Upload
gabriel-turlac
View
230
Download
11
Embed Size (px)
Citation preview
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 1/12
Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa
Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile
straine.Joi dimineata la ora 6 se pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita,
cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata.Apoi, se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit.a ora 1! si ora "" se scurge apa in care a stat graul si se spala din nou,
pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte.
Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se punestrecuratoarea sub #et de apa. $n timpul spalarii nu amestecati graul.
Spalarea sa dure%e numai cate&a secunde. Se &a repeta din ' in ' ore, adicala orele 6 - 1! - "", pana iese embrionul (coltul) de " mm si radacinile de 5
mm. Aceasta se obtine sambata pe la pran% sau, cel mai tar%iu, seara.*and se obtine marimea em brionului si a radacinii, se pune graul in sticle
de lapte care se &or acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa lafrigider. +intr-un kg de grau se obtine 1,5 kg de grau incoltit. Aceasta
cantitate a#unge pentru o saptamana.
Jumatate de cana, de boabe de grau de la ultima recolta,se pun intr-un borcan in care se adauga 1
cana apa calduta si se lasa la inmuiat 8 ore.Borcanul se acopera cu un capac gaurit.
Dupa cele 8 ore de inmuiere, se scurge apa si se clateste graul germinat in citeva ape, pentru aindeparta fermentii care altereaza gustul graului.
Se lasa graul sa germineze in borcan, fara apa, 3-4 zile, repetand operatiunea de clatire si spalare afermentilor, de ori pe zi !eu lam clatit dimineata si seara".#and germenele de grau a crescut pana la apro$imativ %,&- cm se poate consuma.'asate sagermineze in continuare, boabele isi altereaza gustul !se acresc".
(rin germinare, boabele se inmoaie astfel incit pot fi strivite intre degede, se mesteca usor si suntdulci, placute la gust. Daca se acresc, nu se mai consuma.Boabele germinate ! incoltite" se pot consuma ca atare, sau in diverse combinatii cu nuci sau alteseminte oleaginoase, fructe,polen,cum sunt de e$emlu laptele de grau incoltit etc...
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 2/12
)n mod similar pot fi germinate si celelalte cereale,urmand acelesi etape.*ici va prezint cum a evoluat.
* doua zi.
* treia zi ,in care l-am si consumat.
*m pregatit un lapte delicios.
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 3/12
LAPTE DE GRAU GERMINAT
(INCOLTIT)
Am avut nevoie pentru 4 portii de:
100 gr grau germinat (incoltit)1 banana1 mar1 lingura nuca de cocos1 lingura drojdie de bere2 lingura lecitina600 ml apa
obtional i se poate adauga miere (eu nu am pus)Am pus in blender, graul, banana, marul si nuca de cocos dupa ce s-a facut ca o crema,am adaugat celelalte ingrediente si i-am dat inca 2 minute drumul la blender!e consumaimediat, pentru a evita o"idarea#ste ideal pentru micul dejun
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 4/12
Paine din faina de grau integrala si seminte in
Paine din faina de grau integrala si seminte in
Ingrediente:350 g faina de grau integrala150 g faina alba350-360 ml apaun pliculet de drojdie1 lingurita miere1 lingurita sareseminte de in (si/sau susan)Daca in timp ce framantati simtiti ca aluatul este prea lipicios, mai puteti adauga faina.
Dupa ce l-ati framantat si a crescut aluatul aproimati! "0 de minute, coaceti painea in jur de oora.
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 5/12
raul, un miracol pentru sanatate
)n coa+a bobului de grau e$ista aminoacizi esentiali care nu pot fi sintetizati de organismuluman.
*ura cu grau incoltitod de preparare graul trebuie sa fie cat mai proaspat, nu este recomandabila preparareaprin germinare a boabelor din recolte prea veci, pentru ca ele vor incolti mai greu sau deloc.)ntr-un vas mare se pune 1& grau, iar deasupra se lasa sa curga apa rece. *stfel, se spalagraul timp de circa doua minute, fara sa se amestece cu mana, ci doar sub +et. #and apa s-alimpezit, se lasa vasul plin cu apa si se da deoparte, fara sa se acopere, insa ferit de caldurasau curent. Din opt in opt ore, se scimba apa din vas, inlocuind-o cu alta curata. Boabele nutrebuie spalate prin frecare cu mana, ci doar limpezite, fara sa se miste din loc. )n trei zile dela inceperea procedeului, boabele vor avea mici radacini si un colt mic, verde. #and coltul aatins circa doi mm, clateste apa si scurge cantitatea intr-o sita.+o%a recomandata adulti trei - sase linguri pe zi/ copii una - doua linguri pe zi/ bebelusiuna - doua lingurite pe zi.
*and si cum se consuma dimineata, pe stomacul gol. 0 portie de grau incoltit se maruntestebine in masina de tocat si se amesteca cu miere. fectele curei se vor vedea in timp, dupa treiluni. Daca nu este vorba de o afectiune grava, poti constata o ameliorare a tonusului psiic sifizic in cateva saptamani de la inceperea curei. (rintre primele lucuri pe care le vei observa vafi faptul ca tenul devine mai luminos, ai mai multa pofta de mancare !se reduce in scimbpofta de alcool si de dulciuri", parul nu mai cade, ai o privire mai luminoasa !graul are un bunefect asupra acuitatii vizuale".
/iscuri minime $ista si persoane care nu au voie sa tina o cura cu grau incoltit, asa ca fiiatenta si la contraindicatii. 0 vor trata cu atentie cei ce au un e$ces de ormoni estrogeni inorganism. Semnele acestui e$ces de estrogeni sunt la barbati - lipsa pilozitatii/ la femei -ciclul abundent. Daca suferi de asa ceva, cere mai mai intai sfatul unui medic.
0eneficiile curei 0 cura cu grau incoltit este recomandata in cazul tumorilor, a afectiunilor
cancerigene, a bolilor precum artrita, problemelor epatice, anemiei, bolilor de piele, imunitatiiscazute, afectiunilor respiratorii. 2rateaza problemele cu ocii, a+uta la refacerea mai rapida aorganismului dupa o interventie cirugicala, este eficienta in cazul migrenelor. ormoniivegetali au efect asupra ambelor se$e barbatii pot trata impotenta sau sterilitatea, iar femeile- pilozitatea e$cesiva ori durerile menstruale.
Graul Spelta, cea mai buna cereala dinlume
Scris de Dana Aldea
Joi, 23 Aprilie 2009 01:40
#raul $pelta (Triticum spelta) numit si alac este stramosul graului comun si are un gust deosebit,
asemanator cu cel de nuca. Datorit% compo&i'iei total diferite de cea a grului comun, grul$pelta este recomandat i persoanelor cu intoleran'% la gluten. *cest grau este alcatuit dintr-o
combinatie geniala de !itamine, minerale, carbo+idrati, aci&i grasi esentiali precum si dintr-un
continut ridicat de albumina si fibre. *re un con'inut proteic de 6 ori mai ridicat fa'% de grul
comun, nsumnd 1"0, iar con'inutul n aminoaci&i este de asemenea nsemnat.
on'ine minerale precum e, 2g, a, , $e i !itaminele *, 41, 4", , niacina (!itamina ).
rocentul de seleniu din compo&i'ie este de - ori mai ridicat comparati! cu alte cereale.
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 6/12
$eleniul este important datorit% efectului s%u antioidant, util n pre!enirea cancerului.
rimele obser!atii asupra graului $pelta sunt facute de $fanta 7ildegard din
4ingen. $tareta 7ildegard din 4ingen (108-118) a fost o iubitoare a plantelor
!indecatoare si o buna cunoscatoare a folosirii terapeutice a lor, iar indicatiile ei
sunt urmate cu succes si asta&i. a a notat sistematic efectele !indecatoare alegraului, alaturi de obser!atiile sale despre plantele medicinale in cartea ei
9+:si;a<.
#raul $pelta are un efect special de nt%rire a sistemului ner!os si o
digestibilitate crescuta. au&ele acestui efect se afla atat in proteine, cat si in
structura amidonului. Datorita sol!abilitatii lor deosebite in apa, substantele
!itale ale graului sunt asimilate mai usor si mai repede ca +rana de catre
organism. *cest lucru poate eplica de ce persoanele slabite, copiii mici si
bolna!ii in !arsta pot digera mai bine graul $pelta. *re un efect regenerator
asupra celulelor, marind capacitatea acestora si crescand potentialul intelectual.=egimul ba&at pe graul spelta este frec!ent aplicat in sanatorii la bolna!ii de
leucemie, pentru efectul benefic asupra splinei si madu!ei. >n procesul digerarii
lui organismul necesita o cantitate foarte mica de secretii biliare.
u ajutorul anali&elor facute in #ermania, de catre dr. ?ling s-a stabilit deosebiri
ale compleelor de proteine intre graul $pelta si tipurile de grau comun. *stfel,
graul $pelta are un continut de grasimi mai mare decat graul comun@ contine
A+ioc:anat, ceea ce are un efect !itali&ant, de stimulare a imunitatii si
antiinflamator@ are un continut de !itamine mai ridicat@ un continut mai ridicat de
substante minerale@ un continut mai mare de B-Ar:ptop+an, precursorul+ormonului de buna-dispo&itie@ un continut mai mare de aci&i grasi nesaturati, in
deosebi de acid linoleic. 2icroelemente si substante !itale cum ar fi albumine de
calitate, +idrocarburi complee si grasimi, precum si energie solara
inmaga&inata in concentratie inalta caracteri&ea&a aceasta super-cereala.
Despre graul $pelta se spune ca stimulea&a metabolismul si acti!itatea rinic+ilor
si produce o de&intoicare a organismului. onsumatorii lui afirma ca acesta
creste starea de bine si capacitatea de performanta.
Valori nutritionale medii ale graului Spelta:
Caloarea calorica 18 ;cal/100 g
arbo+ridati 6"
roteine 1"
Bipide ",
ibre ,
#raul $pelta este un ecelent remediu natural pentru ca, fata de celelalte specii
de cereale, are substantele nutriti!e optim do&ate si ec+ilibrate. e ba&a
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 7/12
calitatilor lui, graul $pelta si-a do!edit !aloarea in regimuri de tratare ale bolilor
degenerati!e, ale imbolna!irilor pielii si mucoaselor si ale tulburarilor
metabolismului si digestiei.
$timulea&% circula'ia sanguin%, crete aportul de snge i oigen la ni!el celular.
ontribuie la de&!oltarea masei musculare. ste eficace n combatereainfec'iilor cau&ate de andida. Ba fum%tori, influen'ea&% po&iti! capacitatea
fi&ic% i intelectual%, respecti! procesul de regenerare al organismului. >n afara
de acestea, graul $pelta imbunatateste procesul de formare a sangelui si
stimulea&a metabolismul la ni!elul sistemului ner!os. fectele po&iti!e ale
graului $pelta sunt cunoscute mai ales in ca& de neurodermita, boala de piele
larg raspandita, mai ales la copiii mici, la care alergiile la alimente pot fi un factor
declansator al simptomelor. #raul $pelta este usor digerabil (adica in procesul
digerarii lui organismul necesita o cantitate foarte mica de secretii biliare) si are
un efect special Ede inseninareE asupra pacientilor depresi!i, datorita continutului
mare de B-Ar:ptop+an.
ste recomandat bolna!ilor cu sensibilitate fata de faina, deoarece structura
moleculara a proteinelor din continutul lui pre&inta cea mai mare asemanare cu
plasma umana dintre toate proteinele !egetale. ombinatia particulara de
nutrienti oferita de graul $pelta poate repre&enta o +rana speciala pentru
persoanele ce pre&inta migrene, aterosclero&a sau diabet si poate lupta
impotri!a unor boli de inima si a cancerului.
>n inc+eiere !a pre&entam un citat din $fanta 7ildegard din 4ingen despre graul
$pelta "Graul SPELTA este cea mai buna cereala. Implinitor si plin de forta,graul Spelta este mai fin decat toate celelalte cereale. Graul Spelta confera
fermitate corpului celui cel mananca si ii imbunatateste starea sangelui. !irea
lui deine mai esela si gandurile sale dein pline de seninatate. In orice forma
ar fi consumat, ca paine sau ca mancare gatita, graul Spelta este bun si usor de
digerat. #aca cinea este atat de bolna, incat de slabiciune nu mai poate
manca nimic, atunci el se a intrema daca a manca o mancare din boabe
intregi de grau SPELTA, fierte in apa, carora le a adauga apoi putin unt sau un
ou fiert, pentru a aea gustul mai bun. Aceasta mancare il a indeca pe cel
bolna dinspre inauntru, intocmai ca o pomada buna si indecatoare".
Germinare pas cu pas
Luni, 14 Septembrie 2009 15:20
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 8/12
i!" 1
Cele necesare pentru germinare:
a" #n $as pentru !erminare % daca e posibil sa a$em 2 sau
mai multe $ase putem asi!ura continuitatea productiei de
!ermeni &$e'i i!" 1(
b" #n uscator sau picurator de $ase in care sa putem ase'a
$asul pentru !erminare in un!)i de 45 de !rade" &$e'i i!" 2(
i!" 2
Sub picurator sau uscator ase'ati o ta$a pentru a putea
retine apa care se scur!e din $as"
c" Seminte pentru !erminare"
d" De preerat se utili'a apa de i'$or sau apa iltrata"
Pasi practici pentru a obtine germeni:% Germenii se de'$olta in $asul pentru !erminare daca ii
in!ri*im si udam 'ilnic"
% +asurati cantitatea potri$ita de seminte pentru !erminare si puneti%le in $asul pentru
!erminare &conorm tabelului de mai *os("
% #mpleti $asul cu apa si acoperiti%l mai apoi cu un prosop daca puneti la inmuiat semintele
'iua" &ima!inati%$a ca orice samanta isi incepe de'$oltarea in pamint si $ede lumina 'ilei abia
mai tar'iu(" oate i ideal sa punem semintele la inmuiere seara pana dimineata pentru a
beneicia de eectul de intuneric natural" Semintele mai mici necesita 4%- ore cele mai mari
12 ore" entru date mai e.acte consultati tabelul de mai *os"
% Dupa e.pirarea timpului de inmuiere, !oliti recipientul de apa, clatiti bine semintele" Dupa
aceasta rotiti recipientul in asa el incat semintele umede sa se lipeasca de peretii acestuia
beneiciind astel de aerisire si lumina" Ase'ati $asul in un!)i de 45 !rade in picurator pentru a
asi!ura o $entilare optima a semintelor"
% /ei mai buni !ermeni se obtin daca 'ilnic de doua ori % dimineata si seara % clatiti semintele
cu apa" Dupa clatire se asea'a inapoi $asul in picurator in un!)i de 45 !rade" La clatire se
elimina substantele secundare !enerate de seminte, de aceea apa poate i usor tulbure" Din
'iua a 3, 4%a daca umplem recipientul cu apa si desurubam capacul semintele care nu au
!erminat, iind mai usoare, urca la supraata si parasesc recipientul, astel obtinem !ermeni
mai curati"
% Dupa cate$a 'ile in unctie de soi se poate de*a recolta & $e'i tabelul de mai *os pentru
timpul de maturi'are("
% Germenii se consuma de preerinta proaspeti, se pot pastra si la ri!ider cate$a 'ile"
Tineti minte! Semintele pentru !erminat sunt a*utate in de'$oltarea lor de atentia si iubirea
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 9/12
noastra" Acordati%le atentie plina de iubire de cate$a ori pe 'i
+i. Linte /eapa loarea soarelui Ad'ui
Soi Cei mai
importanti
nutrienti
Timp inmuiere (ore) /
Cantitate / Lungime germeni la
maturitate / Timp crestere
(zile)
Utilizare Sfaturi
asole
Ad'ui
roteine de inalta
calitate, ier,
$itamina /
12 4 ln 1"3%
2"5cm
3%5 a!u ,
mancaruri
orientale,
salate,
sand6itc)%
uri, pateu de
!ermeni
Germinea'a
usor" Sa%l
incercati cu
!ermeni scurti
precum si lun!i
Grau 7idrati de
carbon, proteine,
$itaminele 8 si ,
osor"
12 100! 0"5%
1"3cm
2%3 n paine,
musli de
cereale,
deserturi,
batoane de
musli, salate
si supe
Sa%l incercati cu
!ermeni scurti
precum si lun!i
entru a obtine
un !ust mai
dulce
amestecati cu
alte seminte
;aut 7idrati de
carbon, proteine,
ibre, minerale
12 4ln 1"3cm 2%3 n paine,
ra!u, sosuri,
salate, ca
pasta sau
pateu de
!ermeni
Se poate
amesteca cu
linte si !rau"
Sc)indu ste bo!at in ier,
osor si
microelemente
< 2ln 1"3%
2"5cm
3%5 a!u, curr=,
sucuri de
le!ume,
salate, supe,
Gust picant, a
se amesteca cu
alte seminte"
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 10/12
pateu de
!ermeni"
>ar'a >itaminele A, / si
# precum si
microelemente
4%- 2ln 2"5cm 4%5 Sand6itc)%
uri, salate,
supe"
Daca s%a
maturi'at
producecloroila"
+ei 7idrati de
carbon, proteine,
ibre, $itaminele
8 si "
< 4ln 0"5cm 2%3 n paine,
ra!u, in musli
de cereale, in
salate sau
supe
une%ti la
!erminat mei
nedecorticat!
Linte roteine, ier si
alte elemente
minerale,
>itamina /
12 4ln 0"5%2cm 3%5 n paine,
ra!u, curr=,
le!ume
marinate,
salate, supe,
sub orma de
crema sau
pateu de
!ermeni"
Sa%l incercati cu
!ermeni scurti
precum si lun!i
Are un !ust ad"
?rioi rosu >itaminele A si /
precum si
microelemente
4%- 2ln 2"5%3"< 4%5 n paine,
salate,
sand6itc)%
uri, supe
roduce
cloroila"
Amestecati cu
alte seminte
Lucerna >itaminele A, 8,
/, si @,
minerale si
microelemente"
4%- 2ln 2"5%3"< 4%- Sucuri de
$erdeturi,
salate,
sand6it)%uri,
supe, pateu
de !ermeni"
/u 1%2 'ile
inainte de
recoltare
punetil%le
lumina pentru a
produce
cloroila"
asole +un!roteine de inalta
calitate, ier,
potasiu, $itamina
/
12 4ln 1"3%
2"5cm
3%- Sucuri de
$erdeturi,
mancaruri
orientale,
salate,
sand6it)%uri,
supe, pateu
de !ermeni"
Se produc in
intuneric
+ustar #lei de mustar, 4%- 3ln 2"5cm 4%5 Sucuri de Are !ust picant,
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 11/12
$itaminele A si /,
minerale
$erdeturi,
salate,
sand6it)%uri,
supe
amestecati cu
alte seminte
Secara >itaminele 8 si ,
proteine, )idrati
de carbon
minerale"
12 100! 1"3%
2"5cm
2%3 n paine,
musli de
cereale,
batoane de
musli, salate,
supe"
ncercati%l
amestecat cu
!rau si linte"
Susan ste bo!at in
proteine, calciu si
alte minerale,
contine
$itaminele 8 si ,
lipide si ibre
4%- 4ln 0cm 1%2 n paine,
dulciuri,
musli de
cereale,
sosuri, salate
Germenii sunt
oarte mici,
daca se lasa sa
creasca mai
mari capata un
!ust amar
$a' >itaminele 8 si ,
proteine, )idrati
de carbon
minerale, ibre
12 100! 0"5%
1"3cm
2%3 n paine,
ra!u, musli
de cereale,
supe, pateu
de !ermeni
/autati soiuri
care !erminea'a
complet"
+a'are$erde
7idrati decarbon, ibre,
proteine,
minerale,
$itaminele A si /"
12 4ln 1"3cm 2%3 a!u, sosuri,salate, supe,
pateu de
!ermeni
Se !erminea'anumai ma'are
intrea!a"
ln B lin!ura
a!u B mancare !en tocanita, ostropel
7/23/2019 GRAUL germinare semminte
http://slidepdf.com/reader/full/graul-germinare-semminte 12/12