reguli

“Ţine-te bine” aminteşte că disciplina este cheiatranzacţionării cu succes pe pieţele futures. Unspeculator nu trebuie să asculte orice zvon sau

remarcă ce ar putea să-i submineze încrederea înplanul său. Dacă el a depus o muncă serioasă deanaliză a pieţei şi evoluţie a preţului, el nu trebuie săschimbe un întreg plan de tranzacţionare ca urmarea unor comentarii izolate făcute de alţi speculatori

sau specialişti prin ziare. Totuşi, el trebuie sărecunoască o schimbare de esenţă a condiţiilor depiaţă, care necesită o revizuire a planului detranzacţionare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 150/349

10 reguli

“Nu exagera cu intrările şi ieşirile de pe piaţă”. Cumfiecare tranzacţie implică plata unui comision ( încazul în care speculatorul nu este un membru albursei), a exagera cu numărul tranzacţiilor “sterile”(ce implică aceeaşi sumă) poate determina ocompromitere chiar şi unei evoluţii favorabile apreţului din cauza costurilor de tranzacţionare.

“Începe prin simulări de tranzacţii”(engl. “paper trading”) prin care speculatorul poate să seobişnuiască cu psihologia pieţei.“Alegeţi un bun broker”.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 151/349

C. Operaţiunile speculative

OPERAŢIUNILE SPECULATIVE sunt realizate în scopul obţineriiunui profit din diferenţa de preţ între momentul incheieriicontractului şi momentul lichidării poziţiei luate în bursă. În acestsens sunt posibile două situaţiispeculaţia la scădere ;

speculaţia la creştere.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 152/349

SPECULATIA LA SCADERE

Speculatorul la scădere mizează pe o scădere a pieţei şi deci pe o reducere a valoriicontractelor futures . El va da ordin de vânzare futures luând deci o poziţie short pentruca în cazul în care până la scadenţă piaţa scade să-şi acopere poziţia printr-ocumpărare cu aceeaşi scadenţă, aşteptând diferenţa dintre cele 2 preţuri.

Presupunem că un speculator vinde în martie un contract futures pe grâu iulie la 400 cenţi /bushel. În aprilie, grâul iulie cotează însă la 380 cenţi / bushel ca atare speculatorulcare deţine o poziţie short poate să-şi acopere poziţia deschisă în martie, cumpărând uncontract iulie la 380 cenţi / bushel. Cum cele 2 contracte se compensează reciproc(sensuri diferite şi aceeaşi scadenţă) el obţine un câştig brut de 20 cenţi / bushel, adicăvinde la 400 ceea ce cumpără la 380.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 153/349

SPECULATIA LA CRESTERE

Presupunem că un speculator cumpără în martie un contract futures pe grâuiulie la 400 cenţi / bushel. Dacă piaţacreşte la 420 cenţi / bushel el câştigă 20cenţi / bushel, deoarece a cumpărat în

martie pentru iulie la 400 cenţi şi vinde în aprilie pentru iulie la 420 cenţi /bushel.

Observaţii :

Speculaţia futures este un joc de sumănulă la scăderea pieţei ceea ce câştigăcel cu poziţie short (vânzătorul futures)pierde cel cu poziţie long (cumpărătorulfutures) şi invers.Speculatorul trebuie să aleagămomentul cel mai potrivit pentru închiderea poziţiei lui în bursă, respectivacel moment în care diferenţa favorabilăde curs este cea mai mare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 154/349

Expresii şi concepte cheie

Speculatia, speculator Risc

Scalperi, traderi independenti, traderi de o zi,traderi de pozitieSpeculatie la crestere si scadere

l l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 155/349

Evaluarea cunostintelor

Care este rolul speculatorului pentru economie?Care este mobilul speculatorului?Care sunt principalele tipologii de speculatori din punct de

vedere al statutului lor?Care sunt principalele tipologii de speculatori din punct devedere al mecanismului de tranzacţionare?Care sunt cele 10 reguli de aur ale speculaţiei? Pe care oconsideraţi cea mai importantă?

Ce este speculaţia la scădere?Ce este speculaţia la creştere?

Bibli fi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 156/349

Bibliografie

Ciobanu Ghe - Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă;Editura Economică, Bucureşti, 1997StoicaV., Văduva F .- Pieţe de capital şi valori mobiliare,

Editura fundaţiei ‘’Romănia de mâine,’’ Bucureşti, 1999Suciu T. - Burse de mărfuri şi valori, ReprografiaUniversităţii ’’Transilvania’’, Braşov, 2002

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 157/349

CURS 6

Operaţiuni de acoperirehedging

Obiective

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 158/349

Obiective• Importanţa operaţiunilor de hedging• Comparaţia între hedgingul de vânzare şi

cel de cumpărare

Conţinut

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 159/349

Co ţ ut• 6.1. Hedgingul de vânzare• 6.2. Hedgingul de cumpărare• 6.3. Basis• 6.4. Hedge fund

Definiţie

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 160/349

ţ• Operaţiunile de acoperire constau în

luarea la bursă a unei poziţii futuresaproximativ egale dar opuse în raport cu opoziţie cash pe marfa fizică, existentă sauanticipată în momentul încheieriicontractului bursier.

• În acest fel riscul evoluţiei nefavorabile a

preţului pentru hedger este transferat cătreun terţ în principiu speculatorul.

6.1. Hedgingul de vânzare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 161/349

g g• Este realizat de către un operator care la un

moment dat deţine în stoc, cumpără saupreconizează să producă o cantitate de marfăfizică şi în acelaşi timp sau ulterior vinde un

număr echivalent de contracte futures.• Obiectivul lui este de a-şi proteja valoarea mărfiidin stoc sau a producţiei viitoare împotriva uneiscăderi a preţului pe piaţă.

• Dacă preţul pe piaţă se reduce acesta câştigădin contractul futures deoarece are deschisă opoziţie de vânzare şi piaţa a scăzut.

6.1. Hedgingul de vânzare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 162/349

g g• Pierderea de la marfa cash se compensează

astfel parţial sau total cu câştigul înregistrat înbursă.

• Aplicaţie: presupunem că un agricultor estimează în mai că recolta sa de grâu din iulieva fi de 10000 busheli.

• Potrivit calculelor sale, pentru a-şi acopericosturile şi a obţine un profit rezonabil el ar

trebui să vândă după recoltare la un preţ de 380cenţi/ bushel (costul) + 20 cenţi/bushel (profitul)= 400 cenţi/ bushel.

6.1. Hedgingul de vânzare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 163/349

g g• PIAŢA DE MARFĂ FIZICĂ• mai: agricultorul estimează că recolta sa

va fi de 10000 de busheli. Recolta sa

valorează 400 cenţi/bushel.• IULIE: preţul cash a ajuns la 380 cenţi/bushel. Agricultorul vinde recolta pe bazăde contract spot rămânând cu o pierdere

de (400 – 380) cenţi/bu * 10000bu = 2000$

6.1. Hedgingul de vânzare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 164/349

g g• PIAŢA FUTURES:• MAI: Agricultorul vinde 2 contracte de grâu

iulie la 400 cenţi/ bu (2*5000bu=10000bu• IULIE: cumpără la 380cenţi/bu câştigând(400-380) cenţi/bu*2 contracte*5000bu=

2000 $.

6.1. Hedgingul de vânzare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 165/349

g g• În perioada mai-iulie piaţa grâului

scăzând, agricultorul îşi compenseazăpierderea de la marfa fizică din câştigul

obţinut pe piaţa futures.• Rezultatul final al operaţiunii este fixareapreţului de vânzare a grâului dupărecoltare încă din momentul efectuăriihedgingului.

6.2. Hedgingul de cumpărare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 166/349

g g p• Presupune cumpărarea la un moment dat

de contracte futures în scopul acopeririiriscului de creştere a preţului la o marfă

fizică pe care operatorul intenţionează săo achiziţioneze la o dată ulterioară.

6.2. Hedgingul de cumpărare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 167/349

g g p• PIAŢA CASH (de marfă fizică)• 1IUNIE: Fermierul vinde la 400cenţi/bu pentru

a lucra cu profit în activitatea sa de bază.

• 1 SEPTEMBRIE: preţul cash ajunge la 430cenţi/bu. Fermierul cumpără grâu la acest pre

înregistrând o pierdere de (430-400) cenţi/bu.

6.2. Hedgingul de cumpărare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 168/349

g g p• PIAŢA FUTURES• 1IUNIE: cumpără un contract grâu

septembrie la 400 cenţi/bu.• 1SEPTEMBRIE: vinde la 430 cenţi/bu

câştigând 30 cenţi/bu.

6.2. Hedgingul de cumpărare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 169/349

g g p• În exemplul de mai sus, compensarea dintre

cele 2 pieţe se realizează integral, deoarece s-apresupus că preţurile cash şi futures evolueazăidentic, ceea ce înseamnă că operatorul nupierde nimic faţă de profitul său comercialnormal. Acesta este cazul ideal al hedg ingu lu i p u r . În realitate, prin hedging se pot înregistratotuşi profituri sau pierderi limitate datorităevoluţiei diferenţiate, deşi asemănătoare apreţurilor cash şi futures.

6.3.Basis

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 170/349

• În acest sens, este importantă noţiunea debază a preţurilor (basis), deoarece înfuncţie de aceasta se iau deciziile de

efectuare a acestor tranzacţii. În general,un operator care are atât poziţii long cât şipoziţii short urmăreşte, de fapt, nu preţulfiecărei poziţii, ci diferenţa de preţ laaceste poziţii.

6.3. Basis

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 171/349

• În general, hedgerii sunt interesaţi cel mai multde diferenţa dintre preţul futures curent şipreţul spot curent . Această diferenţă estedenumită basis şi reprezintă principalul punct deinteres pentru hedger.

• b=f-S unde b=basis,• f=preţul futures curent

• S=preţul spot curent

6.3.Basis

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 172/349

• Dacă preţul spot creşte mai mult decâtpreţul futures, aceasta va duce lascăderea basisului, invers basisul creşte.Tendinţa normală a basisului este săscadă, datorită reducerii cheltuielilor destocare. Pe măsură ce se apropie luna delivrare, basisul devine mai mic, astfel încât

în momentul şi locul livrării preţul spot şicel futures sunt în mod normal identice.Deci la scadenţă basisul este nul.

6.3.Basis

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 173/349

• Câştigul operatorului care pe piaţa futures are opoziţie de cumpărare şi o poziţie de vânzare lamarfă, apare atunci când baza se măreşte şipierderea când baza se micşorează.Prin

urmare, un hedger transformă riscul de preţ într-un risc privind basisul.• Conform studiilor efectuate, preţurile la marfa

fizică oscilează mai mult decât oscilează basisul.

De aceea o poziţie protejată prin hedge este maipuţin riscantă decât o poziţie neacoperită.

6.4. Fondurile de acoperire

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 174/349

• Termenul hedge funds nu este unul legal. Înrealitate, este vorba de un termen industrial careregrupează fonduri private de investiţii ceaplică uneori strategii de investiţii diferite,mergând de la investiţii în anticipări ale pieţeisau monedelor şi până la întreprinderi aflate

în dificultate . Cum hedge în engleză înseamnăacoperire, n-ar trebui ca investitorii să fieinduşi în eroare şi să aibă impresia că suntacoperiţi.

6.4. Hedge fund

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 175/349

• Un hedge fund este o asociaţie particulară deinvestitori care foloseşte un evantai larg deinstrumente financiare pe diferite pieţe.Gestionarii de fonduri investesc o parte din

propriile lor resurse şi sunt plătiţi princomisioane, în funcţie de performanţelerealizate. Aceste fonduri cer adeseori investiţiiminime foarte ridicate, iar accesul la fonduri estelimitat. Fondurile se adresează investitorilor individuali sau instituţiilor care dispun deimportante resurse financiare.

6.4. Hedge fund

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 176/349

• Managerul unui asemenea fond areposibilitatea de a folosi instrumentefinanciare cum ar fi opţiunile şi

împrumuturile. Managerul foloseşte tehnicistatistice complexe sau strategii short.Managerul încasează un comision înfuncţie de randamentul fondului pe care îladministrează şi nu în funcţie de miliardelepe care le gestionează

6.4. HF

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 177/349

• Comisionul managerului se numeşte highwatermark . Acesta este un elementpozitiv pentru investitor, căci el ştie că

managerul este motivat să aibă întotdeauna randamente pozitive. Există şisituaţia în care un manager care a avutrandamente negative preferă să închidăfondul său şi să deschidă alt fond deacoperire.

6.4. HF

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 178/349

• Durata minimă de investiţie într-un fondvariază între 1 şi 12 luni. Termenul deieşire (cu preaviz) variază între 3 şi 12

luni. În general, managerul face cunoscuterandamentele lunare. Investiţia minimăvariază între 100000 şi 500000 USD, chiar dacă în ultimul timp investitorul poatecumpăra părţi din fondurile cotate în bursă

6.4.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 179/349

• Fondurile de acoperire sunt deseoriconsiderate ca nişte cutii negre , deoarece,pe de o parte, managerii îşi ţin secrete

strategiile, iar pe de altă parte, ei folosescstrategii active şi utilizează produsederivate sau pârghii cu puternice efectesecundare.

6.4. HF

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 180/349

• Strategiile de investiţii folosite în domeniul hedge fundsunt următoarele:

• convertible arbitrage• merger arbitrage

• macro• distressed securities• long• long-short• fixed income• short• commodity trading advisor.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 181/349

Money and Capital Markets

Chapter 8

Introduction

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 182/349

Introduction

Market for U.S. government securities is thecenter of the money and capital marketsU.S. Treasury has to sell many hundred billiondollars worth of securities each year to payoff maturing issues and finance currentgovernment operationsProvides reference point for money market(debt less than one year) and capital markets(long-term debt/equities)

The Government Bond Market

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 183/349

The Government Bond Market

When U.S. government runs a deficit,the Treasury Department borrows

money by selling government bondsSell to anyone willing to lend money toU.S. governmentTreasury issues a wide variety of maturities and types of governmentsecurities

The Government Bond Market

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 184/349

The Government Bond Market

U.S. securities are basically two typesMarketable [63%]--bought/sold in

financial marketsNonmarketable [37%]--sell back toTreasury

U S Treasury Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 185/349

U. S. Treasury Securities

Treasury Bills (T-bills)most liquidissued each week on a discount basis

maturities of 13, 26, 52 weeksTreasury Notes (T-notes)

original maturities of 2, 3, 5, 7, 10 yearscoupon issues – semiannual payments

Treasury Bondsmaturities of 10 to 30 years.Similar to Notes.

Strips

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 186/349

Strips

Dealers market the coupons and thebody of the security separately as zero-

coupon securities.Stripped Treasury SecuritiesTIGRs - 1982 Merrill LynchCATS - 1982 Salomon BrothersSTRIPS - 1985

Inflation-Indexed TreasuryBonds

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 187/349

Bonds

1996, Treasury announced that it wouldperiodically issue inflation-indexed

bonds that would provide returns tiedto the inflation rate.Coupon is lowPrincipal increases by the amount of theinflation rate every six months.

Owners of MarketableGovernment Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 188/349

Government Securities

Federal ReservePurchases Open Market Operations —mostly T-bills

Provides Fed with most of its incomePrivate Sector

Commercial banksIndividualsInsurance companies/Pension FundsMoney market mutual funds

Owners continued

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 189/349

Owners - continued

ForeignersNow own about 37% of U.S. national debt

Without foreign purchases, U.S. interestrates would be much higherForeigners are attracted to U.S. securities:

Political stability

Financial freedom—Dollar is easily tradedRelative high interest rates

U S Treasuries

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 190/349

U. S. Treasuries

Sold through auctions (first-price,sealed-bid auction)

Registered and issued in book entryformDefault-free

Highly liquidInterest income exempt from statetaxation

Treasury Bills

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 191/349

Treasury Bills

Sold on a bank discount basis. Yield on a discount basis —Calculated as face valueminus purchase price divided by the face value

Bond equivalent yield or coupon equivalentyield.More accurate measure since it uses purchase price ratherthan face value

Bid and Offer Quotes on Treasury Bills3 month Maturity Bid Ask YieldJan 18 ‘96 93 5.27 5.25 5.41

Bank Discount Basis

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 192/349

Bank Discount Basis

The quoted yield on a bank discountbasis is not a meaningful measure for 2

reasons:based on face value rather than actual dollaramount invested.annualized according to a 360-day rather than a365-day year - making it difficult to compare T-bills with treasury notes and bonds which payinterest on a 365 day basis.

Computing Yields on Treasury Bills

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 193/349

Computing Yields on Treasury Bills

BANK DISCOUNT BASIS:

where y D = discount yield, F = Face value ($100), P =Price, T = the number of days to maturity, and 360 is

the number of days in the year.

T F

PF y D

360

Computing Yields on Treasury Bills

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 194/349

Computing Yields on Treasury Bills

Coupon equivalent yield:

where y BEY = coupon equivalent yield, F = Face value($100), P = Price, T = the number of days tomaturity, and 365 is the number of days in the year.

T PPF y BEY

365

Computing Yields on Treasury Bills

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 195/349

Computing Yields on Treasury Bills

Examples based on the March 30, 1998 T-bill Auction:P (26 week T-bill) = 97.434 y D = 5.075 percent T = 182 daysYIELD ON A BANK DISCOUNT BASIS:

COUPON EQUIVALENT:

050756.0182360

100434.97100

D y

05282.0182365

434.97434.97100

BEY y

How the Market Works

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 196/349

How the Market Works

Most trading takes place in over-thecounter markets

Trading in government securitiesaverages more than 20 times trading onthe New York Stock ExchangeIncreasingly traded around the clock indifferent parts of the world

How the Market Works

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 197/349

How the Market WorksDealers get much of their inventory of bondsby bidding at competitive auctions

Three- and six-month T-Bills are auctioned weekly

Notes are auctioned on a regular scheduled basisThe Treasury issues new securities to

Raise new fundsReplace funds of maturing securities

T-Bill Auction

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 198/349

T Bill Auction

The treasury allocates bills to competitivebidders from the low-yield bid to the high-yield bid until the amount of the auctionminus the non competitive bids is distributed.Noncompetitive bidders pay the weightedaverage price of the competitive bidsaccepted.Stop yield - highest yield accepted by theTreasury.

Auctions

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 199/349

Auctions

At closing time of auction Treasurydoes following:

Ranks bids from highest price downSelects bids in this order until amountsold equals amount scheduled to be soldTherefore, successful bidders purchase

bills at different prices and will earndifferent yields

Auctions

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 200/349

AuctionsMultiple-price, sealed-bid auction

Bidders pay what they bid.Provides incentives for bidders to acquire more informationthan is socially desirable.Bidders want to balance the gain from a lower winning bidagainst the risk of not winning.English Auction

Uniform-price, sealed-bid auction

Price paid by a winning bidder does not depend on thatbidder’s bid.Dutch Auction.

Salomon Brothers Scandal

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 201/349

Salomon Brothers Scandal1990 Treasury bond auction

Bought 65% of an auction – exceeding the 35% maximum

Other dealers that had made commitments that they

were unable to fill had to obtain bonds from SB.SB could charge high prices since they controlledmost of the bonds.

August 1991, the Treasury Department barred SBfrom bidding on Treasury securities for clients.May 1992, SB paid fines of $190 million to the SECand Justice Department.

Changes in Procedure

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 202/349

Changes in Procedure

Electronic BiddingNoncompetitive bids are accepted electronically over Fedline,1992.

Fedline - a general communications system that links 9,000depository institutions with the Federal Reserve Banks.

Dutch AuctionsSeptember 1992, experimented with a Dutch Auction ontwo- and five-year bonds. All successful bidders pay theprice of the lowest accepted bid. (Second-price, sealed-bidauction).

Discontinued because of unpopularity with dealers .

Security Dealers’ Profits

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 203/349

y

•Bid-Ask Spread•Capital Gains or Losses

•Coupon Payments

Bid-Ask Spread

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 204/349

Bid Ask Spread

• The ask price is what the dealer will sellthe security

• The bid price is what the dealer iswilling to buy the security for.• The spread represents profit.

Coupon payments

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 205/349

Coupon payments

• The interest that the dealer earns onsecurities held in its inventory.

• The difference between the coupon return(rate) and the cost of borrowing (rate) iscalled the “carry” for the security.

• Dealers borrow funds from banks andthrough the market for repurchase

agreements by borrowing on securities ininventory.

Market for Repurchase Agreementsa.k.a., the REPO Market

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 206/349

•A repurchase agreement is the sale of a security withthe commitment by the seller to repurchase the securityat an agreed upon future date, the maturity of the repo.

A repo is then a way of borrowing funds using asecurity as collateral.•A reverse-repo is the purchase of a security with anagreement to resell the security to the original seller. A reverse-repo is a way of investing funds with the

security as collateral.•The market is used by dealers for funding and the Fedto carry out Open Market transactions for monetarypolicy.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 207/349

Repurchase Agreements

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 208/349

p g

Enhance the liquidity of the governmentsecurities market.

Although collateral is provided, still havecredit risk.Must monitor value of collateral.Physical delivery of securities to a

custodian is the safest way to takecollateral.

Bank-Related Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 209/349

CDsLarge CDs $100,000

NegotiableEurodollars

Dollar-denominated time depositsLIBOR – London Interbank Offered Rate

Overnight rate for Eurodollar lendingTends to follow U.S. rates

Corporate Debt Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 210/349

p

Corporate bonds are not risk free.Some have security, some aresubordinated to other debtor claims,and some have conversion and callfeatures.Commercial Paper

Corporate Bonds

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 211/349

pCorporations borrow across all maturityranges—mainly at the long endHigh-quality corporate bonds usually yield

more than government bonds and are saferthan corporate stocksBonds have prior claim before stocks—payment of interest is first priority

Being long term, these bonds are subject tointerest-rate risk—interest rises, prices fall

Corporate Bond Features

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 212/349

p

Callable bondsIssuer has right to pay off the bond beforematurity date

Bond option will be exercised if it is in the interestof the borrowerThese carry higher interest rate

Convertible bonds —holders have right to

convert to common stock at predeterminedprice

Corporate Bond Ratings

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 213/349

p g

Corporate bonds differ in quality —danger of default by borrower

U.S. government is safest Various bond rating agenciesStandard and PoorsMoodys

Investment grade —highest qualitybonds

Corporate Junk Bonds

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 214/349

p

Junk bonds Very risky, but pay high interest to compensate forrisk

Tend to perform well when the economy is strong,but extremely risky when economy does poorlyMichael Milken [convicted of securities fraud] andDrexel, Burnham Lambert [bankrupt in 1990] aretwo examples of problems in the junk bondmarket

Purchasers of Corporate Bonds

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 215/349

p

Life insurance and pension/retirement fundshold most corporate bonds

Schedule cash flow based on life expectancies

Hold to maturity—little need for quick liquidationForeigners also hold large amount of corporate bondsGenerally traded in over-the-counter market—usually by telephone

Commercial Paper

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 216/349

p

Unsecured short-term IOU issued by acorporation.

Maximum maturity of 270 days.May be interest bearing or discounted.Can be issued directly or throughdealers.May be rated. Unrated paper is issuedat substantially higher yields.

Commercial Paper

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 217/349

p

Two categories of issuers:Finance companies associated with wellknown manufacturing companiesNonfinancial companies--generally tofinance inventory

Usually purchased directly from issuerby large institutional investors

Commercial Paper

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 218/349

Because of possibility of default, yieldsare typically higher than Treasury Bills,but tend to move closely togetherNot much of a secondary market—investors generally redeem with issuer

GE Capital Corporation

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 219/349

Largest and most active direct issuer inthe US.

Commercial paper outstanding in excess of $70 billion.www.gecapital.com

Municipal Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 220/349

Issued by state and local governmentsLowest yield because interest earnings

are exempt from federal taxBy law Congress does have the powerto tax, but has decided not to tax thissource of revenue

Municipal Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 221/349

General Obligation BondsRevenue Bonds

General Obligation bonds are safer and generallypay less interest than Revenue bonds.

Short-termtax-anticipation notes (TANs)bond-anticipation notes (BANs)

Not much of a secondary market

Municipal Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 222/349

“Serial” maturity formPortion of the issue matures each year until entireissue is retired

Each portion carries its own interest rate and isseparate from the rest of the issueIn essence a 10 year serial bond is really 10separate issues, each maturing at different times

Sold through underwriting syndicates who sellto ultimate investors at slightly higher prices

Mortgage Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 223/349

Most complicated of all debtinstrumentsBorrowing by individuals using realestate as collateralMost mortgages are insured by sometype of government agency minimizingpotential default of borrowers

Governmental National Mortgage AssociationFederal Home Loan Mortgage Corporation

Mortgage Securities

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 224/349

Mortgages can be repaid prior to maturitydate

Prepayment or refinancing due to lower rates

Investors are not sure of maturityInvestments undesirable to institutional investorsInnovations in mortgage terms

Shorter maturity period Adjustable rate—minimizes interest rate risk of lenderBalloon payments—low front end with large lumpsum payment at end

Collateralized MortgageObligations (CMOs)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 225/349

Developed to reduce uncertainty and broadenthe appeal of mortgages

Number of mortgages are placed in a trust

Interest and principal repayments are divided bytrustee into four (or more) segments according toa predetermined formulaInvestors select which segment from which toreceive their payments

Makes the cash flow more predictableHigh yields = High risk

The Stock Market

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 226/349

Structure of the Stock Market About 84 million individual shareholders in U.S.During past decade institutional investors

(pension funds, mutual funds, and insurance)have begun to dominate the marketStock Market —refers principally to secondarymarket for common stock

Primary issues are handled through investmentbanks

Stock (Equity) Exchanges

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 227/349

Stock exchanges:Organized marketplaces for corporateequities and bonds.

Over-the-counter (OTC) stocks:Equity shares offered by companies that donot meet listing requirements for major

stock exchanges, or choose not to be listedthere, and instead are traded indecentralized markets.

Stock (Equity) Exchanges

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 228/349

New York Stock Exchange (NYSE)The oldest (1792) and largest exchange where roughly half of the stock trading in the United States is done.Shares of more than 3,000 companies are traded there. Thenumber of NYSE membership positions, called “seats,” isfixed.

National Association of Securities Dealers AutomatedQuotation (Nasdaq):

The electronic network over which most over-the-counterstocks are traded.

Structure of the NYSE

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 229/349

Posts —location where individual stocks are tradedTraders —receive orders from brokerage housesSpecialists —individuals who maintain orderly

trading for securities in their chargeMay just match publicly tendered buy and sell ordersFloor traders stand at posts and compete for orders notmatched by specialists

If neither of these occur, specialists will buy or sell for their

own account to prevent excessive price swings

Order Flow

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 230/349

On floor-based markets , specialists function primarilyto match buy orders with sell orders throughout thetrading day. This model works best in a balanced-volume situation, one is which buy and sell orders arerelatively equal.On particularly heavy trading days, keeping up withthe flow of transactions can be a challenge for thesingle specialist, who may request that the market

temporarily halt trading in a stock if order imbalancesoccur.

Structure of the OTC Market

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 231/349

Network of dealers and brokers whodeal via telephone and computerterminalsNational Association of SecuritiesDealers Automated QuotationSystem [NASDAQ] —Shows bid and

asked prices of OTC traded securities

NASDAQ

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 232/349

Structure of multiple market participants.Multiple market participants trade acompany’s stock through a sophisticated

computer and telecommunications network.These participants are divided into twogroups:

Market MakersElectronic communications networks (ECNs) -trading systems which bring additional customer orders into Nasdaq.

Market Makers

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 233/349

Market Makers are independent dealers that competefor investor orders by displaying their buy and sellinterest - plus customer limit orders - in Nasdaq-listedstocks.Market Makers increase the visibility of sharesthrough their combined sponsorship. By standingcommitted to buy and sell shares of a company’sstock, Market Makers help meet investor demand

and create an environment of immediate andcontinuous trading of a stock.

Order Flow on the NASDAQ

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 234/349

Each Market Maker competes for order flow bydisplaying bid (buy) and ask (sell) quotations onscreen. When an order is received, the Market Maker will immediately purchase for or sell from his or her own trading account, or seek the other side of thetrade until it is executed, often in a matter of seconds.Because Nasdaq distributes trading in a stock amongmultiple market participants, fluctuations in volume

can quickly be absorbed - even on particularly heavytrading days.No halts for order imbalances may occur on Nasdaq.

Secondary Market Trading

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 235/349

Electronic Communications Networksprovide trading in NASDAQ securities

The Island allows the public to view the “order book” in real time.

What determines whetherstock prices rise or fall?

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 236/349

Discountof Rate AnnualDividend AnnualExpectedicePr

Stocks ( equities ) represent ownershipcompanyInvestor receives future cash flows in formof dividendsIn its simplest form the price of a stock withconstant dividends forever is:

Stock prices continued

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 237/349

Therefore, the price will rise if:Expected future dividends increases

Annual rate of discount decreases

The discount rate is higher than thegovernment bond rate to compensate for therisk of stocksHowever, the discount rate will followmovements in the government bondrate

Stock prices continued

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 238/349

Therefore, price of stocks move in samedirection of earnings and inversely withinterest rates

To predict movements of stock prices mustpredict:

Expected future earningsExpected future interest rates

This requires knowledge of futuremovements of the entire economy

Money and Stock Prices

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 239/349

Some economists believe that fluctuations inthe money supply will provide key tomovements in stock prices

Increase in money supply will increase stock price:Individuals hold larger cash that they needSpend some on stock which increases demandand increases price (assume supply fixed in short-run)

Opposite for a decrease in money supply

Money and Stock Prices

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 240/349

Therefore, rapidly expanding money supplygenerally leads to higher stock prices;inadequate growth of money leads to a fall

Difficult to determine if stock and moneygrowth are related to each other or reactingto a third causal forceHowever, other economic forces may causestock prices and growth of money supply tomove in opposite directions

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 241/349

CURS 8

Indicii bursieri –definiţie şiclasificare

Indici bursieri pe diferite pieţe

Conţinut

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 242/349

• 8.1.Definiţia indicilor • 8.2. Clasificarea indicilor • 9.1.Indici bursieri pe piaţa americană

• 9.2.Indici bursieri pe piaţa britanică• 9.3.Indici bursieri pe piaţa japoneză• 9.4.Indici bursieri pe piaţa franceză

• 9.5.Indici bursieri pe piaţa germană

8.1. Definiţia indicilor

d b l l l l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 243/349

• Indicii bursieri exprimă evoluţia cursului valorilor mobiliare pentru o anumită piaţă. Indicelebursier este cel mai sintetic indice al uneieconomii şi presupune raportul între cerere şi

ofertă la un moment dat pe piaţa respectivă. Dinacest punct de vedere, indicele caracterizeazăstarea economică în general, dacă structuraindicelui e reprezentativă pentru ansamblul

ramurilor şi sectoarelor de activitate.

8.2.Clasificarea indicilor

ă l l b l î d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 244/349

• 1. După valorile mobiliare în raport de care seconstruieşte indicele, se deosebesc următoarelecategorii de indici:

• - indici bursieri pentru acţiuni;

• - indici bursieri pentru obligaţiuni;• - indici pentru titluri emise de fondurile mutuale.• Cei mai răspândiţi indici sunt indicii pentru

acţiuni cum ar fi: Dow Jones Industrial Average

în SUA, FT-SE în Marea Britanie, Nikkei înJaponia, CAC-40 în Franţa.

8.2. Clasificarea indicilor

2 Î f i d i l i i d i l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 245/349

• 2. În funcţie de tipul pieţei de capital pe caresunt calculaţi indicii, există:• - indici specifici pieţei bursiere (BET);• - indici ai pieţei extrabursiere (RASDAQ-C).• 3. În funcţie de gradul de cuprindere, indicii

bursieri se clasifică în:• - indici generali ai pieţei, care cuprind acţiuni

aparţinând mai multor domenii de activitate(CAC-40, DAX, BET);

• - indici sectoriali, care reflectă evoluţia unuisingur sector al economiei (BET-FI, BET-NG).

8.2. Clasificarea indicilor

4 Î f i d i l l l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 246/349

• 4. În funcţie de intervalul la care suntcalculaţi, indicii se împart în:

• - indici calculaţi în timp real, de obicei la

intervale cuprinse între 15 secunde şi unminut ( majoritatea indicilor existenţi la oraaceasta în lume);

• - indici calculaţi doar la sfârşitul zilei detranzacţionare.

8.2. Clasificarea indicilor

5 Î d i i i l l ă i di l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 247/349

• 5. În raport de instituţia care calculează indicelese întâlnesc:• - indici oficiali, calculaţi de către organismele

abilitate prin reglementările pieţei de capital

respective (BET);• - indici neoficiali, calculaţi de instituţiile pieţei decapital în colaborare cu publicaţii financiare, cumar fi ,,The Wall Street Journal’’ pentru indiceleDow Jones; diverse publicaţii economico-financiare.

8.2.Clasificarea indicilor

6 Î f ţi d ibilit t d t i d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 248/349

• 6. În funcţie de posibilitatea de a construi produsebursiere derivate plecând de la indici bursieri există:• - indici negociabili, care sunt utilizaţi pe pieţele derivate

ca active suport (BET);• - indici nenegociabili care prin modul de construcţie nu

pot fi utilizaţi în acest scop.• 7. După modul de ponderare a preţului, sub raportulformulei de calcul:

• - medie aritmetică simplă (DJIA);• - medie aritmetică ponderată (Nikkei);• - medie geometrică.

8.2. Clasificarea indicilor

8 D ă l l i î l i ă

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 249/349

• 8. După arealul cuprins în evaluare, există:• - indici naţionali- sunt acei indici care

caracterizează o piaţă bursieră

reprezentativă pentru o ţară (BET, DAX,BUX);• - indici regionali, cuprind titluri dintr-o

anumită zonă geografică ( CESI- CentralEuropean Stock Index).

8.2. Clasificarea indicilor

9 Î f ţi d lg it l d l l i di ii î t î

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 250/349

• 9. În funcţie de algoritmul de calcul, indicii se împart în:• - indici din prima generaţie, în structura cărora secuprind acţiuni ale căror emitenţi aparţin aceluiaşidomeniu de activitate ( Dow Jones Industrials, FinancialTimes, Nikkei ) -au o capacitate de informare limitată;

• - indici din generaţia a doua denumiţi şi indici compoziţi(NYSE pe piaţa New-York-ului, FT-SE-100 pe piaţaLondrei sau TOPIX pe piaţa japoneză), au un grad derelevanţă mai ridicat, datorită cuprinderii unui număr maimare de firme, aparţinând unor domenii diferite de

activitate, inclusiv instituţii bancare, de asigurări, firmedin ramura transportului, telecomunicaţiilor .

8.2. Clasificarea indicilor

Al ăt i i di il di ţi d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 251/349

• Alcătuirea indicilor din generaţia a doua s-arealizat pe baza unor cerinţe cum sunt:• - selecţia eşantionului de firme,• - dispersia valorilor mobiliare,• - gradul de capitalizare bursieră,• - gradul de lichiditate,• - ponderea valorilor mobiliare,

• - alegerea datei de referinţă pentru care indicelese echivalează cu 100, 1000 sau 10000 puncte.

INDICI BURSIERI PE DIFERITEPIETE

9 1 I di i b i i i ţ i ă

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 252/349

• 9.1. Indici bursieri pe piaţa americană• 9.2. Indici bursieri pe piaţa britanică• 9.3. Indici bursieri pe piaţa japoneză

• 9.4. Indici bursieri pe piaţa franceză• 9.5. Indici bursieri pe piaţa germană

9.1. Indici bursieri pe piaţaamericană

1) I di l D J

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 253/349

• 1) Indicele Dow Jones• 2) Indicele Standard and Poor’s 500• 3) Indicele Frank Russell

• 4) Indicele NYSE Compozite• 5) Indicele Wilshire 5000 Total Market• 6) Indicele Nasdaq 100

9.1. Indici bursieri pe piaţaamericană

I di l Do Jones (Do Jones 30

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 254/349

• IndiceleDow-Jones (Dow-Jones 30Share Industrials Average), este cel maicunoscut şi cotat indice american, fiindstandardul general folosit de presă şi altemijloace de informare pentru a măsuraprogresul pieţei bursiere americane.Indicele se aseamănă, în linii generale, cuFT – 30, prin aceea că el conţine cele maiimportante 30 de acţiuni din ramuraindustriei.

9.1. Indici bursieri pe piaţaamericană

• IndiceleStandard and Poor’s 500 este un indice formatb 500 i i l d C i S d d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 255/349

• IndiceleStandard and Poor s 500 este un indice formatpe baza a 500 acţiuni selectate de Corporaţia Standardand Poor, fiind cotat în fiecare minut al zilei detranzacţionare. Acţiunile din structura indicelui suntselectate cu scopul de a reprezenta gruparea pe ramuriindustriale la Bursa din New York. Valoarea de piaţătotală acţiunilor ce compun indicele, reprezintă 80 % dinvaloarea acţiunilor tranzacţionate la NYSE. Pe acestindice sunt cotate atât contracte “futures”, cât şi options.Contractele “futures” sunt tranzacţionate la Bursa dinChicago (Chicago Mercantile Exchange), iar contractelede opţiuni la NYSE.

9.1. Indici bursieri pe piaţaamericană

• IndiceleFrank Russell este calculat pe baza

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 256/349

• IndiceleFrank Russell , este calculat pe bazacursului celor mai importante 3.000 acţiunicotate în Statele Unite (din punct de vedere alcapitalizării bursiere) şi reprezintă aproximativ98 % din piaţa valorilor mobiliare din SUA. Acestindice este împărţit în indicii Russell 1.000 şiRussell 2.000.Regulile pentru introducerea uneiacţiuni în calculul indicelui, acoperă o arie largăde criterii (unul fiind acela al sediului

emitentului). Aceşti indici sunt cotaţi la fiecare 15secunde.

9.1. Indici bursieri pe piaţaamericană

IndiceleNYSE Compozite rmăreşte

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 257/349

• - IndiceleNYSE Compozite urmăreştemişcările preţurilor tuturor acţiunilor listatela New York Stock Exchange. Este unindice cu capitalizare bursieră creat în1966. Pe lângă indicele general compozit,mai sunt calculaţi şi patru indici sectoriali

în domeniile: industrial, transporturi, utilităţi

şi finanţe.

9.2.Indici bursieri pe piaţa britanică

1) Indicele Financial Times 30

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 258/349

• 1) Indicele Financial Times 30• 2) Indicele FT Stock Exchange 100

9.2. Indici bursieri pe piaţa britanică

• Indicele FT 30 cunoscut şi sub

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 259/349

• Indicele FT – 30 , cunoscut şi subdenumirea FT Ordinary Share Index, estecel mai vechi indice din Marea Britanie. Else bazează pe cursul a 30 acţiunitranzacţionate intens (“blue chip”), fiindrecalculat ori de câte ori se producmodificări în cursul uneia sau alteia din

acţiunile ce compun indicele.

9.2. Indici bursieri pe piaţa britanică

• Indicele FT Stock Exchange 100 (FT –SE 100), supranumit şi“foot-sie” a fost introdus pentru a satisface nevoia unui indice al

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 260/349

Indicele FT Stock Exchange 100 (FT SE 100), supranumit şifoot sie a fost introdus pentru a satisface nevoia unui indice alacţiunilor, calculat în timp real (în fiecare moment al zilei). Indicelereprezintă suportul în contractele “futures” încheiate pe piaţaRegatului Unit. Acest indice are ca dată de referinţă 31 decembrie1983, dată la care valoarea indicelui a fost de 1.000 puncte. El estecalculat printr-un sistem computerizat în fiecare moment al zileibursiere. Intenţia construirii acestui indice a fost iniţial de a reflectacursul acţiunilor celor mai semnificative companii, din punct devedere al capitalizării bursiere şi de a asigura, astfel, o bunăaproximare pentru întreaga piaţă bursieră britanică. O recapitalizarea acţiunilor ce intră în calculul acestui indice este făcută, de obicei,trimestrial sau ori de câte ori au loc evenimente care să le justifice(fuziuni, suspendări sau emisiuni majore de acţiuni).

9.3. Indici bursieri pe piaţa japoneză

• 1) Indicele Nikkei

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 261/349

• 1) Indicele Nikkei• 2) Indicele Topix• 3) Indicele TSE 2

9.3. Indici bursieri pe piaţa japoneză

• Indicele Nikkei (Nikkei Stock Average)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 262/349

• Indicele Nikkei (Nikkei Stock Average),numit uneori şi Nikkei Dow, este compusdin 225 acţiuni din prima secţiune a Burseidin Tokyo, fiind calculat ca o mediearitmetică ponderată. Indicele se modifică

în mod egal pentru aceeaşi variaţie acursului acţiunilor, indiferent de

capitalizarea bursieră.

9.3. Indici bursieri pe piaţa japoneză

• Indicele TOPIX este indicele primei secţiuni ab i di T k I di l TOPIX i d î

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 263/349

• Indicele TOPIX este indicele primei secţiuni abursei din Tokyo. Indicele TOPIX cuprinde înstructura sa toate acţiunile companiilor cecotează în prima secţiune a bursei, fiindasemănător indicelui FT – Actuaries All dinMarea Britanie. Sunt incluse în indiceaproximativ 1.200 acţiuni. Este indicele cu ceamai largă bază de calcul, fiind structurat astfel încât să dea cea mai bună imagine a pieţei

japoneze. Indicele TOPIX este calculat la fiecare60 secunde.

9.3. Indici bursieri pe piaţa japoneză

• Indicele TSE 2 (Tokyo Stock Exchange

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 264/349

• Indicele TSE 2 (Tokyo Stock ExchangeSecond Section Index) cuprinde acţiunilecotate la Bursa din Tokyo, neincluse înTOPIX. Nu se includ în indice, companiilecotate pe pieţele locale şi pe piaţa OTC.Este construit din aproximativ 750 acţiuni,fiind un indice ponderat cu capitalizarea

bursei.

9.4. Indici bursieri pe piaţa franceză

• 1) Indicele CAC 40

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 265/349

• 1) Indicele CAC 40• 2) Indicele SBF 120• 3) Indicele SBF 250

• 4) Indicele MID-CAC• 5) Indicele SBF-FCI

9.4. Indici bursieri pe piaţa franceză

• IndiceleCAC-40 este cel mai important indicel l t i ţ d it l F ţ i P i i i l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 266/349

• IndiceleCAC 40 este cel mai important indicecalculat pe piaţa de capital a Franţei. Principiulde construcţie a indicelui este ponderarea cucapitalizarea bursieră. CAC-40 este calculat lafiecare 30 de secunde, începând cu data de 30decembrie 1987. Valoarea de bază a indicelui afost stabilită la 1000 de puncte. Cele 40 deacţiuni componente trebuie să fie tranzacţionatepe piaţa cu reglementare lunară. Criteriile de

selecţie au fost: capitalizarea bursieră,lichiditatea şi volatilitatea.

9.4. Indici bursieri pe piaţa franceză

• IndiceleSBF-120 este compus din cele maitranzacţionate 120 de valori mobiliare şi anume: cele 40

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 267/349

IndiceleS 0 este compus din cele maitranzacţionate 120 de valori mobiliare şi anume: cele 40care compun indicele CAC-40 şi alte 80 de valorimobiliare cotate continuu la PREMIER şi SECONDMARCHÉ.

• IndiceleSBF-250 include în structură cele 120 de valorimobiliare ale indicelui SBF-120 şi alte 130 de valorimobiliare cotate atât continuu, cât şi la date fixe. La bazaacestui indice stă o nomenclatură economică sectorială,regrupând 12 sectoare economice. Valorile mobiliare cecompun indicele sunt cotate pe cele trei segmente debursă: PREMIER, SECOND şi NOUVEAU MARCHÉ.

9.5. Indici bursieri pe piaţagermană

• 1) Indicele FAZ

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 268/349

• 1) Indicele FAZ• 2) Indicele DAX

9.5. Indici bursieri pe piaţagermană

• IndiceleFAZ ia în considerare 100 de

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 269/349

• IndiceleFAZ ia în considerare 100 detitluri din 15 sectoare de bază aleeconomiei germane, fiind calculat de ziarulFrankfurter Allgemeine Zeitung.

9.5. Indici bursieri pe piaţagermană

• IndiceleDAX este considerat cel mai reprezentativindice calculat la Bursa din Frankfurt. DAX cuprinde un

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 270/349

Indicele este considerat cel mai reprezentativindice calculat la Bursa din Frankfurt. DAX cuprinde unnumăr de 30 de acţiuni ale celor mai importantecompanii germane, incluzând BMW, Allianz, DeutscheTelekom, Metro, BASF, Mannesmann. DAX este calculatla fiecare 15 secunde pe baza cursurilor acţiunilor

componente şi este publicat în ziarul Bursei din Frankfurtşi în alte publicaţii de specialitate. Criteriile de selecţie acelor 30 de acţiuni sunt lichiditatea, dată de volumultranzacţiilor cu titlurile respective într-o anumită perioadăşi capitalizarea bursieră a acţiunilor în cauză. Data dereferinţă a indicelui este 30 decembrie 1987, când

indicele a avut valoarea de 1000 de puncte. DAX esterevizuit periodic sub aspectul componenţei.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 271/349

CURS 11

Indicii bursieri româneştiIndici bursieri internaţionali

Conţinut

• 1) Indicele BET

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 272/349

• 1) Indicele BET• 2) Indicele BET-C• 3) Indicele BET-FI

• 4) Indicele BET-XT• 5) Indicele BET-NG• 6) Indicele ROTX

• 7) BET-BK

11. Indicii bursieri româneşti

• 1. Indicele BET. Numele oficial al indicelui este în limbaromână indicele Bursei de Valori Bucureşti , iar în limba

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 273/349

ş ,engleză Bucharest Exchange Trading (abreviat BET).

• Data de referinţă a indicelui este 19 septembrie1997, data de start, 22 septembrie 1997, iar valoarea destart, 1000 de puncte de indice. BET se calculează şi se

publică atât în lei (BET ROL), cât şi în dolari şi în euro.• Indicele BET este un indice ponderat cucapitalizarea bursieră şi este creat pentru a reflectatendinţa de ansamblu a celor mai lichide zece acţiunitranzacţionate la prima categorie a Bursei de ValoriBucureşti. Una dintre cele mai importante funcţii aleindicelui BET este aceea că se constituie drept suportpentru tranzacţii derivate.

11. Indicii bursieri româneşti• Selecţia celor zece acţiuni care formează portofoliul indicelui se

realizează în conformitate cu următoarele criterii:i il ă fi l i I BVB

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 274/349

• - acţiunile să fie cotate la categoria I a BVB;• - societăţile emitente să aibă cea mai mare capitalizare

bursieră. Suma capitalizării societăţilor ale căror acţiuni compunportofoliul indicelui trebuie să reprezinte cel puţin 60% dincapitalizarea bursieră totală;

• - acţiunile societăţilor incluse în indice să fie astfel alese încâtsă asigure diversificarea portofoliului indicelui;• - acţiunile să fie cele mai lichide, urmărindu-se ca suma valorii

totale a tranzacţiilor din portofoliul indicelui să fie cel puţin 70% dinvaloarea totală tranzacţionată la BVB.

Indici româneşti

• BET-componenţa• FP

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 275/349

• FP• TLV• BRD• Petrom• Transgaz• Transelectrica• Biofarm• BVB

• Electromagnetica• SSIF Broker

11.Indicii bursieri româneşti

• 2. Indicele BET-C . Indicele compozit BET-C este aldoilea indice al Bursei de Valori Bucureşti. Construirea

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 276/349

pdoilea indice al Bursei de Valori Bucureşti. Construireaacestui indice s-a impus din necesitatea uneireprezentări complete a evoluţiei preţurilor acţiunilor tranzacţionate la BVB. Data de referinţă a indicelui a fost16 aprilie 1998, iar valoarea de referinţă, tot 1000 depuncte ca şi în cazul indicelui BET.

• Indicele BET-C a fost calculat pe baza aceleiaşi formuleca şi indicele BET, dar cu o bază de reprezentare multmai largă, care acoperă ansamblul acţiunilor tranzacţionate. Calculul indicelui se bazează pe mediaponderată cu capitalizarea bursieră a preţurilor acţiunilor aflate în portofoliul indicelui.

11.Indicii bursieri româneşti• Indicele BET-FI este primul indice sectorial al BVB pentru fonduri

de investiţii, revizuit pe baze zilnice şi actualizat oricând estenecesar Indicele a fost lansat la 1 noiembrie 2000 cu o valoare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 277/349

necesar. Indicele a fost lansat la 1 noiembrie 2000, cu o valoareiniţială de 1000 de puncte de indice. Scopul urmărit este acela de areflecta tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii(actualele SIF-uri) cotate la bursă. Singura regulă privind includereaunui fond de investiţii în portofoliul indicelui BET-FI este ca fondulrespectiv să fie cotat la bursă. Metoda de calcul este identică cu ceaaplicată în cazul indicilor BET şi BET-C. Factorul de ponderarepentru un simbol inclus în indicele BET-FI este numărul de acţiuniaferent simbolului respectiv. Motivaţia introducerii indicelui BET-FIrezidă în faptul că acţiunile emise de SIF-uri nu erau incluse în coşulnici unuia dintre cei doi indici, BET şi BET-C.

11.Indicii bursieri româneşti

• Indicele BET-XT a fost lansat la data de 1 iulie 2008 cu ovaloare de start de 1000 puncte, calculată retroactiv la 2

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 278/349

p ,ianuarie 2007. Metodologia indicelui BET-XT permiteacestuia să constituie drept activ suport pentruinstrumente financiare derivate. BET-XT este un indicede preţuri ponderat cu capitalizarea free-floatului a celor mai lichide societăţi listate la BVB. Numărul societăţilor incluse în coşul indicelui este de 25.

• Ca regulă generală, criteriile de selecţie a societăţilor pentru a fi incluse în coşul indicelui sunt: lichiditatea,situaţia financiară şi transparenţa societăţii.

11.Indicii bursieri româneşti

• 5. Indicele BET- NG (Bucharest Exchange TradingEnergy and Related Utilities Index) a fost lansat lad d 1 i li 2008 l d d 1000 d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 279/349

data de 1 iulie 2008 cu o valoare de start de 1000 depuncte, calculată retroactiv la 2 ianuarie 2007.Metodologia indicelui permite acestuia să se constituiedrept activ suport pentru instrumente financiare derivate.

• Indicele BET-NG este un indice sectorial şi reflectăevoluţia de ansamblu a tuturor societăţilor listate la BVB,segmentul de piaţă reglementată, care au domeniulprincipal de activitate energia şi utilităţile aferente.Numărul companiilor din componenţa sa este variabil.

• Indicele BET-NG este un indice de preţuri ponderat cucapitalizarea free-floatului a tuturor societăţilor dincomponenţa sa.

11.Indicii bursieri româneşti• Indicele ROTX (Romanian Traded Index) reflectă în mod real

modificările de preţ pentru cele mai reprezentative societăţitranzacţionate la BVB Numai acţiunile emise de societăţile listate şi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 280/349

tranzacţionate la BVB. Numai acţiunile emise de societăţile listate şitranzacţionate în mod continuu la BVB sunt eligibile pentru a fiincluse în componenţa indicelui ROTX.

• Indicele ROTX este creat în conformitate cu aceleaşi principii carestau la baza familiei de indici CECE. Indicele ROTX este un indicede preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţă a societăţilor incluse încoşul indicelui. Valorile din perioada de bază exprimate în monedanaţională (RON), dolari SUA (USD) şi moneda unică europeană(EUR) au fost stabilite la 1000 de puncte indice la data de 1 ianuarie2002.

• Numai societăţile cele mai reprezentative sunt eligibile să fie incluse în indicele ROTX. Criteriile de selecţie a societăţilor pentruincluderea în coşul indicelui sunt următoarele: capitalizarea de piaţă,lichiditatea, disponibilitatea preţurilor de piaţă, reprezentativitateasectorială şi interesul participanţilor la piaţă.

Indici româneşti

• ROTX-componenţa• e diseminat în timp real la Bursa de Valori din Viena

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 281/349

p(Wiener Borse)

• FP• Erste• Petrom• BRD• TLV• Transgaz• Transelectrica

• Biofarm• BVB

11.Indicii bursieri româneşti

• În componenţa coşului indicelui ROTX sunt eligibile a fiincluse numai acţiunile comune emise de societăţi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 282/349

gţ ţcomerciale pe acţiuni înregistrate în România, care suntlistate şi tranzacţionate în România.

• Ponderea acţiunilor individuale în coşul indicelui ROTXeste determinată de capitalizarea de piaţă a fiecăreisocietăţi în parte, ajustată cu factorii de ponderare.Capitalizarea de piaţă societate = număr acţiuni emise x

preţul curent din piaţă x factor de free float x factorul dereprezentare. Numărul acţiunilor utilizat pentrudeterminarea ponderii fiecărei componente a indiceluiROTX este egal cu numărul total al acţiunilor listate laBVB.

11.Indicii bursieri româneşti• Factorul de free float . Free float-ul exprimat procentual al

unei societăţi din componenţa indicelui ROTX ested fi it fii d t l di t ă l d ţi i i i

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 283/349

definit ca fiind raportul dintre numărul de acţiuni emise şi în circulaţie disponibile pentru tranzacţionare de cătrepublic şi total acţiuni emise. Free float-ul exprimat învaloare absolută al unei societăţi din componenţaindicelui ROTX este estimat ca fiind numărul total deacţiuni emise de o societate din care se elimină acţiunilela dispoziţia societăţii, acţiunile deţinute de către Stat şialte agenţii guvernamentale, investitori strategici,acţionari majoritari precum şi deţinerile de cel puţin 5%ale altor categorii de investirori, cu excepţia societăţilor de asigurări, fondurilor de pensii, fondurilor mutuale şi deinvestiţii.

11.Indicii bursieri româneşti• Următorii 4 factori de ponderare sunt aplicaţi fiecărei componente din cadrul

coşului indicelui ROTX, în funcţie de mărimea free float-ului determinatconform definiţiei de mai sus, astfel: 0,25; 0,50; 0,75 şi 1,00.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 284/349

ţ ş• Factorul de reprezentare .Scopul aplicării factorilor de reprezentare este

acela de a asigura faptul că ponderea capitalizării de piaţă individuale afiecărei societăţi nu depăşeşte 25% din capitalizarea coşului indiceluiROTX. Factorii de reprezentare pot lua valori între 0,01 şi 1,00.

• Formula indicilor în lanţ Laspeyres este utilizată în calculul indicelui ROTX.

Acesta este denominat în RON, USD şi euro. Indicele este calculat şidiseminat în timp real în cursul fiecărei zile de tranzacţionare la BVB.Valoarea de deschidere a indicelui este calculată zilnic începând cu ora9.00 CET (10.00 ora oficială a României) în baza preţurilor de închidere dinşedinţa de tranzacţionare anterioară conform datelor transmise de Reuters,precum şi a cursului de schimb valutar al monedei naţionale în dolari SUA şieuro, conform datelor transmise de Reuters către WBAG (Wiener Borse) la9.00 CET din ziua curentă.

11.Indicii bursieri româneşti

• Valorile indicelui ROTX în moneda naţionalăsunt calculate în timpul tranzacţionării în piaţa

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 285/349

ţsunt calculate în timpul tranzacţionării în piaţacontinuă pentru fiecare şedinţă detranzacţionare la BVB. Valoarea de închidere a

indicelui este calculată zilnic la ora 17.00 CET(18.00 ora oficială a României ) în baza ultimelor preţuri disponibile şi a cursului de schimb valutar al monedei naţionale şi în USD şi euro conform

datelor transmise de Reuters către WBAG la ora17.00 CET.

Indici româneşti

• BET-BK (benchmark) cuprinde cele maili hid i tăţi li t t i ţ

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 286/349

( ) plichide societăţi listate pe piaţareglementată a BVB, ce poate fi folosit cabenchmark de administratorii de fonduri şide alţi investitori instituţionali.

10. Indicii bursieri internaţionali

• 1) Indicii MSCI) d l l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 287/349

)• 2) Indicele FT Actuarial• 3) Indicele Global Salomon-Russell

• 4) Indicele Mondial Standard and Poor’s• 5) Indicii Stoxx• 6) Indicii Euronext

• 7) Indicii FTSEurofirst

10.Indicii bursieri internaţionali• 1.Indicii MSCI (Morgan Stanley Capital International), reprezintă

un grup de indici concepuţi pentru a măsura performanţele pieţelor din SUA, Europa, Canada, Mexic, Australia şi Orientul Îndepărtat

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 288/349

, p , , , ş p(Asia de Sud-Est) şi pe cea a grupurilor industriale internaţionale.Indicele Mondial (World Index), se bazează pe cotaţiile a 1.477acţiuni, reprezentând aproximativ 60 % din valoarea agregată apieţelor din 20 de ţări.

• Indicii internaţionali sunt denumiţi:• indicele nord-american;• indicele Europei, Australiei, Noii Zeelande şi Orientului Îndepărtat

(EAFE);• indicele Europa 13;• indicele ţărilor nordice;• indicele Pacificului şi Orientului îndepărtat.

10.Indicii bursieri internaţionali

• 2.Indicele Mondial FT – Actuarial (FT – ActuariesWorld Index) reprezintă, de fapt, un grup de indici carei d ă d f i ă i id i ă

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 289/349

au aceeaşi dată de referinţă şi evidenţiază separatfiecare din cele 23 ţări, 9 regiuni grupate geografic, 36grupuri clasificate în funcţie de ramurile industriale şişapte sectoare economice luate în considerare. IndiceleMondial este un agregat al indicilor naţionali şi regionali,fiind reprezentat de 2.400 valori mobiliare individuale încare se poate investi oriunde în lume (globalyinvestable). Indicele se calculează zilnic şi separat înmonedă locală, în dolari americani şi în lire sterline,

pentru a permite o evaluare a impactului componenţeivalutare pentru investitorii din ţări diferite.

10.Indicii bursieri internaţionali

• 3.Indicele Global Salomon-Russell(S l B th F k R ll

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 290/349

(Salomon Brothers - Frank RussellGlobal Equity Index) cuprinde înstructura sa aproximativ 45.000 acţiuni aleunor companii din 23 ţări fiind asemănător cu FT Actuaries World Index. Sunt exclusedin componenţa indicelui, companiile care

nu sunt disponibile pentru investitoriistrăini sau care sunt foarte puţin lichide.

10.Indicii bursieri internaţionali• 4 .Indicele mondial Standard & Poor’s. Denumirea exactă a

indicelui este S&P Global 1200 şi acoperă şapte regiuni principaleale lumii şi 29 de ţări. Acest indice este calculat ca o reuniune a unor d l l d f d d î î l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 291/349

ş ţindici calculaţi de firma Standard & Poor’s în întreaga lume:

• - S&P 500 în SUA (500 de acţiuni);• - S&P TOPIX 150 în Japonia (150 de acţiuni);• - S&P TSE în Canada (60 de acţiuni);

• - Euro şi Euro Plus în Europa continentală (200 de acţiuni);• - Asia/Pacific S&P Index (100 de titluri);• - S&P Latin America (40 de titluri);• - S&P UK (150 de acţiuni);• - S&P/ASX 50, cel mai cuprinzător indice din Australia.

10.Indicii bursieri internaţionali• 5 .Indicii STOXX . Integrarea economică europeană şi introducerea

monedei unice au constituit premisa cooperării financiare în vederearealizării şi utilizării unui ansamblu de indici paneuropeni. Bursa dini b ă b l i ă î ă &

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 292/349

ş p pParis, bursa germană, bursa elveţiană, împreună cu Dow Jones &Company au creat un joint venture care a promovat noii indiciSTOXX. Acest grup de indici cuprinde:

• - indiceleDow Jones STOXX , care acoperă Europa ca un întreg, având în structură peste 650 de societăţi. Valorile mobiliaresunt alese din 16 ţări structurate pe 19 sectoare. În afara zonei euro,Dow Jones Stoxx include şi valori mobiliare din Suedia, Norvegia,Elveţia.

• - indiceleDow Jones Euro STOXX , cuprinzând 320 desocietăţi emitente cu cea mai mare rentabilitate şi lichiditate dinţările care s-au asociat la Uniunea Monetară Europeană. Acestindice a fost introdus după generalizarea monedei euro.

10.Indicii bursieri internaţionali

• doi indici ,,blue chips’’ , subsidiari indicilor generali,compuşi fiecare din acţiunile a 50 de societăţi selectateb it ii l ti it li b i ă

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 293/349

pe baza unor criterii cumulative: capitalizare bursieră,lichiditate, sector de activitate reprezentativ.

• Familia de indici STOXX clasifică acţiunile pe 19sectoare ale industriei, clasificare ce se bazează pe ceaa indicilor sectoriali Dow Jones Global, dar este adaptatăpieţei europene, în condiţiile folosirii monedei euro.Indicii sunt astfel construiţi încât să ofere informaţiiinvestitorilor cu privire la orientarea capitalurilor pesectoare ale industriei şi să permită comparareaperformanţelor la nivelul Europei ca un intreg.

10.Indicii bursieri internaţionali• 6 .Indicii Euronext, Euronext 100 şi Next 150, lansaţi la 2 octombrie

2000, evidenţiază evoluţia blue-chips-urilor de pe piaţa Euronext.Indicele Euronext 100 este compus din valori cu cea mai marei li i li hidi d i E E i l i di l i

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 294/349

capitalizare şi lichiditate de pe piaţa Euronext. Eşantionul indiceluieste revăzut trimestrial pentru a se asigura îndeplinirea obiectivuluipentru care a fost construit şi anume reprezentativitatea pieţeiEuronext. Fiecare valoare ce compune structura indicelui are oclasificare sectorială. Sistemul de clasificare este stabilit deEuronext. Începând cu 1 ianuarie 2002, cota Euronext esteclasificată după un nomenclator unic care permite investitorilor săpoată alege mai mult de 1500 de societăţi cotate repartizate în 10grupe economice, care se divizează în 39 de sectoare de activitateşi 101 subsectoare şi să negocieze apelând la un sistem unic.

10.Indicii bursieri internaţionali

• IndiceleNEXT 150 este calculat pe bazacapitalizării bursiere a următoarelor 150 de

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 295/349

pcapitalizării bursiere a următoarelor 150 devalori cotate pe piaţa Euronext, care

înregistrează valorile mari şi medii, dinpunct de vedere al capitalizării bursiere.Data de start a indicelui a fost 31decembrie 1999, valoarea fiind 1000 de

puncte.

10.Indicii bursieri internaţionali

• Indicii FTSEurofirst , calculaţi în timp realsunt FTSEurofirst 80 şi FTSEurofirst 100.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 296/349

ţ psunt FTSEurofirst 80 şi FTSEurofirst 100.FTSEurofirst 80 este conceput pentru areflecta performanţa societăţilor din ţările

membre ale Uniunii Europene, din punctde vedere al capitalizării bursiere.FTSEurofirst 100 conţine în componenţăatât societăţi din ţări membre ale Uniunii

Europene, dar şi importante societăţibritanice.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 297/349

Pietele de marfuri

CerealeleMetalele

Mărfuri de scurtă folosinţă

Pieţele de mărfuri

• Pieţele de mărfur i facilitează tranzacţiile decumpărare şi vânzare de materii prime-mărfuri.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 298/349

p ş p• Mărfurile grele sunt materiale precum metalele

neferoase (cupru, plumb, nichel, aluminiu,

cositor, zinc) şi metale preţioase (aur, argint,paladium, platină).• Mărfurile agricole includ produse cum ar fi:

cafeaua, cacaoa, zahărul, grânele, soia,

porumbul, cauciucul şi bumbacul.

Pietele de marfuri

• Termenii şi condiţiile pe o piaţă OTC,pentru tranzacţiile cu mărfuri la vedere şi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 299/349

pentru tranzacţiile cu mărfuri la vedere şila termen sunt negociate individual, dar acoperă în general următoarele puncte:

• calitate, cantitate,• locul şi termenii livrării,• preţul şi detaliile privind decontarea.

Pietele de marfuri

Exemple de burse de mărfuri:• Bursa de Metale din Londra (LME)

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 300/349

Bursa de Metale din Londra (LME)• Bursa Internaţională de Contracte Futures şi

Options din Londra (LIFFE)• Bursa de Zahăr, Cafea şi Cacao din New York

(NYCSCE)• Bursa de Mărfuri din Chicago (CBOT)• Bursa de Mărfuri din New York (COMEX)• Bursa de Mărfuri din Tokio.

Pietele de marfuri

Bursele satisfac nevoile următoarelor categorii:• traderii propriu-zişi, care trebuie să livrezef ti d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 301/349

efectiv un produs,• fermierii, producătorii, consumatorii şi

comercianţii, care trebuie să facă o anumitălivrare la un anumit moment în viitor şi care aunevoie să se protejeze împotriva fluctuaţiilor depreţ,

• speculatorii, care urmăresc să obţină un avantajpe seama volatilităţii mari şi a efectului de levier la tranzacţiile în marjă.

Pietele de marfuri• Piaţa la termen a fost creată pentru cei care au nevoie de şi

folosesc mărfuri. Preţurile mărfurilor sunt imprevizibile şi depind de:condiţiile meteorologice, infestarea recoltelor, evenimentele politice,greve ale muncitorilor

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 302/349

greve ale muncitorilor.• Majoritatea activităţilor comerciale ce produc sau utilizează mărfuri

interacţionează pe piaţă şi folosesc pieţele de tip futures ca unmijloc de protecţie împotriva volatilităţii preţurilor.

• Un contract futures este o înţelegere contractuală fermă între unvânzător şi un cumpărător pentru un bun anume, la o anumită datăfixată în viitor. Preţul stabilit în contract va varia în funcţie de locultranzacţiei, dar este fixat în momentul în care se finalizeazătranzacţia. Contractul conţine de asemenea specificaţii standard,astfel încât ambele părţi să cunoască condiţiile tranzacţiei.

Pietele de marfuri• Contractul de tip futures este o tranzacţie încheiată în prezent

pentru a avea loc în viitor. Când se foloseşte ca acoperire împotrivaunei poziţii concrete, reprezintă de fapt o poliţă de asigurare cedetermină preţurile să rămână constante Aproximativ 98% din

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 303/349

determină preţurile să rămână constante. Aproximativ 98% dincontractele futures sunt anulate înainte de termen.

• Există doi termeni care se folosesc în asociaţie cu vânzarea şicumpărarea de contracte futures:

• go long – se referă la cazul când cumpărătorul unui anumit contractmizează pe faptul că preţul va creşte înainte de scadenţacontractului. Astfel el înregistrează profit în momentul în care vindela un preţ mai ridicat decât cel de achiziţie.

• go short – vânzătorul unui anumit contract se aşteaptă să aibăprofit în momentul în care recumpără contractul înainte de termen,la un preţ mai scăzut decât cel de vânzare.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 304/349

Metalele• Metalele de bază nu conţin fier, dar au în compoziţia lor

grupele importante de metale neferoase – cupru,aluminiu zinc plumb cositor nichel Locul cel mai

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 305/349

aluminiu, zinc, plumb, cositor, nichel. Locul cel maiimportant de tranzacţionare este London MetalExchange.

• Metalele strategice sunt produse secundare obţinutedin minereuri de metale de bază şi includ antimoniul,bismutul, galiul, vanadiul, siliconul şi seleniul. Multedintre aceste produse sunt folosite în industria desemiconductori.

• Metalele preţioase sunt aurul şi argintul, împreună cuplatina şi paladiul care sunt utilizate pentru catalizatoriidin industria automobilelor, împotriva poluării.

Aurul

• Preţul aurului aste afectat de factori politici şieconomici şi mai puţin de nivelul de consum.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 306/349

• Majoritatea comerţului cu aur şi argint pe planinternaţional este realizat de membrii Asociaţiei

Lingourilor de Aur şi Argint din Londra (LondonBullion Market Association – LBMA). Londrafixează preţul la vedere al aurului de două ori pezi şi pe cel al argintului, doar o dată. Cum se

realizează aceste niveluri ale preţului?

Aurul• Cotaţia spot a preţului aurului are loc la orele 12.00 şi 15.00 GMT,

preţul spot fiind folosit pentru stabilirea contractelor fizice OTC şi alcontractelor la termen. Preţul spot al aurului este utilizat de băncipentru stabilirea ratelor dobânzii la împrumuturile acordate

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 307/349

pentru stabilirea ratelor dobânzii la împrumuturile acordate.• Formatorii de piaţă se întâlnesc într-o cameră la banca comercială şi

la casa de lingouri NM Rothchilds. Reprezentantul Casei(preşedintele) începe procesul de fixare prin sugerarea unui preţ pentru aur în dolari americani/ uncie pe baza celei mai recentecotaţii de pe piaţă. Fiecare dintre ceilalţi reprezentanţi al casei delingouri contactează camera de comerţ şi apoi îşi arată interesul saudezintererul faţă de cumpărarea sau vânzarea unei cantităţi de 400de uncii troy de lingouri de aur la preţul sugerat. O uncie troy este31, 1035 grame. Dar cum îşi arată reprezentanţii interesul?

Aurul• Fiecare reprezentant are un mic steguleţ american ataşat de o

bucată de lemn. Pentru a-şi arăta interesul, un reprezentant ridicăsteguleţul şi strigă, de exemplu ,, Rothchilds are un cumpărător pentru 10 lingouri’’. Dacă preţul propus este de 291 $/ uncie troy,

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 308/349

pentru 10 lingouri . Dacă preţul propus este de 291 $/ uncie troy,atunci aceasta reprezintă valoarea a 400 de uncii/ lingou înmulţit cu10 lingouri înmulţit cu 291 $/ lingou, adică 1164000 $.Reprezentantul coboară apoi steguleţul şi fiecare dintre ceilalţireprezentanţi îşi arată interesul printr-un strigăt şi prin folosireasteguleţului.• O dată ce toţi reprezentanţii şi-au arătat interesul, preşedintelenumără lingourile atât pentru vânzare, cât şi pentru cumpărare.Dacă numerele sunt egale în ambele părţi ( vânzare şi cumpărare),atunci preşedintele strigă ,,preţ fix’’. Preşedintele anunţă deasemenea cursul de schimb existent în momentul fixării preţului.

Aurul• Dacă numărul de lingouri nu este acelaşi atât pentru

vânzare, cât şi pentru cumpărare, atunci preşedintelesugerează un alt nivel al preţului şi procesul de fixare

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 309/349

sugerează un alt nivel al preţului şi procesul de fixarereâncepe. Agenţii îşi pot modifica poziţia dar trebuie săridice steguleţul şi să strige ,,flag’’ (steag) înainte de a lefi permisă această schimbare. Deşi majoritatea preţurilor de fixing se calculaeză la interval de 20 de minute,preşedintele poate stabili el însuşi preţul dacă a trecut unnumăr de ore, iar numărul lingourilor cerute lacumpărare nu depăşeşte plus/minus 15 faţă de numărulcelor oferite la vânzare.

Aurul• Aurul reprezintă un bun de rezervă în afacerile financiare

internaţionale şi joacă un rol esenţial în schimbul valutar internaţional şi în domeniul investiţiilor. Joacă un rol important inmomente de criză financiară.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 310/349

momente de criză financiară.• Producţia primară este de 2400 tone.• Pieţe de schimb London Bullion Market şi COMEX.• Există pieţe de tranzacţii la vedere în Londra, New York şi Zurich şi

pieţe de tranzacţii la termen în New York şi Zurich.• Ţări de origine – Africa de Sud (60%), SUA, Australia, Canada,Rusia.

• Principalele influenţe asupra preţului – tezaurizare, guvern,probleme de producţie, factori economici, stabilitatea monedei.

Marfuri de scurta folosinta

Mărfurile de scurtă folosinţăPreţurile acestor mărfuri depind de:

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 311/349

ţ p• fluctuaţiile cererii şi ofertei• condiţiile meteo nefavorabile• stocuri• previziunile privind recolta• costurile de transport• programele şi subvenţiile guvernamentale.

Marfurile de scurta folosinta

Aceste mărfuri sunt:• -cafeaua

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 312/349

• -cacaua• -zahărul,• -cauciucul• -ceaiul• -piperul• -citricele şi fructele exotice.

Cafeaua

• Există două mari tipuri decafea : arabica şirobusta, fiecare dintre ele necesitânddi ii d dif i A bi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 313/349

condiţii de creştere diferite. Arabica sedezvoltă cel mai bine la 600-2000 m şi

este cel mai mult cultivată în Brazilia şiColumbia. Robusta creşte în condiţiitropicale, la o altitudice de pînâ la 800 mşi este cultivată în principal în Africa şi

Indonezia. Arabica deţine apox 70% dinpiaţa mondială, iar robusta, 30%.

Cafeaua

• Cea mai mare parte din tranzacţiile fizice au locla New York, Londra, Hamburg şi Rotterdam.C l f i i il â d d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 314/349

Contractele futures şi opţiunile având dreptsuport cafeaua arabică sunt tranzacţionate la

Bursa de Cafea, Cacao şi Zahăr din New York, în timp ce contractele futures şi opţiunile robustasunt tranzacţionate la LIFFE.

• Organizaţia Internaţională a Cafelei emite zilnic

publicaţii şi preţuri medii pe 15 zile pentruarabica şi robista.

Cafeaua• Ţări de origine: Brazilia, Columbia, Coasta de

Fildeş, Tanzania, Kenya şi Angola.• Consumatori: Europa SUA

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 315/349

Consumatori: Europa, SUA.• Dimensiunea pieţei: 100 miliarde saci de 60 kg.Influenţe majore asupra preţului:• vremea, cum ar fi îngheţul• previziuni de recoltă• îmbolnăvirea plantei• nivelul stocurilor • relaţiile industriale.

Granele

• Grânele şi plantele uleioaseCele mai importante mărfuri agricole care fac parte

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 316/349

din această categorie sunt:• -grânele : grâu, orz, porumb, orez, ovăz,

• -plantele uleioase : soia, rapiţa, palmierul, inul,făina integrală, îngrăşăminte,

• -animalele : bovine vii, carne de vită, porcine vii,burţi de porc congelate, produse lactate, creveţi

• -textile : lână, bumbac, mătase.

Granele

• Cotaţiile grânelor sunt realizate şi capreţuri unice sau directe sau drept cotaţiid b ă B t dif ţ di t ţ l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 317/349

de bază. Baza este diferenţa dintre preţulcotat pentru o anumită cotaţie şi preţul de

pe piaţa centrală sau preţul la termen.• Alţi factori ce pot influenţa preţurilegrânelor sunt: vremea, costurile detransport, subvenţii ale programelor

guvernamentale.

Graul

• Grâul este clasificat în funcţie de sezonul decreştere şi de conţinutul proteic, ce reprezintăf t l d i t î d t i l ii

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 318/349

factorul predominant în determinarea valoriigrâului. Conţinutul proteic se măsoară în funcţiede conţinutul de gluten, cu cât acesta e maimare, cu atât este mai bună calitativ şi mairezistentă făina obţinută prin măcinarea grâului. Astfel avem: grâu de primăvară, iarnă, roşu, alb,durum, moale, dur. (ultimele două categorii sunt în funcţie de conţinutul de gluten).

Graul

• Varietăţile de grâu dur sunt cultivate în zoneuscate, în timp ce soiurile de grâu moale sed ltă l i bi î d S i il d

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 319/349

dezvoltă cel mai bine în zone umede. Soiurile defăină obţinute din grâul moale şi cel dur suntfolosite pentru produsele de patiserie şipanificaţie, în timp de făina obţinută din durumeste folosită pentru paste făinoase. În procesulde măcinare, aproximativ 72% din grâu esterecuperat sub formă de făină. Restul estecunoscut ca tărâţe sau produse intermediare.

Pietele la vedere• Majoritatea tranzacţiilor cu aceste mărfuri se desfăşoară

pe pieţele la vedere şi este dificilă obţinerea unui preţ concret deoarece contractele se încheie direct între

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 320/349

vânzător şi cumpărător. Tranzacţiile la vedere (spot) suntcele care se desfăşoară imediat. Sunt tranzacţii OTCfrecvent folosite pe pieţele de mărfuri, deşi, în unelecazuri tranzacţiile au loc la o licitaţie. O tranzacţieimediată are loc într-un timp foarte scurt. Ambele părţicad de acord în ceea ce priveşte cantitatea, preţul, locullivrării, data, iar achitarea are loc între o zi şi o lună de ladata tranzacţionării. În momentul achitării vânzătorul

primeşte plata, iar cumpărătorul devine proprietarulbunurilor.

Burse de marfuri

• Aceste mărfuri sunt tranzacţionate labursele de tip futures, cum ar fi:

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 321/349

• -Bursa Financiară Internaţională deFutures şi Options din Londra (LIFFE)

• -Bursa Comercială din Chicago (CME)• -Bursa de Mărfuri din Chicago (CBOT)• -Bursa de Cereale din Tokio (TGE)• -Bursa Futures din Sidney (SFE).

i l d i

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 322/349

Pietele de energie

PetrolulGazele naturale

Electricitatea

Introducere

• Produsele energetice sunt esenţiale atâtpentru nevoile umane de bază, cât şi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 323/349

pentru furnizarea curentului electric.De la începutul secolului al XX-lea importanţapetrolului a crescut, ajungând să fie ceamai mare sursă de energie. De curând,gazele naturale au afectat semnificativfurnizarea şi folosirea energiei electrice.

Introducere

• Pieţele de produse energetice sunt:• petrolul

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 324/349

p• gazele naturale

• electricitatea.

Petrolul

• Cuvântul din limba engleză petroleumderivă de la cuvintele latine pentru piatră şi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 325/349

ulei – petra şi oleum. Din scoarţaPământului se extrage petrolulneprelucrat, care este un lichid maroniusau negru.

Petrolul

• Petrolul s-a format prin comprimareaplantelor acvatice moarte şi a animalelor î b î

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 326/349

în combinaţie cu noroi şi nisip în straturi ces-au depozitat pe o perioadă de milioanede ani. Treptat, noroiul şi nisipul au formatroci sedimentare, iar materia organică aformat petrolul în structurile de piatră.

Petrolul

• Petrolul brut variază mult în compoziţie,vâscozitate (grosime), greutate specifică(d i ) i l Î l l l

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 327/349

(densitate) şi culoare. În general, petrolulbrut poartă denumirea după terenul undeafost produs, de exemplu Brent şi WestTexas Intermediate (WTI).

Petrolul

• Există şapte regiuni majore producătoarede petrol:R i i Chi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 328/349

• Rusia şi China• Orientul Mijlociu• Nordul Americii (SUA şi Canada)• Africa• Marea Nordului

• Orientul Îndepărtat.

Petrolul• Tipuri de petrol brut (ţiţei)• Principala întrebuinţare a ţiţeiului este aceea că

poate fi distilat parţial sau rafinat pentru

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 329/349

p p ţ pobţinerea unor produse cum sunt benzina şipetrolul.

• Petrolul brut este împărţit în mai multe categoriipe baza densităţii. Densitatea lichidului este omăsură a greutăţii volumului unui lichid încomparaţie cu acelaşi volum de apă. Apa estenotată cu 10 şi petrolul brut uşor arab este notat34, ceea ce înseamnă că acest tip de petrol estemai uşor decât apa.

Petrolul• Conţinutul de sulf al ţiţeiului este de asemenea

important:• - Petrolul brut dulce are un conţinut de sulf

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 330/349

Petrolul brut dulce are un conţinut de sulf relativ scăzut, o greutate specifică ridicată şipoate fi rafinat în produse mai uşoare, cum estebenzina.

• - Petrolul brut acru are un conţinut de sulf relativridicat, o greutate specifică scăzută şi produce omare parte din păcura grea şi din smoală prin

rafinare. Există două tipuri de petrol neprelucratcare sunt importante pentru contractele futures.

Petrolul• Brent• Petrolul neprelucrat Brent acţionează ca o cotă de nivelfaţă de care se stabileşte preţul altor tipuri de petrol

neprelucrat cum sunt cele din Marea Nordului Africa de

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 331/349

neprelucrat, cum sunt cele din Marea Nordului, Africa deVest şi terenurile mediteraneene. Acest tip de petroleste un amestec de petrol neprelucrat din sistemeleBrent şi Ninian, care este transportat prinintermediul conductelor la terminalul de petrolSullom Voe. Petrolul Brent este un tip de petrol uşor dulce, care a depăşit cotele de producţie de pânăacum. Petrolul brut reprezintă materia primă pentruprodusele ce pot fi folosite de consumatori, de exemplubenzina şi kerosenul. Procesul de conversie se numeşterafinare.

Petrolul• West Texas Intermediate WTI• WTI descrie o varietate de tipuri de petrol

neprelucrat. Punctul de livrare principal al

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 332/349

WTI este Cushing, Oklahoma, unde estelivrat prin intermediul conductelor. LegeaSUA interzice exportul de WTI. Contractele latermen cu petrol neprelucrat uşor şi dulceNYMEX cunoscut sub denumirea de WTIreprezintă cel mai mare contract la termen cuproduse energetice. WTI este folosit ca o cotăde nivel pentru alte tipuri de petrol din Americade Nord.

Petrolul• Petrolul este în prezent cea mai mare sursă de energie

pe plan mondial. Preţul petrolului este influenţat de:• - evenimentele din Golf (60% din rezervele mondiale),

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 333/349

• - dezastre• - disputele relaţiilor industriale între ţările producătoare/

de rafinare a petrolului• - concluziile OPEC-ului rezultate din întâlnirile regulate• - nivelurile absolute ale preţului• - factorii sezonieri datorită cărora rafinăriile produc mai

multă benzină la sfârşitul iernii.

Petrolul• Pieţele tranzacţiilor la vedere• Deşi petrolul neprelucrat este o marfă internaţională cu

pieţe spot bine dezvoltate, o mare cantitate de petrolull t t di t ib ită d l d ăt i l fi i

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 334/349

neprelucrat este distribuită de la producători la rafinoriprin intermediul ofertelor de livrare bazate pe preţurioficiale sau afişate. Acestea tind să fie scrise de la o lunăla un an, cu reînnoirea prevederilor. Companiileproducătoare de petrol nu pot prezice întotdeaunacerinţele exacte legate de convenţiile de livrare. Pieţeletranzacţiilor la vedere se întâlnesc atunci cândcapacitatea de producţie a companiilor de petrol

echilibrază cerinţele.

Petrolul• Preţul oficial de vânzare (Official Selling Price)• În multe ţări producătoare de petrol, o companie

petrolieră naţională este responsabilă pentruâ t l l i l t C ă ăt ii

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 335/349

vânzarea petrolului neprelucrat. Cumpărătorii încheie contracte pentru a achiziţiona o anumităcantitate de petrol neprelucrat pe o perioadăbine stabilită, la un preţ determinat prinintermediul unei formule standard. Aceastăformulă stabileşte preţul oficial de vânzare.Formula poate avea la bază o normare tipică,cum ar fi Dated Brend, sau o medie a normărilor,căreia i se aplică un diferenţial.

Petrolul

• Partea din contract pe care cumpărătorii trebuiesă o aibă în vedere este aceea referitoare ladata de stabilire a preţului încărcăturii. Această

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 336/349

data de stabilire a preţului încărcăturii. Aceastădată poate fi data de încărcare, un anumitnumăr de zile după încărcare sau chiar datadescărcării. Deoarece modificarea preţului întreaceste zile poate fi semnificativă, este atât îninteresul vânzătorului, cât şi al cumpărătoruluica data în care se stabileşte preţul încărcăturiisă fie cunoscută şi convenită.

Petrolul• Pieţele la termen• Majoritatea producţiei lunare de petrol a companiei Brent

Blend este alocată acţionarilor. Se folosesc încărcăturisau loturi de 500000 de barili pe zi pe o perioadă de trei

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 337/349

sau loturi de 500000 de barili pe zi pe o perioadă de treizile de încărcare. Contractele standard folosite pentrutranzacţiile Brent la termen precizează că vânzătorultrebuie să dea cumpărătorului un preaviz de 15 zilepentru o încărcare de 3 zile. Încărcăturile ce sunt făcute

în aceste 15 zile sunt numite Dated Brent, iar încărcăturile la termen, Brent în 15 zile.

• Piaţa la termen este o piaţă fizică OTC, în carecontractele sunt negociate individual între două părţi cestabilesc preţul unei furnizări de petrol la termen.

Petrolul

• Bursa de Mărfuri din New York (NYMEX) afost prima bursă unde au începuttranzacţionările la termen în anul 1978. Astăzi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 338/349

tranzacţionările la termen în anul 1978. Astăzieste cea mai mare bursă a contractelor futuresşi options pe contracte futures.

• Bursa Internaţională a Petrolului (IPE) este adoua mare bursă ce oferă contracte la termenpentru petrolul neprelucrat şi benzina brent- eaeste echivalentul petrolului folosit pentr încălzire în NYMEX.

Gazele naturale

• Gazul natural este un amestec de gazehidrocarbonate- gaze ce conţin doar elementele carbon şi hidrogen şi cantităţi

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 339/349

elementele carbon şi hidrogen- şi cantităţiminore de alte gaze, cum ar fi dioxidul decarbon, azotul, etan, propan, butan.Pricipalul component al gazului naturaleste metanul (CH4), dar ponderea savaziază între 70 şi 90% în funcţie de loculde unde a fost extras.

Gazele naturale

• Gazul natural extras are denumirea de gazumed deoarece pentru a putea fi transportattrebuie rafinat pentru a produce gazul natural

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 340/349

t ebu e a at pe t u a p oduce ga u atu auscat. În procesul de rafinare, hidrocarburile maipuţin volatile (propanul şi butanul) sunt îndepărtate. Gazul uscat ce rămâne estemetanul aproape pur, iar acesta este transportatcu ajutorul unor conducte sau este lichefiat latemperaturi joase şi apoi transportat sub formăde gaz natural lichefiat.

Gazele naturale• În ultimele decenii, importanţa gazului natural ca

sursă de energie a crescut ca urmare aurmătoarelor motive:

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 341/349

• - este o sursă de energie mai curată decâtpetrolul,

• - disponibilitatea fluctuantă a ofertei de petrolneprelucrat,

• - liberalizarea industriei generatoare de energie(SUA, Marea Britanie),

• - introducerea Directivei gazelor în UE.

Electricitatea

• Începând cu anii ’80 au avut loc schimbărimajore ce au afectat industriile deaprovizionare cu electricitate din multe ţări

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 342/349

aprovizionare cu electricitate din multe ţări. Astfel au fost înfiinţate pieţele deelectricitate angrosiste, care s-au dezvoltat în funcţie de următorii factori:

Electricitatea• 1) Liberalizarea . În prezent există multe regiuni din

Europa şi SUA în care consumatorii industriali şi ceicasnici îşi pot alege distribuitorul de energie.

• 2) Competiţia preţului Preţul acestui produs depinde

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 343/349

• 2) Competiţia preţului . Preţul acestui produs depindede combustibilul sau de sursa de energie necesarăgererării de electricitate (petrol, gaze naturale, cărbune,surse nucleare, panouri solare, surse geotermate şieoliene). Preţul este influenţat de asemenea decaracterul sezonier al cererilor de aprovizionare.

• 3) Progresul tehnologic legat de generarea şidistribuţia de energie.

Electricitatea

• Contractele de tip futures şi opţiuni suntacum tranzacţionate la mai multe burseinternaţionale, printre care:

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 344/349

ţ , p• Bursa de Mărfuri din New York (NYMEX),

• Bursa de Mărfuri din Chicago (CBOT),• Bursa de Futures şi Opţiuni din NouaZeelandă (NZFOE),

• Bursa de Futures din Sydney (SFE),• Scandinavian NordPool.

Electricitatea• Diferite burse folosesc contracte de mărimi diferite. De

exemplu, contractele NYMEX sunt pentru 736megawaţioră (Mwh) de energie distribuită pe o perioadăde o lună, iar CBOT sunt pentru 1680 Mwh.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 345/349

, p .• Contractele originare futures la NYMEX se bazau pe

activitatea pieţei cash US West Coast, de 2 Mwh puterepentru o oră de vârf. Pentru furnizorii de energie o zi delucru are 16 ore de vârf, iar numărul maxim de zilelucrătoare într-o lună este de 23. De aceea contractelefutures la NYMEX stabileau să livreze pănă la: 2*16*23= 736Mwh.

Electricitatea

• Electricitatea este cunoscută ca un produssub formă de flux, deoarece nu poate fioprită în sensul convenţional Datorită

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 346/349

oprită, în sensul convenţional. Datorităacestui fapt, electricităţii nu i se poatestabili uşor preţul, deoarece variabilelecare sunt implicate sunt numeroase şi potfi cu totul neprevăzute.

Electricitatea• Unele dintre cele mai importante variabile (la care este

supus preţul electricităţii) sunt:• - cererea, care este determinată de timpul de folosire,• localizarea geografică a producerii energiei

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 347/349

• - localizarea geografică a producerii energiei,• - sursa de energie – petrol, cărbune, nucleară,

hidroelectrică...,• - creşterile şi scăderile neprevăzute ale preţurilor,• - cererile sezoniere de energie,• - dependenţa de facilităţile disponibile de transport al

energiei,

• - condiţiile vremii.

Alte surse• Cărbunele a fost sursa de energie în secolul al

XIX-lea.• O schimbare importantă pe pieţele energie este

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 348/349

Programul de tranzacţii pentru emisiuni dedioxid de carbon , propus pentrutranzacţionarea contractelor la termen.Rezultatul nivelului ridicat de dioxid de carbon şialte gaze poluante din atmosferă constă în încălzirea climei (efectul de seră). Programuleste o modalitate de a preveni accentuareaacestui efect.

7/21/2019 Curs burse internationale de marfuri

http://slidepdf.com/reader/full/curs-burse-internationale-de-marfuri 349/349