1.Psihiatrie - Grila Cu Citate 2010-2011 (Mistralle - RoAdiRo)Toata Grila Completa

Psihiatrie (2010-2011)

Citatele sunt din: „PSIHOPATOLOGIE ŞI ORIENTĂRI TERAPEUTICE ÎN PSIHIATRIE” - FLORIN TUDOSE

MULTIPLE CHOICE

1.Dimensiunea antropologică a psihiatriei este dată de:

a. cunoasterea tuturor obiceiurilor unei populatii aflate în observatieb. cunoasterea în aceeasi măsură a psihoterapiei si psihofarmacologieic. cunoasterea mecanismelor intime ale neurotransmisieid. cunoasterea dimensiunii cultural - spirituală

2. Progresul enorm al medicinei în ultimile decenii s-a răsfrânt si asupra psihiatriei în ceea ce priveste cu exceptia:

a. configurarea nosograficăb. asupra interpretării mecanismelor etiopatogenicec. despărtirii psihiatriei de celelalte specialităti privind cognitiad. a semnificatiilor psihopatologice

3. Esenta antipsihiatriei a fost:

a. dogma inexistentei bolii psihiceb. dorinta psihologilor de a fi singurii psihoterapeutic. negarea spitalului ca institutie folositoare în tratamentul bolilor psihiced. respingerea terapiilor de soc

4. Când spunem ca în lume 5-8% dintre persoanele de peste 65 de ani au boala Alzheimer ne referim la:

a. incidenta boliib. prevalenta boliic. grupul cu risc crescutd. severitatea consecintelor bolii

5. Modelul operant în psihiatrie este modelul:

a. biologicb. psihanaliticc. psiho-sociologicd. biopsihosocial

6. Care dintre urmatoarele scale nu este un instrument de masurare a inteligentei copilului?

a. Standford-Binetb. WISC-Rc. MMSEd. Testul desenarii unei persoane

7. Un QI de 48 corespunde unei:

Psihiatrie – Florin Tudose – Grila cu citate 2010-2011 – Mistralle (RoAdiRo)

http://www.ush.ro/forumdisplay.php?18-An3-Psihologie

a. retardari mintale usoareb. retardari mintale moderatec. retardari mintale severed. retardari mintale profunde

8. Care dintre urmatoarele terapii nu este adecvata în abordarea individului cu retard mintal sever?

a. terapia comportamentalab. terapia familialac. terapia cognitivad. terapia ocupationala

9. Cea mai frecventa dementa este:

a. Dementa cu corpi Lewyb. Dementa alcoolicac. Dementa Parkinsond. Dementa Alzheimer

10. Dementa se deosebeste de delirium prin faptul ca este:

a. mai severab. sunt prezente halucinatiic. persistenta si progresivad. este prezenta dezorientarea temporo-spatiala

11. Delirul de gelozie are ca temă centrală:

a. infidelitatea partenerului de cuplub. calităţile sexuale excepţionale ale partenerului suferindc. insaţietatea sexuală a parteneruluid. viaţa dublă pe care partenerul o duce pentru a umili pacientul

12. Care din aceste criterii nu ţin de psihoza delirantă?

a. Idei delirante nonbizareb. În afara impactului ideii (ideilor) delirante, funcţionalitatea individului nu este deteriorată

semnificativ, iar comportamentul nu este în mod straniu sau bizarc. Dacă episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a fost

scurtă în raport cu durata perioadelor deliranted. Tulburarea se datorează efectelor directe ale unei substanţe sau ale unei boli

somatice

13. În ICD 10, delirurile constituie cea mai proeminentă trăsătură clinică dar ele trebuie să fie prezente cel puţin

a. o săptămânăb. trei săptămânic. o lună



d. trei luni

14. Terapia VR (virtual reality – realitate virtuală) prin care pacientul ia contact cu obiectul în casca de realitate virtuală se foloseşte în tratamentul

a. schizofrenieib. depresiei sezonierec. fobiilord. toxicomaniilor

15. Tulburarile functiilor executive din dementa se refera la:

a. capacitatea de a executa anumite miscarib. capacitatea de planificare, organizare si abstractizarec. capacitatea de a conduced. capacitatea de a recunoaste si identifica obiecte

16. Conform clasificărilor clasice, din grupa nevrozelor nediferenţiate nu face parte

a. neurasteniab. nevroza depresivăc. nevroza obsesiv-compulsivăd. nevroza anxioasã

17. Printre posibilităţi de intervenţie terapeutică a psihologului clinician în tratamentul tulburării de panică nu intră:

a. terapie familialăb. Informareac. măsuri suportive, tehnici de relaxare şi tehnici de distragere în vederea evitării

gândurilor provocatoare de anxietate, consiliere, meditaţied. psihoterapie (cognitivă, raţional-emotivă, psihodinamică) individuală şi de grup

18. Care din aceste caracteristici nu se regăseşte in cazul schizofreniei simple:

a. o scădere a a capacităţii de rezonanţă afectivăb. o scădere pâna la anulare a funcţionalităţii profesionale şi socialec. un comportament autistd. apare mai frecvent la femei după pubertate

19. Cea mai frecventa modificare de comportament întâlnita în dementa este:

a. agitatiab. tulburarile de comportament sexualc. halucinatiiled. violenta fizica

20. Dupa vârsta de 65 de ani prevalenta generala a dementei Alzheimer este de:

a. 1-2%b. 20%c. 5-10%d. 0,1-1%



21. Cel mai cunoscut instrument în evaluarea dementelor este:

a. Scala Beckb. MMSEc. SPINd. GDS

22. În cazul “schizofreniei cu prognostic bun” se întâlnesc următoarele caracteristici:

a. predomină simptomele afectiveb. debut bruscc. istoric familial de boală afectivăd. absenţa criticii bolii

3. Dintre tulburarile cognitive din dementa fac parte cu exceptia :

a. tulburarile de memorieb. tulburarile de atentiec. tulburarile de dispozitied. tulburarile de rationament

24. La persoanele adictive sexual pot aparea alte tulburari de tip compulsiv (altele decât adictia) în proportie de proportie de pâna la:

a. 20%b. 50%c. 75%d. 100%

25. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de craving se realizeaza în stadiul :

a. Contemplativb. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilorc. Preparativd. De actiune

26. Primul contact în cadrul tratamentului toxicomanului cu heroina vizeaza urmatoarele cu exceptia :

a. cura de sevrajb. bilantul problemelorc. stabilirea unei relatii de încredered. analiza cererii

27. În tratamentul polidependentei, prima detoxifiere este fata de:

a. alcoolb. sedativec. derivati de cannabisd. opiacee

28. Care din următoarele direcţii explicative nu se referă la boala psihică:



a. modelul psihanaliticb. modelul biologicc. modelul psiho–sociologicd. modelul stohastic

29. Sevrajul la tranchilizante se manifesta prin urmatoarele cu exceptia :

a. tremuraturib. slabiciunec. somnolentad. hipersensitivitate

30. Modelul biopsihosocial al bolii psihice este derivat din:

a. teoria generală a sistemelorb. teoria relativităţii particularizată la medicinăc. teoria dezvoltării lineare a psihiculuid. teoria reflexelor necondiţionate generalizate

31. Flashback-ul – tulburarea halucinatorie persistenta apare dupa consumul de:

a. Cannabisb. Cocainac. LSDd. Morfina

32. Între factorii implicati în consumul de droguri fac parte cu exceptia :

a. Un hipercontrol al vieti pulsionaleb. Dizarmonii ale structurii personalitatiic. Insertia în grupuri anomiced. Personalitatea de tip borderline

33.Cravingul este o forma de:

a. dependenta psihicab. dependenta fizicac. tolerantad. abstinenta

34. Starea de rau subiectiv, intens, în care pacientul cauta sa obtina prin orice mijloace drogul, însotita de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica de amploare, iar uneori de moarte poarta numele de:

a. dependentab. cravingc. tolerantad. sevraj

35. Ordinea corecta a etapelor clasice din terapia alcoolismului sunt:

a. cura de sevraj, precura, îngrijirea pe termen lung, cura de dezgust



b. precura, cura de dezgust, cura de sevraj, îngrijirea pe termen lungc. cura de dezgust, cura de sevraj, îngrijirea pe termen lung, precura d. precura, cura de sevraj, cura de dezgust, îngrijirea pe termen lung

36. În alcoolism, tabloul clinic caracterizat prin: confuzie, dezorientare, întunecarea constientei, tulburari de perceptie, agitatie, insomnii, febra, hiperactivitate neurovegetativa se întâlneste în:

a. sevrajul necomplicatb. delirium tremensc. tulburarea amnezica persistentad. Sevrajul complicat cu convulsii

37. Care este distorsiunea gândirii care apare cel mai frecvent în alcoolism?

a. Proiectiab. Negareac. Refularead. Sublimarea

38. Care din urmatoarele formule este cea mai eficienta în abordarea terapeutica a psihozei maniaco-depresive:

a. psihoterapie individuala urmata de psihoterapie de grupb. psihofarmacologie urmata de socioterapiec. psihofarmacologie + psihoterapied. psihoterapie urmata de psihofarmacologie de întretinere

39. Dezorganizarea importanta ideativa si comportamentala în schizofrenie se întâlneste la:

a. forma catatonicab. forma hebefrenicac. forma paranoidad. forma nediferentiata

40. Spalarea repetata pe mâini cauzata de anxietatea produsa de gândul contaminarii cu microbi poate numele de:

a. obsesieb. maniec. compulsied. fobie

41. Evaluarea situatiilor de risc crescut pentru recadere si strategii de abordare a starii de craving se realizeaza în stadiul:

a. Contemplativb. De mentinere a abstinentei si preventie a recaderilorc. Preparativd. De actiune

42. Care dintre urmatoarele caracteristici nu apartine schizofreniei cu prognostic bun?

a. Debut insidios



b. Istoric familial de tulburare afectivac. Predomina simptomele afectived. Prezenta criticii bolii

43. Care este cel mai frecvent simptom care apare în manie?

a. violentab. comportamentul extravagantc. precipitarea vorbiriid. agitatia psiho-motorie

44. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un factor predictiv de raspuns pozitiv la terapia cu electrosocuri?

a. Scaderea ponderala severab. Sculare foarte târziu dimineatac. Lentoare psihomotoried. Trasaturile psihotice-idei delirante depresive.

45. Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia:

a. comorbiditate medicalab. sex masculinc. istoric familial de boala depresivad. perioada postpartum

46. Progresul urias al psihofarmacologiei a antrenat si dezvoltarea unor domenii de granită cum ar fi:

1. neuropsihoendocrinologia,2. neurolingvistica,3. psihoimunologia,4. antropologia genetică

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

47. Care sunt componentele de bază ale modelulului interactionist al psihopatologiei propus de Marsella:

1. persoane care, cu resursele de care dispune (biologice, psihologice sau sociologice), încearcă să înfrunte stresul;

2. mediul de unde provin factorii de stres;3. interactiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care conduce la

starea de stres4. psihopatologia, concepută drept „adaptativă”, întrucât ea este constituită

din configuratii de răspunsuri psihologice si fiziologice la stres.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3



d. 1+2+3+4

48. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:1. stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la traumă2. explorarea si validarea perceptilor si emotiilor3. întelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului,

trăirilor din prezent4. învătarea unor noi modalităti de a face fată stresului interpersonal

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

49. Etapele tratamentului în alcoolism:1. motivarea pacientului să accepte planul terapeutic2. sugerarea tratamentului farmacologic3. integrarea tratamentului pentru abuz de alcool în schema generală de

tratament4. facilitarea transferului în alte sectii pentru tratament specific

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

50. Printre tulburările anxioase (conform clasificării DSM-IV) se înscriu: 1. atacuri de panica2. tulburarea obsesiv-compulsiva3. reactia acuta la stres4. tulburarea de stres posttraumatica

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

51. Care dintre următoarele tulburări se află în relatie de comorbiditate cu retardul mintal?

1. psihozele2. tulburările afective3. tulburările anxioase4. tulburări ale controlului impulsului

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

52. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:1. agnozia2. abulia3. tulburările de memorie



4. anhedonia

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

53. Dintre etapele investigării dementei fac parte:1. istoricul familial2. istoricul psihiatric3. istoricul medical general4. istoricul toxicologic nutritional si medicamentos

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

54. Între etapele de investigare a dementei se află:1. Examinarea medicală2. Anamneza3. Antecedente heredo-colaterale4. Antecedentele patologice

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

55. Dependenta de internet poate apărea în încercarea de a satisface următoarele tipuri de nevoi :

1. Nevoi sexuale2. Nevoia de cunoastere, de perfectionare3. Nevoia de modificare a stării de constiintă4. Nevoia de apartenentă

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

56. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc3. Obsesia sexuală sau fantezia sexuală ca mecanism primar de coping4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

57. Sevrajul la heroină se manifestă prin:1. Crampe abdominale si diaree



2. Piele si mucoase uscate3. Tahicardie si hipertensiune4. Constrictie pupilară

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

58. Care dintre următoarele droguri sunt derivate opiacee?

1. cocaina ???2. amfetaminele3. morfina4. marihuana

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

59. Care afirmatii despre delirium tremen s sunt adevărate? 1. Simptomele apar la 2-3 zile după încetarea unui consum important de acool2. Netratat, durează aproximativ 4-5 zile.3. La consumatorii cronici de alcool există un pattern repetitiv de delirium tremens de- a lungul vietii.4. Cu tratament adecvat, simptomele se ameliorează după 1 lună.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

60. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:1. Cresterea criminalitătii globale 2. Cresterea numărului de accidente rutiere3. Cresterea numărului tentativelor de suicid4. Cresterea riscului aparitiei cancerului de limbă, laringe, esofag, stomac,

ficat, pancreasa. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

61. Între comportamentele adictive se pot înscrie:1. alcoolismul2. toxicomania3. jocul patologic4. autoagresiunea

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4



62. Stigmatizarea bolnavului psihic conduce la:1. Scăderea autostimei si izolare2. Anxietate3. Discriminare si abuz4. Reduce accesul la locuri de muncă

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

63. Care dintre următoarele afirmatii reprezintă mituri legate de boala psihică?1. Persoanele cu tulburări mintale trebuie izolate2. Persoanele cu tulburări mintale suferă si datorită stigmatizării sociale3. Tulburările mintale sunt determinate de slăbiciuni de caracter4. Tulburările mintale pot fi diagnosticate si tratate înainte de a fi prea târziu.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

64. Logoreea poate apărea la pacientii:1. depresivi2. maniacali3. obnubilati4. paranoici

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

65. Între tipurile particulare de suicid se înscrie:1. Sinuciderea de abandon2. Parasuicidul3. Sinuciderea “Samsonică”4. Santajul cu suicidul

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

66. Tulburările asociate episodului depresiv major în cadrul tulburării bipolare pot fi:1. Tulburări fobice2. Expresivitate panto-mimică caracteristică3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple

4. Ideatie delirantă mai amplă - de sărăcie

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

67. Dintre caracteristicile antidepresivului ideal fac parte:



1. Nu dă tolerantă2. Este ieftin3. Nu are efecte adverse4. Se administrează în doză unică

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

68. Stigmatizarea suferindului psihic se sprijină pe:1. teoriile care se referă la slăbiciunea morală2. periculozitate3. contaminare şi culpabilitate4. teoria inferiorităţii rasiale

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

69. În prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse în trecut sub termenul de psihoză include:

1. tulburare psihotică indusă de alcool2. schizofrenia şi alte tulburări psihotice (tulburarea schizofreniformă, tulburarea schizoafectivă, tulburarea delirantă, tulburarea psihotică scurtă, tulburarea psihotică indusă, tulburarea psihotică datorată unei condiţii medicale generale, tulburare psihotică fără altă specificaţie)3. tulburarea afectivă (tulburarea bipolară)4. tulburarea obsesivo-compulsivă

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

70. Modelul psihotic presupune1. dezorganizarea globală a persoanei2. distrugerea unităţii psihice3. pierderea contactului cu realitatea4. incomprehensibilitatea

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

71. Care din următoarele criterii corespund definiţiei schizofreniei din DSM IV TR:1. implică factorii etiologici de tip ereditar şi/sau familiar2. tulburarea mintală durează cel puţin şase luni3. modifică rapid starea dispoziţională a pacientului care nu mai este concordantă cu evenimentele la care participă



4. presupune pentru cel puţin o lună existenţa unor semne de boală (adică existenţa a două sau mai multe simptome dintre următoarele: idei delirante, halucinaţii, dezorganizarea vorbirii, comportament profund dezorganizat sau catatonic, simptome negative)

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

72. Care din următoarele criterii corespund psihozei?1. pierderea capacităţii de autoapreciere a propriei suferinţe2. incapacitatea de a distinge între experienţa subiectivă şi realitate3. apariţia tulburărilor de percepţie (halucinaţii, iluzii)4. existenţa ţinutelor extravagante (uniforme, rochii de bal)

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

73. Care din următoarele caracteristici aparţin schizofreniei dezorganizate:1. apare în adolescenţă/la oamenii foarte tineri2. pare a fi mai frecventă la bărbaţi3. debutul în general brusc printr-o schimbare frapantă a conduitei, cel în cauză devenind dezorganizat în gânduri şi comportament4. evoluează spontan spre remisie şi reapariţia principalelor trăsături psihice ale persoanei

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

74. În cadrul tratamentului psihosocial sunt necesare următoarele strategii de intervenţie eficientă:

1. facilitarea farmacoterapiei2. managementul stresului îngrijitorului3. managementul cazurilor sociale4. tehnici psihanalitice de grup

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

75. Care din următoarele criterii conduc spre probabilitatea unei tulburări de dispoziţie de tip depresiv

1. istoric familiar de boală depresivă2. perioadă postpartum3. comorbiditate medicală4. lipsa suportului social

a. 1+2+3b. 2+4



c. 1+3d. 1+2+3+4

76. Episoadele mixte afective sunt caracterizate de:1. schimbarea rapidă a dispoziţiei astfel încât în cursul aceleiaşi zile se pot întâlni

ambele stări2. sunt satisfăcute criteriile, atât pentru episodul maniacal, cât şi pentru episodul

depresiv major (cu excepţia duratei) aproape în fiecare zi, în cursul unei perioade de cel puţin o săptămână

3. perturbarea afectivă este suficient de severă pentru a cauza o deteriorare semnificativă în funcţionarea profesională sau în activităţile sociale uzuale ori în relaţiile cu alţii, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni vătămarea sa sau a altora sau când există elemente psihotice

4. simptomele se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex. abuz de drog , de medicament sau un tratament) ori ale unei condiţii medicale generale (de ex., hipertiroidismul)

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

77. În terapia bolii afective sunt folosite mai multe tipuri de psihoterapie:1. terapia interpersonală2. terapia cognitiv-comportamentală3. tehnicile de învăţare4. abordarea psihodinamică

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

78. Ciclotimia prezintă următoarele caracteristici:1. simptomatologie este insuficient de severă ca intensitate pentru a putea fi

diagnosticată ca tulburare bipolară2. fazele din ciclotimie nu sunt continuarea unei remisiuni a unui episod afectiv

din boala bipolară3. tabloul clinic nu cuprinde elemente psihotice, respectiv ideaţia delirantă,

halucinaţii, tulburări de conştiintă4. tulburările afective nu răspund la măsurile farmacologice şi psihoterapeutice obişnuite

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

79. Care din următoarele simptome se asociază cu dispoziţie expansivă sau iritabilă în tulburarea hipomaniacală:

1. creşterea stimei de sine2. creşterea eficienţei şi creativităţii3. reducerea nevoii de somn4. hipoprosexie



a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

80. Craving sau apetenţa este:1. nevoia imperioasă pentru o substanţă cu efect psihotrop2. căutarea compulsivă a unei substanţe considerată drog3. dorinţa de a experimenta din nou efectele unei substanţe consumate anterior4. tendinţa de a consuma tot mai multă substanţă cu efect de drog

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

81. Consumul de cocaină produce:1. fenomene euforice asemănătoare maniei2. fenomene confuzionale asemănătoare tulburărilor psihotice3. stări asemănătoare atacului de panică4. hiperluciditate şi fugă de idei cu creşterea spectaculoasă a creativităţii

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

82. În consumul de droguri terapia familială îşi propune drept obiective: 1. asigurarea suportului familial pentru orientarea către abstinenţă2. menţinerea abstinenţei şi prevenirea recăderilor3. furnizarea de informaţii cu privire la consumul de droguri şi efectele diverse ale

acestora4. îmbunătăţirea relaţiilor intrafamiliale

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

83. Care din urmatoarele efecte terapeutice aparţin medicaţiei neuroleptice:1. Efectul sedativ 2. Efectul antianxios3. Efectul antipsihotic 4. Efectul antiautistic şi/sau dezinhibitor

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

84. Din grupa psihozelor endogene fac parte:1. psihoza maniaco depresivă2. psihozele de lactaţie



3. psihozele schizofrenice4. psihozele de detenţie

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

85. Elementele definitorii ale paranoiei sunt realizate de:1. delir cronic bine sistematizat nehalucinator2. discrepanţă între aspiraţii şi posibilităţi3. personalitate premorbidă specifică (rigidă, hipertrofie a eu-lui)4. comportamentul suspicios şi răutăcios faţă de familie, colegi, alte persoane

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

86. Elementele definitorii ale parafreniei sunt realizate de:1. caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majoră a imaginarului2. juxtapunerea unei lumi imaginare realului, în care bolnavul continuă să se adapteze bine3. menţinerea îndelungată a nucleului personalităţii4. predominanţa limbajului asupra acţiunii

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

87. Delirul de grandoare se referă la:1. talente sau perspicacitatea neobişnuită a individului2. originea nobiliară sau extraterestră a delirantului3. relaţiile speciale cu o persoană marcantă4. capacitatea individului de a folosi telepatia şi bioenergia în scop terapeutic

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

88. Care din aceşti factori sunt implicaţi în apariţia tulburării delirante ca factori de risc:

1. vârsta avansată2. deteriorarea senzorială/ Izolarea3. izolarea socială4. emigrare recentă

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4



89. Dintre posibilităţile de intervenţie ale psihologului clinician în tulburarea delirantă se foloseşte:

1. psihoterapia de grup şi socioterapia2. excluderea altor cauze pentru trăsăturile paranoide3. evaluarea comportamentului sexual şi marital4. evaluarea potenţialului suicidar şi agresiv

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

90. Psihogeniile au ca elemente definitorii:1. prezenţa evenimentului psihotraumatizant2. terenul constituţional3. legatura inteligibilă între conţinutul trăirilor patologice şi traumă4. dificultăţi în funcţionarea sexuală

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

91. Tratatul de psihiatrie Oxford defineşte nevrozele prin sublinierea următoarelor caracteristici:

1. sunt tulburări funcţionale2. nu sunt psihoze3. ele diferă de tulburările de personalitate, având un debut distinct şi nu o dezvoltare continuă din primii ani ai vârstei adulte4. pacientul pierde contactul cu realitatea exterioară în funcţie de severitatea stării sale

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

92. În viziunea lui Freud, limbajul nevrotic se caracterizează prin faptul că:1. se dezorganizează în mod obligatoriu2. comunicarea este îngreunată de anumite inhibiţii dar niciodată nu este întrerupt total3. pacientul este incapabil să se facă înţeles de către ceilalţi4. în discurs precumpănesc relaţiile obiectuale (decuplaj)

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

93. Care din aceste tulburări fac parte din grupa tulburărilor anxioase1. Atacuri de panică2. Tulburarea anxioasă generalizată3. Tulburarea obsesiv-compulsivă4. Tulburarea de stres posttraumatică



a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

94. În cazul fobiilor teoriile psihanalitice accentuează rolul:1. complexului oedipal2. pierderii unui părinte în copilărie3. narcisismului primar4. anxietăţii de separare

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

95. Factori implicaţi în apariţia fobiei sociale ar putea fi1. Factori genetici (30% eredibilitate)2. Experienţele învăţate3. Inhibiţia comportamentală4. Rolul părinţilor (relaţiilor parentale) şi al relaţiilor dintre fraţi

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

96. Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie indeplinite următoarele criterii:1. Simptomele psihologice sau vegetative trebuie să fie manifestări primare ale

anxietăţii şi nu secundare altor simptome ca idei delirante sau gânduri obsesive2. Anxietatea trebuie să fie limitată la prezenţa situaţiilor sau obiectelor particulare3. Situaţiile fobice sunt evitate ori de câte ori este posibil4. Pacientul sau rudele sale de gradul I trebuie să fi avut cel puţin un episod depresiv

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

97. Care din următoarele simptome NU fac parte din simptomele negative ale schizofreniei?1. Alogie2. Comportament bizar3. Abulie4. Halucinaţii şi idei delirante

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

98. Pentru definirea mai precisă a termenului de psihoză au fost propuse numeroase criterii:



1. Pierderea capacităţii de autoapreciere a propriei suferinţe2. Incapacitatea de a distinge între experienţa subiectivă şi realitate3. Existenţa ideaţiei delirante4. Comportamente inadecvate, bizare

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

99. Elementele definitorii în paranoia sunt: 1. Delir cronic bine sistematizat nehalucinator2. Discrepanţă între aspiraţii şi posibilităţi3. Personalitate premorbidă specifică (rigidă, hipertrofie a eu-lui)4. Este o boală catastrofică denumită şi "cancerul bolilor mintale"

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

100. Dintre formele clinice de schizofrenie fac parte:1. Schizofrenia simplă2. Schizofrenia hebefrenică3. Schizofrenia catatonică 4. Schizofrenia diferenţiată

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

101. Printre tipurile de halucinaţii se află:1. Auditive2. Vizuale3. Olfactive4. Kinestezice

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

102. Caracteristici de prognostic negativ în schizofrenie sunt cu excepţia: 1. Personalitate izolată2. Debut brusc „ Schizofrenia cu prognostic bun”

3. Atitudinea familiei indiferentă4. Ereditate cu boli afective „ Schizofrenia cu prognostic bun”

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

103. Între simptomele anxietăţii putem enumera:1. Ameţeală



2. Transpiraţii3. Disconfort epigastric4. Disocierea Eu-ului

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

104. Între subtipurile de tulburare delirantă NU se află:

1. Tipul somatic2. Tipul afectiv3. Tipul mixt4. Tipul excentric

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

105. Următoarele afirmaţii despre delirul senzitiv de relaţie sunt adevărate:

1. Debutul este marcat de obicei de circumstanţe umilitoare, eşecuri sentimentale care rănesc orgoliul crescut al subiectului

2. A fost descris de Kretschmer3. Delirul apare frecvent la subiecţii rezervaţi, timoraţi, timizi, cu pulsiuni sexuale

inhibate4. Este în prezent asimilat cu tipul de persecuţie din tulburările delirante

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

106. Între bolile în care pot apărea idei delirante paranoide se află:

1. sifilis2. demenţă3. boli tiroidiene4. SIDA

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

107. Între afirmaţiile referitoare la schizofrenie NU sunt adevărate:

1. Probabilitatea cronicizării este redusă2. Are o frecvenţă importantă: 5-10% din populaţie.3. Are o rată de suicid de 1%4. Distruge coeziunea şi unitatea conştiinţei şi personalităţii.



a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

108. Dimensiunea psihotică a schizofreniei este dată de:

1. Ideile delirante2. Dezorganizarea vorbirii3. Halucinaţii4. Afectul nepotrivit

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

109. Între simptomele episodului maniacal se află:

1. Fugă de idei sau experienţa subiectivă că gândurile sunt accelerate;2. Distractibilitate 3. Capacitatea de judecată este superficială, formală, situaţională4. Dezinteres total pentru activitatea sexuală

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

110. Între factorii primari de risc pentru depresie se află:1. Istoric familial de boală depresivă2. Sexul masculin3. Comorbiditate medicală4. Vârstă de debut peste 40 de ani

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

111. Următoarele afirmaţii referitoare la boala afectivă bipolară sunt adevărate:1. Boala bipolară apare în mod egal la femei şi bărbaţi2. Episoadele depresive şi maniacale din PMD sunt de obicei separate de perioade de

normalitate3. Există o corelaţie directă între durata ciclurilor şi severitatea bolii. 4. Administrarea cronică a unor medicamente poate precipita un episod depresiv major.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

112. Posibilităţile de evoluţie în ciclotimie sunt:

1. Se limitează doar la perioada adolescenţei;2. Se poate opri din evoluţie printr-o vindecare fără recidive;



3. Mai mult de jumătate din bolnavi pot dezvolta o boală afectivă bipolară 4. În general, evoluţia ciclotimiei este în faze întrerupte de remisiuni în care

funcţionarea socială şi interpersonală este normală.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

113. Tulburările disociative cuprind: 1. Amnezie psihogenă2. Fugă psihogenă3. Personalitate multiplă4. Tulburare de adaptare

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

114. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panică:

1. Trebuie să aibă loc mai multe atacuri de panică severe într-o perioadă de aproximativ o lună

2. Atacurile să apară în circumstanţe în care nu există un pericol obiectiv3. Atacurile să nu poată fi datorate unor situaţii cunoscute sau previzibile4. Între atacuri trebuie să existe intervale libere de simptome anxioase (deşi

anxietatea anticipatorie este obişnuită)

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

115. Referitor la factorii etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării de panica sunt adevărate următoarele afirmaţii:

1. La rudele de gradul I ale probanzilor cu tulburare de panică riscul de a dezvolta aceeaşi tulburare este de 4-8 ori mai mare decât la rudele de acelaşi grad ale indivizilor din grupul de control

2. Anxietatea reprezintă un răspuns condiţionat elaborat, fie prin imitarea comportamentului părinţilor, fie prin procesul clasic de condiţionare, care implică asocierea unui stimul neplăcut cu o situaţie neutră

3. Concordanţa tulburării de panică la gemenii monozigoţi este mai mare decât la cei dizigoţi.

4. Factorii biologici nu sunt implicaţi în apariţia atacurilor de panică

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

116. După Sigmund Freud între caracteristicile care diferenţiază psihozele de nevroze se află:



1. Comprehensibilitatea limbajului2. Critica asupra bolii3. Gradul de conştientizare a problemelor mintale4. Momentul debutului

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

117. În clasificarea clasică a tulburărilor nevrotice din nevrozele diferenţiate NU fac parte:1. Nevroza depresivă 2. Neurastenia3. Nevroza anxioasa4. Nevroza fobică

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

118. Între simptomele incluse în fobie figurează :1. Victima simte brusc o panică persistentă şi fără cauză, oroare, teroare într-o

situaţie care nu prezintă pericol.2. Persoana recunoaşte că teama depăşeşte limitele normale şi este resimţită ca o

ameninţare în faţa unui pericol.3. Reacţia fobică este automată, necontrolabilă, persistentă şi interpune gândurile

persoanei ca un baraj faţă de ameninţări, pericole imaginare4. Absenţa reacţiilor somatice de însoţire

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

119. Fobia socială se caracterizează prin frică excesivă de a fi umilit sau jenat în diverse situaţii sociale, cum ar fi:1. Vorbitul în public2. Vorbitul la telefon3. Urinatul în toaletele publice 4. Mâncatul în locuri publice

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

120. În etiologia fobiei sociale sunt implicaţi următorii factori:

1. Factori genetici 2. Experienţele învăţate3. Inhibiţia comportamentală4. Rolul relaţiilor parentale

a. 1+2+3b. 2+4



c. 1+3d. 1+2+3+4

121. Despre agorafobie sunt adevărate următoarele afirmaţii:1. Jumătate din bolnavii cu agorafobie sunt bărbaţi.2. Se pare că există anxietate sau alcoolism la alţi membri de familie3. Majoritatea simptomelor apar în copilărie4. Bolnavii cu agorafobie dezvoltă şi depresie

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

122. Referitor la fobiile specifice următoarele afirmaţii sunt adevarate:1. Reprezintă teama de anumite obiecte sau situaţii care provoacă teroare2. Frica de boli reprezintă una dintre cele mai frecvente fobii3. Freud a conceput fobia ca rezultatul conflictelor centrate pe complexele oedipiene

nerezolvate.4. Simptomele psihologice şi vegetative sunt secundare gândurilor obsesive

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

123. Între criteriile neurasteniei se află:

1. Sentimentul de oboseală dureroasă şi persistentă după eforturi mintale minore2. Sentimentul persistent şi neplăcut de oboseală şi slăbiciune corporală după

eforturi fizice minore3. Incapacitate de relaxare4. Durere musculară

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

124. Referitor la sindromul de burnout, următoarele afirmaţii sunt adevărate:1. Apare frecvent în profesiunile care presupun o implicare directa în ajutorarea

celorlalţi2. Defineşte mai bine aşa numitul stres profesional3. Sindromul a mai fost descris ca depresie de epuizare4. Face parte din grupul psihozelor

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

125. Simptomele neurasteniei care aparţin domeniului emoţional sunt:

1. Disforie2. Gândire ineficientă şi neproductivă3. Tensiune emoţională4. Lipsă de energie



a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

126. Tulburarea delirantă include sub această denumire următoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:

1. Paranoia2. Psihoza paranoidă3. Parafrenia (tardivă)4. Delirul senzitiv de relaţie

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

127. Schizofrenia este o boală a cărei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizată prin următoarele trăsături:

1. Distruge coeziunea şi unitatea conştiinţei şi personalităţii. Bolnavul este „…un suflet frânt care reflectă realitatea ca o oglindă spartă” (fiecare fragment altceva).

2. Bolnavul pierde contactul vital cu realul 3. Este o boală catastrofică denumită şi „Cancerul bolilor mintale”. Are o mare

probabilitate să rămână cronică.4. Are o rată de suicid de 10%.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

128. Schizofrenia reziduală presupune:

1. Tulburări psihomotorii 2. Existenţa în trecut a cel puţin unui episod acut de schizofrenie dar tabloul clinic

actual nu prezintă simptome psihotice pozitive notabile (ex. Idei delirante, halucinaţii, dezorganizare a vorbirii).

3. Cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie4. Pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament dar ele nu mai sunt

marcate

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

129. Formele clinice de schizofreniei sunt:1. Schizofrenia dezorganizată2. Schizofrenia paranoidă3. Schizofrenia catatonică4. Schizofrenia simplă



a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

130. Instrumentele de evaluare a pacientului shizofren sunt:1. BPRS – scurtă scală de cotare psihiatrică2. PANSS – scala sindromului pozitiv şi negativ în schizofrenie3. CDSS – scala de depresie Calgary în schizofrenie4. Scala de cotare a comportamentului disruptiv

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

131. Tulburările afective sunt caracterizate prin:1. Exagerări pătrunzătoare, prelungite şi “infirmizante” ale dispoziţiei şi afectivităţii2. Disfuncţii neurochimice şi psihomotorii3. Disfuncţii comportamentale şi cognitive4. Ambivalenţă sau inversiune afectivă

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

132. Tulburarea anxioasă generalizată se caracterizează prin:

1. Anxietate persistentă pentru o perioadă rezumată la câteva săptămâni 2. Există frecvent trei aspecte cheie ale bolii: îngrijorare şi nelinişte greu de controlat,

tonus muscular crescut (cefalee, agitaţie) şi hiperactivitate vegetativă3. Debutează după vârsta de 30-35 de ani4. Este posibil ca anxietatea persistentă să predispună pacientul la depresie.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

133. Tulburarea de panică prezintă următoarele manifestări:1. Atacuri de panică recurente2. Atacurile apar şi dispar brusc, au o durată de câteva minute, apariţia lor nu este

predictibilă3. Simptomele psihologice de: frică, teroare, „teamă de moarte”, „teamă de a nu

înnebuni”, sentimente de derealizare, depersonalizare4. Simptome fizice: dispnee cu tahipnee, palpitaţii, tahicardie, dureri de tip anginos, senzaţia de înec

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

134. Caracteristicile fobiei:1. Frică specifică, intensă declanşată de un obiect sau o situaţie care nu au prin ele

însele un caracter periculos2. Caracterul iraţional al fricii este recunoscut ca atare de către subiect3. Frica nu poate fi controlată volitiv



4. Existenţa conduitelor de evitare sunt menite să asigure evitarea situaţiei fobice de către subiecta. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

135. Factorii etiopatogenici implicaţi în apariţia tulburării obsesiv compulsive sunt:1. Infecţie streptococică2. Factori neuroendocrini3. Traumatisme cranio-cerebrale4. Factori familiali

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

136. Între simptomele tulburării de stres posttraumatic se află:1. Sentimentul distanţării, izolării de cei din jur2. Tulburări de memorie (legate de incidentul marcant), de atenţie şi de concentrare3. Dificultăţi în luarea deciziilor4. Atitudine protectoare excesivă faţă de cei dragi, teamă exagerată pentru siguranţa acestora

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

137. Elementele definitorii ale agorafobiei sunt:1. Teama de a fi singur în locuri care nu pot fi părăsite imediat in eventualitatea că ar

apărea un atac de panică2. Este una dintre cele mai grave fobii întru-cât interferă cu funcţionalitatea

individului în societate3. Bolnavii cu agorafobie dezvoltă depresie, alcoolism, obsesii.4. Cei mai mulţi dintre agorafobici sunt bărbaţi

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

138. Intervenţiile terapeutice indicate în fobia socială sunt:1. Expunerea la stimulii evitaţi2. Antrenamentul abilităţilor sociale3. Managementul anxietăţii4. Terapia cognitiv comportamentală de grup

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

139. Compulsia este definită ca fiind:1. Teama de a traduce în practică o idee obsesivă sau o fobie2. Comportament repetitiv care pare să se supună unui scop şi care are un caracter

stereotip3. Comportament care are ca finalitate suprimarea obsesiei, prevenirea sau reducerea

anxietăţii



4. Ritualuri compulsive care produc plăcere sau gratificarea. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

140. Care din aceste criterii de diagnostic DSM IV pentru tulburarea delirantă nu sunt corecte?1. Idei delirante nonbizare (adică implicând situaţii care survin în viaţa reală, cum ar fi

faptul de a fi urmărit, otrăvit, infectat, iubit de la distanţă, înşelat de soţie/soţ, ori de a avea o maladie, cu durată de cel puţin o lună).

2. În afara impactului ideii (ideilor) delirante, funcţionalitatea individului este deteriorată semnificativ, iar comportamentul este straniu sau bizar.

3. Dacă episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a fost scurtă în raport cu durata perioadelor delirante.

4. Tulburarea se datorează efectelor directe ale unei substanţe (ex. medicamente, droguri) sau ale unei boli.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

141. Elementele definitorii pentru parafrenie sunt realizate de:1. Caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majoră a imaginarului2. Juxtapunerea unei lumi imaginare realului, în care bolnavul continuă să se

adapteze bine3. Menţinerea îndelungată a nucleului personalităţii4. Predominanţa preocupărilor sexuale şi consumul de droguri

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

142. Tema centrală a delirului de tip erotoman are următoarele caracteristici 1. Se referă adesea la o dragoste romantică, idealizată şi la uniune spirituală, mai

degrabă decât la atracţia sexuală.2. Persoana, în raport cu care se are această convingere, are de regulă un statut mai

înalt (ex. o persoană faimoasă sau un superior de la serviciu), dar poate fi şi una complet străină.

3. Efortul de a contacta obiectul ideii delirante (prin apeluri telefonice, scrisori, cadouri, vizite şi chiar supraveghere sunt frecvente, deşi, ocazional, persoana respectivă poate ţine secretă ideea delirantă.

4. Cei mai mulţi indivizi cu acest subtip în eşantioanele clinice sunt bărbaţi, pe când în eşantioanele medico-legale cei mai mulţi indivizi sunt femei). Unii indivizi cu acest subtip, în special femeile, vin în conflict cu legea în eforturile lor de a urmări obiectul ideii lor delirante sau în efortul lor necugetat de a-l „salva” de la un pericol imaginar.

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

143. Ideile delirante somatice pot surveni în diverse forme ca:1. convingerea persoanei că ea emite un miros urât din piele, gură, rect sau vagin



2. convingerea că este infestată cu insecte pe sau sub piele3. convingerea că are paraziţi interni4. convingerea că anumite părţi ale corpului său sunt diforme sau hidoase (contrar

oricărei evidenţe) ori că părţi ale corpului (ex. intestinul gros) nu funcţionează

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

144. Simptomele caracteristice ale schizofreniei în viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat această boală sunt:1. sărăcire emoţională, abulie, pierderea unităţii identităţii (Kraepelin)2. gândire fragmentată, inabilitatea de raportare la lumea externă (Bleuler)3. tipuri specifice de idei delirante şi halucinaţii (Schneider)4. înstrăinarea şi evadarea în lumi imaginare (exemplu: extraterestre, triburi sălbatice,

animale submarine) (Minkowski)

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

145. Care din următoarele simptome fac parte din spectrul de manifestări „pozitive” ale schizofreniei:1. iluzii haptice şi kinestezice2. idei delirante3. tulburări de vorbire de tipul rotacismului, balbismului şi musitaţiei4. comportament bizar

a. 1+2+3b. 2+4c. 1+3d. 1+2+3+4

MATCHING

1 M) Pentru următoarele 4 întrebări realizati corespondenta:a. delir de interpretare care se instalează insidios pe fondul unei personalităti

premorbide senzitiveb. luxurianta fantastică a productiei delirante în contrast cu buna adaptare la

mediu.c. delir cronic bine sistematizat nehalucinator, discrepantă între aspiratii si

posibilităti, personalitate premorbidă specifică (rigidă, hipertrofie a eu-lui)d. tipul de persecutie din tulburările delirante.

1. Paranoia2. Delirul senzitiv de relatie3. Parafrenia4. Psihoza paranoidă

2 M) Pentru următoarele 4 întrebări faceti corespondenta dintre simptomele schizofreniei si caracteristica acestora



a. Simptom pozitiv în schizofrenieb. Simptom negative în schizofreniec. Functia deteriorată este gândirea d. Face parte dintre simptomele descries de Bleuler5. Abulie6. Halucinatii7. Alogia8. Sărăcirea vorbirii

3M) Pentru următoarele 4 întrebări faceti corespondenta dintre simptomele schizofreniei si caracteristica acestora.

a. nu se distinge printr-un element clinic semnificativ, caracteristic ci printr-o gamă largă de simptome negative:

b. Simptomele dominante sunt ideile delirante de persecutie sau grandoarec. În această formă de schizofrenie se descriu negativisme active si pasived. se caracterizează printr-o dezorganizare ideativă si comportamentală

masivă.9. Schizofrenia hebefrenică10. Schizofrenia catatonică11. Schizofrenia paranoidă12. Schizofrenia simplă

4M) Pentru următoarele 3 întrebări, realizati corespondenta între scalele folosite în schizofrenie si caracteristicile acestora

a. Evaluează simptomele depresiei la pacientul schizofrenicb. Cotează tabloul clinic din ultimele 3 zile, fără să fie un instrument diagnosticc. Evaluează simptomele pozitive si negative în schizofrenie

13. PANSS14. CDSS15. BPRS

5 ) Realizati corespondenta între următoarele instrumente de evaluare si boala în care sunt folosite:

a. Scală folosită în evaluarea depresiei vârstniculuib. Scală de evaluare a depresieic. Folosit în sindromul dependentei la alcoold. Scală de cotare a simptomelor schizofrenieie. Scală de evaluare cognitivă în dementăf. Scală de cotare a maniei

16. YMRS17. PANSS18. MMSE19. AUDIT20. GDS21. MADRS



Documents

1.Psihiatrie - Grila Cu Citate 2010-2011 (Mistralle - RoAdiRo)Toata Grila Completa