7/25/2019 Grila 2011

1/111

Fundamentele psihologiei I

TRUE/FALSE

1. Psihicul este o forma particulara de energie electromagnetica.

ANS: F

2. Psihicul este un atribut al organismelor animale.

ANS: T

3. Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nielul sistemului neros.

ANS: T

!. "nstinctul este un produs si o componenta a #onstiintei.

ANS: F

$. #omportamentul animal este bazat eminamente pe schema de tip instincti

ANS: T

%. #onstiinta este o lume subiectia ermetic inchisa in sine.

ANS: F

&. #a si informatia' psihicul nu poseda proprietati sensibile' nemi(locit perceptibile.

ANS: T

). #aracterul subiecti al reflectarii duce la distorsionarea realitatii.

ANS: F

*. Functia cognitia a constiintei atinge nielul cel mai inalt de realizare inidentificarea+recunoasterea obiectelor.

ANS: F

1,. "ntre constient si inconstient e-ista e-clusi o relatie antagonica.

ANS: F

11. Starea de eghe e-prima inseamna/ constiinta in actiune.

ANS: F

7/25/2019 Grila 2011

2/111

12. #ontinutul iselor este codificat atat imagistic' cat si lingistic.

ANS: F

13. 0. 0undt este adeptul abordarii dinamice a constiintei.

ANS: F

1!. Senzatia este premisa si izorul constinuturilor informationale ale constiintei.

ANS: T

1$. Functionarea normala a constiintei implica delimitarea si analiza distincta a celor trei erigiale actiitatiimotiul' scopul' mi(locul.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:

a. inchiseb. deschisec. semideshise

ANS: #

2. Psihicul este o entitate:

a. nemi(locit obserabila si perceptibilab. eidentiabila indirect' pe baza efectelor in plan comportamentalc. inaccesibila cunoasterii obiectie

ANS:

3. Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem ealua cel mai obiecti:

a. pe baza relatarilor erbale ale subiectuluib. pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolarea sarcinilor realec. pe baza descrierilor unor obseratori neutri

ANS:

!. "n plan filogenetic aparitia psihicului se leaga de:

a. aparitia e-citabilitatii iritabilitatii/b. aparitia sistemului muscularc. aparitia functiei de e-ploraresemnalizare

7/25/2019 Grila 2011

3/111

ANS: #

$. Psihicul este o realitate:

a. substantialab. energeticac. spirituala purad. informationala

ANS:

%. Psihicul:

a. izoraste din structura celulara interna a creieruluib. este o realitate paralela coe-istenta de la inceput cu creierul

c. este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele e-terne de informatie

ANS: #

&. 4a nielul creierului' functiile psihice:

a. nu au o localizare precisab. au o localizare precisa si inariantac. unele au o localizare si inarianta' altele au o loalizare dinamica

ANS: #

). "n e-plicarea deenirii organizarii psihice a omului apelam la:

a. determinismul biologic internb. determinismul e-tern unioc S56/c. determinismul e-tern de tip mediat

ANS: #

*. eterminismul psihicului uman este:

a. preponderent biologicb. preponderent mi-tc. preponderent sociocultural

ANS: #

1,. Psihicul uman este un sistem:

A/ static

/ probabilist

7/25/2019 Grila 2011

4/111

#/ dinamic

/ dinamiceoluti

a. A7#7b. 7c. A7

ANS:

11. #aracterul hipercomple- al sistemului psihic uman este dat de:

a. numarul 8elementelor9 componenteb. diersitatea starilor emotionalec. olumul cone-iunilor e-terned. numarul 8elementelor9 componente si olumul cone-iunilor interne si e-terne

ANS:

12. 4a nielul sistemului psihic uman' intre 8input9 si 8output9 e-ista o relatie:

a. de tip direct' uniocb. de independentac. de tip mediatprobabilist

ANS: #

13. "n teoria freudiana functionarea inconstientului se subordoneaza:

a. principiului 8tot sau nimic9

b. principiului placeriic. principiului realitatii

ANS:

1!. upa S. Freud' inconstientul:

a. este integral innascutb. se formeaza in ontogeneza timpuriec. o componenta a lui este innascuta' o alta dobndita

ANS: #1$. "n conceptia lui S. Freud' inconstientul este:

a. premisa interna a comportamentuluib. factor determinant pricipal al comportamentuluic. factor frenator al comportamentului

7/25/2019 Grila 2011

5/111

ANS:

1%. "nconstientul are un continut:a. e-clusi emotionalb. e-clusi cognitic. mi-t

ANS: #

1&. "nconstientul are legatura:a. mai mult cu gandireab. mai mult cu ointac. mai mult cu imaginatia

ANS: #

1). 4egea heteronomiei in dezoltarea sistemului psihic uman se refera la:a. ritmul constituirii diferitelor procese si functii particulareb. nielul la care a(unge dezoltarea diferitelor procese si functii particularec. factorii care influenteaza dinamica dezoltarii

ANS:

1*. #onstiinta este o structura:a. eminamente cognitiab. eminamente afectiac. eminamente instrumentalactionala

ANS: A

2,. Functionarea constiintei se subordoneaza:a. principiului automatismului

b. principiului realitatiic. principiului placerii

ANS:

21. #onstiinta este:a. suma tuturor proceselor si functiilor psihiceb. sinonima cu gandireac. o forma calitati superioara de organizare si structurare a psihicului

ANS: #

22. 4atura acticreatoare a constiintei se realizeaza prin:a. functia reglatorieb. functia proiectiac. functia a-iologica

ANS:

23. #onstiinta confera comportamentului un caracter:

7/25/2019 Grila 2011

6/111

a. imediatb. agresic. defensid. mi(locitteleonomic

ANS:

2!. ;odelul structural al psihicului uman adoptat de psihologia contemporana este:

a. liniar b. ierarhicbidimensionalc. ierarhictridimensional

ANS: #

2$. efinitorie pentru comportamentul constient este:a. formularea anticipata a obiectului scopului/b. inregistrarea scopului la sfarsitul actiuniic. absenta scopului

ANS: A

2%. atorita constiintei' omul:a. se insereaza in lume ca 8obiect9b. se adapteaza la lume in mod pasi reacti/c. se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect

ANS: #

2&.

7/25/2019 Grila 2011

7/111

c. instinctul de autoconserare

ANS:

31. #omportamentul de tip instinctual se caracterizeaza prin:a. analiza si ealuarea prealabila a conditiilorb. centrarea pe atingerea imediata a obiectului satisfacerea starii de necesitate/c. compararea alternatielor

d. ealuarea consecintelorANS:

32. "n modelul freudian' intre inconstinetul innascut si cel dobandit e-ista o relatie:a. de concordanta deplinab. antagonicac. de complementaritated. de contiguitate spatiotemporala

ANS:

33. upa =.ung' inconstinetul colecti:a. deria din cel indiidualb. precede pe cel indiidualc. include pe cel indiidual

ANS:

3!. Actiitatea onirica este forma de manifestare a:a. inconstientuluib. starii de eghec. starii crepusculare a constiintei

ANS: A

3$. #onstienta este:a. sinonima si echialenta cu constiinta de sineb. sinonima si echialenta cu starea de eghe actiac. sinonima si echialenta cu constiinta

ANS:

3%. "n opinia lui >.. 0atson' constiinta este:A. o realitate psihica nemi(locit perceptibila. o simpla fictiune#. o inentie a filosofilora. A7b. 7#c. A7#

ANS:

3&. Sfera de cuprindere a subconstientului:

7/25/2019 Grila 2011

8/111

a. este la fel de intinsa ca cea a inconstientuluib. este mai intinsa si mai bogata atat decat cea a inconstientului' cat si decat cea a

constiinteic. este la fel de intinsa si de bogata ca cea a constiintei

ANS:

3). #onstiinta are o structura de continut:

a. plurimodala' eterogena liniarab. unimodulara' omogenac. plurimodala' eterogena ierarhizata

ANS: #

3*. Fondatorul orientarii dinamice in definirea constiintei este:a. >.. 0atsonb. P. >anetc. 0. 0undtd. 0. >ames

ANS:

!,. #omportamentul este reglat de:a. interactiunea dintre 8cinstiinta de sine9 si 8constiinta lumii e-terne9b. constiinta de sinec. constiinta lumii e-terne

ANS: A

!1. 8#apacitatea rezolutia9 este un indicator psihocomportamental al:a. constiintei lumii obiectieb. constiintei in intregul ei

c. constiintei de sine

ANS:

!2. #onstiinta de sine primara are la baza:a. informatia despre lumea e-ternab. informatia auditia despre propria ocec. informatia cenestezica si propriocepti?inestezica

ANS: #

!3. 8Autoportretizarea9 este o etapa a:a. dezoltarii constiintei in generalb. a constiintei de sinec. a constiintei lumii obiectie

ANS:

!!. 6eflectarea psihica are un caracter:A. subiecti si ideal

7/25/2019 Grila 2011

9/111

. obiecti si absolut eridic#. relati eridica. A7#b. A7c. 7#

ANS: A

!$. Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care proin din:a. perceptia actuala a obiectelor si fenomenelorb. inconstientc. constientd. inconstient si constient

ANS:

!%. Subconstientul asigura continuitate in timp a:a. dezoltarii psihiceb. identitatii @uluic. starii de eghe

ANS:

!&. "ntre psihicul uman si psihicul animal:a. e-ista numai deosebiri cantitatieb. nu e-ista nici o deosebirec. e-ista numai deosebiri calitatied. e-ista atat deosebiri cantitatie' cat si calitatie

ANS:

!). #are dintre cele trei subsisteme ale sistemului psihic este mai susceptibil si mai deschis la

dezoltarea. subconstientulb. constientulc. inconstientul

ANS:

!*. #onceptul de 8arhetip9 a fost elaborat de:a. >.. 0atsonb. =.>. >ungc. S. Freud

d. >. PiagetANS:

$,. 8Arhetipul9 este o componenta:a. a subconstientuluib. a inconstientului indiidualc. a constientuluid. a incosntientului coleti

7/25/2019 Grila 2011

10/111

ANS:

$1. in punct de edere genetic:a. dezoltarea constiintei de sine precede dezoltarea constiintei lumii obiectieb. dezoltarea constiintei lumii obiectie precede dezoltarea constiintei de sinec. dezoltarea celor doua forme ale constiintei se incepe in acelasi timp

ANS:

$2. #are din modificarile de mai (os ale constiintei se incadreaza in categoria patologicului:A. transa e-somatica. starea de hipnoza#. pseudohalucinatiile. delirurile structuratea. #7b. A77#c. A7

ANS: A

$3. Functia principala a constiintei din care deria si careia i se subordoneaza toate celelalte este:

a. functia de reglareb. functia cognitiac. functia a-iologicad. functia proiectia

ANS:

$!. 4egea stadialitatii se aplica la:a. dezoltarea doar a intelectului

b. dezoltarea intregului sistem psihic al omuluic. dezoltarea doar a constiintei de sine

ANS:

$$. @-presia: 8creierul secreta gandirea intocmai cum bila secreta fierea9 apartine:a. modelului dualistb. modelului manist materialist stiintificc. modelului materialist ulgar

ANS: #

$%. 8Autocontrolul9 este un atribuit al:A. inconstientul innascut. al constiintei in general#. al inconstientului dobandit super ego/. al constiintei de sinea. A77b. #7c. 7#7

7/25/2019 Grila 2011

11/111

ANS: FUNAMENTE II

!" 6eprezentarea este procesul de producere Bi utilizare mentalC a imaginilor unor obiecte DnabsenEa lor

ANS: T

#" Potriit unor cercetatori imaginile eidetice au intensitatea' prospeEimea Bi iacitatea uneipercepEii autentice. Acestia sunt:

a$" E" %aens&h

'$" (" )ohle*

c/. emmert

d$" (" (alla&h

ANS: a7b7c

+" 6eprezentCrile propriuzise dein o componentC instabilC Bi cu pondere nesemnificatie aarhitectonicii actiitCEii noastre mintale.

ANS: F

," NoEiunea de reprezentare se foloseBte:

a" Pent*u a e-p*ima dou. *ealit.i psihi&e *elati0 distin&te1

'" 2n des&*ie*ea unei imagini sau model in3o*maional inte*n4 a&tuali5at4 al uno*o'ie&te4 3enomene4 e0enimente4 situaii64 &a*e au 3ost pe*&epute ante*io*4 da*&a*e 7n momentul dat pot lipsi din &8mpul nost*u sen5o*ial

c. Ne furnizeazC informaEii despre numai despre obiectele Bi fenomenele reale prezente'care acEioneazC Dn momentul dat asupra analizorilor noBtrii

d" 2n des&*ie*ea p*o&esului de p*odu&e*e 9i utili5a*e mental. a imaginilo* uno*o'ie&te 7n a'sena lo*

ANS: a7b7d

:" NoEiunea de reprezentare se foloseBte pentru a e-prima douC realitCEi psihice relatidistincte :

a$" una &a*e ine de p*odus

'$" &ealalt. &a*e ine de p*o&es

ANS: a7b

7/25/2019 Grila 2011

12/111

;" Formarea reprezentCrilor are un caracter:

a" A&ti0

b. Semantic

&" Sele&ti0

d. 6eleant+ "releant

ANS: a7c

7/25/2019 Grila 2011

13/111

ANS: a7c7d

!B" Ieriga cea mai importantC care face (oncEiunea Dntre reprezentare Bi gandire o constituie:

a. #onceptele iconice

'" Con&eptele 3igu*ale

c. #onceptele logico matematice

d. #onceptele inteligenEei speculatie

ANS: b

!!" 6eprezentarile pe care le genereazC sfera ieEii psihice se Dmpart Dn doua clase principale:

a. i*e&t designati0e4 *ealiste sau &on&o*dante

b. Sub semnul comandamentelor interne ale gndirii

&" Indi*e&t designati0e4 sim'oli&e>deghi5ante$4 non&on&o*dante

d. Sub semnul comandamentelor interne ale stCrilor motiaEionale

ANS: a7c

!#" Pornind de la poziEia pe care o ocupC Dn arhitectura generalC a subsistemului cognitiproprietCEile mai importante ale reprezentCrilor pot fi:

a" Intensitatea

'" Sta'ilitatea

&" ?*adul de &ompletitudine

d.

7/25/2019 Grila 2011

14/111

!+"

7/25/2019 Grila 2011

15/111

d. #a o reacEie la curentul abisal

e. #a o reacEie la eoluEionist

ANS: a7c

!nu me&ani&e$ 7nt*e 3a&to*ii e*edita*i 9i 3a&to*ii demediu4 p*in a&easta de0eni*ea g8ndi*ii4 se *eali5ea5a o'ie&ti0 pe doua planu*iGisto*i& 9i ontogeneti&

e" Un sistem4 dat de 3aptul &. este 7n *ealitate &ompus. dint* o mulime de elemente>ope*aii4 &oninutu*i in3o*maionale$ mai mult sau mai puin distin&te4 a3late

unele &u

altele 7nt* o *elaie non 7nt8mpl.toa*e4 mai mult sau mai puin legi&.

ANS: a7b7c7d7e

7/25/2019 Grila 2011

16/111

!@" in punct de edere structural gndirea este o organizare casidimensionalC' cuprinznd:

a. locul operaEiunilor componenta informaEionalC

'" lo&ul &oninutu*ilo* &omponenta in3o*maional.

c. locul produselor componenta productiCd. locul relaEiilor componenta informaEionalC

e" lo&ul ope*aiilo* &omponenta ope*ato*ie

3" lo&ul p*oduselo* &omponenta *e5ultati0.

g" lo&ul *elaiilo* &omponenta *elaional.

ANS: b7e7f7g

#B" Hn profilul sCu actual de stare' orice sistem cuprinde efectele influenEelor Bi e-perienEeloranterioare' cu alte cuinte' MconEinutul: trecutului sCu' concretizabil Dn indicatori de ordinsubtanEial' energetic Bi informaEional:

ANS: T

#!" rmele Bi efectele trecutului afecteazC organismul animal Dn toate planurile sale deorganizare:

a" Co*po*al'" io3i5iologi&

&" Psihi&

ANS: a7b7c

##" ;emoria psihicC este:

a. @-primatC Dn unitatea temporal a transformCrilor celulare Bi tisulare implicate in

procesele de creBtere' Dn procesele de Dmbatrnire' Dn conEinutul metabolismului

b. 6eprezentatC de principalele ritmuri si cicluri funcEionale ale diferitelor aparate Bisubsisteme interne ale organismului

&" Legat. de e-pe*iena *elaion.*ii &u lumea e-te*n. 9i mediat. de a&ti0itatea*e5oluti0 in3o*maional. a &*eie*ului

7/25/2019 Grila 2011

17/111

ANS: c

#+" Grganizarea sistemului mnezic:

a. Presupune o integrare pe dimensiunea timpului' orientatC dinspre trecut' spre prezent Biiitor

'" Const. 7n &onse*0a*ea 9i 0alo*i3i&a*ea din pe*spe&ti0e u5ului inte*io* a&oninutu*ilo* 9i e-pe*ienelo* ante*ioa*e

ANS: b

#," Procesul mnezic este:

a" n proces de acelaBi ordin cu procesele cognitie sau motiaEionale

'" O modalitate de 3iina*e 9i mani3esta*e 7n timp a 3ie&.*ui p*o&es 7n pa*te 9i a

sistemului 7n ansam'luANS: b

#:" ;emoria poate fi analizatC sistemic pe baza schemei cibernetice:

a. Gutput input output

'" Input output Input

c. "nput output e-itput

ANS: b#;" Structura "nputului mnemonic este eterogenC Bi cuprinde:

a. Flu-u*i sen5o*iale >0i5uale4 auditi0e4 ol3a&ti0e4 gustati0e4 ta&tile4 ineste5i&e40is&e*ale$

'" Flu-u*i imaginati0e

&" Flu-u*i &on&eptual sim'oli&e4 logi&o p*opo5iionale

d" Flu-u*i de t*.i*i emoionale

e" Flu-u*i moti0aionale

3" Flu-u*i moto*ii

ANS: a7b7c7d7e7f

7/25/2019 Grila 2011

18/111

#memo*a*ea 7n a&epiunea t*adiional.$

'" P.st*a*ea sau &onse*0a*ea

c. #umulatie

d" E&3o*a*ea sau *ea&tuali5a*ea

e. "ntegrati interpretatie acti

ANS: a7b7d

#=" "ndicatorii memorCrii oluntare or depinde:

a" e p*op*iet.ile 9i de &ondiiile de administ*a*e a mate*ialului

'" e pa*ti&ula*it.ile psihoindi0iduale ale su'ie&ilo*

ANS: a7b

#@" Parametrii memorCrii oluntare care or fi influenEaEi de particularitCEile psihoindiiduale:

a" Capa&itatea de eng*ama*e sto&a*e a me&anismelo* &e*e'*ale

b.

7/25/2019 Grila 2011

19/111

&" O minim. o*iginalitate a modu*ilo* de ope*a*e >p*o&edeelo*$ 9i a p*odusului 3inal>ie9i*ea din tipa*e 9i 9a'loane4 dep.9i*ea s&hemelo* *utinie*e$

d" Ca*a&te*ul &on0enional4 3igu*ati0e 9i sim'oli&4 al 3un&iei designati0e>semioti&e$a imaginilo* gene*ate 7n p*o&esul imaginaiei

ANS: a7b7c7d

+!" Hn sfera e-istenEei psihice' imaginaEia se distinge prin posibilitatea de a descoperi Bitransforma lumea prin intermediul descoperirilor Bi transformCrilor ce interin Dn propriapersonalitate a subiectului

ANS: T

+#" Factorul imaginati este inclus Dn structura multifactorialC a :

a" Inteligenei gene*ale

'" Aptitudinilo* spe&ialANS: a7b

++" ApartenenEa iselor la imaginaEie se susEine prin accea cC:

a. Coninutul lo* 0i5ea5. 7n mod 3*e&0ent 3enomene i*eale4 &a*e nu se g.ses& 9i &a*enu pot e-ista 7n *ealitate

b. ramatizarea Dn actiitatea oniricC constC Dn traducerea gndurilor Dn imagini Bi Dncoordonarea acestora din urmC Dntr o succesiune asemCnCtoare unei piese de teatru

&" Chia* 7n &a5ul 7n &a*e &oninutul lo* 79i a*e su*sa 7n e-pe*iena ante*ioa*.4 modulde &om'ina*e a se&0enelo*4 &a 9i iposta5ele 7n &a*e apa* sunt a'solute inedite4ne3iind ni&iodat. simple e0o&.*i sau *ep*odu&e*i a &eea &e sa 7nt8mplat

ANS: a7c

+," ;odurile de operare de bazC ale isului sunt:

a" Condensa*ea de t*as.tu*i simila* 7n imagini sinteti&e

'" eplasa*ea4 a&easta diso&ie*e pe*mite &a ene*gia disponi'il. sa 3ie t*ans3e*at. sauin0estit. 7nt* o alt. imagine

&" *amati5a*ea sau 3igu*ali5a*ea

ANS: a7b7c

7/25/2019 Grila 2011

20/111

+:" Hn procesele halucinogene proocate de acEiunea drogurilor Bi faorizate de suprimareastimulilor din lume e-ternC conBtiinEa este:

a" est*u&tu*at. 9i anihilat.

b. @ste coagulatC Bi potenEatC

ANS: a

+;" 6eeria:

a" Este o 3o*m. de mani3esta*e a imaginaiei

'" Apa*e pe 3ondul uni a&ti0ism psiho3i5iologi& 7nalt

&" u&e la instala*ea st.*ii de 0eghe

ANS: a7b7c

+

7/25/2019 Grila 2011

21/111

c. neori adearat

ANS: a

,!" in punct de edere psihologic Bi psihofiziologic' funcEia semioticC e-primC:

a. &apa&itatea pa*ial 7nn.s&ut. a omului de a 3olosi semne sau sim'olu*i>semni3i&ani$ &a 7nlo&uito*iJ ai o'ie&telo* >semni3i&ate$ si de a e3e&tua &uauto*ul lo* &om'inaii 9i t*ans3o*m.*i 7n plan mental4

b. pa*ial do'8ndit. a omului de a 3olosi semne sau sim'olu*i >semni3i&ani$ &a7nlo&uito*iJ ai o'ie&telo* >semni3i&ate$ 9i de a e3e&tua &u auto*ul lo* &om'inaii9i t*ans3o*m.*i 7n plan mental"

ANS: a7b

,#" #a formC specificC a actiitCEii de comunicare' limba(ul erbal este organizat BifuncEioneazC dupC principiul:

a. inputoutput4

b. Gutput imput

c. "mput output imput

ANS: a

,+" Dn cadrul limba(ului se delimiteaza urmatoarele erigi principale:

a. !" 0e*iga a3e*ent. >*e&epia$1

b. !" 0e*iga e3e*ent. >emisia$1

c. !" 0e*iga de auto*egla*e de tip 3eed'a& 9i 3eed'e3o*e"

ANS: a7b7c

,," Ieriga aferentC recepEia/ este cea cu care se Bi Dncepe' Dn ontogenezC' formarea sistemuluierbal de comunicare.

a. Ade0a*at

b. Fals

ANS: a

7/25/2019 Grila 2011

22/111

,:" Atentia este este prima realitate psihicC ce se scoate Dn faEC' cu titlu poziti sau negati' oride cte ori trebuie sC dCm seama de rezultatele unei acEiuni concrete sau a alteia.

a" Ade0a*at

b. Fals

c. neori adearat.

ANS: a

,;" Atentia:

a" Nu este un p*o&es &u &oninut *e3le&to*iuin3o*maional p*op*iu 9i distin&t p*e&um pe*&epia4 *ep*e5enta*ea4 g8ndi*ea sau p*o&esele a3e&ti0e 9imoti0aionale"

'" Nu a*e o e-isten. 9i o des3.9u*a*e independente4 7n sine4 &i numai saueminamente 7n &onte-tul alto* p*o&ese 9i a&ti0it.i psihi&e &u &oninut 9i

3inalitate spe&i3i&e"

&" Nu 3a&e pa*te din &atego*ia p*o&eselo* psihi&e *e3le&to*ii4 &i din &ea a&ondiiilo* 9i 3un&iilo* psiho3i5iologi&e mediatoa*e*eglato*ii"

ANS: a7b7c

,

7/25/2019 Grila 2011

23/111

,@" Sub raportul eficienEei' nu Dncape DndoialC cC atenEia oluntarC este net superioarC celeiinoluntare' care permite doar 8constatareO' nu Bi elaborare interpretare conceptualteoreticC.

a" Ade0a*at

b. Fals

c. neori adearat

ANS: a

:B" AtenEia oluntarC intelectiC este implicatC Dn:

a" *e5ol0a*ea p*o'lemelo* teo*eti&e

'" 7n 3o*mula*ea 9i testa*ea ipote5elo*

&" 7n ela'o*a*ea 9i testa*ea 0e*idi&it.ii ude&.ilo* 9i *aionamentelo*"

ANS: a7b7c

:!" Afectiitatea este acea componentC a ieEii psihice care reflectC' Dn forma unei trCirisubiectie de un anumit semn' de o anumitC intensitate Bi de o anumitC duratC' raportuldintre dinamica eenimentelor motiaEionale sau a stCrilor proprii de necesitate Bidinamica eenimentelor din plan obiecti e-tern.

a" Ade0a*at

b. Fals

c. neori adearat

ANS: a

:#" ispoziEiile integrate globale reprezinta :

a" A&el 3ond a3e&ti0 'a5al pe &a*e se e0idenia5. 9i se mani3est. &otidian 9isituaional t*.i*ile emoionale 9i a&tele &ompo*tamentale spe&i3i&e"

'" O sinte5. a e-pe*ienei de 0ia. 9i a t*.i*ii de sine >in&lusi0 p*in semnali5a*east.*ii 3i5i&e 9i 0is&e*ale$ &a*e se ela'o*ea5. 7n ontogene5. 9i se impune &a un 3el de

&onstant. a 3i*ii sau a modului de a 3i al pe*sonalit.ii"

ANS: a7b

:+" ispoziEia globalC homeostaticC se defineBte structural:

a. Rapo*ta*ea a3e&ti0. a omului la lumea e-te*n. 9i la sine 7nsu9i.

7/25/2019 Grila 2011

24/111

b. #a indusa situational prin acEiunea con(ugatC a unor influenEe conBtientizabile sau nuinconBtiente sau subconBtiente.

ANS: a

:," ispoziEiile de moment sunt:

a. induse situational p*in a&iunea &onugat. a uno* in3luene &on9tienti5a'ile

sau nu >in&on9tiente sau su'&on9tiente$"

b. #oncretizate prin raportarea afectiC a omului la lumea e-ternC Bi la sine DnsuBi.

ANS: a

::" ispoziEia situaEionalC DBi pune mai direct amprenta asupra actiitCEii curente dect ceahomeostaticC.

a" Ade0a*at

b. Falsc. neori adearat

ANS: a

:;" "n dinamica relaEionCrii Bi autorelaEionCrii afectie' se delimiteazC o serie de secenEe'legate pe baza legii efectului final echifinalitCEii/:

a$ su'ie&tul este lo&at inte*a&ti0 7n lume &u alii4 angaat 7nt*o p*a&ti&.inte*p*etati0. monden. sau p*o'lemati&."

'$ se p*odu&e o inte*a&iune 7nt*e el 9i o'ie&tul so&ial >in&lu58nd o alt. pe*soan.$" &$ o dat. &e o'ie&tul int*. 7n &8mpul 3enomenologi& al su'ie&tului4 el este de3init>t*atat$ 7n te*meni de t*.i*e >autot*.i*e$4 &aG sup.*a*e4 3*i&. sau anti&ipaie"d$ a&este t*.i*i anti&ipato*ii sunt *ati3i&ate p*in t*.i*i 3i5i&eJ 9i sen5aii la ni0elulo*ganismului &a entitate 0ie4 &a*e se &ondensea5. 7n &eea &e numim tensiune 9ian-ietate"e$ su'ie&tul 79i imaginea5. apa*ena sa 9i a&iunile sale 7n o&hii pa*tene*ului s.u *ealsau imagina*" 3$ inte*p*etea5. ude&.i ale alto* pa*tene*i 9i genul de t*.i*e >autot*.i*e$ &a*ea&ompania5. a&este ude&.i"g$ gene*ea5. t*.i*i aso&iate la t*.i*ile &eluilalt 3a. de su'ie&tul dat"

h$ a&east. t*.i*e este 7n&o*po*at. 7n inte*io*ul t*.i*ilo* pe &a*e su'ie&tul le simte 3a.de sine"i$ su'ie&tul 7n&ea*&. o t*.i*e a autope*&epiei mo*ale a Eului 9i a pe*&epiei de &.t*eel a &elo*lali >pa*tene*ul de *elaie$" $ *eali5a*ea unei autode3ini*i suma*e4 in&lu58nd o de3iniie emoional. a Euluialto*a 9i o'ie&tul 7n u*ul &.*uia a 3ost st*u&tu*at. a&iunea"

ANS: a7b7c7d7e7f7g7h7i7(

7/25/2019 Grila 2011

25/111

:

7/25/2019 Grila 2011

26/111

;!" ;otiaEia ne apare:

a" &a o &au5alitate e-te*n. t*anspus. 7n plan inte*n4 da&. o'ie&tul &o*espun5.to*satis3a&e*ii unei t*e'uine lipse9te 9i4 de&i4 nu a*e &um s. de&lan9e5e&ompo*tamentul &o*espun5.to*4 lo&ul s.u este luat de sta*ea de ne&esitate 7n*apo*t &u el4 a&tuali5at. spontan4 7n u*ma uno* modi3i&.*i de o*din 3i5iologi& saupsihologi&"

'" In a&ela9i timp4 moti0aia t*e'uie &onside*at. 9i &a o lege gene*al. de o*gani5a*e9i 3un&iona*e a 7nt*egului sistem psihi& uman4 ea ope*8nd distin&ia ne&esa*.7nt*e pl.&ut 9i nepl.&ut4 7nt*e util 9i inutil4 7nt*e 'un 9i *.u"

ANS: a7b

;#" FuncEiile principale pe care le DndeplineBte Dn mod concret motiul sunt:

a" 3un&ia de de&lan9a*e4

'" 3un&ia de o*ienta*edi*e&iona*e >0e&to*ial.$

&" 3un&ia de susine*e >ene*gi5ant.$"

ANS: a7b7c

;+" Hn psihologie' oinEa a fost deriatC' fie din :

a" g8ndi*e >He*'a*t o de3inea &a a&t ela'o*at p*in inte*mediul g8ndi*ii 9i &ent*at pee3e&tua*ea de alege*i 9i lua*ea de hot.*8*i$

'" a3e&ti0itate >(undt o de3inea &a 3o*m. de o*gani5a*e 9i st.p8ni*egestiona*e

*aional. a a3e&ti0it.ii$

ANS: a7b

;,"Nielul oluntar se subordoneazC:

a. din pun&t de 0ede*e st*u&tu*al 3un&iei *eglatoa*e a &on9tiinei >de&i4 elimpli&. o'ligato*iu at*i'utul &on9tiinei$

b. din pun&t de 0ede*e inst*umental4 se &one&tea5. la su'sistemul moti0aional4

3a0o*i58nd 9i optimi58nd 3inali5a*ea moti0ului 7n s&opANS: a7b

;:" @lementele definitorii ale nielului oluntar or fi:

a. intenionalitatea >a&iunea este intenionat.$4

7/25/2019 Grila 2011

27/111

b. anali5a p*eala'il. a &ondiiilo*4 a *apo*tului dint*e s&op 9i milo& >a&iunea 0a3i mediat. de un model mental$4

c. deli'e*a*ea 9i de&i5ia >a&iunea este *e5ultatul unei e0alu.*i a *apo*tuluidint*e a0antae 9i de5a0antae4 dint*e &89tigu*i 9i pie*de*i$4

d. e3o*tul >a&iunea impli&. un anumit g*ad de mo'ili5a*e ene*geti&.4 *elati0di*e&t p*opo*ional. &u di3i&ultatea o'sta&olului$

ANS: a7b7c7d

;;" Formarea Bi dezoltarea mecanismelor regla(ului oluntar sunt impuse Bi de necesitateapunerii Bi Einerii Dn acord a comportamentului propriu cu e-igenEele Bi normele ieEiisociale.

a" Ade0a*at

b. Fals

c. neori adearat

ANS: a

;su'ie&ti0e 9i o'ie&ti0e$4 pe de alt.pa*te4 7nt*e e3o*tul 7nt*ep*ins 9i *e5ultatele 7n*egist*ate"

ANS: a7b

7/25/2019 Grila 2011

28/111

%*. ispozitiile integrate globale reprezint:

a. o trstur Dnnscut a personalittiiQ

b. o e-presie a Dntmplrilor din ziua curentQ

&" o sinte5K a e-pe*ientei de 0iatK si a t*Ki*ii de sine"

ANS: c

7/25/2019 Grila 2011

29/111

ocul este prima formC sub care Dncepe sC se manifeste Bi sC se afirme Dntro manierCstructuratC actiismul intrinsec al fiinEei umane.

ANS: T

=:" ;otiaEia reprezintC o componentC de importanEC ma(orC Dn structura actiitCEii deDnCEare.

ANS: T

=;" Problema mecanismelor care stau la baza DnCECrii nu este controersatC Dn psihologie Bipsihofiziologie.

ANS: F

=

7/25/2019 Grila 2011

30/111

=@" Actiitatea de muncC reprezintC' Dn plan eoluti' ontogenetic' forma finalC Bi superioarCde structurare Bi desfCBurare a relaEiei dintre om Bi tehnologie.

ANS: F

@B" #limatul creati rezultC din particularitCEile structurCrii Bi funcEionCrii relaEiilorinterpersonale Dn cadrul grupurilor profesionale Bi din modul Dn care' la niel social global' sepreEuiesc Bi se recompenseazC eforturile creatoare ale indiizilor Bi grupurilor.

ANS: T

@!" upC aprecierea lui

7/25/2019 Grila 2011

31/111

@=" G direcEie interesantC de analizC tipologicC a personalitCEii Dn plan temperamental este ceacare ia ca punct de pornire specificul ointei.

ANS: F

@@" "n accepEiune e-tinsC' caracterul e-primC schema logicC de organizare a profiluluipsihosocial al personalitCEii' considerat din perspectia unor norme Bi criterii alorice.

ANS: T

!BB" Grice aptitudine pune Dn eidenEC un aspect absolut Bi unul relati.

ANS: T

Consilie*e Psihologi&a

MULTIPLE CHOICE

1. @ficienEa consilierului se aflC Dn raport direct cu personalitatea sa Bi este indicatC de:a. fle-ibilitatea consilierului Dn abordarea problematicii clientuluiQb. atitudine negatineutrC faEC de sine Bi de lumeQc. capacitatea de anga(are Dn relaEieQd. an-ietate e-istenEialCQe. capacitatea de a se lCsa percepuEi de ceilalEi aBa cum sunt.

a. a7b7db. a7c7e

c. a7b7cd. b7c7d7e

ANS:

2. "nfluenEa produsC de consilier prin e-presia propriilor alori:a. nu trebuie sC fie deliberatCQb. trebuie sC fie conBtientizatCQc. trebuie sC fie deliberatC.d. nu trebuie conBtientizatC.

a. a7b

b. b7cc. a7cd. b7d

ANS: A

3. Prin ce modalitCEi poate Dncerca un client sC forEeze cadrul temporal al consilierii a. abordarea problematicii esenEiale Dn finalul BedinEeiQ

7/25/2019 Grila 2011

32/111

b. stari subdepresie Bi hipomaniacaleQc. intelect liminarQd. Dntrzieri repetateQe. discurs compact spre finalul BedinEei.

a. a7c7eb. a7b7cc. a7d7e

d. a7b7c7d7ee. b7c7d7e

ANS: #

!. AlianEa de interenEie' Dn consiliere' este determinatC de:a. elemente de putere financiarC ale consilieruluiQb. personalitatea consilieruluiQc. maniera Dn care consilierul este perceput de clientQd. nielul de Dncredere acordat consilieruluiQe. capacitatea financiar a clientului.

a. b7c7db. a7c7ec. a7c7dd. a7b7d

ANS: A

$. Hn prima Dntlnire sunt izate de cCtre client urmatoarele elemente ale personalitCEiiconsilierului:

a. capacitatea de a ocoli trCirile dificileQb. capacitatea de a impune limiteQ

c. gradul de acceptanECQd. gradul de culturC specificCQe. interesul personal Bi material.

a. a7b7eb. b7c7ec. d7ed. c7d7ee. a7d

ANS: %. Principiul deontologic al releanEei postuleazC:

a. necesitatea de a solicita clientului detalii releante despre terEe persoaneQb. recomandarea de a nu solicita clientului detalii ireleanteQc. recomandarea de a prelungi BedinEele pentru a obEine detalii releante.

ANS:

7/25/2019 Grila 2011

33/111

&. Hn care din urmCtoarele situaEii pricipiul confidenEialitCEii este inalidat a. dacC un client se aflC Dn cercul de prieteni al consilieruluiQb. dacC informaEia este publicCQc. Dn situaEia Dn care clientul este de acord cu publicarea informaEiilorQd. dacC aplicarea principiului susEine e-plicit sau implicit DncClcarea drepturilor oricCrei

persoane implicate direct sau indirect.

a. b7c7db. a7b7cc. a7c7dd. a7b7c7d

ANS: A

). Personalitatea 8consilierului atotputernic9 are' Dn imaginarul clientului' urmCtoarelecaracteristici:

a. ascultC Bi susEine discursul clientuluiQb. decide Dn locul clientuluiQ

c. indicC soluEiile necesareQd. garanteazC reuBita Dntro situaEie concurenEialC.

a. a7c7db. a7b7cc. b7c7d

ANS: #

*. #are sunt obiectiele consilierii de grup din perspectia clientului a. augumentarea comportamentului manipulatiQb. dezoltarea unei atitudini deschise Bi onesteQ

c. a DnCEa sC acorde Dncredere Bi sCBi acorde DncredereQd. a tinde spre autenticitateQe. a fi condiEionat de comandamentele morale.

a. b7c7db. a7c7dc. c7d7ed. a7b7ce. a7b7c7d7e

ANS: A

1,. #are sunt aanta(ele consilierii de grup a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienEilorQb. oferC un cadru Dn care se pot analiza problemele de naturC interpersonalCQc. permite DmpCrtCBirea unei problematiciQd. oferC susEinere interactiC prin faptul cC fiecare client beneficiazC de suport Bi a(utor

din partea membrilor grupului dar oferC Dn acelaBi timp suport Bi a(utorQe. nu permite e-perimentarea de noi comportamente Bi modalitCEi de comunicare.

7/25/2019 Grila 2011

34/111

a. a7b7cb. c7d7ec. b7c7dd. a7b7c7d7ee. a7d7e

ANS: #

11. #onsilierea de grup are urmtoarele limite:a. genereazC angoasCQb. nu este potriitC pentru orice clientQc. rolul consilierului este mai concentrat Dn raport cu cadrul indiidualQd. dinamica de grup poate distrage sau Dmpiedica e-presia anumitor problematicii ale

clientuluiQe. anumiEi clienEi pot Dntmpina probleme Dn a dobndi Dncredere Dn membrii grupului'

ceea ce conduce la blocarea comunicCrii.

a. a7e

b. b7c7dc. a7bd. b7d7ee. a7c7d7e

ANS:

12. #onsilierul comunicC nonerbal cu clientul sCu prin specificul:a. posturiiQb. mobilierulului din cabinetQc. mimiciiQd. DntrebCrilor de fondQ

e. aparenEei tegumentareQ

a. a7b7c7db. a7c7ec. d7ed. b7c7ee. a7b7c

ANS:

13.#onsilierul comunicC nonerbal cu clientul sCu prin comportamente:

a. epimeleticeQb. repetitieQc. de comandCQd. autostimulatieQe. etepimeletice.

a. a7b7cb. d7e

7/25/2019 Grila 2011

35/111

c. a7b7c7d7ed. b7c7de. a7b7c7e

ANS:

1!. #omportamentul de prezenEC se caracterizeaz prin:a. discurs ordonat' rigurosQ

b. posturC deschisCQc. poziEionare faEC Dn faEC' nondefensiCQd. contact izual punctual.

a. a7c7db. a7b7cc. a7b7dd. b7c

ANS:

1$. #omunicarea eficientC este indicatC prin faptul cC subiectul consilierii:

a. eitC orice moment de tCcereQb. se referC la sine Dntro manierC indirectCQc. eitC priirea directCQd. personalizeazC discursulQe. DBi asumC afecte' reprezentCri Bi comportamenteQf. eitC orice trCire negatiC.

a. c7d7e7f b. a7b7c7d7e7fc. d7ed. b7d7e

e. a7d7e7f ANS: #

1%. PoziEia empaticC presupune:

a. identificarea masiC cu clientulQb. pCstrarea distanEei ma-ine faEC de client' pentru a mentine obiectiitateaQc. situarea faEC de client Dntro poziEie medianC' 8nici prea aproape dar nici prea

departe9.

ANS: #

1&. eficienEele poziEiei empatice sunt indicate de:a. rCspuns senziti' adaptat Bi nonealuati la sentimentele Bi trCirile clientuluiQb. absenEa DntrebCrilor de genul 8e ce9Qc. Dntreruperea brutalC a clientuluiQd. normarea' etichetarea' moralizareaQe. interenEii cliBeu.

7/25/2019 Grila 2011

36/111

a. b7d7eb. a7c7d7ec. a7b7c7dd. b7c7d7ee. c7d7e

ANS: @

1). Autenticitateapresupune:a. capacitatea subiectului de a fi el DnsuBiQb. capacitatea de a cenzura Bi controla reacEiileQc. incongruenEa dintre reacEiile interne Bi atitudinea e-ternC.

a. cb. ac. a7cd. b7c

ANS:

1*. #omportamentul defensi al consilierului este indicat de neoia acestuia de:a. a susEine e-presia afectiC a clientuluiQb. a moralizaQc. a da sfaturi Bi soluEiiQd. a nu Dncura(aQe. a da acordul Bi a ealua poziti.

a. a7b7db. a7b7cc. b7c7ed. a7c7d

e. a7b7e

ANS: #

2,. #omportamentul defensi al consilierului presupune neoia acestuia de a :a. etichetaQb. sumarizaQc. patronaQd. lCudaQe. nu ameninEa Bi aertizaQf. Dntreba.

a. a7d7e7f b. a7c7dc. d7e7f d. a7b7c7d7ee. a7c7d7e

ANS:

7/25/2019 Grila 2011

37/111

21. Se recomand Dn cadrul tehnicii interogatie:a. utilizarea de DntrebCri lungi' cu un conEinut bogatQb. repetarea DntrebCrii Dn cazul Dn care nu a fost DnEeleasC sau reformularea acesteiaQc. accentuarea dramaticC a conEinutuluiQd. folosirea (udicioasC a DntrebCrilor' Dn nici un caz dupC fiecare rCspuns.

a. a7db. c7d

c. b7dd. a7b

ANS: #

22. HntrebCrile deschise se caracterizeazC prin faptul cC:a. determinC acordul sau dezacordul clientului prin rCspuns afirmati sau negatiQb. nu iniEiazC discuEiaQc. susEin clientul Dn efortul elaborati' Dn e-plorarea de atitudini' alori Bi comportamenteQd. orienteazC clientul asupra trCirilor saleQe. produc un rCspuns (ustificati.

a. a7c7db. b7c7dc. c7dd. a7b7e

ANS: #

23. Ascultarea actiC este susEinutC prin:a. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra rCspunsului pe care urmeazC sC Dl

deaQb. comunicare nonerbalC diferitC de conEinutul Bi starea afectiC a interlocutoruluiQ

c. contact izual cu interlocutorulQd. erificarea DnEelegerii mesa(uluiQe. posibilitatea consilierul de a se centra asupra rCspunsului pe care urmeazC sC Dl dea.

a. c7d7eb. a7b7cc. a7d7ed. b7c7de. a7c7d

ANS: @

2!. Ascultarea actiC este DmpiedicatC de:a. capacitatea de a menEine contactul izual cu interlocutorulQb. capacitatea consilierului de a nu ealua Bi categorizaQc. capacitatea consilierului de a urmCri mesa(ulQd. ascultarea superficialC a clientuluiQe. Dntrerupea clientul Dn mi(locul unei fraze.

7/25/2019 Grila 2011

38/111

a. a7b7cb. a7c7dc. a7b7dd. a7b7c7de. d7e

ANS: @

2$. Hn situaEia Dn care consilierul acceptC Bi susEine tCcerea clientului acesta din urmC a aeasenzaEia cC:a. este presat Dn a erbaliza imediat fiecare senzaEie sau gndQb. responsabilitatea Di aparEineQc. responsabilitatea nu Di aparEineQd. poate sC e-ploreze reprezentCri' afecte' comportamente Bi implicaEiile acestora.

a. a7c7db. a7b7dc. b7c7dd. b7d

ANS:

2%. TCcerea clientului poate reflecta urmCtoarele piedici Dn eoluEia procesului consilierii:a. absenEa rezistenEelorQb. senzaEia clientului cC este adecat Bi acceptatQc. an-ietateQd. Dncercarea de manipulare a consilieruluiQe. impas Dn relaEieQ

a. a7b7c7d7eb. c7d7e

c. a7c7d7ed. b7c7d7ee. d7e

ANS:

2&. Tehnica sumarizCrii se foloseBte:a. dupC fiecare interenEie a clientuluiQb. dacC nu se doreBte structurarea discuEiei' Dn situaEia Dn care discursul clientul a fost

dispus arborescent' pe numeroase dimensiuniQc. la Dnceputul BedinEeiQ

d. cnd se intenEioneazC precizarea unui aspect de importanEC pentru desfCBurareadiscuEieiQe. Dn finalul BedinEei.

a. b7d7eb. d7ec. a7b7cd. b7c7d7e

7/25/2019 Grila 2011

39/111

e. c7d7e

ANS:

2). #are din urmCtoarele situaEii pot fi generatoare de angoasC a. diferite probleme de cuplu sau maritaleQb. diort sau separareQc. naBterea unui copilQ

d. menEinerea domiciliuluiQe. pensionarea.

a. a7c7db. a7c7d7ec. a7b7c7ed. a7b7c7de. c7d7e

ANS: #

2*. #lientul cu neoi speciale se confruntC cu urmCtoarele categorii de probleme:

a. percepEia realistC a propriei persoaneQb. condiEiile Bi neoile sale specialeQc. percepEia nerealistC a propriei persoaneQd. impactul percepEiei nerealiste asupra imaginii de sine.

a. b7c7db. a7b7dc. a7b7c

ANS: A

3,. SituaEia de crizC poate fi trCitC prin:a. angoasC paro-isticC' tulburCri de somatizareQb. capacitate cognitiC sporitCQc. sentimentul de inadecare Bi nea(utorareQd. Dnchidere Dn sine sau agitaEieQ

e. eficienEC scCzutC Dn actiitatea cotidianCQ

a. a7c7eb. a7b7c7ec. a7c7d7ed. a7d7c

ANS: #

31. #are dintre urmCtoarele situaEii pot genera trCiri de pierdere a. a schimba locuinEaQb. a absoliQc. a se naBte un copilQd. a fi promoat.

7/25/2019 Grila 2011

40/111

a. a7b7c7db. a7b7cc. b7d7ed. a7c7d

ANS: A

32. #are sunt funcEiile uniersale ale riturilor Bi conduitelor funerare

a. funcEia de teatralizareQb. funcEia atemporalCQc. funcEia comunionalCQd. funcEia de identificare.

a. a7c7db. b7c7dc. a7b7cd. a7b7d

ANS: A

33. AcEiunea oluntarC a unui subiect a(utat sau nu de o persoanC abilitatC' precum Bamanul' senumeBte:a. magieQb. rC(itorieQc. descntec.

a. a7bb. ac. b

ANS:

3!. Starea conflictualC permite actiarea urmCtoarelor funcEii:a. rezolutiCQb. recenzionalQc. nomoteticCQd. de restructurareQe. de schimb.

a. b7c7db. a7b7cc. a7b7d7e

d. a7b7c7d7ee. a7d7e

ANS: #

3$. #are sunt aanta(ele e-istenEei unei stCrii conflictuale a. nu permite o mai bunC identificare a problemelor Bi a soluEiilorQb. permite e-presia comportamentelor agresidistructieQc. creBte motiaEia Bi Bansele de schimbareQ

7/25/2019 Grila 2011

41/111

d. dezoltC fle-ibilitatea' adaptabilitatea Bi creatiitatea.

a. b7c7db. a7dc. c7dd. a7c7d

ANS: #

3%. Asociaia Naional de Ghidare Vocaional din SUAa indicat' Dn *!*' urmCtoarele calitCEiinecesare consilierului :

a. subiectiismQb. interes pentru oameniQc. empatieQd. capacitatea de a inspira Dncredere Bi respectQe. instabilitate afectiC.

a. d7eb. c7d7e

c. b7c7dd. a7b7de. a7c7d7e

ANS: #

3&. Principiul incertitudinii' principiu al fizicii cu aplicabilitate Dn consilierea psihologicC'postuleazC:a. cunoaBterea tinde Dntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscutQb. nu pot fi cunoscute simultan la acelaBi niel mai multe elementeQc. orice teorie Bi perspectiC este relatiC Bi falsificabilC.

a. a7bb. bc. a7cd. c

ANS:

3). Filtrul Bi factorul integrati esenEial al teoriei Bi tehnicii din domeniul consilierii este:a. personalitatea clientuluiQb. personalitatea consilieruluiQc. cadrul consilieriiQ

d. capacitatea cogniti a consilierului.a. a7db. c7dc. bd. d

ANS: #

7/25/2019 Grila 2011

42/111

3*. Stilul directi al consilierului:a. este caracterizat printro poziEie de putere a consilierului care ealueazC Bi conduce

demersulQb. este e-primat prin metafora pictorului'per via di porre;c. susEine un model de relaEie coercitiC.

a. a7b7cb. b7c

c. a7cANS: A

!,. #lientul nu trebuie informat Dn primele Dntlniri asupra:a. duratei sedinEelorQb. diagnosticului de lucru aansat de consilierQc. modalitCEii de programare a BedinEelorQd. duratei estimate a procesuluiQe. limitelor Bi alenEelor consilierii.

a. c7db. a7c7dc. a7b7c7dd. ae. b

ANS: @

!1. #lientul unei consilierii de grup trebuie sC a(ungC sC:a. se conducC dupC e-pectaEiile celorlalEiQb. DneEe sC eite confruntarea directC cu ceilalEiQc. se perceapC mai adecat Bi sC Di fie mai uBor sC aleagC Bi sC acEionezeQ

d. poatC face diferenEa Dntre a aea un afect Bi a acEiona conforma acestuiaQe. poatC recunoaBte faptul cC nici ceilalEi nu sunt agresii.

a. c7db. a7d7ec. a7b7c7dd. b7c7d7ee. c7d7e

ANS: A

!2. Hn ce categorie de 8timp9 al clientului este facilitatC comunicarea eficientC a. timpul nonpsihicQb. timpul biologicQc. timpul psihicQd. timpul 8zeilor9Qe. timpul 8maBinilor9.

7/25/2019 Grila 2011

43/111

a. a7b7db. c7dc. b7cd. de. c

ANS: @

!3. #are sunt principalele obstacole Dn calea adoptCrii Bi menEinerii' de cCtre consilier' aneutralitCEii bineoitoare:a. problemele afectie Bi comportamentale ale consilieruluiQb. e-istenEa informaEiilor despre clientQc. dificultCEi ale consilierului la nielul imaginii de sineQd. confuzia imaginarC a clientului cu persoane semnificatie din iaEa consilierului.

a. a7b7c7db. a7c7dc. a7bd. b7c

ANS:

!!. G;S **!/ a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de:a. psihoterapie suportiQb. psihoterapie psihodinamicQc. psihoterapie integratiQd. psihoterapie colporti.

a. a7cb. ac. c

d. bANS: A

!$. #are dintre situatiile speciale din consiliere reprezintC un demers intercultural realizat Dntreun client care nu DmpCrtCBeBte cu consilierul acelaBi fond cultural' norme' alori Bi modalitCEide comunicare a. consilierea emigrantilorQb. consilierea in situatie de crizQc. consilierea in situatie de pierdereQd. consilierea antropologic.

a. a7db. ac. dd. c

ANS:

!%. Hn scopul gestiunii stCrilor conflictuale se recomandC:

7/25/2019 Grila 2011

44/111

a. menEinerea persoanelor Bi nu a problemelor Dn centrul analizeiQb. menEinerea discuEiei Dn termeni concreEi' operaEionali cu eitarea generalizCrii Bi aimpersonalizCrii situaEieiQc. operarea unei diferenEe Dntre eeniment' comportament Bi interpretarea acestora de cCtrepCrEile implicateQd. eitarea moralizCri pCrEilorQe. e-plorarea opEiuni rezolutie.

a. a7b7c7d7e c. a7b7c7e

b. b7c7d7e d. a7d7e

ANS:

!&. Nielul de asertiitate se aflC Dn relaEie directC cu capacitatea de:a. represie a afectelor pozitie Bi Dn special negatie/ Bi a conigerilorQb. e-presie directC a coningerilorQc. represie directC a coningerilorQ

d. de a putea susEine sau primi o cererea Bi' Dn special refuzul' a spune nuQa. a7b7c c. a7cb. b7d d. a7d

ANS:

!). #are sunt pricipalele pre(udecCEi legate de starea conflictualC a. conflictul se stinge Bi se rezolC cu trecerea timpului nu este necesarC interenEiaactiCQb. starea conflictualC este Dntotdeauna de eitatQc. a a(unge la conflict este un lucru de blamat care indicC slCbiciuneQ

d. conflictul poate aea Bi consecinEe pozitieQe. singura consecinEC a conflictului este pierderea.

a. a7b7c c. a7c7d7eb. b7c7d d. a7b7c7e

ANS:

!*. @itarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitCEii de comunicare dintre subiectul Biobiectul conflictului prin fenomene precum :

a. reacEia afectiC pozitiC la interenEia celeilalte pCrEiQ

b. neoia de a (udeca persoana Bi nu de a se centra asupra mesa(uluiQc. centrarea pe mesa( Dn scopul gCsirii Bi sublinierii greBelilorQd. coningerea fermC asupra culpei e-clusie a celeilalte pCrEiQe. neoia de a cCuta contraargumenteQ

a. a7b7c7d c. b7c7db. b7c7d7e d. a7c7d7e

ANS:

7/25/2019 Grila 2011

45/111

$,. Freud distinge urmCtoarele tipuri de regresie:a. topicCQb. economicCQc. temporalCQd. dinamicC:e. formalC.

a. a7b7c7e c. a7b7d7eb. b7c7d7e d. a7c7e

ANS:

$1.Practica rC(itoriei este semnificati frecentC Dn societCEile caracterizate prin:

a. stratificare socialC' integrare politicCQb. sistem de scriere elaborat' mediere a schimbului prin baniQc. descendenEC matrilinealC' rezidenEC matrilocalCQd. model educati care nu este centrat pe obedienEC.

a. a7b7c7d c. a7c7db. b7c7d d. a7b

ANS:

$2. Practica magiei este frecentC semnificati Dn societCEile caracterizate prin:a. comple-itate socialC redusCQb. comple-itate politicC Bi culturalC reduseQc. model educati care nu induce obedienEC Dn raporturile ierarhiceQd. model educati care induce obedienEC Dn raporturile ierarhice.

a. a7b7d c. c7db. b7d d. a7b7c

ANS:

$3. Starea de boalC are urmCtoarele tipuri de etiologie naturalC:a. infecEie boala este rezultatul inadCrii organismului de cCtre microbiQb. misticC boala este o consecinEC imediatC a unei e-perienEe' act al subiectului aflat Dn

raport impersonal cu boalaQc. deteriorare organicC boala este proocatC de declinul capacitCEilor organismuluiQd. agresiune umanC directC.

a. b7c7d c. b7db. a7c7d d. a7d

ANS:

$!. Fantasmele care fundamenteazC depresia sunt' dupC ;elanie =lein:a. teama de a nu putea recompune obiect DmbucCtCEitQb. teama de a nu putea separa obiectul bun de cel rCuQ

7/25/2019 Grila 2011

46/111

c. teama de a nu putea 8aduce la iaEC9 obiectul reasamblat' din cauza ameninECrilorobiectelor rele.

d. teama de a separa obiectul bun de cel rCu.a. a7b c. b7cb. a7d d. a7b7c

ANS:

$$. ificultatea de a Dnlocui obiectul pierdut iubit/ cu un altul este specificC:a. traaliului doliuluiQb. melancolieiQc. stCrii maniacaleQd. depresiei.

a. a7b c. bb. a7c d. a

ANS:

$%. Hn gestionarea situaEiei de crizC consilierul trebuie sC aibC Dn edere elemente precum:a. realitatea Bi actualitateaQ

b. sensul schimbCriiQc. angoasaQd. reacEii secundare potenEiale.

a. a7b7c7d c. b7c7db. a7b7c d. b7c

ANS: A

$&. Printre efectele situaEiei de crizei se aflC:a. angoasa masiC sau paro-isticCQ

b. tulburCri de somatizareQc. sentimentul de adecareQd. Dnchiderea Dn sine sau agitaEieQe. eficienEa Dn actiitatea cotidianC.

a. a7b7c c. a7b7db. c7d7e d. b7e

ANS: #

$). ezoltarea stimei de sine presupune:a. stabilirea prioritCEilor Bi limitelor personaleQ

b. participarea la actiitCEi care dezoltC stima de sineQc. stabilirea de obiectie realisteQd. Dncercarea de a fi primul Dn domeniul ales.

a. a7b7d c. a7b7cb. b7c7d d. a7c

ANS: #

7/25/2019 Grila 2011

47/111

$*. #are din urmtoarele Dntrebri sunt deschise a. Irei sC orbeBti despre tine b. @Bti trist din cauza decepEiei c. #e simEi despre acestC situaEie d. e cte ori sa Dntmplat a. a7c c. bb. a d. c

ANS:

%,. "ndiferent de statutul instituEional' consilierul trebuie:a. sC menEinC un mediu de Dncredere reciprocCQb. sC ofere soluEiiQc. sC susEinC un mediu psihic sCnCtosQd. sC dea sfaturi nuanEate.

a. a7b7c7d c. b7db. a7c d. a7b

ANS:

%1.

7/25/2019 Grila 2011

48/111

a. a7cb. c7d7ec. a7b7c7dd. a7b7ce. a7c

ANS: @

%!. #onsilierul eficient:a. elaboreazC definiEii alternatieQb. rCspunde Dn mod fle-ibil clientuluiQc. face apel la tehnici creatie pentru a stimula clientulQd. poseda un model standard de a rCspunde clienEilorQe. acceptC definiEia oferitC de client ca atare.

a. a7b7d c. a7b7cb. b7c7e d. c7e

ANS: #

%$. #onsilierul ineficient:a. modificC sistemul teoretic pe care se bazeazC Dn funcEie de situaEieQb. alege un set adecat de tehncii de lucruQc. ignorC con(unctura socioeconomicC Bi alEi factori de naturC psihosocialCQd. susEine clientul Dn adoptarea de soluEii creatie.

a. a7c c. b7cb. c d. a

ANS:

Psihiat*ie

MULTIPLE CHOICE

1. #are dintre urmatoarele droguri nu sunt deriate opiacee

1. cocaina

2. amfetaminele3. morfina!. marihuana

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

7/25/2019 Grila 2011

49/111

2. Sera(ul la heroina se manifesta prin:1. #rampe abdominale si diaree2. Piele si mucoase uscate3. Tahicardie si hipertensiune!. #onstrictie pupilar

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

3. intre caracteristicile adictiei se-uale fac parte:1. Pierderea controlului asupra comportamentului respecti2. Persistenta unor comportamente se-uale autodistructie sau de risc3. Gbsesia se-uala sau fantezia se-uala ca mecanism primar de coping!. 4ipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

!.Alcoolismul este o boala primara' cronica care se caracterizeaza prin:1. scaderea controlului asupra bautului2. interesul pentru alcool3. consumul de alcool in ciuda consecintelor aderse!. distorsiuni Dn gndire negarea

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

$. intre complicatiile alcoolismului fac parte:1. lcerul2. Scaderea numarului de tentatie suicidare3. #resterea criminalitatii globale!. 6isc crescut de cancer cerebral

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

%.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:1. Sera(ul complicat cu conulsii2. elirium tremens3. Tulburare psihotica indusa de alcool!. Tulburare amnezica persistenta

7/25/2019 Grila 2011

50/111

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

&. "ntre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:1. ergoterapia

2. psihodrama3. terapii comportamentale!. terapii sistemice familiale

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

). "ntre instrumentele de ealuare ale pacientului alcoolic se afla:1. A"T2. #A

7/25/2019 Grila 2011

51/111

1. @mpatizeaza cu dificultate cu alte persoane2. 6ezistenta la tratament3. "ndependenta e-cesia!. ependenta e-cesia

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: 12. "n grupa tulburarilor de personalitate de tip bizare-centrice sunt incluse urmatoarele tulburari

de personalitate:1. tulburarea de personalitate paranoida2. tulburarea de personalitate borderline3. tulburarea de personalitate schizotipala!. tulburarea de personalitate histrionica

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

13. in grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoareletulburari de personalitate cu e-ceptia:1. tulburarea de personalitate histrionica2. tulburarea de personalitate schizotipala3. tulburarea de personalitate antisociala!. tulburarea de personalitate dependenta

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

1!. Tulburarile de personalitate cu o prealenta mai mare la barbati sunt:1. Tulburarea de personalitate obsesicompulsia2. Tulburarea de personalitate schizotipala3. Tulburarea de personalitate paranoida!. Tulburarea de personalitate borderline

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

1$. in grupa tulburarilor de personalitate bizare-centrice fac parte:1. tulburarea de personalitate paranoida2. tulburarea de personalitate histrionica3. tulburarea de personalitate schizotipal!. tulburarea de personalitate obsesicompulsia

7/25/2019 Grila 2011

52/111

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

1%. #are dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica1. Hsi subliniaza repetat si e-agerat calitatile.2. Are pretentii e-agerate de tratament faorabil.

3. @ste aid de titluri' demnitati' onoruri' ranguri.!. Are neoie de tandrete' securizare si reasigurare.

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

1&. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:1. into-icatiilor2. relatiilor afectie negatie intrafamiliale3. afectiunilor lobilor frontal si temporal

!. abandonului matern

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

1). Hntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:1. Tulburarea somatoform2. Alcoolismul3. @pisoadele psihotice tranzitorii

!. Tulburarea distimica. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

1*. Hn etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:1. factori perinatali2. factori psihodinamici3. factori de mediu!. ereditatea

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

2,. #are dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline

7/25/2019 Grila 2011

53/111

1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibilecu normele subculturale.2. instabilitatea relatiilor interpersonale' imaginii de sine si afectului3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale!. impulsiitate

a. 17273 c. 173

b. 27! d. 172737!

ANS:

21. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasi agresi cuprind:1. #omportament frecent lamentati2. "ritabilitate' inidie si resentimente fata de colegi3. Ambialenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare!. Stima de sine scazuta

a. 17273 c. 173

b. 27! d. 172737!ANS:

22. intre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:1. #omportamentele bizare2.

7/25/2019 Grila 2011

54/111

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

2$. Schizofrenia este o boala a carei graitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoareletrasaturi:

1. Are o frecenta importanta :!Bdin populatie2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.3. Are o rata de suicid de apro-imati !!. istruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

2%. Simptomele caracteristice schizofreniei Dn iziunea principalilor psihiatri care au aprofundataceasta boala sunt:

1. Saracire emotionala2. @-pansiitate si euforie3. "ncapacitatea de a se raporta la lumea e-terna!. 4ogoree cu presiunea orbirii

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

2&. Simptomele negatie din schizofrenie sunt reprezentate de:

1. scaderea e-presiitatii emotionale2. alogie3. diminuarea capacitatii hedonice!. idei delirante de tip paranoid

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

2). Tulburrile asociate episodului depresi ma(or Dn cadrul tulburarii bipolare pot fi:1. Tulburari fobice

2. @-presiitate pantomimica caracteristica3. Somatic: constipatie' acuze somatice multiple

!. "deatie deliranta mai ampla de saracie

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

7/25/2019 Grila 2011

55/111

2*. "n schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. intre cele mai intalnite lementionam pe cele:1. mistice2. de persecutie3. de grandoare!. ?inestezice

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

3,. espre negatiismul prezent Dn schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:1. @ste gresit definit si prezetat ca opozitionism.2. Nu este controlat de ointa bolnaului.3. #a doada ca este Dn imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan erbal sau motor'

nici un mi(loc de coningere+constrngere' nu poate da rezultate.!. @ste un fenomen incomprehensibil

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

31. "n tulburarea afectia bipolara' intre simptomele fazei maniacale se afla si:1. ezinhibitie se-uala2. Fuga de idei3. Necesitate scazuta de somn!. "dei delirante de ruina

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

32. ;a(oritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:1. dispozitie e-pansia2. iritabilitate3. labilitate emotionala!. distractibilitate

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

33. "ntre factorii de risc pentru depresie se inscriu:1. consumul de alcool si de medicamente2. perioada postpartum3. comorbiditate medicala

7/25/2019 Grila 2011

56/111

!. rsta de debut peste !, de ani

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

3!. intre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:

1. abulia2. agnozia3. anhedonia!. tulburarile de memorie

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

3$. intre etapele inestigrii dementei fac parte:1. "storicul familial

2. "storicul psihiatric3. "storicul medical general!. "storicul to-icologic nutritional si medicamentos

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

3%."n realizarea unui diagnostic poziti de depresie sint adearate urmatoarele afirmatii:

1. Semnele si simptomele se pot deduce din interiu sau din informatii obtinute de laapartinatori si prieteni.2. iagnosticul se pune prin e-cluderea altor tulburari ma(ore.3. @enimente stresante de iata pot preceda instalarea unui episod ma(or depresi.!. @enimentele stresante de iata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresiema(ore.

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

3&. Printre cele mai folosite instrumente de ealuare a depresiei se numara si:1. Scala amilton2. Scala Uung3. Scala ;ontgomerK Asberg!. "nentarul ec?

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

7/25/2019 Grila 2011

57/111

ANS:

3). espre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afectie bipolare sunt adearateurmatoarele afirmatii:1. 6elatiile familiale incordate pot agraa tulburarea afectia bipolara2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii3. aca un parinte sufera de P;' riscul ca si copilul sa dezolte P; este de apro-imati

12'$V.!. 6iscul unui copil cu ambii parinti cu P; de a face boala este de in (ur de ),*,V.

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

3*. Hntre etapele de inestigare a dementei se afla:1. @-aminarea medicala2. Anamneza3. Antecedente heredocolaterale

!. Antecedentele patologice

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

!,. intre criteriile propuse pentru a distinge o neroza de o psihoza amintim:1. graitatea tulburarii2. critica indiidului asupra bolii sale3. etiologia tulburarii

!. prezenta an-ietatiia. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

!1. "n cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nerotice dintre nerozele nediferentiate fac parte:1. neroza an-ioasa2. neroza depresia3. neurastenia!. neroza isterica

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

!2. intre tulburarile disociatie fac parte:1. tulburarea de somatizare

7/25/2019 Grila 2011

58/111

2. personalitatea multipla3. dismorfofobia!. amnezia psihogena

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS:

!3. Printre tulburarile an-ioase conform clasificrii S;"I/ se Dnscriu:1. atacurile de panica2. tulburarea obsesicompulsia3. reactia acuta la stres!. tulburarea somatoforma

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

!!. Hntre etapele de inestigare a dementei se afla:1. @-aminarea medicala2. Anamneza3. Antecedente heredocolaterale!. Antecedentele penale

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

!$. Printre cele mai comune simptome in tulburarea an-ioasa generalizata se numara si:1. palpitatii2. derealizare si depersonalizare3. nerozitatea!. paro-ismele an-ioase cu frica de moarte

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

!%. Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:

1. Sentimente de inoatie' ruminatii cu priire la trecut2. Sentimente subiectie de iritabilitate si furie e-cesia3. Actiitate diminuata' eficienta si productiitate scazute!. ificultati de gndire' reflectate prin concentrare scazuta' indecizie' slaba capacitate dememorare

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

7/25/2019 Grila 2011

59/111

ANS:

!&. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica e-cesia de a fi umilit sau (enat Dn dierse situatiisociale' cum ar fi:1. Iorbitul Dn public'2. rinatul Dn toaletele publice'3. Iorbitul la telefon'

!. Prezenta intrun loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultatea. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

!). "ntre terapiile cognitie folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:1. Terapia prin autoinstructie2. @-punerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei3. Terapia rationalemotia!. esensibilizarea sistematica

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

!*. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup Dn PTS:1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma2. @-plorarea si alidarea perceptilor si emotiilor3. "ntelegerea efectelor e-perientelor trecute asupra comportamentului' trairilor din

prezent

!. esensibilizarea sistematicaa. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: A

$,. #are dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica1. Hsi subliniaz repetat si e-agerat calitatile2. @ste hiperconstiincios' scrupulos si infle-ibil in probleme de morala' etica.3. @ste aid de titluri' demnitati' onoruri' ranguri!. Are neoie de tandrete' securizare si reasigurare.

a. 17273 c. 173b. 27! d. 172737!

ANS: #

Psihologia ARSTELOR

7/25/2019 Grila 2011

60/111

TRUE/FALSE

1. epriarea senzoriala este un factor de risc in dezoltarea copilului de la o la 3 ani.

ANS: T

2. >ean Piaget face legatura intre dezoltarea gandirii si felul in care actiitatea de (oc eolueazapana in perioada adolescentei. in teoria sa se desprinde idea pe de o parte ca nielul dedezoltare al copiilor se reflecta in actiitatea de (oc iar pe de alta parte ca actiitatea de (ocasigura in mare masura dezoltarea cognitia.

ANS: T

3. 4a sfarsitul primului an de iata copilul de(a cunoaste aloarea sociala a limba(ului' respectifaptul ca prin intermediul limba(ului poate obtine satisfacerea unor trebuinte.

ANS: T

!. eclinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre arsta de 2 3 ani candrationamentul copilului se modifica si se obsera o diminuare a raspunsurilor egocentrice cu oacomodare mai puternica la realitatea e-terioara obiectia.

ANS: F

$. Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii.

ANS: T

%. Spre deosebire de perioada anterioara' copilul in interalulde la 1 la 3 ani dezolta un inceputde independenta dezoltand mersul' orbirea' manerarea cu mai multa precizie a obiectelordin (ur.

ANS: T

&. Perioada 1 3 ani se caracterizeaza prin e-pansiune enorma a conduitelor motorii si erbale.

ANS: T

). Animismul si antropomorfismul ca si caracteristici generale ale gandirii copiluluianteprescolar.

ANS: T

*. 4a sfarsitul primului an de iata gandirea copilului este dominata in totalitate de actiuneaconcreta cu obiectele.

ANS: T

7/25/2019 Grila 2011

61/111

1,. Perioada de la 1 la 3 ani din perspectia piagetiana este caracterizata de incheierea stadiuluisenzoriomotor o 2 ani/ si debutul stadiului umator' cel preoperational de la 2 la & ani/.

ANS: T

11. #onceptul obiectului permanent a fost introdus de ;eKerson pentru a desemna inariantaobiectului ca atare.

ANS: T

12. Psihologia copilului este una cupsihologia geneticacare la randul ei este o stiinta adezoltarii' centrata asupra aspectului eoluti al comportamentelor si asupra genezei lor.

ANS: F

13. Cresterea se refera la modificari fizice care sunt in primul rand calitatie implicandtransformari.

ANS: F

1!. "ntrep*in&ipiilecele mai importante care ghideaza in psihanaliza intreaga functionare apsihicului uman sunt principiul realitatii si principiul placerii.

ANS: T

1$. >ohn . 0atson considera mediul ca fiind forta suprema in dezoltarea copilului si crede caorice copil poate fi modelat de adult in orice directie daca sunt controlate atent asociatiilestimul raspuns.

ANS: T

1%. in perspectia teoriilor inatarii sociale' modificarile comportamentale se refera la un set deproceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentrua spori adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.

ANS: T

1&. in perspectia teoriilor inatarii sociale' modificarile comportamentale se refera la un set deproceduri practice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentrua spori adoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. #are este termenul prin care se e-prima faptul ca dezoltarea motricitatii este legata decelelalte progrese in dezoltarea intelectuala si socioafectia

7/25/2019 Grila 2011

62/111

a. dezoltare psihosocialab. psihomotricitate

ANS:

2. #are sunt legile dezoltarii descrise de . oRlbKa/ preatasamentulb/ atasamentul de actiunec/ atasamantul delimitat

d/ formarea de relatii reciprocea. a' b' cb. a' c' dc. a' b' c' d

ANS: #

!. "mitatia amanata este:a/ o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandireQb/ proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriuzisaa. a

b. bc. a' b

ANS: #

$. Stadiile dezoltarii conform teoriei lui >. Piaget sunt :a/ Stadiul senzoriomotor : de la nastere la 2 ani Qb/ Stadiul preoperator : de la 2 la &+) ani Qc/ Stadiul operatiilor concrete : de la &+) ani la 11+12 ani Qd/ Stadiul operatiilor formale : de la 11+12 ani la 1$+1% ani.

e/ Stadiul operatiilor post formale dupa 1% ania. a' b' c

b. a' b' dc. b' c' ed. a' b' c' d

ANS:

%. #ititi cu atentie caracteristicile si alegeti arsta la care se manifesta achizitiile de mai (osconform datelor "G;# ucuresti' adaptate dupa

7/25/2019 Grila 2011

63/111

;ergeQ urca scarile a(utanduse de maini'construieste un turn din doua cuburiQ incearca saintoarca paginile unei cartiQ introduce corect cuburile mici in cele mari' foloseste !$ cuinte'limba( sub forma de (argon

a. n anb. * lunic. e la $ luni

d. 1$ luniANS:

&. #ititi cu atentie caracteristicile si alegeti arsta la care se manifesta achizitiile formulate mai(os. conform datelor "G;# ucuresti' adaptate dupa

7/25/2019 Grila 2011

64/111

c/ preenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit' prin supraegherea starii desanatate' prin imunizari' etc.

a. a'bb. b'cc. a'b'c

ANS: #

11. Neoile emotionale si sociale ale copilului:a/ Sa creasca intro familie unita' sub supraegherea stricta a adultilor care au ca gri(a

principala binele acestuia.b/ Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului' care sal a(ute sasi

stimuleze dezoltarea autocontrolului.c/ Sa i se asigure o stare de sanatate buna' iar in cazul copiilor bolnai' mai ales fata de

cei cu boli cronice sau cei cu neoi speciale' parintii sa aiba o atitudine echilibrata'pentru a asigura neoile emotionale deosebite ale acestora.

a. a'bb. b'cc. a'b'c

ANS: #

12. onohue#olletta 1**2/ propune diferentierea neoilor copiilor in primii ani de iata pe 3paliere de arsta iar perioada de la nastere pana la arsta de 1an cuprinde urmatoarele:

a/ Preotectie fata de pericole fiziceb/ ieta adecatac/ "ngri(irea adecata a sanatatiid/ Adulti fata de care sa se dezolte atasamentul

e/ Gportunitati pentru a e-plora si cunoaste mediulf/ Stimulare adecata pentru dezoltarea limba(ului

ariante

a. a'b'cb. d'f'gc. a.b.c.d.f

ANS: #

13. Ritmul de crestere' dezvoltare si maturatiedepinde de

a/ factori ereditari'b/ hormonalic/ de mediu.

a. a' bb. b' cc. a' b' c

ANS: #

7/25/2019 Grila 2011

65/111

1!. Factorii ereditari influenteazaa/ ritmul de crestereb/ alorile definitie ale parametrilor de crestere' conform programelor genetice

a. ab. bc. a' b

ANS: #1$. Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin achizttii importante:

a/ mersul'b/ reprezentareac/ limba(ul

a. a' bb. b' cc. a' b' c

ANS: #

1%. 6eactiile circulare tertiare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute deactiune

b. actiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului

ANS:

1&. 6eactiile circulare secundare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute de

actiuneb. copilul nu cunoaste rezultatul actiunii sale dar il testeaza folosind schemecunoscute de actiune

ANS: A

1). #onduita bastonului in dezoltarea gandirii si inteligentei se refera la

a. copilul apropie un obiect indepartat folosind un batb. copilul imita folosirea obiectelor

ANS: A

1*. Perioada preoperationala sau stadiul preoperator debuteaza in (urul arstei de doi ani cua/ aparitia reprezentarilor mentaleb/ posibilitatile de eocare erbalac/ posibilitatile de eocare mentala

d/ aparitia conduitei de reoltaa. a' b' db. b' c' d

7/25/2019 Grila 2011

66/111

c. a' b' c

ANS: #

2,. Perioada de dupa arsta de 2 ani' este marcata de achizitii fundamentale precuma/ aparitia functiunii semiotice'b/ apogeul gandirii egocentricec/ inceputul decentrarii cognitie

d/ introspectiaa. a' b' cb. b' c' dc. a' c' d

ANS: A

21. Functia semiotica se a dezolta intro maniera priilegiata pe parcursul diferitelor conduitecare sunt :

a/ chatarsisulb/ imitatia amanata'c/ (ocul simbolic'

d/ imaginile mentale e/ limba(ula. a' b' c' db. b' c' d' ec. a' c' d' e

ANS:

22. "n (urul arstei de 2 ani' se manifesta etapa pe care 6ose Iincent adenumito Mmarea identificareM in care copilul intreaba

a. ce este asta b. de ce

ANS: A

23. #ele doua stadii descrise de .0allon' ca etape ale dezoltarii afectie pana la 3 ani.sunta/ centripetab/ centrifuga

c/ latentaa. ab. cc. a' b

ANS: #

2!. Notiunile de inteligenta practica si discursia in caracterizarea etapei anteprescolare apartinlui:

a. >.Piagetb. .0allon

7/25/2019 Grila 2011

67/111

c. S.Freud

ANS:

2$. n moment esential al identitatii este acela in care copilul orbeste despre sine folosind

a. pronumele personal Mtu Mb. pronumele

c. pronumele personal Meu MANS: #

2%. Teoria behaiorista sustine ca orice studiu trebuie sa se concentreze pe:a/ structurile inconstientuluib/ eenimente obserabilec/ stimuli si raspunsuri comportamentale

a. a' cb. b' cc. a' b

ANS:

2&. Teoria behaiorista a fost descrisa si completata printre altii de:a/ >ohn . 0atsonb/ #lar? ullc/ urrhus Frederic S?innerd/>.Piaget

a. a' b' cb. b. c.d

c. a' c' dANS: A

2). #are sunt principalele teorii psihanalitice ce au oferit un cadru e-plicati pentru teoriadezoltarii umaneA. teoria dezoltarii psihosociale @ric? @ri?son. teoria dezoltarii psihose-uale Sigmund Freud#. teoria cogniti costructiista >.Pia(et

a. A7b. A77#

c. 7#

ANS: A

2*. #are sunt princiipiile care ghideaza in psihanaliza intreaga dezoltare a psihicului umanA. principiul identificarii. principiul placerii#. principiul realitatii

7/25/2019 Grila 2011

68/111

a. Ab. A7c. 7#

ANS: #

3,. #are sunt etapele dezoltarii psihose-uale

A. falica. orala#. anala. latenta@. genitalaF. fi-atia

7/25/2019 Grila 2011

69/111

c. 7#d. 7#7

ANS:

33. Gamenii de stiinta care se ocupa de studiul comportamentului uman si nonuman incircumstante naturale si sugereaza ca pentru anumite comportamente' constante la animale' segasesc paralelisme cu comportamentele umane sunt adepti ai teoriilor

a. comportamentalisteb. etologicec. biologice

ANS:

3!. #are sunt factorii care impieteaza asupra dezoltarii intrauterineA. genetici. teratogeni

a. A

b. A7

ANS:

3$. #are sunt principalele instante descrise de psihanaliza clasicaA. inconstientul. constientul#. preconstientul. subconstientul

a. A7#7

b. 7#c. A77#7d. 7@

ANS: #

PSIHOLO?IA MUNCII

TRUE/FALSE

1. Gptimul motiaEional reprezintC acea intensitate a muncii care permite obEinerea unorperformanEe Dnalte.

ANS: T

2. @-tincEia este o formC de consolidare bazatC pe ideeacC un anumit comportament a dispCreadaca a fi ignorat.

7/25/2019 Grila 2011

70/111

ANS: T

3. Gptimul motiaEional se referC la faptul cC orice element al muncii salariu' condiEii de muncC'relaEii cu Beful sau superiorii' etc./ are capacitatea de a genera att satisfacEie ct BiinsatisfacEie Dn muncC Dn funcEie de conte-tul organizaEional la care ne raportCm.

ANS: F

!. ;otiaEia economicC este determinatC de interacEiunea membrilorgrupului de muncC Bi sereferC la faptul cC munca faorizeazC realizarea contactelor sociale precum Bi satisfacereaneoilor de cooperare' afiliere' securitate' stimC Bi statut social ale acestora.

ANS: F 1

$. #onform teoriei performanEelor aBteptate' atunci cnd anga(aEii percep o anumitC inechitate'ei pot alege una dintre urmCtoarele posibilitCEi: modificarea efortului propriuQ modificarearezultatelorQ distorsiunea percepEiei faEC de sineQ pCrCsirea domeniului.

ANS: F

%. Teoria celor trei necesitCEi spre deosebire de teoria ierarhizCrii trebuinEelor a lui A. ;asloRaratC cC: 1/ Dn acelaBi timp asupra unui indiid poate acEiona mai mult de o necesitateQ 2/nesatisfacerea unor necesitCEi de la nielurile superioare duce la creBterea dorinEei de asatisface trebuinEele de la un niel inferior

ANS: F

&. ;etoda analizei erorilor este utilC Dn preenirea incidentelor Bi acidentelor de muncC

ANS: T

). SpecificaEia postului oferC informaEii asupra localizCrii postului' obiectielor acestuia'sarcinilor Bi condiEiilor de muncC Bi a relaEiilor organizatorice.

ANS: F

*. #omunicarea salarialCse utilizeazC pentru formarea' informarea Bi diri(area personalului BifoloseBte drept mi(loace de comunicare reuniunile' afiBa(ele' informCrile telefonice' etc.

ANS: F

1,. 6eEelele de comunicare descentralizate corespund stilului de conducere autoritar Bi suntindicate Dn actiitCEi operatie.

ANS: F

11. #omunicarea formalC se stabileBte spontan Dn cadrul relaEiilor dintre membrii organizaEiei BiehiculeazC informaEii cu caracter personal+ general

7/25/2019 Grila 2011

71/111

ANS: F

12. Gptimul motiaEional reprezintC acea intensitate a muncii care permite obEinerea unorperformanEe Dnalte.

ANS: T

13. ;otiaEia afectiC are la bazC neoia de a Bti' de a cunoaBte' curiozitatea Bi interesulintelectual faEC de o anumitaC profesiune

ANS: F

1!. Teoria performanEelor aBteptate a lui I.Iroom aratC cC indiizii nu sunt preocupaEi numai denielul recompensei pe care o primesc Dn schimbul efortului propriu ci Bi de relaEia dintrerecompensa pe care o primesc ei Bi cea pe care o primesc ceilalEi.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Hn literatura de specialitate se descriu o serie de factori care influenEeazC poziti+ negatisatisfacEia muncii. AceBtia se regCsesc printre factorii enumeraEi mai (os:

a. caracteristicile fizice ale locului de muncC

b. facilitCEile economice Bi socioprofesionale

c. caracterul rutinier+ ariat al muncii

d. cadrul organizaEional Dn care se desfCBoarC munca

e. relaEiile la locul de muncC muncii

a. a7c7db. b7d7ec. a7b7c7d7e

ANS: #

2. Teoria ierarhizCrii neoilor a lui A.;asloR se referC la urmCtoarele tipuri de trebuinEe:a. trebuinEele de cooperare Bi afiliereb. trebuinEele de stimC Bi statut

c. trebuinEele de hranC' locuinEC' DmbrCcCminted. trebuinEele de autorealizaree. trebuinEele de securitate

a. a7b7c7d7eb. a7b7dc. a7b7c7d

ANS: A

7/25/2019 Grila 2011

72/111

3. na dintre teoriile motiaEionale de mai (os aratC cC factorii de igienC supraegherea'condiEiile de muncC' relaEiile interpersonale' securitatea muncii' etc./ Bi factorii motiaEionalirealizCrile personale' recunoaBterea' munca DnsCBi' posibilitCEile de aansare' etc/ formeazC uncontinuum motiaEional care determinC att satisfacEie ct Bi insatisfacEie Dn muncC.

a. Teoria ierarhizCrii neoilorb. Teoria echitCEii

c. Teoria bifactorialCd. Teoria aBteptCriie. Teoria Y

ANS: #

!. #onform acestei teorii oamenii acceptC bucuroBi responsabilitCEi Dn muncC Dn funcEie derecompensele asociate acestora' pot folosi autocontrolul Dn atingerea obiectielor organizaEieiBi pot da doadC de inentiitate Bi creatiitate Dn muncC.

a. Teoria Z

b. Teoria echitCEiic. Teoria aBteptCriid. Teoria Ye. Teoria reDntCririi Bi consolidCrii

ANS:

$. #onform acestei teorii oamenii sunt preocupaEi de relaEia dintre recompensele pe care leprimesc ei Bi cele pe care le primesc ceilalEi.

a. Teoria echitCEii

b. Teoria Yc. Teoria bifactorialCd. Teoria aBteptCriie. Teoria reDntCririi Bi consolidCrii

ANS: A

%. #onsolidCrile Dn iziunea lui .F S?inner sunt:a. mutCrile disciplinare

b. menEinerea unei echitCEi efortcompensaEiec. facilitCEiled. premieri pentru merite deosebitee. concedierilef. stingerileg. consolidCrile negatieh. creBterile salarialei. sancEionCrile

a. a7c7d7e7f7g7h7i

7/25/2019 Grila 2011

73/111

b. bc. a7b7c7d7e7f7g7h7i

ANS: A

&. ;otiaEia care are la bazC neoia de a cunoaBte' curiozitatea Bi interesul intelectual faEC de oanumitC profesiune este:

a. motiaEia intrinsecCb. motiaEia e-trinsecCc. motiaEia pozitiCd. motiaEia cognitiC

e. motiaEia afectiC

ANS:

). AceastC teorie motiaEionalC e-plicC motiarea Dn muncC ca pe un proces comple- Dncare indiizii analizeazC Bansele pe care le au Dn obEinerea anumitor rezultate Bi mCsura Dn

care aceste rezultate sunt atrCgCtoare pentru ei.

a. Teoria Yb. Teoria aBteptCrii

c. Teoria @6. Piaget' izoarele inteligentei se confunda cu:a. acela al adaptarii senzoriale

b. acela al adaptarii senzoriomotoriic. acela al adaptarii senzitiintuitied. acela al adaptarii senzoriocognitie

d2 b3 a7b! c7d

ANS: 2

;$ "n plan diacronic' dinamica @ului presupune:a. formarea sa succesia' pe etapeb. fluctuatii con(uncturalec. trecerea de la @ul psihologic la @ul sociald. trecerea de la @ul fizic la @ul psihologic si @ul social

1 a7c2 a7d

7/25/2019 Grila 2011

83/111

3 b7c! b7d

ANS: 2

7/25/2019 Grila 2011

84/111

d. are o arie a campului de obseratie larga

1 a7b2 b7c3 a7d! a7b7d

ANS: 3

!!$ efinirea @ului ca sistem central al personalitatii se refera la:a. locul @ului in structura personalitatiib. particularitatile @uluic. rolul @ului in structura personalitatiid. componenta psihica a @uluie. structura psihica a @ului

1 a7c2 b7c3 c7e

! a7bANS: 1

!#$ ;odelul cercurilor concentrice caracteriale este important deoarece:a. permite intelegerea caracterului ca sistem organizatb. poate fi utilizat ca instrument de alorizare a trasaturilor caracterialec. permite stabilirea unei tipologii caracterialed. permite e-plicarea dinamicii structurii gnerale si indiiduale a caracterului

1 a7b

2 b7c3 b7d! c7d

ANS: 3

!+$ 6aportanduse la aria sociala' ;.A. oden a identificat urmatoarele trepte esentiale alecreatiitatii:a. S creatiitK creatiitatea sociala' social creatiitK/b. P creatiitK creatiitatea psihologica' psKchological creatiitK/c. creatiitK creatitatea istorica' hKstorKcal creatiitK/

1 a7c2 b7c3 a7b7c

ANS: 2

!,$ "n raport cu aptitudinile' temperamentul este:

7/25/2019 Grila 2011

85/111

a. predeterminatb. predispozantc. latura stilistica a personalitatiid. latura de continut a personalitatii

1 a7c2 a7d3 b7c

! b7dANS: 3

!:$ 4a nielul persona(ului se realizeaza:a. identificarea potentialitatilor psihosociale ale persoaneib. obiectiarea potentialitatilor psihosociale ale persoaneic. ealuarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei

1 b2 c

3 b7c! a7b7c

ANS: 1

!;$ @-perimentele lui 6. Uazzo au eidentiat ca un rol foarte important in formarea aptitudinilor ilau:a. asemanarile dintre gemenii monozigotib. diferentele dintre gemenii monozigotic. asemanarile dintre gemenii fraternalid. diferentele dintre gemenii identici

1 b7d2 b7c3 a7c! c7d

ANS: 1

!

7/25/2019 Grila 2011

86/111

!=$ Tipul de sistem neros neechilibrat' descris de ".P. Palo' prezinta urmatorii indicatori:a. mobilizare e-cesia in raport cu sarcinab. eolutie sincopata a actiitatiic. mobilitate motorie si erbalad. coordonare mai dificila

1 a7b2 a7c3 b7c! b7d$ a7d

ANS: !

!@$ Printre tipurile de produse creatie descrise de 6.>. Sternberg' in modelul propulsiei pentrutipurile de contributii creatie' se afla si urmatoarele:a. redefinireab. adaptarea

c. fle-ibilitatead. progresule. integrareaf. redirectionarea

1 a7b7c2 b7d7e3 a7d7e7f ! a7b7c7d7e7f

ANS: 3

#B$ Personalitatea este modelul la care se raporteaza:a. indiidulb. persoanac. persona(ul

1 a2 b3 c! a7b7c

ANS: 2

#!$ Aptitudinile se definesc prin:a. functionalitateb. aspectul procesualc. reusitad. aspectul structural

7/25/2019 Grila 2011

87/111

1 a7b7c7d2 a7c3 b7c7d! a7b7d$ b7d

ANS: 1

##$ @ul ideal pune in eidenta:a. configurarea sistemului creati al persoaneib. configurarea sistemului proiecti al persoaneic. functia de compensare a @uluid. functia motiationala a @ului

1 a7c2 a7d3 b7c! b7d$ c7d

ANS: !

#+$ 6aportand atitudinile la alori putem spune ca:a. atitudinile sunt alori moraleb. atitudinile sunt identice cu sistemul de aloric. atitudinile au un continut aloricd. atitudinile constituie recunoasterea alorilore. atitudinile sunt centrale in cadrul sistemului de alori

1 a7b

2 c7d3 a7e! c7e

ANS: 2

#,$

7/25/2019 Grila 2011

88/111

2 a7b7c7e7g7h3 b7c7d7e7f ! a7b7c7d7e7g7h

ANS: 2

#:$ "nteresul' ca factor motiational in formarea aptitudinilor:a. asigura o orientare cognitiafectia a indiidului intrun anumit domeniu de actiitate

b. asigura o orientare afecticonatia a indiidului intrun anumit domeniu de actiitatec. este un indice al preferintei pentru a anumita actiitated. este un indice al performantei in actiitate

1 a7c2 a7d3 b7c! b7d

ANS: 1

#;$ n rol important in abordarea aptitudinilor la aut scoala behaiorista' care considera ca informarea aptitudinii un rol important il are:a. ereditateab. mediulc. educatiad. creatia

a7d2 b7c7d3 b7c! a7b7c

ANS: 3

#

7/25/2019 Grila 2011

89/111

c. omul isi dobandeste specificitatea sad. omul dobandeste prestigiu si autoritate in societate

a7b2 b7c3 c7d! b7d

ANS: 2

#@$ 4a arstele mici' sentimentul de inferioritate este:a. natural normal/b. precursorul comple-ului de inferioritatec. consecinta atitudinii de negli(are din partea parintilord. consecinta lipsei de afectiune din partea parintilor

1 a2 d3 c7d

! b7c7dANS: 1

+B$ Tendintele care sau conturat in psihologie priind abordarea relatiei inteligentacreatiitate aufost urmatoarele:a. creatiitatea a fost e-plicata prin contributia la niel superior a gandirii logiceb. inteligenta a fost considerata unul din factorii creatiitatiic. intre inteligenta si creatiitate e-ista corelatii semnificatie' rolul inteligentei in creatiitate fiind supradimensionat

1 a7b2 b7c3 a7b7c

ANS: 3

+!$ Tipul introertitintuiti se caracterizeaza prin:a. capacitate de analiza a faptelorb. interes pentru iitorc. interes pentru prezentd. preocupare spre lumea ideatica

e. preocupare pentru eolutia unor ideib7d

2 b7e3 a7c! d7e

ANS: 2

7/25/2019 Grila 2011

90/111

+#$ "n componenta aptitudinilor pedagogice sunt necesare:a. spiritul de obseratieb. forta si bogatia imaginatieic. curiozitatea epistemicad. concentrarea auditiemotionala a atentieie. capacitatea de a lua decizii

1 a7b7c2 a7c3 a7d7e! a7c7d$ b7c

ANS: 2

++$ Persoana este produsul factorilor::a. biologicib. psihosocialic. culturali

d. mediului fizic

1 a7b7c2 b7c3 b7c7d! a7b7c7d

ANS: 2

+,$ Specificul stilului cogniti' dupa Ana Stoica#onstantin' consta in urmatoarele:a. reprezinta maniera de a recepta si de a prelucra informatia

b. reda modul de a percepe' dobandi' stoca' actualiza si transforma informatiac. este stabil in timp si in diferite situatii

1 a7b7c2 a7b3 b7c

ANS: 1

+:$ "n formarea aptitudinilor comple-e superioare:a. intodeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioare

b. nu intotdeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioarec. intodeauna este importanta prezenta anumitor factorid. intotdeauna este important modul de organizare al factorilor

1 a7c2 a7d3 b7c! b7d

7/25/2019 Grila 2011

91/111

ANS: !

+;$ Atitudinea' ca ector ma(or al personalitatii:a. este circumstantiala' ariabilab. este constienta' deliberata